Sunteți pe pagina 1din 10

MIHAI EMINESCU 1850-1889 Eminescu nu este dect ntr-o mic msur un teoritician al artei,dei opera sa trdeaz o adnc meditare

a problemelor artistice i dei anumite sectoare ale artei au reinut ndelung atenia sa. Mihai Eminescu apare n literatura european ultimul mare poet romantic,pstrnd n existena i opera sa conturul caracteristic al dramei artitilor romantici.Nzuind necontenit spre un plan de via superior etic i artistic,cutnd cu patos adevrul i refuznd consecvent compromisul,Eminescu s-a aflat n permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina nonconformismului,a sinceritii n faptele de via i a nlimii de gndire. Mihai Eminescu-biografie 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. 1858Intre 1858 si 1860 Eminescu urmeaza scoala primara. 1860 Intre 1860 si 1861 urmeaza cursurile Ober Gymnasyum din Cernui. 1867Eminescu este angajat ca si sufleur in trupa de teatru a lui Mihail Pascaly.

Referat.clopotel.ro

n 2 octombrie intr la Universitatea de Filosofie din Vienna. 18721872-1874 Mihai Eminescu este student la Berlin,unde intr n contact cu mare literatur a lumii. 1873El primete o slujb la Consulatul Romn din Berlin. 1874Mihai Eminescu este directorul Bibliotecii Centrale din Iai. 1876Este corector i redactor al prii neoficiale a ziarului Curierul de Iai. 1877Eminescu pleac din Iai i se stabilete n Bucureti,unde este redactor la Timpul 1878 Mihai Eminescu are o intens activitate publicistic la Timpul Convorbiri literare. 1883n ianuarie el se afl n spital pentru o perioad.n 4 iunie Eminescu se ntoarce la Iai i n 28 iunie devine foarte bolnav din nou. 1884El prsete spitalul dup o alt perioad de convalescen i face o cltorie n Italia,pe urm se ntoarce la Bucureti.Din 7 aprilie Eminescu se mut din nou la Iai. 1886n timpul verii,Mihai Eminescu devine alienat i boala se ntoarce,poate mai grav ca oricnd.Curnd el se va simi ceva mai bine. 1887n primvar,el se afl n spitalul Sfntu Spiridon din Botoani. 1888Boala se agraveaz din ce n ce mai mult,astfel nct Eminescu nu mai poate s scrie. 1889Pe data de 15 iunie Eminescu nceteaz din via. Opera lui Mihai Eminescu Mihai Eminescu este n literatura romn creator al unei opere ce strbate timpul, trind ntr-o perpetu actualitate. Semnificaia lui a dobndit n contiina
1869

Referat.clopotel.ro

poporului nostru caracterul unui mit.Poetul nepereche, cum avea s-l numeasc G.Clinescu, reprezint n literatura noastr un dublu reper de valoare luat n absolut, nscriindu-se n contextul literaturii unversale, alturi de Dante, Hugo, Goethe, cum aprecia T.Vianu i de specific naional, drept ipostaz unic a sufletului romnesc n concertul poetic al lumii. Opera lui Eminescu este variat, complex, printre speciile lirice cultivate de poet situndu-se : idila(Dorina, Lacul, Sara pe deal), egloga(Floare albastr), satira(Junii corupi, Scrisorile, Criticilor mei), epistola(Scrisorile), elegia(Revedere, Mai am un singur dor), glosa(Gloss), poemul(Clin file din poveste, Luceafrul, Memento mori), doina(Ce te legeni..., Doina). Eminescu a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata. Extraordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc, caci acesta i-a fost mereu la indemana, ajutandu-l chiar in realizarea de imagini artistice deosebite. Secretul intregului sau farmec consta in substratul autohton al culturii eminesciene. Poetul se defineste singur: Aspru, rece, suna cantul cel etern neispravit - lasand astfel loc pentru alte contributii atat de necesare spiritualitatii noastre nationale, in sincronizarea cu universalitatea. Universul motivelor eminesciene este alcatuit din: timp si spatiu national, padure, mare, doina, vis, melancolie. Legatura operei eminesciene cu devenirea noastra istorica nu poate fi contestata, Eminescu fiind modelul absolut spre care tind fara exceptie reprezentantii literaturii romanesti. Articolele publicate in paginile Timpului nu numai ca au atras atentia contemporanilor, provocand mare valva, dar impresioneaza si astazi prin vibratia lor

