Sunteți pe pagina 1din 90

v)

FF

F'
tt+

F'

-:

r. RECLAREA ROTECTilLOR P

Ll. Reglareaprotecfiilorsimple releelorsd fie sensibilr gi selectivi. . .Pentrri ca r'Lrncfionarea trebuie ca acestea poatr sesizacalitativ modificdriie diferifilor sr parametri si sd determine cantitativ valoarea acestor variaiii :aL] q parametrilor respectivi.Se poate spune cd, in general, di_ feritele tipuri de relee se deosebesc intr'e ele duor "parametrui electrica cirui modificarein caz de defecte sesizea2e dupd o si 'acesiui felul in care cletermindvaloarea acestci variaiii sau a parametrrr. Reglareautrui releu este i* principiu operaf prin care acesta ia este fdcut sensibil1a o anumitd valoare a parametruluielectric pe care il suprav^egheazd,, valoare la care reieul trebuie sr acfiorueze. Valorile diferiiilor paranretrielectrici la care releelc corespunzdtoaretrebuie sd aclioneze,deci valorile la care acestease regleazd (a9a numitele.,,reglaje" are releelorj r" itiuitur. p" baza caracteristicilorreielei in care se instaleaza releeie gi'a calculelor de scurtcircuit in aceastdretea. Ccle mai simple releede protectiesint cele de curent gi dc , tcnsiune, marimalc sau rninimale.In morl corespunzdtot, r6glarea acestoraeste o operaiie foarte simpld. sint celc . ccle-rnai rrspindite relee clc curent $i de tenr;iune de,Irp electromagnetic....Dupl se stie, la acesteacuplul activ cum este proporfional cu pdtratrri curentului care strrbate 6obinajui, iar cuplr-rlrezistent depinde de tensiunea resortuir-ri antagonist. , .Operafia dt: reglare a releelor de acest tip constd de:i in 'pentru stabilirea unei anumite tensiuni a resortului, ca numai la o anumitd valoare cleterminatra curentului be strabite bobinajul releului (deci numai la o anumitd valoare a curentului la releelede curent sau a tensiunii la cele ile tensiune) cuplul activ determinatde acestasd poatd depdgicuplul antagdnist',5i-rlteut sd aciioneze. stabilirea unei anumite tensiuni a resortului antagonist gi deci a unei anrrmitevalori a parametrtrlLri aciionareut-i"ieurt,ri. de
lt

J'
I

adicd reglareaacestuia, face foarte u;or la releeleelectrose magnetice; dupl cum se vedein fig. l.l, prin rotireacursorului 6 se modificdtensiunea resortului sideci cuplul rezistent exercitat asupraaxului.Fiecdrei pozilii a cursorului ii o anumitd tensiune resortrrlui decio anumitdr,'aloare curentuhri "or"rpunde a ;i a

Fis. l.l. Relcu electrornagnctic.

din bobinaj,la care cupl'l acti'depi;egte pe cel rczistentgi rleci plrcu{a 7 prin fafa cdreia se deplaseazrcursorul 6 poate ti de ta inceput etalonatd in valorile parametrLrlui(curentui sau tensirinea) la care se produce aciionarea.Deospgsg nici cuolul nu cregteliniar cu unghiul de rotire al cursorrrlLri nici cupfirlacti' si nu cresteliniar crucurentuldin bobinaj (ci cu pdtratul icestrria), scara de reglare a valorilor de aclionare a reieului, indicatd pe plicuia Z, nu este liniard. 'l'otodatd trebuie meniionai ci, datoriti mocliiicdrii in timp a calitdiii resortului, a variaiiei tensiunii acestuia cu tsmDeratura gi cu umiditatea, cum gi a altor factori, indicaiiile scaici nu-;i pdstreazdadesea valoarea-in.timp..De ,e ciesprincl ucl doua concluzii importante pentru exploataregt anume: - Reglarea releelor nu trebuie etectuatd niciodatr numai pe baza indica{iilorscalei (adicd prin simpla potrivire a curso6

rului in dreptul valorii dorite), ci prin modificareacu ajutorul cursorului a tensiunii resortului, in aga fel incit,releul fiind excitat, sd se produci acfionareala valoarea doritd a acestui parametru. Determinarea valorii de ac{ionare trebuie deci efectuatd experirnental gi nu prin indica{ia scalei releului. - Periodic (periodicitatea stabilegtein general prin norme se sau instruc{iuni), reglajele releelor trebuie veriiicate pentru a se constata cd ele s-au pdstrat constantein timp. Adeseala aceste verificdri se constati modificdri ale valorilor de actionare in raport cu cele stabilite iniiial prin mdsuraredirectS.In asemenea cazuri, dacd abaterile valorilor reale de ac{ionare fatl de cele stabilite iniiial nu sint prea mari, prin modiiicdri mici ale tensiunii resortului (cu ajutorul deplasdrii cursorului) reglajele se restabilesc valorile dorite. 1a de Varierea tensiunii resortului antagonistoferl o posibilitate modificare in trepte mici (practic in mod continuu) a valorii de ac{ionare,adicl un ,,reglaj fin" al releului. La releele electromagneticede curent gi de tensiune fabricatela noi in iard, ca gi la cele sovieticede agelagitip, folosite pe scard largd in instalaiiile noastre, este prevlzutd 9i posibilitatea de modificare a reglajului, prin schimbarea conexiunilorcelor doud secJiidin care este formatd bobina releului, din serie in paralel sau invers, aceastdschimbareefectuindu-se borne (v. fig. l.l). la Pentru o aceeagipoziNie cursorului, modificareaconexiunii a din serie in paralel duce la dublarea valorii de acfionare (doar jumitate din curentul total trece prin fiecare sec{ie), deci releul intre care existi are de fapt doud scale ale valorii de acNionare, raportul lf2, comutabileprin schimbareaconexiunii. maximale gi minimale de Reglarea releelor electromagnetice curent sau de tensiune constd in stabilirea valorii de actionare a singurului parametruelectric (curentul sau tensiunea) controlat de releu. Dupi cum se gtie, pentru releelede acest tip valoarea de ,,revenire" este acea valoare a parametrului controlat la care releul, dupd ce a ac{ionat, revine in stare de repaus. Raportul dintre aceste doud valori, numit coeficient de reoenire nu se regleazd in general in exploatarein funcfie de caracteristicile re{elei,ci este determinatde tipul gi de calitdfile releului, depinzind de o serie de particularitdii constructive ale acestuia, printre care cea mai importantd este cursa, lorma gi mdrimea echipajului mobil. Tinind seama de acest lucru, coeiicientul de revenire al releelor electromagnetice poate fi totLrgimodificat ?n erploa-

{"

ffi\
tare, atunci clnd anunite condiiii specialeale relelei cer o imbr,r. nltdfire a 1ui sau cind se constatl o valoare necorespunzdtoare a acestuia. Mdrirea, deci imbundtdiirea coeficientului de revenire, sc poate eiectua in condiiii de exploatare prin micsorareacursei echipajului mobil, fdrl insd a se exagera in acest sens, pentrrr cI aceasti micgorareduce dupd cum se gtie la sldbirea presiunii contactelor si implicit la micgorareacapacitdiii de comutare a acestora. Cu ajutorul guruburiior opritoare, se poate regla cursa elementuluimobil al releelor electromagnetice fabricatc la noi in fard. Releelemaximale de inducfie utilizate la noi in tard nu arr un reglaj fin al valorii de acfionare ci unul in trepte, realizat prin modificareanumdrului de spire ale bobinei parcurse de curent. Ele confin dupi cum se ;tie gi un element electromagnetic care are un reglaj lin (dar mai pufin precis), realizaLprin modificarea cu ajutorul unui gurub a intrefierului echipajuluielectromagnetic. La protecfiilemaximale cu relee electromagnetice, temporiza, rea se realizeazd ajutorul unor relee de timp electromagnetice. cu I{eglarea timpului de acfionareal acestoraconsti in deplasarea, in dreptul unei scale gradate in secunde,a unui contact ce ss Iixeazd lntr-o poziiie determinatS.Contactul mobil care datoritd mecanismuluide ceasornicdrie deplaseazd, vitezd constanta se cu il ajunge pe cel lix, inchizind circuitul de acfionarecu o intirziere cu atit mai mare cu cit acestaa fosi deplasat mai mult. Regla rea acestorrelee este deci o operaiie simpld. DupI cum se gtie, reglajele protecfiilor maximale 9i nrinimak, de curent sau de tensiune,stabilite in iunciie de caracteristicile refelei gi de valorile parametrilor de defect, sint diierite drrpd clestinaiiaprotecfiilor respective. Astfel, lormulele de la care se pornegtein stabilirea reglajelor proteciiilor celor mai un:ale sint: -- pentru protecfiamaximald de curent,
rr PP hrlg rno, , -ll' sarc '

,ll t.

pentruproteciiaminimal5de tensiune,
y^^-Umin'e'pt, htte'h'rru

unde: In gi Uee

/ff'' ei /!ili
U min.expt

de sint curentulgi tensiunea pornire (de acfionare)ale Protecfiei; - curenfii maximi de scurtcircuit Si de sarcinl ai elementului Protejat; minimd de exPloatare tensiunea in locul undeeste instalatdProtectia;

pentru protecfiamaximal5de curent cir tiiere rapida. I ro: k r,nl!!t;


:1

coelicicrllii de siguran{d 9i revenire, diferifi dupd natura elemen' tului protejat 9i a releului folosit. Pornind de 1a acesteforntulc gi iinind seama de diversitatpa de caracteristicilorelementelorprotejate gi a transformatoaretor rezulld o gamd largd a reglajelor mdsurd cu care sint prevdzute, ale necesare releelor.Releeletrebuie realizaleinsl pentru o precizie cit mai mare ;i mai uniformd pe intreaga scalh,ct-tintervale restrinseale reglajelor posibile. Se construiescdeci mai multe grupe de relee de acelagitip intre ele dar cu domenii de reglaj distincte, care se deosebesc prin caracteristicile bobinelor1or,care acoperi in general nevoile practicii. La alegereareleeior destinateunui anumit obiect protejat trebuie deci sI se {ind seama de intervalelede reglaj posibile. Totodatd diierenfa dintre diferitele grupe constind doar in t:aracteristicilebobinelor, prin rebobinareareleeltrr 1i se poatt' modifica intervalul de reglaj. Din cele expuse rezultd cI reglarea proteciiilor maximale -si o minimale de cuient sau de tensiuneconstitr-rie problemdrelati'r intre indicafiiie scalesimpld 9i cI eventualelenecoresponden{e lor acestoragi valorile reale ale reglajelor pot fi u;or core:tate prin modiiicdri a1e tensiunii resortului antagonist, iar scala itt ugor schimbatl prin rebobinarea intregime poaie fi de asemenea releelor. Reglarea protecliilor complexe (diiereniiale, de distan|5, ctt liltre de componentesimetrice) ridicl insd probleme deosebitc, valoiiind necesareaproape totdeauna (chiar dupd cunoagterea rilor la care acesteatrebuie sd acfioneze) calcule specialesart lolosirea unor curbe care fin seama de caracteristicilereleelor

trig,h',ig,k,^' si h',.' -

Iolosite..In prezentul capitol ne vom ocupa de reglarea protecfiilor celor mai uzuale din aceastdcategoiie (protecfiile diferen tiale qi de distanid). 1.2. Reglareaprotecfieidiferenfiale
1.2.1. Releele diferenfiale BDS_Z qi DZT-I

Pentru. lrata problema mai compret, a cit vom analiz cazul a regldrii releelor RDS-2in schema trei reiee,pentrupiot,ecfia cu -ldate runuitransformator trei infdgurdri, cu avind surie la ceti trei tensiuni. cazurile particulare, existen{ei ale surselor--ii uno sau doui dintre celetrei tensiuni,sau ale transformatoarelor cu
\tvh 600 550 500 +50 +00 J50 J00 250 200 t50 100 50 il

u0 m Jtn 4w fln 6n 700 900 Eu|


z

M 2t0 J50 +505506fl 7t0 8fi

Fig. 1.2. Caracterislica(l:au)l :(lw)l releulr-riRDS-2.

doud inf5gurdri, se vor putea deduce ugor prin sim' plificare, din cazul complet, acolo unde va fi cazul, simplificdrile respective fiind menlionate 9i irr cele ce urmeazd,. R e l e e l eR D S - 2 ; i D Z T - y c.ar acterizindu-senrin exis ten{a rrnei infdsurdri de lrinare a transformatorului cu saturaiie rapidd al releului, au caracteristica de frinare: (ta)t:F[(t:rl)fl, in care (/ror)reste t.m.m. a infdgurarii de lucru; (llol)r t.m.m. a infisurdrii de frinare. Funcfia (lo)ef[(Iut)r] nu este liniari Si ea constd de fapt dintr-o familie dc curbe, cu parametrii depinzind de defazajul dintre curentul prin bobina de lucru /r $i curentul prin bobinade frinare !. Culbele limitd ale familiei de

f ig. 1.3. Caracteristica (/ar)/:(lva)l r e l e r r l u iD Z T - 1 .

t0

funcfii (!t)ftt.U,@^)rJ, pentrureleele RDS-29i DZT_I,sint indi_ catein fig..I.2 9i.r .8. calcurere jurui prbt""tiuiciireilniiate regra .In a.gp.tetipuri de,relee,vor fi neceiare ambele curbelimitd'aie 9u tamilieide caracteristici. celece urmeazd' In vom indicaetapele succesive stabilirii reglajuh-ri ale protecfiei diferenfiale piin ,bte. pentrucazulgene*ral"menfionat. RDS-2,_ cdreia i se oa afecta ^ infa$urarea frinare.Se stabilesc "stabilirea,infdsurdt'ii^transfor'matortilui de curentii primari Ib Iz'gi Is ai transformatorului.pe trei infdsurari,ccireipu cele izaibii" prizei medii a comutatorulLri ploturi ;i puterii apirente nominale de a infigurrrilorde r00%, indiferent'daid una ain inrasurafi .arc prin fabrica{ie putere o redusr.In continuare, iunciie-a",uin portul de lranslormare fiecdruigrup de transformatoare al de rrrrental celor trei infzisuriri, c"onexiunile primare de aie infi surdrilortransiormatorului de conexiunea gi .brerpun"atoute a transformatoarelor curent'(steasau triunghi,arba i-um intede *triunghi $urareaprimard respectivd are conexiunea sau stea), se determinrcuren{ii secundari corespunzdtori c-elor-ir.i ima. furiri, ir, iz si iz. In continuare determind se aproximativ cureniii secundari de Jezechilibrrl apar in inligurdreade lucru la ,' scuricircuit cc fxlenor trtlazatmetalic1abornele translormatorului, conclifiile in -intugurur"a infd,;urarea .primard cdreia ii este aiectati i,1 :r:: (ls 1'nare a releului- intrerupitorul are respectiv deschis, la iar celelalte inidguriri sint racordate maximuniclesurseIn'funciie tle cureniii de dezechilibru obfinuii se calculeazd continu".u in curenfiide pornireai proteciiei. se observd in cazulafectdrii cd tnfrgurrrii de Irinarea releuIui unei anumite infdgurdri primare,'de exemptuiniagurarii dg lr.'si iinind seama in c6nformiiate preririzete cd cu de'calcul :stabilite sus aceastrinfdgurare mai estedecon'ectata,-voi li posibile doua valori ale curentuiui scurtcircuit, de d;'p"ntiu un scurtcircuit bornele M.T. gi una pentruun r"uit"ii"uit lu la de .bornele J.T.ale transformatorurui. de tmirticit p".inii"?oua Talori ale curentuluide pornire ar protecfiei ""iti inTaeuraiea in d" lucru a releului. se repetd operafia pentrucazulafectdrii infdgurdrii frinare de intdgurdrii iU.J.-;i apoi celeide J.T.,ob{inindu_se d-e 1-_1.i9!1rlt rrer grupe_ cite de valori pehtru curentul ae iornire al $ou.d. protecfiei. Scopulcalcululuiesteacelade a se alesedin ceietrei gru.puri valori grupul cel mai favorabil, de adice&i caie-ire cei mat-mlcrcurentide pornireai protecfiei. . gnrp de valori, cel mii favorabil, o datd ales, este . A-ge9t aleasi totodatdsi infi;urarea transiormatorului cireia i se va
ll

aiecta bobina de lrinare a releului. Intr-adevir, gsl mai rafional este a se afecta inligurarea de frinare a releului aceleiinfEgurlri a transformatorului,care in cazul inlreruperii ei sau a circuitului secundar respectiv (deci implicit in cazul lipsei unr-ricurent de frlnare in releu) conduce,in eventuaiitateaunui scurtcircuit erterior, la cel mai mic curent minim de acfionareal proteciiei. In legdturi cu calculele necesarestabilirii plasdrii optime a ini6gurlrii de lrinare, mai este necesar a se preciza modul de calcul aproximativmenfionat mai sus al curenfilor de pornire ai protec{iei, care apar in inflgurarea de lucru la un scurtcircuii exterior. Pentru compararese folosesccurenfii de pornire ai protecfiei ii calculaf neglijindu-se eroarea datoritd imposibilitdf fixdrii i exactela valoareanecesard numdrului de spire ale inidgurdrilor a de egalizare, care au un reglaj discontinLtuprin ploturi. Neglijarea esteimpusdde faptul cd in etapa actualSa calculului,ploturile inflgurdrilor de egalizarenu sint incd fixate. cllrentul primar de pornirt: In acestecondifii de aproximare, al proiec{ieieste cel mai mare dintre curentii 1i,n determinat de erorile datorite transformatoarelorde curent 9i comutatoarelor de ploiuri, 9i 1/o daiorit gocului de magnetizare. I I i'p : K, ( Koz,f * I I/o 1"".,,'o, A(- u1,".,,,n,7 * iI, ".,*, rrnde: este coeficietttul sigurantd; de K,: 1,5 V | \. al, coeiicient ce iine seama de eroarea datoritd componentei aperiodice, releul RDS ar,ind transformator cu sa-turaiie rapidd, se ia l(,o:l; ._ coeficient ce iine seama de eroarea fo maximd a transformatoarelorde ct-rrent, care se ia de 10o/e, de ttndc
I ,".r,o,

Determinarea nurndrului de spire ale infdsurdrilor de lucru Si tle egalizare. Se obignuiegte se iixeze intre bornele 3 9i 4 ale sd releului RDS-2 (cu contribuiie directd in infdpurarea de lucru, fdrd intermediul unei bobine de egalizare) transiormatoarele de curent corespunzitoareacelei inf5gurlri, care au cureniii secunde dari cei mai mari. Aceastd infdgurarese numegtetrtfdSurare bazd, iar curentul secundar respectiv,care circulii direct in inldgurarea de lucru, curent secundar de bazd, Numdrul necesarde spire ale inldgurlrii de lucru a releului se determind pornind de la curentul de pornire al proteciiei lpp, corespunzltor fixdrii alese deja a infdgurdrii de frinare. cu' Crrrentulsecundarde pornire al releului io, corespunzdlor rentului primar de pornire al protecfiei1u, se obfine cu formula

,r:!#,
in care: I i,,1 estetensiun.u non,inrli a inf5gurdrii transformatorului c:lreia ii este aferenti infdgurareade frinare gi pentru care s-a calculal lep; Una tensiuneanominald a infdsuririi de bazd; l'trb raportul de transformareal transtormatoareioi de curent de pe infdgurarea de bazd; in cazui in care transiormatoarele de curent de pe aceastd infdpuraresint legatein triunghi, +.

t, ^

U,t

vs

trli^, LU s

I ov.,ax

' /pr",r,ot

se calculeazlin condiiiile mentionatt' mai sus (pag. l1); valoareaprocentualda semiplajei de reglare, cu ajutorul comutatoarelor de ploturi, a tensiunii inldgurdrilor u li fl pe care eristd comutator; valorile curentului de scurtcircuit itt, infdgurdrile a gi fl, calculate in ace leasi conditii c.a In.*.
/nn: K/to-'

t; fi : O'

Apare deci clar cd i7'., este reflectareain bobina de lucru (legati conform cerlorde mai sus 1a transformatoarele curent ale de infdgr-rrdriicle bazd) a curentului primar minim de pornire al protecliei Io.r, din infdpurarea transformatornlui cdreia ii este aferentd infagurarea de frinare a releului. Numdrul de spire ale inldgurdrii de lucru a reieului se alege asifel incit ip., sI provoace limitd aciionareareleului in absenla 1a lrinirii. Se obtine o primi valoarecu formula
(ul\t TDbqec:;r,

in care (o1)r estet.m.m.necesard pentru aciionarea releuluiin absenia lrinlrii, egal aproximativ 60 A.sp atit pentrureleul cu RDS-2cit gi pentrureleulDZT-1. Deoarecq aceastd din formuldse obiine un numlr iracfionar sau.imposibil fixat la bobinade lucrucareestereglabild de nurnai

. coeficientulde sigurani5. unde: - 1,2. .1,5este K 12

r3

cu ajutorul ploturilorfixe, se alege numdrul de spire ale bobinei de lucru ust.o o valoare posibildde reglat,@t.a1lsr.n\a Cifra aleasd fixeazdtotdeauna se mai mici decitciira calculatd, deoarece curentulln., corespunde bobinade lucru lui I*, in care fine seamade coelicientulde siguraniEfaid de curentul de dezechilibru maxim;deciin bobinade lucru nu trece, un scurt^ la circuit exterior,un curent egal cu ipq nici chiar in celemai grele condiiii. Pentru a nu se reducetotusi coeficientul siguranih de amintitmai sus,numdrulde spirese ih mai mic decitcel c"alculatNumdrul de spire aie infdsr-rrdrilor egalizare releului de ale se alegeastfel: - pentru infdsurarea cgalizare cle I,
(9"tn:@n9i
tl

rrnde:('p ;i f;
In1, Inv, Irryl

Is.a $i Isr."rr

I o*'rno* Si /6 r". n,r,

au aceeagi semnilicaiie rnui ,rq "o - curenfii de scurtcircuit in condifiile specificate sus, redugila tensiumai nea ini5guririi transformatorului cireia.ii este aierentd inidgurarea irtde nare a releului; - curenfiide scurtcircuit corespunzdtori infdgurdrilorcdrora 1e stnt aferente inf5gurdrile de egalizare I respectiv II: - curenfiide scurtcircuit corespunzdtori infi.;uririlor cu comutator reglaj de al tensiunii.

.- pentnr infisrtrareade egalizareII


(0 4n(fJt16

i6 itt

ttnde: la este curentulsecundar bazd.. de i1 curentul secundar prin infd.;urareacle egalizare I; i11- curentul secundar prin infdsurarea egalizareII" de Justificareaacestor formule rezultd evident din inslsi notiunea de egalizare; face ca in transformator,in lirrsa unui scurtea circuit interior,suma vectorialda t.m.m.ale infdsriririlor de egal i z a r es i d e l u c r u s d f i e n u l d . ln iunc{ie de ploturile disponibile ale bobinelorde egalizare, prin rotunjirein minus din aceleagi motiveca la alegerea spireior infdgr-rrdrii lucru, se alege numirul de spire a1eceloi doud de
bobine de egalizare @"lo(rc,, 1,,si ic,o11n(rQlolqn.

Numdrul de spire ale irrfdgurdrii de frinare se alege astfel incit, in cazul scurtcircuitelorexterioarecele mai defavorabile, punctul de functionare releului sd lie in zona de blocarea caal racteristiciide acfionare,independent delazajul dintre curenfii de din bobinade frinare 9i din cea de lucru ale releulLri. Asimiiind cea mai defavorabild curbd din familia de caracteristici (cea inlerioard, corespunzdtoare delazajului de 90") cu <r dreapti cu coeficientlrnghiuiar tg a, trecind prin origine $i tanuentd 1a curba respectivd,rezultd cd pentruca punctul de funciionare sir iie in zona de blocare este necesarca
4 -I< . A r - 1 Is f 'wf 1

tg0'

unde: /sc.reste curentul de scurtcircuitin infisurarea cdreiaii este

Determinarea nuftrdruLui de spire ale infdsurdrii de frinare. Se calculeazd cureniii pentru scurtcircuitul exteriorcel mai delavorabil, adicd pentru iazul irr care scurtcircuitul este oe o altir lnf5guraredecii cea cdreia ii este alerentl infdsurareade irinare a releului, cu surse minime pe aceastdinflgurare 9i maxime pt: celelalte. Pentru fiecare dintre aceste cazuri de scurtcircuit se calculeazd curentul primar de dezechilibru. Acest lucru se poate face de aceastd datd exact, acum existind toate condiiiile de calcul: Ia: K'phU,,r*fru *I*rtr) + AU
@ela r @elnT--lsc.el 79eln t , -T

aferentdinfdsurarea de frinare; numdrul de spire ale infd;uririi de frinare. (emarcdm cI t.m.m. de lucru Ia.(e,tn s-a calclrlat inmuliinclu-securentul primar de dezechilibruIa cu numArul necesarde dc spire ale bobineide egalizare care estein seriecu infdgurarea frinare, pentru a se traduce alest curent primar in secundarla aceea;iscard cu curentul primar de frinare Isc.;, cdfe gi el la rindul lui este inmulfit in expresie numdrul de spire ale in{dgucu ririi de trinare a1. Luindu-se in considerare gi un coeiicient de siguranfl r(:1,5. rezultl
@l

"l.s".mu*
@elln

LLi slsr',*r*
r Isc,ell,

17 !d@"r" z.lga

@etln-@ella

de unde

t sc.t ' wt

at>- !:!!9!t

lsc.f . tg a

l4

t5

Se alege pentru numirul de spire ale infigurlrii de frinare tei.acea mai mare dintre valorile a4 rezultate din analiza cazurilor scurtcircuitede mai sus, rotunjitd la o valoare posibil de rcglat cu ajutorul ploturilor infdgurdrii de frlnare. 'Pentru releul RDS-2 tg o:0,35, iar pentru releul DZT-\, tg c:0,83. Se recomanddtotusi ca determinarea'numdruluide spire altr infdguririi de frinare, in special pentru releul RDS-2 (pi pentru releul DZT-I, cind t.m.m. de luciu este mai mici decii'l0O; sa se facd grafic, calculul analitic ducind la un numdr de spire exagerat de mare al infigurdrii de frinare, rezultald din inbdgi pla. .sarea sub curba reald a tangenteicu care s-a asimilat curba perr 1 r u c a l c u l u la n a l i t i c . Determinarea graf icd se lace calculindu-se K.l4.rou6,lrrindu-se valoarea respectivdin ordonata caracteristiciide frinare a releir lui,;i aflindu-sein abscisdivaloarealui 1"".i.tcrr, care cltnos, clin cindu-se 1se4 alld ugor roy. s Verificarea sensibilitdlii protecliei reglate (cazul iipsei frindrii). se calculeazdcurenlii de scurtcircuit metalic in interiorur zonei-protecfieidifereniiale, pentru cazul scurtcircuitelorla bornele fiecdreiadin cele trei iniigurrri, inlcondi{iile in care inirgurarea cdreia ii esteiaferentr infdsurareade frinare este deconectald, iar dintre sursele legate la celelalte doud infdgurdri, una (cea mai putgr.nicd)este deconectatd, cealaitd in regimLil iar .rninim real posibil. Pentru- se gdsi cazul scurtcircuitului a , mininr, se calculeaza pentru infdgurdrile cu transformatoarelecle curent conectateirr triunghi scurtcircuitele monofazat gi trilazat (in schemade pro. tecfie realizati cu trei relee, sensibilitateala scurtcircuitelebifaz'.ategi trilazate este aceeagiin cazul legdrii transformatoarelo, rle curent in triunghi). Pentru infdgurdrile cu transformatoarele tle curent conectatein stea, se calculeazd scurtcircuitelemonofazat qi bilazar (in acest caz curenlii de scurtcircuit bifazat fiinrl mai mici decit cei trilazali). De observat cd pentru toate acesle cazuri de scurtcircuit calculate in condiiiile in care dour dintre infdgurdrile transformatorului sint deconectate calculeazd de se lupt un curent de scurtcircuit care circuld piintr-o iingura infisurare. Ace;ti curenii de scurtcircuit nrinim au cite un curent corespondent in circuitelosecundaregi in releu, rezultirrd t.m.m. de o lucru in infdgurareade lucru gi eventual in una ain intaguiarite de egalizare.T.m.m. de lucru din toaie acesteinligurdri de lucru se adunI, rezultind o valoare (lg/.l)tla Is,.*t^. l6

Condifia de sensibilitate este K _ @t)t.^tn 22. (a-th

unde K este coeficientulde sensibilitate; (aI)t -- r'aloarearninimd de lucru a releului,in absentafrin 5 r i i ,e g a l dc u 6 0 A . s p . Vellicgrea sensibilitdlii protecliei regtate (cazul prezeniei frindrii). Este necesarsd se calculezeiresimulde scurtcircuitcel mai defavorabil,in care frinarea sd fie miximd si curentul in bob i n a d e l u c r r rm i n i m . Pentru aceasta calculeazl clc obiceicurenfii de scurtcircuii se metalic la bornele fiecdreia din ceie doud inflsurlri ale transiormatorului, cdrora nu le este aferentd bobina de frinare a releului,in condifiilein care la borneleinflgurdrii transformatorului cdreia ii este aferentd inldsurarea de frinare a releului este conectatdo _putere minimd, iar celelalte infdgr-rriri au intrerupdtoarele deschise. Dupd caz, se pot alege gi alte cazuri de scurtcircuit delavorabil. Pentru cazurile alesese calculeazdscurtcircuiteletrifazat, bilazat sau monofazat.O data curenfii de scurtcircuit calcuiaii pcntru.toate cazurilepropusese obfin fdri dificultdii de calcul,,curenlii secundari respectivi 9i t.m.m. de lucru si de frinare ale releului. Piasindu-se pentru liecarecaz de scurtcircuit t.m.m. de lucru si de frinare in planul (la)7fl(Ia)11 al releului 9i unind acestc punctecrr originea, se c'b1indrepte care constituie locul geometric al punctului de funcfionare a1re1eului, cind curentul de-scurtcircuit scadeprin transformareascurtcircuituluimetalic in scurtcircuit prin arc cuirezistenfd.Cu cit rezistenfaarcului cregte,cu atitpunclul- de furnc{ionare deplaseazd se spre origine. Condifiiiece se pun din punctulde vedereal seisibilitdtiipro. tectiei sint urmltoarelc: ^_-- raportul dintre valoarea ordonatci din planul (la)t: :l[(1rq,)rl cuprinsdintre fiecarepunct de funciionaredin cdzul scurtcircuiteloralesegi caracteristicalde frinare a releului, pe de o parte gi valoareaordonatei pind la abscisd punctuluide'func. a pe lionare respectiv, de alta farte, sd fie mai mare decit 0,1; in fig. 1.4.aceastd condiiiese traducegrafic prin relafiile:

-::- > 0,t; !- ) 0,1 +=> 0,1 4- ) 0,1 ; ; ; aa" bb'"


hh' AAI

cc"

dd',

raportul- dintre vaioarea ordonatei din planui (la)e :l(I:ol)il al fiecdrui punct de funcfionare ",obiinirt si viloarea
2 Exploatarea de proteclie ;i automatizare ale sistemelor electrice lT

ordonatei punctului de interseciiecu caracteristicade lrinare a dreptei ce trece prin origine gi iprin punctul de iunciionare respeciiv, sd fie mai mare decit 2; in fig. 1.4. aceastdcondifie este tradusd grafic prin relaiiile:

TabelaLl

!!_>2; ?>-2;
ee' ee'

AI'

?>-2;
ee'

"-li'l > _ 2 . *
il

cazulscurtcircuitelor asigurdsensibilitateain condifiaa cloua punctulde func' nemetalice, atuncicind, dupl cum s-a precizal,
cdlre origine. fionare se deplaseazd O precizare importantd in le' gdturd cu calculul de mai susl este aceea cd de aceastd datl, 1a sensibilitatea scurt calcuiindu-se circuite interne,condiiiile cele mai delavorabile sint acelea cind irinarea este maximd. Ca atarc \e verificarea condiiiilor de mai stts r"- uu iofoti caracteristicade iriflare a releului cu Panta cea mai mare, adicd cea coresPunzdtoare deiazajului nul intre curentll dln bobineie de iucru ,;i de frinare'

CurenJii primari in infdsurdriletransformatorului pro- 240000 tejat, corespunzdtoare puterii lui V5-.zso nominale Raportul de transIormare nT al transformaiorului de curent Conexiunile transformatoarelor de curent Cureniii secundari in circuitele de protecfiecorespunzdlori puteri,i nomtnale a traflsformatorului prote,jat

-240000 4 6 A l - = -|:2406 0 0 =--:l1 1 2 000

\3'121

.r'

I 000i5

lv3 zooo/s I uooo,,u

^lYI
I
I
I

604v! : 5.2SAI t 4 6 \ ' t :4,9641 : H r 000/5 5000/5 " , U O 2 000/5

Dxemplu de calcul' Vom calcula protectia tliierentiatdcu releul RDS-2 a unui iianiformator coboritor dc 230ll2llll kY'

J.T. de lbo/0. -ireI.T. reglai de tensiune sub f"ir"ujorrf pe partea d" itO t<V, intre *100/0. "ui.ina pe partda de l0 kV este moniat un comoensator sincron de 75 Mvar, cu reactan{a pe -barele de de supratranzitorieX"a:g,24. Puterea^echivalentd scurtcircuit pe bain iZb XV ale transfoimatorului, regim maxim este de 70C0 MVA iar i"rl a. iro f<V, tot in ieei; n'uxitn, este de 3500 MVA' 11---r9eim-minim outerile resoective sint Ae ?Siffj futVC tu 220 kV 9i de 1 750 MVA la 110'kV. ''-'-S;.ri.li;;;i .ur.niii seiundari in circuitele de protec{ie,corespunzbtori puterii nominale a translormatorului prc.'tejat. Calcuiul este cuprins in tabela l.l. Pentru alegereainfdgurarii transformatoruluicareia este.opiim s6 i se aleciezeinld;urZrea de irinare a releului, se observd cb sursele d9^P"-P."ttto de l0 kV a iransfc,rmaiorului sint mult nrai mici decit cele de la 220 kV sau 110 kV. Deci, conform S 1.2.1.se va calcula curentul.de pornire. al. protecliei iro numai pentru cizul scurtcircuiiului la bornele de 10 kV ale transformatoiului, pe rind in condiliile infSgurdrii de 220 kV ;i apoi ale celei de
regimurile minimale de furrc|ionare (cazul..existenlei frindrii).

r.+. de f-ig, condi{iile ,sgn1-" ffi"L:t";l.f:TlXr. t" ?f*l[I. : bilitate j.f.'0.'A%, Transllotegtili_in ..impuse

ll0 kV deconectate. oblin respectiv curen{i de 4170 A si 3400 A, raporSe {afi la iensiunea de I t5 kV. Din ace,stic_urenfise determind valoarea curen{ilor primari de dezechilibru respectivi 14"r, lA16,calculul cornponenteidatorite indxactitb{ii fixdrii nunrdrului,necesar spire ale infbgurdrilor de egalizareale releului gi valorile de r;r'ientativeale curenlilor de pornire ai protec{Gi 1oo. . Pentnr.infZgurareade frinare pe partea de ll0 kV, curentul de pornire al protecllereste . Ii, :Kn K,o.fi. Irr.^o":1,5. I .0,1 3 400:bl0 A. . Penlru infS;urarea de frinare pe partea de 220 kV, curentul de pornire al protec{iei este Iio: Ko.(Koe.ltIn.rrr-f AUc Io ,".^*):

: 1 , 5 ( 1 . 0 , 1 . 4 7 0 + 0 , 1 .1 7 0 ) : t 2 b 0A . 1 4 Curentulde pornire al proiec{iei este pentru ambelecazuri I[o :KIno^:1,5. 1 146.0,5:860 A. Rezultd cd pentru infdgurarea frinare la 110 kV, 1pp:860 A, iar de pentru infigurare,ade frinare Ia 220 kV, I*:1 250 A. In'concluzie este

1B

t9

Tabbla 1.2
Mdrimea Formula de determinare Valoarea

Tabela 1.3

de Curentulsecundar pornire al releului

T"' . -nb

U-t
unb

r21 860-ll : 9.4s A 500015 60 o,li:6'3s


6

ale de Numdrul spirenecesare infd;urariide lucru a releultri


Numdrul ales de spire ale infS;Lrrdrii de lucru a releului Curentul de pornirea real al leului, pentru iniAgurarea de lucru NumZrul de spire necesareale infbpurdrii de egalizareII, afe' renie pirtii de 220 kV Numdrul ales de spire ale ini6$ur6rii de egalizare a releului, aferentd pdrtii de 220 kV Numbrul de spire necesareale infEgurdrii de'egalizare/, aferente pbrtii de 110 kV Num6rul ales de spire ale infd. gurdrii de egalizare .I a releului, aferentdpdr{ii de I l0 kV

(al)
-t.tI Ip't

@la

(al) I ala
Ib

60
o

Curentul primar de * calcu- I a : K o p .f t Q t a * I s c r r dezechilibru I) lat tinind seama * I sctt a LU a Io ,".*o, * pi de imPosibilita* A U BI F " ", . ^ o * * tea fixdrii exact la . @n-@a valoarea necesard t . . . . " . . . . . . . . . . . - I s c ' e - l - 1 _ n a num5rului de r Uelln-(DeIta. spire ale infeluI sc'e'II ririlor de' egali@elln zafe \umdrul necesarde spire ale inld9urdrii de frinare a relenlui ales de \umdrul spire ale,infdgurSrii de irinare a releului
KI d' aea , I rr.1.tgo

0 , 1. 5 4 6 0+ 0 . 1. 4 8 0 0+ r4.5 - t4 ' r4,5 75.2 t5 ' 4 + 800: ' L5,2 -1 151 . 1 , 5 . r 1 5 1 1 5 , 2_ 6.6 .0,83 4 800

:10A

veltn

, e..d

6
IIT

12.6

s.23
I'I

14.5

-etta

;.
tilel n: |Pl.a-ltJ

126 6---'---:15,2 4,96 L5

corect sA se conecteze inf[gurarea de frinare Ia transiormatoarele de curent pe parlea de ll0 k\', deoarecein acest caz valoarea curcntului de porrtire -al protec{iei /oo este mai micd decit in celdlalt caz. ln continuarese determind numdrul de spire al infdgurdrilor de lucru.gi de egalizare ale releului. Cel nrai mare curent secundaf din circuitul proteciiei coreipunzincl, conform tabelei 1.1, infagurdrii de 10 kV, aceastadevine infdgurarea'de baz6, cdreia i se aiecteazd fdrd intermediar bobina de lucru a releului. Calculul se efectueazdconform iabelei 1.2. Se determinl apoi numhrul necesar de spire ale infbgurbrii de frinare. Se alege cazul'scurtcircui.tului ntetalic trif.azal pe partea de 220 kV, in regimul minim de lucru al infdgurdrilor de 10 kV 9i ll0 kV (c6reia ii este aferentd infdgurarea de frinare a releului). Se considerb regim minim pe l0 kV cel in care compensatorul sincron este totusi in circuit. Nu se calculeazl qi.cazul scurtcircuitului pe partea de l0 kV, deoarece in accst caz raportul -1L este evident mai tnic, deci gi numdrul necesar de
, sc,l

Crrrenlii de scurtcircuitsini in acesl caz: la 220 kV, /: Fa99-4i-1" a li l l 0 k t ; / : 4 8 0 0 A ; l a l 0 k V , I : 6 6 0 A ( r a p o r t a f a t e n s i u n ed e 1 1 5k V ) . conformtabelei1.3. Calcuiulse efectueaza principrotecfiei absenfaretineriise determind.conform in Sensibilitatea pentru urmhtoarele melalice. cazuri de scurtcircuite oiilor expuse. pe 3curtcircuitlrilazal la bornelekansformatorului partea de 110 kV pe deschise pdr{ile de 110 ti l0 kV 9i in regim minim de cu inirerupdtoarele pe alimentare partea de 220 kV; - scurtcircuitmonotazal, acelagipunct gi in aceleagi condiJii; in 'partea - scurtcircuitbilazat la borneleirarisformdtorului de l0 kV, oe cu intrerupdtoarele deschise pdrfile de ll0 gi 10 kV gi in regim minim de pe pe alimentare pariea de 220 kV. curenfilor primari ti se curenfii secundaricorespunzdtori Se calculeazd obfirr urmitorii curenfi secundaripe parlea de 220 kY: - pentru primul caz 121 7 15o.2So 3 V
lsc

1000/5

:32,6 A;

3 9 ' q i1 4: 7 , 6 l{ ) 2; penlrucazulal doilea


isc: 22,7 A I

spire aie infapurdrii de frinare or este mai mic.

20

2l

' 7 4_ 5 . s K -22'7 > 2: 60


pentru cazu! al treilea

Din examinareafig. 1.4. se observd cb punctelea, b, c Ai d corespunzdtr;are mdrimilor (l:al)1gi 1tar1, ale releului in cazurile de scurtcircuiteinterrie cu cu frinare, se gdiesi'li distahte ce depSgesc l0o/o caracteristica superioard de-frinare a releului, indeplinindu-se astfel 9i prima conditie de la $ I.2.1.

2 680.1?l V3
1".

230' I 000/5
60

: I2,2 4.,

1.3. Reglarea protectiilor de distanfd


1.3.1. Generalitifi

K :"''

> -'n: g,85 z.

Se. observd cd pentru toale cazurile de scurtcircuit alese, coeficientu.lde sensibilitaiecste mai mare decit 2. Ultima verificare necesard este cea a sensibilitdtii protec{iei la defecte interne, in cazul existenlei frindrii. Conform principiiior eipuse ia $ 1.2.t , se " verificb sensibilitatea pentru urmdtoarele cazuri de scurtciicuit: - scurtcirc.uil lrilazat la bornele de 220,kV, cu intrerupdtoarele deschise pe pdr{ile de 220 9i 10 kV, in regimul minim de alimentire al sistemului de I l0 kV: - scurtcircuit monolazat in acelasi punct gi ir1 aceleasi condilii; - scurtcircuit bilazar la bornele de 10 kV, cu intrerupbtoarele deschise pe p6rfile de l0 ;i 220 kV, in regimul minim de alimentire al sistemui,i de 110 kV: - scurtcircuit bif.azal la bornele de 10 kV, cu intrerupdtorul deschis la l0 kV 9i in regimul minim de alimentare al sistemelor de I'10 ;i 220 kV. . .Din curenjii de scurtcircuit corespunz6tori defectelol examinate, se determind_curenfii secundari prin infbpur6-rilede lucru gi de frinare ale releului. Pentru cazul scurtcircuitului lrilazat pe partea de 220 kV curentul securrdar pe pariea de 110 kV este

Diagramade acNionare unei protec{iide distanfdt=f(Z) a estereprezentatd fig. 1.5.Parametriice trebuiestabilifi prin in reglarela oiproteciiede distanfd,pentru a se realizao carac'
teristicd de acestfel gi care se ! stabilescin funciie de carac- : tcristicile refelei 9i de regia- "f jelc protecf iilor elementelor LI irrvecinate sint impedanta ,-l I (sau reactania) si timpul. i'l--{-l l Pornirea proteciiei de ciis- ;_:=.-_-) z, ., ---l -: , tanfd este realizale. de orgarealizald lI zp " - ) L* nele de Dornire,care sint uneori tot reieo de impedanid (ia Fig. l.b. Diagrama t:f(Z\ a uneiprotecJii distanfd' de care parametrul reglabil este impedania), iar aiteori sirnple relee maximale (parametrulreglabil fiind curentul)' Foarte adeseaorganele de pornire. (de tipul releelor de impedanfd) nu sint reglabile in exploatare,astfel cd singurul element ce sc poate regla este timpul la care se produce aciionareain qtreapta finald 9i nu si valoarea sub care trebuie se scade impedanfa conirolatd de protecfie, pentru a se produce pornirea. Atit reglarea protec{iei pentru realizarca caracteristicii in poriiunea primelor-trepte (tr6ptele de mlsurare), clt .9i reglarea posibill) se reaorganelor de pornire (atunci cind aceasta.este lizeazd,ca ,ii 1a releele maximale simple, prin stabilirea pozitiei unor cufsoare indicatoare in dreptul unor scale gradate direct in 9 sau in valori ce trebuie stabiiite pe baza reglajelor in Q (in ambeiecazuri reglajul este fin); la unele protoctii,\a9acum se va ardta, se poate realiza doar un reglaj in trepte. Asupra regldlii hemporizlrilor nu insistdm, aceastaneridicind probleme 9i efectuindu-sedupd principiile ardtale la reglarea protecfiilor maximale simple. S-a vdzut cd la releele simple, maximale sau minimale, de curent sau de tensiune, valoarea de actionare se stabilepte

Rezultd:

; 'tt _ ' o 8 o v t 2oool5

oo^

(la'h:22.15:330 Asp; ( I w ) t : 2 2 . 8 : 1 7 6A s p ; s ui i , . \ l * ) , : { . A " p . c o r e s p u n z 6 t o re g m e n t u lE , d e f i r r i t a g I . 2 . 1 ( v . f i g . 1.4.in care sint notaie tocmai valorile corespunzEtoare aceitui exenrplu). Se verifici: oa" 330 =-:;;-:3,97 ) 2
ee' du

Analog se verificd, pentru celelalle cazuri, respectiv

b b-"
ee'

-+:8,4) 2.

:2,47 ) 2;

#:2,28>2,

Dupd cum se vede din calculele expuse, in toate cazurile de rlefecte irrterne..examinate, prezenfa frinErii, proiecfia realizall cu releul DZT-I are in sensibilitatesuficienid din punciul de vbdere al condiliei a doua de la $1.2.1. oo

printr-un buton sau cursor indicator care modilicd tensiuneaunui resort antagonist, deci eveniualele necorespondenfe intre indicafiile scalei gi valorile reale fle acfionare pot ii remediate ugor. La protecfiilede distanid, reglarea care se realizeazdcu ajutorul unor butoane indicatoare, (de obicei cursoareleunor reostate),iconstituieo problemd mai complicatS.Cunoagterea sclaernei interioare a releului si a felului in care modiiicareapoziiiei diferitelor cursoare realizeazdreglajele in g ale proteciiei este necesardpentru a se corectaeventualedeiecfiuni,cum gi pentru a se putea realiza gi alte reglaje in af.ara limitelor previzute de fabricd, lucru adeseanecesarin exploatare. In cele ce urmeazd. vom prezenta felui in care se realizeazd. regiajele necesare ale releelor de distanld tip RD7, Dl l0 9i varianta mai perlecfionatd acestuiaD111 (acestea a fiind tipu" rile de relee cele mai rispindite la noi in fard in prezent si iin viitorul apropiat), ale ciror principii constructir,e sint folosite 9i l a a i t e; t i p u r i . Reglarea unora dintre elementele componente ale acestor protec{ii fiind foarte simpld gi rezultind direct din schema de func{ionare,vom insista doar asupra problemelorde reglare mai pe deosebite care le pun protecfiilede distan{i.
1.3.2. Reglarea protectiei tip BD?

