CURS 1

Drept comercial : Registrul comertului: Cele mai vechi si mai importante registre publice sunt : registrul comertului Cartea funciara In Romania exista numeroase registre publice cum ar fi: registrul agricol registrul auto -roman arhiva electorala de garantii reale imobiliare Toate categoriile de registre publice organizate de stat sunt supuse unui regim de drept public ,fiind infiintate prin acte normative continind dispozitii de ordine publica. Indiferent de forma economico-juridica ,sub care isi organizeaza activitatea devenind subiecte ale raportului juridic in calitatea lor de profesionisti ai domeniului ,au de indeplinit in mod prealabil o serie de obligatii : comerciale sau administrative Indatoririle comerciale sunt: obligatia de inmatriculare in registrul comertului inainte de inceperea activitatii si de a solicita inscrierea cuvenita lor,cu mentiuni ca urmare a interventiei unor acte si/sau fapte care produc modificari asupra inmatricularilor. obligatia de a tine si a conduce la zi registrele comerciale prevazute de lege,precum si desfasurarea unei concurente licite si oneste. Institutia registrului comertului isi gaseste reglementarea generala si cea primara in legea 26/90 Registrul Comertului: - sistem de evidenta legal si profesional a comerciantilor supusi obligatiei de inmatriculare si de asigurare a cadrului institutional pentru a indeplini obligatiile de publicitate legala a actelor si a faptelor juridice,ce intervin pe parcursul activitatilor si deasemenea la incetarea acesteia,precum si de informare publica despre starea juridica a oricarui profesionist inmatriculat. Inregistrrile in Registrul Comertului se fac in baza unei incheieri a judectorului delegat, sau dup caz a unei hotrari judectoresti irevocabile Publicitatea legala prin registrul comertului Publicitatea legala imobiliara prin registrul de carte funciara Cartile funciare-constituie un sistem de publicitate real ,deoarece are la baza identitatea topografica a imobilelor. Toate inscrierile se fac pe imobile si nicidecum pe proprietati(persoane). Fiecare imobil are propria sa carte funciara in care sunt evidentiate orice schimbare care intervine in situatia sa materiala si judiciara. Deasemenea cartile funciare alcatuiesc un sistem de publicitate complet in sensul ca ele realizeaza publicitatea integrala atuturor transmisiunilor si a constituirilor de drepturi reale imobiliare. Cartea funciar reprezint cartea de identitate a unui imobil. Terenul, contrucia ntreag sau o component dintr-o construcie (un apartament, de exemplu) au n acest fel un paaport unic care rmne valabil pe toat durata existenei imobilului, indiferent de faptul c proprietarii se schimb n timp prin vnzare, donaie, motenire sau hotrri judectoreti. Aceast carte de identitate ndeplinete un dublu rol prin: 1. activitatea de cadastru: identificarea n mod unic i constant n timp imobilul, indiferent de proprietari 2. publicitate imobiliar: asigurarea informrii celorlalte persoane find astfel teri cu privire la forma de proprietate sau actele i faptele juridice care privesc imobilul. Asemanari >> Registrul Comertului si Cartea Funciara << ambele sisteme de publicitate au efecte constitutive de drepturi,au publicitate legala,integrama,intrucit toate categoriile de acte si /sau fapte juridice respectiv reale imobiliare indiferent de calitatea titularului sunt supuse obligatiei de inregistrare. comune celor 2 sisteme este si principiul legalitatii si cel al oficialitatii inregistrarilor . inregistrarile se fac in ordine cronologica a primirii cererilor ,confirminduse pe aceasta cale si existenta prioritatii dreptului,conferit de o anumita data a inregistrarii. in ambele sisteme daca s-au efectuat inregistrari inexacte ilegale si /sau prejudiciate ele pot fi rectificate ori radiate pe calea unei actiuni in justitie. Deosebiri dintre cele 2 sisteme:

sistemul cartii funciare este limitat la sfera drepturilor reale imobiliare,pe cind sistemul registrului comertului-este unul complex,limitat la starea juridica a comerciantilor,si extins la unele cazuri si la situatia unor drepturi reale imobiliare. in registrul comertului nu se pot face inscrieri provizorii sub rezerva justificarii ulterioare asa cum se pot face in C.F (ex: notarea unui litigiu in procer,provizoriu) desi sistemul de publicitate al cartilor funciare este unul publicsi Cartile funciare sunt publice,accesul la continutul lor este permis in conditiile legii numai persoanelor care pot justifica un interes legitim, pe cind in sistemul registrului comertului ,orice persoana poate obtine orice informatie contra cost si chiar prin corespondenta.