Referat.clopotel.ro

patriotica, prin admiratia fata de barbatia si spiritul de jertfa al ostasilor romani in Razboiul pentru independenta nationala din 1877, ca si prin luciditatea cu care poetul judeca realitatile din actualitatea socialpolitica a acelor ani. Pilduitoare raman, astfel, cuvintele cu care Mircea il intampina pe Baiazid (Scrisoarea a IIIa) ca o neindoielnica si directa manifestare poetica a atitudinii si sentimentelor lui Eminescu. In valorificarea creatoare a folclorului national, Eminescu se ridica, din nou, pe cele mai inalte trepte de vraja, purtat de o efervescenta lirica fara asemanare, incepand cu Fat-Frumos din lacrima si ajungand la Revedere si mai apoi la neasemuita poveste de dragoste din Calin (file din poveste) si Luceafarul. Incursiunile filozofice ale lui Eminescu sustin coordonatele complexitatii poeziei sale. Abordand atatea probleme fundamentale ce tin de viata si moarte, natura si iubire, geneza si sfarsitul lumii, sau civilizatii, poetul subliniaza zbaterile si nefericirile omului de geniu, intr-o societate total straina de el. Pornind de la stilul conventional pe care il cultivau poetii vremii, trecand printr-o faza de romantism tumultuos, al afirmarii, efortul artistic l-a condus pe Eminescu, pe masura maturizarii catre o concentrare din ce in ce mai densa a mijloacelor de expresie, din care dispar regionalismele, diminutivele, epitetele ornante, facand loc stilului clasic de cea mai pura esenta. Sintagmele nascocite de poet: dulce minune, somnul lin, farmec dureros, dureros de dulce, limba ca un fagure de miere, suna cu jale, etc. asigura poeziei lui un farmec deosebit.Datele pe care ni le ofera opera lui Eminescu demonstreaza cu prisosinta familiarizarea lui cu intreaga lume a ideilor si sistemelor filozofice si cu lirismul tuturor timpurilor.

Referat.clopotel.ro

Poetul a consacrat o mare parte din timpul studiilor sale in strainatate pentru asimilarea cugetarilor si motivelor poetice ale celebrilor antici greci si latini: Platon, Aristotel, Homer, Plutarh, Ovidiu, Horatiu, Catul, pentru ca apoi (dincolo de textele budiste) sa includa, pe rand, evul mediu, renasterea, clasicismul, romantismul, naturalismul si materialismul filozofic al veacului trecut. Discursul sau liric inregistreaza, astfel, ecoul tuturor lecturilor din Kant, Schopenhauer, Dante, Shakespeare, Schiller, Novalis, Lamartine sau Victor Hugo - toate influentele din planul literaturii europene, indiene (prin Rig-Veda) si universale fiind asimilate in complexitatea viziunii sale. n opera lui Eminescu natura i dragostea sunt dou teme ce nu pot fi tratate separat,din mpletirea crora s-au nscut cele mai fumoase texte emineciene. Poezia Dorina a fost scris de Mihai Eminescu n perioada de maturitate.Aceast poezie aparine liricii intime i dezvluie o tem romantic.Poezia este alctuit dintr-o succesiune de tablouri,fiecare ncadrat ntr-o strof.n succesiunea lor secvenele contureaz:visul ndrgostitului,chemarea n codru,imaginea ateptrii i apoi a ntlnirii,jocul gesturilor de tandree,somnul i visul. Poetul i cheam iubita n codru,nu oriunde,ci n prejma unui izvor,unde ndrgostitul se simte fericit:Vino-n codru la izvoru/Care tremur pe prund.Izvorul tremur pe prund,cci prin acordurile sale suave acompaniaz oaptele de iubire ale celor doi ndrgostii.n urmtoarele strofe poetul descrie ntlnirea,mbriarea i srutul. Locul tainic este zugrvit de poet folosind un numr mare de substantive:codru,izvoru,prund,prisp,brazde,dup cum