Schema generald de principiu a acestei proteciii este indicatd in [8.1., fig. 9.47]. ReleeleRD7 folosite la noi in fard au ca organe de pornire relee de impedanfd.Acesteanu sint reglabile in exploatare,ele avind un reglaj lix stabilit de fabrica constructoare, care insd ia nevoie poaie fi modificat dupi cum se va vedea mai jos. In fig. 1.6. este reprezentatdschema de montaj a dispozitivului de pornire Q3 al proiecfiei RD7, care confine cele trei organe de pornire (pentru cele trei Iaze). Reglajul fix stabilit de ltabricd pentru organele de pornire lrebuie verificat din doud puncte de vedere, pentru a se hotdri la nevoie modificarea sa. Reglajul stabilit trebuie sd asigure pe de o parie transportul puterii maxime necesarepe linia protejatd,chiar in condiiiile de tensiune scdzuldce pot apdrea in expioatare,iar pe de altd parte trebuie sd aibd o sensibilitatecorespunzdtoare lungimii liniei gi puterii surselor.Ca gi la majoritatea protecfiilorde distanid, pentru a rdspundeacestorcerinfe evident contradictorii,organe,le pornire ale releuiui RDZ, degi de relee de impedanid,nu acfioneazd o valoare constantda impeta 24

clanfeicontrolate (la scddereaacesteiasub o valoare data), ci la o valoare care depinde de curent. Diagrama de acfionare Z:f (l) a acestororgane de pornire estereprezentatd fig 1.7,a. in iar diagrama de acfionare a aceloragi organe U:f (I) in fig. 1 . 7b , ; c u ajutorul acestora se verif ici rigor sensibilitatea 9i capacitatea de transport de putere. Irr diagrama din fig. 1.7, au fost notate b valorile reale ce corespundreglajului lix stabilit de fabric5. Dupd cum se vede, in fig. 1.6 fiecareorgan de pornire este alimentat in permaneniS cu tensiunea inlre Iaze gi cu cureniul pe f.azd. Penlru a a nu se produce pornirea protecfiei (deci cleconectarea liniei ) in condiiiile transportului sarcinii maxime pe linie S* 9i a tensiunii minime de exploatare Uoanpe barele de la care , se alimenteazd /l,tr0 releul, trebuieverificat Fig. 1.6. Schema elementuluide 1;ornireQ 3 . diagrama din
90 80 70 l;0 5A +0 30 20
Iniri,

b Fig. 1.7. Diagramele de aclionare ale elementului de pornire: 4 - diagrama Z:tG)i b - diagrama U:t(I).

iig.1.7, b dacd ordonateiU.;"ii corespunde curent de acfionare un .rnai mare decit I*,:i##' Considerindu-se aceast6veriin ficare gi un coeficient de siguranfd (de regull 1,2), cum gi un coeiicient de revenire de aproximativ 0,8 (trebuie verificat daci protecfia nu acfioneazd datorild sarcinii, chiar dupd o avarie la care ea a pornit) rezultdtcd va trebui ca abscisaI" din diagrama de aciionare corespunzdtoaretensiunii U^u sd, satisfacl relafia 1^> !*" h'"' ,S4o* '"13 ^i' U

de ln fig. 1.8estereprezentati schema principiua ttnui organ de pornire. carerezulti ugor din schema de montaj din translormatorul schemd,pentrurezistenfe, fig. 1.6.-In aceastd gi dir-r circuitulde curent,bobinadin circuitulde tensiune releul s-au folopolarizat care constituie releul de pornirepropriu-zis sit alte notaiii decitin fig. 1.6,undenotaiiilediferdde la o tazd' care elementele la alIa. In scheml nu au mai fost reprezentate
nu sint necesare pentru inielegerea funciiondrii. tinulu/ lc inlensilale Menfiondmcd un element principal al sche' mei, care determind alura caracteristicii prin c'.are rcalizeazS,impe' se danle de aciiotiarentari la curenli mici (deci sensibilitate mare) 9i impedanfe de acfionarc mici la curen{i mari de {deci capacitate transport mare), este bobina cu miez de fier saturabil si impedanfd variabilA Xr (corespunzitoarc respectiv bobinelor'lr, L2 gi Ie din schema realS a organelor de pornire). Considerind neglijabile frecirile echipajului Fig. 1.8. Schernade principiu a organumobil al releului poiarilui de pornireQ3 al" relerrluiRD 7, pentru o Iaza. zat RP, conditia de ac(deci {ionare a acestuia condifia de pornire a protecfiei)este aceea prin releu sd treacti ca rtn curent in sensul l-I. Notindu-se acest curent cu la, condifia este deci i*20. Valoarea curentului ia este funcfie de valorile tensiunii 9i a curentului lcu care este alimentat elementulde pornire. Pentru a se gisi deci caracteristicade acfionare a organului de pornire z*:f (l) trebuie determinate relaliile care existi inire curentul gi tensiuneacu care se alimenteazd, organui de pornire (al cdror raport este chiar impedanfamisuratd de acesta) si curentul la. Aceste relaiii se pot delermina ugor prin aplicarea metodci sLrpraplrneriiefectelor, finindu-se seama de faptul cI, datoritii

Trebuie observat cd in aceastl expresie, ca 9i pe ordonata .liagramei(unde valorile,sedau in procentedin cea nominal5), -tensiunea este intre faze. Sensibilitatea organelor de pornire se verificd pornindu-sede 1a curentul de scurtcircuitcorespunzdlordefectuluicelui mai depdrtat pe care trebuie sd-l sesizezeproteciia care trebuie calcu1aI atlt in regim maximal cit 9i in regim minimal. In ambete cazuri trebuie calculatd si tensiunea remanentd pe barele pe care este instalati protec{ia,verilicarea fdcindu-setot cu ajutorul diagrameide aciionareU:f (l) (fig. l.T,b). Sensibilitateaproteciiei este suficientd dacd in ambele regi:muri pe caracteristicaU:f (l\ tensiunii remanenteU,"^ii corespunde un curent cle acfionare Io cate satislacerelatia Io z l-x:t '
Rse ns

In aceastd formuld coeficientul de sensibilitate este diierit .lupd cum verificarease iace in raport cu capetul liniei la care este instalatdprotecfia(k*,,:1,5...2) sau cu capdiul unei linii inseriatein aceasta (kun,:1,25 . .. 1,5). In cazul in,care reglajul fixat de fabrici este corespunzltor atit din punctul de vedere al capacitdfii de transport cit si al sensibilitdfii, releul poate fi folosit cu acest reglaj. Foarte adesea insi, in special la liniile lungi gi foarte incdrcate, aceste Coud cerinie contradictorii sint greu de satisficut simultan. In asemenea cazuri, trebuie modificath caracteristica de actionarr.l a organelor de pornire. ) Modificarea caracteristicii de actionare in sensul dorit sg poate face numai pe baza cuno4;terii schemeiorganelor\de por,nire gi a felului in care acestea rcalizeazd caractelistici de actio. nare de tipr-rlcelor din fig. 1.7. J6

27

particularitdiilor schemei, gi (J,, pot ti considerate lsurse inca 1, dependsnte depind doar de /, respectivU (cddereade tensiune ce in Rr, Xr si R, nu depinde de curentul ip daloritd valorilor mici ale rezistentelorRrv).Aplircindu-seaceastl metodl si folosindu-senotafiile RM+ r + 2RN:R., Rn -l r * 2Ru:R 0,
RiRu Rfim * R; Ro * R,uRo
Aa: I lRF

se obfine foarte u;or expresia in:KJ'Ku(Ju im plicit condiiia de ac{ionarea releului


Kil"K,Li

u, sint parametri care se determini graiic din curba Uu:f(iu\ a bobinei Xr, curbd ce determind evident gi valoarea U*, la cate se schimbl condifia de acfionare.Determinareagraficd a parametrilor Kt, Kt 9i a se face prin inlocuirea curbei ub:f (ib) obtinuti experimental, prin doul trepte ce se intretaie in punctui unde incepe saturarea; pe prima porfiune nesaturatl prin dreapta Ut:Kri6, iar pe a doua porcurba se inlocuiegte iiune - saturatd - prin dreapta Uu:a*Kziu. Se observd deci din condifia de acfionare,cd diagrama cdutatd Z:f (l) se compune din doud parfi: prima este o dreaptd orizontalra, iar a doua este o hiperbold ce tinde asimptotic nu ( . spre axa absciselorci spre o axd orizontald,de ordonatl Din condifia de acfionare exprimatd prin tensiune se obfffir) valoareaI la care se produce'modificarea caracteristicii. (cdreiaii corespunde Z:L) Condiiia I-):l-l este valabill
m7 fl1t

In aceste rnr: expresii - | - Ii1 t: , nr2: t- f;' i I ,K,l(z gi /(1+R Kr*R

care pri;n impdriire cr-r .I"

ordonare devine -U,, - < ;K; r :' /


s r\z

Notiin,l -Ki Ku
UU

pind la Ll-lJ,ot, pentru care I=-!U*rA

Deci punctul de modifi' (Iig. 1.9).


A

de acfionare

>K'

care a curbei de iuncfionarecorespuncle I:+U*, lui

Folosindu-se curba tensiune-curent bobinei cu iier saturaa bii Xr g,i finindu-seseamade raportul de transformare ni.o.ltransformatorului Il, se stabilesc de asemenea ugor relaiiile intre U* si U, rerspectiv condifia de aciiointre 1" 9i / si, pe baza acestora, nare exiprimatdin funcfie de U gi I, adicd de mdrimile aplicate organullui de pornire. Astfel, notind

De Iapt, dupd cum s-a mai menfionat,datoritd frecirilor releul nu aclioneazd,chiar la tensiune nuli, decit dacd curentul depisqsteo anumitd valoare 1o necesardinvingerii acestora;datoritl acestui fapt domeniul de existen{i a curbei incepein zona translormirii ei in hioerbolb. DupI cum s-a vdz.ut diagrama de acfionareU:f (I) este cea folositd pentru verilicarea sensibilitdfii 9i a capaciidfii de transport. S-a vdzut mai sus cd pentru 1<-!!.' IJ,otcondiiia de acfionare .-n e s t e U - " 1 , i a r p c n t r u v a l t r r i m a i m a r i a l e c u r e n t u l u i ,U : : I I+o. Diagrama de acfionare t.l:f (I) este deci compusd din doul drepte (fig. Ll0), forma ei fiind determinatl de forma curbei dc saturafie a bobinei cu fier. In realitate,dupd cum se gtie, releul pornegte numai peniru valori ale lui I mai mari decit o anumiti valoare 1,i de asemenea,curba de magnetizare prezinld o racordare largd la unirea celor doul poriiuni. finind seama de acestea diagrama reald.de acfionare U:f (l) este cea din fig. 1.7,b.
,, n,'

R r* R " : R o , , R ' * R r v : R

fl iI\,

se ob{ir51 corespunzind celor doud,porfiuni (nesaturati si satu ratd) ale curbei uu:f (i6) - urmdtbarele expresii ale condifiei tle acti<r:nare: - lpentru valori ale tensiunii aplicate U mici decit eea la care se producesaturarea;bobinei (U*r), u:lll sau
nl7

ma!d

funciiede Z) Z:
lpentru U ) U"ot,

llr+
m2

a, sau z

K'(l m2 I

29

Din analiza schemei de iuncfionare a organeior de pornire, diagrama de acfionare dirt a felului in care aceasta realizeazd, fig, 1.7, rczultd imediat posibilitdiile de.imodificare a acestei c.aracteristici.

dificare a acesteia (U"). Mdsurdrileefectuate asupraunui releu Q3 (pentru diverse pozilii ale cursoruluirezistenfei Ri) confirmi concluzii care sint evidente, toatd racordarea cu largd a curbelor (fig. Ll2).

Fizic modificarea caracteristicii explicdprin faptul cI prin se varierealui R; variazdparteadin cureniultotal\ce farcurgereu,l
vl 700t

fgF 7Ar

'%

sztt , ,rB-Jt

,h' f , ,

ll

Fig. 1.9. Diagrama de porrtire a proteciiei, Z: lQ).

T"sal F i e . L l 0 . D i a g r a m ad e a c t i o n a r e U:f(l\ a t,rganelor e pornire. d

601 J0t 40r 30r 201 tat r23+5678910n

181t20217282+25 I.n

Duod cum se vede din schema de principiu din fig. 1.8, e1ementelereglabile sint Rr gi R,. Prin modificarearezistenfeiRr se Rfin si deci obtine modificareacoelicientului Kr:
RiR** R;Ro t RnaRo

Fig. .l.ll. Familia caracteristici- Fig. 1.12.Curbele de acfionareobfinute Ior de aciionarc care.se po! la'-un releu e3, pentru diferite p,zitii lbJine prin varierea rezistentei Rr. ale cursorului rezistenfei R1i

a coeficientuluiK:'1!' Cum Kr 9i Kr, ca# sini cleterminafide curba cle saturafic a bobinei Xr, flu se modilicl gi deci nici m1 $i m7 rezultd cd in caU:tQ racteristica a organului de pornire (fig. 1.10) se produc urmdtoarele modiiiclri: icientul pe prima parte a curbei (U : L t) se modificd coef
\ mrl

I - o).. mocrificdde aseI menea doar coeficientul unghiular, ordonata originei riminind aceeagi; - punctul de racordare a celor doud por{iuni de dreaptl se deplaseazd, dar numai pe orizontald, cdci ordonata Usarflu Se se modificd,insd abscisapunctuluide racordar" (+ U"o1l modi\n )
Ilca.

ttnghiular; I ^' p e a d o u a p a r t ea c u r b e i l U : - - l

In concluzie,prin varierea rezistenieiRr se Poate,oblinepentru elementulde pornire Qe o familie de caracteristicide ac{ionare (indicaie in iig. 1.11) care au comune ordonata originei pdriii a doua a caracteristicii(o) ,gi ordonatapunctului de mo30

leul, deci caracteristicade acfionare (care este constantdin raport cu curentul ce trece prin releu) ,variazd in raport cu curentul total. Tot in felul acesta se explicd gi modificaiea curentului minim de actionare(la tensiunenulS). In mod analog se poate stabili ugor cd prin modificarearezisteniei R. se obfine o altd familierde caracteristici ac{ionare. de Prin aceastase modifici atit in prima cit gi in a doua parte a caracteristicii,coeficientul unghiLrlar,schimbindu-setotodata gi absc_isa ordonata punctului de interseciie a celor doud por;i iiuni. Este important de observatcd ordonata punctului de iritersecfievariazd ct rezisteniaR, (dupa cum s-a vdzut prin moclilicarea.rezisteniei aceastardminind constantd).ca si la iamilia Ri de curbe pbiinute prin varierea rezistenfeiRr, ordonata originii pentru partea a doua a caracteristiciirimine constantd. In conciuzie, pentru modificarea caracteristicii de acfionare a organelor de pornire ale protec{ieiRD7, in scopul satisfacerii sensibilitd{iigi a capacita{iide transport necesare, existl doud posibilitdiicare trebuie folositeseparatsau simultan, in iunciie do modiiicarea dorit5: - prin reglarea rezisten{eiRr (in releu, Rgopentru Iaza R,. Rsr pentru Iaza S gi Rsz penlru fazi T7 se ob{ine'deplasarea caracteristicii gi implicit modilicarea curentului minim de pornire. (fig. l.l I );
ol

- prin reglarea rezistenteiR" (Ror pentru taza R, Roz pentru Iaza S gi Roepentru taza T) se obtine moditicarea caracteris' ticii (fig. l.l3). , Trebuie observatci a doua posibilitateduce la modifichri mai puiin importante ale caracteristiciidecit prima, dat fiind cd rezistenfa R, este inseriatEcu alte rezisten{econstanle. Roo, Rgt gi Rsr, Rezistentele cum si ft61,Rozsi Ros sint reosdisPuse^itr tate ugor accesibile, oartea'inferioard a releului Qr. Pozitia cursoarelor ior (fixatb de labricd) poate ii ugor modi{icatI, in care scop trebuie indepdrtatd in prealabil vopsearla ce lixeazd aceastd PoziNie. La nevoie, gi numai prin incercdri de Familia caracteristi:.ilr.rr Fig. 1.13. acfionare care se pot obline prin care sd verificecd nu se inrduvarierea rezistenleiRu. tdiesc condiiiile Ce funcfionare a1e releeior po\arizate, aceste reostatepot fi chiarlinlocuitecu altele care si ofere posibilitatea obiinerii caracteristicii necesare. Qeglarea proteciiei RD7 constd in principal (in alara cazu' rilor cind trebuie modilicate gi reglajele fi.xate cie iabricd ale de elementelor pornire,dupd cum s-a ardtat mai sus) in stabiiirea treptelor de distanid 9i\a treptelor de timp corespunzdtoare acestora.Qeglareatreptelor de timp, realizabill cu ajutorul mLlfire, pe care le tdrii in dreptul unei scalegradaie a contactelor inchide succesivun contact mobil antrenat de un motoras de curent continuu cu vitezd constantd, constituie o operafie iimpl5 ;i nu vom insista asupra ei. Diieriteie trepte de distanfd se realizeazi, dupd cum se 9tie, trepprin stabilirea unor rezistenfe de valori corespunzdtoare ielor doriie, care se introduc succesivin circuitul de tensiune al elementuiuide mdsurat. Parametrii circuitclor de tensiune gi de curent (a1e eiementuh-ri de misurat) sint alegi astlel incit rezistenfele reglabile prin care se realizeazl treptele de impedanid (21, Zz qi Zt din schemd) sint etalonate direct in Q/bucld. Deci cursoarele reostatelor'corespunzdtoare celor trei trepte trebuie iixate in dreptul valorilor de pe scalelerespective, care sint de doud ori mai , mari decit treptele de distan{i alese. r In protecfia de distanfn RD7 se elimind influenia perturba' toare a arcului electric asupra determindrii distanfei pini 1a
f

lcrculdefectului, prin introducereain circuitul de tensiunea inllueniei curentului de defect (cu ajutorul translormatorului cu prize Trz) obfinindu-sein felul acesta,ca diagramd de acfionare a elementului de mlsurat, un cerc cu centrui deplasat din origine. Prizele transformatorului irr2 corespund unghiurilor uzuale ale liniilor electrice (60', 70' 9i 80"). Trebuie iolositi evident priza care corespunde unghiului celLrimai apropiat de unghiul leal al liniei. Prin folosirea unei anumite prize a transformatorului Trz (corespunzdtoare/unui anumit uhghi al liniei) se obiine drept diagrami de acfionare un cerc astiel incit in cazul unui defecl la capitul treptei reglate,cu sau ldrd arc electric (a cdrui rezislenll poate atinge chiar 6001'6 impedan{a treptei), reieul din rndsoari corect distania gi ac{ioneaziin treapta respellivl. ln prospectul releului sint indicate curbele dc corecfie cart: trerfnigaplicatcla stabilireavalorilor treptelor pe scalelereospentatelor de reglaj (in raport cu valorile doritc, in Q7'bucli), 1ru diierite unghiuri reale ale liniei cdrora nu ie corespund prize ale trans{ormatorului lrz. Aplicindu-se aceste coreciii se obiine pentru releu o diagramd de aclionare care asigurd imdsurarea corecti a distan{eisi eliminarea influenfeiarcului (crr rt rezeryd, 600/qla capdtul treptei). de Parametrii circuitului de m6surare sint astiel alegi incit reelarea releului (cu ajutorr.rlreostatelorZt, Zr gi Ze -- etalonate tlirect in Qlbucla) se poate efectua fdra introducereatransformatorului Tr2 in circuitul de tensiuneal organului de mdsurat (eclisa 3 pe pozilia 0"), treptele plstrindu-9i valoarea rcglatd prin conectareatransformatorului Tr2 pe priza corespunzAtoarc r-rnghiuluiliniei protejate. Aceastd posibilitate reprezinld un mare avantaj din punctul de vedere al realizlrii reglajelor 9i al verificlrii corectitudinii regllrii. Intr-adevdr. diagrama de acfionarea organului de misurat in planul Z este, in cazul in care transformatorul Tr2 nt este introdus in circuitul de ten. :iirrne, cerc cu centrul in originea axelor de coordonate X: un ,R, in cazul in care translormatorul este introdus, diagrama este un cerc cu centrul deplasat;acfionarease producein primul caz pentru orice impedanfl mdsuratd mai micd decit cea reglatl (pentru treapta respectivi),indilerentde unghiul ei, iar al doilea caz, evident la scdderea impedanfei mlsurate sub cea reglatd dar numai daci unghiul impedanfei misurate este egalcu cel stabilit prin prizele translormatorului Tr2. Reglarea precisdp treptelor de distanii culajutorul cursoarelor corespunzdloare Zz, Zs, care trebuie efectuatdintotdeauna Zr,
:J - Explotarea de proteclie Si automatlzare ele sistemelor electrice .lil

ao

cu verificarea simultanl a reglajului stabilit (etalonarea reostatelor nepdstrindu-se timp datoritd modificdrii parametrilor in circuitului), este deci posibili cu eclisa 3 pe pozifia 0' fdrd a fi intre tensiunea ;i curentul aplicate necesar un anumit def.azaj releului pentru verificare. Dacd reglarea gi verificarea ar trebui unghiului liniei efectuatecu eclisa 3 pe pozifia corespunzdtoare protejate,verificareacorectitudinii reglajelor stabilite ar necesita alimentareateleului cu o tensiune gi cu un curent defazateintru ele cu un anumit unghi, cea ce in special in caztl staiiilor izolate ar provoca dificultdii. Din punctul de vedereal gamei posibile clereglaj al treptelor rie distanii, releele RD7 sint de doud tipuri: unelc la care cu ajutorul teostatelor Zt, Zz, Z3 se pot realiza treptt: de distania pind la 39 secundarilfazl(reglajul maxim posibil pe scali {iind trepte dc 6 Q secunrle 6 Q'bLrcld)9i altele ia care"se-po!realiza^ (scalele valoareamaximd de l2Q/buclI). darilf.az\, cu Degi gama aceasta este destul de largl (in specialla relcelc cu 69 secundari/fazd)apare uneori -. in special in cazul liniiinvecinate lor lungi sau dacd in cazul defoctelorpe elementele existd o supraalimentaremare __ necesitateade a se realiza irepte de distan{dmai mari decit valoarea maximd posibild,de 6secundariltazd. Uneori acestdezavantaj poateli corectatprin folosirea unor transformatoare,decurent cu raport de transiormare mic, coeace face ca la o aceeagiimpedanfi .secundarireglatd a releului, impedanfa primard corespunzdtoare fie mai sd mare. In cazurile in care, datoritd incdrcdrii ntari a liniei aceasta metodd nu poate fi insd aplicatd, trebuie recurs la modilicarea caracteristicilorreleului, pentru a lse putea realiza trepte de disianid de mdrimea necesarl. Modificareain acest scop a caracteristicilor releului trebuie efectuatdastfel incit sI se respecteo condifie eseniiald care constd in pdstrarea efectului de competisare corectl a influenlei perturbatoarea arcului electric asupra mdsurlrii. efect care existi la releul original. Cu alte cuvinie, modiiicareatrebuie rcalizat| astfel incit (ca 9i la releul original) dorite cr,reclisa 3 pe sd se poatd regla protecfia pentru lreptc'1e pozilia 0'; apoi prin simpla lixare a eclisei pe priza transformatorului i"rz corespunzdtoare unghiului liniei protejate va trebui sd se obfind deplasarea cercului caracteristicastfel incit in cazul unui defect la limita unei trepte de distanid, Lfn arc avind o rezistenfd pini la 60% din valoareatreptei si nu determineacfionarea protec{ieica pentru un clefectsituat intr-o altd treaptd de distanf i. 34:

Din analiza schernei brganului de rndsurat a1 protecfieiRD7 reZultd:cI existi trei posibillt6ti db modificare a caracteristicjlor reieului,cu respectarea:dondiiiei meniionaternai sus, astfel incit sd se obiini mdrirea gamei de reglare a treptelor de distanfi, Acesteasint: - mdrirea rezistenielorR (respectiv R") de pe care se culcgc cdderea de tensiune .proporiionall cu curentul de defecl pentru circuitul de curent al organului de mdsurat; - mdrirea rezistenielorreostatelor prin care se realizeazd reglajele,21, 22, 23; aplicate cir.- reducereaprintr-rrn translormatot a tensiur-rii cuitului de tensiuneal organului de mdsurat. Dintre acestetrei rnetode,a doua este cea mai puiin recomand.abild in_trucitprin aplicarea ei, rcostatelede regiaj /ru mai permit o reglare liniarri a impedanfelortreptelor; aceasid modificare este datoritl faptului cI se schimbd raportul ,existent la releul original intre rezisten{ele reostatelorsi r6stul rezistenielor din circuit, raport care tluce la posibilitatea'de etalonarea acestor reostatedirect in impedania de acfionare. Prima gi a treia metoddsinirde fapi echivalente duc la pisi rtrarea posibilitafiide reglareunifornii liniard, cu ajutorut reostate_lor, scdrile acestora mdrindu-se insl prin inrntiliire, cu Lln coeficient-egal_cu raportul intre noile rezisfenieR (respectivR,) si cele originale in prima metodd si cu raportul de'trahsformare al translormatorului intercalatin a treia metodd. DacI respectarea in aceste metode a concliiiei meniionate (pdstrarca compensdriiefectului perturbator al arcurui electric) -sepoatestabili numai pe baza analizeiprin caicul a schemeireleylui efectul apiicdrii acestor metode pentru mdrirea impedanrezulld cu ugurin}d.Intr-adevdr,in prima rietodn {ei mdsurabile, sc mdre;te influenfa curentului iar in a treia se micsoreazd iniluenia_ lensiunii,asupra organului de misurat si ambeleprocedeedui: la micgorarea ariificiald a impedanieide defe:t. prima metoddesle de fapt echivalentd micsorarea cu raportului transiormatoarelorde curent frrd insd a arrtrenalirnilarea capaci1df de transporta liniei. ii In aplicaiea fiecireia dintre aceste metocletrebuie insd respectateanumite condi{ii, pentru a se pdstra siguranfa de funcoriginare.Astier, ii cazul plimei meiode treiionare a prote.c-{iei buie sd se verifice gA.p.ii! mirirea rezistenieiorR 9i Ro nu se depSgegte sarcina admisibile a transformatodreiorde cuieni aie liniei respective; caz centrar trebuie luate mdsuri de reducere in a. aq.estei sarcini (_de e.rempluprin mirirea numirului sau a isecflunri conductoarelor dinrtre transformatoarele.de curent gi releu)-;

35

In ca'zulmetodei a treia, transforrnatorulde tensiune trebuie introdus in amonte de reostatelede reglaj, dar astfel incit sd nu intervini decit dupi ce a pornit releul, pentru cd altfel pornirea s-ar putea producein condifii de suprasarcini, tocmai datoritai reducerii suplimentarer. trebuie deci racordat intre contacEl tele btl ,si ntl, in aval de acestea;ast{el el va interveni numai 'func{ionarea cle elementulu.i dupd pornirea protec{iei;i nr-rmai in mdsurat. reglabileale proteciieiRD7 (releul homt-rCelelalteclemente releelecle,compeltsare tensittttilor)nu ridica probleme a lrolar, cleosebite ca atare rru le vom trata. si
1.3.3.Reglarea protectiei tip Df10 (DUf)

ca gi rezistenfedenumirile din lreleul real. Folosindu-se 9i,rla sgplSrnaliza organelor de por,nireale proteciieiRD7 principir-rl diri punerii ef&telor li noitnthi-secu i', 9i i, curenfii independenfi organului de pornire,iar i'ircuitelede /curent gi de tensiuneale cLt ri ,Si r, rezisteniele pe pare le parcur.g acegti curenfi prin pr-rn{ile redresaregi infdgurareareleului ZM, rezultd u;or conde itiild O" aciionare a acestui releu (dacI se neglijeazA Irecdrilel

l[l l I l -<
(,rrrelrlii,, li i; se tlctlltr' rrsorclin schemadin'{ig', l''l4 ;i as,tfel se Pot stabili ugor in condiiia de actionare iuni:' iie de curentul ;i tensiunea aplicate9i diagrama de aciionare in Planul Z a orgams' Irri cle ooruire. Considerind, pentru simPlificarearaiiotlamentuit-ti(ceeace insa nu reriiitrs. vaiabilitateaacesltrih ), ,raooartele transformarealc de de tratrsformatoarelor tensittt'tc dc curentcgalecu unitatea' 5i rezultd pentru cele doud cilr de cuite ale elemetrtnlui Pirrrire reiafiile de mai i<ls. Intre tensiunea aplicatiiU ;i crtrentul din circuitttl dt' tcnsiunei, cxistd rt'laiia

t' ' P r o t c c l i ad t , d i s t a r t t i t i p D l 1 0 . c l c I a b r i t ' a t i . . t ' h o s l o v a c ai, : cliferitele i variantc(Dll1 9i ultima Dlll-D) este diu multe punctede vedereasemlnitoare cu protecfia tip RD7. Ea coniine organedistinctepentru pornire 9i aiegerea mdrimilor caracteristicilordelectuiui (in numdr de 3) ;i peptru misurarea distanf pini la delcct (organr-rl ttnic de ei m d s u r a)l. legate Funciiile 9i alimenlarea1or fiind diierite, problemele tratate in mod distirrct pentru elementeled.' de reglare trebr-rie pornire ;i de mdsurare. D in variantele ll0 9i Dlll, ca gi la proteciia D7,organele R pornire all r1n reglaj fix stabilit de fabricd, d3p ,csps poate cle li modificatcu ugurinld 1a nevoie,dupd cum se va ardta. Varianta Dlll-D a acesteiproteciii are insd organele c1epornire reglabile,releul fiind prevdzttt9i cu scale corespunzhtoare. Dupd cum s-a ardtat, pentru protecfiaRD7, la reglareaorgareglajului lix stabilit de fanelor de pornire (sar-r laiverificarea' brici) trebuie sd se porneasci de la doud criterii care trebuit' s a t i s f d c u ts i m r r l l a : c n - asigurarea rcapacitdfiide lratlsport necesare; - asigurar"u ,nr:i sensibiliti{i corespunzltoare caz dt itt d"tTlriti"urea satis{aceriiacestor conclifii'si alegerea reglajelor prezinld aici o serie de particularitdii, determinatede schema 9i diagrama de aciionare aie organelor de pornire care dupa cum decit la protec{iaRD7. se va vedea sint mai avantajoase In iig. l.l4 este reprezemtatischernaunui element de portransformator nire al ptotec{ieiDl10, in care s-s,11;pis,trat,pentrLr 36

Fig. I . 1-1.Schenracle 1;rincipirt:t elt'n r e n t r t l ud e p o r n i r c ( p e o l a z d ) a l p r o i i e c t i e iD l l i ) ( D l I I ) .

J u : 4 ' :f(r R ; + (F , * r ) i , , ,
:

al circuitului de tetti t t c a r e A z e s t e raportul de trat-tsformare Ll; siune al transformatorului din reostatul Rr care sf inrezisten{aporfir-rnii seriazd cu Rz. Raportul cle transformare h2 c'ste considerat vector datoritd laptului cd transformatorulLT are un intrelier mare, deci 9i cirulerea tensiunein reactanfd de scdpiri este mare iar tensiunea de secundarl dilerd de cea primard (care este /Q31)atit ca t'aloare cit si ca lazi. Notind
i, r(r _

F ,{r:,
R,

37

relaiia de ntai sus d e v i n e deci: respectiv

j:: )

u :nnl + (&tr;);"

;-1,,-:F#Vu
r:-l
ii,,l:

u *\E',

Fl'a-4"
t lt _ _ _ u

u i - i--lRr*r,, I

7n.'
Rr*rr'

Rz:- rul I

hRil.

ir Intre curentul aplicat 1 si cr.trentul din circttitt-tlde curettt existdrela{ia -: , RlT. ii


ti:

Notincl R " k: 7 , ,
tt

aceastdrela{ie deviner ii: k' I, respectiv li{- k' l. Jinind seama de toate acesterelafii, conditia :de acfionare a de elementului pornire li,,l(liil se poate scri(r
r I

R'1 r"l l

l Z - h R-i'll < h ' l

tr

respeclir,

Rz* r"l I

I U * kRi < A

Z' Din fis. l.15 se observdcI locrrlgeometrical irnpedanlei de marimile aplicatereleului) (nu.Z" su'uZo, ciZ,, tletetminat o:ste un cerc avlnd cenrrul oeplasar alrl orlgllle. rlul uc drur rEeste un cerc avind centrul deplasat din origine. ;[ot de aici re' zrrltd gi posibilitdiile de modiiicare a caracteristicjide acfionare 'prin modlllcarea astlel cda organelor de pornire. Se observd astfel cd prin modiiicarea lLri Ri (prin deplasareacursorului reostatului Rr) se modificd poziiia centrului cercului, iar prin deplasarea cursorului reostatului Rz se modiiicl raza acestuia. DLrpii cum s'a mentionat la releeleDll0 9i ', i,?;l'^ Dlll, pozi{iile acestorcur (1r.," soaresint stabilitede fabricd, dar la nevoie se pot modifica, iar la releul D11l-D aceste cursoaresint prevdzutede ia inceput reglabile in drePtul unei scale corespunzdtoare. Reglaju1 f ir al releeior i D l 1 0 : s i D l l 1 e s t es t a b i l i t d e fabricl de reguld astfel, incit Fig. 1.15.Siabilirea diagramei teo' cercul caracteristic are cen- retice de acfionare a organelor de p o r n i r ea l e p r o t e c l i e iD l 1 0 ( D l l l ) . trul pe o dreapid ce face un rrn.ghide 60o crr axa R, iar distartta clintre origine 9i J.x punctul de intersec{ieal cercului cu aceasti dreaptdeste egald in caclranulI crt-p, iar in cadranttl3 cu o, lreime tl . l i n - 2 . i n i i r . l . 1 6 c s t er c '" Lse 2l " prezentati diagrama de acfionare a elementelorde pornire D ale releelor tl0 si Dl11 cLt \ parametriilirafi prin reglajrti n stabilit de fabricd. D Releele ll0 si D111r,e executdDentrtrcurentul rtomina1 de 5 sau I A. \\ Deci la releele de 5 A pe lq' diagrama elementelor por. Fig. 1.16. Parameirii diagramei rl.e ac' de nire esteastfel incit OA- 10 Sl {ionare a organelor de pornire ale releelor.Dll0 9i D111. iar OA':3,3 Q, iar la releele

Raportul dintre tensiunea 9i curetttul aplicate elententttlui de pornire, care dimensionaleste o impedanfd,nu reprezinld tatugi o impedanfareale pentru ci fiecdrui element nu i se aplic,I intotdeaunatensiunea ;i curentul de pelaceeagiIazd. Notinrl

7,-;".
condifia r1e:clionare a organului 1de portrire, din car,: se poate stabili si diasramasa in planul Z, devinein deiinitiv

'-\jr1

+,,,) I I z,- nnl <k,(R,


o Dupd cum se observdu;or, acesteirelafii ii corespunde diagrami de acfionare formd de cerc (fig. 1.15). in 38

39

de I A aceste valori sint de cinci orilm,aimari. Releele S A au de adesea diagrama real| realizati astfel incit OZ: I I e si m., : :3,2 Q, iarrsslsde I A au respectiv OA:55 Q,si m':lO Q. de . Parametriidiagramei de ailionare ai elementelor pornire ale releelorDlll-D, care dupd cum s-a menlionatsint reglabiii, vor fi rinclicatimai jos. In verificareacare trebuie efectuatdpentru a se stabili dach reglajelefirc alc elem,entelor pornirt, ale releclor Dll0 sarr de D1l I sint corespunzitoare din'punL'tul vederea1capacitdf de cle ii trans,port al sensibilitetii(sau in stabilireaacestorregraje ra si releele I l-D), trebuiesr se iind seamade modul dileriiinlc'.ar.; Dl acesteelementereactioneazl la suprasarcinigi la defecte,cee:i ce constituiede altlel uniavantaj eseniialal lor. Pentru a se deternrina aceastd contporiare diferitd trebuie stabilitd relafia dintre diagrama de aciionarea elementelor ck' pornire si mdrimile electrice reale ( U si I) in caz de sarcindsi in caz de defect,rcsPcctivintre impeclcrrla la care se referd Z, d i a g r a m a d e a c ( i o n a r er e p r e z e u t a l bn i i g . I . 1 6 s i i m p c d a n { a i reala - de sarcirl5sau de defect. Elementelor pornire li se aplicd,cit iintp nu existl crrrenl de homopolar,tirmdtoarele mdrimi: .elementuluiZM, - curentul Tp ,;i tensiLrne.a. Dnr; elementuluiZM, - curentul 7s si ternsiunea Usp; elemtntului ZAI" - curentul 77 si tensiunea Ofr. La aparilia curentului hr.'moltolar, acelorasi elcmenteli sti a p l i c dt r r m i t o a r e l e d r i m i : m elementultti ZA,I,- curentrrl si tensiunea Ip Up' multiplicata ctr 1,5; elementuluiZA,I, - curenlrrlI.e si tcnsiuneaDro multiplicatd ctt 1.5: elementrtlui ZII"- curentul lr si tensiuileaU7e multiplicatl cu 1,5. Deci din punctul de veclero mdrimilor cll care sint alilreiral tate ele,mentele pornire 9i al sensibilitetiiacestora de existd trei caatri di.,stincte: - suprasarcind scurtcircuit sau lrifazat., - scurtcirc uit bifazat:. - scurtcircuit monofazat. Aceste -tgr^mina trei c.azuri trebuie analizale separat pentrLra se decomportareaorganelor de pornire la sdprasarcinisi la tlefecle. fiecareelementde pornire .In cazulsuprasarcinilorsimetrice, primestedeci curentr:i, iazd si tensiuneaintre raze dera)ataca pe 40

30" irlapoi lafd de terlsiunea fazei ,respective. Intre curentul gi tensiuneafazei respective existd in cazul sarcinii simetrice rela{ia

ar--7/',
iii careZ este irnpedan{ape fazd a sarcinei. Intre tensiuneaaplicatd releulrri, gi tensiLrnea existi reU" Ui la|ia l)eci
-130'

U,:V3U7 e : U,. !3 I,Z" e

- l--

II

c/aruia corespunde ii diagrama clc ac{ionaredin tig. l-16. lntre -2, tri Z" eristi deci relafia
-iQ

Dar4-:2,,

2,:!iZi e
\a ll

'"

rD

lse: 7,r'

+,Rn'

'

Dcli i'rrrroscintlrr-se datelereleulLri rlin diagrarnade.'actionara a eldmentelorde pornire,care este clefapt locr-rl qeometrical imZ, lrerlarrfei pentru care acestea ac[ioneaze, 2," (Iiu. l.16), locrrlgeometrical vectorului !52" (din care evident se poate detluce u;or Z") pentru care se produce acfionarea - dbci al lr-ri 'rl 32"" se deducedin cel al vectorulLfiZ,oprin rotirea sa cu 30o in sensultrigonometric, sau - ceeace este evident acela,si lucrLl- prin rotirea, axelorde coordonate. 30'in sens invers tricu ryonometric. Orice punct de pc cercul din fig. 1.16reprezintdvirful unui vector avind originea in originea axelor de coordonate gi runghiul determinat de axele R' ;i -X'; acest vector are valoarea !T2"" sau evidentT-ZzLI una"Z?) este impedanla cle acfionare De Iaza 1a un scurtcircuit trilazaL Astfel, de exemplu,conlorm datelor menfionate mai sus, la r e l e e l D l l 0 s i D l 1 l vectorul e OA:lr;rt tur"cu axaR un unghi de 60'. Deci punctulA corespunde unui vectorl-J Z"o.: u, . De'
2ln

(rarece!-r- :lf{2,,
Zln 2

rezulld relaiia

z"^:4v.
2

4t

Aceasti relafie este lnsd valabili numai in modul. Intr-adevdr, vectorut_l5Z* corespunzdtor punctul 4 lace un unghi de 90" cu _axaR' gi deci numai la un unghi al sarcinii de g0d-impedania la care se produce aciionareaeste jumdtate din cea care corespunde sarcinii nominale. Se vede ugor din fig. 1.16cd pentru rrn alt unghi mai mic decit g0'(care trebuie determinat-f.ati de R') impedanfade sarcinl la care se produce acfionareaeste mai mici. Acesta este de fapt 9i principalul avantaj al organelor de pornire ale releului Dll0 gi care constdin fapiul ce ele po..;eddo sensibilitate mai,mare la deiecte, (unghiul impedantei fiind mare), decit la suprasarcini. Din cele expuserez:tltd in concluziefelul in care trebuie efec. tuald verilicarea capacitdiii de transport a liniei pe care se instaleazdprotec{ia DI10, din care sd rezulte daci este sau nu necesard modificareareglajelor fixe ale organelor de pornire. Cunoscindu-se unghiul maxim de sarcind pe linia datd, din diagrama de acfionare a elementelor de pornire (fig. l.16) se determind valoarea vectorului 122,." care face acest unghi cLr axa R'. Considerindu-se, gi in cazul protecfieiRD7, un''coefica cient de siguranfd de 1,2 gi un coeficieni de revenire de 0,8, rezultd cA impedanfade sarcini admisibild este de l,S ori mai micl decit cea determinati din diagrama de acfionare.Deci z-s--l. 2.. ^.,1,5 cunosci.rdu-se/tensiunea minimd de exploatare(Jn;ndin stafia in care este instalat releul, se determindputereacare se poatr: transportape linie cu lormula

In cazul scurtcircuitului bifazat,cel pufin unul dintre organele de pornire primegte tensiuneagi cuientul de defect.Notind irnpedanfade defect pe fazd,la scurtcircuit bilazal ZL'\, in "u acestcaz existd relafiaZ,:22f) respectivZttr:?:. Decilocul geometric impedan Z9) - r"siu.tiu diagraal 1ei nta de actionare delecte la bilazate- se obfine din diaqrami de acfionare care determind 2,." (fig. l.l6) in coordonaiele $i pe R X, valoarea iiecdrei impedante aCtionare de' fiind , da r ," 1 : 4 * . z
Astlel, cle exemplu,pentru un unghi de scurtcirc.uit 60' de

zr'): It-z-: "1{2,, 4ln 4

ln cazul scurtcircuitului monofazat,elementul de pornire de pe Iaza -defectd primegte curentul de defect gi tensiuhea de pe taza delecli mdritd de 1,5 ori. Dupd cum se gtie, aceasti mdrire artiiiciali a tens.iunii (ca gi la-alte tipuri de protecfii) are drept scop evitarea deconectirii lazelor sdndtoasefn cazul'unui defectmonofazatpe liniile la care se folosegte declangarea monoIaza|d. Deci in cazul unui astfel de defect

T,: |,5 !.!-' ' I}r


unde /(t) ester cureutul lazei defecie. La stabilirea relafiei dintre Z ;i impedanfade deiect ZP t "buie sd se {ind seama de raportul peniru linia datd intre reactanfele homopolard gi ldirectd. La liniile construite pind in prezent la noi in fard - cu con: ductoarede protec{iedin o{el - acest raport esie dupd cum se
<fia 7: L,

s,u<Ttu.
Ls dd

Se obsen,dczi la protecliileDli0, spre deosebire protecde tiile maximaie obi;nuite sau de protecfia cle distanfERD7, coeficientul de revenirc nu se apl\cd parametrului pentru care s-a produs pornirea in caz de defect,ci altuia corespunzdtor sarcinii. Intr-adevir, pornirea 1a defect a protecfieicoiespunde in dia grama din iig. 1.16 unei impedanie1n., mai mafi, cleterminati de unghiul de defect,iar revenireatrebuie cercetatdin raDort cu o impedanf Z,o mai micd determinati de unghiul de sar'cinein d raport cu axa R'. Rezulta deci din nou evident avantajul protectiei Dl10 din punctul de vedere al comportirii la defecte-gisuprasarcini. 42

de raport,relatia dintreZt\ Si 1:3,tr. Jinindseama acest Xr


se stabilegte gtiind cd ia un ciefect monof.azat

: D :7"(2"+ * zr) !s5 2". z, t


Deci

Z,- t5fr : t5AZ : 2,7 a. sZ a

: z')' \uz-'
43

In concluzie,pentru a se deterrnifla;loculgeometricai impectan{ei Z';l- respectiv cliagramade aciionare la defecternono. tltzate -_ se folosegtediagrama de aqiionarecare determind pe Z* (fig. Ll6) in coordonatele gi X, vatoareaiiecdrei impeR rlanfe de aclionare2L2 aeaucinclu-se vectorul corespunzitor din Z* prin impir{ire cu 2,75,iar unghiul acesteia iiind acelasicu al vectorului Z,o considerat. Deci
Lz d : 7 ' a dQ z,z5

Se obscrvddeci cd organelede pornire siul mai puiin sensibile la defecielemonolazatedecit la cele bifazate.S-a vAzuI de asemenea Si in cazul defectelortrilazate sensibilitatca estc cd dileriid de cea din cazul deiectelorbifazale. De acesteatrebuie sd se finh seamain aprecierea reglajelor organelor de pornire. in cazul proteciieiIlDT sensibilitatea organelorde pornire $i diferd dupd natura defectului, datoritd alimentirii diferite a organelor clepornire. Problemaeste insd mai simpld deoarece diagrama de aclionare este in toate cazurile Ltn cerc cu centrlll in origine si r-rnghiul defectului sau a1/sarcinii are nici o irnpornu tanti; datoritd acestui fapt determinareacomportdrii organelor rle pornireale protec{iei I{DT la suprasarcini la dc-fecte iace se ;i mai ugor (S1.3.2). Dupi cum s-a menfionat,in cazul in care reglajLrlfir (stabilit de iabricl) al organelor de pornire nu este corespunzdtor fie din punctul de vederea1 capacitdfiide transport realizatefle din cel al sensibilitafii1a defecte,prin modificareapozifiilor crrrsoarelor rcostatelor,R1 Rz, se pot obfine a)te cercuri (clia, si grame de ac{ionare)decit cele care corespundparametrilorind i c a i im a i s u s a i r e l e e l o D l 1 0 s i D l l l ( i n v a r i a n t e l e e 5 A ; i r d I A). In mod specialse pot obline rezuliatebuneinlcazul liniilor lungi gi prin care se transportdputeri mari prin deplasarea cerculuicu ajutorul reostatului Rr. La releeleDl l l-D, dupd curn s-a ardtat, raza cercului care reprezintd. caracteristicade actionare-,sideplasarea centrului sdu pe dreapla care lace un unghi de 60' cu axa R sint reglabile. Scalelereleului pentru deplasarea a centrului cercului ;i e pentru raza acestuiar sint etalonate in Qllazd si se reierd la i^mqe.danleJ-e acllionare(cu reglajele respective) in cazul dede iectelor hifazate. Deci, conlorm analizei efectuate asuora comportirii elementelorcle pornire in cazul scurtcircuitelor' bifazate, 44

:^umaindicaiiilor scalelor pentru deplasarea ;i raza r in QlIazFt e este egald cu ju,mdtatedin impedan{a de ac{ionare a releuluiZ,.o (definitd anterior), corespunzdtoare unui unghi de 60o iafd de axa R (suma indica{iilorscaleloreste egalS ",' $y. cliagramele de'aciionareale eleIn fig. 1.17sittt reprezentate limitenrentelorde pornire ale releului Dl 1I -D coresDurtzdtoare lor de reglaj, care sint: pentru deplasarea cercului e --:0. . . ll 9if.azA 9i pentrtt raza cercului r:17 ...35 Qltazit. In diagrama de actionarc vectorul OA care estc Z,.o la g,:60o poate varia deci intre 34 si 92 Sl. De obicei, cind condifiile locale nu impun un alt reglaj, pentru a avea o rezervi suficientdsi in cazul defectelor pe barelc la care es te racordata linia protejatii Fig. 1.17.Diagrarnelede ac]ionare alc (deci ale ,,defcctelor spain organelor de pornire ale protec{iei te") gi conform recomanderii D lll-D, corespunz6to;rrc reglajelor minirne si nraximepentru e gi r. labricii constructoare,valorile lui e si r se aleg ast{elirrcit sa fie satisfdculd conditia r - a<0,0. Ca ;i la proteciia RD7, operafiaprincipaldde reglare (la care exigen{ele ce privegte in prer.izia sint mai mari) constl in stabilireatreptelor de imperlanfd,care gi aici sintlin numlr de trei. Dispozitivelepentru reglarea treptelor de distanla ale releel o r D l l O , D l l l g i D l l l - D n u a l l s c a l e l e t a l o n a t e i r e c ti n Q d e si reglarea e.ste mai complicati. Pentru determinarearelafiei dintre valorile care se regleazi pe scaleleelementelorde reglaj si impedanieletreptelor care le torespuncl este necesardcunoagterea mai indeaproape a schemei elementuluide mdsurat'al protecfiei9i a'funciiolririi acestuia. De altfel aceastaeste,lnecesari pentru a se putea realiza gi eventualeleremedieri sau modificdri necesare.finind seama de aceste considerente,tn cele ce urmeazi se prezinte modul de reglare a treptelor de distanfa pornindu-sede ia analiza schenei organului de misurat.
4lt

1,

_ In fig. l.18 este reprezentatdschema alimentdrii organului de mdsurat in cazul unui scurtcircuit bifazat (notafiile d'iverse. lor elementecorespuncl celor reale; cele incadrate reprezintd parametriireglabili). de lr-eptele- impedanld se stabilescprin alegerea,cu ajutorul rrnei formule indicate mai jos, a -al prizelor V aG transforniatorulr-ri7 gi a prizelor e ale celui de doilea secundar al transformatorului P. Acest secundar (ca gi transformatorul Tr2 al releului RD7) are rolul de a provoca deplasareacercului care reprezinti diagrama de actionare a organului de misurat, de-a lungul axei R, pentru a se elimina astfel influenta perturbatoare a arcului electric asupra mdsurdrii impedanieide defect. Dupd cum se vede din schemadin iig. 1.18, asrrlrra releului propriu-zis ll al organului de mdsurat debileazd inseriate dar in opozif ie, doui iensiuni electromotoare una produsl de curentul de scurt_ circuit iar cealalld de tensiunea de scurtcircuit (ca_ t(' coniine salr nu rinllu_ elt{a curentuiui de scuri circuit). Actionarea rcleului M se produce (dacd se I]ig. 1.t8. Schemaalimentdrii orsanului neglijeazd e{ectul frecdrid e m d s u r a ta l p r o i e c l i eD l l 0 ( D l l l ) , i in cazul unui scurtcircuii bifazat. lor) cind t.e.m. determi natd de curentul de scurtcircuit i ste mai mare decit cea provenitd din circuitul de tensiune e,. Peniru stabilirea formuleior cu ajutorul cdrora se reallzeaz\ la releu reglajelecorcspunzdtoare-treptelor distan{d cle tlorite,considerdm gi in cazirl organelor d'e pornire rapoarca tele transformatoarelor mdsurd egale cu unitatea si adoptdm de trrmdtoarcle nota(ii: ' (9i raportul de transiormare al iransformatorului p, in raport cu secundarulcare alimenteazdpuntea de redresarea circuituluide curent; 46

?.9\u -

raportul de transformare al aceluiagi transformator in raport cu secundarul care se conecteazd circuitul in de tensiune;_ raportul de transformare al transformatorului N, din circuiiul de tensiune: rezistenfelede pe care se culeg cdderi de tensiunc proporfionalecu curentul de defect; raportul de transformare al transformatoruluicu prize V, determinat1de prizele folosite ;i de valoarea parametruluiR: 1t*:u":""-'
U' rtl

unde nz este numirul de spirc secundare culesepritt prize; ni- numdrul de spire primare, care este reglabil in doud trepte corespunzdtoare celor idoud prize primare R:l gi R : 1 . 5 : nr fiind numirul de spire corespunzitoareprizei Rn, n' , corespuucleinsri I{aportul de transformar" etalondrii V a prizelo. r""nndulJ. Deci relaiia dintre raportul de transformare real V* care determinl frac{iunea din tensiune care se aplici elementuluide 'mlsurat 9i parametrul reglabil L/ este

nl:

R:I Rry;deci V* -

nz .