CURS 2 Contractul de societate

-contractul prin care doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa coopereze pentru desfasurarea unei activitati si sa constituie aceasta prin aporturi banesti ,in bunuri,in cunostinte specifice sau prestatii,cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi ,de aconomia ce ar putea rezulta. - se incheie in forma scrisa,daca prin lege nu se prevede altfel,forma scrisa este necesara numai pentru a dovedi contractul. Sub sanctiunea nulitatii absolute ,contractul prin care se infiinteaza o societate cu personalitate juridica , trebuie incheiat in forma scrisa si trebuie sa prevada asociatii,aporturile,forma juridica,obiectul,denumirea si sediul societatii. Dupa forma lor societatile pot fi: simple in participatie in nume colectiv in comandita simpla cu raspundere limitata (S.R.L.) pe actiuni in comandita pe actiuni cooperative alt tip de societate reglementata de lege. Societatea se poate constitui cu sau fara personalitate juridica.Potrivit vointei asociatilor , societatea urmeaza sa aiba personalitate juridica, indiferent de obiectul de activitate , ce poate fi constituita numai in forma si conditiile prevazute de legea speciala, care confera personalitate juridica. Societatea - dobindeste personalitate juridica prin ,si de la data inmatricularii in registrul comertului daca prin lege nu se prevvede altfel. Pina la data dobindirii personalitatii juridice ,raporturile dintre asociati,sunt guvernate de regulile aplicabile societatii simple.

Societatea Simpla

Contractul de societate - nu este supus unor formalitati speciale cu exceptia celor referitoare la asociati,forma juridica,obiectul,denumirea,sediul societatii si celor care rezulta din natura bunurilor ,ce constituie aport. Societatea simpla nu are personalitate juridica. Daca asociatii doresc dobindirea personalitatii juridice ,prin actul de modificare a contractului de societate ,vor indica in mod expres forma juridica a acestuia,sivor pune de acord toate clauzele sale cu dispozitiile legale aplicabile societatii nou infiintate. Asociatii contribuie la formarea capitalului social al societatii prin : aporturi banesti sau in bunuri (dupa caz) Capitalul social subscris se divide in parti egale (denumite si parti de interes) - care se distribuie asociatiilor,proportionale cu aporturile fiecaruia daca prin lege sau prin contractul de societate nu se prevede altfel. Asociatii - se pot obliga la aport in prestatii sau in cunostinte specifice cu titlu de aport societar. In schimbul acestui aport asociatii participa potrivit actului constitutiv la impartirea beneficiilor si suportarea pierderilor precum si la luarea deciziilor in societate. Aportul in bunuri ,(altele decit cele fungibile) se efectueaza prin: transferul drepturilor asupra acestora predarea efectiva a bunurilor in starea de functionare potrivit destinatiei. Asociatul care aporteaza proprietatea sau un alt drept real asupra unui bun ,raspunde pentru efectuarea aportului ,intocmai ca un vinzator fata de cumparator,iar asociatul care aporteaza folosinta raspunde pentruefectuarea aportului in tocmai unui locator fata de locatar.

Aporturile constind in bunuri fungibile(consumptibile )nu pot fi subscrise cu titlu de aport in folosinta si devin in toate cazurile proprietatea asociatilor chiar daca - in contractul de societate nu s-a stipulat in mod expres aceasta. Asociatul care aporteaza o creanta ,raspunde pentru- existenta creantei la momentu aportului si incasarea acesteia la scadenta ,fiind obligat sa acopere cuantumul acesteia ,dobinda legala care incepe sa curga de la scadenta si orice alte daune ce ar rezulta daca dreanta nu se incadreaza in tot sau in parte. Asociatul care a subscris ca aport o suma de bani - datoreaza in caz de neexecutare ,suma la care s-a obligat dobinda legala de la scadenta si orice alte daune ce ar rezulta diind de drept in intirziere. Aporturile in prestatii/cunostinte specifice -este datorat in mod continuu atita timp cin asociatul care s-a obligat este membru al societatii,si este tinut fata de societate pentru toaate cistigurile realizate din activitatile care fac obiectul aportului. Acest aport se efectueaza prin desfasurarea de catre asociatul care s-a obligat a, a unor activitati concrete si prin punerea la dispozitia societatii a unor informatii pentru realizarea obiectului acesteia in modalitatile si conditiile stabilite prin contractul de societate. Neexecutarea aportului in prestatii/cunostinte specifice - da dreptul la o actiune in excludere cu dauneinterese (daca e cazul) Partile de interes sunt -indivizibile Partile de interes platite/varsate in intregime - dau drept de vot in adunarea asociatilor daca prin contract nu s-a stipulat altfel. Transmiterea partilor de interes : - se face in limitele si conditiile prevazute de lege si de contractul de societate. Transmiterea partilor de interes catre persoane din afara societatii este permisa cu consimtamintul tuturor asociatilor. De asemenea este posibila si transmiterea prin mostenire a partilor de interes,daca prin contract nu se prevede altfel. Administrarea societatii : numirea administratorilor modul de organizare a acestora limitele mandatului precum si orice alt aspect legat de administrarea societatii se stabilesc prin contract sau prin acte separate. Administratorii pot fi: asociati sau neasociati persoane fizice /juridice persoane straine /romane Daca prin contract nu se prevede altfel societatea este administrata de asociati care au mandat reciproc de a administra unul pentu altul in interesul societatii. Operatiunea -facuta de oficare dintre ei, este valabila si pentru partea celorlati chiar fara a le fi luat consimtamintul in prealabil. Oricare dintre ei se poate opune in scris operatiunii ,mai inainte ca ea sa fie incheiata. Opozitia - nu produce efecte fata de tertii de buna credinta. Administratorul in absenta opozitiilor asociatilor ,poate face orice act de administrare ,in interesul societatii. Administratorul poate fi revocat,potrivit regulilor de la contractul de mandat ,daca nu se prevede altfel in contractul de societate. Administratorii : - raspund personal fata de societate pentru prejudiciile aduse prin incalcarea legii ,a mandatului primit sau prin culpa in administrarea societatii. Daca mai multi administratori au lucrat impreuna ,-raspunderea este solidara. Cu toate acestea ,in privinta raporturilor dintre asociatii administratori,instanta poate stabili o raspundere proportionala cu culpa fiecaruia la stabilirea faptei cauzatoare de prejudiciu. Societatea este reprezentata prin : administratorii cu drept de reprezentare sau in lipsa numirii, prin oricare din asociati(daca nu s-a stipulat prin contract dreptul de reprezentare numai pentru unii dintre acestia) Pierderea calitatii de asociat ,are loc prin: cesiunea partilor in societate executarea silita a acestora moartea falimentul punerea sub interdictie judecatoreasca