Referat.clopotel.ro

dorina este susinut de verbe la conjunctiv,cu valoare posibil,dar dinamic:s alergi,s desprind,s cazi. Epitetul singurreluat n forma diminutival singurei,iar la un interval de o strof,ntr-o alt form derivat singuratece surprinde o trstur a sufletului eminecian i anume singurtatea. Ultima parte a poeziei dezvluie semnificaii mai adnci ale textului,ca i sentimentele ndrgostiilor concentrate n secvenele somnul i visul Fericirea este deplin,copleitoare i se consum n intimitatea naturii i sub adierea blnd a vntului. n ultima strof a poeziei regsim dorina de prelungire a iubirii. Florile de tei care vor cdea rnduri-rnduripot evoca dorul integrrii n circuitul cosmic. Refugiul ndrgostiilor n lumea codrului este o idee repetat n lirica lui Eminescu .Personificarea umanizeaz natura care dobndete nsuiri omeneti:codrul tremur pe prund,singuratece izvoare.Epitetele subliniate prin inversiune scot n eviden nsuiri alese ale iubitei i aspecte din natur:fruntea alb,prul galben,singuratece izvoare.Cele cteva metafore sunt deosebit de expresive i pun n eviden dorina de iubire n linite,n eternitatea codrului btut de vnturi,prispa cea de brazde. Prin firescul exprimrii,prin adncimea sentimentelor trite,prin muzicalitatea versurilor se dovodete deplina maturitate artistic a poetului.Poezia este att de cunoscut,nct versurile ei au fost puse pe muzic Poezia este una din creatiile 'cheie' ale eroticii eminesciene, oferind posibilitatea de intelegere a modului in care poetul a asimilat influentele
Referat.clopotel.ro

romantismului. Floare albastra depaseste tema dragostei, evocnd condiia creatorului, absolutul. Ca specie literara, poezia este o egloga (idila cu dialog).Poemul se structureaza pe doua planuri, si anume: ideea cunoasterii absolute (cuprinsa in primele trei strofe) si aceea a cunoasterii terestre (strofele 5-13) In plan terestru, iubita este viclean, ademenitoare: Si de-a soarelui caldur / Voi fi rosie ca mrul / Mi-oi desface de-aur prul s-ti astup cu dansul gura. Epitetele frumoasa, nebuna, dulce cuprinse in versuri exclamative, exprima exuberanta sentimentului, specifica liricii de tinerete. Limbajul este direct si familiar, conferind poeziei un ton intim:? S-poi cine treab are?Cuvntuldulce'dulce netezindu-mi parul', 'dulci ca florile ascunse', 'dulce floare', 'dulce minune') isi schimba valoarea stilistica si gramaticala, fiind, pe rand, adverb sau adjectiv. Trairea si taina trairii duc la versul nostalgic 'Si te-ai dus dulce minune'. Sentimentul se contureaza in epitetul cu rol de simbol 'dulce minune', apropierea de fiinta iubita este egala cu miracolul, epitetul devine metafora. Folosirea verbelor si a pronumelor in forma populara ('nu cata', 'apucand spre sat', 'grija noastra n-aib-o nime') sugereaza eternitatea sentimentului iubirii, ce se consuma intr-un spatiu rustic. De la Novalis pare sa fi luat Eminescu 'floarea albastra' ce apare ca simbol al iubirii si al nostalgiei infinitului, transformand-o in metafora pentru viata, infinit si dorinte dezvaluite cu vraja. Repere critice