,r*-v
R

unde R poate avea doud valori (notate pe releu in dreptul prizelor respective), R: I gi R:1,5. Formulele cu ajutorui cirora se realizeazi reglarea trepteltir de distanfd rsint diferite dupd cum secundarultransformatorului P este sau nu conectatin circuitul de tensiune,respectiv rlupd cum cercul de acfionare are centrul in originea axelor sau este deplasat.Se disting deci doud feluri in care se realizeaza reglarea,care vortti analizate in cele ce urmeazd. Reglarea treptelor de distanld tn cazul negLijdrii influen{ei perturbatoare a arcului electric (obtinerea unui cerc cu centrul tn ortgtne). Condifia de acfionare a releului rlf este, dupi cum s-a men{ionat mai sus e1)s,. In cazul analizat erkrlTl ;i e":kzlUl;

47

condifia Je aciiortare devirre


h1l)kzU,

pe scald nu reprezintaraportLrl trattsformur. b de

n,

a1 translor'

in care
h:2rai;

nratoruluidirect, ci exprimat in procente. Jinind seama de aceasta, formula care dd vaioarea de pc I' aleasi pentrtt un scala prizelortransformatorului care trebr-tic Z,undorit este Rh loolo/^1. v:
Z reg

hJ>k2U se mai poate scrie ;i .sub C o n c l i i i a d e acficrnarc .UA,. l(rrlna -1 _' IR' Deoarecer cazrrl scurtcircuitului bilazal care corespunde in schemei din fig. 1.18 (datoritdschemeidc comutiri a releului [a aciionare, concluzia este valabildsi pentru alte clefectel| :ZZ, unde Z esie irnpedartfa rle defect pe faza, actioilarea se prot l r r t ' ca - ' -/ , < l L , "a u .Z-<9-fk t . l 2 ' \ c " "
lz

lr1 Inlocuindu-se gi kz ltrin valorile lor, se obfine concliliar1e actionarc


D/: at):

tn-#'
!t S e n o t e a z d r -'iD : h
u

( i l u p i c u n - rs e v e d e d i n l i g . 1 . 1 8 , t c l i e s t t :

reglabil in clor-ra trepte prin legareacelor doud scc{iunillrimarc ale transformatoruluiP in serie sau in paralel, una dintre valori fiind jumdtatea,celeilalte). Deci ft este un parametrucu doua valori posibile,intre care existd raportul 2. CLr acestcnotaiii d e c o r r d i i i a e a c { i o n a r c i e t , i nZ < - + . Pentru ca Z sd aibi o anumitA valoare Z,n" (corespunzatoarc treptei de distanfd respectivc),cei trei parametri din lormula dcr mai sus trebuie stabiliii in consecin{a. Dintre acogti trei parametri R 9i ft nu au decit cite doLrd valori posibile (fixe), iar V este cel care se poateregla pentru a se ob{ineimpedan{a ac{ionar'' de doriti. Formula de reqlare a releului este deci V': Rft-.
z rrg

Gama scalelor pcrntrureglareavalorii l/ este der 1-i000/0, pLrtindu-se stabili orice numlr intreg (existi cursoareseparate scale pentru cele zeci si Lrnita{i).lleler-rl are trei asemenea l)entrll lrei lrepte de impedanfS. i TrebuiementiorlatcI parametriili, R si A ai lornruleide mai ' penlru reglarcareleului,aLl,spre deosebire celelaltenode sr-rs, formulei, chiar denumirilefolosite tafii folosite pentrulstabilirea pararnetrrrl din aceastdformltli are o ft in releu.De asemenea, mi fiind de lapt valoareaintpedanfei semnifica{ie Iizicd precis5, r t i m er e g l a b i l e r e l e u l u i( c a t t r e a p t id e d i s i a n f a ) . a lntr-adevdr, dr-rpicum s-a vdzut, l,/ este in general utl llLlmlr sllccesiv apiicatl releului se recluce rttai mic decit 100 (tensiunea prin relcul ,cletimp. pentru a se trece dintr-o treapti intr-aita si a se sesizaimpedanfemai mari: I'aloareamarimi a lui V' pentru care impeclania ac{ionareeste minimS, este 100, in de tare ('az tetrsitttrea se reduce deloc). l'otodat5, pentrtl a se nu crb{ine impedanfaminimi care se poatereg1a,R trcbuiesd aibi totusi o scddere 'aloarca I si nrr 1,11, cici altiel s-ar producer de. zr tensiuniiaplicateelementului rt5surat,deci o mic;orareartiliciala ;r impedaniei defect. cle Se observi cd, in cazul in care se stabilescl)elltrLll,' valoarea 100;i pentru R valoareal, adici releui este pus itl condifiiie,itt care imperlanlala care aciioneazi este cea minimd (cdci prin reglarea unui parametrunu se mai poate mlri tensiuneaaplicatd elementuluide mdsurat in caz de defect;i prin aceasta sd se micsorezeinipedanfa rezlli la care ar incepe sd ac{ionezerel e u l ) e r i s t dr e l a i i a - l ( ) ( . t l e c i2 , " g . ^ t nl i . . ) lo0: - U
L reg'min

Scalele prizelor corespunzitoarecelor trei trepte, pentru sta bilirea valorilor V necesare,nu sint etalonate direct in aceste valori ci in vaiori de 100 ori rnai mari, deci valorile V indicater 48

minimd reglabilA pe iaz\, este de':i cd impedania" RezLrltd chiar li. Dupi cunr s-a ardtat mai sus, acest f are doud vaiori posibile cdrora le corespund deci doul valori posibile ale lui 7.ne.*in. Aceste doui valori corespuncl fapt celor doud valori de posibiler ;rle lui to;,cflre dupi cLrms-a rvdzut se pot modiiica de
I Exploatarea de protectie $i automatizare ale sistemelor electrice 49

h, la simplu la dublu. In consecinfd, respectivimpedania minimd reglabili a releului, se poate modilica de la simplu la dublu. La releeletip Dl10 9i Dlll, cele doud valori posibile ale lui ft (ale impedanieiminime reglabile) pentru releelecu 1,-5 A prima valoare corespunzindintervalusint de 0,4 gi 0,2 S2/Iazd, lui denumit de fabricd,,normal", pentru releelecu In: I A, aceste valori sirrt de cinci ori mai mari, respectiv2 9i I Qlfazd. Existl unele relee tip Dlll construite special pentru linii ioarte scurte, la care vaiorile prevdzutepeniru ft sinl de dor:i ori mai micijdecitcele nenfionate. La releeletip Dlll-D construitespecial pentnr linii foar'ie lungi, cele doud valori posibileale irnpedanieiminime reglabile ft sini de B ;i 4 QlIazd. Reglqrea treptelor de dtstanld in cazul folosirii secundarului hansforntatorului P pentru eliminarea influentei arcului electric, prin deplasarea cercului caracteri s/ic. Relatiile care existl intre parametrii cercului deplasat (pentru ca protecfia sd determine corect distanfa pind la defect,indiierent dacd existd sau nlt arc electric) prezinti o serie de particularitdfi importante pentrlr felul in care trebuie realizaf prin reglaj i acegtiparametrila protecliileDl l0 sau Dl I 1. Diagrama de aciionare necesarA in acest caz este cea din Fig. 1.19. Diagrama de acfig. 1.19,unde: 2,"" este impedanta liolrare a organului de m5doriti a treptei respective;TZrce surat, necesar'5peniru eliminarea influen{ei arcului elec- valoarea rezistenfei arcului pentric asupramEsurdriidistantei. tru care organul de mdsurat trebuie si aclionezeca 9i pentru un deiect la capdtr-rl impedanieiZ,"ei g - unghiul liniei; Xo gi p deplasareacentrului cercului'si raza acestuia,care sint funcfie de conditiile date, concliiii reprezentate tocmai de mlrimile 2,,"g, tr ,r.i c.o. Intr-adevdr,dupl cum se vede ugor din Iie 1.19 parametrii cercului se deduc din acestetrei valori astfel:

Deci o datE cu Znrvariazd. nu numai p ci gi Xo. Intre Xo gi,p lepinde existd insi o legdturd care este independentdde 2,"" gi de

numai de o 9i i,. (AceastI relalie este importantepentrucd, duschemei pd curn se va vedeamai jos, este folositd in realizarea
organului de mdsurat ;i a modului de reglare). Zr"" qi. Raportrrl l:'e- e51pindependent de valoarea in:r,pedan\ei
r

pentruI 9i I constanji(decipentruo linie datn). esteconstant de Inlr-adevdr relatiile mai susrezuitd din
Xs: Zr"e
2cosgli

. /;;-i g:ZresVlr'*-4sin2Q l,*2cosg

'

_ _Xo

Y;'-pasi*v

Din ultima relaiie se'observd cI, dacd la o iinie datd, cu un g, se alege raportul ic, rezultA i, 9i apoi rezulte anumit unehi
F

Xo ,si p in funciie de 2,"g. Din practica exploatdrii 9i din mlsurdrile efectuateasupra arcului electricde defects-a ajuns la concluzia,folositd gi la alte tipuri de protecfii,cd i', trebuie sd aibd valoarea 0,5-0,6. Deci pentrll se poate stabili, pentru diverseiunghiuri g, raportul &
Y

ca i. sd rezulte intre 0,5 9i 0,6. ,pentru o linie dati gi o impeParametrii cercului deplasat, treaptd doritd Z7ss,se pot alege in felul urmetor: in tlanla de iunc{ie de unghiul g al liniei se alege un raport &, astfel incit
F

si'se ob{ind pentrLri,, o valoare intre 0,5 gi 0,6,9i apoi,se deterrnini -Yo p. ,Si y ln particular pentrir 9 dat gi 3 (respectiv )') ales, formula este

e: Z*r\/
PentruZ,"s: l, rezultd

Xo:Znecosq + Vtr
L'Z?oo , -o , p: -'J_ a!!E * Zl"csin! q.

*sln'q' V-n Se observddeci ca pr (raza cerculuipentru treaptade impedan{a prin curbein func}ie de unitarl) poatefi reprezentat 9t:
e, peniru divergi 3
Y

LlL-

t*

(respectiv ?r), iar

cu ajutorul razei pt,

50

51

determinati din acestecurbe, se gdse;te irr funcfie de impedanfa doriti Ztug, rEZe p:Zne.pr. Aceastd cale corespunde .dupd cum so va vedea modului de reglare a releului.
?'abela I .-I

determinafidupd cum s-a aritat, se obtine drept diagrami de ar:tionare cercul cu acegti parametri. Formulele de legdturd intre mSrimile reglabile ale. reler-rlui I,' 9i e 9i para'metriicercului tt p rezultd din relaiiile de mai ? jos, determinatepe baza schemeidin fig. 1.18,itr care s-au P-?!: irat nota{iile lolosite ila prezentarearegldrii in cazsl neglijdrii arcuiui electric. a Tensiuneaelectromotoare circuitului de curetrt este,ca 9i in acelcaz, ei:kl7l, dar cea a circuitului de tensiune i;i modifica expresia,cleveninde"-wulLt1""-r'tll. devinede.r-i Conditiade ac{ionare i 0.,' ,l ,R L t - n l i - < t ' l l l , I+ I

In mod practic, pentru eiectuareareglajelor, parametrii cerct-tlui depiasat stabilesc porninclu-se la o tabeldcare dd, pense de tru diverse iniervale in care poate varia u n g h i u ll i n i e i q , v a {. loarca raportultri
p

respectirr
t,'--

+UKleu
sati

n/{-<-L1l
k-/. r
ic'..
D

-l

-l l''
lK

v It -rrl-q I ^--.t.
t I

bilazal a n a l i z a t- - 1 Y : 2 2 . Jirrirrd seanla cd la scurtcircLritul


I

0-

600

70.

Fig. 1.20.Curbelepeniru determinarea lui p, in func{ie de T, pentrl di1rs19i:g . I

prin carc sc rcalizeazd valori cuprinsein intervalui 0,5-0,6 (ta b e l a1 . 4 ) . Sint construitede asemeneade la ince pr-tt, pentru uz gene50. ral curbe carc reprezinld pc pr irr functie de q, pentru diverse v rapoarte 3 din ta
v

este deci condi{iacl,:acliotrare

Y._ -n l--q-!r zZ Rl&u


IL t
l
IT

V 2-R

: ( -i9,, -

h,

I v z--''

.;'
frlji

Conlorm notaiiil<-rr adoptate,fu:2rai

;i

:4, unde li este

@tt

pentrulinie o oarecare, trebuie la care r.ntf#i'J"fji?;rti?3)"?iS]


fiind cunoscut unghiul o, se alege clin tabela 1 raportul * ti se determin6 apoi din fig. 1.20 valoarea lui p1 respecti' J h_ri p:Z_*g Pr, unde Z,egeste impeclanfadoritd a treptei. Schema organului de mdsurat si valorile elementelor componenteale acestuiasint realizateastlel inc?t prin alegereavalorilor reslabile v- si e in;funcfie de paranretriicerculLri C), (liii 52

impedan{aminima reglabild a releului. rela{ii, cottdiiiade aclionareglsitd devine Introducindaceste

Notind ; :,r' (raportul de translormare transiormatorual lui P impiriit prin 2), condi{iade acfionarea organului micle surat devine in definitiv
I

,n

lr-+#l-.#
i; ,Rl hR

l'-n

7l<

'
53

al care,satisfac aceastd rela.. Lg"tll geometric impedanielor fie, deci diagrama de acfionarea releului in planul Z, Jsteun cerc avind ,utu r:ff gi centrul deplasat abscisi la o dispe de origine (fig. t.2l ). pentru a se obtine chiar cerculdorit vor trebui alese in consecinfd valorile lui I/ si n' (respectiv Astfel,va trebuisI avem e). T:0, undep estedelgrminatdupd cum s-a vdzut,cu ajutorul tabelei9i ai curbelor. Deci prin alegerea valorii lui 7 se stabilegte raza cercului.pe de alti parte,prin alegerea valorii lui n, se stabilegte raportul
care trebuie sd fie egal cu raY '-:e portul determinat din tabela l.
y--._- .r n'R lnlr_adevar. e : _;:; y _ I'R - t, n' e

tanld e ::::

n'P

In concluzie,regiarea releului unei linii date pentru realiza' rea treptelor de distanid se eiectueazd astfel: pe baza tabelei l, a curbelor din iig. 1.20 9i a impedanfei rlese pentru treapta respeciivi 2,"", se aleg parametrii 3' Pr 9i resvectiv p: ptZrnel la transpa baza parametrilor astfel determinaii, se oalege, erprimatd in valorit lormatorul P, priza care corespunde ": o" procente;valoarea V trebuie aleasd astfel incit sd iie satisiScutd hR
relalla

Deoarece,dupd cum se ;tie, gi prizele transformatorului V -de reglare a prizelor este sint etalonate in procente, iormula

l: v

?rLrcg.

r , d . e C in :

v:

Rh tooo/^
P rZr"g

Pentru k. dat, alegindu-sevaloarea n', se alegejde lapt raportul : gi, datoritl acestui iapt, prizele celui Fig. 1.21.Diagrama de ac- de al doilea secundar al transformad9 fionare realiza_tA orgarrul torului P, pot fi etalonate direct in oe masufatvalori ; :' P r a c t i c ,p e n t r r r c o a
nt

respunde tabelei1, scalaprizeloresteetalonatiin valorileacestui raport,exprimate piocente, in Deci parametrul-reelabiieeste etalonatdirect in valorile necesare in *' exprimate pro"ente. Trebuieobservatcd pentru o ,u,aloa'reo datd 'eglatd, rapore 'dacd tul 3 nu se schimbi se modifici varoarea prin modifi& careaconexiunii bobinelor p. primareale transiormatorului Intradevdr,daci de exemplu, se dubleazd,se dubleazdautomat ft rlmine constant. ,cin', astlel.a (:1 Deci etalonarea rapork.r tului de transforrnare valori ale lui in esteindepen"-T:+ dentd de valoarea stabilitd a lui ft. valorile care se pot stabili pentrue la protecfia.tip il0 corespund D tabeleir, deci unghiurilor uzualeale liniilor. 54

hr

Din prezentarea,rnodului de reglare a - proteciiei tip D I I I pentru realizarea treptelor de distanid 9i a lelului in care se obin [in cele doud diagraire de aciionare posibile (cerc cu centrul gama de reglare posibild' origine si cerc dJplasat) rezulld 9i -Intrucit pentrd 7 se'poatestabili gi valoarea zero,tensllS'cd teofiic Z*gi poateIi pi iniinit. Deci, lungimea liniei care poate fi protejatd dt'protectia tip Dl10 nu este limitatd de organul de mdsurat ci de cel de Pornire. ' Analiza lelului in iare releul realizeazdo diagramd de acfiodepistarea nare in formd de cerc deplasat permite de asernenea defecfiunicaie se nianiiestd prin aciionareaproteceventualelor tiei altiel decit in conlormitatecu aceastddiagramd ' La protecliatip Dl10 (Dlll), trebuie reglate.de asemenea releul de timp, elementul homopolar 9i prizele,.rezistenfei pu 9." Acestereglaje nu ridicd insl probleme conductorulde intoarcere. noi, speciliceacesteiprotecfii,9i de aceeanu vom insista asupra lor.

I 2 . P U N E R E AN F U N C T I U N E iNTRETTNEREA GULATOARELOR RE $t DE TENSIUNE UTOMATE LE GENERATOARELOR A A SIN $I ALE COMPENSATOARELOR CRONE

electricedin {ara noastrd,cele mai frecventutiIu centralele lizate sini rergulatoarele automatede tensiune cu contactealunecdtoare f i cele cLl compundare cu corector electromagnetic. Deoareceace.stca diierl in cc privegte construtcfiagi principiul le de funcfionare, vom examina separat. Uneie detalii asupra construcfiei,montajului, probelorde punere in funcfiune gi intredupd instrrrcfiurrile labricilorcottstructoare. tinerii sint reprodrrse
Fig. 2.1. Rcguiaior autontat cle tertsiune,cu cotliactc aluttec6toart:

alunecdtoare cu ?.1. Regulatoarele contacte de Qegulatoarele tensiuneautomatecu contacte(cu sectoarc) alunecdtoarefolosiie in fara noastrd sint construite de lirma Brorvn Boveri din Elvetia si sint denumite de consiructor si regtlatoare cu actiunerapidd; ele sc execuidin doud variante prirrcipale:iipul AB 2/1, cu doud sectoare alunecitoare iipLrlAB -1ll si cu patru sectoare. Presupunindu-se cunoscuidconstruciia ;i lunciionareareguiatoarelor cu contactealunecdtoare 1] se va insistain special IB asupra punerii 1or in funcfiune, a inirefinerii gi a fenomenelor anormalecare se pot ivi in func{ionare.
2.1.1. Punerea in func{iune a regulatorului

il

Verificarea montajuLui. Se verificd dacd regulatorul a fost montat corect pe panou, ferit de praf, r-rmiditate, gaze, vapori, acizi etc. Se aerilicd e:cactitatea conexiunilor.1n fig. 2.1 sini reprezentate elementeleconstructive ale regulatorului, iar in f,ig. 2.2. este reprtrzentaid schemaconexiunilorinterioare ale acestuia. 56

Fis. 2.2. Schernaconexiunilor interioare ale regrrlalorului de tensiune.

Fig. 2.3. Schema de cottexiuni a generatoarelor care funcfioneazd in paralel, previizute cu regulatoare de tensiune siatice. fdrd compundare: 1 - regulator de tensiune; 2 --1 transformator de tensiunei 3 - transformator de curent de eompensare; !t - comutator; 5 -. reostat de reglare; 6 - reostat de cimp.

care funcfioneazl in paralel gi sint 7n cazul generatoarelor prevdzule cu regulatoare de tensiune cu caraeteristici staticd pozilivd, pentru verificarea conexiunilor se folosegte schema de bazd din fig. 2.3; in cazul generatoarelorcare funciioneazd in paralel gi sint prevlzute cu regulatoare de tensiune cu caracteristicd statici negativd se folosegteschema din fig. 2.4. Se atrage atenfia asupra respectdrii polaritd{ii bornelor 14 (-) 9i 17 (*). Dacd nu se respectd leglturile la pdmini ale circuitelor secundare indicate in scheme,existd pericolul ca pirfi ale infdgurdrilor sd fie scurtcircuitate, deoarece circuitele de tensiune 9i de curent sint legate electric in interiorul regulatorului. Transiormatorul de tensiune se racordeazd la aceleagifaze la care este conectat 9i voltmetrul. Siguranfele fuzibile nu se leagd decit pe partea de inaltd tensiune a transformatorului gi se calibreazdla un curent de cel putin irei ori mai mare decit curentul nominal primar al transformatorului de tensiune.Conductoareledin circuitul secundaral transformatoruluide tensiune nu se leagd la bornele6 si 11 decit inainte de punerea in funcde fiune a regulatorului. Translormatoarele iensiune dintr-o central6, utilizate pentru alimentarea regulatoarelor de tensiune trerapoartede transformare.Transformatoarele buie si aibl aceleagi de curent vor fi montate conform schemelor indicate mai sus, respectindu-secu stricte{e pozilia relativi a lazelor la care sint conectate acestea9i transformatorul de tensiune. Controlul mecanic. Dacd pe sistemul de coniacte s-a adunat pral se scot sectoarele contact (se scoate conexiunea de ilexibili de la bornd gi se apasd partea ascufitd a sectoruluispre centru); praful se curdfd cu ajutorul unei bucdfi de stol5 uscatl gi se inldturd cu grijd rezidrrurile,prin suflare. Sub nici un motiv nu se va utiliza hirtie sau pinzd abrazivi,. Pentru a se asigura cd sistemul mobil se deplaseazd complet liber, se apucd indicatorul z intre doud degete gi se aduce prin migclri sacadate diversepozilii. Segmentulp trebuie sI urmeze irl cu o migcare regulatd, atit de repedecit ii permite amortizarea, toate deplasdrile indicatorului z 9i trebuie sd se opreascd totdeaunain fafa acestuia.Sectoarele contacttrebuie si se deplade seze pe clile de rulare gi sI presezecorect (cu circa 200 gf la tipul AB 2/t 9i cu 300 gf la tipul AB 4/l). .Controlul electric. Inainte de a se efectuao incercare (eventual cu tensiunea de 2000 V), se va avea grijl ca regulatorul, care 58

poatesi li absorbit umiditatein timpul transportuluisau al depozitdrii, lie bine uscat. si unui reglaj static,guPentruasigurarea a\ Indicalii generale. (in la rr:bulde reglarer3 (fig.2.1) trebuieagezal 6o/e cazurispe-

care Fig. 2.4. Schemade conexiunia generatoarelor lunctioneazdin paralel, prevdzutecu regulatoarede tensiunestatice cu compundare:
r - le8ulator de tensiune; 2 - transformator de tensiune; 3 - transformator de curent de compensare; 4 tranaformator de curent de compundare; 5 - comutator; 6 - reostat de clmp; 7 - reostat de reglare; E * rratrsformator 6e curentnf;?ru:g::*t e - reostat de com-

tiale l2lx). Semnulcaseteicare confineresortulf trebuiesd se gdseascd mijlocul gurubuluide reglarer. Cursorulr va fi agela zat in poiilia extremi din dreapta;comutatorul (lig. 2.3) va fi 4 pus pe pozilia,,reglare manuald",iar reostatulde reglare'5,dacl existd, fi scurtcircuitat, adicdpus pe pozifia,,O" a sclrii. va 59

regulatorului: ocupdm Fig.2.5.PlZicula

se v.r cor-recta bornele6 si I I ale regulatorului la bornelecoresp.qnzdtoarc' transformatorului de tensiune gi se vor monta ale fuzibilele pe partea sa de inaltd tensiune,celelalie lesdturi fiind realizatein prealabil.La vitezanormald,tensiunea gjneratorului esteadusi manual,cu aiutorul reostatuh"ri cimp, la valoarea de inferioardde Itrr.827852 ripAE2ft indicati pe placuia regulatorrr1egla1', Irri (fig. 2.5) (intre bornele6"si It in v 102 rL t6,2 cazul regldrii automate, cu reostatul f 50 A 6,5/, do reglaj scurtcircuitat). Indai5 ce aceastdtensiuneeste atinsd, indicatoAat rul z trebuie sd se deplaseze la opride VA torul din dreaptaspre st?nga. cazul In regulatoarelor statice - de care ne
variaiia de tensiune care

z tle ":*i:ii"l;""'?,lr'::l:t: :L,-t^"-{,eqlaseze.inclicatorul ?^iZ':"";, rioara de resrrre a t"r"i..tiu la o extremiiate la alta creste cu vamat cu reostattl de reslai pozitia 3 a scurcircuitat: d i c a t o r u r u iz ) : A 6 . 5 / 4 c u admisibili rentii maximi ai regulatorului in cazul pozitii-

loarea statismulrri (in general 6o/s ): ll:".,'#"::,"i"rl;",3i.iil,.,t.""ijl


tettsiUnea indiCatd pe pldClfa regUla. t.. ! - r . ,,' torttltti se referd la pozilia a indicat,,-,.1.,: "J rvlurul.

lor 0 respectiv 4 ale indicatoDaCd indiCatOfUl Z nU a pirlsit rului z; Q 76,2- rezistenta ^ -----., "'-; incd opritorul din dreapta sau dacd el rotala a resuratorutui (;;;;:

apasr puternic pe opriforul din stinga -daca gi reglajul resortttlui principal (semcorespunde reglajului iniiial efectuatin uzina constructoare de nul caseteiresortuluif se afll in drepiul mijlocului surubLrlui reglaj 11)cauza este probabil un raport de translormareincorect al transformatorului de tensiune sau o cddere mare de tensiune in circuiteledintre transformatorulde tensiunesi bornele6 si I1 . dinii ai casetei O coreciie rnicd (maximum *50/s sau *6-7 resortului) poate li efectuatdcu ajutorul gurubuiui de reglare rr. La prima punere in funciiune a regulatorului, trecereala reglarea automatd va fi efectuatdpe cit posibil la functionareairr gol a generatorului. ajutorui reostatuluide cimp se micgoreaza Cu pufin tensiuneapind cind indicatorul z ajunge pe cifra 0 a scdrii. In acest moment toate elementelede rezistenfd sint scurtcircuitate 9i se poate pune maneta comutatorului in poziiia ,,reglare automatd". Apoi, se micgoreazdrezistenia rcostaiului de cimp pini cind indicatorul z se opresteaproximativ in faia cifrei 3 a sclrii. In acestcaz generatorulva putea fi conectatin paralel gi adus gradat pind la plini sarcinS,la iactorul de putere-minim9i la tensirrnea functionaremaximd prevdzuld (aceastava fi rede glati prin rotirea manetci reostatuluide reglare). La plinl sar60

rat6 intre tt" -l?il'$E"i"t.ut

z cind. indicatorui trebuicsi se giseascain dreptr,rl cilrelor0,5- I, ldrd a se modifica reglajLrlreirstatuluide cimp. Dacd la plinii sarcini indicato'rulz alinge opritorr-rldin dreapta, reostatul de cimp trebuiescurtcircuitat mai mult, pini cind indicatorulajunge aproximativ in pozi{ia 0,5. Apoi generatorul va fi descdrcaidin nou. La mersul in gol, indicatorulz nu trebuiesd se sprijrnepc opritorul clin stinga. dar trebuie sd se glseasci aproximativ iu dreptul cifrei 3,5 a scdrii. DacI indicatorulz se spijind din nou pe opritorul clin stinga si dacd nu este posibil a se regla reostatul c1e cimp astIel ca opritoarele si nu fie atinse, rezultd cd rezistenfa g dirr interiorul regulatorului are o valoare prea micd, probabil din carza daielorinsuliciente sau inexacte nrivind excitatia. iurnizate1acomandaregulatorului. Dacd Ia plind sarcindindicatorulz lu ajungt decit irr dreptrrl ciirei 2 a scdrii,se va deplasa reostatulde cimp in sensulmlririi rezistenlei,pind cind indicatorul se plaseazl in dreptr-rl cifrelor l-0,5 ale .sc5rii. Cind generatorul estedescircatdin nou, indicatorul irebuie sd ajungd irr dreptul ciirei 2,5 a scdrii. Rezistenfa regulatorului estein acestcaz puiin cam larg dimensionatd: dacl nu existi oscilaiii pendulare. rezisteniele reglare se pot ldsa cle neschimbate nu se modifica pozilia reostatului cimp. gi de ln cazul in care nu ar exista posibilitatea a se incirca sede neratorul aga cllm s-a aritat mai sus, se recomandda se efectlra incercarea s-a urmdtoare.Se procedeazd, L:Llm indicat mai sus, aga pentru reglarea reostatuluidc cimp, indicatorul z al regulatorului irebuind plasat in dreptul cilrei 3 a scdrii. Gerreratorul fiind irt gol (deconectat la re{ea) indicatorr-rl de este impins incet cu mina spre dreapta, pind cind curentul de excita{ieatinge o valoare de 2:2,5 ori mai mare decit crrrrentul ercitafie la mersul in go1. de Aceasti valoare corespurrclt aproxinraiivcurentului de ercitafie la plina sarcind 9i trebuie sd corespundd aproximativcifrei 1 a de in scarii. Daci valoarea curentuh-ri exciiafie nu variazS, acest sens,se va roti maneta reostatului clecimp in sensulcorespunzdtor reduceriirezisten{ei, cazul in care indicatorul z se alld dinin colo de cifra 1, sau in sens contrar in cazul in care curentul de excitaiie dorit corespunde aproximativ cilrei 1,5 a scdrii. Supratensiuneatrecdtoareapirutd in acesteincercdri nu prezintl pericole pentru un generator in bund stare. DacI existd indoieli asupra acestui lucru, se recomandd a nLr se efectua incercarea. ittcercdrilorde mai sus, Se atrage aten{ia ca 1a eiectuarea viteza grupului sd lie reglatd exact pentru frecvenianormald, iar regulatorul de tensiune si infdgurarea rotorului generatorului;i a excitatoarei fie in prealabilpuiin incdlziteprin curent. sd 6l

Pozi{iile reostatului de cimp gi reglajul eventual corectat al resortului principal f trebuiemarcategihu trebuieniciodatdschimbat-e.In majoritatea cazutilor, cu acest reglaj se pot compensa suficient varialiile de tensiune care apar in timpui funcfiondrii. In cazul generaioarelorde construciieveche,care sint prevdzutecu reostatede cimp tip serie,este indicat ca acestea sd-nu fie scurtcircuitatecomplet pind cind tensiuneade ercitafie nu scade la o sarcind micd a maginii, sub limita Iunciiondrii stabile a excitatoarelor. In acest caz, se va marca iot cu un semn colorat plotul pe care trebuie plasatdmanetareostatuluide cimp principal ;i se va prescrieca pozilia acestuiasd nu fic schimbatd. Pentru incercareareostatului de reglare se vor intercala ue rind rezistenielereostatului dacl iensirineala bornele seneratbrului cregtepind la valoareadoritd. Datoritd standardizarii rezistenlelor reostatului,unele dintre ele vor produceia bornelegeneratorului o cre;tere a tensiunii mai mire decit cea doriti; cu toate acestea, reglareatensiunii se va putea efectuacu exactitatea voitd. Dacd tensiunea nominali nu eite atinsd inainte sau sDre mijiocul reostatului de reglare, domeniul de reglare al acestiria poate fi decalai cu aproximativ *50/s cu ajuto*rulgurubului de reglare 11. Pentru a se analiza acfionarea amortizdrii,in cazul mersuiui in gol al generatorului,se deplaseazd mina cilindrul mobil cu respectivindicatorul.z,qinS.qeprovoacdo variaiie a tensiunii generatorqluide aproximativl0o/s, pe urmr esteldsat brusc din iar min5. cilindrul nu trebuiesd execut6 mai mult de 2-B oscilafii inainte de a-gi relua poziiia de echilibru gi de a aduce tensiunea la valoarea sa normald. Amortizarea este regratd de firma corrstructoare.pentru efectul maxim, cind magnefii-amortizori sint age zafi completin interior. In majoritatea clzuiilor nu este necesard o amorlizare maximd. Magneiii pot fi deplasati spre marginea discului amortizor (se vor"des"ruba hridele ;i se'rio, ini,?rubu dupd deplasarea magnef ilor). Trecerea de la regiajul'auiomat 1a rcglajul manuai se face manevrindu-se simultan reostatul de reglare, pentrLr nu se proa duce_ fluctuafii de tensiune 9i reostaturi" astfel ca inoi"u"imp torul z sd iie adus la_ opritorul din crreapia; pun" apoi comr-rtase torul pe pozilia ,,reglare manuald". b) Date specialeprizsindreguratoarerestatice are generatoare, t.or care luncfioneazd i.n pararer gi debiteazd direct fe barele col.ec.t9ay(fig. 2.3). pentru ca tensiunearegratd .a nl iiu-iniio.niatd de statism, aceastase compenseazd ajutorul unui transcu Iormator de curent. Efectul compensirii nu depindunr*ui d" uuloarea absolutda curentului,ci ii crec.s q. Se'obiineu.ti"r .iuni 62

lizarea statici a regulatorului, adicd funciionareasa dupd o caracteristicd staticd pozitirsd (fabrica constructoare denumegte compensare). acest procedeu Pentru incercarea compensdrii, generatoful funciionind in gol gi fiind deconectat, deplaseazd se cursorul x de la opriiorul din dreapta pind aproapede pozifia sa mediani. Indicatorul e nu tredacd el se deplaseazd inseamndcd transforbuie sd se deplaseze; matorul de curent nu a fost legat corect la pdmint gi trebuie refdcutl legdiura conform schemei. Dacd legdturile 1a pdrnint sint corecte,folosindu-sereglarca manual5, generatorul va fi conectat in paralel cu refeaua dupd ce excitafiaa fost reglata astfel ca el sd nu debiteze Dacd, fdrd a se modifica excitalia, generatorul se incarcd printr-un reglaj corespunzdtoral regulatorului maginii primare - la aproximaiiv l/4-ll2 din curentul nominal, pentru a debita putere activd, gi dacd se deplaseazd cursorul x al regulatorului de la opritorul din dreaptaspre pozifia mediand,indicatorul z trespre dreapia (generatoruleste subexcitat9i buie si se deplaseze compensarea trebuie sd provoaceo cregtere excitafiei). Cursorul a va fi adus apoi din nou la opritorul din dreapta. Daci, din contra, facem ca generatorul sd lunciioneze idrd a debita putere activd, dar cu exciia{ie de aproximaliv l/4-l/2' din valoarea nominald (cregterea tensiunii pe barele colectoare, care renslld in acest caz, este corectatd de regulatoarele de tensiune ale altor magini sau manual) cind se mutd cursorul x de la dreapta spre pozifia mediand (generatoruleste supraexcitat9i rompensareatrebuie sd provoaceo reducerea excita{iei) indicaspre siinga. In cazul in care aceste torul z trebuie sd se deplaseze r{oui deviaiii nu se produc in sensul dorit, trebuie inversateintrel ele conductoarele legate la bornele 12 gi 13. Aceastdoperafienu s-ar putea prose efectueaza decii cu generatorulin gol, deoarece duce suoratensiuni periculoasela bornele transformatorului de eurent iu circuitul secundar deschis. Dacd transformatorul de curent are o legdturd 1a pdmint, trebuie sd se aibd grijd ca dupd inversarea conexiunilor, legarea 1a pdmint sd fie fdcutd intotdeauna la borna transformaiorului de eurent care este conectatd cu borna /3 a regulatorului. Dacd, din contra, cele doui deviafii se produc in acelagisens,inseamndci translormatorul de curent gi este legat pe altd f.azA trebuie schimbai corespunzdtor. Dacd deviaiiile cilindrului mobil se produc in sensul dorit, se va muta definitiv cursorul .r spre stinga, pind cind tensiunea generatorutrui plind sarcind gi la factorul de puiere la care se la

valoareca 1amersulirr go1.ReglaIuncfioneazd normal ia aceiagi jul corect nu poate fi deterrninatin general decit intr-o perioadi oarecaredc funcfionare. [,a toatc generatoarelecare Iuticii.onurzi itt paralel, se vtt controla dacd bornele regulatoarelornotate ctt aceleagicifre sint in de 1a faze.La mersLtl gol regulatoarele terrconectate acelea,si a siune ale tuturor gc'neratoarelortrebuie sd regleze tensiune acestorala aceiagivaloare. Pentru a se controla acest lucrtt, se iolosesteintotdeaunaacclagirroltmetru;i eventualLirtirat'tslortnator de tensiuneportabil.Se va obiine astfel pentrtttoatt',c1c'neratoarele dintr-o centrald acelagiiactor de putere.. c) Date speciale prirtind regulatrnreLe statice ctr t:ontpttnclare care ir-rnciio' (lig. 2.a). Acesemontaje se aplicd ia generatoarele salt pe neazdirr paralelinsd debitcaza bare prin transft-rrtnatoare reactoaresau cind se doregtea se menfine tensiuneaconstania intr-un anumit punct indt'pdrtat.Penirtt aceastase realizeaza staticS, adicd funciionareadupd o caracteristicd compensarea statici negativd (se mdregtetensiuneareglatd ir-riLrnciicde curetldenumegte acest procedeu tul de sarciud).Fabricaconstructoare adaugdsi cot.tcompundare. acestcaz pe lingI cele ardtate,se, In ditiile careurmeazd. in care Iunciicitreazl In cazul itt care mai multe gerteratoare paralel sint prevdzute cu compundare, li se monteazd sellarat translormatoare de curent de compensare ;i de compttnclarc' de Translormatoarele curent de compensarc(Iaza R) sc rntlntcazi in circuitele fiecdrui generator;incercarea compensdrii poate fi 'l'ransformatorul de cltrent clecompttttefectuatd exact ca mai sus. liind comtttt dare (Iaza S) din contra,se leagI 1a linia de plecare, pentru toate generatoarele. Daci liniile sint de tensiuni foarte mari, iar utilizareaunui translormatorde curent ar mdri mttit costul instalaiiei de reglare,se pot lolosi pentrlt compundare crrreniii fazelor S ale generatoarelortotaliza\i cu ajtttorrrl utiui transformator de curent totalizator. ie Se poatefolosi fie un comutatortetrapolarcu pozif nrt'diattd, fie doui comutatoare bipolare, care se dispunedc trei p<.isibilicu tlii (Iig. 2.a): - regiareaautomatl cLtcoltlpttndare a) (5, - reglareaautomatdfdrd compundarer b) (ll, - reglareamanr-rald c). (5, pentrtt separarea electriauxiliar B servegie Transformatorul ci a circuitelor diferitelor regulatoare. DeoarecereostatLtlde regiare al regulatorului este utiiizat petrtrucompundare se spepentnrcompcnsare. folosegte reostatul cial 9. 64

Incercarea compensirii iiind ter,minatd,ne vom asigura cd transformatorul de curent de compundare este legat corect pe faza (S), delazatd in urma celor doud laze ulilizate pentru conectareairansformatorului de tensiune. In sarcind,se va regla compundarea doritd (maximum l5o/s) cu ajutorul reostatului de compundare9. Deplasareacursorului spre stinga trebuie sd provoace,cind generatorul este inclrcat, o deviafie spre dreapta a indicatorului z, mai mare pentru o sarcind activd decit pentru una reactivd. Dacd cele doud deviafii sint mari gi au ambelesensul nedorit, polaritateatransformatorului de curent estc gregitS. Dacd numai sarcinaactivd provoacd deviafia, transformatorul de curent este legat pe taza R in loc de S. Reostatelede compundareale generatoarelor conectatein paralel trebuie reglate in acelagifel.
2.1.2. Intrefinerea gi exploatarea regulatorului

Dupd indicafiile firmei constructoare, regulaiorul nu necesiid o intrefinere propriu-zisd,el nu poseddnici o piesd supusd uzurii 9i nu trebuiein nici un caz gresat.Praful care se depune eventualpe carcasl trebuie gters inainte de a fi deschisd. Dacd s-a introduspraf in inieriorul carcasei, se va sufla regulatorulcu ocazia unei revizii. Daci este necesafse vor gtergesectoarele conde tact gi cdile de rulare cu o bucatd de siofd curatd 9i uscatS. Trecereade la reglarea manuald la reglarea automatd poate li efectuatl in orice moment fdrl nici o perturbafie, dacd s-au respectatindica{iile de mai sus; Ja fel trecerea de la reglarea automatdla reglareamanuali. Dacd un generator trebuie sd fie oprit nu este nevoie sd se deconecteze regulatorul; la fe1, reostatblederivaiie si serie trebuie lSsatein pozilia fixatd. In timpul manevreloruzuale pentru micgorarea sarcinii, acfionindu-se asupra regulatorului de vitezd se reduce automat curentul de excitatie, astfel cd generatorul se poate declangapractic fdrd curent. La punereain fr-rncfiune unui generator,reostateleserie gi a derivafie fiind deja reglate in pozilia de lucru, cind viteza cregte, regulatorul intri automat in acfiune.

Pentrumodificarea tensiunii,gurubulde reglaj rr nu trebuie ulilizat decitin cazuri rare gi cind varia{ia necesarlnu depdgegte *50/s. Daci estenevoiesd se realizezevarialii mai frecventeale tensiuniide serviciu, trebuiesd se prevadl in acest scopreostate reglare. de Modificarea tensiuniide funcfionare 'a sarcinii reaciive sau .numaicu ajutorul in cazulfuncliondriiin paralel,se efectueazd
5 Exploatarea de protectie gi automatizare ale sistemelor electrice 05

reostatului .de reglare. Reostatul de cimp gi sLrrubulde reglare al ,reostatului-principal rimin intoideaunain pozi{ia determinatd conform irtdicatiilor de mai sus. Se atrage ateniia cr reostatelede reglare ale tuturor sencratoarelor trebuie sd fie reglate gradat 1a-aceiasi valoare,iine ." aiingg tensiuneadoritd. Dacd ie doregieo repartifie unifbrmi a -paratet, puterii reactive pe generatoareiecare funcii oneaz,ain toate reostatele trebuie sd se afle in cazul cind sint identicb- pe aceiagiciird a cadranului.
2.1.3. Fenomene anormale

iasi si cu toaie cd reglarea tensiunii la mersul in gol .a fost corecid,este posibil ca ieglarea compensdriisd fie pref slabd sau prea puternicdla unul sau la mai multe regulatoare. 2.2. Sisternede reglare prin compundare,cu corector electromagnetic cLl Sistemelcde reglare ale tensiunii prin compundare corector electromagneticsint folosite in majoritatea centralelor noi diir iara noasTrd,echipatecu generatoarefabricate in U.R.S.S. Ele care.foloiac parte din categoriaregulatoarelorelectromagnetice sesi amplilicatoaie magnetice gi variazd excitafia excitatoarei atit in funcfie de curenfii de sarcind ai generatorului cit gi de tensiuneala bornele acestuia. Pentru a se mdri excitafia pind la valoareaplafon - in cazul unor scdderibrugte gi de mai mare valoare ale iensiunii - se instaleazd pe lingd aceste regulatoare dispozitive de forfare a excitatiei. cele mai frecde Si6temele reglare cu corectorelectromasnetic de vent iolositesint tipurile3MK.3nA-102,3nA-103 9i 3ll6- 165. Ele sint destinate ih general pentru variafia excita{ieiexcitatoarei, printr-un curent produs de regulator in infdgurareade excitaiie a excitatoareisi intr-o infSgurarede excitafie separatl (su' 9MK pi 9nA-103 pot li folositegi in cazul plimentard).Sistemele excitatoarelorfdrd infdgurare de excitafie separatd,in acest caz peste curentul din curentul produs de regulator suprapunindu-se circuiiul de excitaiie al excitatoarei.Toate acestedispozitive de reglarese compundin trei pdrii principale: - instalafiade compundare funclie de cLtrentul sarcind de in generatorului; al - corectorul electromagnetic iensiune; de - instalafiade foriare a excitafieiprin relee. cunoscutdconstrucfia si funclionarea sistePresupunindu-se melor de reglare prin compundareacu corector electromagnetic (Bl) se va insista asupra punerii in funciiune,intreiinerii 9i fenomeneloranormale care se pot ivi in func{ionare.
2.2.1. Punerea in funcfiune a ilispozitivelor de reglare automati, tip e[A-102 qi SIlA-lO5

In timpul reglirii automate, cind reosiatulde cimp nu se afld in pozi{ia_co,respunzdtoare, pot produce variatii riontinue ale se tensiunii. Indicatorul z ajunge prematur la capdtul cursei si cleci regulaiorul nu mai funcfioneazi; trebuie sd s-emodifice deci reglajul reostatului, dupd cum s-a ardiat mai inainte. oscilatti cortlinue ale sistemttlui mobil, discuLamortizor rdmintnd aproapenemiqcat.Dacd nu este posibil sd se suprime aceste oscilalii schimbindu-se caracteristica reostatului, vafoarearezisieniei este probabil prea mare. Aceastase observi usor cracd ra de mersul.in.gol_ plind sarcind indicatorul z nu parcurgc chiar 1a j u m d i a i ed i n d r u m ( v . s u b c a p2 . 1 . 2 . ) . . oscilalii lente ale sistemului mobil, discul amortizor fiimJ totu$i antrenat.Acesieapot sd se producdeventualra maginile cu inerfie mare. Se vor regla magneiii amortizori in sensuf mdririi amortizarii, in timp ce efectul reostatelor va fi redus cit esre posibil. Dacd excitaioarele poli auxiliari,oscilafiile au pot fi suprimate adeseadecalindu-se u$or periile din zona neutri in seni invers rolaiiei, cu condiiia ca scinteile la perii sd rirnind intre limitetre admisibile. Se mai poate intimpla ca regulatorul de vitezd al motorului primar gi regulatorul de tensiune sd fie in oscilafii continue gi corespondente, mai ales cind primul are un joc mai mare sau o amortizaremai micd. In acest caz defectultrebuie corectat. sctntei la cdiLede rulare. Fenomenul se datoregteprafului de pe ploturi sau unei suprasarcini.In acestcaz trebuie si se treacd imediat la reglarea manuald. Daci aceste scintei se produc gi dupd curd{irea contactelor,se vor controla curenfii de'excitaiie. . Repartitie inegald a puterii reactiue intre generatoarele care lunclioneazd in poralbl. Dacd repartifia puterii reactive nu este satisidcdtoare toate ca pozi\ia'reostateiorde reglare este acecu 66

montajiului. dispozitivelor, Verificarea Inainte de verificarea se efectueazd controlal legdtrrrilor, dupl schemele principiu de un de montaj (fig. 2.6). Se controleazd nu numai leglturile 9i 5* 67.

regulatorulxipropriu-zis,_ci ale aparatelora'uxiliare, transgi ale lormatoarelorde cureni gi de tensiune,ale circuitului de excitaiic al generatoruluietc.

"

?J/Y/ tsj/r/ "--ryJ

EE'E, excitatia excitatoarei; Er.s c - c o r e e t o r ; R - r e z i s t e n t a ' a f - J x c r t " t i J l excltatia suplimentare a excrtatoarei; -^il'ampermetrul compunddriii -"L*"pino.""; - transformator inte'''gg.i_ar.oe. ?t c.;;";;;.;; s, _ i6di.ioi o'u I< -- contactori A' 1 ampermetrul sr --ieciuiir"irii"i""i6..rr..i, AM --amplificator magnetic.:-I1, _ "o""ciiiiui"i'; de reglaj ai statismutui; ir-_r._ rezistente 's;'_,._ zistentS-de reglaj ar compundarii; sr - reorrisoiut.rE-"e"i-.,irii"iiii;i;;; dresorul el.ementului liniar; sr * redresor ate blocare; nt .+ uobini oJqbJiiniarar Rr - reostat de reglare a corectorului

2.6. schema 6i'nu,itililt.ii3r:,?l automard a exciialiei :f.$..,"1un'u'. -

Verificarea izolatiei. lzolalia conductoarelor 9i cabiurilor, a de instalaiiilor panoului cu transformatoarele curent gi de tensiune 9i a aparalajuluidin camera de comanddse mdsoardfafd de pimint intre conductoaregi intre circuite, cu megohmmetrulde 1 000 V; izolalia nu trebuie sd iie mai micd de 10 MQ. Izolaiia fafd de pimint se incearcdin curent aliernativ la 1 000 V sau cu megohmmetrul de 2 500 V. Pentru evitarea strdpungerii redresoarelorin timpul acestorincerciri, ele sescurtcirctiteazd(se 9unteazd liecareramurd separatda coloanelor puniilor de redresare). Inainte de punereain exploatarea Incercarearedresoarelor. dispozitivului de reglare este necesardincercarearedresoarelor. o Se efectueazd incercare de lungd duratd (citeva ore), cu un curent1acare tensiuneainversd pe fie- 1, care element redresor este de 10-12 V. In acestcaz curentul de sarcind nu trebuiesd fie mai lncercarea unei punJi de redremare de 4,5 A pentru Fig. sare trilazate. puntea lrilazald (Sr, Sr, S5), de 3 A peniru pun(Sz)'gi de 1,5 A peniru redresorulsimplu (S+). tea monoiaza'td Incercarea,de exemplu, a unei punti de redresaretrifazaie, se in dupi schemareprezenlatd fig.2.7. De la o sursd cfectueazb separatd prin intermediul unor rezistenie reglabile, se aplicd o terrsiunetrilazald simetricd puntii de redresare.Cirrenfii 9i ten.siunileintre faze gi curentul redresat nu trebuie sd depS;eascd regimului normal de funciionare. Se valorile corespunzdtoare verifici valorile si simetria cureniilor gi tensiuniior, cu ajutorul ampermetrelorAr gi ,42gi al volimetrului 7. Raportul dintre curentul redresat cel alternativtrebuiesd fie cel putin 1,15pentru si schenrain punte Irilazald si de 0,8 pentrttceamotroiazald.Pentru a se evita sirlpungerea redresorului,circuitul curentului redresat nu sc lasd deschis. Tensiuneape fiecareelementredresorse mdsoarl dupi schema in reprezentatd fig. 2.8. Se lolosesteun voltmetru electromagnetic cu rezistentdinterioarAmare (de ordinul a 1000 Q/V). Se mai

Verificarea exterioard a panoului: fixarea aparatelor, - starea conlactelor gi mai ales a purptelorde lipiturd ale,redresoarelorcu seleniu; - starea contactelor alunecdtoare ale rcostatelor. 68

Fig. 2.8. Mdsurarea tensiunii pe fiecare element de redtesare.

69

41, din circuitul curentr-ilui redresat de comoundare. Deconectarea compunddrii. 7n mod normal, compundarease deconecteazd inainteaunei opriri de lungr duratr a generatorului. Se recomandd ca aceasta sa fie executatI dupd"deconectarea corectoruluide tensiune. La deconectarea compunddrii se scoate din circuit (in sensul micsoririi rezisten[ei) reostatulde reglare al compunddrii Re. In acesl caz curentul de. excitafie necesar se regleazd cu ajutorul reostatuluiR al excitatoarei. Punerea la punct a corectorului. Tnainle de a se conectacorectorul la generator,polaritatea bornelor de iegire ale corectorului, ,t trebuie determinatd si comparatd cu polarilatea inldsurdriii de excitafie(in cazul iolosirii regulatoruluiSIIA-103) sau cu aceia a infigurdrii suplimentare de excitafie a excitatoarei (in cazul folosirii regulatoarelor SIIA-102 sau 9lIA-105). Prima conectare punerela punct a corectoruluitrebuie efecde iuath la mersui in. gol al generatorului.In aceslcaz, instalafia de ,,for{areprirt relee a excita[iei" trebuie deconectatd. 70

ratorului; regimul de compundare se controleazd cu ampermlirul

recomandao tncercaresuplimentardprrn citeva impulsuri scurte (a.cite I s), cu o tensiuneinversi pina ta 20 V'pe elementul redresor. . Conectareacompunddrii. Compundarea poate fi conectatl in -de orice regim al generatorului,cr-rcorectorul tensiune conecrar sau deconectat. Prima conectarede punerc la punct a compun_ ddrii lrebuieefectuata sarcinaplind a gencratorulLri ia'lac1a ;i torul de putere nominal. La conectarea corr_rpundirii trebuie respectaid urmltoarea ordine a operafiilor: - se verificd polaritatea bornelor de iegireale instalafiei de compundare se compardcu polaritateainligurdrii principale de gi excltatle; -. se scot puniile care scurtcircuiteazra transformatoarele dc curent: - se verificd pozilia reostaiului de reglare al compr-rndlrii (3, cafe trebuie se fie scos complet din circuit (rezistenfaminimd); - se inchide, cu comutatorul C, circuitul curentului redresat al com_pun4!rii cef al curentului alternativ (dacd sint comutasi toare diferife, se inchide intii circuitr-rl curentului redresat9i apoi cel al curentuluialternativ); - se introduce (in sensul mdririi rezisteniei) reostatul de regla.re,al.compunddrii pinl cind curentul de compundare Rs, se stabile_gte v a l o a r e a cerutd de regimul o e compundaieal genes r a u i r c l r c 1a valoarea c e r u l a o e r e g l m u l de c o m p u n d a r e a t g e n e _ ra

Laconectareacorectorului,inidgurareadeexcita{ieaexcita. o rezistoarei la care se conecteazdaceaslatrebuie guntaid cu corecde gunta.re, tre.ptatrezistenfa i."ia, ,rti"t incit mdrindu_se

urmdrit trebuie Totodatd ireptat. i"t,li'ri"i"ii"in iu*iiune in mod' o sd nu g^eneratorului aibd.loc la iensiunii bornele f r.aa.iea a trans", " excesivde lungd du"ratda corectgrului9i suoraincdrcare

de iofmatoarelor tensiune. reostatulde reglare-al corectorului, Inainte de conectarea curentului Rz se a$azdpe poziiia corespunzdtoare coreciorului
minim al corectorului. pentru timp scurt, a Prima conectare corecioruluise efectueazd curentulcorectorului9i varia{ia tensiunii generatorunotindu-se se esteminlm, ac-esta lui. DacSin acestcaz curentulcorectorului pentru un timp mai indelungat,urmdrindu-se.funciio"oi"rl"uze in'cazut mdririi-neinsemnate a. tensiunii ;;;;;;;d;i;il1;i. este adusd 1a valoarea ei nominali prin s;ne;at?rutui, aceasia'in circuit a reostaiului derivaiie- R; pe urmd' cu i.tr;d;;;;a de reglare al corectoruluiRz, curentul cofec;i;b;i;.;statutui maiit ir.ptat-pind 1a valoarea lui minimi la mersul iJ;;i;i;;b al seneratorlilui (t-t,zo A)' meniinindu-setensiunea i;';;i a reonorfinald a"generatoruluiprin introducereaconcomitenta apoi.tre.ptatrezistenfareostatuR. Se miregte ;i;i;i;-;";iiatie infd;urarea de.excitafie a excitatoarella care lui care trunleazd. corectoruisau rezistenfacare gunteazdinflgurarea ".i.-"on"Liat r'opiiri"utorului magnetic,,meniinindu-se,c,onstant il'"r;;;ii;'; feocurentuf corectorirluigi iensiunea generatorultli,ctl aJutorul siatului derivafie R. - -Se regldrii printr-o conectarede scurid verificd'stabilitatea .u u,-rinterval de circi l-2^ s) a corectorului pe.partea durata cuientului alternativ. Dacd procesul tranzitoriu, provocat de o astfel de conectarea corectoruluigi observatpe aparatelegenera-"rte periodic ai oscilatoriu insd cu o amortizare rapidd, foiulu| rezervade siabilitate este mare. Dacd procesul iranzitoriu este oscilaioriu insd cu o amorlizare1entd,rezervade stabilitate este micd. In acest caz corectorul trebuie deconectat9i siabilitatea iilor neamortizate 1ui trebuie mdritd prin eliminarea oscilaf (s2.2.3). '" conectareacorectorului.se recomandda se conectacorectorul in dupd lcgarea generatorului paralel cu rcfeaua9i dupd.incdr;;i"; ;F;;trial Se admite .de isemenea conectarcacorectorului inainte dp legareain paralel gi de incircare, cu conditia ca stabilitaiea reel5iii la mersul in gol sd fie asiguratd (se eiectueazd in modul indicat Inai srts, in ce privestepuhereala ""iiii.ui.icorectorului). punct a 71

porfiunea de lucru a caracteristicii esie cuprinsi intre punctul corespunzztor mersuluiin gol ;i punctulcorespunzrtor resimului normal de sarcind.caracieristicacorespunde-urmitoarei6r con0 ltl t:

torului de tensiune este reprezentatd fig. 2.9. se o'rse.vaca in

La conectarea corectorului,reostatul Rz de reglare a acestuia trebuiesd fie pus in pozilia corespunzitoare cureitului minim al corectorului,la tensiunearespectivda generatoruluiin momentul conectdrii.rn,pozilia corectd a reostatului de reglare al corectorului, curentul acestuiala tensiuneaindicatd nu tfebuie sd fie mai mare decit 0,4-0,6 A. reostatul deri'atie R al excita. .Dupi conectarea-corectorului, tiei, .se apzd in pozilia corespunzEtoare excitaiiei'excitatoarei 1a Iunctionareacu corectol ;i totodatd se mdregte cureniul de la 0,8-1,2 A pind la 4 A (trebuiesd existeun semn).Valoareamai micd a curentuluicorectorului corespunde mersrrlui gol al gein rreratorului, cea mai mare corespunde iar sarcinii nomifrale. , In scopul evitdrii supraincdrcdiii corectorului ii trinsformatoarelor de tensiunecare-l alimenleazd, trebuie'admisdo sarnu cind de lungd duratd mai mare decit0,4-0,6 A. rn cazul in care curentul corectorului depdseste valoarea de 4 A irebuie scos din circuit (in sensul mrririi rdzistentei)reosrair-rl_derivafieal excitatoarei'R sau trebuie introdus i.iltatrr o. reglare a compunddriiRs, pind cind curentul corectoruluiscadela valoareaadmisibilSde lungi duratd. rn cazul iorfrrii excitafiei pentru scurt timp, curentul-corectorului este li;itai. nu t'unctionareacu un curent de iegire al corectoruluisub 0,8 A nu este permisd,fiindcd in acestcaz scade rezerva capacitaiiide reglare a corectorului in ce privegte reducereatensir_rnii in iar cazul mic;ordrii curentului ih continuare corectorul poate sa ajungi intr-un regim inadmisibilin exploatare. rn cazul in care curentulcorectorului estemai rnic decii 0,8 A trebuie introdus in circirit reostaiul derivafie R al excitatbarei sau trebuiescosreostatulRs de reglareal compuntldrii pinl cind curentulcorectorului cre;te la valoareaminimd indicaid] Schemacorectoruluiprevedefuncfionarealui cu insialafia de compundare conectatd. Reg-imulcorectorului se controleaz| cu ampermetrul Az cor r u u r q L inr L r L u r r r - l r u u r c i l L L l r t _ lrre 0 r e s a r . u a r a c t g r l s t l c a t l p a c o r e c nectat r r circuitul curentului redresat.Caracteri'stica a cor"c_ tip

la elementullinear (prin sa) este adusd la zero,curentul de iegire uf .oi..torului sd iie minih (0,4-0,6 A). Dacd ca.racieristica a'regu.latoruluieste det, punereain iuncfir-rne ;i"J;t;ldi.uia este neceplasatd spre stinga, pentru deplasarcaei s-predr.eapta lui .a r. rnar"usie iritreiierurilebobinelorde 9o9iiniare. Totodatl ori"-4" dorit sn fie respectaldreparlizareauniformd a cureniilor i""tui"t" eGmentelorliniare. Daii pe baza condifiilor de exploanecesarddeplasareacaracieristicii spre stinga' aceasta ir;;;t; se reallzeazdprin mdrirea rezistenfeipdrfii reglabile a reostatu' lui Rz de reglare al coreciorului. cualeasd istiel incit, 1a l10o/6 din tensiunea corespunzdloare o si minim de iesire al-corectorului pentrLr poziiieanuientului *ita , reostatului Rr, in poriiunea neuiilizatd.a caracleristici

1'3A .ri.niul de ie'iresdnudepdgeasch ipartei din dreapta-joi; ( p e n t r ur e g l a r e a e - , r -i:^r^-r^: l,-- ^:.^,,i+,,1 l4l listeniei din circuitul,' 'b redresorului S+ (v.

s 2.2.2).

Deconectarea co' rectorului. Rezistenta 7 reostatuluiderivalie R al excitatoareitrebuie micgoratd lent iar po- 6 zitia reostatului Rz de reglare a corectorului trebuie modiiicatd in J sensul micgordrii re-

zisten{ei,piha in po- . I |ws-rr*) zilia in cdre cureniul t [-----*-ltl i corectorului aiinge | -f--+I v a l o a r e al u i m i n i m d . " iI valoarea lui minimd. I I

l a t e n s i u n e a r e s p e c -'"ii r I I -li tivd. l'' Deconectarea co- ^l I rectorului in caz dd / i | ,MroLi, uaarie. In acest caz | oot corectorul trebuie de- - f---r':Y"-:'-1:'-

- Rezisienfa sarcin6la iesireacorectoruiui, de care inlocuiegte-inidgurarea suplimentard ercita{ie de este 15 e. de - Intrefierulbobinelor de 9ocliniare sint reglateastfelincit la tensiunea intre fazede ?00v gi dacdpartear6glabilda lui Rz corespunzitoare circuiiuluiinfdsurdriide comandialimentatd de 72

conectatimediatdela'l I I I lili\l -Yl qenerator, idrd aduce- I ---f--t -_fg I l* I I | | ! | I iea reostatului z de I R I r e g l a r e - a c o r e c t o r u l u i 156 t6+'8 1 0 181'5t t 71s9208 u t l , I 853095 0t05 t t , 7 2 0 ',.:t. 190 173 {- "', rnTozitia . de "or""p.un lip Fig. 2.9' caracteristica a corectorului toai'e curentului minim. Dupd deconectatensiune.

73

"*.itutouoi ntmprome ooariere Jrmptome de aoariere ale corectoruLui. coreclorului. Aceasta sint: curentuluicorectorului,ind la borneiegeneracind bornele , .-.disparifia toruluiexisti iensirne. existdtensiune; cregterea curentuiuicorectorurui pestevaroarea normard, la tensiunea nominali a generatorului; - incdlzirea excesivd elementelor a corectorului; cresterea curenturui corectorului, concomitent cresterea , .cu tensiunii.generatorurui astfel de fenomen (un poate-flp-uo.at nu numaide avarierea corectorului 9i de un i.gi"; andimarae ci Iunciionare acestuia, anume un'"rrent ae ie,siie al ., 9i su'rb,an. 2.2.2. Fenomene anormale metode de , JflT*:ftocorectorurui si a. La conectarea corectorului, tensiunea generatorului creste si rimine ridicatd; acest in caz: - se introducerepedereostatul derivafieR ar excitaioarei dupi .conectarea corecforului, i" muti acestu ru, alnti-"alta in pozilia calculatd,corespunzdtor funcfionariig.n"ruior"Jii corector; "u caracteristicii corectorului dome. .- se.micgoreazl in .panta niul tensiunilor ridicai-e, p_11-! mdrireanumdruluia" ,pii" a'iein_ llgurdrii de reactie amfilificatorului a .ig""tiiif* u"iuto".,ii nornelorsuplimentare existente), prin mdrirea'."riri*nt.i'r"or, sau taiului_de suntaregi prin micsorarea rezistenlei *hi"rorrnn^uiui de blocare Sometode irebuieavut in vedere - ln cazulaplicdriiacestor faptul cd mdrireanumrrul,ui,d9 spire ale infdgurdriioe ieacile'i'ar"st" pantain poriiuneade rucrr a caracterisii"ii, -i"g*u"r* iui ?"rirtentgiredresorului blocare micsoreazd. de o circuituruireclresorurui biocare fi mai de . ?uge^rezisten{a va micr decito anumitdv.aloare criticd,curenturoe ieriie'ut torului cr_e;te prin modifi"urea tenii;"ii Fi ;; p"r1!'fi ifo"u, ru "or.".valoarea nominali. De lui .i.;oiu..u rezistenfei redreso.aceea, rului de blocare pentruobfinerea culalteristicii neceiiie u-.L."._ torului trebuiere'alizatd.prin a.-n".trrlu clela excitaioaregi conectarea fe reostatul "orectorului 1ui echivalent. b. Regiarea instdbird,. oscirafiineimorlizaLe; este apar in acest caz se mic;oreazd, pantaporfiuniiclelucru a caracteristicii corcc_ lorului: - micgorindu-se numdrul de spireale infdguririide reacfie a amplificatoruluimagneticsau micgorindu-se rezistenta reostatulni de guntareal iniXsuririi de reactle;
74

j:1,:j$!a,,ee1e uI ie i::,, i?::."11T.1:l r r r d f r l u R"al e raqgrauil .trebu regtatrcu ajutorul reostatului E u I derir.aiie a l xL.l[alo re ^

- micgorindu-serezistenfa redresorului de blocare (v. mai sus rezistenfacriticd in circuitul redresoruluide blocare); - suntindu-seini5gurarea exciiaiiei excitatoarei,la care se conecteazdcorectorul gi totodaid nepermifindu-sesupraincdrcade rea corectorului9i a transformatoarelor tensiune; - rndrindu-serezisteniareostatului derivafie R. c. Sarcina transformatoarelor de tensiune este mai m'aro decit cea admisibilS,in unele regimuri de exploatare(factorul de putere mic sau tensiuneamare a generatorului);in acest-caz: zd se micgorea rez\sten\areostatului derivaiie R, verificin' clu-sedacd in acest caz ntt este deranjatd stabiliiatea regldrii la mersul in gol ai generatorului; - se mdregterezisteniareostatului Rg de reglare a compunddrii. Totodatd trebuie avut in vedere cd, la trecereaintr-un regim de luncfionare cu un factor de putere mare, af putea fi necesard micgorarearezisienteireostatului Rz (dacl curentul coteciorului devine mai mic decit cel admisibil).
Conectarea reostatului de reglare a statismului

La conectareareostatului de reglare a staiismului trebuie sd ordinei lazelor,verificindu-seacease acordeo aten{ie deosebitd marcaj, ci 9i prin alte metode (cu ajutorul sta nu numai dupd ilnea lazelor etc.). o gregald in succesiuindicatorului clesuccesi conduce la alimentarea corectorului cu iensiuni de nea lazelor secvenfl inversi 9i reglare nu mai estecorespunzdloare' Valoarea absolutf a variaiiei statismului se regleazdcu ajutorul rezistenteide reglare Rr.
2.2.4. F;eglarea instalafiei de forfare a excita{iei prin relee

Gircuitele se veri{icd gi releele minimale de tensiune se rein gleazdin conformitatecu cele indlicate cap. 3'4;i 4'5'
2.2.5. Reglarea manuali a excitafiei generatorului

a concomitente compunddrii a corec' 9i \n cazuliunc{iondrii gene_raionrlui reglareamanualda excitafiei torului de tensiune, Rz in se efectueazd mod obignuitcu ajutorul reostatulrui de regiare a corectorultti. Ti

3. APARATAJUL FOLOSIT PENTRU VERIFICAREA INSTALATIILOB DE PROTECTIE SI AUTOMATIZARE

din ridicate(etaloane de aparatele mdsuratcu clasede precizie ciasele0,2 sau 0,5) au un consumpropriu mare, deci necesiti puternice' Folositein anumitecondifii,etasursede alimeniare de eronate, exemplu, 1a marepot duce mdsurdri cll loanele consum cu in de cdderilor tensiune, montaje rezistenfe \n cazulmdsurdrii Aparatele de aparatului mdsurat. cu proprii,comparabile celea1e transportabile' cd au 9i mareledezavantaj nu sint "tuton
Aparate de mdsuratuniversale 3.2.1. o largd ulilizare o au aparatelede mdsurat universalede diferite tipuii, pentru curent continuu gi aliernativ. Acestea permit electricintre limite largi si tensiuniisau a curentr-rlui rndsurarea in cu preciziedestul cle mare (10/6in curent continuu 9i 1,50/e V sint cuprinseintre_0,2 alternativ). I-imitele de mlsurare "r.*nt in curent continuu 9i 600 V resin curent alternativ sau 60 mv pectiv intre 0,2 mA gi 6 A. Limiiele de mdsurare se pot extinde dacd se {olosesctransformatoarede misuri, gUnturi sau rezistenfe adifionale. Rezistenia interioard. a aparat-elor^universale {olositein laboratoareestecuprinsa intre 330 9i I 000 Q/V pe partea de curent alteruativ gi intre I 000 9i 20 000 QW pe partea de curent continuu.Faptul cI au domeniilede mdsurd mari, cd nu
Tabela 3.1
tl
la dl Ol

3.1. Generalitdti . .I.naintede punereain funciiune gi in timpul exploatdrii instalafiilor de_protecfie.gi automatizare,lrebuieverifi'catesi reglate dilerite mdrimi electrice.Pentru aceastaeste necesarsr se'realize?e condiiii similare delectelor care apar in sistemele energetice 9i sd se mdsoareparametrii 1or. cele mai des folosite- practica acestorverificdri sint variain care imitd in g"n"til iupiasarcinile tiile de curent 9i.detensiunej si scdderilede tensiune,sau variaiiile im"pedanfei, itunci cind acesieasint combinate.In consecinfi,este'necesar se cletersd mine prin mdsurarelimitele varialiilor curentului,tensiunii,defazajului, timpului in care se petrecanumite modiiicdri in schemd cum gi alte mdrimi. In cele ce urmeaz1,, vom descrie sumar principalele aDarate de mdsurat, dispozitivede incercaregi de contr6l, inaiciioare specialeetc., folosite in acest domeniu.'Vom da intiietate aoaratajului construit in tard si celui intilnit mai des in practicaiaboratoarelor care rdspund de buna func{ionarca iristalatiilor dc protecfieprin relee gi automatizaredin sistemulnostru energeiic. 3.2. Aparate de mdsurat folositc pentru verificarea instalafiilor de protectie gi automatizare Aparatele de mdsurat cele mai folosiie pentru verificarea, punerea la punct si stabilirea reglajeior definitive a1e elementelor de protecfieprin relee gi de automatizare din sistemeleenergetice,sint cele portaiive.Intrucit pentru reglarea punereala 9i punct a acestorelemente se cere o preciziemdrit6, in majonu ritaica cazurilor se ulilizeazd aparate cu crasa de pilcizie 0,5; l; 1,5 pi chiar mai mult, care sfnt satisfacdtoare p.iiiri-p-u"ru necesareunor concluzii corespunzdtoare. afair de aceasta. In 76

Limitele

de misurare
I>

nezistenta inted0are

g/v

u 8r5

2,5 L0125 I 250500I 000V = I | r00 | I I 45-1 000 .2,5I0 125 1250 0005 000mA = /L ll00 I V 1,26I 12t3060i120/300/600 = I I 200/6 mA = 000 500 l,2l8ll2l8\l 120/300/1

=l 000 =I0C0 -20 000 - 1000 -1 000 - 333

AVOMET") 20EAW R.F.T.

v r,5I 6 lL' I30I 150/300/600 500/6 16-10 000 1,5161801L501600/r 000mA 20v r,5I 6 130 1300/600= I r5o 500/6 mA= 000 500 SlI5l60l30OlL

*; Noile aparateau caracteristici superioare au lnclus in acelagi 9i a posibiliialea mdsurh rezistenlelor' de aparat

si1!'inf.!genfate de variafia frecveniei intre limiie largi (tG10000 Hz) gi au greutatea micd, face ca acesie aparale sd Iie nelipsite din trusa oricdrei echipede verilicare a releelor. In tabela 3.1 sint indicate principalele caracteristicitehnice ale unor tipuri de aparaleuniversalemult utilizate in iara noast1_ar^Qlqlabeld poate observacI cel mai convenabiieste tipul se AVOMET, deoarece are scala de 60 V care este cea mai folositd in praciicamlsurlrilor din acest domeniu.In plus aproape toate mlrimile se pot misura pe doud scale diferiie.-Deex-empiu, tensiuneade 5OV se ooate mdsura pe scala de 60 V gi pe cea de 120 V. Acest fapt dd posibilitatea unui control oermanent a s u p r as i d r i i a p a r a t u l u ic h i a r i n . timpul mdsurdrilor. Caracterul scalii, diviziunile imprimate gi )/Q).f(g y(g coeficienfiide multiplicare, judicios stabilite usureazddestul de mult calculelesi citirea valorilor ( A.vonet ) mdsurate.De asemenea. si aite ca tipuri de aparale,acestapermite iolosirea unor montaje speciale, care fac posibild mlsurarea curentului 9i a tensiunii Idrd a mai fi nevoie de schimbarea conexiunilor, ci numai prin maneFig. 3.1. Moniaj peniru mdsuravrarea comutatoarelorresoective rea curentului si a iensir"rnii. ( { i g . 3 . 1 ) .U n a l t a v a n t a ji m p o r tant este si acela cd se trece de la.valori mari spre valori mici, ceeace feregieaparatul de posibilitatea distrugerii cind se fac erori de manevrire de la mesurarea curentului la m5surarea tensiunii gi invers. Acesi lucru nu este posibil la aparalul RFT, care are numai doud borne de racordare,iar trecereacomutatorului de 1a mdsuraretensiunii la mdsurarea curentului se face prin intreruperea curentului gi schimbareamoniajuh-ri. Aparatul EAW are, in alara rezistenieiinterioare mari, si uh grad de amorlizarea acului indicator destul de ridicat, fapt care il face sd nu inregistrezeIidel toate variafiile de scurtd'durati ale mlrimilor mdsurate. Principiul de construcfie a sistemului mobil la tipul EAW (cadrul mobil fiind suspendat)face ca aparatul sd poatd fi folosit flumai in pozilie orizonlald. Datoritd aeestei particularitdli, nu e"ste recomandat se transportaaparateledecit dupd ce se iau mda

sttri speclaleimpotriva gocurilor.Aparaiul are un sistem de blocare mecanic,care nu permiie comutareape diferite scale, decit circuitul mlsurat. dupi ce se intrerupe sau se gunleazd,
3.2.2. Apatate pentru misurarea curentului

ffi

'eN ,fr*
;'";'f/'/

In domeniul verificdriior instalaliilor de proteciie 9i auiomatizare lrebuie mdsurali curenii continui gi alternaiivi de cele mai cliferitevalori, de 1a miliamperi gi pind 1a mii de amperi. De asemenea,condifiile ce se impun in multe cazrtrisint destul de grele, astfel incit aparatele de mdsurat obisnuite nu sini intotdeauna capabilesd ltj satisfacd.De exemplu,la mdsurareacurentului de dezechilibru din circr-ritul diferenid al proteclieidiferenfialesau de a curentului de dezechiiibrual liltrului de secvenfdhomopolard, in funclionareanormald a instalafiei este necesarddeterminarea unui curent de ordinul zecilor de miliamperi. fdrd sd se introducd mai mare de cifiva ohmi. Acest o in circuitul respectiv rezisienfd lucru estedestul de greu de realizal cu aparaielede mlsurat obi9, r-ruite. acestcaz, se fac moniaje specialegi se folosescaparate In speciale, care si nu falsificemdsurdrile. Exceptind cazul amintit mai sus gi alte citeva mai speciale, in marea majoritaie a lucrdrilor de verificare a instalafiilor de protecfie9i de automalizare este necesar se mdsoarecurenfii de sd aciionare gi de revenire ai releelor maximale sau minimale de curent ai releelor intermediareetc., curenti care pot avea valori foarte diferite. In luncfie de parameirii nominali ai releului care se incearcd, se alege aparatul de mdsurat corespunzdtor. exemplu,pentru De releeleintermediareale protecfiilor de distaniS,care iuncfioneazd la valori de ordinul zeciiorde miliamperise alegeun miliamper. metru, iar pentru releeleprotecfiilormaximalede curent, ale cdror valori de aclionare sint de 5+-10 A, se alege un ampermetrucorespunzdtor. Sint cazuri in care trebuie mdsurafi curenii de ordinul sutelor de gi miilor de amperi (ca in cazul verificdrii transformatoarelor este posibil cu aparate directe.In acestcaz" mdsurd), ceeace nu pentru curent alternativ se folosesciransformatoarede misur.d etalon speciale,iar pentru curent continuu se folosesc gltnturi, care permit rhdsurdri precise9i 1a valori oricit de mari. In practica laboraioarelordin iara noastrd se folosescaparate de mdsurat de 5 A de diferitetipuri (METRA, IRME etc.) cu translormatoare de mdsurd ct-iraport variabil. de Transformatoarrile mdsurd sini foarte bune nufnai in cazurile cind sursele de ineercare sint desttll de puternice, intrucit pot

78

te

sint' influen{ate de variafia frecvenfei intre limiie largi ( l 6 10000 Hz) gi au greutatea mici, face ca aceste aparate sd fie nelipsite din trusa oricdrei echipede verificare a releelor. in tabela 3.1 sint indicaie principalele caracteristicitehnice ale unor tipuri de aparaleuniversalemult utilizate in lara noastr5. Din tabeld se poateobservacd cel mai convenabil este tipul AVOMET, deoarece are scala de 60 V care este cea mai folositd in practicamdsurdrilordin acest domeniu.In plus aproape toate mdrimile se pot mdsura pe doud scale diferite. De exemplu, tensiuneade 5OV se poate mdsura pe scala de 60 V gi pe cea de 120 V. Acesi fapt dI posibiliIatea unui control oermanent a s u p r as t d r i i a p a r a t u l d ic h i a r i n , timoul mdsurdrilof. Caracterul scalii, diviziunile imprimate 9i / (9 r(9 /@ coeficienliide multiplicare, judicios stabilite ugureazAdesiul de mult calculelegi citirea valorilor mdsurate.De asemenea, gi alte ca tipuri de aparate,acestapermite folosirea unor montaje speciale, care fac posibild mdsurareacurentului gi a tensiuniifdrd a mai fi nevoie de schimbarea conexiunilor, ci numai prin manepeniru Fig. 3.1.Montaj m5sura- vrafea comutatoarelorrespective pi reacurentului a tensiunii. (lig. 3.1). Un ali avanlaj important este si aceia ci se trece de la valori mari spre valori mici, ceea ce feregieaparatul de posibilitatea distrugerii cind se fac erori de manevrarede la mdsurarea curentului la m5surarea tensiunii gi invers. Acest lucru nu este posibil la aparatul RFT, care are numai doul borne de racordare,iar trecereacomutatorului de 1a mdsuraretensiunii la mdsurarea curentului se lace prin intreruperea curentului gi schimbareamontajului. Aparatul EAW are, in afara rezistenfeiinterioare mari, 9i uh grad de amorlizarea acului indicator destul de ridicat, fapt care il face sd nu inregistrezeIidel toaie variaiiile de scurtd duratd aie mdrimilor mdsurate. Principiul de construclie a sistemului mobil la tipul EAW (cadrul mobil fiind suspendat)face ca aparatul sI poatd fi lolosii numai in poziiie orizontall. Datoritd acestei particularitdfi, nrr recomandat se transportaaparateledecit dupd ce se iau mde"ste a

stlri specialeimpotriva gocurilor.Aparatul are un sistem de blocare,mecanic,care nu permiie comutareape diferite scalg decit dr,tpd se intrerupe sau se ;unleazd circuitul mdsurat. ce
3.2.2. Aparate pentru mdsurarea curentului

ffi r*

i,,"g",iil

,W*

In domeniui verificdrilor instalaiiilor de proieciie gi automatizare trebuie mlsurali curenii continui gi alternativi de cele mai cliferite valori, de 1a miliamperigi pina la mii de amperi.De a$emenea,condiiiile ce se impun in multe cazuri sint destul de gre1e, astfel incit aparatele de mdsurat obignuite nu sint intotdeauna capabilesd le satisfacd. exemplu,la mdsurarea De curentuiuide dezechilibru din circuitul de diferenfdal proteclieidifereniialesau a curentului de dezechilibrual fiitrului de secvenidhomopolard, in functionareanormald a instalatiei este necesarddeterminarea unui curent de ordinul zecilorde miliamperi. fdrd sd se introducd in circuitul respectivo rezistenfdmai m'arede cifiva ohmi. Acest lucru este destul de greu de realizat cu aparaielede mdsurat obis, nuite. In acestcaz, se fac montaje specihlegi se folosescaparate speciale, care sd nu falsificemisurlrile. Exceptind cazul amintit mai sus gi alte citeva mai speciale, in marea majoritate a lucrdrilor de verificare a instalafiilor de protec{iegi de auiomalizareeste necesar se mdsoarecureniii de sd acfionare gi de revenire ai releelor maximale sau minimale de curent ai releelor intermediareetc., curenfi care pot avea valori ioarte diferite. In funciie de parametrii nominali ai releului care se incearci, se alege aparatul de mdsurai corespunzdtor. exemplu,pentru De releeleintermediareale protec{iilorde distanid, care funciioneazd 1a valori de ordinul zecilor de miliamperi se alege un miliamper. metru, iar pentru releeleproteciiilormaximalede curent, ale cdroi' valori de acfionaresint de 5--:-10 se alege un ampermetrucoA, respunzltor. Sint cazuri in care trebuie mdsurafi curenfi de ordinul suielor gi miilor de amperi (ca in cazul verificdrii transformatoarelor de mdsurd), ceeace nu este posibil cu aparate directe.In acestcaz, pentru curent alternativ se folosesctransformatoarede mlsuri etalon speciale,iar peniru curent continuu se folosesc gunturi, care permit rhlsurdri precisegi la valori oricii de mari. In practica laboratoarelordin iara noastrd se folosescaparate de mlsurat de 5 A de diferitetipuri (METRA, IRME etc.) cu translormatoare de mdsurd cu raoort variabil. Translormatoardle mdsurd sint foarte bune numai in cazude rile cind sursele de incerbare sint destul de puternice, intrucit pot

78

79

propriudestul de important. introduce erori datoriteconsumului semnalat, folosescamDermetre Pentrua se evita dezavantajul se directe scaldpeste A gi clasi de precizie mici (l;5-2,5), cu 5 mai pentru valori mai mari de 100 A care insd nu se construiesc (tipul METRA9i altele).
Aparatepentru mi.surarea tensiunii 3.2.3. Mdsurarea tensiunii pune uneori probieme diiicile in tehnica protecfieiprin relee.De exemplu,rezistenfainterioard a aparatulr-ride mdsurat este factorul cei mai important care conditioneazd, intotdeaunacorectittrdinea misurdrii, pentrrr unele cazrrri mai soeciale. Dacd dorim sd mdsurdm valoareatensiunii oe Iazd a unui sistem lriIazaI, simetric, de rezisleniesau imp6danfe,necesar pentru realizarea unui punct neutru artificial, trebuie sd iinent seamacd,un aparat de mdsurat cu rezistentainterioard comparabild cu aceaa sistemului,va introduce erori mari in rezulfatele obtinute. Peniru evitarea acestui neajuns, este absolut necesarl folosirea unui aparat de misurat cu rezistentl interioarl peste I 000 Sl/V si cu domeniul de mdsurarecel mai mare. Din practicl se cunoagte folosireachiar a aparatelor 300 Q/V (cirm sint cd cu tipurile vechi de AVOMET 9i altele) duce la erori grosolane (deplaseazd punctul neutru artificial gi deci modificd valorile reale ale tensiunilor pe |azd). La fel se intimpld gi in cazul mdsurdrii tensiunilor de dezechilibru la bornele rezisientelorsau impedanielor alimentate de la surse slabe,cum se poaie intilni la organelede mdsurl ale proteciiiior de disianfd, la releeledilerenfialecare folosesctransiormatoarecu saturaiie rapidi etc. In toate acestecaztri se folosesc voltmetre speciale,cu rezistenfd interioard mare, magnetoelectrice sau electronice,care degi in unele camri au .preciziemai micd satisfaccondiiiile impusemai sus. \n alara mdsurdrii tensiunilor electromotoaregi a variaiiei acestora,voltmetrele,in special cele magnetoelectrice, determirtd polul pozitiv sau negativ al surselor eiectrice,lucru de mare imporian{din tehnicaprotecfieiprin relee9i a automalizdrilor.Gama de folosire a volimetrelor pentru mlsurarea tensiunii este destul de largd gi merge in curent aliernativ de la valori de ordinul milivoliilor pind la zeci si chiar sute de volii, iar in curent continuu de la milivolii pina la sute de volfi. Pentru extinderea zonelor de folosire a aparatelor obisnuiie pind la cel mult 600 V se.folosesc metodelecl'asice, rezisienie cu adilionale; la valori mai mari, se iolosescpentru curent alternaiiv BO

transiormatoare mdsurd sau divizoarecapacitive, de iar pentru curentcontinuurezisten{e. In misuririle necesareprentru tensiunilor, in determinarea nrarearrajoritate a cazurilor ciasa de preciziede 1,5-2,5 este satisfic dtoare.
3.2.4. Aparate sau metotle pentru mdsurarea unghiului

Tn domeniui protecfieiprin relee si a1automalizdrilor, intilse rte;teclcstul des necesitatea a se mdsuraunghir_rl de de dintre cur e n t s i t e n s i t r n ed i n t r e d o i s a u m a i m i r l t i e L r r e n t i - s ii n t r e d o u l , d sau rnai muite tensiuni.,\{etoda mdsuraresc alege in luncfie de de marirnile al ciror unghi de delazaj trebuie determinat. ,\ldsurarea cu ajutoruL aattmetruL-ul. loioseste pentru deSe terminareaunghiului de defazaj g dintre curentul gi tensiunea ttnui circuit, folosindu-se relafia cos q: l, unde P este puterea activd,iar S - putereaaparcntS. Pentru misurarea puterii active se folosegte cel mai adesea un wattmetruelectrodinamic, reguld portativ,cu clasa de prede cizie 05 ;i cu mai multe game de mdsuiarepentrucurent gi iensiune. Este cunoscutcd expresiamatemalicAa puterii active mdsurate cle un rvattnretruin rlontai obisnuit estc.

p:Lr I cos(p,

(3.1 )

in care: I.I cstc tensiunea eficaceaplicatl circuituft_ri; I curentul elicacecare trece prin rvattmetru: cos q factorulde putereal circuituluimdsurai. Putereaaparentdse determindcu ajutorul unui ampermetru gi al unui voltmetru, legafi in acelagicircuit cu wattmetrul si citiii simultancu acesta. Cr-rnoscindu-seputerea cd aparentd erprimi se prin relafia

s:u.1,
PP

(3.2 )

irr carc U gi I sint aceleagi mai sus, rezultdcd factorul puca dc tere se calculeazd raportul cu '7:T' q iar r-rnghiul se poate determinadin tabele sau cu ajutorul riglei clecalcul,atunci cind preciziarespeciivd este suficientl. Cu toaie ca indicafiilewattrnetruluidepind de sensul energiei (lucru de care se {ine seamaia racordarea circuitelorde 1a bornelesale polarizate),totugi r-rnghiul determinatprin aceasid meiodd nu este precizat complei printr-o singurd mdsurare.
6 E:{ploatarea de proteclie Si automatizare ale sistemelor electrice g I

CoS : I

(3.3)

Aceastasc poatevedea imediat clin exernplul reprezentat cliain grama din fig. 3.2, in care s-a luat ca axd de referinfi vectorul tensiunii. Wattrneirul indicd aceeagiputere aclivl, atit pentrlr curentul 1 delazat cu unghiul 9 faid de iensiune, cit gi pentru curentulT' delazatinainte iaii de tensiunecu unghiul q':360-q. Mdsurarea cu ajutorul diagramei aattmetrice. Peniru deternrinarea precisda unghiului este necesardincd o mdsurarecu wattmeirul, folosind alt vector de curent sau tensiune. Dacd se crrnosc eiementele componenie circuitului __ (inductanidsau ale capacitate) - problema este mai ugor de rezolvat. \n cazul cind nu se cunosc alte se date desprecircuitul respectiv, determind vectorulde curent prin repetarea mdsurdrilor cu wattmetrul, luindu-se ca relerinti, sllccesiv, toate cele trei tensiuni aie uuui sistem. trilazat simeiric. Matematic..in acest caz problema sc reduce determinarea la unui punctin olanul Fig. 3.2. Varia{ia c.osi- sistemului de vectori {ormai clin ceie trei nusului in cadranele tensiuni pe laze sau intre Iaze ale sistemuI 9i l\/. lui trifaz'atalternativ, care sini dispuse simetric la cite 120' una faid de alta si intr-o anumitd succesiune. Punctul cdutai este virlul vi:ctorulLri cLrde rent a cirui origind coincidecu origina vectorilorde iensrune. Aceastdopera{iemai este aplicatagi-pentrudeterminarea vectorului de curent sau de tensiune, determinarc foarte necesaripentru aprecierea corectitudinii montdrii proteciiei diferen{iale a transformatoarelor sau a generatoarelor, protecfieidirecfionalc: a dc putere,a releelorde control al sincronismului etc. In mod practic,pozilia unui vector de curentcu a iutorul diagramei vectoriale determind modul urmltor: se in - se verificd simetria sistemuluide tensiuni adoptatca sistem de referinfd,cu ajutorul voltmetrului,prih mlsurdri c o m p l e t ea l e t u t u r o r t e n s i u n i l o r( i n l r e f a z e s i p c | a z d ) : rezultatultrebuie sd fie concludent, adicd tensiuhileintic Iaze sd formezeun triunghi echilaterai, iar tensiunilepc Iazd o siea simetricd; - se determini secven{a sistemrrlLri tensirrni, aiutorul de cu unr,ri indicatorde sensal cirrpLrlui invirtitor, gi se nbteaza clacd estedircctdsau inversd: - se fac mdsuriri de puterecu ajutoruiunui rvattmetru si se noleazd, prrtcrile,corespunzhtoare curentului care se determini cu fiecaredin tensiunile sistem,lui de referintdadnplrri: 8l

cu se verilicd dacl sursa de cureni este aceeagi sursa dc tensittneadoptatdca sistem de referinid (dacd au aceeaSi t Ircc enfI ). ln acest scof se alimenteazdinldsurareade curent a wattmetrulLti cu curentul pe care clorim sd-l deiermindrn(fig' .9'P)r.O iiebr-rieacordatd polaritiiii tuturor mdrimilor ateniie cieosebitd ale de Se cu mAsuratc rvattmetrLrl. aplicdla-bornele tensiune watt-

I'ig. 3.3. tr{ontarea rvattmetnrlui. 9i ampermetrrt" diagramei lr'attmetrice' ltri pentru ri'-licarea

simetricde reierintdales, uno, de la sistentr-rl metrului tensiunea cu astfel ca borna polarizald a waitmetrului sd se conecteze polul R 9i cea nepolarizaldcu polul O al sistemului de tensiune'Sc indicaiiile rvatlmetn-rluiin aceastd situafie, iininconsemneaza du-seseamain specialdc semnul indicaiiilor. Dupd aceastdoperafiese lasI circiritul de curent iu aceeagi siiLrafie, iar circuitului de tensiuneal wattmetrului i se aplicd (J tensiunea so a aceluia;i sisiem dc tensiune. Se respectdaceleagi convenfii ca mai sus, adicd borrra polarizald a r,vattmetrttlui se atinge cu polul S, iar cealalid cLrpolul O. Se consemneazd indicaiiile lvattmetrului gi pentru aceastd situafie, finintlu-se seama ile semnul 1or. Precizdm cd mlsurdrile realizatt' mai stts sint suficiente peniru determinarea pozi{iei vectoruluide curent mentionat;totugi, pentru verificarea opera{iilor efectuate se vor consemna gi indica{iile wattmeirului, pentru cazul alimentirii infdgurdrii de tensiunea acestuiacu tensiunea IJro in acelagi mod ca mai sus. In mod oractic aceasti mdsurare veriiicd imediat pe celelaltedoud, dacl suma algebricda celor trei indicafii watt-n metrice este nuld (Pn+P"+Pr:0). Fig. 3.4. Diagrama Datele obtinute se noteazd intr-un vectoriald. formular special sau intr-o tabeld. Cu o - tabel; datele obtinute dupd indicaiiile de mai b diagrama;
6*

63

sus se determini grafic pozilia vectorului de curent cdutat. preiucrarea acestordate se electueazd mai comod pe o diagramd de lorma celei din fig. 3.4. In acest scop se noteazd indicafia watimetrului din prima misurare, care in fond reprezintdproieciia puterii pe axa U no,.1i se prezintd (intr-o scard convenabildpeniru toate misurAiile) pe dreaptadeierminatl de tensiunea Uao, pornindu-se la oride gine (centrul diagramei) spre R peniru valorile poZitivegi spre -R pentru valorile negative.De 1a capdtul determinatin acest fel se ridicd o perpendiculard axa tensiunii respectivc. pe Virfrrl .,-ectorului curent se va gisipe aceastd de perpendiculari, insi din considerentele indicate mai sus (v. fig. 3.2 ;i explicafia) r-rui se cunoagte incd locul. Se procedeazd idenlic cLr indicatiile obpe finute la mdsurareaa doua, obfinindu-se axa tensiul-rii corespunzdloarede daia aceasta,Uso punctul din care se ridicd o a doua perpendicLrlard axa tensiuniiUso, pe care se r,a gdsi virpe iul vectoruh-ri curent. Prrnctul in care se intersectcazi cele de doui perpendiculare cste virlul vectorului de curent care a trcbuit determinat. Pentru vcrificarea mlsurlrilor efectuate,se procedeazd identic si cu indicaiiilervattmetruluila a ireia mdsurare(cu tcnsiuridicatl perpendicular axa Lra6, pe \ga Uro); in acestcaz dreapla din punctul determinat,trebuie sI treicd prin virftil aceluiasi vector de curent. Pentru exempiificare,considerdm cazttl cind wattmetrul indicd Po:30; P":10 si Pt:-40 d i v i z i u n i ( s u m a l o r e s t en u l a ) . p S e t r a s e a z d e a x a R O c c l e 3 0 d i v i z i u n i p o z i r i v cs i s e r i d i c i o perpendiculard din acest punct; se traseazdpe axa SO cele l0 diviziuni pozitivegi se ridicd din acesi punct o perpendiculard. Locul de intilnire esie virfr-rl vectorului1 (fig.3.5). Pentru verificare, pc axaTO se traseazd cele 40 diviziuni negative(aten{ie1a semn) si se ridicl din acest punct o perpendicularS. obseni cd toate Se perpendicularele intersccteazd se in acelagipunct, care estevirlul vcc.torului dc curent I, delazat inductiv cu 30'--60" fatd de Uno. Dupd cum se vede prin aceastd metoda se po.ate determina grafic pozifia vectorialda oricdrui curent, faia de tensiunilesistemului de relerinfd ales. Precizia acestei metode factori, printre cei Fig. 3.5. Exemplu de irasare depinclede mr-r1ii a diagramei vectoriale mai importanfi fiind variafia para-

metrilor mdsttraii in timpr-r1deierminirilor respeciive,erorile aparatelor de misttrat gi erorile construciiei grafice. Erorile iniroduse datoriti cauzelormenlionatenu sint atit de mari incit sii trase. In celemai mulle cazuri, aceste ound 1aindoialSconcluziile -erori conduc1a faptLrlcd dreapta ob{inuid la a treia mdsurare pe (necesardr,eriticlrii) nu mai intersecteazd primele doud in determinaie cle icelagi punct c1einfersec{iea perpendicr-r1ar61or punctele se gdsesc in virfurile unui indicatiile t'attmetrelor, ci iriunghi a cdrui sLrprafaficste cu atit mai micl ct-tcit eroarea cste mai micI. Toi astiel se poate determinapoziiia vectorialda unei tensidrept rcierin(d un sistem simeiric de curenfi Lrni,lolosir-tdr,r-se tilaza\i. -\Idsurqrea at ajutoruL tliagrarnei tensiuniLor.Unghiul dinire clouI tensiuni cste in general mai tt;or de determinat dacd circuitele respectivesini legate galvanic intre c1e' Acesta estc cazul circuiteiorde mlsurd a tensiunilorcu ajutgrul transformaale diferitelorsisteioarelor cle mdsurd.cind valorile secundare (legatela pdmint). nre sint legaie galvanicintre e1e se 1n astfel de cazriri, r-rnghir-rl determindcrt suficienid precizir. printr-o consiruciiegraficd sau printr-o metodd analiticd, mdsurdri cu voltmetru. iolosinclu-se ;\tetoda graiicd este cea rnai simpld ;i consi5 in reprezentarca valorilor obiinuteprin mbsurlri cu voltmetrul.Pentru aceasconstruiriiunui ta. se misoard cu voltmetrul iensiunilenecesare cu deiermindunghiul care intereseazd, rarriunghi cdruia i se portorul sau in a1t mod. Metoclaanaliticl este mai mult r-rtilizatd constd in folosirea si formulei lui Pitagorageneralizate
a2:b2*c2-2bc cos l,

(3.4 )

iensiunileintre faze,obiinute laturilc triunghiuluireprezintd uncie prin'misurlri cu voltmetrul.Unghiui, care este singura necunosprin metodele obisnuite. sc iuti dirr ecuaiie', determirrd erori care se pot introducein cazurileexCele mai frecvente puse inai sus sint cele legate t1eicilosireaaparatelor de mlsurat .si in special a voltmetrului. Estc de clorit folosirea aparatelorcu rezistenfdinterioard mare. dintre doud tensd cind trebr-rie sc mdsoareLrnghiul 7n cazuT care nu sint legategalvanicintre ele 9i nici nu se poatereasiuni liza aceastaleghturd, problema este greu de rezolvat prin metoCeleexpusemai sus. In acestcaz se folosesc alte metodemai

84

B5

speciale, una dintrc ele, cu care putem rezolva aceastdproblenri fiind metodacu ajutorul decalometruiui compensafie de iconstruit in {aranoastrl). , ;l{dsurarea cu.ajutorul decalometrutui (Iig. 3.6). Decalome_ trrrl de compensaf cuprindeun grup de trei ait.transiormatoare ie
c/
I ll t

p
rl-

a-tl

Af^
|

l.