Referat.clopotel.ro

Eminescu este unul din exemplarele splendide pe care le-a produs umaniatea.El este cel dintI care a dat un stil sufletului romnesc i cel dinti romn n care s-a fcut fuziunea cea mai serioas a sufletului daco-roman cu cultura occidental. Garabet Ibrileanu Poezii Numai poetul Ca psri ce zboar Deasupra valurilor Trece peste nemrginirea timpului. Mircea Eliade-Numai poetul Mintea lui Eminescu lucreaz cu ideea originilor lumii,a infinitului,a creaiei,adic cu cele mai nalte concepte furite de raiunea omului.Printre acestea,ideea eternitii stpnete mintea sa ntrasemenea msur,nct una din atitudinile cele mai obinuite ale poeziei sale este considerarea lucrurilor n perspectiva eternitii.Este,n toat poezia lui Eminescu,o considerare a lucrurilor foarte de sus i foarte de departe,dintr-un punct de vedere care ruineaz orice ngustime a minii,orice egoism limitat.Marea superioritate intelectual a poetului este una din formele cele mai izbitoare ale manifestrii lui i aceea care explic prestigiul att de covritor al operei sale. Tudor Vianu,Caiete critice A vorbi de poet este ca i cum ai striga ntr-o peter vastNu poate s ajung vorba pn la el,fr s-i supere tcerea.Numai graiul coardelor ar putea s povesteasc pe harp i s legene,din deprtare,delicata lui singuratec slav.[] ntr-un fel Eminescu e sfntul preacurat al ghiersului romnesc [].Pentru pietatea noastr

Referat.clopotel.ro

depit,dimensiunile lui trec peste noi,sus i peste vzduhuri.Fiind foarte romn,Eminescu e universal. Tudor Arghezi,Cuvnt nainte George Clinescu susine ca Eminescu e un mare erotic prin gravitate. Aa cum iubete el, poporul nu iubete dect o singur dat, la vrsta nfloririi vieii brbteti i a nubilitii. La Eminescu putem vorbi de o dragoste de pasri albe care strbat eternitatea i sentlnesc din zbor n dreptul unei stele (Tudor Arghezi). Poeziile lui Eminescu dovedesc patriotismul i faptul c poetul este (i) un poet naional: Vis de rzbunare negru ca mormntul Spada ta de snge duman fumegnd, i deasupra idrei fluture cu vntul Visul tu de glorii falnic triumfnd, Spuna lumii large steaguri tricolore, Spuna ce-i poporul mare, ramnesc, Cnd s-aprinde sacru candid-i vltoare, Dulce Romnie, asta i-o doresc (Ce-i doresc eu ie,dulce Romnie). Dar el este i un mare poet universal, prin romantismul su (dar nu numai prin aceasta); pentru c poeziile sale conin idei care sunt familiare tuturor oamenilor care le citesc. Opera lui Eminescu, poet al visului cosmic i mitologic, si are locul propriu nu numai n literatura romn, ci i n cea universal. Generaiile n succesiunea lor i transmit ca pe o datorie sacr convingerea, c Eminescu este cel mai mare poet naional. Referindu-se la valoarea creaiei eminesciene din punctul de vedere a relaiei naioanal universal George Clinescu afirm: fiind foarte romn, Eminescu este un mare poet universal.

Referat.clopotel.ro

Mihai Eminescu a fost o personalitate copleitoare.Ca poet s-a remarcat prin fora de sintez a izvoarelor autohtone i universale,prin imaginaie bogat i fantezie creatoare,prin nlarea filosofic i printr-o viziune cosmic i mitologic asupra omului.De asemenea,el a scris i proz,n special fantastic,dar acestea au stat mai mult timp n umbra poeziilor sale,doar n ultima vreme rectigndu-i adevrata lor recunoatere. Avem convingerea c dac mai tria,sntos,nc douzeci de ani el ar fi fost considerat,fr putin de contestare,ca unul din cei mai mari creatori de poezie din ntrega literatur a lumii. Bibliografie Editura Dacia Critic i istorie literar,Cluj 1983 Editura Tineretului Poezia lui Eminescu, Bucureti1969 Editura Eminescu Eminescu cultur i creaie, Bucureti 1976

Referat.clopotel.ro