,/

ffir\ l# /nF,
&i$)"d )
F i g . 3 . 6 . S c h e r n a l e p r i r r c i p i u c l ea l i , r r r e t r u l u i . r a e

monofazate ATr, de s\0l220rr10/Vtv, care prirtr-Lrr-l c.mutat,r alimentareaaparaturui'dela orica'."i.; illi;uii'."i.r. I g._tu"ur4 tentd in instalafiilede jbasd tensiunesau in tiboratoareie trice. "tec Decalorul m.nolazat D este rearizatcu ajutorur uuui selsir. Pe axul acestuiaeste montat un disc d., grad"atcle1a 0 Ia-J60". care in mod obignuit este blocat de un butt-ort b. p"r.sa3u1de misurare se compunedintr-un contor monofazatrr modificat.Princ.ipalele modificaii are contoruluisini: ir-rfisuiarea ctecurent a contoruluiesteinlocuitaprin doui infdsurdri,una cle tensiune e_9i una de cure.t a. rJn re'sort.spiratreolizeaia cirpr,rr rezistent.Pe acelasiax cu discur contorului este tiiaiiui ac" in..ti_ i,:,a1":" l i j L r r up o z i l i e0 d e p e , , n . u , l r r n . i 5n tco r c u l t u [( t e | o a i e d e p l a s an 1 l1 r t e n s i u n e l o r g a n r r l ud e m d s u r a r e c s i e i n s e r i a i a i e un condensator iar in paralelcu el o rezisteufa condensrtorr,, c, rr. aducecurentulbobineide tensiune, Iaza cu tensiunea in aplicati. Alimentindu-se statorul s a1 clecalorului un sistem trilazat cu <1e tensiuni alternativese obiine in rotorul r o tensiuneconsTanta ca valoare9i variabilr ca lazh. Aceastdtensiune upii"a-iniaru_ .o rdrii de iensinne a organrrrui misurare.La una cliliiic-c;i;;ii; de f 86

pgat-e co.ectat teniiunlJ. fi ta J"toiiio si 9jggnutdemisurare 250\/ saula uncurent-de 5 A.

se inid;urdri ale acestuia leagi, finind seamaclevalorile nominale curentulsau tensiunea cdrui unghi de deiazajtrea ale acesteia, deierminat. br-rie pentru mdsurarea deIn comparafie alte aparaiedestinate cu acestaprezinlAavantajul fazajului dintre doui mdrimi electrice, cd poate mdsura delazajulintre doui mdrimi electrice,indiferent cosfimerie rratura1or (cureni sau tensiune).El nu are precizia dat de insl aceasta estenecesard, Iiind scopttl trelr.,r laborator, nu p c r t l r u a r ea l o s t c o n s t r u i t . c Decalometrul compensaiie de este desiinat pentru verilicarea montdrii corectea releelor direciionale9i diferenfiaiegi, in general, pentru mlsurarea simpla 9i comodd a detazajuluidintre doi vectori de curent sau de tensiune.Pentru folosireadecalometrului, se iixeazd comutatorul P la valoarea tensiunii trilazate existente aparatui prin borneleRSf, a surseide alimentare.Se alimenleazi, rcspeciindu-se rigrrros sensrrl cimpulLii inviriitor (succesiune directi). Daci se apasl pe butonul de lrinare & al disculuidecalorului, Dacd in acesta trebuiesi se roteascd sensulacelorceasornicului. sensul de rotire este invers, se schimbdintre ele doud faze ale tensiunii de alimentare.Circuitul care se mdsoari, se leagi la bcirnele 0-5 A dacd se cerceteazd curent si la bornele0-50V, un respectivI10 satt250 V, dacAse cerceleaz\o tensiune.Se rotegte pind cind acul d discul decalorului in sensulacelorde ceasornic. gi indicatorincepesd se roteascd acela;i senscu di'scul ajungc in 0. 1a divizir-rnea Pentru rnai multi precizie,in zona de coirtcidenfi Se se a irrdicatoarelor va roti butonul de frinare fdri sd se apese. cirestepe discul d si se noleazd. unghiul care corespunde'pozi{iei 0 a indicaioruluiorganului de mdsurd. Se leagd la bornelerespectivea doua mlrime de cercetat, dupd care se repeti operafiile anterioare.Diferenfa dintre cele doui citiri reprezintd deiazajr-rl cd n t a t . Aparatul poate fi folosit 9i ca indicator de sert.s cimpulul al irrvirtitor, prin legarea sistemului trilazat de cercetat la bornelc pe de alimentare RSI. Dacdla apdsarea butonulde frinareb discui se rotestein sensul acelor de ceasornicinseamni cd sr-rccesiunea faze.lor lesate la borne este directdiin caz contrar, sistemuieste decaloruinvcrs. Atunci cind lipselte una dintre tensiuni, discr-rl lrri nu porne;te iar aparatulprezintd vibra{ii anormale. Metodelede determinarea unghiului descrisemai sus sini destul de complicate,intrucit in afara mdsurdrilor necesitd;i o grafici. Pentru micgorarea timpulLride determinare, cortstrtrcfie cunr 5i pentru mdrirea preciziei,se iolosescaparate cLt citire clircctd unghiulni de defazaj(decalometre alte aparate). sau a 87

.. Mdsurarea,cu ajutorul cosfimetrului sau al fazometrutui. lJn alt j ,aparal.lolosit pentnr mdsurareaunghiului' de dcfaza estc costimetrulde laborator sau fazometrul.Acest artaratofera un grad de precizie mdrit in comparaiie celedescris'e su..,-inse cu mai are,dezavantajul nu poatedeierminadecit delazajulintre c'urent cd Si tensiune. 3.2.b. Aparatepentrumisurarearezistenfei care,treb_uie mdsuratepot fi ale concluctoareloi, _ Rezisicrriele ale releelor,ale contactelor sau ale alt,r elemente itin circiritetc, electrice, cum si ale izolaiiei.ln tur-rcfie orclinulde mirime al cre rezistenfelorce trebuie nrrsurate,se va folosi metoda ru, ,rru.rtul care va permite sr se obfind rezullaterecele mai exaciJ. Dc exemplu,pentru rezistenfele contact sau alte rezistenlea cdror de valoare este sub I Q, cea mai bund metodd de detcrminare estt: aceea.a ampermetruluisi Voltmetruluisau folosipea aparateior speciale. rvletoda ampermetruluigi voltmetrului este cea irai rec,mandatb in specialatunci cind se poate alimenta circuiiul care ( ' o n t i n e e z i s t e n i c u c r r r e n t m a r i ( d ' eo r d i n u ls r r t e l o s a u a l z e c i r e i r lcr de amperi) si esistti irparatecoresprrnzdtoare pentrtraccasta. . In practica obi;.uiid a laboratoaielorerectriie sau a echipelor de teren,se folosesc mult punfile portativetip O,\lEG.{ III permit'mdsr_rriri o preiirie ctetr 0,,0, Ji1nrl1tj9.lztp]${),_care i n t r e0 . 0 0 0 1 i 2 0 Q . P c n l r ur c z i s t e r r id e v a"u r iI b a r t en r i t . i e r o r i l e s e ro , introduse cordoanele lcgdtLrrd dc de devin atit de importanteincit este absolutnecesarsi se find seama de acestea. bentru valori medii ale rezisten{elor folosesc practicdpunti simple (wheatse in stone.). de fultr,!e po-rta1ive. tipui oA4EGA I'(fabricatie ,lierR.t) sau de tipul R 333 (fabricate u.R.s.s.) sint cele mai clesintilfn nlte in laboratoarele elecrtrice fard. Acestetipuri, cum 9i a1te1e din aseminitoare, sint comod de manevrat, ugor'de transportat 'cuprinse ;;i asigurd valorilor irrtie 0,5 si ^in general deierminarea 5 U . 0 0 0 s a u m a i m u l t , . _ c u . .p l e r l z i es a t i s f a i d t o a r es u b 2 0 , ; I o ( ). esie format.i 9-urf, cleenergienccesari alimehiarii acestor aparate din bateriirrscate. Pentru valori medii si mdsurrri orientativealerrczistertel.r. se mai folosesc ohmmetrede dileritc tipuri, cu citire clirecii. 9i Pentru valori mari ale rezistenielor (peste 100000 g) a;a cum sint rezistenfelede izolalie, se folosescaparate speciale'cletip rnegohmmetru (numit in practicdindr_rctor). Megohmr-netrele folositr.in acest domeniu se deosebesc priirr niul rind dupa tensiunca mdsurarea rezisteniei. cle cele mai nruit folositein practicr sint celccu tensiunile 2b0 v. 500 v. I (100 cle v B8

al \/. 9i 2 5t10 Principiul de func{ionare tLtturortipurilor de megprin e1e esteact'1a9i, deosebindu-se unelepirii construcohnrmetre nominalda aparatului. tive si prin tensiunea estecomptlsclin cloudparfi disIn linii mari ut'tmegohmmetru tincte si anume: - partea care produceenergia electrici necesard circuitLtltti un de misurare respectiv;aceastae-ste generator cle curent cot-ttinuu obignuil, iealizat cu ajutorul unui inductor cu maniveld compusdintr-un magnet permanentin cimpul cdruia se rotegteun bobinat.Construcfia inclusuluigi a magnetuluipermanent indr-rs cle elecirici; di{eri in tLrnciie tcnsiunea - instrumentulde mdsurarea curentuluidin circLritul nrdsttcle rat; acesiaeste un logometru obignttit pentru megohmmetrele specialpentru cele de 2500 V. Este folosit 250-1 000 V gi unr-r1 sistemulde mlsui:arelogometric(cLrdoud cadre mobile incrrrci5ate).pentru a se tnicgoraerorile cauzatede variaiia tcnsittrrii circuii.Varia{ia estecauzatdde iaptul cd generaaplicaieacestLri ctt torul de curent (inductorr-rl maniveld) este rotit manual (cti 120rot/min), deci nu are o turaiie riguros cotistatlti. circa sau a respectiv inductan{elor a capitNldsurarea impedanfelor, prin in se eiectueazd mod obignr-rii metodaampermetrului citi{i1or, formulelcclecalcul iiinti 1a si Yoltmetrului, frecveniaindurstriala, Dentruindrrctanie, : ( 35 ) I . r X t . : L t >I. : L . 1 . 2 .t . i : I pentrucapacitlii, L':.Y"1:t :
orC

I
2.n'l.C

(3.6 )

Atr-rnci cind se cere o preciziemdritd sau cind condiiiilc de acestormasint mai specialepentru determinarea dcterrninare mai mult in domcnir-ti rini, se ftrlosescpunii speciale,utilizate e1e:tronicii.
3.2.6. Aparate pentru misurarea frecvenfei

Necesitateade a se mdsura frecvenia curentului alternaiii" autofoiosii in diieriie scopuri (alimentareareleelorcledescdrcare matl a frecven{ei DAS, de reanclangareautomatd dupd irecventd RAS etc.) este evidentl. Pentru mdsurarea frecveniei se' de aparaieindicatoare citeva caiegorii;amintim pe cele Iolosesc nrailarq rrtilizale. sQ

FrecuenlmetruL LameLe cu oibratoare (aga-numitLrl ,,sisternrczonant"). Aparatul portativ tip M (fabricafie EAW) are limitele .ie mlsurare a frecvenfeide la 45 \a 55 Hz Si alimentarea ia ll0-380 V. Consumulpropriu mic (circa 4 mA) faceca aparatul sd nu ridice probleme complicatela mlsurare, chiar atirnci cincl sLlrsanu este puternic5. Cel mai fol,csitin practica aulomatizl,rilorelectriceeste aparatul tip KLL (fabricaiieMETRA), intrucit are limite larsi atit ta mdsurare(10-60 Hz) cit 9i la alimentare(50-250 V).-Acest lucru este important, intrucit la reglarera releelorde frecvenfdale Cispozitivelorde d,escircareautomatd dupd frecvenfd este nec'esar se stabileasclfuncfionarea si releelorrespective valori la .sub Hz.Din acestmoiiv esteindicataparaiulfip Kt-l-, care are 45 posibilitatea a mdsura frecvenfeincepind de la 40 Hz, spre de .leosebire ceielaltetipLrricare nu permit mdsurdtoridecit cle de :.a45 Hz. f recoetlrnetrulcu.ac indiccttor.Din aceasti categorie, aparatul cu logomciru cste cel mai des intilnit. Acesteaparate au o clasi de preciziede 3-40/0, insd eroarealor absolLrta poate se -frecrnicgoraprin ingustarealimitelor de mdsurar,e. Astfel, un tenimeiru cu limiteie de 48-52 Hz, cu o scala de 4 Hz. are la ..r precizie 49,/o eroareabsolutdde 0,16 Hz, ceeace pehtru frecde o lenfa uzualSde 50 Hz reprezint\ 0320/0. AvarrtajLrl mare care-l prezintdacesteaparatenu este numai preciziaridicata a misurdrii, ci si faptul cI acul indicatorperrnitesi citirea zecimilordtr p e r i o a d al,r r c r ut l e s t u ld e d i f i c i l l a a p a r a t e l e u l a m e l ev i b r a t o a r c . c Datoritd sistemuluiadoptat frecvenfmetrul ac indicator este cu rtn aparat mai greu si mai dilicil .de transportdecitcel cu lame1c vibraioare; mai prezintd dezavanlajele unui consum propriu mare s i a f a p t u l u ic d n u s e a d m i t v a r i a t i i m a i m a r i a l e i e n s i u n i is u r s e i .1calimentare.
3.2.?. Aparate pentru misurarea timpului

Determinarea timpr-r1ui ac{ionareal unei insialafii sau a1 de rrnui releu esteun lactor important pentru aprecierea justd a comportarii acestuia iunciia pentru care a fost destinat.Limitere in intre care variazdacesitimp de aciionaresint foartelargi. Astfel, timpui propriu al unui releu ultrarapid este de ciieva mil-isecunde, iar timpui de acfionare unui releu termic estede citevaminuie. a1 In funcfiede elementulmdsurat,se alege aparatulsaLrdispozitir-rtlcel mai corespunzdtor.In continuare, vom descrie uneledintr.. tele mai ttzttale aparatecu ajLdorulclrora mdsLrrdm timpul.
i-iil

de de Cronometrulcu mecanisme orologerieac{ictnat urt resprt, ett pornlre ;i olrire comandatdmanual. Este a9a-numitttlcronorretru de bazunar, iolosit 1a etalonarea contoarelor electrice. (de la zecimide secundl are un domeniularg de mdsurare, Acesta Dezavantajulprino preciziesatisldcdtoare. lrina la nrinute) cu cipal al acestuitip de cronometruesteacfionareamanitald dirt care cauzE aparatui nu se poate sicroniza perlect cu elementttl momentuluide pornire aprecierea mdsurat. In afard de aceasta, sau cleoprire este diferitd de 1a un operator1a altul 9i chiar la aceeagipersoanA este constanid.De aceea,erorile c se 1)rrt nu introclucesint destul de mari, mai ales atunci cind se mdsoarii sau mai mici. RAmineinditimpi de ordinul zecimilorde secundd t:at-sd se foloseasclacestecronometrenumai pentru mdsuriri ,oricntative sau atunci cinct se mdsoardtimpi de ordinul zecilor cazuri, eroareaintrode secunde sart al minutelor.Pentru acesie ,dusaclecronometru mai irlfluenfeazd mdsuririle. nu CronometruL aclionat cu ttlotor sincron, cu porrire ;i c'tprire corrrondatci electric.Tipul ce1mai iarg rdspindit in laboratoarele t-:le:trice 1a noi din fard este cel construitcle fabrica KRIZIK de (fir. l).7). Clronometrul electriccuprinde: - dn motor sincron ,'l{,care poatefi alimentat cu tensiunealt t ' r r t a t i v d e I l 0 V s a u 2 2 0V , l a 5 0 t l z - o cuplA eieciromagneticd, care are rolul de a cupla un C, sisremde roii dinfatecu arul motorului sincronl sistemulde ro{i dinlate transmite migcareanotorului sincron la clor-rd indiace ,catoare, care deviazdin faia a doud cadrane,gradate unul irr .zelimisarrsutimi de secuncld, cel51a1t secunde. general, iar in In cadranul mare este divizat in sutimi de secundi, tot cadranul avind 100 divizir-rni, cadranulmic estedivizat in adicdo secunddl sccunde cLrprinde domeniude 20 s; sint gi uneletipuri care un ;i au un doneniu de la {)-200 s sau mai mult, dar acestrasint mai rarc' i n l a b o r a t o a r e ld i n f a r a e strd rroa , - Lln relcu electrorraqneticR, care poate intrerupecircuitul cuplei electromagnetice, deci poaie opri in orice morleril rotirea acelor indicatoare. l J . 7 . S c l r e n r a l 1 1 i g 1 i o a r ur1 \ ' r ( ) n ( ) n r e t f l l l L r i Drtpi cum se poate KIIIZII(verir'a in {igLrrd, acest 91

;:'lflT; 3ni'j: :.';::,t, ::,l'.r ;,j.,'1 ;xi'i "1 I :ji ;:.:: ;'; ## ? ",1,?,1
cafiilor celor doud ace indicatoiie-

i,:e ..'i' nj -ij I;1 ::g' ^:l',;;;il ii';;i: lli;i:#':T Ij' "j:: "',:,,":l' i,1?:''l'lj*i :l:i ^'j':t I| !,'r,L: i;1iffi jl,Jli,i"iiil ;.: i:lt :? ;i., : j:i::#:,,::u,i;iT,t"i;, g=ll,iiTl1i:li'*nT''X fr
e r ra pec :j:i:fl :,:,Y;: *"::t^::::i "i;:, sursacr .aimen re res tr

c r o n o n t e it s a us e c u n d o m e t n t n electric i m __-*soara. iimpLrl din monren_ tul in carer ",inl.i,i["r"nffadh^+..^_

lft:?f11lj'"ifl,il:{l il-..:t:;.i;;;i;,;,";;i.u',ljil,Ti,ij.:"i:',liffi,1. : i': il i ;l1iffiJ.nr".t.or;'.".,;,lxi ili, #J;:':ill :::ll,il nrdsurat :,; :r,? i;;l;r: t' ;, i :.u j,i i :,,'
7 1: 3 . )

masurre i i' piii':''"I or oreia i',, a J l, eel JJ, ur,,,i o"r,t l3l J"'ffit::,

cste timpul misrrrat, in s; :rCI ._- s,umainclicaiiilor acelor indicatoare; ttu._r|e]!1 ln nominali pentru care a fost c,rrl.rrLril cronometrLil, Hz: in h frecventa,r,rrui ciealinrent are,in lli. E.sicus,rrcreobservatci atunci-c;";i;;;;;t;'# nrai r'ica clecitcea n.minald timpr-rl ;;;;;;i'i;realitate este mai ,,r.re clecitcel indicat cle ace, tocmai iulrnrtut dintre frec.r,entt,. ",

in care f'

pentrun'tasural.ea lig. 9.S. pr actic negtija. t i n r p r r l rrrlie a c f i o n i r e l unui a D l s t . . s i t )itr r c l releu l l i l l .ilyllt.sintr r ; ii r r e r o a r e a r c l- . de timp. m l s l h t l aa c r o n o m e i r r r l r r i .

i . - m a s r l r a r eta m p u l u id e aclloilarcal unui releu cle tirnp,clcci a l i m p r r l t rd c i n c h i d g r e u n u i i a normal deschis; u.e.t lucrrr .contact sc rtralizeazd mofitajulclin cir -- mdsurareatimpului fis. 3.8: . de r e v e l l l r e l u r r t r ir e l e r rl e m D o r i z a t . a deci tirnpului clecleschiclere a u n u i c o l t t a c t o r m a li n c h i s , n !..rrti, se poate realiza conectindrr_se i cronometrulca in fie.. 8.9. Pentru a se evita erorilc rlatoriie pornirii motorului siricn,n cu crouometrul, este bine czralimentarealui si nu fie intrerLrpii sau-conectati data cLrcupla,c,i o sd fie racordatdIa o sLrrsa mocl in permanent. Timpii propriide ac_ ar lr.)ltare cupleielcctromagnetise s r a r r e l e t r l r rd i n i r r t e r i o r i lc r o _ i Schenrh

p.arabilicu timpii proprii clc ac{ l o J 1 2 p g c u p l e i; i r e l e u l u ie l c c ai t r o r n a g n e t i c i n i n t e r i o r r r lc r o . d r.iometrului.pentru timpi mai rnici decit 50 ms este btne i Ji Iolosii milisecundometrul elec_ t , r , l i i c _ t iM S - l ( d c f a b r i c a i i en . p i (rr{r'na sau cind acesta ) nrl t r i s t d , u n m o n t a j s p e c i a ld e i n r c q r s t r a r e u o s c i l o g r a f l,u i n d r r _ c sc ca bazede timp o frecvenll oarecare.Folosireamilisecundometrului electronic este totusi r i r a ic o m o d ds i m a i r a p i d d r l e c i t r o a l a t t am e t o d i i n d i c a t i . , - -MilisecundornetruL electronic .1IS,./. Acesia se contpuue dirr rrrrndtoarelepitrli prirreipalc (fig. il.l0): - t , i r c u i t u ld c ; n c a r c a r e al condensatorului etak_,n,formal p, tlin: o pentoda foiositaca ele_ ment de rezisienlaneliniard (cu p u n c t u l d e f i r n c { i o r r a ra l e s i n . _ e r e g i u u e a u p a n i a c o n s t a l r t)a t r T c : r e z i s t e n { d e l i n r i t a r c r , c a r ei n r ; i R r e a l i t a t ee s t e d i v i z a t d i n r n a i multe pdrii, cu un comutator,,i pentru lirgirea domeniilor cleii

Lornanda automatd de.pornire pcrnritemdsurdride precilie ,1" ;i de oprirea cronometrului t".-ir" rizdrilor diferiteror ele_ mente. Totusi,nentrFheterminirea ti;liifi;;;ril'i'"'!.iionrr" ai releelor netehporizate, ace.st .rono,n'.tru este recomandat, nu irrtrucitacepti timpi devin.oir---

l . i ' i l 1 S c h e n r op e u t r r rr r r r i s r r r . a r e ; i u n t l ) L r t lrrlle r c re r r i r er l u n u i r e l e t r di timp.

f5+

I I I

|--

ele,:iroric, tlomenii:0-101 b-tOO; F i g . 3 . l 0 . S c h e m ad e p r i n c i p i u 9i 0__1000 ms), Lilt cr:rndensaior etalon Cni un contact r , o r m a 1 - i n c r a r u . l L e i L l f l c o n t a c t r, . 'lrormal_ic h i s , ( s a u normal-deschis,

mdsurare (irnele tipuri au t.ei 1

a milisecuuclonteirului

92

_- un releu intermediar comandat reieu intermediar: R, cle un nuton'r<;^?feuf interm.ediar asigurd simurtaneitatea momeni"r"i'a.,*ipJi"'u incdrcdriicondensatorului eta1o. gi a inchiclerii sau a!r.[ia.rii
,')?

in Iuncfiede scoputdeterminrrii),ll ;l;;;;niurui i .ui.e l L r r u r r cu c s c , p l i l o e t e r m r n a r l i ) a e i e m e n t u l u c a r i."r,i,j.'al+o"trebuie t r l r i n a t g i r r n c b n t a c t n o r m a l - i r i c h i s a i u n u i r e l e r r i n L , r m a A id e . e r al unui o,

,*F?i

timp tlorim s5-1dc.terpropriu a1 elementului cdrr-ri ai contactlllLri n r i n d m ( r e l e u lr ) ; - uu redresorstabilizatRS, care asigurd alimentarea circttigi al de tLrlLri incdrcare condensatoruiui a releuluiinterniediar: - un voltmetru electronicV", care ndsoard tensiuneade irl' etalon 9i traduce aceastdtensiutleitt circare a condensatorului iimp; voltmetrul electronicposeddun redresorpropriu nestabitizaI, care nu este figurat in schemd. al Principiul de fr-rnctionare milisecundometruluireprezetttat de in fig. 3.10 se poateerplica pornindu-se la expresia tensiunii in functie de cantitatea de electricitateinmagazinald intr-un contermeniiconstanfi rela{ie,dacd se inlocuiesc densator. aceastd In etalon cste direct la rezultdcd tensiunea bornclecondensatorulLti timpul: proporfiotralicr-r i Q i.T (3.8) . T: h . T . I,_
C CC

Aceastdtensiune se mdsoardcu voltmetrul electronic,ale caa e r u i i n d i c a i i is i n t p r o p o r i i o n a l c u t i m p u l d c i n c d r c a r e l c o n d c t t qatorului C. Este fcilosii un voltmetru electronic,intrucit are rezistentainterioard foarte mare 9i nu influen{eazdasupratimpului Dupd cum se observd din forLleincdrcare al condensatorului. cu nrula 3.8, indicaiiilevoitmeiruluisini propor{ionale timpul dai, toritd curentuluide incdrcare care este constarrt,9i capacitalii Curerreste constantd. etalon,care de asemenea condensatorului Ioloesteconstantpentrttcd pentoda tul i in circuitulde incdrcare sitd are o pantd constantd. In realitate, schema milisecundometruluieste mai complera in decit cea reprezentata fig. 3.10. Milisecundometrulpermite determinareatimpului propriu al unui releu, atit la ac{ionarecii 9i la revenire.Schemaeste reprezentatdprincipial, pentru determisint al narea timpului de ac{ionare releuluir, ale cdrui elemente Misurarea se 1n incadrate suprafaiacuprinsl de linia inirerr"rptd. releul R. Acestaintregest.-' pornegiecu butonui K, care aclioneazd releuluir. Cc'l'tclcttcircuitul de incircare. simultancu actionarea la saiorul C, esteincircat in tot timpul dintre primirea impulsr-rh-ri contactuluinormal releul r ;i aciionareaacestuia (deschiderea inchis r). Voltmetrul electronicindicd valori proporiionalecu acesttimp.
Aparate pentru determinarea succesiunii fazelor

prin relee gi a automaiizdrilor,este neceIn practicaprr-'tec{iei sensulde rotafie al cimpului sar in multe cazuri si se cunoascd f,azelor. Aga cunr irrv?rtiiorsarr,nrzricrirectspus, al succesittnii 94

am aralat (S 3.2.4),importan{acunoasterii de succesiunei rotir,: a lazelor este evidentd. De a-semenea, toate proteciiile clirec{i<,nale sau de distanfd nu pot furiciiona corect dacd nu este respectati secvenfa directda tensiunilorde alimentare. Determinarea Iazei unei tensiunieste practic imposibilddaca nu exisid un sistem de referinfi legat galvanic cu cel pe care dorim sd-[ determindm. Secveniaunui sistem lrilazal de tensiuni se poate determinaugor chiar dacd nu existd un sistem dc refc. rinf5. Acesi lucru poate Ii realizat in dor-rd moduri diferite: - cu ajutorul unui motor asincrontrilazal', - cu ajutorul filtrelor de secveniE dircctd sau inversd. Pe acestedoua nretode bazeaza se indicatoarelede cimp invirtitor folosite de personalul laboratoareiorelectrice din tara T noastrd. Un astfel de indicaior cle cimp(desens) flfl;.,|i|], t',]ffi[1",i: clin prima categorieeste compus din urmd- iui de sens,cu motor. toarelepiese (fig. 3.1I ) : - Lrndisc de aluminiud asezatpe iagdredin pietrepre{ioase, pentru micgorarea frecdrilor; - trei electromagnefi dispugi simetric la 120", legaii in C stea 9i cu trei borne de iegire. Principiulde funcfionare esteasemdndtor cel al unui motor cu asincron trilazat cu rotorul in scurtcircuit. Este cunoscutcd sensul de rota{ie ai unui motor trifazat estc in funciie de succesiunea lazelor tensiunilor de alimentare.In cazu1 alimentdrii trilazate simetrice, coniorm notdrii bornelor de legdturdale indicaioruluide sens,distingemdoud cazuri posibile 9l anume: - sensul sagefii indicatoare(marcatepe discul aparatuiui) se rotegtespre dreapta,deci sistemulmdsurateste de succesiune d i r e c t d( R S f l ; - sensulsdge{iiindicatoare rotegte se spre siinga, deci sistemul mlsurat esie de succesiune inversd (SRf ). Acest aparat prezintd dezavanlajulcd are pdrti mobile (care se defecteaziugor), ceeace iace ca sensibilitatea scadi destul sd de repede.Nu este transportabil decit in condilii specialepentrr-r a nu i se deteriora lagdrele pe care se sprijind discul, gi are un consum relativ mare. Nu se observl cind lipsegteo lazA din sistemul de tensiuni, deci este necesardmisurarea iensiunilorde alimentare.
vj)

U n a l t t i p d e i n d i c a i o rd e c i m p ( s e n s ) ( f i g . : 3 . i 2 )e s i cc o m p r l s Jin: opt rezistente,trei condensatoare doud ldmpi cu neon. rezistenie, si i ;i Principiul de functionareal acestuiase bazeazdpe folosirea lii trelor de secventddirectd si inversd. Astfel,in cazul cind celetrei borne ale aparatului(l.B.Q. sau de R.S.f.) sint alimentate la un sistemde tensiunia cdrui 3ucce;itine estc directd sau ,,spredreapta",se aprinde lampa de sus (tr). ln acest caz,lampa l: nu arde. Atunci cind se alimenieazd aparatul cu tensiur-ri cdror suca cesiuneestc inversd ( adicl Iar,cie nu corespund nota{iile de cu la borne), se aprinde lampa de jos (Lt) (care indici sensul ,,sprc stinga"). ln acest caz, lampa lr nu arde. Pentru evidenfierea mai c1ard a principiului de funcfionare al acestui aDaral,este bine sd se , cercetezecu atenfie tabela 3.2, ' unde sint trasate diasramele t e n s i u n i l o f i e c d r u i[ i l t r r i i n n a r r de Fig.3.12. Schema te. Din aceastd tahcld se obsercle indicatorului de sens vd func{ionarea schemei, cazul secven{d direcib 9i in succesiunilordirectd si inversd. Valorile rezistcnielorsi aie condensatoarelor sint alese astfel, incit defazajul capacitiv creat intre curent gi tensiune sd fie de aproximativ 30". Aceasta face ca diferenfelede potenfial dintrc punctelede racordarea idmpilor (punctele Kt, Kz pentru Lz i Ke, Ka peniru lr) sd aibd valori dilerite in cazul aplicdrii unor tensiuni trifazatesimetrice1a bornelefiltrului. Rezulid cI in cazul alimentdriicu Ltn sistem trilazat de succesiunedirectd diierenfa de potenfial intre puncteleKr gi r(z este nuld, deci lampa Lz nLl arde, in timp ce intre puncteleKs gi (r ea este maximd (egaid cu tensiunea dintre faze), deci lamla Lr arde. In cazul alimentlrii cu tcnsirrnetrilazald de succesirrne inversS,diferenia de poteniial intre puncteleKr gi l(z devine maximd, iar intre punctele (s i)l r(r ea este nuld, ceea ce face ca gi aprinderealampilor Ls si Lr S A fie inversi decit in cazul precesd
tlent.

Tabela 3.2

)iferentd de poten!!dl dinin punclcle

i"6$5r,
af

L/ -\
L, arde _)

Srcvenliinversi

tare ale lSmpilor (r(r cu Kz si Kg cu Ka) estein Iazdcu tensiunea Urs gi are jumdiate-din aloarea a (fig.3.13). lntrucit 15mpi1e v s de semnalizareLr gi lz folositein acesttip de indicator se amorseazdla tensiuni destul de mici, in cazui semnalat (lipsa unei laze din sistemul trilazal de alimentare)se aprind ambele l5mpi in acelagi timp. Acest lucru con-_ L stituieun uurntui fafd de primulI indicator descris. Alie avantaje care sint 9i aceleacd are numai pdrii statice pi elementecompoFig. 3.13. Diagrama tensiunil,,rdin nente simple 9i sigure (rezisten: currcteleK,-Rz gi Ke--Ka (de alimentare a ldmpilor L1 9i L2) lampi). {e, condensatoare, 3.3. Dispozitivepentru verificareaizolatiei circuitelor secundare lzolalia faid de panourile metalice pe care sint montate instalaliile joacd un ro1 importani in buna lor funcfionare.Scopul incercdrilor izolaliei este acela de a se elimina eventualele puneri la pimint care pot falsifica iuncfionareacorectd a instala{iilor de protec}iegi automatizare.Pentru aceasta,atit la punerea in funcfiune a instalaiiilor noi, cum gi in mod periodic controlul izolaiiei este una din incercdrile esen{ialein acest domeniu. Instalafiile de protecfie gi automatizare sint racordate in
7 Exploatarea de protectie ii automatizare ale sistemelor electr'ice

Un anlnunt ce trebuie observat este acela cd, in cazul dezechilibrlrii oricdruiadintre filtre, tensiunea a r e a p a r ci n t r c p r r n c ctele de alimentarea1eldmpilor esie egala si in faza t'u tensiunea Urs. De asemenea, atunci cind lipJcste rtna diirtrc iaze, de exemplu Iaza R, diierenfa de potenfial dirrtrer punctr.lcclc alimen96

s7

marea lor majoritate la inl5gurdrile secundareale transformatorilor de mdsurd, deci sint tratate ca circuite secundare.Avind in vedere acest fapt, tensiuneade incercarea izolaiiei este limitatd la maximum I 000 V in curent alternativ sau 2 500 V in curent continuu, pentru toate elementeleracordate in circuitele secundare.Precizdri in acest sens sint cuprinse in P.E.T. gi in instrucNiunile specialeindicate de firma constructoare. In mod practic, operafiile care pregltesc incercarea izola{iei sint urmdtoarele: - se delimileazd zonele de incercare a izolaliei; este recomandabil sI se separe instalafia, daci este posibil, chiar ' in circuite simple, pentru a nu fi multe circuiie in paralel; - se separdinstala{iade la orice sursd de tensiune; - se deconecleazd(in mod provizoriu, pentru aceastdincercare) toate legdturile la pdmint prevdzutein proiect sau de norme speciale; - se gunteazd,sau se deconecteazd, instalaiie toate piedin sele sau elementelecare in mod normal nu rezistd la aceastd probd (condensatoare,redresoare, semiconductoare, relee sau reglete telefoniceetc.), avind parametri nominali inferiori. Incercareapropriu-zisI consti din supunereatuturor pdriilor conductoareale instalaiiei 1a o tensiune superioardcelei nominale. Pentru aceastase leagd un pol a1 instalaiiei de incercare la partea conductoarea instalafiei, iar cel5lalt pol la pdmint. La incercareaizolafiei instlaiaiiilor de proteclie si automatizare (circuite de protecfie,mdsurd sau comandi) nu se urmdresc aceiagiparametri ca la incercarea aparalajului primar, ci numai o parte gi anume: determinarearezistenfei minime de izolafie gi a comporldrii la tensiuneade incercare.Incercdrilese pot efectua in curent continuu sau in curent alternaiiv. Pentru incercdrile in curent continuu se folosesc oe scarl largd megohmmetre 500, I 000 9i 2 500 V. Cel mai mult este de utilizat megohmmetrulde 2 500 V. In practicd,rezistenfade izolaiie mlsurald cu inductorul variazd foarte mult, intrucit este iniluenfatd de foarte muifi factori; dintre cei mai importanfi amintim lungimea circuitelor racordate, fe1ul izolafiei folosite, umiditatea, tensiunea aplicatdetc. Ca ordin de mirime, o izolafie a unei instala{ii de curent continuu sub 0,5 MQ pe timp uscat incepe sd devind suspectd,mai ales la instalaliile noi. Mult mai rar se fac in acest domeniu incercdri de izolaiie cu curent continuu, utilizindu-se instalaiii de redresare. Incercdiile cu curent alternativ sint obligatorii pentru toate elementele de protecfie gi automatizare. 98:

este incercdri Iolositdpeniruaceste Ceamai simpldinstalalie din: un transformasi reprezintd fig.-3.14 care este compusl in reielei (de exemplu TI, toi ridicitor de tensiune de l?rtensiunea de 220V) pinl la 2 500V, aparate mdsuri. ampermetru volt9i inaltd trebuiemlsuratl dimetru.AtragematenfiacI tensiunea carese incearcd. rect la aparatul Curentulpoatefi mdsuratin primar,insd estemai corectsI Sifie misurat daci esteposibilin circuitulde inaltd tensiune.

Fig. 3.14. Schemade principiu a instalafiei de incer;are a izolaliei cu- tensiune alternativd mdritd

guranfele sau intrerupdtoareleautomate S trebuie reglate pentru curentul nomlnal al transformatorului if1. Autoiransformatorul reglabil .4/ folose;te pentru variaiia tensiunii, de \a 0 la valoarea necesardincercdrii. Un alt aparal folosit pentru incercarea izolaliei este trusa portativd de incercarecu tensiune alternativd mdritd, tip TP I kV. Ea este destinati pentru incercareaizolatiei aparatelor gi circuitelor secundaredin instalafiile de atlomalizare 9i de pro(165X220X 190mm) teclieale sistemelor energetice. Dimensiunile gi greutatea redusd (4,5 kg) cum gi ugurinfade manipularegi ei de transport iac ca aceastdtrusd sd fie ugor ulilizabild pentruincercdrile de teren, chiar in locuri greu accesibiie9i puiin spaiipoate fi folositi cll succesin laboraioare gi oase. De asemenea in ateliere electrice,ca sursd de tensiune ridicatd pentru detectarea delectelorde izolaiie ale aparatajuluielectriein crtrs de modificare.verificare etc. 3.4. Sursepentru variafia curentului gi a tensiunii Elementesimplepentru 9ariatia tensiunii Ei a curentului 3.4.1. , Marea majoritate a fenomenelorelectricecare se produc.in timpul unei avarii, adici atunci cind trebuie si intre in acfiune protecfia sau automalizdredeldmentului avariat, se pot simula

prin variafiacurentului sau a tensiunii.Limiiele de variafie a curentului a tensiuniisint destulde mari (de exemplu gi pentrrr curent,trebuieobtinutevalori de la mii de amperipind la zeci de miliamperi).
Posibilitdfile obiinerea variaiiilor dorite sint multiple,mai de ales in cLrrent alternativ,unde prin transiormatoare poitc rea" se liza orice multiplicare sau demultiplicare.Acestea trebuie executate cu precauiii speciale,pentru a nu se deforma sinusoida de curent sau de tensiune,ceea ce ar conduce in unele cazuri la rezuitate eronate. Cele mai simple dispozitive cu ,' ajutorul cdrora sc poaie varia curentul si tensiunea sint reosiateie, po3.r5. tenfiomefrelesi autotransformatoarele rcgiabilcr. ftrlositt' laboratoarele rrr Reostatele elecirice construse iescpcntrurezistenle 100-l O si curenfide 1-30 A sau chiar de mai mult. In fig. 3.15 este reprezentatd schemaelectricd a unui rcostatsi folosiiealrri intr-un-circuit electric. Potenfiometrele sint construitein principiu la fel ca gi reostatele insi se deosebesc acesteaprin citeva detalii constructive. de S i n t p r e v i z u i c c u t r e i b o r n ed e i c s i r e i n l t r d e d o u d , f i g . 3 . 1 6 . Sint construite cu conductor mrllt'mai subfire si deci reiistenfa

cu prin culegerea cdderilorde tensiune ajutorul unui realizeazd al infigurdrii sale.Un mare dezavantai cursordirectde la spirele reglabilestelaptul cd nu permiiescheme autotransformatorului izola,Ieglavanic de reteaua de alimentare. Este cunoscute de a de din practicdposibilitatea deteriorare aparatelor mdsurat gi a aparatelor de incercare cind in schemdse iolosegteun autotranslormator gi nu se intrerup toate leglturile la pimint, (cazul din fig. 3.18). In aceste cazuri,Irebuie intoideauna intreruptd legitura la odmint iar atunci cind acest n lucru nu este posibfl Se introdr-rce Fig. 3.18. Schemd incorectit un transformatbr intre aparate gi reglabil. autotransformator.In afara aces- cu autotransformator pentru variator elementesimple, {ia tensiunii gi a curentului, in practica verificlrilor se folosesc gi alie dispoziiivemai complexe.Dinire cele mai folosite dispozitive construitein iard sint trusa de curent 9i de tensiunesi trus;r de I 200 A. Trusa de curent gi de tensiune 3.4.2. Aceastaeste destinatdverificlrii releelor secundarede cureni sau de tensiunesau a aparatelorde mdsurat (fig. 3.19). Elementul principal al trusei este transformatorulTP care are doud infdgurdri secundare,una de curent, cealalti de tensiune. Infdgurareade curent poate debita un curent maxim de 5, l0 sau

3.16. Poterttiometru.

Fig. 3.17.Autotransfor. nrator reglabil(Variac).

sa este mult mai mare decit a reostatului. Potenfiometrele celt-. mai folositein practicaverificdrilor de relee au intre 7 000-1509 ri 0,1-l A. Cu reostatelegi potenliometrele obfine o variaiie a rezis. se tenlei in mod continuu; in afard de acestea mai folosesc cutii se gi cu rezistenle aga-numiiele decade care realizeazd variatii in trepte. -Autotransformatoarele reglabile fig. 3.17 sint dispozitivecare permit obiinerea la bornele de iesire a unei tensideasemenea uni variabile intre linlite largi ji in mod continuu. Aceasta se

r0 0

,Ln Fig. 3.19 Schentade principiu a trusei dc curent ;i tlc lensiune.

101

20 A, dupi modul cum sint conectate ajrtorul conectorului C cu celepatru bobine sale.Puterea ale infdgurdrii curentestesufide cientdpentruincercarea oricdruitip de releu secundar. doua A poatedebitatensiuniintre 0-220 V 9i 0infigurare secundare de 440V. Tensiunea 220V esteadusi la bornele truseide la o
prizd a infdgurdrii. La inllgurarea primarl se aplicd tensiuneavariabiln de A-250 V cu ajutorul autoAt. ,;lransformatoruluireglabil--:-5 Truta are bornele speciale I pentru conectarea unui cronometri electricde tip KRIZIK in scopul, mdsurdrii timpului de acfionare a ooo 0 2+lt0 0 220+H)0 2q releelor care se verificS. Pentru r-l ,u punerea g.i scoatereadin tuncfiune vl l2o 97 LY a trusei sint previzute doud relee 4.{" o -Z l \ -n/ \ J1o0 speciale1R/ gi 2R1.Releul lRI este 8S alimentat cu curent alternativ iar releul 2RI cu curent continuu. Tensiunile cu care se alimenteazi, reF'ig. 3.20. Schema trusei de cula bornele gi tensiunepentru irrcercarea leul 2RI se conecteazd rent speciai previzute gi pot avea valoreleelor maximale. rile 24, 110 9i 220 V c.c. PentrLr incercdri speciale ale aparatelor wattmdtrice, trusa are prevlzute doui borne speciale, care existd o tensiuneprac. la tic constantd de 100 V, necesari alimentdrii circuitului de tensi. une al elementuluiwattmetric respectiv,circuitul de curent liind alimentat de la partea de curent a transformatorului principal. Trusa are posibilitatea de a miri pentru scurt timp valorile fglate (aproape pind la dublu) cu ajutorul butonulr,rispecial BS, prevAzutin circuitul de alimentareal autotransformatoru-

, Pentru incercdricompleteale releelorde tensiunein a cdror de timp, se ioloseqte tgq"-m? din schemaintra 9i eiemente in sint incercare necesare plus lata.oevaiig.3.21. La aceastd cu din fig. 3.20o sursdde curentcontinuu una dlntrecele riZnta pe 9i trei tensiuni"indicate placairontali a tr:usei un cronometru corespunzdtoare. 1a electric KRIZIK, conectat bornele tip Ux iensiunea estefolositd La trusa de curent9i de tensiune, wattmetrice gi pentruverilicdri soeciale anunrepentruelemenie cu.ajutorulunui veriiicdrise-electueazi Aceste iau direciionale. tenbobina.de U;,.se,leagi ca montaj cel din iig. 3.22.Labornele / La iirn" i elementuiuiwattmetric. bornele se leagdbobinade cu wattmetricin conlormitate polaritatea curent a elementului se in indicatd figurd.Varialiacurentului ob{inecu ajutorulautotransformatoruiui ia Iel ca in variantele orecedente. ureutatea reousa a trusei 9i posibilit)file multiple de {olo' sire a ei o fac foarte utild atit in laboratoare cit 9i pe teren, in scopul verilic.drii elementelor de Protecfie si automatizare. Unul dintre dezavantajele ei este acela cd deformeazd si' nusoida' in sPecial Fig. 3.21 Schenrd pentru incercarea releelor de tensiune. cea a curentului. Deformarea este produsi de transformatorul gi de autotrans{ormatorul iolosit, al cdror miez de fier se satureazd.. Forma nesinusoidald a curentului iace ca reglajele stabilite sau verificate cu un astfel de curent sd iie Fig. &22' Sclt':ma pentru.incermuit diferiie de cele carea releel('r stabilite sau veri{icatc direc{ionale. curent sinusoidal. in

\^l

Pentru incerciri care de curent. se deosebesc doud variante. Pentru incercdri simplc ale releelor de curent 9i a1e aparatelor de mdsurat (ampermetre)se lolose;te schemadin fig. 3.20. Se alimenteazd. lrusa la bornele S, se leagd releul sau ampermetrd la bornele 1 si se rcgleazAcurentul cu ajutorul transformatorului variabil. Pentru mdrirea curentului se rotegte butonul autotransformatoruluide 1a stinga spre dreapta. Este recomandabil ca inainte gi dupd,terminarea incercdrilor butonul autotransiormatoruluisd se afle 1a limita inlerioari (stingl), pentru a nu se da nagtereunor ;ocuri mari de curent atunci cind se conecteazAtrusa la reiea. 102

103

uneori eroarea atinge 200/0 chiar mai mult. Releele $i care sint influenfate mai mult de forma curbeicurentului sint cele de inducfie gi cele cu saturafierapidd (releere direcfionale, diierenfialeetc.). Erorile de acestfel se pot micgora prin introducerea unor rezistenfe(de cifiva g), in seriecu ciriuitul de curent sau prin folosireaunor elemente(transiormatoare sau autotransformaprin aceasta faceca inauctanta toare)caresd nu se satureze. se circuituluirespectiv fie practicneglijabild. si
3.4.3. Trusa ile 1200A in scopulincercirii releelorsa, a transformatoarelor cuae rent la valori cit mai apropiatede parameirii nominali este necesar uneori sd se obtinh curenfi de zeci, sute si c h i a r m i i d e a m p e r i .I n curent alternativ-obfinerea unor curen{i de sute gi chiar peste I 000 A nu esteprea dificild 9i se poate realiza cu trusa de 'l200 A construitdin tard, a cdrei schemd de principiu este aceea din Lig.3.23. Din figurl se vede cd trusa este comousS. tlin urmdtoarele farli distincie: Transformatorul principal T,p,pe al cdrui miez magnetic sint dispuse opt infdgurdri primare 9i l2 infdgurdrisecundare.Cele opt bobine primare permit, prin conectarealor in serie, alimentareainfdgurdrii primare cu o tensiune maximd de 220 V. Cele 12 infdgurdri secundare sint 3.23. Schernade principiu a irusei de aduse la un sistem de eclise care permit conec-

ale trusei. Secundaruleste o infigurare separatd la care se conecteazd amun permetru. Raportul de translormare al acesiui transformator de mdsurd este raportul dintre treapta cle curent pentru care sint realizale legdturile la eclisele trusei 9i curentul nlminal de 5 A al aparatelor de mdsurat folosite ca etalon. La bornele de alimen- Fig. 3.24. Schema de montaj a trusei de I 200 A. tare de 220 V se conecteazd o sursd variabild de 0-220 V 9i 50 Hz. In funcfie de tensiuneaaplicatd 9i deci de curentul care circulS in bobinele primare se induc in infdguririle sectrndare tensiunii electromotoare corespunzdloare. Acesteadau nagtere unui curent a cdrui valoare depinde de montajul ecliselor 9i de valoarea sarcinii (releu sau transiormator) conectaldIa bornelesecundare B. 4, Transformatorulde mdsurd esie parcursin tot timoul de suma 'este cureniilor din infd;urdrile secundar-e. Constanta lui aceeasi ca gi a treptei de curent care rezultd din montajul ecliselor. Schema de incercare cu trusa de I 200 A esie reprezentatdin ti1.3.24. Puterea trusei in secundareste de I 000-1 500 VA. Pentru evitareacdderilor de tensiunein secundareste bine ca legdturile trusei cu transformatotul sI se executecu cordoane groase gi scurte. .
@@ @@ @@ @@ @@ @@ @@ @@ @@

tarea lor in seriesau in paralelgi in diferitecombinafii, astlel incit se pot obfinein secundar curenfide 100,200,300,400,600 r i 1 2 0 0A . - Transformatorul mdsurdTm, care permitemisurarea de curentului secundarul in trusei. Prirnarultransformatorului este format din toate capetele intrare ale infdgurdrilor de secundare

3.5. Surse pentru variafia unghiului de defazaj VerificJrea releelor de distanfl prevdzute cu compensafie (tip RD7 sau Dlll), a releelordirecfionale, releelorde control a ale sincronismuluietc., cum gi a aparatelorcare lunciioneazl pe

r05

principiulwattmetric,necesitd obfinerea diferiie unghiuri.de a delazajintre curent gi tensiune, intre tensiunisau intre curenti. In acest scop, in laboratoarele eleciricesau de specialitate
numite decaloare. se folosescinstalatii speciale
3.5.1. Decalorul trifazat fix

Tabela 3..1

Unohiul lal intn de y'oui tenstuni reniunc da efaioti

0'sau 360'

3U'

ou.

l20n

1500

Pentru instalafiile fixe de laborator este folosit asa-numitul decalor trifazat, care in iehnica de specialitate se mai numegte 9i regulator de faz6. Decalorul de lazA lrilazat este realizat,cu ajutorul unei magini asincronccu rotorul calat. La acest decalor, dacd se rotegte roiorul fafl de stator (cu un angrenaj special cu gurub idrd slirgit) se variaz6.continuu faza tensiunii electromotoare rotorului, Ifud a se schimba vaa loarea ei. Imbundtdtirile realizale in tehnica construciieide magini electricefac posibild ob{inereaunei tensiuni electromotoare rotorice de formd riguros sinusoidall, lucru ioarte important pentru incercdrilenecesare domeniul proiecfiei prin relee gi al in aulomalizdrilor. De asemeneaputerea relativ mare gi faptul cd se obiine un sistem trilazal simetric face ca acest decalor de electrice.Greutatea unghi sI fie de nelipsit in toate laboratoarele mare 9i sistemul de manevrare al dispozitivului de rotire face ca acest utilaj sd iie practic imposibil de transportat.
3.5.2. Decalorul monofazat transportabil

I/-ro

0ro

aro

uro

UM

ano

bfazald

Uno

iin,

uot

Uro

un

#-t
uf

us ut

us

Peniru efectuarea verilicdrilor pe teren, direct la locul de instalare a releelor sau aparatajului, se poate construi o instalatie speciall sau se pot realiza decalajefixe in trepte de cite 30o, iolosindu-seun sistem de tensiuni Irilazat simetric. Luindu-se ca reierinid o tensiune a sisiemului lrilazat se pot obfine delazaje diferite folosindu-setensiunile celorlalte taze. De exemplu, lufn. du-se ca referinfd tensiuneaUno se obfine unghiul de 30o fafd de Uns, 60' iafd de Uos, 90" fafd de Urs etc. folosindu-setoate combinafiile posibile,a;a cum se poate vedea in tabela 3.3. Am luat sensul invers acelor de ceasornicintrucit rotim vectorul de tensiune 9i-l presupunemconstant pe cel de curent, obiinind in acest mod ttn def.azaj inductiv (succesiune directd) intre curent si tensiune. 7n cazul cind dorim ca variaiia unghiului sd se fac! 9i pentru valori intermediarecelor indicate, se lolosegteo instalafie speciald, care se poate realiza in orice loc unde exisid o sursd de tensiune trilazatl.

Aceastd instalaiie se poate obiine cu doud poteniiometresau reglabile,montate ca in schemadin lig.3'25. autotransformatoare Autotranslormatorul g are bornele X ;i Z iar cursorul sdu borna l'. Autotransformatorul LI are bornele I 9i 2 iar cursorul sdu borna 3. Principiul de funcfionare al instalafiei se bazeazd'pe defazaiul existentintre doi vectori de tensiune aldturati dintr-un sistein trilazal simetric. ln schema din fig. 3.25 se folosegte defaza' jul dinire vectorii Unr Fi Uns. Este ugor de observalcI modificarea pozifiei cursorului poteniiometruluiI va atrage dupd sine variatia tazei vectorului tensiunii aplicaie U. potenfiomeirului R Zona aceslei variafii este cuprinsi intre vectorii Unr 9i Uns, fiind deci de 60'. Tot din schemadin fig. 3.25 se deduce cd o datd cu unghiul, variaz1'inIre limite mult mai mici (circa l4o/o din tensiunea nominald) gi tensiunea culeasd de autotransformatorulU. Moconexiunile autodiiicindu-se jr-rdicios g transiormatoarelor gi U coniorm ta' Fiq. 3.25. Schema de princibelei 3.4 se pot extinde variaiiile de piu a decalorului monofazal (simplificath). unghi, insd tot in zone de 60'.

r0 6

107

Tabela 3.4 0'- 60' 60'-120' 120'-tE|.

fia'-240'

2+0"-300'

300'-360"

L/ l-3 ale autotransformatorului estein torul initial 1a bornele prin mutareacursorului al autotransforY Iazd cu vectorulUns,' U, autotransformatorului matoruluiq de la R la T, tensiunea de tensiunea iegire(bornelel-3 ale autotranslormatoimplicii ?n iar rului), treceprin fazeintermediare, in punctulI clevine
Iaza cu vectorul Urs. ln acest fel f.aza veclorului tensiunii de iegire variazd de la 0 la 60". Prinir'o permutare judicioasl a conexiunilor celor doul autotransformatoare, se ob{ine o varia{ie coniinui in ;ase trepie de cite 60" a unghiului de delazaj dintre vectorul tensiunii la bornele I -3 gi vectorul U ^t. Variafia fini a unghiului de defazaj in intervalul oricirei trepte se cursoruluil'. obfine prin deplasarea In intervalul unei trepte. se observd cd la deplasareacursoru- Fig. 3.27. Variatia tensiunii -de de iegirein functie de varialia ieqire variazd lui I tensiunea unghiului. nu numai ca Iazd ci gi ca vaioare, deoarecotensiunea culeasl pentrtl autotransformatorulU nu variazd drtpd un arc de cerc, ci d u p d o coardd (trg. 3.27). Rezuitd ugor ci atunci cind cursorul )' se mai micd, alld \a 30" Iaii de Uns tensirtneaculeasd este cu ^g140/o conform formulei:
U $:UP5cos30o cos I '

/'f

vs.

,, ?*
Y.s!

of,

Ri,z
4

2,t
T2
*tazVUAA,tanL

iry

t,{ T

V\X IS U

Irr |ara noastrd se executdo trusd care realizeazdun delazai monolazat dupi un principiu apropiat de cel i monolazat principiu apropiat indicat mai sus, la care s-a inldturat dezavanlaiul ardlat. al scr dezavanlajul ardlat, aielat, scdderii tensiunii in funcfie de unghi. Trusa se numegte ,,decalorde unghi" si folounghi" 9i segte doud autotransformatoare reglabile, dinire cari unul de o c o n s t r u c f i op e c i a l S f i g . 3 . 2 6 ) . s ( Schemade comutare gi leglturile necesarepentru realizarea unei varia{ii continue a unghiului intre 0 9i 360" sint indicate in tabela 3.4. t,egiturile se realizeazd, acest fel cu aiutorul unui in comutator special.Ca vector de referintd se ia vectorul de curent sau de tensiune al circuitului care rdmine fix pentru aparatul care se incearcd. La bornele / si 3 ale autotransformatorului se racorU deazd circuitul aparatului incercat (partea care necesitd variafia unghiului). Se observh cd prin mutarea cursorului 3 al autotransformatoFig. 3.26. Schemele interirului U se obiine o tensiune variaoare ale autotransformaioarebild ca valoare. In ce priveste laza lor folosite in decalorul tensiunii, aceasta poate fi reglatd rnonofazat: prin mutarea cursorului g a\ auloa - autotransformatorul care variaze unghiul; b - autotransformatorului Din tabela3.4 q. transformatorul care variaze se observd cd pentru 0-60", vectensiunea,

(3.e)

in care s-a luat ca relerinfi mijlocul vcctorului Osr (sau punctul B) pegtru q:0'; deci de la S la mijlocul vectoruluiUsr: :0,866 Uns' U q :U ns cos3Oo Pentru a se mentine totugi constantevaloarea tensiunii aplicate la iegireadin trus5, atunci cind se variazd unghiul de defazaj, pe autotranslormatorulU se monteazd cursorul special y' (iig. 3.26,b), a cdrui cursl depinde de pozilia cursorului I al g, autotransformatorului printr-un sisiem special de articulafie. U Zona de acfiune a cursorului g' al autotransformatorului este limitatd la o porfiune din bobinajul acestuia,care corespunde variafiei maxime a valorii tensiunii de iegire,la variafia unghiului de delazai.

r08

109

. Pentrunecesitdlile practice folosiril decalorului domein ale prln releeestesuficienid reducerea variafieiaminniul protecfiei tite (pind la 5ols).
3.6. Surse pentru variafia frecven{ei Pentru reglarea gi verificarea releelor de frecvenfd 9i a aparatelor de sincronizare utilizale \a operaiiile de conectarein paralel a generatoarelorde curent alternativ este necesar sd se obiind variaiii de frecvenfd intre limite apropiate de frecvenfa nominalda sistemului. practicaverificdrilor sursa de frecvenfh In variabild se poateobiine ih doud moduri gi anume: cu un generator de frecvenfdelectronic9i cu grup convertizor sau generator obignuit de curent alternativ. Cel mai simplu mijloc este folosirea unui generatorde curent aliernativ obi;nuit care sd funcfionezepe bard separatd gi care sA turnizeze toate variafiile necesareatit de frecvenfd cit 9i de tensiune. Aceastd metodd nu este insd posibild intotdeauna gi are marele dezavantai cd este foarte costisitoare. Cei mai larg rdspindit mijloc de obfinere a variafiei de frecvenid necesard reglajului rele'or de frecvenldeste iolosirea generaiorului electronic de joasd frecvenf5. Generatorulde frecvenfl electroniceste comod de manevrat, nu face zgomol, este destul de economicgi poate fi transportat cu ugurinfd pe teren. Are insd o putere micd gi uneori o curbd de tensiunenesinusoidallla iegire. In ultimul timp, in U.R.S.S.s-a construitspecialpeniru acest scop un generator de frecvenii industriald, transportabil, dupd sistemulpropus de V. Z. Nikitski. Caracteristicile principaleale acestui generator sint: greutate micd (de 13 kg) la o putere de iegire de 30 W. Permite o variaiie de frecvenid inlre 44 si 54 Hz, pentru o tensiunede iegiresinusoidald constantd(100 V). Generatorul poatefi lolosit gi in aite scopuri de laborator (preamplificator, amplilicatorde iegireetc.). Un alt mijloc pentru obfinerea variafiei de frecvenfl intre limitele necesareverificdrii releelor de frecventd este folosirea unui grup convertizor dintr-un generatorde curent altercompus nativ de 50 Hz de putere micd, aciionat de un motor electric (de curent continuu sau alternativ) cu turatie variabild intre limitele necesare variaiiei de frecveniS. Acest mijloc este mai avantajos din punctul de vedereal formei curbei de tensiunela iegire gi"al puteiii. El are insd dezavantajulcd producezgomot, se ma110

greu. Nu poate {i transportat la locul de instalare al re' nevreazA leelor ce iiebuie veiiiicate, deci necesitddemontareagi aducerea in laborator a acestora. 3.7. lnstalafii specialepentru verificdri complexe Pentru verificarea proteciiilor complexe (de exemplu de distanid) se folosescinstalatii specialecare pot realiza condifii de defectelorreale in instalafiile primare' functionare asemdndtoare
3.?.1. Irusa pentru verificarea releelor ile ilistanfi tip BD?

Trusa este destinatd reglirii, putrerii 1a punct gi verificdrii tip releelor distan{d(in special RD7). de Schema folosiii peniru realizarea acestei truse are in vedere reducereala minimr,imposibil a aparatelor de misurat necesare deiermindrii parametrilor iniiiali, a greutdfii gi gabariielor tru-posibilitdiilor de racordaregi lolosire in instalafiile sei, cum gi a este transportabil5 si comodd de manevrat. existente.Trusa Principiul de funcfionare al trusei permile realizarea unei impedanfevariabile intre limite largi. Prin racordareacorespunzlioare la bornele proteciiilor de distanii se pot simula condi-a tiile de luncfionare instalaiiilor de proteciie,in special defectele (nesimetrice) care apar mai des in sistemele energetice. in a Schemade principir-r trusei este reprezentatd iig. 3.28. Tiansformatorul de alimentare IA este alimentat de la reiea l c u t e n s i u n e a e 2 2 0 V g i a l i m e n t e a z c i r c u i t u l p r i n c i p a ld e c u d cele trei Este prevdzul cu trei prize, \a care se racordeazA rerlt. trepte de curent a1etrusei. Trepielede curent sint de 5, 10 9i 20 A, permifind un reglaj de *15-200/s din acestevalori. Reglajul se iealizeazd cu ajuiorul reostaiului R gi a comutatorului sdu 5C, inire limitele meniionaie.In circuitul principal de curent mai sini cuprinse rezisten{ele 1R-5R 9i bobina Z, care realizeazd patru trepte fixe de 0", 6A", 70" ;i 80" delazaj inductiv intre curentul gi tensiuneala borneletrusei. Transformatorulde tensiune 7"f este alimentat cu clderea de tensiunein punctele A, B, daloritd rezistenfelorgi impedanfelor din circuitul de curent. Transformatorulde tensiune alimenteazd bornele de tensiune ale trusei gi permite un reglaj in trepte de volfi 9i zeci de volii, intre I gi 129 V. Circuitul de tensiunemai are'tr'ei valori speciale,pentru incerchri tip. ale unor impedanfe ale releului gi pi:ntrq diferite unghiuri de defazaj. Valorile din lll

4jrltl ri'.: "'

.,'l .f

circuitul de tensiune modificdcu ajutorul comutaioarelor se 2C, 3C qi.4C: p_eqt1u i cu comutatorul volf 3C, pentru zecide volfi cu comutatorut :l pentrufracfirrni(tBy;) din valorile reglate Z9 cu comutaton:l 4C.

- ciderile de tensiune culesede translormato{ul tensiune cle sint aceleagi pentlq orice treaptd de curent sau unghi de delazaj (cu excepfia trepteide 5 A); _- consurnuf circuituide tensiune truseinu inlluenteazl in al sensibil valoarea curentului din circuitulde curent
3.7.2. Stafie trifazatil de verificare a aparatelor gi a relceler de distanti de rnisurat.

t s7,

lnstalaiia dI posibilitatearealizdrii celor mai multe feluri d e d.glgglu. fenomen_e gi care se ivesc in sistemeleenergetice,deci posibilitatea de verilicare completd a majoriidiii tipurilor de pfotcc{ie, inclusiv cele de distantd. Posibilitdlile multiple de folosire a acesteiinstalatii o I a c d e ' nelipsit in dotarea laboratoarelorsau a serviciilor care se ocupd de verilicarea gi exploalareainstalafiilor de proteciie gi de automauzare. Principiul de funcfionare al stafiei este reprezentatin schemele de principiu din fig. 3.29 9i 3.30. Stafia este compusd din urmitoarele piese separate: -- Un pupiiru principal pe care se gdsesc intrerupitoarele, comutatoa.rele butoanele necesarecomenzilor si reglirii nlirigi milor electrice;tot pe acestpupitru se glsesc si apara"iele mdde srtrat. __ Un pupitru auxiliar pe care se afl) un suport pentru fixarea rliferitelor tipLrri de relee ;i aparate cle mdsr-rrat iare trebuie verificate; de asemenease

Fig. 3.28. Schema cle principiu a trusei pentru verificarea releelor de distan{5 tip RD7.

Irt schemd se mai c'bservi bornele pentru racordareacronometrului (necesardetermindrii iimpilor he acfionareai protlciiei in zonele respective). - Particularitateaprincipald a schemeieste aceeacd impedanlele realizate de trusi se determind numai cu un ampermetru, deoarece: - valoarea curentului se men{ine constantd (10 A) in tot timpul probelor;

gdsesc seriede borneneo cesare racordlrii instalafiei cu aparatulcare se incearcd. rr - Doui corpuri pe care se sprijindpupitrulprincipal dispuse stinga gi in Anclansre in dreapta operatorului. - In corpul dispusin dreapta opeiatorului sint aranjate la diferite nivele airtotransformatoare regla. penbile gi transformatoare tru circuitele de tensiune ale instalaliei. mai gi- Fig. 3.29.Schemade principiu a. staSe sescde asemenea rezisten- tiei trifazate pentru verilicarea releeale (parteade curent corrtinuu). fele adiiionale aparate- lor speciale
de protectie $i'automatizare ale Bistemetor electrlce

ll3
i 1 1

ifdi

o+ NU #cl .9 oS oo cd

. ^ 'x- ^ = >
O X.-

I s t _ . ]t t 5 l l*-t-1 \1 lSH Fi

r--] i

lsria

-o
^ L -

o s?=
- L F 6

i-+JF--l s LJ-l

ifs:l

r" ffl: iY6


I

LlJ. peJnr Udry epJqe.lltwJ

,,

69 .DE

'-

o t' P m
co: 'ra

fi

lor do misurat 9i cele de comandh ale instalafiei. Tot ip aceqf' corp se afll si'siguraniele care protejeaze circuitele de ten' srune. se - In corpul dispusin parteastingd a operatorului gdsesc auiotransformatoareiereglabile gi tiansfoimatoarele etalon 9i principaleale pdrfii de curent ;i decalorulde unghi. De asemenea ie mai afld in acest corp intrerupltorul principal al instalafiei, gi siguraniele care protejeazdcircuitele de curent gi ale alimentirii auxiliare. reglabile 9i Butoanele de reglare ale auiotransformatoarelor de curent se aild in partea superioarl a ale translormaioarelor reglabile sint- prefieclrui corp in parte. Autotransformatoarele vdzule cu doul butoanecare dau posibilitateaunr-rireglaj fin si unui reglaj brut. Scheha electricda instalb{ieicuprindedoud pdrfi distinctedirt de punctul de vedere al curentului folosit: parte-a curent alterna' continuu (iig. 3-29)' iiv 1tig. 3.30) 9i parteade curent masurarea puterii se iolosesctrei wattmetre de clasi Pentrr-r pot Ii conectate patru moduri dilerite ;i anume: in 0,2, care _- mlsurarea puterii active cu trei wattmetre; -- m:asurarea puterii active cu doud watimetre; * mlsurarea puterii reactivecu trei wattmetre; -- mdsurarea puterii reactive cu dcud wattmetre' lntrucit in timpul verificdrii diferiteloraparatesau releeester necesarsd se cunoascdcu exactitatevaloarea {recvenfeicllrentului alternativ,pe panoul aparatelorde mbsurat s-a prevdzututt frecvenimetrucu lamele f, conectat direct la reieaua de curent alternativ. de Circuitr-rl curent continuu (fig' 3.29) poate fi alimentat dintr-o sursd separald,la diferite tensiuni 9i anume 24' 110 9i Releul R4 servesiepentru comanda automatl de anclan9are Acesterea stafiei iar releul RD pentru comanda de declangare. lee, ca gi butoaneleBA qi BD, servescpentru verilicarea releelor autoautomata,de anclangarea speciale (releelede reanclansare matd a rezervei,de distanii etc.).
3.?.3. Alte ilispozitive

220v.

In afara dispozitivelordescrise,in practicd se mai lolosesc 9i altele bazale pe diferite principii. Astfel, unele protecfii sint previzute cu dispozitive proprii care incearcl parfial sau com-

I'15

",*,

"

;.i14

tinuu. Uneie protecfiiale generatoarelor (releui dc semnalizare a punerilorla pdmint rotoricesau protecfiasistem Biutov contra punerilorla pEmintstaiorice eic.) au dispozitivc proprii pentru incercare.
Pentru incercdri periodice si vcrificdri sumare ale proteciiilor maximale de crrrent se mai folose;tein exploatareo trusd specialS, rarc prin suprapLlnerea cureniului sdu cu cel al translormatorului de mdsurd realizeazd

plet iuncfionarea acestora. De exemplu, Drotectia de distanid tip ROZ are posibilita{ea de a irrceica parica tle curcnt con-

- Necesitd prealabilintreruperea circuitului de declanin etementudeclangarea atunci cind nu trebuiesE se provoace $are lui protejatcu releulcarese incearcl. iolositi indicateaceastdtrusd e.ste Datoritl dezavantaielor mai rar.
3.8. Dispozitivespecialepentru racordareainstala{iilor de incercat.in circuitele secundare de lncercareasau verificareaelementekrr protecfie9i automatizare se pot eiectuain laborator sau direct la locul de instalarc al lor; iiecare dintre acesteaprezinld avantaje gi dezavantaje. lntrucit uneie elementede proieciie ;i automatizarenecesitzt incd de la proiectarealor verificdri periodice,la intervale scLlrte, In se finc seamade aceasta. acestscop se prevld dispozitivespr: ciale, pentrll a se face posibildo racordaresigurd ;i rapidd nLrIdrd a nai fi nevoie de demai a elementuluicare intereseazd, montarea sa din panotll respectir'. In realitate acestedispozitiveodaid previzute lolosescin mai multe scoiruri, printre care amintim pe cele mai principale ;i anume: scurteazdtimpul de veriiicare a elementului respectir', sa intrucit nu nccesiti demontarea sarr a instala{ieicorespunzltoare: - se evitd unele gregeli de racordarein tinrpr-rl ittcercirii; _- se permite izolarea elementului de restul instalafiei, deci incercareaeste sigurd gi se face numai asLrpraelemeniului respectiv; de asemenea permiteinlocuirea 1ui chiar in timpul fttncse fionlrii restului instalafiei: - se permiie luarea unor mdsuri speciale de precauiie in nemomentul incercirii (intreruperea posibilititii de declartgare dc doritd, guntarea trzrrtsformatoarelor curent, pttneri 1a pirnint etc.). Dispozitiveleprevlzute pentru verilicareaelemenielorde proteciie 9i automatizare se impart din punci de vedere electric Ai dupd modul de racordare in circuit in doud mari categorii gi anume: - dispozitive care sh pernitl racordarcagi controlrrlcircuitelor de curent in tinrpul func{iondrii instalafiilor (care sI permitd inseriereaunui aparat de mdsurd sau a unui dispozitiv de incercare,in circuitul de curent al unei proteclii). - disoozitivecare sE rrermiil misurarea sau racordareatensiunilor iri tinrptrl functionarii irrstala{iilor(care necesitdracor-

- Pernrite verificarc,a nrotecf l i e i r n a x i m a l c a r d a s e s c o a t ed i r r sili)i ti ljlls. irrrrctiune instalaiiilede inalti tensirrrreaierentc. - Pentru instalatiilevechi si mai putrirr pc:ntru inrportarric (care nu are blocrrri de incercare sau cleme sistemtrlenerrgetic specialecle incercarea proteciiei) bornele de ie';ire ale trusei se conecteazidirect la clemelebobirrei t'rrrentale rc'lerrlui de maxifara a nriri fi netcsari tlcsfacerea mal care se irtcearc5, circuitului respectiv. - Este o trusd simpl5 si rr;oari, deci atit transportulcit si rnanevrareaei nu riclicd problemc speciale.Sirprasarcinanecesard acfionirii reieului maximal este realizatd cu aceastdtrusii atunci cind se racordeazdbornele de iegire alc trusei la clemele bobinei de curent ale releului care trebuie incercat. Curentultlebitatcletransformatorul principalTP (v. fig. 3.31) al trusei se distribuieprin bobinareleuluide curent;i prin transiormatorul de mdsur5, suprapunindu-se pcstc cel de sarcini nor::rtald, in realizindu-se accst fel o srrprasarciniin relerrsi deci aciionareaacestuia. Dezavanlajeleprincipale ale acesieitruse siut: - Nu poate controla gi mdsrlracu precizievaloareacurentuIui ilc aciionare9i dc revenirea releului pe care-l incearcd,intrucit nu se poateobfine variaiia firid a curcntului. - Folosirea trusei este exclusivd numai pentru relee maxintale cle cllrent intr-o lirnitd destul de ingusid (3-il5 A).
Irig. 3.31. Schema de prirrt-ipirt a tnrsei de curent

l16

.t17

darea in paralel a aparatelor de mdsurat sau a dispozitivelorde incerearein circuitele de tensiune). Pentru realizareaoperatiilor meniionalevom indica citeva soluiii pc baza unor cazuii care sc tntilnesc mai des in instalafiile energeticedin iara noastri. In instalafiile mai vechi sc aplicd pe scard largd addugareain plus a unui numdr corespunzdtorde cleme de i $ir de c/ene J oo lo oo ri necesare scopului t^ i 3 fr,, propus (fig. 3.i12).PenoPt 2o o o aoArate I tru tensirrnise prevedea I "l.J--r. * o oo +o in pius clema3, iar peno prevdd tru c-urenti se 'sir opl 5o oo doui cleme de in plus gi ult sistem de ofol70 o o guntare prin punii (la ol98o oo clemele5, 6, 7, B). Sisoo !o oo iemul de racordare oene Fig. 3.32. ,Sir.de.cJenre u posibilitateade tru circuitul de cureni racqidare a aparairrlri t1e rnz'isLrrat este astfel concepuiincit sd permitd izolarea aparatului racordat sau introducerca unui aparat de mdsurat sau de ihcercare idri sd se intreruod circuitul rrrin deconectarea de la- clemi a re1eu. lui incercat. In acest caz, daci este necesar sd se mlsoare curentul se racordeazl mai intii F'ig. 3.33. Clema de ;ir speciali iip Siemens ampermetrul la clemele 6 qi 7 si apoi se deconecpentrtr inserierer circrritul de curent: in d -.- in functionare normale; b - cu dispozi- teazd aparatul sau reletivul de lnseriere. u1 conectat la aceleasi cleme. Pentru racordarea aparatelor de mdsurat sau a dispozitivelor de incercat in serie cu circuitul secundaral transformatoarelor de curent se folosesc alte sisteme(fig.3.33,3.34 si 3.3b). gi In acestecazuri se observl cd prin diferite meiode se pot'racorda aparatelede mdsurat sau aparatelede incercat in circuitul transformatoarelorde mdsurS. Tn lara noastrd se folosegte un dispozitiv special denumit de .,bl<-rc incercare"care poate fi format din 2, 4 sau 6 elemente (fig. 3.36,3.37 si 3.38). lt8

II

t i [-,[:
Fig. 3.34. $ir de clcme specirle cu pun{i de puntare tip Elektroscit. Fig. 3.35. Clemd gir speciali cu purub de guntare tip Elektropttlt. Fig. 3.36. BIoc de incernormald. lare in f rrnctionare c - sectiune transversalS; b - scheme electricE.

rA
F-ig. 3.37. Bloc de incercare fdrb partea mobilS (cu secrrndarele scurtcircuiiate). a - seetiune transversal6; me schcb electric5.

lrig. 3.38. Bloc de incercaTecu partea mobild sPecialS pentru verific6ri: I' Si 2' - Pldcuta de contact; I Si 2 borne de cos PIACUta nectare; normalA; scurtcrrcuitoare contacte spe7' s\ z', cial'e pentru incercare; I'' si 2"i - borne speciale pentru incercare.

_ Dupd clnt se vede blocul estecompus din cloudpirfi, una fixl F montati pe panoul cu aparate gi cealaltd mobild itl.ln lig. 3.86 s-a reprezentatpozilia blocuh_ri incercare complet in iimpul de func{iondrii normale a instalaiiei respective Un bloc cu doud elementesc folosesteconform schemeide"^fdsuratedin fig. 3.39. Avantajele acestui bloc se pot deducedin schemeleindicate. Folosirea lui in circuitcle de curent permite ;untarea circuitelor

tLL
,,T--a " fj___J 'Lz

.-y-t n,,:u t:rr".'i:?"to"tTor:,,r!"ili"",lf':',jijfi;;


lry-..v-]1 J l oi :----r la scoaterea pdriii mobile ({ig. 3.37). 'sau Pentru incercareaprotecf iei m*. surareacureniilorce trec prin bloc
se introduce o parte mobild speciaiS (notatd cu 1 in fig' 3-'38), are bornele scoase in afard. "'i* Lamglele arcuitoare I' si 2' sint deplasate Con-

Fig. 3.3g. Schenra(. tricd clesirl;urrtu u,i,ii, 5l.c de incercare dorrd cu elemente.

care in circuitele de te.nsiune, principiul este acelagi,cu deosebirea cd se scoatepldcufa scurtcircuitoare (notatd cu S in lig. 3.37) pentru a nu se arde siguranfele din aceste circuite, in timpul scoaterii plrfii mobile. In scopul racordirii instalaiiilor de verificareia bornelere, leelor, se mai folosescsi alte dispozitive.De eremplu, pelttru releele de distanfd tip LISssau LCll se folosegteun pieptenespe cial, care permite racordarcacomodi a trusei in momentLrlverificdrii releului. 1i.9.Instalafii pentru inregistrarea perturbafiilor din sistemeleenergetice Pe rndsuradezvoliirii sisternelor cnergetice sensLrI in interconectdriitotale, perturba{iilesau avariile care inainic prczent a u o i m p o r t a n [ 5l o c a l S ,s e m a n i i r . s t l a c u r l i n z o r r t ,r n u l t m a i mari si deci influenleazdin mod nefavorabilconsumatorisi generatoare mai multe. Cauzeleacestor avarii sau perturbaqiifot ii muliiple si pot fi generatedin diferite puncte ale sistemului.In scopulelimindrii si preintimpindriiavariilor si pertr_rrbaliilor din sistem, estc neccsar sd se acfionezeasupra cattzektrinifiale de producere, cum gi a celor care contribuie la dezvoltareaacestora. Pentru a se putea cunoagtecauzele reale care au corrdusl:r apariiia la dezvoltareaperturba{ieisatr a avariei respective 120

mite inserierea ,p,,ai"i1r ?3ri3'1Tit3:llliincerunui ii-r;i cle

a se per-

este necesarsd se analizezeienomenelepetrecutein acel moment in toate pdrfile afectate de acestea.Intrucit momentul in care se incepe o perturbafie si durata sa care in general este foarte scurtd, nu pot li cunoscutedinainte, problema inregistrdrii fenomenelorcare insofescavaria devine deosebitde dificild. De aceea pentru studierea 9i cunoagtereafenomenelor care au loc ?nainiea si in timpul avariilor, s-a fecurs la o serie de mdsuri in acest scop,care in principiu sint urmdtoarele: - toaie manevrdrilein instalafiile energeticcse executddupl foi de rnanevrd: - irr timpul serviciului, personalul de exploatare consemncazd in rapoarte comportarea9i funcfionareainstalatiilor; - se monteazS. aparateinregistratoarein diferite puncte ale sistemului; - se monleazraartatatesau diferite sisteme de semnalizarc a avariilor. Aceste misuri constituie elementede bazd la analiza avariilor din sistem. Qapoartelepersonaluluide exploatareau deseori run caracter subiectiv, datoritd faptului cd inregistrarea datelor se face ulterior. Aceasta se explicd prin fapiul cd in momentul avariei nu este posibild consemnarea tuturor datelor din cauza timpuh-riextrem de scurt a spontaneitdiii apari{iei 9i evolutiei acesteia. Nici aparaiele dc nlsuri prevdzuiecu sistem de inregistrare nu sint capabile sI iuregistrezevarialiile rapide ale fenomenelor tranzitorii petrecutein timpul avariei.
3.9.1. Clapete qi aparate do inregistrare speciali

Elemenie de baz\ pentru anaTizaavariilor sint aparatelesatt dispozitivelede semnalizaregi de inregistrare special construite si montate in dilerite ltuncte ale sistemuluienergetic.Dintre aparatele de semnalizareamintim toate protecfiile de suprasarcind, tle scdderea frecvenfeisau a iensiunii etc. moutate pe elementelc sistemuluienergetic. ln refelele de medie tensiune gi in special in posturile subtespeciale,montate dirane se lolosesc clapete electromagnetice rect pe barele de inaltl tensiune. Acestea semnalizeazi orice curent care depd;egte valoarea sa de reglaj. Principir-rlde functionarc al clapetelor de semnalizareeste urnrdtorui: iluxul magnetic creat in miezul de fier al clapetei de cdtre curentul de scurtcircuit care trece prin bara de inaltd tensinne atrage o paletd mobil5 aturtci cind foria datoritd fluxultti invingc lofta resortului antagonist.Paleta mobild deslaceun zA-

12r

---l+

func{iondriinormale a insialafieirespective. Un bloc cu douE elementcse foloseSte conform schemeidesfi;urate din fig. 3.39. Avantajele acestui bloc se pot deduce din schemeleindicate. Folosirealui in circuitelecle curent permite guntareacircuitelor de curent inspre partea transformatoarelor de mdsurd in rnod automat la scoaterea pdriii mobile (Iig. 3.37). Pentru incercarea proteciiei sarr mlsurarea cureniilor ce trec prin blrrc se introduce o parte mobild speciald Fig. 3.39. Schenra ele"(notatd cu / in fig. 3.38), care are t r i c i d e s l a ; u r a t ia u i t u i bornele scoase in afard. Lamelele bloc de incercarc cu douS elemente. arcuitoareI' si 2'sint deplasate conform lig. 3.38 tocmai pcntru a se perrnite inseriereaunui aparal. In cazul lolosirii blocr-rlui incerde care in circuitele de tensiune,principiul este acelagi,cu deosebirea cd se scoateplScu{ascurtcircuitoare (notatd cu S in fig. 3.32) pentru a nu se arde siguraniele din aceste circuite, in-timpul scoaterii piriii mobile. In scopul racordirii instalaiiilor cle verilicare 1a bornele releelor, se mai lolosescsi alte dispozitive.De eremplu, pentru rt:leele de distanfd tip L3s sau LGI se folosepteun pieptenespc cia1,care permiteracordarca conrodi a trusei in momentrrlveri ficlrii releului. Instalafii pentru inregistrarea perturbafiilor din sistemeleenergetice Pe mdsura dezr,olidriisisiemelorcnerseticein sensrrlinter. conectirii totale, perturbaiiilesau avariile care inaintc prczen, tau o importanfa krald,, se manilcstd at'unr irr zorrc trrLrltmai rnari ;i deci influenleazAin mod nelavorabilconsrrmatori genesi ratoare rnai multe. Cauzeleacestor avarii sau perturbalii pot fi multiple 9i pot fi generate din diferite puncte ale sistemului. In scopul elirnindrii si preintimpindrii avariilor si pertr-rrbafiilor din sistem,este neccsarsI se ac{ioneze asupra cauzelorinitiale de producere, cum gi a celor care contribuiela dezvoltareaacestora. Pentrua se putea cunoagtecauzele reale carc atr condus la apariiia la dezvoitareaperturbafiei sau a avariei respective t20

s-a repreze^ntat pozilia bloculuide incercare completin limpui

/ rrrurlrara pu pillruul cu aparatesi gealalla moDlla ll.Tn llg. 8.36 I montatd pe panoul uu aljara[e gi cealaltd mobild l+4.Ln fis. 3.30 rontatd tw. Tn 6.Jo ;t

DupI cLunsc vede blocul estecompus din doud p5rfi, una fixi

este necesarsd se analizeze fenomcneleoetrecutein acel moment in toate pdrtile afectate de acestea.Intrucit momentul in care se incepe o perturbafie gi durata sa care in general este foarte scurt5, nu poi fi cunoscutedinainte, problema inregistrdrii fenomenelor care insotesc avaria devine deosebitde dificili. De aceea pentru studierea gi cunoagtereafenomenelor care au loc lnaintea ;i in timpul avariilor, s-a recurs la o serie de mdsuri in acest scop,care in principiu sint urmitoarele: - ioate manevrlrile in instalafiile energetice executedupe se foi de manevrd; - irr timpul serviciuiui, personalul de exploatare consemntazd in rapoarte comportareagi iunciionarea instalaiiilor; - se monteaze aparateinregistratoarein diferite puncte ale sistemulni: - se monteazraatarate sau dilerite sisteme cle semnalizarc a avariilor. Aceste misuri constituie elemente de bazd la analiza avarii1or din sistem. Qapoartelepersonalului de exploatareau deseori un caracter subiectiv, datoritd faptului cd inregistrarea datelorse face ulterior. Aceasta se explicd prin fapiul cI in momentul tuturor datelor din cauza avariei nu este posibill consemnarea timpului extrem de scurt a spontaneitd{iiapariiiei 9i evolutiei acesteia. Nici aparateledc mdsurd prevdzutecu sistem de inregistrare nu sint capabile sI inregistrezevarialiile rapide ale lenomenelor tranzitorii petrecutein timpul avariei.
3.9.1. Clapete qi aparate de inregistrare speciali

Elenrentede bazd pentru analiza avariilor sini aparatelesatt gi dispozitivele sernnalizarc de inregistrarespecialconstruite de si montate in diierite puncte ale sistemuluienergeiic.Dintre aparatele de semnalizareamintim toate protec{iile de suprasarcini, de scldere a frecvenfeisau a tensiunii etc. montate pe elementele sistemrrlui energetie. In reielele de medie tensiune gi in special in posturile subtespeciale,montate tlirane se folosesc clapete electromagnetice rect pe barele de inaltd tensiune. Acestea semnalizeazd orice valoarea sa de reglaj. rurent care depS;egte Principiul de frrncfionare al clapetelor de semnalizareeste Lrrnrdiorui: iluxul rnagneticcreai in miezul de fier al clapetei de cdtre curentul de scurtcircuit care trece prin bara de inaltd terrsiune atrage o paletI mobil5 aturtci cind lorfa datoritd fluxultti invingc foiia resortului antagonist. Paleta mobild desfaccun zd' 12l

O cilindru C pe care se afld pelicula.Cilindrul C gi tambr-rrul sint antrenatede un motor specialcu o turaiie uniiormd. Sistemul de' antrenarepoaie {i comandai de la distan}d,prin intermediul unor' cuplc electromaguetice. Prczinld dezavanlajul cd inregis:trarea ttu poate fi studiati' dc siste.mttl inclrdecit dupd prelucrareapelicrrlei.De asemenea
L -f

l,
Fig

'o

u lografulr al Principiul de furrc{ionare osci el6ctromecaniccu bucle.

dc care gi descircare a peliculei gi a sisiernr-tlui alimcntare de la traductor la bucle, care este complicat, face ca acest altarat sii itt poatd fi folosit numai de personalspecializat acest domcnitt".
3.9.4. Magnetoperturbograful

Acest aparat are urmitoarele avantaje principale: - permite inregistrareamajoritdiii fenomenelor eiectricecar.'' apar in timpul perturbaiiilor in sistemul energeiic; - printr-o aranjare judicioasi a capetelor de gtergere faii de cele de inregistrare, se pot imprima pe banda magneticd ;i" valori anterioare momentului inceperii perturbafiei, cum ;i tot procesulde inceperea avariei; acest lucrlt permite ttneori o analizd mai concludentda momentuittiinceperii avariei: -- banda magneticd poate inregistra in continuu dach estc lipiti cap la cap formind un circuit inchis; acest lucru permiie' inregistrareaoricdrui fenomen9i in orice moment; - fenomenele inregistrate pot fi redate in scopul analizdrii lor ulterioare; redarea se face in laborator, ai aparataj special: - datoritd procedeuluide gtergerea benzii, aceastapoate fi' lolositi de mai multe ori; _. benzilecu fenomenele inregistratepot fi plstrate sau transpuse'ire o bandd unicd, in scopul evideniieriimai clare, ori de' ciie ori estenecesar.

Magnetoperturbograiul(fig. 3.42) c:uprinde unndtoarcle pdrqi mai irnportante: - sistemul de antrenarea benzikrr ntagnetice, capetelede cu inregistrare gi de gtergere; - sistemul de comandi al dispozitir,ului automatizlrii, de i'nregistrareal magnetoperturbogrrr{ulrri (nefigurat in schemelc prezentate); _- oscilosralul c1e inaltl IrecvenfS, necesar polarizdrii benzii, si alimentareacapuiui de ;tergere cu medie irecvenid (33 kHz). Cind aparatul este in stare de func{ionare, banda magrueticd se cleplaseazi prin faia capeteior de inregistrare gi apoi .de giergere,in circuit inchis. In momentul aparifiei unei perturbafii care poate modilica valorile' mdrimilor r-rrmdriiegi inregistraie,sistemul de automa- Fig. 3.42. Principiul de funclionare tizare al dispozitivuluiintierupc al magnetoperiurbografrilui (partea de inregistrare): circuitele de gtergereale tuturor TA benzilor si acfioneazi ur-rsistent IM - transformator de curent: cap de traductor de adaptare; Cf tle semnalizare propriu. Totoda- inregistrare; CS cap de Stergere; .B bandS magnetice; A ax de id, sistemul de automaiizare al antrenare; P role de presare; Vr - role de inrnagnetoperturbografului actio- gin dVrr e role b evolant; STc o n t a c t ti e a nzil; de trcazd, un releu de timp (reglat semnalizare a ruperii benzii; OIF oscilator de inalt5 frecventS. la circa 20 s), care opregte complet funciionarea lui, dupd lnregistrarea pe bandl a perturbafi. ei. In acestmod pe toate benzile rdmin inregistrate fenomenele tlin timpul perturbaiiei,care poi Ii analizate cu ajutorul sistemului de redare. Datoritd disoozilici capctelorde ;iergere faii de cele inregistrare,se obfine un fel cle ,,memorie"a aparatului. Oscilatorul de inaltd frecven- Fig. 3.43. Principiul de funcfirxrare 33 td iunctioneazd,cu sau 60 kHz al nagneirperiurbografului (partea de re<iare): ;i servegte pentru alimentarea .s sursi pentru amplificator; capetelor de gtergere gi pentrr_r AR - amplificator de redare: CR cap de redare; O oscilograf de premagneiizarea circuitelor de inregistrare, 1?ir

in inregistrare, scopul imbundtdiiriicondifiilorde inregistrarein Sistemulde redare reprezentat fig. 3.43 se compunedintr-un de identiccu cel folosit pentruindispozitiv mecanic antrenare, sau registrdri. Pentruredarese poatefolosicapulde lnregistrare electronic specialamde Un amplificator un cap special redare. sau cu pliiici semnalele redare; ajutorulunui osciloscop osci de inregistrlrilede pe bandd. lograf se pot analiza acestuisistemamintim: Dintre dezavantajele - nu poateinregistravariaiiile unui curentcontinuu; - la redarenu se pot pdsira identicetaza gi amplitudine;t
fenomenuluiinregistrat; - Ienomenui inregistrat nu poate fi studiat imediat ci necesitd un anumit timp 9i un aparataj special pentru redarea gi prelucrareamaterialului respectiv.

INSTALATTTLOR PROTECTIE DE 4. EXPLOATAREA PRIN RELEE $r AUTOMATIZARE

4.1. Generalitdli O condifie esenfiali in indeplinirea rolului pentru care sint prevdzuteinstalafiile de protecfieprin relee gi automatizareeste meniinerealor in stare de Iunciionare, pentru a inten'eni corect in can:l apariii6i dileritelor perturbafii in sistemul energetic. Faptul cd defectele sint periodicesau sistematiceci intimpidnu toare si cd au cele mai variate aspecteingreueazdcondiiiile de tuncfionarecorectd a insialaiiilor de proteciie prin relee gi in multe cazuri chiar apreciereamodului lor de funciionare. Tocmai d.atoritl acestorgreutdfi, pentru mlrirea siguran{ei de funcin fionare a instalaiiilor de protecfieprin relee gi automatizare, tehnica de specialitate s-au elaborat instrucfiuni metodicepentru verificarea 9i incercarea acestor instalalii. S-a dovedit cI buna lor funcfionare este in func{ie de modul cum sint intrefinute sau verificate. De asemeneao contribufie importani5 in buna inirefinere o are personalul insdrcinatcu aceasta, care trebuiesd aibi cunogiinfl 9i experienfh indelungati in acestdomeniu. Asigurarea unei exploatari judicioasea instalaiiilor de proiecfie prin relee 9i aulomalizarenu este posibild fird utilajul 9i sculele necesareefectuirii tuturor probelor sau eventualelorrep a r a i i i c e s e i m p u n ( c a p .3 ) . Fiecare echipd de veriiicare trebuie si lie inzeslrat| in mod obligatoriu cu o trusd de scule gi aparate,care sd coniini minimum urmitoarele utilaje necesare: - 6 gurubelnife diferite mdrimi (2-10 mm); de - 2 palente cu minere izolante; - 4 clegti diferiii (cu fdlci late, rotunde, pentru tdiat sirma, dezizolal etc.\; - I trusi de chei fixe pentru piulife de 3-18 mm; - I trusd de chei tubuiare de 3-18 mm:

127

3 pertsete diferite mirimi (una antimagneiici); de I foarfecd pentru tdiat carion sau hirtie;

- I foarlecd pentrut6iat tabli; - 2 cufite pentrutiiat sau dezizolal conductoare; -. 2 ciocane lipit cu cositor, pentrudifcritetensiunigi pirde
- 1 metrrrtle iemn sau rigli izc:latd penirn misurat; -- I clegtepentru piombat; I creion pentru incercattensiunea; I lampi portativd pentru iluminat; - 2 cordoanede alimentare (bi sau trifilare) de 20-.10 m lungime gi secfiunede 1,5 sau 2,5 mm2; - 20-40 cordoane de conexiuni (flexibile), cu banane la capete, lungimi diferiie (0,5-4 m); de - 10-20 papuci pentru conexiuni la aparate; l0-20 cleme speciale de prinderc, iip crocodil; 2-4 inlrerupltoare sau separatoarc(hebluri) diierite; I ohmmetrucu citire directd; I perechetelefoane portaiive (nrrmai receptorulgi nricroionul) cu o baterie de .{-6 \/l - 2 inductoarede 500 fi t 000 !'; - 2 aparate de mdsurat universalc (preferabil tipul AVOi\{ET): - 2 blocr-rri incercare specialepentru racordareainstaiade iiilor de verilicare a protecfiei (partea rnobill specialS); - I autotransiormatorreglabil de 0-250 V, rnax. BA. In ce privegteaparaiele de mdsurd, tipul gi numdrul lor este in funciie de natura gi volumul verificdrilor programate.De asemenea uiilajul corespunzdtorincercdrilor respectivetrebuie si se adauge la cele enumerate. Fiecare echipa esie bine si aibl lln transformator de 220/110124 li 200-300 VA pentru ihlminat care poate sprvi gi V pentru futrnizareacurenfilor necesari incercirii protecfiei, atunci cind se defecteazd sau lipsegteunul dintre utilajele speciale.Nu trebuie sd lipseascddin trusa de scule a echipeide verificlri nici piesede rezerv-d pentru fiferiteie tipuri-de rclec. In aceastZ runele ciitegorie se recomandi in speci.alurnrdtoarele:contacte mobile sau pldcuie de argint pentru contactelereleelor intermediaretip RI sau pentru releeletip RT sau RC, rofi -frccvent diniaie pentru relee de timp etc., piese care se uzeazAdesiul de in exploatare. 128

In afard de cele ardtate mai sus, echipelede verificdri mai trebuie sd posedeun minimum de material documentar9i anume: - instruciiunile de verilicare gi leglare a diferitelor tipuri de relee, elaboratein inireprinderearespectivd; - schemele principiu gi montaj ale instalaiiei care se vede rificd; - parametrii de reglaj ai protecfieicare se verifica: - cdrfi de specialitate.

in 4.2.Punerea funcfiune*,ilikt"ttilor de protectie


4.2.1. Probleme de organizare

In scopul executariicompletegi de buna caliiate a inceicdrilor cum gi a punerii la punct a oric5rei insialafii de proteciieprin relee gi arlomalizaie, trebuie si se respectein principiu urmitoarea succesiune opera{ii1orde verificare: a Organizarea lucrului. Prin aceasta se in{elege deiimiiarea precisaa funcfiunilor;i rdspunderiice revin fiecdrui participant la acestelucr5ri, cuill ar fi: cine scoate din luncfiune partea de inaitd tensilutea irrstala{iei, cine rdspundede calitateaverificdrilor, cine are conpetenfasd verifice instalafiilede protecfiesi automatizare etc. tiltcumerttaliilor.Prin aceastain{elegem studieConsuLtarea rea schemelor principiusau de montaj ale instalafiilorcare se de verificd,cu modificdrilefdcute Ia zi a buletinului de verificare anterioard instrLrcfiunilor speciale exploatare de a ale acestorinstalaiii si a altor observatii sau adnotlri speciale,daca eristd. Pregdtirea utilajutui de i.ncercare a aparatektrde ndsurat ;i trccesare. VerificareaaspectuLui exterior. Prin aceastainielegem verilicarea vizttali a calitalii execuiiei din punct de vedeie mecanic si constructiv elementelor a care compuninstalaiiace se verificd. Ii erificareu i zoLa{ iei Verificarea parametrilor electrici ai itrctaLatiei propriu-zise. Aceasti verificarese crecuid in mai multe etapegi anume: - ldrd curent: marcajul - schemafiecarui elementseparat; - cu curent: partea alimentatl in curent continuu, in ansambiu; - cu curent: parteaalimentatdcu tensiunegi curent alternativ, in ansamblu;
9 Exploatarea de proteclie $i automatizare ale slstemelor electrice I 29

- incercareacompleti din primar, din secundarsau pe vitt' Punerea in funcliune (darea in exploatare) in Ooeratiile de ve.rificareenumeratetrebuie respectate mod obligltoriir pentru orice fel de instalaiie de protecJie .prin reiee tiecdrui tip. de instalaairtomatiiarecu completirile specifice 9i pentru aceastaiie stabilite prin instructiunilespecialelaborate intimpla uneori sd fie tratatd cu mai-puiina atenlieveriliSe unor elementcauxiliare dar dc mare importanfd,cum ar fi c:area semnacu cazul baterieide acumulare instalaiiase cleincSrcafe, centralc ctc. lizdrile
4.2.2. Probleme tehnice

din tara noastri rapidd a industriei energetice Dezvoltarea punere ul rlinqt rnole problemenoi in cc prive; modul cle punerein nrohlemo oriveste a riclicatrtnele iunciiune a noiior unitlti construiie.De exemph, pentr' marile ;i centraie electricesal staiii de intercor-rexiune transformare a in creirli de cadre specializate acest aodrut pe linsi necesitatea m a 6 b m e n i r ; i n e c e s i t a t cs t a b i l i r i ir r r r o r e t o d en o i ; i t ' o r e s ' u n z i r in toare lucrhrilor cle punere in iunctiune. ca reguld gcnera.la.-si -.c recomandi sa se facd in orditlea indicata .onditii uormale, verif turmdtoarele icari: - Verificarea completa clirt ltnte punctele cle aeclerea bate' riei rJeacumulatctare a instala{iitor anexe,incepind cu pldcilc $t cu clin acumulatoare bornelede racordarea bateriei 9i termininti la cu bareteiede curent continurr conectate cel mai indcplrtat Se punct al centraleisau staiiei respective. va insistain special asupra verificdrii izola\iei in curent continuu sau alternativ si " de poliritdtii baretelor. Este deosebit importapt ca acesteverificompletgi sd nr,rse admitd pilnereain funcciri sd iie efectuate decit dupa terminarca iiune a instalaiiei cle acumulatoare .defidil proieci sau din instrucliuni,itrnitivi a tuturor prevederilor remedieri nu se mai pot lace atii de u;or ultcirucit eventualele rior dupl puncreasub tensiunea bateriilor.Estc evidentdmarea importaniSa acestorinstalafii inirucii elc servescintreagh indin centrala sau staiia respectiv5. stalaiic clecircuite secllndare totugi nu trebuie neglijatd instaDesi de importanid secundarS, 'laiia de it't':ircare baterieide acumulatoare. a - Verifica.rea centralertin intreaga completda semnaLizdrilor instala{ie. Prirr lemnalizdri centrale se in{e1egeatit panoLrl aferent acesteiinsialaiii cit si toate baretelede semnalizareexistenter (semnalizare de prevenire, semnalizareaclapetei.neridip'-"reiii1a pdmint ctc.). Absolut toate baretelt' cate,semnalizarea 130

care rlu au fost luate in cor-rsiderare incercareabateriei trebuie la incercatecu aceastdocazie.lncercareaacestorbarete se va face in curent continuu' sau alternativ, cu o deosebitdr sriilt intrucit o datd irrstalaiiaintrata in functiune (chiar parfiali, este foarte greu sd se mai depistezc eventualdc{ectin acestelocuri. o un verificare atentd trebLrje cfectr-ratd legdturi cu notarea 9i vopin ' sirea baretelorin conformitate proieltul sau cu pET. crr cLr accasti ocazieeste bine sd sc inccrcesi si se verifice toate bare'tele existcnte centrali sau sta{ie,chiar dacd nu sinr in in legzturacu semnalizdrile cerntrale, cum estecazul cu bareaga tele de sincronizare, difcritebaretede blocaisau altele.precizdm cd toate acesteverificrri sc efectueazd baretr.le ,:ri libere adicd neracorclate elementele. linie pentni care sint destinate. la dc sc Racordarea face numa.idirpd-cese verificr si eristd siguiania cd instalaiia corespunzdloare fiecirui element este in" ordine intr-o i.stala{ie corecidelemente {pentru a nu se introdrrcc neincercatc ). - I/erificarea cornpletd o irtstaLalitLor proteclie de si mdsurd tt tuturor eLementeLor comutrc din stalio res'pectitsd. aceasti In categorie intrd celulelcde masrrrasi cresincrcluizare, care ati circuit-e toati itafia s.i cleciposibiriteiicleracordar"'piin diierite in legdtLrricu fiecare element clin ccntrala sau statia'respectivd. -ri'in 'rp"Se r,raacorda o deosebitd atentrie circuitelor de tensiLrne ::iala;a-numiteibuclede tensiune, care trebuieverificatd'cu toitd ateniia. I n a i a r a v e r i l i c i r i l o rd e i z o l a { i c ; i c l em a r c a r ec s t ei n d i c a tc a , brrcla de tensiune sd sc incerce crr tcn:;iunc alternativa lrila.zarit (20-30 \i intrc faze) perntru se 'erifica dacd legdturilesint a c o r e c l t '( l a b o r n c l t 'n r a r t t t , t ' o r . s P r r r r z d t op ) n t r u f i e c a r ec l e a re ment i' parte din toatd ceniralasau staiia caie se pune in funciirrne. Aceasti incercarespecialase cfectueazdcti o deosebiti srijd ciin punctul rle vedereal proteciieimuncii,intrucit or.intr-o grege-al5 acestcaz se poateaplica tcnsiuneinalti in cfrcuitele in prirnarc daioriti unei alimentiri inverse a transformatoarelor de mdsLira. scopulevitdrii acestoreventualitdlide alirnentare ln inversdin tot iimpul acestorincerciri (fig. -1.1)se iau urmdtoart'lc masLrri: - se montcazdscurtcircuitoare borneleprimare la ale translormatoarelor tensiune: de -- se intrerup legdtr:rilci;3115i'lnratoarelor de mdsurd atit la partea primari cit si la cea sccunclara, prin toate elemeniele posibile (separatoare, siuuran{esi chiar clemelecircuitelor secundare: )
I'

t3l

pe cu alimerttarea tensiunealternativl pentru ittcercarea viu a buclei de tensiune se face direct de la plecareadin seiun de darul transformatoarelor mdsurd, tdrd ca acestasd Iie racordat. fazelor se verifici si tensiunilor respcciarea tLtturor Existenfa de la toatebornele tensirtne la clemelenotatespecialdin ;irttl si de cieme al fiecdrui element n0kv se in parte. De asemenea verificd cu aceastdocazie baredin toatd tele de sincronizare c e u t r a l a ,i r t c l u s i v p a n o r t l d e de sincronizare la pttpitrul de :omandd. - Verificareacornpletda instalaliilor de protectie,tl lor dirt atttomatizare a cuple statia sau certtralarespectioti' Trebuie veriticate de asemerreacircuitelecare au legdttt( i r d t ' r ri n t r e a c a n s t a l a t i e c i r a cuitele de blocare it separa / ,lncercare (VvW+R de toarelor in funciie de poziiia h^^^F--t cuolei. circuitele de anclattWvyv-f in sare sau declangare luncfie de frecvcntb (transelede sainstalatiile AAR siunea sislenului f de ban

Verificareo cr:ntPLeld cornPonent fiecdrui eLernent slatiei (1inie, generator din sau transformator).Orclineaitl care se verificd elementele este in ftrnctiede nccesitltilesistemulttienergeticsatl de staiie cele locale.
F-ig. 4.1. Scltentade incercar.'pc viu a buclei unui sistenr Ce l)afe. A al

de Verificareain laborator a elententelor protec(ie gi automaiizare ii 9i In iaboratorse pot cre'acondif mr-rlt mai conrplete. mai concluclelie de veriiicare a clemelltelorcomponenteale instalaEste mai greu sd-se.simuleze iiilor de proteciiegi automatizare. in laboraior intreaga instala{iecare irebuie incercatd,dupd cum la locul de montar! a instalafiei este greu sd se creezeaceleagi posibiliilii ca in laborator.ln laboratorse pot verifica 9i stLrdia 132

ce toate aceleelementesau pdrli din instalalia respectivd, se pot demonta gi transporta de la locul derinstalare pinl in laborator. Nu se poi transporia irr laborator unele elemente(intrerupdtoare, de transformatoare mdsurl eic.), care se verificd prin incercdri la |ala locului, impreundcu intreaga instalaiie. Elementelecele mai caracteristice care se pot verilica in laborator .sint releele de toate tipurile. imoreuni cu anexelenecL-. s a r e f u r r c f i o n d r ilio r i r r c o n t l i t i i r r o r m a l c C a a n e r c i n t i l n i m i n rezisten{e, inductanie;i capacitdli marea majoritatea caz;lrik>r, sub forma unor plcsedetasate releul principalgi firi de care de nu se oot efectuaincerciri conrnlctc. Avirrtajul cel mai imp<rrtartf sturiicrii.sauverificdriiin laal boratora elementelor dc'pror('clie arrtom si atizareconstdin fapiul ci se poatetrage o concluziesiguri si precisd,datoritd condifiilor ce se pot asigura. Verilicarilc sau siudiile in laboraior se pot efectuadupd un program mai larg si intr-trn timp mai lung decit atunci cincl instala{ia respectivardmine pc ioc gi este scoasd din funciiuni: pentrrro antrmiiS perioadS. De asemcnea, cr,entrralele reparaiii icdri ce apar in tiniprrl verificdrii se pot realizain consau nrodif difii irrcornparabil bune si mai comodein laborator.Ilvident mai este si faptr-rl in laboratorse Doateurmdri cu mai multd usucI r i n l d h r r r c { i ( ) n a r c ia[ t ' r i t e l o rp a r l i t ' o m p ( ) n c n ta l c c l c m c n t u h r i ti e 5i in alte pozilii sau condiiii dccit cele de pe teren. Lipsa prafului. a umidit5{ii,a ageniilorchimici,a cimpurilormagnetice sau clectricesi a altor factori care pot inflrreniain rdu {uncfionarea releelorface ca verificarcain laboratorsd fie intotdeauna preferatd. Srrrsele rrtilajeledc'care cli.-sirr.rngeneral laboratoarelc si irr sint mai sigure $i mai puternice. astfeliucit si din acestpunct de vedereverificlrile in laboratorsirrt intotdeauua preferat. de Volumrrisi natura verificdrilordepindatit de locul in care se efeciucazd gi de tiprrl si scopul acestora. cit In laboratorse verilird cleobicei,aga cum am ardtat,elementele de protecfiecare in general sint relee maximale de curent, gi relee tle timp, relee intermccliare, relee direclionale altele.Veriiicareaoricdrui tip de relerrcuprindecloul capitoleimportante si anume: - vcrilicarea pdrfii mecanice: - ,verificarea pariii cle'cirice. Vcrificareapirlii mecanicecare nu difera iu general de la releu la releu se referd la: etanseitate:starea suruburilor de la jocul irr lagire al plrtilor mobile;stareaconbornelec.rterioare;

133

iactelor; starea resoartelor spirale, starea diferiteior piesc de sustineresau de prindere a pdrfilor componente releului, siaale rea mecanismuluide temporizareal releelorde iimp etc. Veriiicareapdriii eleciriceare comLlnpentru orice tip de releu, numai verilicareaizolaiiei, in rest dife.rdde la unul la aitul in funcfie de tipul releului respectiv.Amdnunte si precizdriin legaturd cu valoarea tensiunii de incercare a izolafiei releelor sint reglementate prin instrucfiunile speciale ale fabricii constnrctoare. Verificarea reglareaca;i +ractcristiciiclectricccste proba cea mai impottantd a ori3 cdrLritip de rcieLr. La releele interrnediare de cxemplu tip RI sail al' tele asemdnltoare sint importante urmltoarc'le probe , f b electrice: - inclridereasaLl deschiderca sigurd gi simultani a Fig. a.2. V.riti.u*u .uracteristicilor tuturor contactelor electrice; electrice ale releelor: verificarea se efectueazd la ( de curent; b de tensiune satr intermediar. tensiunea sarciua prescrisi 5i de fabrici: - tensiunilede ac{ionare de revenireale releulr-ri; si aceasta se verifice cu curent continuu saLlalternatir',in lunciic rler corrstrucfia releului. Schemade verificarea pdrtii electrice releelorinterrnediare er s a u d e t e n s i u n e s t ea c t ' e a i r r f i g . 4 . 2 ,b . e J La releelemaximale sau minimale de curent saLrde tonsiune (tip RC saLt pdrfii electrice estc in principiuiderrRT) verificare'a ticd cu cea a releelorinterrnediare deosebirea oroba a doua crr cd se repetd pentru liecare punct ai scalei.Evideni ci la relerrldc curent se verificd curentul de acfionaresi de revenire. Pentrrr acestetipuri de relee este importani sd se verilice ;i raporir-rl dintre curenfii sau tensiunilede ac{ionare sau cle reveuire, denr-rmit de si ,,coeiicient revenire". Schemelede verilicareelectricda releelorde curent 9i tensiune sint reprezentate fig. 1.2, in cazul cind se Iolosescreoin state 9i potenfiontetre, SLlrsa lolositl de curent continuu sau a1ternativ estein lunctie de tipul releelorcare se verificd. Contactele releelorse ineearcd iuchiderea 1a sau la cleschiclcrea circuitului comandat de releu in schemade proteciie sau cu o sarcind echivalentdsi la tensiuneacorespunzAloare. Ia lnchiderea saLrdeschiderea trebuiesid fie precise5i sigLrre, s idrd vibratii san 134

scinteieri. Pentru releele maximaie cu contacte normal deschisc verificarea inchiderii contactelorse face prin mlrirea curentului pestevaloareareglatd pind in bobina releului, incepind de 1a 5o7e 1a de 5 sau de mai mulie ori valoarea reglatd (atit cit permile instalafia de incercarea releelor gi stabilitatealor termicd). Verificarea ;i reglarea caracteristicilorelectrice ale releelor direcfionale este mai complicatdintrucit trebuie si se urmdreascl contactelor releitluipentruvariafii de unghi, de cuiettt aciionarea Ddm spre: ;i de tensiune. exemplilicare schemade verilicarea a unui releu direclional tip INIB 176 (fig.4.3).Cu ajutorul acestei scheme se verificd: -- caracieristica de func{ionare, inchiderea contacsau deschiderea ie tului in f r-rncf de unshiul de delazai dintre tensiune gi curent ltll- F i g . 4 . 3 . S c h e t n ad e v e r i f i c a r e ' a r e l e e l o rd i ' rectionatetio LelBlTB. unmitd si caracteristicd ghiularS;1a acesttip de pentru o alimentarecu 100 V in .l"l"u, "atr"terisiica'unghiului circuitul de curent este indicatSirt circuitul de tensinne;i 5 A in tabela4.1 sau in diagramadin fig. 4.4; in acestfel se poatedetermaxime sau unghiul interior al mina unghiul de sensibilitate releului direciional care, pentru cazrf dal este de 70"; - caracteristica sensibilitatea releului U:f (l\' pentru de maximd; in schemade mai slls vom mellunshiul de sensibilitate tine unghiul 1a 70' inductiv 9i variind tensiuneain trepte fixe, vom nota ca in tabela4.2, valorile curentuluila care releul isi inchide contactul;teoretic aceastd caracteristiclar trebui sd fie o hiperbold gi in mod practic rezultatelese apropie curbl; abaterile destul de mr-rltde aceastd care intervin se datorescin mare parte erorilor aparatelorde mdsurat ;i citirii. - veriiicarea inchiderii simetrice a iluxurilor releului, in scopul evitdrii inaceast6 Fis. 4 4. Diagrama ,de chideriide 1a sine a contactului; probe este specificdreleului direcfional Iuncfiortare a ieleului diie he inducf tip lMB, careigi poateinchide rectional tip lMBlTB.

135

coniaciul atrrnci cind intreferurile celor patru poli nll sint simetrice gi reieul este alimeniat numai cu curent sau i . Pozi{ia I tensiune(fdrd sd aibd condiiii contactulul deschis inchis de acfionare), verificarea acestei asimetrii constd din doud probe'$ianume: tensiunenuld la bornelede tensiuneale releului (insd cu bornele scuricircuiiatesau inchise pe o rezistentdde valoare m i c d ) s i c r r c r r r e n d c 4 - 1 0 o r i n t a i m a r c d e c i tc r t r e n t un o m i n a l t l al circuiiului de curent; in acestcaz echiaaiulmobil nu trebuie si i n c h i d dc o n t a c i u s i n i c i s d a i b d t e n d i n t i d c c l e p l a s a r e : l
Tabcln 4.2

Tabela 4.t

- cu curent nul in circuitui de curent al releului (insi cu bornelede crrrentscurtcircuitaie) cu tensirrne gi ridicatd pinl la de 1,5ori valoareanominali.,se urmlregteca echipajtrl mobil si nu se roteascdsi deci sd nu se inchidd contactul. In cazul cind releul este dereglat,existd o asimetriein intrcfierurile polilor sdi ;i releul poatesd-si inchidacontactulla una din probele de mai sus. Este evident ci in asemenea cazuri sc vor lua mdsuriie corespunzitoarede remediere.In mod practic, in cazul amintit remediereaasimetriei se faqe prin modificarea pozi\iei stmbureluide tole din interiorul tambrrrului de aluminiu (care are o te;iiurI destinatdspecialpentru aceasta), pind.cind releul'nu mai orczintAanomalia semnalatd. Verificareatransformatoarelorde miisurd Transformatoarele mdsurd pentru proteciiepot ii privite din de doud punctede vederegi anume: -- ca elementecomDonente instalatiei de inaltl tensiune; ale - ca elemente comoonente schemelor protecfiegi auto, de ale matizare. Pentru primul caz, incercirile sint bine precizalein instrucin fiunile privind acesteelemente.Ele se eiectueazd special la

punereain lunciiune sau la inlocuirea elementelor care se defecteazd sau devin suspecte. reguld probeleau scopul de a veriDe fica mai mult dacd transformatorul corespundedin pr-lnctulde vedere al izolaiiei, clasei de precizie (eroarea de raport gi de unghi) etc. Nu intotdeaunaechipeiecare verificd instalaiia priAceasti mard. verificd si corectaracordarela circuitelesecundare. verificareesie obligaiorie pentru echipelecare se ocupd cu instala{ia de protecfiegi automatizare.Pentru o siguranid mai mare asllpra modului cum sint rcalizateschemele circuitelor secundare -unor de protecfiispeciale(difereniiald, direciionalS, distanfd, a1e intotdeaunaverificontrolul sincronismuluietc.) este necesard carea translormatoarelorde misurd care intrd ca element component al schemeide proteciie.Astfel, pentru proiectiilemaximale de curent racordate in secundarul transformatorufui de curent este obligatorie verificarea raportuh-ride translormare al accstuia; aceastdteriiicare nu este de mare precizie,ci are mai mttlt scopulde a evita greselide raport (trebuieverificaidacdiransformatorul a lost conectatpe raportLtlde transformarestabilit in ca1culele reglajelor proteciiei). .Pentru protecfiiledireclionalcsau difereniiale care interela seazd sen.sulenergiei electrice mdsurate cu transformatoarele pe respective, linga verificdrile ardtate mai sus se verificd gi modui cum a fost respectatd polariiatea acestora, in funcfie de gi protecfiei de amplasarea in insialafiade inaltd ierrschema lor siune.1n sfirgit esteimportanid gi alegerea inflgurdrilor secundare ale transformatoarelor curent pentru mlsurd sau proteciie.De de proteciieidicxemplu,irebuiecontrolatsd nu .*e{aci conectarea fereniiale in inf i$urdrile secundare ale translormatoarelor de curent ilestinate pentru mdsurd intrucit aceasta poate duce la aciionarea gresitd a protecfiei. Toi din acest puhct de vedere trebuie verilicate foatre atent conexiuniletuturor transformatoade relor iniermediaredc curent sau tensiunefolosite in schemele proteciiegi automatizare. in Pentru realizareaoractic5a cclor mentiorraie cele mai multc satt instalatiicomplicatr, aparatespeciale cazurinu sint necesaie eie putindu-seelectua ugor crl aparatelede misurat descrisemai sus, care intrd in dotafia obligatoriea oricirui laborator sau ' echipade verificare. asupra transIncercirile cele mai irecventecare se electueazl, de iormatoarelor'de misurA ulilizale in schemele protec{iegi automatizareail ca scoD: - verificarea iaportului de transfr-,rmare; '_ verificarea polaritliii bornelor translormatoarelorde mdsurd sau a grupelorde conexiuniale celor.de tensiune;

r3 6

137

leagd succeqivin circuitele din secundarul translormatorultti ;i;hn, dupe care se inseriazl in circuitul secundar al .l-ransforrnatorului care se incearce. \n cazul in care polaritdiile ,sint semn irl corect notate, indicaiiile wattnelrului att apelagi polaritatea transformatoruluf u*Lur. mdsurdri. In cazul in care

de Fig. -1.!. .Sr'h,:nta ve' rificare a polarii6{ii transforniatoarelor de curent cu voltmetrttl :ji pila eleciric-i.

l.'is. 4.10. Schema de r'erificare a pode iafitatii transformatoarelor cttrent cu wattmetrtrl.

nu este corectd,intlicaliilewatimetrttluivor avca selllnc diierite insd probd esteconclLidentd, dupi in cele doud mdsurhri.AceastS se vede necesitdttrl moniaj mai comple\' cu aparate mli cum .rit"; pentru acest motiv ea nu este mr,rlt iolositd in practica. Metodele cte ileterminare a polariidiii transiormaioarelor dc de ctt mdsurd a tensilrniisint in principiuasemSnStoare alc celor curent. rtolt'amDeterminareacaracteristiciiu :l Q) (caracteristicct {ace cu ajutorul schemeidin tig. 4.11. Cu ajutorul -auto-prrj "u iransformatoruluireglabil At se pciateobfine o tensiunevariabiid ie la O pini la valoareaiensiunii nominall a surseicie alimentare. CLi ampermelrrrlsi ctt voltmetrui se mdsoard curentttl a secttndare trans;i tensiunea,i".,*.rr" magnetizarii intl.gurdrii de formatorrrlr-ri curent, atunci cind inT, At primard estedeconectatd. fa;rrrarea " Inainte cle a se incePc aceastdincercareeste bine sd se controlezeizolatia infisuririlor transiormatoruluilegdtura la Trebuiesd se deconectezc F i g . 4 . 1 L R i d i c a r e at ' u r l r e i pdmint a infdguririi secundare moin a lensiune-curent tra,lslorma' mentul mdsuririi, pentru a se evita clc cureut. toarel,:rr

de montaj sau.de maei suprasolicitarea din cauzaune.i .greFeli ca mdsurlrile s.dinceapdde la.valori mici ;![;il:'a;-i..o*unaa decit pent-ruscurt timp parametrii nominali .i.a n, clepdgeascd *aru*t . ln cazul cind tiansformatorul este ;i iil"i"irirtlirtui el este bun, curba o. tugn.iirui; iiig' +'rz) are forma f iar cind torma 11' defect are PentrucomparareaulterioarSast5riitransformatoruluidupi forma.curbei este necesara se cunoaFie o run.tionureiriaetung-atd in fu.ciiune a transformatoarelor' l;;"?;rea ;. ffi;;;ti;;;" intre ele ^intermediare, Sini unele canri cincl este necesarsI se compare de curent sau caracteristicile trrniioiniuttat"lor 1 ucrrr -piotdciiilor r,"tar1urupru folosirii tor raiionale. A.cest. ;;iil;;;iiut", sau al filtrelor de dilereniiale. se intimpld in curu.i[ -b'ii., ca poriul ca mdsurdrile eiectuate mai ;:";;;il"h;;;;1r.t. acestirtcru reierindu-sein Oeconcludente, rlii.i.nt ;r";;';;'ii.' cel se contea.ze .p."iir'i; ;;.;;i";i.Ti"r-tunil.,ne-curent, pe care datora fie,eroiilor aparatelorde mi-pentru mai mult. Aceastase poate mdsrrrlri .ria-lrf"rit", fi" ioloririi unor aparate diierite obtinerea datelor necc;;;;.;t;" ;i;' tiansformatoarelor.'peniru mai sare unor concluzllmai sigrrrese recurgeia alte mdsurlri cele mai iolosite pentru alegereaa Una ciintrernetodele "p..irf". identiceeste indicat in fig.4.l3..Aparatul dlud transiormatoare demdsuratconectatiainfdgur5rilesecundarealetransiormatoaii'rite ioarte i"fo. fi gi f2 trebLriesd permitd misrrrdri intre pin6 la zeci de miliamperi). irigi tA" ia dublul valorii nominale nu :|oioauta rezistentainterioard a aparatttlr'ti trebuie sd fie mai clecurent sau diferenlial care se {olomare decit cea a unui releu chiar pentru domenii de mdsurare de ;;;i; il schemeie protecfier' \ de ordinul miliamPerilor. Esteevidentcipentrudoudtrarlsiormatoareidentice,Curennu depd9egte tul mdsurat Oe ampJrmeiiul conectatca in tig' 4'13 atunci cincl-in primar circuli valori clc zeci o"- -iiionipori,

Sursa

"l

- .lii"rI
A

't
I

I"' rl

i Ir Fig. 4.12. Forma curbelor tensiune'curen!.

f2

identitdtii Fis. 4.13. C<-rlnpararea de Transforrnatoarelor curent'

140

l4l

curentul nominal al transfermatoarelor incercate.in caz contrar dilerenfaeste mult mai mare. Dintr-un lot mai mare se aleg bineinleles transformatoarele care dau cea mai micd diferentS. Este recomandabil si se verifice si incdrcarea circuitelor transformatoarelor. Pentru transformatoareie curent este usor de de calculat (in cazul cind nu avem alte indicatii decit datele sale nominale), care este sarcina admisd pentru infSgurarea secunclar5,in scopulrespectiriiclaseide precizie. Aceasid.sarcind maximi estc data de formula
I

rlecesare, astfel incit forma curbei curentului alternativ folosit si 'cind fie riguros sinusoidald.In cazul avem indoieli asupra acestui lucru gi nu avem posibilitd{i de control vom avea grijd ca instalajia cu care realizdrnschema dinifig. 4.14 sd aibi o putere de doui sau mai multe ori mai mare decit aceea a transformatorului de mdsurd al cZrui circuit il verificim 4.5. Verificareaschemeicomplete de protecfie gi automatizare Dupa terminareamontajului (cazul instalaliilor noi), sall a punerii la punct a tuturor elementelorde proteciie gi automatizare, (cazu|instalafiilorin reviziesau reparaiie)se trecela veriiicarea in ansamblua instalafieirespective. cazul instalafiiIn din punctulde vedereal proteclor noi nri se iau mlsuri speciale in afara celor {iei mLrncii(ca pentru instalafiilein funciir-rne) impusede verificdrile tensiune mdritd. cu dupd scoaterea lor I-a irrstalafiilein func{iune,se procecleazd, de sub tcnsiune, 1a izolarea lor de partea cu inaltI tensiune,de cdtre personaiulde servicir-r staliei sau al centralei respective. al I-r-rcrdrile verilicare se executdde cdtre personalulspecializat de si nu irebuie incepuiedecii dupd ce s-au terminat toate operaliilc. pregltitoare9i s-au luat toate mdsurilecleprevenire accideniea prin P.E.T.9i N.T.S. lor, reglementate penJinind seamacd unele dintre probelece irebuie efectuate iru veriiicarea completd a instalafiilor de proieciie si automaiizare (consullareadocumentaiiilor,verificarea aspectuluiexterior nu si al izolafiei etc.) au fost tratate in paragrafeleprecedente vom mai insisia asupralor. De asemenea presupune fiecare se cd releu sau elenrentcomponental schemeia fost verificat seDarat si s-au realizatreglajeiecorespunzdtoare. lnainte de a se trecela verificarea completda instala{iilor, se controleazidacd toate conexiunile din ;irurile de cleme sint strinse in clemele respective9i in mod special guruburile din cleme.Es,te deosebit important ca toate guruburilesI fie strinse, de mai ales ccle din circuitele curent. de Veriiicareacompletda instalaiiilor de proteciiei;i automati1 zare se lace in doui moduri gi anume fdrd curent gi CU curent. cu Prin verificardainstalafiilorfarl curent se infelegecontroiui tuturor iegiturilor dintre elementeleinstalaiiei respective(legdturile dintre translormatoarele mdsurd,intrerupdtoareetc.) gi de panourilepe care sint montatereleele,legdturile dintre elementele aparaie componentcale instalafiei (relee, lampI de sernnalizare,

7Ln-

(4.41

in carc: Zn esle sarcitta maximd admisibild in l i n i t a c l a s e i d e p r e c i z i e s a u s a r c i n an o m i n a l da iransformatonrlrri, in Pn nominalda trarrsformatcirului respectiv. Pttterea.

in VA;

curentul noruinal a\ transformaton.rlui A (5 sau in unele cazuri 1 A). Pentru transformatoarele tensiuncsc aplicd forrnrrla de
Lh:-:--

In

un
"PnP,

10000

(4.5)

In care

este tensiurrera nominalzi securrdard gc:ncral ilt 100 V; putereanominala er translorrnatoiului rcspectiv,

Sarcina.secundari a unui transformator se mdsoard it-r acelagi mod ca la ridicareacurbei volt-amper, o schcmddin fis. cu - 1 . 1 4C i r c r r i t ud e c r r r e n t a u t e n s i u n c a t ' a r es i n t r a c o r d a t e p a . l s l a ratele de mlsurat sarr cle protec{iese leagd in punctelcx $i !/" I-n practicS, aceasta realizeazlchiar ia borneletransforntatose rtrlrri,pentrua se inclucle conductoarcle legdturadintrett'anssi de formatoare inslalaiia propriu-zisi,avind grijd sa utr existenici si 'cu 'transformatorulr-ii o legitr-rrd secundanrl he misurd. Impedanfa mdsurald la unul din parametrii nominali ai circuitului respectiv(5 sau I A perrtrutransiormatoarele curentsi 100\r de perrtrucele de tensirrnc) trebuic sd fie mai micd dccit valoarea maximdadmisibildZn pcntru re, ductoarole ctrrentsi mai mare de pentrrltransformartecitaceasta toarelede tensiune. Fig. 4.l.l .Schelra de r.ndsui'are a securrdare transfclrmaioaPentru a nu defornta rezulsarcir-rii a relor de crrrent. taielc, vom lua ioate mdsurilc

143

.:-'

;,i

":'

de mdsurat etc.).Aceste verificiri Sefectueazd ajutorultelecu foanelorportative,ohrnmetrelor, soneriilor9i altor diipozitive similarecarecontroleazd continuitatea circuitelor. Verificarea fdrd gurgqtestesigurd 9i si.rnpld, lnsd ceremult timp, mai alespentru instalatiile mari. Prin verificarea instalafiilorcu curent se infelege controlui tuturor leglturilor dintre elementele instalatiei, ajutorul cucu rentului sau al tensiunii.In acestscopse alimenleazd instalafia respectivlcu curentul sau qu tensiunea regim. Acestgen de de verificare mai nume;tesi oerificarea onsintblu sauo-erificase tn rea interacliuniischemei.
Pentru a se verifica interactiunea schemeide curent continuu. dupi ce s-a constatat cd toate elementele Iunclioneazi corect gi schemagdsitd coincidecu cea din proiect, se trece la incercarea interaciiunii releelor din intreaga instalaiie. In acest scop. se indepdrteazdtoate leg-Siurile provizorii reailizate timpul verifiin cdrilor anterioare (ale izolatiei, ale elementelorsepaiate etc.). Dacd verilicarea necesitagi acfionareaunui intrerupdtor sau separator de inaltd tensiunepentru siguraniS,se mobiiizeazl perso-citeva nalul care exploateazdacesteelementegi se manevreaz| de ori de la fala locului. Dupd ce s-a constatatci toate elementele instalafiei sint in ordine se introduc siguranfele de curent con'tinuu gi se controleazddacd toate releele si ldmpile de semnalizare sint alimentate sau nu in conlormitate cu schemade principiu. a instala{ieirespective. acesttimp se fac misurlri pentru In constatareaprezenfeicurentului continuu, 1a toate clemele unde el trebuie sd existein mod normal. Controlul se inceoede la iesirea din siguranfe gi se continuS in toate panourild si punctele racordate la instalafia respectivS, indiferentde locul unde^se af15. Concomitent cu aceastase controleazdincllzirea sau comportarea tuturor elementelorcare sint permanentsub tensiune. In principiu nu se trece la o alt5 operafie de verificare sau r:ofltrol pinr cind nu se lSmuresc toate situafiile anormaleintilnite. Pentru exemplificarese descrieveriiicarea intgraciiuni'ischertrei de curent continuu, a unei protecfii maximal direciionalecu ,doudtrepte de timp_(fig. a.l5). Dupd constatareaprezenfeitensiunii la clemele /5 9i /3, se anclangeazdinirerupdtorul si se coneclEaza dispozitivul de deconectare DD, pentru dtabilirea circuitului normal de declangare. Rpa 9i lRCa, _ Se inchid, cu o piesl izolantd,contactele-releului care intrerufatorul trebuie sd declangeze rapid ei releui 4Up^A /RS sd semnalize-ze prin cdderea clapetei'gi aprinderea ldmpii de avarie ZA (nefiguratd in schemi).^Se reancianseazimanual inirerupitorul gi se repetd operaiia prin inchidereacontactelor 144

nu sint figurate in schemi). Se contirrud in acest mod pind se controleazl toate con- /J tactele gi toate circuitele din schema desf isurati d in Iig..-4.15.Acest exernplu de verificarea interactiunii schemelor de protecfie$i automatiz.are aplicabil gi perleit _este valabil pentru orice iel cle schemd, oricit de complicatd. ln cazul cind schemafunclioneazd defectuos si nu di DD 17 I rffi-+* rezultatele 0ec/ansare dorite se trecc la conirolul din aproape in aproape, p^errtru depistarea _ defectului. Cel.-rnairecorlalidabil in aceastd situalie este folosirea unui voltmetru sau a unei ldmpi de probd pentru a controla prezcnfatcnsiunii operative in nodul cercetai. De eremplu, vrem si ccrcetdm dacl se inchide sall nu (din punct de vedereelectric), contactul releului Rpc dirr I;ig. 4.15.Schernadesilguratain crrrerri fig. 4.15. Conectim voltmecolitllllu a urrui proiectii in dorrl trul cu o bornl la clema 1J trepte. (minus) ;i cu cealaltdla cle, rl

trebuiesd se comande i:l::bi 4Pq si 2FCq. De data aceasta Lemportzat declanSarea intrerrrpitoruluidupi un timp la care estereglat releul^/R?". contioleazd Se dacd'intrerupat,5.utaea clan;at gi_releul 2RS a.semnarizat opticgi i.urirc t!.n nriiJarir* releului 2RS

\!t',,,,*o

late,a 1narjiieiunor circuitefaiiJ;;; "t;i-l;n;iu;;1e?irjiatur controlului deciint,rrzia.gisirea gi aetedgiunii. c"nir"tli.'?eteelor din schemi pot incniae se cu-uiut*i,rti;r"l;;;trit"'ruu
10 .- Exploatarea de protectie $l automatizatr ale ,istemelor etctrice

ma 3 a releului Rpc. rn primul moment voltmetrul nu trebuie sh indice nimic; el va indicui""rir"* .operativa,-nr.ilui'irpa ce inchidem contactur releului Rii.-iica nu indicd nimic nici dupi inchiderea contaclutuire.ipectiu,-'insen'n"ura.a"i.satu.u pind la contact sau contactut sint n,i in or<line.S. i,, acelagi mod pinr se gdsegte rocral "onffira crefeciiunii. in'pr*ti"a'r.iri;nuiegte se-izolezeir.cditut sd r;;F;11;;enrru a se evita posibili_

l4r._)

infigurasau al tensiunii, alimentindu-se cu ajutorulcurentului cu reglajele exis1or rile releuluirespectiv valori care depdgesc tente.Parteade curent alternativse veriiicd in principiutot in elemenacest mod numaici mijloacele controlal interac{iunii de
ln|a 2|ca RP" telor care se incearci sini mai complicate, Pentru incercarea pIr-

primar si din secundar, r'erificindu-se acest mod 9i raportul de in transformare al transformatorului resoectiv: - se repetd operafiacu blocul de incercare scos, insd cu ampermetrulinseriat in secundarultranslormatoruluide mdsurd;

f I t'H\l.+!#\,f ?|ffi ?lffirl a'ifi-f\e+'\.#\e -oI ;il'


desfdguratd curentalterin Fig. 4.16.Schenra " din fig. 4.15. nativ a protec{iei

iii de curent alternat i v a s c h e m e id i n f i g . 4 . 1 6 ,s e v e r i i i c d func(ionarca releelor maximale de curent


fC. c.u -ajutorul unei instalafii de incercare

pt tr ir ar Fig' I8't;Tll?"J1i,'%',1'1ii.',i.,t']"''t 4'


se verificd in acest fel daci blocul de incercaresunteazi secundarul atunci cind este scos qi reallzeazd corect legbturileatunci cind cste introdus; - se recomandl sI se mdsoaresi clderile de tensiune la borneleinfisr-rrarilor curent ale tuturor releelordin circuitul de respectiv,pentru a se verifica circula{iacurentulrrisecundarin toate elementele inseriate. Circr-riiele secundarede tensiune se incearch in acelasi mod. dar in locu1curentuluise va lucra cu iensiune. Evident cd incercarea cu tensiuneprimard este mai dilicila in acestcaz, intrucit pune probleme de izolare (din punctul de vedere al tensiunii inalte ;i a1 protecfiei muncii) mult mai complicate decit verificarea cu curent. Verificareacu curent.esteo probi mai complei5, necesiid timp mai lung, mlsuri gi utilaje speciale, insd este deosebit de, eficacesi sigurl. Ea are avantajul cd incearcdinstalaiiain condifiile de func{ionare ale acestuia. Proteciiilede distanid fiind instalaiii complexe, cdror aca fionare depinde de impedenfa mdsuratd, se verificl cu curent gi cu tensiune. Fixarea diferitelor impedanfe pentru a acfiona in zonele 1, 11 sau I11, elementelede pornire, eiementul directional si alte elemente protec{iilor ale de'distantd verifici cu ajuse torul truselor specialesau al instalaiiilor de variafie a cureniul u i , a t e n s i u n i g i a u n g h i u l u i i n t r ea c e s t e av . c a p . 3 ) . i d ( Vom expune modul in care se verificd principalele elemente. ale protecfiei distantetip RD7-QEVX (v.Bl, fig. 9. S). de Dupi veriiicarea elementelorcomponente ale protectiei:de distanfd din punci de vederemecanic,al izolafiei gi dl aspectului, se verificl interacfiuneaacestora.In continuarese verificl caracteristicile electrice ale elementelorde pornire, de mlsurare a impedanfei etc.

care se racordeaz\ prin blocul de incerEI care BI la borneieco+ respunzdtoare releee" tncc zqcc nfc @rc I 1orcare se incearcd. fo D Pentru releele se- lRCc si 2RCc se va cu de Sclrema verilicare curent Fig. 4.17. IRC"qi 2RC" (Iig. 4.16). realiza un montaj ca a cundar releelor cel din fig. 4.17. Se racordeazd, bornele de legiturd a blocului de incercare (borla poatefi o trusd de curent;i nele 4 si 6) trusa de incercare,(care tensiunesau orice alt dispozitiv).Dacd instalafia este tn functiune, bornele3, 5 9i 7 se scuricircuiteazi intre ele gi de asemese nea / cu 2. In cont:nuare mlregte curentul cu ajutorul trusei de incercare pine cind ac{ioneazi releul care ne intereseazl din acest circuit. Funcfionarea pdrfii de curent aiternativ se poate verifica de la o sursd auxiliarl cu curent introdus in circuitele secundare, asa cum am ardtat mai sus sau cu curent introdus in de circuiteleprimare ale translormatoarelor mdsuri. Verificarea cu curent in circuitele secundare,este mai ugor de realizal, insl constituie doar o verificare pariiali a circuitelor de curent. Verificarea cu curent in circuitele primare este mai greu de realizal, insd este mai completd, deoarececuprinde atit

circuitulprimarcit gi pe cel secundar. din se In acestcaz verificarea facedupd schema fig. 4.18 9i faze: urmltoarele cuprinde - se realizeazd recomandimontajul indicat, respectindu-se gi in de mai suscu privire la instrucfiunile norme'e vigoare; - se miregtecurentulin circuitulprimar pind la valoareade se a aciionare unui releumontatin secundar; citesccurentii din t46

147

rntor uneie,1,! T:":,5&'::'i: 3i' j'."#::i a i.' * i'T'E l"i? ; T:iiT decitin aceste ucr.u.rr acesrecondiiii (relebdirectionale,protecfii conatill (r.elegoii.fti diferenfiale
in circuitelede curentsi de tensiune alternitiva ti "ono*ii,rril.," "t,con;iii;i;; asigu_ rare in plusfafd de verificdrile anteiioai". verificareain sarcinda circuitelorde tensiune efect se Lteaza mdsurindu-se un voltmetrutoatetensiunile, cu ia-ei*ia-""Jr",n. de ei la bornele tensiune retelordi;;;h;;;'r;;rii;;.'A"..r._ ale ti probdtrebuieurrndritd murti atenf tenriunea cu ie, l..trino deternrinatd, valo.are, ca iu."".iiune,in specialla releele !gze_;i directionale.gi disianfa.E;te ;u;;;cr-rtcd alimentarea de unui releuspeeial alte tensiunicrecit cu cereindicaie nareasa incorectd. "onJr."'rJu.tioVerificareain sarcini a de curentpoate efectuatd fi ?n doud moduri gi anume: - prin mdsurarea curentului diferitepuncte circuituin are lui respectiv, inseriindu-ru u*p.i*L,rr; un etc.). Proba in sarcindvdrificd.o...tiiudineu c o n e x i u n i l o r iiLrdinea J"

cu 1 pri I #:,::l?,, ll:b-l*^,'," a.dicdpus sub tensiunegi -eiectua,decit elementu ncipa in funcfiune normali, 1ro,1te u a1i

tul la.curglti. ai ciror vectori sint dispusi intre 330" 9i 150" 9i si-gi deschidl contactul la curenfi ai ciror vectori sint dispusi intre 150" 9i 330'fald de tensiunea Ups (|ig.4.20). Deci unghiut cle sensibilitatemaximir Iald de Uno trebuie sd fie aproxiriativ 60", valoare normali a unghiului propriu al liniilor aerienede inaltd tensiune.

Pentru. protec{iile dilgreniiale, direclionare ii- airtrnta-..r.n ;i larg rdspinditd este prima,intrucit permiteiiet*i*i,,u"i :]']d ii rea curenrulur respectiv ca modulcii gi ia argument din atit gi acestpunctde ved-ere oferdmulteuuintu,". Pe'tru protecfiile speciale(.direcfionale, difereniiale, dis, de tanfaetc.)odaii cu verificarea sarcind, in esteneieirrr'deLrminareamodulului9i a argumentului curenfiror. Aceuiti';.*f;;; ajutoruluneiadin metocl'ere inai"aie -ri susgi anumc: diagrama vectoriald sau folosirea aparatelor speciare oecaiom.iiii ,u, ia coslimetrul etc. De exemplu.pentru protecfiile direciior-rale determinare para_ a 'meirilorveciorialiai curentuiuinormard" iil;ii;;ui" sebitde. importantd intrucit se poate "ri""auoconstata i.uaiul-au.a"l.".t" protecfiisint montate corectsuu nu. o outa a;i;;;i";T ;lentut ca vector.putemdetermina zona <Ieinchidere rrn olr"rri?"ru u contactului, funcf de tensiune in ie u iur" estealimentatreleul -ieu.u' respectiv. aceastd "u La operafietrebuiese iinem gi ,i,, schema.dup_u. s-amohtat. proteciia iespe.iiud. Astfel,in' iazul 9gr" rrnuireleuIMBlzr montatdupdscherna'c1e. .u^Ln'rngr-,i g0;.;i propriu 30" carecontrole4zl de sensul energiei p"iuiu n,'itilr.ntarease facecu tensiunea ti .u .riffiL f;r."! Usr R afi'g:'+irs). Acestreleutrebuie, funcfionai.noi.nute, in re-riln.hi',r'i".ontu._ 150

o e e u nt j,", Ji:1.' ;';':1?: I",tW,l: b rn red c re "r" ;" x,ifit T;t::,X,""' are avantajegi dezavantaje. Fiecaredintre ar:este metode

l"ig.4.19. Schenrade rrtontaj a releului I.\1B171pe iaza R.

F-ig. .20. Diagranra de funcfionare a releului IMBlTt montat ca irt Iig. 4.19.

Pentru protecfiiledifereniialetrebuie determinate asemenea de parametrii vectoriali ai curenfilor pe fiecareIazd qi in toate inldgurdrile care rcalizeazd protecfia difereniiald (infdgurZrile de egalizaregi difereniiale).Determinarease face cu una din metodele indicatemai sus. Dupd cum se 9tie,la instala{iilede proteciie diferenfialdse adopta mdsuri specialepentru ca in circuitul tnfdgurd-rilor iucru (dilereniiale) si nu circule nici un curent de atunci cind instalafia se afld in lunctionare normald, sau cind delectele(scurtcircuitele)sint in alara zonei de iucru. Cu toate acestemisuri, curenfii care circuld prin inflgurdrile de lucru ale proiec{iei,in timpul func{ionlrii normale a elementului protejat, ating uneori valori inadmisibile.Aceastase datorestetransformatoarelor de curent si intermediarecare f.ormeazA circuitul Droteciiei diferenfialecare nu sint perfectidenticeintre ele. Atun'cicind protec{ia diferen(iala prolejeazdun transformator de putere cu raport variabil aceastd difereniS, nedoritd, este gi mai mare 9i depinde de raportul de transformare sau mai corect de treapta (plotul) pe care se alld transformatorul in momentul determinirii. Se admite pentru protec{ii diferen{ialecu frinare (tip RDS sau aliele asemlnitoare) ca difereniamaximd (atunci cind transformatorul se atld in sarcina nominali .si pe unul din ploturile

151

extreme) si nu depdgeascd 25{o din valoarea de actionare a releului respectiv.Pentru incercareaprotec{ieidiferenfialeatunci cind elementul protejat se afld in sarcind, se realizeazdsuccesiv Lrrmdtoarele operaf ii: _ s e intocmegteschemacompletd gi reald a proteciiei diferentiale a elementului protejat in care se noteazd polaritlfile transformatoarelor de curent atit oentru partea primard cit si pentru cea secdndara (fig. 4.21; ) - se deierrnini parametrii curenfilor din secundarul transiormatoarelorde mdsr:ri (ir, 9i 12) fokrsindu-se una dintre metodele inclicatcla S 3.2.4; in timpul aces' tor incerciri se iau toaie mdsurile necesare ca protecfiasd nu aclionezegregit; - se calculeazd, suma geometricd a iuturor curen{i1orsecundari,care intrl Si ies intr-unul dintre nodurile ramurii diferenfiale a schemei(dupd transforrnatoarele da egalizaresau de rotire, dacii ele existd), luindu-se in considerareschema reald a protecfieigi sensul curenfilor. Pentru proteciiile difereniiale mai complere adicd pentru elemenieiecu trei sau nrai multe cdi de curent, principiul rlmine Fig.4.2l. Selienra at'ela5i. de principiu a prtrAceasti operaiie, se efegtueazdpentru iec{iei dilere'rt{ialc fit:care faz6, separatca gi interpretarearecu ampernrefreltr iatelor. zrrl montate pentru prr'ba de sarciiri. ln cazul cind crrrentul de diferentd depdgegte mult valorile recomandate mai cLr gi sr,rs cind rezultatul nu se datoregteunor erori de mdsurare,se cerceteazd, cauza care a dus la acest rezultat gi care poate fi gre. gealdde montaj. Dupd inliturarea deficien{ei aducer6a gi schemei la normal se repetd misufhtorile. atunci cind Este recomandabil acesteprobe sA se eiectueze ca sarcina rcprezinld mai mult decit 500/odin curentul nominal al elementului proi'ejat,ln scopul miririi precizieimdsurdrilor. Valorile secundare ale curentilor obfinu{i in acest caz sint acceptabile pentru aparatele de mdsurat uzuale. Aceasti recomandare este obligatorie pentru transformatoareSi peniru motivul cd, la sarcini mai mici, curentul de mers in gol a transformatorului protejat poate intluenia rezultateleverificdrii. 152

Pentru proteciiilemaximale de curent, proba in sarcind are ca scop sd se verifice dacd circuitul de curent se inchide corect,prirt toale elementele schemei respective. Aceastd verificare se poate efectuamai ugor prin mdsurareacdderilor de tensiune,cu ajuto. rul unui voltnietni de curent alternativ cu limitele de 0,05-2 V. la Misuririle se efectueazh bornele bobinelor prin care trece curentul din circuitul respecliv.Parcurgereade cdtre curent a unei bobinese eviden{iazdprin ciderea de tensiunela borneleei. Esie evident cI incercareainstalafiilor de proteciie pi automalizare in condifii reale de deiect (proba pe viu) este proba cea mai concludentdgi sigurd pentru a se constata eficacitatea a instalaiiilor respective este recomandatd li folositd cu priori9i tate ori de cite ori este posibil. Proba pe viu constd in aciionarea instalafiilor sau a elementelorde protec{iesau de automatizare cu curent sau tensiune in condifii reale de defect. Aceasta se realizeazdprin varialia corespunzlloarea curentului, tensiunii, gi frecven{ei a altor mdrimi direct in instaiaiiile primare asifel c,i pi in circuitele secundareapar condifii ca in cazul defectelor schemeigi princireale. Prin aceastase veriiicd toate elementele piul proiectat in condifii normale de funciionare 9i fdrd artificii de schemd.Qealizareaacestor probe este in general mai ugoar5 peniru protecfiilemaximale de curent gi peniru marea majoritate conectatela sau transofrmatoarelor a proteciiilor generatoaerlor barele unei centrale, adicl in apropierea unor surse puternice. proteciiile diierenf iale Ele sint ceva mai dificil de realizal pentrr-t de ale transformatoarelor putere montate in stafiile fdrl centrale electricein apropieregi constituieproblemespecialepentru incer' speciale(de carea protecliilor de distanfdsau a Llnor automatizAri exempiuRARM). elecPentru oerificarea pe oiu a proteciiiior generatoa-relor mare sau de tensiu'e inaltl ca trice se utilizea,zd sursd de cur-ent motorul primar pind chiar generatorul.In acest scop se pornegte la parameirii nominali 9i se regleazAexcila\iageneratoruluipenprobelor. tru obfinereacurenlilor sau a tensiunilor necesare Vom expune modul cum se electueazdverilicarea pe viu a principalelor proiec{ii ale generatoarelor,folosindu-seca sursd chiar generatorulrespectiv. un Protectia maximald de curent. Se realizeazd, scurtcircuit rrilazal direct 1a bornele generatorului, dupd iranslormatoarele de curent la care sint couectatereleeleproteciiei maximale (fig. -1.22).Se conecteazd circuitele de curent ale proteciiei maxiin nrale de curent cite un ampermetru As pe iiecare f.azd, pentru a se verifica valoarea de aciionare a releului respeciiv' Este nece' sarl aceasti mdsurd intrucit curentul de actionareal releultti este 151]

cu 1.5--1.7 ori mai mare decit curentul nominal al transiormatorului de mlsurd (mai corect al generatorului), ceea ce face ca aparatblede misurai a1egeneratoruluiin acestcaz ampermetrele montate de panou Ap sA nu indice aceastdvaloare.Ampermetrele in srrflirirentar conlroleazd, acqlagiiimp gi continuitateacircuitelor de curent in care sint conectatereleele.Se inchide automatul rapidi ADR ;i se mlregte excitade dezexcitare generatoruluiincet, pind cind curentul atinge iia 30-100% din valoarea nominali. Se comparl irtdicafiileaparatelorde nrdsurata1e generatorului cu cele montate suplimentar; o datd cu aceasta se coniroleazd dacl toaie circuitele de curent sint inchise.Dupd ce se constatl cd proba dd rezullate normale se continud mdrirea'excitaiiei pind cind curentul atinge valoareade acmaximale.Se noteazdvaloa, fionare a protecfiei prolecfia gi se men{ine rea la care acfioneazd, aceastd valoare pind cind proteciia coman.dd declangarea intrerupdtoarelor. Simultancu aceasti probd se verificd gi proteciia de semnalizare a suprasarcinilor, care este reglatd 1a valori mai mici. Se scot aparatelede mlsurat suplimentare al circuitului de curent a releelor maxiprin proinale 9i se repeti proba cu declangarea tecfie. Aceastl ultimd probd are ca scop veriiiFig. 4.22. lncer' carea definitivd a circuitelor de curent in starea carea pe viu a in protecliei maxi-decare vor func{iona in mod normal instalaiiile proteclie ale generatorului. male de r:rtrent a generatcarelcr. Proteclia diferenliald a blocului generatortransformatctr.Se monteazd.aparate universale (de preferinfd tip Avomet) pe fiecare circuii in parte, pe liecare de fazd a fiecdrr-ri transformatorde curent si in circuiir-rl diferentd al releului diferenfial(fig. a.23). Aparatelede misurat se inseriazd in acestecircuite direct 1a bornelereleului 9i se asazdtoate pe o masd, grupate cite trei ( pe celetrei f.aze),pentru I l0 kV, perr iru steauageneratorului,pentru circuitul de diferenid etc, respectindu-se ordinea lazelor pentru fiecare gruph in parte. Este necesardaceasti mlsurd in scopul eliminlrii eventualelorgregeli Evident gi pentrumdrireaoperativitdiiicitirilor in timpul probelor' ci toate acesteaparate marcate in mod vizibil dupl curentul pc mdsoari vor {i citite de mai multe persoane indicafiile care-1 9i 1or vor fi notate intr-o tabeld intocmitd inainte de incepereaproreleului difereniial, pentru a be1or.Se deconecteazldeclangarea se putea citi gi interpreta comod rezultatelemdsurdrilor.

In scopul.verificiriipe viu a proteciieidiferenfiale blocului a generator-transformator din'fig. 4.23, se efectueazd urmdtoarele probq: - un scuftcircuit lrilazal in afara zonei (in punctul Kr); - dn scurtcircuit trifazai in alara zonei (in punctul Kz); - un scLrrtcircuit trifazat in zond (in punciul Ke). Probele de scurtcircuitein alara zonei se mai numesc;i "probe negattoe, ceea ce inseamnd cd in cursul acestor probe protec{iadiferen{ia1d trebuie sd nu aclioneze, deci ampermetrele Ad montatein circuitul diferential,nu trebuie sd indice curent. Proba de scurtcircuitin zond se mai numegte ;i proba pozitirsd,ceea ce insem{teazd cd in timpul acestei probe protecfiadilereniialS trebuiesd acmontate in {ioneze.si ampermetrele circuitul difereniial trebuie sd m5soare curen{ii de scurtcircuit. Scurtcircuitul Irilazat in afara zonei (in punctul Kr) irebLrierealizat at conductoarede aceeasisec{iune cu a barelor pe care se monteazd.Se inchideADR gi se mdregte excitaiia generatorului incet, pind cind curentul atinge 20-250,0 din curentul nominal al generator u l u i . I n a c e a s l d i i u a i i es e n o t e a z a s indicafiile tuturor aparatelorde miisurat. DupI notare si dupi interpretare sumard se controlea dacd zA se inchid toaie circuitelede curent Fig. 4.23. Incercarea pe viu a protectiei diferenfiale a ale transiormatoarelor cle mdsurd blocului generatt-rr-transfrrrincluse in acest scurtcircuit. In camator. zul in care nu apar dificultdfi, se mlregte curentul incet, pind la 50-600/e din curentul nominal al generatorului;in aceastdsitua{ie se procedeazd, mai sus. Daci ca ;i la aceastiltreapld de curent nu apar dificultafi, se mdregtc curentul pind la valoareauominalI, gi se noteazdvalorile indicate de toate ap.aralcle misurat; releul diferentialnu trebuie cie si aciioneze. acestcazcurentulde diferenti nu trebuiesI depiIn al lcascamai mult de 20-250,bdin curentulde ac{ionare proteciiei diferen{iale. Dacl probase efectueazlasupraunor transiormatoare cle puterecu reglaj sub sarcinase mdsoarl ctrrentul din circuitul

'r54

155

difereniialla ploturile mediu,minim si maxim. curentul din cir cuitul difereniial mdsurat in_situaiiacea mai dezavantajatd(vaioarea cea mai mare) nu trebuie sd depdgeascd varoareaindiiatr, rnai sus; in caz contrar_ dacd sintern siguri cb nu existi o gregi 9eal5de montai (sensul curenfilor din cirir-ritele transformatoarelor de mdsurd este corect) corectdm aceastdcreficienld prin fie modificarea transformatoarelorintermediare (operafie inefiiacr: imposibild), iie prin mdrirea cu."nidlui creacfionarr,, 9i pr.actic. al releului, astiel incit.sd.respecte indicafia de mai sus. D'upi ce ' 'aceastd probd di rezultale bune se trece la urrndtoarea. Se elimind scurtcircuiiul din punctr_rl gi se produce ur), .Kr scurtcircuit trifazal in punctul Kr. Se procedeazil exact ca la scurtcircuitul din punctul Kr. rcalizat monta . . In acesteprobe s-a urmdrit moclulcum a fc.rst Jul crrcuilelorsecundare alc protecfieidifereniialede la transformatoarelede mds_urd pai'teaprimard pind la r"i"ui?it.."npe toate elementeie fial, inclt-rsiv intermediare.'rn caiul in care pro tectia.difereniiali nu a acfionat, se poate decruce pioieclia di ce fereniiali este montatd corect, adicd transformatoarbleiniermediare au aceeagigrupi de coneriuni ca a transformatoruluide putere, circuitul diferen{ial este realizat corect si releul este conectat corect.Numdrul de probe negativeeste esal cu numrrul dc infrsurdri si de derivafii ale eleirentului prot?iat.Dupd terminarea probelornegativese trece la proba pozitivi. Se elimini scurtcircuitulde la ultima probd negativl gi se producetrn scurtcircuit tilazat in punctul (r. Se mlregte incel curenttrl pind la valoarea de acfionare a proteciiei diferen{ia1e,. care se noleazdin tabela amintitl. Dupd aceastl probl se nlic;oreazd.curentul pind 1a zero. So-scot.ioale aparatelede mdsurat montate specialpentru aceastdprobd si se refac circr-ritele curent in care au fost in. de seriate; se conecteazddeclangarea. situafia refdcutd, pentrLr In funcfionarea normalr a instalafiirorgeneratorului, ..pdta ulr" tima probd adicd se mdregtecurentul."pini cincl releul diferenfial acfioneazd;aceasti probd este obligatorie, in scopul veriiiclrii corectitudiniimontrrii instala{iei duIe incercirile eiectuate. rn cazul r'erificzirii protecfieidiferenfialea unui transiormaputere probele de mai sus se completeazd 3-F coneccu 1gr.{" tdri in go1,la tensiunenominald. Accste probe sint necesarepentru controlul comportdrii proieciiei difefeniiale faia de gocLrrile curen{ilor de magnetizare. Protectia minirnard de tensiune sau brocajur ztortmetric. se ittchide aDR (cu intrerupdtorrrl principalsi separatoarele bare. clc

.cleschise) se mdregteprogresiv tensiuneapittd cind releelemigi rrimalede tensiuneiSi'deschidcontactele;se noteazdaceastdvaloare. Pentru mai multl siguranid, se pot monta trei voltmetre -de preciziein secundarultransformatoarelor tensiune.Se node teazd,valorile la carerreleeleisi inchid gi igi deschid contactelc. \/alorile notate trebuie si corespundl cu reglajele stabilite. Profectia contra punerilor Ia-pdntint tn stutortll, generatorului. So realizeazdo punerela pdmint artificiald a uneia dintre tazele qeneratorului(uh scuricirCuitintre o fazd gi pdmint). Se inchide ADR ,5i se mdregteprogresivtensiuneapina 1a aciionareaprotec' cu sd {iei, care trebr-rie corespundd reglajele calculate anterior. Proba pe viu are dezavantajul este destul de neeconomicd, cd <latoritdconsumuluimotoarelor primare. Tot odatd pot apare di licuitdli de ordin tehnic,cauzalein specialde func{ionarea gol in a turbinelor cu abur 9i a altor instalafii legate de acestea.De asemeneamanevrarea9i lolosirea generatoarelorin cursul acestor probe pot conduce la ienomene neprevAzutegi periculoase pentru integritatea 1or. De aceeain scopul limitdrii timpului de incercare este necesara sg intocmi un program precis de d,:sfd;urare a probelorpe viu. Tn cazul verificirii pe viu a protecfiilor distanid 9i a instade lafiilor de automatizare (reanclangareautomatd rapidd molloIazaId gi trifazatd) montate in instala{iile de inaltd tensiunese pot eiectuade asemenea probe pe viu. Aceste probe sint mai Cificile datoritdfaplLrlui trebuieasigurate seriede condifiispe, ci o ciale, printre care: - realizarea rrnui scurtcircuit direct pe linia de inaltd terrsiune, in punctele (atit in zona de aclionarea procaracteristice ieciiei de distan{i cit si in afara ei) fIrI perturbareaalimentdrii consumatorilor gi a funcfiondrii generatoarelor; - mdsurarea curenfilor de scurtcircuit cu ajutorul oscilografelor, pentru a lc compara cu mlrimile rezuitate din calcul: - sirrcronizarea perlectd a operafiilor in diferite puncte ale sistemului energetic; - urmirirea conrportirii instalafiilor care se verifici si care sint dispr-rse puncte diferite"(uneori foarte deplrtate unele de in alteie). principalepentru evidenfainstalafiilor 4.7.Documentele de protecfie;i automatizare IJ, scr.rpulorganizdriic.orespunzltoare exploatirii instalaiiia . Ior de pr<.rtec{ie ar-rtomatizare ale efectudfii unor analize'cit gi 9i mai judicioaseale modului lor de funciionare,gi a irirbundtdiirii t57

r56

si -simplificdrii instalafiilor respective, este necesarsr se iind o. evidenii..clardgi cit mai complet posibilE.Evidenia trebuie si fie simpld gi operativS, intrucit din ea trebuiesd reznltecele mai bune,mdsuripentru lichidareain timpul ce1mai scurt posrbil a clete.ctelor proprii ale instalaiiilor de proteciiesi automatlzare.ln stafiile gi centraleleelectriceracordaie ra iistemul energeticnaa fional este--obligatoriu se completa gi inregistra ioate"verilicirile, modificrrile si modul de funciionarea'instalatiilor de pro. tecfie si aulomatizare.Vom indica cele mai imporiant,emdsr_rri de evidentd in acest sens.
4.7,1. Buletinele

Buletinul de incercare sau de verilicare este documentul de bazd al instalafiilorde proteciie9i automatizare. Bulelineleservesc la inregistrareainstala{ii1or \a analiza comportdrii lorsi in timp. Acesteasint specilicefiecirui tip de instala{ie;(pentru proteciiamaximali de curent,direcf iouali, dilerenlialrietc). Buletinelese completeazd punere in fr-rn:fiune instalala a precum,si la orice modilicaresau verificare a fiiior respective, acestora. cazul verificdrilorperiodicesau a reviziilor pranifirn cate in buleiine se inregistreazd daIele obfinute ra aceste probe gi r-ezultatele compari cu cele inifiale. se La verificdrileneplaniiicate sau a:ciclentale consemneazd se gi datelesuplimentare cerute de necesitatea verificrrii. cele mai frecvente mdsurdri suplimentare sint cele electuatesub sarcini (diagrama vectorialdgi altele). pentru proteciiilesau automatizdrile noi introduse experimentalsau necunoscute personalul de local de exploatare trebuie folosite lormulare de bul6tin corespunzdtoare tipului de instalafienou introdus. Intr-un buletin sint cuprinsetoate datereprivind o verificare com.pl_et-d, toate punctelede vedere,a unei' protec{iisau auto.din ntatizdri. De asemenea sint inregistrate elernentele principale la care sint racordate instalaliile &re se incearcd etc. Formulele buletinelor de incercdri coniin in general urmltoarele: - antetulbuletinulrri, care cuprindenumeleunitr{ii din care fac-e-parte centralasau staiia e'eciricr in care sint montate.instala{iile care se incearcd gi.elementul prote;atde instala{iile-supuse incercirilor (generator, linie sau transioimator); care se verilicd (maximall de curent, de ' . : tipul protec{iei tensiune, distan{i, dilerenfiald, de etc); -.datele specifice instalafiei primare qi secundare a e1ementului care se incearcd; schema-dupdcare s-a realizat instalafia; datele nominale ale transformitoarelor de cureni ei O" 158

date privind verificarea mecanicd a elementeloycomponente ale instala{iei respective; dale privind verificareaizolaliei intregii instalaiii: verificareacaracteristicilorelectrice ale instalafiei; coricluziile verificdrii; inregistrarea aparatelor gi a utilajelor cu care s-a efectriat verificarea; - persoanele care au efectuatcontrolat gi aprobat veriiicarea. Pentru verificarea mecanicda elementelorcomponentese vor avea in vedere: aspectul exterior al tuturor pieselor cuprinse la in instalafie,etangeitaiea praf, starea plrfilor metalice sau a celor acoperitecu strat protector,jocul in lagbre al pieselor rnobile, oxidarea sau perlarea contactelor electrice etc. Tot in acesl capitol se va avea in vederemodul de funciionarea semnaDe mecanice a sistemuluide anulare a acestora. si lizatoarelor in cadrul verilicdrilor mecanicedin cuprinsul buletl' asemenea nu nelor ccmplete irebuieneglijatd nici o parte a instalafiei9i in special va controlastareaclemelorde 9ir ;i a legdturilorelecse iile tri:e, mai ales la instalaf montatein exteriorsau intr-o atmosferl viciatd de agenfi chimici. In buletinelede veriiicare sint cuprinsedoud moduri de incercarea izolatiei gi anume: mdsurarea rezistenieide izola{ie ;;i incercareacu tensiunemiritd. Pentru unele instalafii mai complexe,montate pe mai multe panouri sau compusedin foarte multe elemente(RAR monolazat sau unele proteciii speciale)inaintea verificdrii caracteristicilor gi Aceastd elementelor a schemei. electricese-verifici numerotarea verificare prive;te modul cum sint marcatereleelesau elementele cu componenfeale instalal,iei,dacd aceastdmarcare corespunde dacd notafiile scheha de principiu gi cu instruciiunile respective, se nu sint steise sau neclare etc. De asemenea, verificd clemeie de de gir gi in special circuitele importante, (de declansare, curent, de tcnsiuneetc.). Verilicareacaracteristiciiorelectricediferd foarte mult de la un tip de instalaiie la altul. Aceastd veriiicare este mai redusl ca volum pentru protecfiilesimple gi mai dezvoltati pentru cele mai compli:ate. De exemplu,pentru protecfiile maximale de .curent se verilicl curentul de acfionaregi de revenirenumai in punc' tul fixat pe scald pentru reglajul definitiv al releului rePpeqtiv. 159

gi tensiune a intrerupdtoarelor foiosite, tensiunea curentului operativ, data cind a fost pusdinstalaiiain iunc{iuneetc; la intrede ruptoare va verificain special,tipul se dispozitivului acfionare; gi rezistenfele ohmice ale bobinelor anclan;are declangarC" de tensiunea minimdde actionare declansare.etc; si

.: . si. pg.liecare Iazd in parte. Se verificd din punct cie vedere electric fiecare eiementcomponent al,schemei ireree de timp, direcde fionale, diferenfiale, distanfi etc), ra regrajul stabilit cietinitiv. .Se verificd ;i interacfiuneareleelor din-inireaga schemddupi metodeleindicate mai sus. Aceastdverilicare se cicctueazeduira schemade principiu proprie fiecirei insialafii in parte. ... Pentrn unele proteciii speciale(de exemplu ceie direciionalc. cifereniiale9i de distanfn)-mai esie necesard completarea unui iormular special asupra modului de comportare in sarcine. In acest formular sint prevazuteunele mdsuiiri specificecare privesc rprincipiul protecf respective. iei Dintre ace-stea amintim pe , cele mai importante: ridicarea diagramei vectoriale,verificarea elementului direcfional, mdsurarca iurenfilor sau a tensiunilorde clezechilibru etc. gi . conch-Lziile rezultatele verilicrrii hotdrdsc clacd instalafia de protecfiese poate pune in func{iunesau nu. Este ioarte necesar sd se inregistreze aparateie gi Lrtilajele folosite la incercare pentru a se putea analiza rezulfatele obtinute sau repeta verificarea inscrish in br-rletin. atunci cind sitirafia cere acestlucru. , Buletinele de veri{icare constituie gi un program bine intocmit al modului cum trebuie verificati o instali'iie: in acest fel sint excluse eventualele-scdpbri s-ar produce ce din lipsa ile cxperientd sau din alte motive Atunci cind se face o analizd a moduiui de fr-rnciion a inare stalafiilor de protecf pentru o zond,mai mare din sistem, se ie poate efectuaaceastdanalizi mult mai ugor ;i cu rezultate mai bune pe baza unor buletine tipizate. Mdsuririle sau rezultatcle verificirilor se pot inregistra sub formd de tabeld sau curbe.Modul de reprezentare numai este,a-les in funcfie de simplitateasi claritatea reiurtatelorcare se urmdresc. Pe-lingd cerinfelemultiple pe care trebuie sd le indeplineascd un buletin o condifie de bazd este gi aceeaca el sd fie cit mai simplu pi si nu cearr aminunte inr-riile,in aga fel incit completarea lui sd se banalizeze.
4.7.2. Graficul de verificare periodicfl

' .,/

directivele in vlgqare referitoare.la volumul gi termeaul iixat al forului superior. Verificdrile periodice nu trebuie planificate la termene mai scurte decit cele recornandatein instrucfiuni, iar dacd este necesard o veriticare periodici la intervale mai scurte, aceastatrebuie sd lie planiiicatd corespunzdtor. La intocmirea graficului rhu trebuie sI se scape din vedere g{ alte incercdri ale instalaiiilor de protec{iesau automatizdri in afara celor prevdzutein buletinele obignuite. De exernplu,se va avea in.vedere incercareaperiodicd a instalafiilor de piotecfie 9i aulomalizare cu tensiune m5ritI sau alte incercdri. Pentru a se obfine rezultate bune, acest gralic trebuie judicios'intocmit, in functie de particularitdiile fiecirei schemein parte.O garanlie a rea\izdriiin bune condi{ii a acestuia este urmirirea permanenti a efectudriiverificdrilor conform planiiiclrii. In scoputindeplinirii sigure a graficului de verificare este nece, sar ca 1a intocmirea lui sa se cbordoneze incercdrileinstalafiilbr de protecfie ale elementelor importante, astlel incit acestea sd coincidd cu veriiicarea sau revizia instalatiilor primare ale elem'entelorrespective,in scopul de a nu se planiiica in momenie diferiteintreruperea sau funciionarea fdrd prolecfiea elementului respectiv,mai mult decit este necesar.
4.?.3. Begistrul de exploafare

'.Fiec3ye orga'izafie locali care se ingrijeglede exploatarea instalafiilor protecfie automatizare intocmeste sralic de gi ili un anual'de verificare, revizie;i reparaiie sau modernizare ror instalatiilor care intrd in atribufiunile ""tutusale.Graficulde verificare trebuiesd fie intocrnitin concordanfd instrucfiunile gi cu 160

Un alt document important pentru urmdrirea in exploatarea comportirii funOjiondriiprotecfieiprin relee 9i auiomalizdri este registrul de exploatare.Acesta trebuie comlletat de personalul de serviciu care deserveste instalatiile din centrald sau statia respectivd. In acest registru se inregistreazd toale defecfiunile iviie in timpul exploatdrii gi care necesitd m,Ssuricorespunzltoare. Se semnaleazd exemplu funciionarea falsi a unui disc1e pozitiv de semnalizaresau a irnui dispozitiv de comandd. In registru se intrunegte activitatea mai multor organe .5i anume: - cel care sesizeazd defeciiuneaapdrutd; - organul de coordonarecare stabilegtetermenul si ordinea in care trebuie inldturate defeciiunilesemnalate; - organul care executi remediereagi raporteazd data la care aceastas-a realizat, cum t9i mdsurile propuse pentru evitarea tlnor astfel de deiectiuni. ' Toate acfiondrile proteciiei sint sesizatede personalul de serviciu (tura care deservegteinstalatiile unei stafii sau centrale sau dispecerul.caredese.rvegte instalafiile. unei zone din sistern), Acesta are posibilitatba in.cele mai multd cazuri, sd verifice imej dtat dac.i semnalizarea;sau, acfionarearda{6.de protecfie este co,
It - Exploatarea de protectie $i automatizar al sl$tmelor electrlce ,16l

rectd sau nu. In lunciie de aceasta, inregistreazli semnalizarea in sau acfionarea protecNiei documentul corespunzdtor gi anume: dacd a fost o semnalizaresau o ac{ionare simultanl a mai rnultor elemente in acelagitimp aparatelede mdsurat au indi' 9i inregistrarea se face pe figa cat o situafie anormald in sistem,, de citit relee: dacd semnalizareasau aciionarea s-a petrecut numai la un element ldrd alte indicalii, se inregistreazd gi in registrul de exsitualiei exisploatare,cu observaiiilecare ren:Jtd din cercetarea in acel moment. i tente Acesteobservafiitrebuie sd lie pdtrunse de mult simi de rds' pundere;i sd conlind mai multe date concreteintrucit personalui care trebuie sd depistezecauzelereale a1e defecfiuniirespective nu mai are intotdeaunaposibilitateasd observesau sd cunoasca complexitatea acestora.
4.7.4. Tabela sau fipele cu reglaie 9i registrul de dispozitii

organul ierarhic in specialltate. Execlrtarea rnodificdrii de ase: menea se face cunoscutd prin raportarertelefonicd sau scrisi. \n cazul cind organul superior executi direct o modificare a reglajului instalaiiilor de protecfie gi autom atizare, o inregistreazd clar 9i complet in registrul special de dispoziiii. i 4.?.5. Fisa tle evitlenfb " ::Tll5l*uinstalatiilor rte protecfieei

Pentru generatoaregi elemeniecare au reglaje fixate o datd pentru totdeaunagi care nu necesitdschimbarea1orin funcfie de iegimul de funciionare al sistemului energetic,datele concrete 9i'de detaliu sint precizalein proiectul de execufie.Pentru linii, transformatoaresau alte elementecare au legdturd directd cu tieregimul de {unciionare al sistemului, datele corespunzdtoare cdiui element in parte trebuie comunicatede organul care rdspunde de coordonareaacestor instaiaiii. Toate datele care privesc reglajele instala{iilor de protectie pi automatizare trebuie inregistrate intr-o tabela sau regigtru special, atunci cind stafia sau centrala nlt are prea multe elbmente,sau intr-un ligier specialatunci cind numdrul instalaliilor este mai mare. Acesteregistre sau iige trebuie sau al elementelor toate datele necesarereglajului si verificdrii instalasi contini fiilor pentru care sint destinate.La unele servicii care se ocupa cu exploatarea instalaiiilor de protecfie 9i automatizare,ligele coniin rubrici care oglindesc datele si rezultateleobiinute la vecum gi termenul la care s-au efectuatacestea. rilicdrile periodice, PentrLrserviciile care urmdresc modul de comportare al instalafiilor de protec{iegi automatizare, datele reglajeior se trec in siheme monofilare gi numai 1a protecliile principale. Schemele monofilare cu reglajele protecfiilor se intocmesc pe sta;ii' cenirale sau zone restrinse ale sistemului energetic, pentru ugu' rarea calculdrii ,gi a evidenfierii acestora Modificlrile reglajelor instalaiiilor de protecfie 9i automatizare,sa lac pe baza dispozifiilor scrise sau telefonicq,emise de

In scopul urmlririi ralionalea modului de funciionarea instalafiilor de proteciie9i automatizaregi al analizdrii mdsuririlor necesareimbunatifirii acestora, in centrale si staiii trebuie sd se introducd fige specialecare sd inregistreze aclionarea acestora. Figele in care se inregistreazdfuncfionareainstalaiiilor de protecfie gi aulomatizare se completeaz| de personalul de serviciu (din turd) gi au ca scop analiza ulterioard a comportdrii acestora. In acestefige este necesar sd se inregistreze in afari de elementele care au semnalizatsau aciionat gi alte date, tensiune, frecvenid,timp, etc, necesare,identificdrii ulterioare a modului in care poate li apreciatdfuncfionarearespeciivd.Aceste fige se stabilescpentru liecare stafie sau centrald in parte, in funclie de instalafiile pe care le posedi. In unele stafii sau centrale mari se obignuiqste datele coca respunzitoare funcfiondrii instalafiilor de proteciie 9i automatiz,aresd fie inregistrate in registrul de evenimenteal personalului de turd sau in unui special. Serviciile sau secfiilecare rdspund de exploatareagi intrelinerea instalaliilor de proiecfiesi automatizare datoria ca 1a slirau ;itul fiecirui an si intocmeasci o evidenfd anuald asupra rezultatului iunciiondrii proteciiilor pe care le posedi. Aceastd evidenfd trebuie centralizatdla organul superior,unde trebuie analizald pe intreg sistemul energetic. In 1eatrebuie cuprinse toate datele necesare unei analize cornplete la nivelul organului tutelar in .specialurmdtoarele: - enumerarea cazurilor de actionareincorectda instalatiilor de protec{iesau au'tomalizare, impieund cu o scurtd descriere tehnici a tiecdrui caz' in parte, cum ;i a cazurilor de acfionare corectd care au contribuit la lichidarea falsd a avariei sau a perturbdrii regimului normal de funciionare; in scurta analizd,ce se face cu aceastd ocazie trebuie sd fie indicatd imprejurarea datoriil cdreia s-a produs acfionarea incorect*, scoatereain evidenfd a cauzelorgi misurile tehnice adoptate in scopul prevenirii cazurilor asemindtoare:

t62

r63

- ingiruirea defectelorcaracteristice ale aparatajului,scoase la iveali in timpul probelor sau verilicdrilor, dar neamintite in rindul cazurilor de aciionare incorecti; - misurile principaleluate in sensulimbundtdiirii gi modernizdrii instala{iilor de protec{ie 9i automatizare .si modul de exploatarea acestora; di mbdul cum au iost experimentate introduse pentru prima datd in func{iune,cum gi rezultateleobiinute pind la data respectivl. 4.8. Interpreta'ea acfionirii protecfiei 9i automatizdrilor, pentru analiza avariilor gi a lichiddrii lor iilor,de proDulrd cum s-a ardtal,stabilireareglajelorinstaiaf tec{ie ^;i autornalizare din sistemeie energetice au la bazd calculul curenlilor de scurtcircuit.Dai fiind faptul cd in calculeie de scurtcircuit se lac o serie de aproximafii asupra coelicienligi in lor introclLlgi iormule, metodelefc-riosite alte erori posibilefac. ca preciziareglajelor stabilite si nu fie suficientde satisiichtoare pentru necesitliile reale ale proteciiilor respective. stabiliie a In'afard de aceasta, realizarea'practicb regla3eior prin calcul poate introduceerori deitul de insemnate,prin faptul valorilor necesare lace cu ajutorul aparatelorde se cI aprecierea mdsurat sau a utilajelor care nu au o clasI de precizie prea mare. Deci erorile aparatelor gi a1eutilajelor, ca gi cele de citire se sau de apreciere, adaugi la cele de calcui. Releeleins5gi sint aparate care nu atl o precizie prea mare, iar acest lucru este amplificat si de laptul cd ele se racordeazl in general in secundarultranstormatoarelorde mdsurd 9i prin alte elementeintermediare,a ciror clasd de precizieeste de asemenearedusd (in generalclasa 3, sau mai mare). Fenomenele reale dinisistemul energeticsint mult mai complexegi mai variate decit cele de care s-a iinut seamain calculelc itaOitirii reglajelor sau a schemelorde protecfie.De exemplu,lenomeneletranzitorii (pendula{ii, scurtcircuite monolazatecu in(eruperi de conductoare)conduc 1a situafii ioarte diferite de cele preconizate calcule. in un etlergetice sint de asemen'ea in Natura defectelor sistemele moiiv de funcfionarenesigurd a elementelorcomponenteale in' in stafiilor de.protecfiesi automa'tizare, sensul cd scurtcircuitele posibilein realitate. sint cu mult mai variate decit cele prevAzule. Toate cele ardtate mai sus, cum gi alte catze care pot apdrea in realitate conduc la funciionareainstalaliilor de proteciie;i cu automatizare, erori destul de rnar'i,ajungindu-seuneori la nelalsd. Pentru corectarea acestorerori funi{ionare sau fut-tciionare 164

este necesarca funcfionareaproteciiilor sd iie verilica.tdpe defecte reale. In acesi scoDse utilizeazd in tehnica mondiald doud metodedilerite: - realizareaunor defecte voite in reielelede'inalti tensiune: - evidenlagr analizacomportdriilunctiondriiprotectiilorin cazul defectelordin re{ea. Realizareadefectelorvoite in refea este destul de dificild gi necesiti o serie de mdsuri speciale, reguld generald,,dupd ce de se stabilegtetipul defectelor ce trebuie iniliate si zoua in caru. acesteatrebuie realizate, se intocmeste un program detailat de punere in practicd a acestora.Zona in care se realizeazddefectul este determinatdin general de proteciia sau instalaiia. asupra cdreia se eiectueazA incercdrile. Programul acestorprobe trebuie si coniind: calculele curende scurtcircuit care pot apdrea in cazul acestor defecte, iilor punctele din sistem unde se inregistreazi valorile mlrimilor electricecare variazd in timpul defectului,inregistrare a iunciiondrii tuturor protecfiilor care ac\ioneazdsau semnalizeazd. Un calcul preliminar ai curenfilor de scurtcircuit este necesarpentru aprecierea m,drimilorce trebuie inregistratein diferite puncte ale sistemului gi pentru aprecierea tuturor elementelor care pot demara, din zona in care se realizeazddefectr-rl. Pregdtire a tuturor mdsurdrilor ce se electreazd in timpr-rlprobelor este de u importan{5 deosebiid scopul asigurdrii completea inrein gistrdrii aceslora. Evidenta defectelorlichidate in mod normal de cdtre instalatiiie din sistem,cum gi analiza ulterioarl a comportirii protectiilor in zonele afectatecleavarie constituie un mijloc foarte elicace de corectarea reglajelor protecfii1or. toaie ]drile cu o In energeticddezvoltatase iine o evidenqdsi o statisticl strictd in acestdomeniu.Anual se anaiizeazd;modul comportarea instade lafiilor de protecfiesi auiomatizare modul cel mai aminun{it in posibil. Se anaiizeazd separat, pe tipuri de proteclii, de delecie si chiar elemente.Numai in acest fe1 se pot trage concluzii mai reale in ce privegtemodul de comportarea diferitelor sistemede protecfiepentru lichidarea selectivd9i rapida a defectelor. Cu ajutorul rnijloacelor de verificare expuse sumar mai sus se pot evideniia comparativ tipurile de protec!iecele mai eficace intr-o zond sau alta a sistemului energetic. Din str-rdiulrnaterialelor ob{inutein acestifel se mai pot impune modificdri de schemesau reglaje pentru anumite initataiii care au avut comportdri suspecte in repetate rinduri. De asemenease mai pot impune modificdri in ce privegte termenele de verificare periodicd 'a instalatiilor de protecfie9i automatizare.

165

Deservirea instalafiilor de protectie gi automatizare Orice instalaiie care funcfioneazdin mod permanent trebui: bine intreiinuti ;i judicios deserviti, ca sd-;i poatd pdstra timp indelungat caracteristicileproprii intre limite optime. Principalul mijloc de deservire a acestor instalafii constl intr-un conirol periodic al tuturor pdrfilor componente.Este important.si se controleze permanentiensiunile de alimentare a plriilor alimentate in curent continuu. Trebuieca 'valoarea acesteitensiuni sd se incadreze intre limiiele pentru care aparatajul conectat este garantat. Controlul incllzirii diferitelor plrti sau elemente aflate in mod permanentsub tensiune este un alt;mijloc de deservirecorectd. Modul in care funcfioneazl dispozitivelede semnalizare alo diferitelor elementecomponenteale instalatiilor estelde asemeneainglobat in acestecontroale periodice.Siarea izolafiei circuitelor de tensiune ale pdrjilor alimentate in curent continurr este eseniialS in funcfionareacorectd a instalafiilor de proter:{ie gi automatizaregi pentru acestemotive'trebuiesd i se acorde o atentie deosebitd.Controalele periodicetrebuie sd se extindl asupra tuturor elementelorsau instalafiilor a cdror luncfionare corectd impune in mod special acest lucru. O deservire completl a instalafiilor de protecfie gi automa" tizare nu se poate rezuma numai la controalele amintite mai slls, cu atit mai mult cu cit nu toate elementeleacestor instalafii pot li controiatezilnic gi atit de ugor. Pentru unele elemente '(relee sart aite laparate), un control corect se face prin scoaterea lor din funcfiune, fapt care nu este posibil oricind. De asemenea, peniru siguranfa unei funcfioniri corecte a instalafiilor respectiveeste necesarca acesteasd se verifice in mod periodic, cit mai complet posibil. Pentru unele proteclii perioada de verificare este de un an. iar pentru altele mult mai scurtd. Este cleinleles cd nu trebuie exagerat in acest caz in sensul ci pentru o bund deserviresd se impund verificdri sau controale cit mai dese. Acest lucru ar dduna in primul rind instalafiilor respective, care s-ar uza mai repede,gi in al doilea rind ar ocupa in mod inutil personalul destinat pentru aceasta,nemai socotind oprirea instalaiiilor care implicd manevre sau nefurnizare de energie. In reaiitate, este'corectsd se preconizeze rdrirea verificirilor periodice ale instalafiilor de protecfie gi automatizare, la termene,care sd asigure totugi o siguranid suiicientd. Este cunoscut cd unele instalafii de protecfie sau automatizare sint acfionate in timpul unei verilicdri periodice de un numdr 166

I'

ar de ori atit de mare, incit in funclionarenormald aceasta ti foarte lungi de timp; din acestmotiv unei perioade corespuns la este bine sd se ieducdvolurnulincdi'cirilorperiodice strictui necesar. In scopulevitdrii celor aritate mai sus este bine ca persoinstalafiade proteciie sau automatizare, nalul care deservegte din sd o cunoasch amdnuntime, punct de vedereteoretic Ai in
practic. Pentru ca verilicarea sd se facd intr-un timp cit mai scurt posibil fird sI se omitd vreuna din probe, este corect ca verificarea sd fie bine pregdtitd gi etectuatddupd un program pre' cis gi judicios stabilit.

ANEXE
ANEXA 1 RELE,E DE CURENT ;I DE TENSIUNE ALTERNATIVA

t. Retee secundare instantanee de curent alternativ, tip RC li RT (fabricate de Uzinele Etectromagnetica) Sint de urmdtoarele tipuri constructive: - releu maximal de curent tip RC-l; - releu maximal de tensiune tip RT-l; - releu minimal de tensiune tip RT-2. Cifra 1 indicd releelemaximale, iat 2 pe cele minimale. ln marcarea completi a releelor se mai indicd prin o a doua cifr6 lipul contacielor, aslfel: - I contact n.d. cu cifra t; ---. I contacl n.1. cu cifra 2: - I contact n.d. pi un contact n.i. cu cifra 3. Printr-un numdr, conform tabelelor A-1 qi A-2, se indicd limiiele de inseamnd releu maximal de curent cu I ccn' reglai. De exemplu,RC-l-1/6 iait ir.a.;i crr limite de reglaj 1,5-6 A; RT-2-3/160 inseamni releu minimal de tensiune cu I contact n.d. 9i 1 contaci n.i. cu limiie de reglaj 40-160 v. Releele au cloud bobine, care pot fi legate ia bornele exlerioare ale releului in serie sau in paralel, dupa necesitdtilede reglaj, asifel:, - la releele RC domeniul de reglaj este (0,25. . . 0,5)1 cu bobinele in s e r i e g i ( 0 , 5 . . . 1 ) / c u b o b i n e l ei n p a r a l e l ; .. la releele RT domeniul de reglai este (0,25...0,5)U cu bobinele in paralel pi (0,5...1)U cu bobinelen serie; i (/ pi U reprezentind valorile maxime reglabile). Alte date caracteristice ale releelor RC gi RT, in alara celor indicate in tabelele A-1 ri A-2, sint:

167

sl

o
q :o

tr o

coeficierltul de revbrtir'e:la releele malimale, 0,85-0,92;

SE
q

IO co ca co <1 t- ct <)oic{lGl^lNCn6l

.9>
N

A3HE3H
(od cl (od 6l

F-

.:9

He.:
aq

OcoOt'-O rOirOlirOC.lii

tr
)6 o

,;>
dc{ HGI

b!

:F
i)d! rt : o

:::::==xxxx
d i l d

tr Ro y
AF Eo. ,r

Itr l.r tv lx .9 1 p >


ol .:t.o lF Sl tu .Yl g ol 5 .3t ii ^

c
I.- 6l .Jt t6lw cil <' 6t$
N

- puterea de rupere a contactelor:500 W la 220 Y c.c. (t/R:0,01) saLr 250 VA la 250 V c.a. (cos 9:0,4) Contactele trebuie sd reziste, l6,rd a se deforma, timp de cel pulitr 20 min la un curent de 1 A. . Consurnulpropriu maxim esie: - la releeleRC, peniru un curent egal cu curentul reglat minirn, 0,3VA; - la releele RT,-pentru o tensiune egalA ctt tensiunea reglata minim6-, 2 \rA. f impul propriu de acJionaremaxinr (orientativ) este: - la releele RC-l gi RT-l, 0,25 s pentru de 1,2 ori valoarea reglatai iti 0,05 s pntru de 2 ori valoarea reglata; - la releeleRT-2, 0,25 s pentru de 0,8 ori tensiuneareglata Numdrul maxini de actioniri: 500. 2. Relee secundare instantanee de curent alternativ speciale cu Releemaximale de curent seria ETD-551.Acestease corlstruiesc o setlsibilitatc mdritd, pentru a fi folosite la proiecfiile de curent homopolar contra punerilor monofazale Ia pdmint ir cazurile cind curenfii de punere la pbmiirt sint sub 10 A. Caracierisiiciletehnice ale releelorseria ETD-551 Tabela A-3 Releemaximale de curent seria E,TD-551

o
o
6I tt * cr)

i o =

5 *O

<

a
O
o o

cl G'l ca <1 !'1 $

--:
olr

lltltl ctoo6l@(0 icil d

6n
oo

cn (o <idocoooooo dGtrroo<> iGl llllttrlr trtttttll


*F

.\ io
k9

.xlE l2 t ,7t
t_

E .F,! i9
q

id-crI'tOL:oO i6troo

t>
oo
F

caH6ICaiGl i6l icl

Bobinele legate in serie Tipul Limitele dc reglaj, mA

Bobinele legate in paralel Curentul de aclionare, mA Impedanla q

o dcacrcJrororo o

i:g
oo tE '..6

u
a o
caOOCla! dGl lllltr d

Curentul de actionare, mAl

I I-o..l"na" ' q I

(J

a?
iiiotrcld

:e

rc o F

ttlt'r irnoiv@

.:
5 a

E T D - 5 5 1 / 4 0 10 -40 ETD- 55i/50 12,5-50 ETD-551/60 15 -60

10 -20 72,5-25
ID -OU

80 52
.to

20-40 25-50 30-60

l ts o i 3

ls

F1 cac)OHCDTOOTOOO icil)r]Q

E3
Llo

a a

': Bp .Ei
'lo

Cc)OQ:irCc)cil dca dtr

t !trtr tt lt l r
+

llllllttl 15I.imroro ddd-icim


cl (o
/-a-a^i.A

iIOCi-$@

ro c{ro <>
d 6il ro

3P,o'odo

||llll|ttdiciro

iGnrooo ictr

aJ i-d6lOlCl

ro
cf,n o
iG!lo

a\

lltrl

4 a\

TTFFFF NNd&**

Coeficientulcle revenire este)> 0,5; iimltul propriu dc acfionare este de 0,1 s pentru de 3 ori curefltul reglat fl 0,; s pentrr-rde 2 ori cilrentul regiai. fieleul maximal de tensiune tip EN-526/60 D-M. Acesta se construie;te c.u limite de reglaj mult coborite fa{d de tensiunea de regim, perltru a puiea fi folosite la proiecfiile de tensiune homopolard,contra punerilor la pdnrint monofazate in re{elele cu punclul neutru izolat sau conrpensat. Caracieristiciletehnice ale releului sint: - lirnitele de re.qlaj,15--60 V (15-30 V pentru bobinele legate in paralel $i 30-60 V pentfu bobinele legaie in serie); - tensiunile de duratd admisibile, 120 V pentru legdtura paralel I ;i P40 V pentru legdtura serie; - consumul propriu, 1,25 \'A la 30 \' (bc.'binele legate in paralel).

169

releului se leagd Penlru a fi stabil din punct de vederetermic,bobinele VU-67, a cdrei valoareestede 800Q/rasuplimentarb in seriecu o rezistenfd murd (total 1600 Q). tehnicesint similare releelortip RT' Ceielaliecaracieristici 3. Releuternporizatmaximal de curent tip RT p C-l (fabricatde Uzinele,,Electromagnetica") al Releul are un contactcare poatefi n.d. sau n.i. Curentulde.acfionare poatefi-reglat la: 2,5; 3: 4; 6; 8 9i l0 A. elementului inducfie de
Temporizarea acestui element se poate regla de la 2 la l0 s, iemporizarea fiind limitat dependentdde multiplul curentului reglat (fie. A-l). Precizia ac{iondrii lemporizate pentru mulliplii cureniului reglat este dath in tabela A-4. Curentul de aclionare al elemenlului eleciromagnetic rapid se poaie regla la o valoare egald cu de 2, 4, 6 sau B ori curentul de acfionare reglat 1a elementul de induclie Tabela A-4

electromagnetic. este prevdzutdgi cu gra, Piesa de regllj a e'lementului datiaw, care se folose$te cazurilecind releul trebuiesd ac{ioneze in nuinai
de revenire al dispozitivului de temporizare este 0,75-0,85. Curentul limitd termic de I s este de 40 ori mai mare decit curentul regla{ minim. Contactul n.d. poate inchide un circuit de 5 A c.c. sau c.a., la o tensiune maximd de 220 Y. Coniaciul n.i. poate intrenrpe numai circuite de c.a. de 2 A, cu tensiunea pind la 220 V. Consumul propriu este de 25 VA la un curent egal cu curentul reglat.
IemDonzal. 'Coeficientul

AnexaII
RELEE DIRECTIONALE 1. Releedirecfionaletip IIVIB-I7I A pi IMB-178 A
A,1l Releul de tip IMB-171. Se construiegte in doud variante, (/":5 A) ti IMB'l7l Al2 (ln:l A) la Un:100 V c.a gi 50 Releul are sensibilitatea maxim6 cind vectorul do curent este decalal fnainiea veciorului tensiunii cu unghiul g:30+60 sau g:45+3o(in care :az in circuitul de tensiune este inseriatd o rezisten{d suplimentard). PLrterea de acJionare (sensibilitatea) releului este dath in tabela

N"
2345678810 /,/u//ip curenlu/uireglot /u/
Fig.
I -

de Cnrbele variafiel:i releuluiRTC-1:


reglaj 10 s; 2 reglal 2a. 6 s; 3 -

(/) ale
reglaj

Puterea de actionare VA, la curentul ln releu

Abaterea admisi fatd de gradalia temporizirii, fl6

IMB-l7T AiI IMB_L7I AI2

este de (t,3 s. la urr Timpul de acfionare al elementuluieleciromagnetic cLrrent de 8 ori mai mare decii curentul de actionare. Precizia actiondrii rapide este dati in iabela A-5. Tabela A-5 Consumul: bobina de tensilne consumb la IJn 35 VA peniru g:30" gi 25 VA pentru 9:45'; bobina de curent consumd la 1" 6 VA. Coeficientul de revenire este Krrr:O,7 Timpul propriu de aclionare, pentru o putere de 5 ori mai mare decit puterea minimd de aclionare (din tabel6) este de cel rnult 0,04 s. Bobina de tensiune suportd permanent l,L Un, iar bobina de curent I,l /r. Contacful n.d. al releului are la 220 V 9i 2 A o putere de rupere de 50 W ilrtr-un circuit de c.c. cu sarcind inductivd si 250 VA intr-un circuit de c.a.

Abaterea admisi fa{d de grada{ie,

Ancxa N RELEE DE DISTANTA t. Protec{ie de dista,n!6tip RD 7+ pentru retele legate direct la pdmint Schema complei2i a protecfiei contine trei relee. Releul de mdsurd RDZ-1-. Domeniul de reglaj al impedanfei este 0,10.UOsau 0,05-30 pe f.azh in'secundar. Domeniul ile reglaj al curentului homopolar este 2,5-54. Reglajul treptelor de timP: -regiabild, *ireipta -timpul de declanpare rninimum fiind iiitii nu este sub 0,1 s, la 2 /, gi U:0; - ireapta a doua este reglabili intre 0,3 9i 2,5 s; - ireapta a treia este reglabilb intre 0,3 9i 4,5 s respectiv pind la 6,8 s' in funcJie de valoarea reglatii la ireapta a doua; - trbapta a palra esie reglabilb pini la 4,8 s respeciiv pind la 7 s. in iunclie de reglarea trepielor a doua s,i a treia; Sensibilititea direciionalS: lensiunea minimh de blocare este de 0,35 V la (1 .. .20)1, pi 91:30o. ..90o. Consumul esie dat in tabela A-8.

Releul de comparare a tbnsiunilor V. Tensiunea de aclionare este.reglabil6 intre 36 9i 48 V. Consumul' maxim este de 4,5 VA in circuitele de tensiune, 50 Toate releeleprotecliei RD7+se construiesc'pentru Hz,5 A 9i 100 \' (sau ll0 V) c.a. pi 24, 60, 110 sau 220 Y c.c. 2. Protec{ie de distanli tip D ll0 (D III), pentru relele legate direct la plmint

Tabela A-8
Regimul de functionare

In cireuitele de tensiune aliernarivd,pe faz6, la Un In circuitele de curent alternativ, pef.az6,la In /, circuitele de curent coniinuu

max. 140VA

Toaie elementeleprotecliei sint incluse intr-o aceeagi carcasE. Parametrii constanli gi reglabili ai elenrentelor de pornire gi rndsurd sint indicali in $ 1.3.3. Alte caracteristici ale releului de curent homopolar: - domeniul de reglaj, 0,5-1,2 I^; - coeficieniul de revenire, 0,85; - curentul minim de ponrire, cca. 0,5 ,1,. Sensibilitatea elemeniului directional esie nelimitatd la scurtcircuite monogi bifazate 9i de 0,2 Y la 2 1, la scurtcircuite trifazate. Reglajul de timp al treptelor de impedan{d: - treapta rapidd nu este reglabilh; are timpul de aclionare intre 0,05 s \a 1r"72 In qi 0,09 s la /,; * treptele 2, 3 pi 4 sini reglabile inire 0-6 s; - precizia elementului de timp, i20lo, la Un este inzestrald cu blocaj la pendulafii, care Protectia D 110 (D lll) inlirzie acfionarea proiecJiei cu 1,2 s dupa disparilia pendula{iilor. Corecfia elementului de mdsurd, pentru obfinerea unei aceleiagi sensibilitdfi la scurtcircuite monofazate 9i polifazate se poate realiza pentru zsfza: :0.7.. . l. Consumul protecfiei este: - - in circuitele de c.c. - 5 W in repaos gi 100 W in funcfionare; - in circuiiele de curent alternaiiv 18(10) VA la curentul ncminal ,de 5 (l) A 9i 30 (16) VA la acelagi curent nominal la scurtcircuitemonolazale. - in circuitele de tensiune alternativd - 7 VA ln repaos 9i maximum 35 \'A in functionarc. Datelo nominale ale protec{iei D 110 (D lll) sint: 5 A sau I A ;i ; lCO V c.c., la50 Hz pi 110 sau 220 V (+10010;-20a/"'y c.c.

max. 165 W Anexa V

Capacitateacontactelor de declangareeste de 10 A c.c. sau c.a. la inshidere 9i 0,2 A ind. la 220 Y c.c. la deschidere. Rezistenta admisibild a arcului pentru o mAsurA corectd a disian{ei de defecl, la capdtul zonei, este 60|o din impedanla reglat6. * Releul de pornire de impedat{d ninimd Q.. Valorile de ac}ionare sint cele din fig. 1-7,b. Curentul de actionare al releului de curent homopolar este reglabil intre

RELEEDE CURENTCONTINUU l. Releede timp, de curentcontinuu.tip RTp-l 9i RTp-z au reglabild inire Releele un contactn.d. Releul RTp-t are iemporizarea 0,5 9i l0 s cu o eroarede 0,20 s, iar r-eleul 0,25;i 4 s, cu c RTp-2-intre eroare 0,15s. de Temporizarea aplicate de releelor este independentd valoarea tensiunii aplicate bobinei, pentru U > 0,7Un Tensiunea nominaleUn, l2i 24:' 48: 110;220 V c.c. 0,65 U/. minimd de acfionare, Tensiunea Tensiuneade revenire,0,25 Un,

1,7 9i 4 A. Timpul propriu de aclionareeste 25 ms, la 3 /r 9i U:0. consumul releului este de 6 VA in circuitele de tensiune,alternaliv6; 0,4 tA ,,";azd- 1a I^ in circuitelede.curent alternativ,gi maximum60 w in circuitele de c.c. lt4

j$ig*r;.

Releul poate r6mine sub tensiune timp nelimitat. Cureniui de inchidere al contactului, t0 A. Puterea de rupere a contactului, 200 W la 220 V 9i 5 A c.c. sau la 380 V 1i 5 A c.a. ' Consumul propriu, 15 W la releelede 12,24 9i 48 V; 16 W la ll0 \'; t7 W la 220 V. tip 2. Releede semnalizare Rd S'2 9i Rd S-3 cu Sint relee de semnalizare trei pozi{ii 9i doud contacten.d., cu o bol'nl comund. Releul RdS-2 este ac{ionai la apari!ia niarinrii controlate,iar releul Rd S-3 la disparilia nbrimii controlate. Mdrimile ile aclionare (cureniul sau tensiuneasint continde). Valorile minime ale mbrimii cle actionare: 0,65 U, sau 0I In' Valorile nominale Ur;i In sint date irt tabela A-9, impreund cu alte date Cureniul linitd termic de I s: 20 /,. Puterea de rnpere a contactelc)r:50 \\i la 220 \: c.c. san 250 VA ia 25(l \,' c.a. Tabela A-9
Diametrul sirmei. mm Rezistenla bobinei, .II

3. Relee intermedlare de curent continuu tip Rl-l gi Rl-a / Releul RI-l are 2 coniacle n.d. $i .2 contacte n.i. Releul RI-2 are 4 contacte n.d. Tensiuneaminimb de aclionare: 0,7 Iln valorile nonrinale u, sint clale in tabela A-10, inrprcurrdcLr alte clate caracteristice. Timpul dc aclionare maxim la Ur: 0,0b s. Tabela A-ta
Tensimea nominali Numdrul de spire Diametrul simci, mm

o*o*"o bobinei, s
29 100 4?-5 2 150 10000

48 110 220

L2

24W 4 t00 I 700 t9 500 40 000

0,4I 0,29 020 0,14 0,09

Mirimea

nominalS

Numdr de spire

Timpul de rr:r'enire, 0,04 s. coniactele suPrrrti lirra sa se delormezeun curent de 5 A iinrp cle 20 rrirr Pr-rterca luperc a ronlactelor este datd in tabelul A_ll. de ( .onsurriulpr,,pritr la L,,,, (;,1-) \\'. I'abela ,4-I l

Rclce clecurent

0,010A 0,015A 0,025A 0,050A 0,075A 0,100A 0,150A 0,250A 0,500 A IA

18000 12000 7 200 3 600 2400 I 800 1 200 720 360 r80

0,10 0,12 0,t7 025 0,31 0,35 0,44 0,55 0,80 I

2200 I 000 320 70 30 t8 8 3 0,7 o12

Felul curentului

Felul sar(.inii

Tensiuncs, \r

Curotul.

.{

continuu idem idenr idem alternatir idem

I I

activa idetn

inductivii idem idem idcm

92o 110 220 lt0 220 727

1 5 0,5 4 10

Releede iensiune

4. Releu intermediar de curent continuu gi atternativ tip Rl_S I{eleul poatc fi construit cu 4,6 saLr8 coniactedistincte,czll.e r),)t fi asamblate astfel irrcit fiecare dinlre cle si fie n.i. saLr rr.d. 'l'ilitrl cr,uiacteloresle indicat -prin doua cifre, prinra indicind numrrr,rl coniactel'or rr.r!. iar a doua lurnlrul contactelor n.i. (cle exemplu RI-3-12 are 4 contacte tr.d. .si 2 con l a c t c n . i .) . TensiLrnilc acfionare nonrirair sirrt: 12; 24: 3fi;48; lr0.si 2JD V c.r._ dc sau 100; 125; 22i); l|80 V c.a., la 50 Hz, cu limiiele cle variafieracirni-se: ar0!,, ;i -25u7,. cr-rrentul nraxirl arlmisibil prin contacte este: b A pentru lungri clur.atir; 2 0 A l a i n c h i d e r eB A l a - r u p e i ei a 2 2 0 v c . a . , 4 A l a r u p e r el a r 2 5 v r . e . ; pentru salcini rezistive p-i ?,5 A pentru sarcini inductive. Consumul nraxinr esle S W in c.c. pi lb VA in c.a. 12 Exproatarea de proteclie gi automadzare ale sistemeror erectrice l7i

48V 1 1 0V 2,.9'0 V

12v 24V

3 4C0 7 000 14 000 32 000 61 000

0,2I 0,r5 0,1r o,o7 0,05

87 360 | 440 7 500 28 000

la Consumulpropriu: 2 W peniru releul de tensiune, Un; 0,4 W petrtrtr releuldc curent,la /n.

176

Anexa VI labeli pentru verificarea pe viu a protec{iei diferentiale ., din centrala .


| | Curentul in circuttele | | Prrmare Nt. , ^- . L o c.u 'J I n l o t u h i rI - - - - - , i | I i Cur<.ntul in cir(.uitek sequndarc | I I

turcxaVl!
DIAGRAiltA VI:C'IOR I ALA Anexl la protocolul nr. montati pe . de verificare a protecliei . ' din l)ata .

kv grrcuitul. ;1llll:ll';i1; | ,",". l?liP I iriJTi in".,"o,o I <liferentiatob"n'u"tii I I /11 (/111) l tttt,tt' t"l't
l i;iliTi
I I I 'I

ltls tv1 |

i1

lrlll-l'__.=.-l--l i (/rrr) I Ri .sl i

i ni

.s

li),-{D^lD-.1

!l

| I).{',t',\

ril (.oNt'Rot_A'l

li
I

iil
\ I.l?lFI(..,\-t

l2'
I I

'

Bibliogratie
l). ColuntBadea, Gh. Brosteairu" I. Chcnzbraun, b e a n u, Protectia si arrtrinraiizarca sisienrelor electrice,Bucure;li, Dditura tthnicii, l!63. 2. A. M. Fedoseer', I ) r ' o i e c t i ar r i r rr e l c c a s i s t e r n c l o e l e c i r i c e T r a c l . . r r d i n l . r u s d . D . E . S . .l u J l . 3. .{. M . @ e , q o c e e n , O c n o n u p e . , r e i i u o ra u r n r b l f 3 H , 1 9 6 1 . 3i , M . F e p K o B r { q n B . A . C e l t r e H o B , O c u o e ur e x H r r K}u s x c n J v a r raqHn perrerinoji3au{r.Tbr, I4sj\. 2-oe, f3H, 1957. 5. H. B. 9epuo6poBoB, P e " r r i i n a q u r u r aH a . q , 2 - o el,3 H , 1 9 5 9 . 3a , '6. B. 3 . H x x f i r c r ( u r i , f e u e p a r o p r e x H f i q e c K ou i c r o r n , f 3 H , 1 9 6 2 . ia 7. B. H . A a M e H e B . M o n r a x u o 6 c , n y x u n a n uy c r p o i l c r n e r o p l l u H o ix o e i rlyrarlur, flpo$rexlssar, 19G2. 8. \' l>^. P o p o v, M5surirri l.i apafale elcctrotehnicede nrlsurat, Traddin l. rusi, E.E.S., 1953. 9. I La! e n z b r a rr n, Func{iorrirlc'agrr-otee}iilor distanfii cu releu de tip de RD7 la suprasarcinl;i posibiliiatile de ameliorare a acestora, Bucdre;ii, Energeiica nr'. 12, l9ti2. 10. I. translonnatoarelc>rde putere cr.rntra defecielor . tl a d c a, Proteertia iirterne printr-o rnetrrdlisirirplit, []ucrrr-e;ti, Errergeticarrr.,l, lg6l. [. I.

TABL;\ l)E )l;\'l'EItll


t . Reglarea protec(iilor
l . l R e g l a r e ap r o t c c f i iIIl s r t t t p l c l . ! I l e g i a r c ap r o t tt ' l i t : irlitcreu!itlc x I .13Qegl21s2protccJiilt clc di,.1au1a

; ;-,
l0 2:l

2. Punerea in func{iune;i intre{inerearegulatoarelorde tensiune auto-

ir6 mate ale generat6aretor;i ale compensatoarelorsincrone ''16 2.1 Regulatoarectt cotttacie:tlrrnecdtoarc 2.2 Sistenrede reglarc a tt'tlsiLtlliiPritl cotnllttlttlarc't:tt (:aracler t)/ clcctromagrtctit: protec{ie gi auto;1. Aparatajul folosit pentru verificalea instalatiilor de 76 nratizare 76 i].1 Generalitati rii" l,entlrr veriiit'area irlstaliltiilor tle i.f.2Aparate dc nrasut'attcrit t\_ protec{ie;i arttotttatizat'c ;3-i3 9; Dispozitive l)entru vt:rificarcirizola{iei circuitekrr secundare i l . 4 S u r s e p c r r l r ul a r i a fi i i t : u r e n t r r l r . s i a t e n s i u n ri e9l , ] . 5 S u r s ep c r r t r u ' t ' a r i : r ! i ar r g l r i u l ulic t l c l a z a j l0ir-t . rr jl.6 Surse peritl'u v:iriajia It'ccvcrrlci l ltl ili vct'iliclri cotrtlrlexe i3.7Instal:tfii spct'ialcpcrrtt'tt It.8 Dispozitivc specialc pt'tttl'ttt'acordarcairlstala{iilor de illceLcat, sc('r.lr(lirrt' irr cirr:Lritclc ptr 3 . 9 I n s t a l : r { i ip e r r l r t ri r r t ' c g i s t L : r r c r t t t r r b l r J i i l orrt i n s i s t c n t c ' l e t t c r l2c gei,ce 127 de ploteclie prin relee ;i automatizare 1. I:xploalareainstalaliilor
. 12,1 1 . 2 P u n e r e a i t t I u n c ! i L r r t t i' r i r r s t z r l i r . t i i I rrrl e p r o t e c ! i e ; i a u t o m a t i z a r el 2 i ) l.:] Vcrilicarca itt labot'lttor a clctttunttl,rr dc protcc!ic $i automatizafe i:if - 1 . . 4 e r i l i c a r e a t t ' a t t s l o r r t r al ) a r t l { ) r c l r ' r i t t i s t t r i i 136 t V l{3 4.5 Vcrilicarea stlt':trtci ( {)llll)i('tt' (l(' l)rr)l(t'tic f i at-ttorttatizarc | lt 4.6 Proba pe viu a irrstalaiiilrrt tle protcctie ;i autr;ntatizare . 1 . 7 D o c u m e r . r t e l ep r i r u ' i y r a l c l r e t t t l r r c ' r ' i r l c n l a i n s t a l a ! i i l o r d e p r o t c c . ! i e It7 ;i autonratizarc . 1 . 8 I r r t e r p r c t a r e a a c , i o r t a r i i p r o l t t : t i c i 1 i r r r t o n r a t i z i t r i l ( ) rl ) e l l t l ' u a l l : l Irli liza avariilor ;i lichitlirrcri 1or' -1.9Deservirea instala!iilor de prott'ctie 1i a Lttotttalizare too 167 Atre-te t8t Bibliosraf ic

4.1 GcneraliiSti

lB3

ERATA

Prg.I I
I4

Rintlul

In loc de
$''Itu. ' ' W,,ltn-': Vl a"

lYetn:

93

C o n t a c t u lr e l e u l u i e s t e n o r m a l i n c h i s fig.l.a 0,6 [l lig' 1'2 6tl

177
Exploatarea instalaliilor ae plot*1it

clectrice 9i automatizare ale sistemc'lor

MAIICEL Redactor responsdbil: Ing CROITC)RU HOROWITZ STRUL i"ft""tua".t"i' iot lo.rt"", n1jy,"; 11o,brosa,t;: "f!,',"t'ilo::;"?: nr:i,"',, riraJ:s0oo.1 1961. Coli 6r0x860it0. edtrorrcre; c.z a;ii.ii6.. iii{;r,tJ"i"ii c,z. pentru A.: 112611961. mici: 621' fentru bibiiotecile T t D a r u l e K e ( t r t a t s u b c ( r ' n n r " J B L i a l n D r ' p5 'i n d-c r c i P : l lttl lilrl 'tHt c d tre r 6 B r "',;e;it;;i oradea, slr' Moscovei Apdtut: 08021964' Bun de tipat:22'04-tqo4'

'a'O ,