 retragerea si excluderea din societate Asociatul unei societati cu durata nedeterminata sau al carei contract prevede => dreptul de retragere : - se poate retrage din societate notificind societatea,cu un preaviz rezonabil,daca e de buna credinta si retragerea sa in acel moment nu produce o paguba iminenta societatii. Asociatul unei societati cu durata determinata sau avind un obiect care nu se poate infaptui,decit ,intr-un anumit timp,se poate => retrage pentru motive temeinice ,cu votul majoritatii celorlalti asociati ,daca prin contract nu se prevede altfel. Daca acordul nu-i intrunit,asociatul se poate adresa instantei care hotarind asupra retragerii va aprecia,legitimitatea si temeincirea motivelor. In toate cazurile asociatul e tinut sa acorde daunele ce ar putea rezulta din retragere. La cererea unui asociat => instanta judecatoreasca pentru motive temeiice poate hotari -excluderea din societate ,a oricaruia din societate. Asociatul care-si pierde calitatea altfel deci prin cesiune sau executare silita a partilor din societate poate obtine: - valoarea partilor sale (de la data incetarii calitatii de asociat) iar ceilalti asociati sunt tinuti sa-i plateasca imediat ce aceasta a fost stabilita,cu dobinda legala (de la data incetarii calitatii de asociat) In cazul in care partile nu convin asupra valorii partilor de interes ,aceasta se va stabili de catre instanta. Cu exceptiia cazurilor prevazute de lege: contractul inceteaza si societatea se dizolva prin : - realizarea obiectului societatii - sau imposibilitatea ,neindoielnica a realizarii acestuia. - consimtamintul tuturor asociatilor - hotarirea instantei pentru motive temeinice si legitime - implinirea duratei societatii - nulitatea societatii,si alte cauze stipulate in contractul de societate. In cazul cind in contract nu se stipuleaza altfel societatea inceteaza si prin : moartea,ori punerea sub interdictie a uneia dintre persoanele fizice asociate. incetarea calitatii de subiect de drept a uneia din persoanele juridice asociate falimentul unui asociat. In contractul de societate se poate stipula ,ca la moartea unui asociat,societatea sa continue de drept cu mostenitorii acestuia. Daca s-a stipulat ca societatea va continua intre asociarii ramasi,asociatul ori(dupa caz) -> mostenitorul sau,nu are drept decit la partea sa,ori a autorului sau,de la data cind evenimentul sa produs. El (mostenitorul) nu participa la : drepturile si nu este tinut de obligatiile ulterioare,decit in masutra in care acestea sunt,urmarea necesara a operatiunilor facute inaintea accestui eveniment. Societatea care intra in dizolvare => se lichideaza Lichidarea facindu-se (daca nu s-a prevazut altfel in contractul de societate sau prin conventie ulterioara) : de toti asociatii sau de un lichidator numit de ei cu unanimitate. In caz de neintelegere => lichidatorul e numit de instanta la cererea oricareia dintre asociati. Lichidatorul (numit de asociati) .poate fi revocat de asociati cu unanimitate de voturi : el poate fi revcar pentru motive temeinice,la cererea oricarei persoane interesate de instanta judecatoreasca numit de instanta ,poate fi revocat,numai de catre aceasta,la cererea oricarei persoane interesate. Pot fi numiti lichidatori : atit persoane fizice cit si persoane juridice => care au statut de practicieni in insolventa Cind sunt mai mult lichidatori,hotaririle lor se iau cu majoritatea absoluta. Asociatii sau dupa caz lichidatorul (obligatii) - sunt tinuti a plati creditorii societatii , - a consuma sumele necesare pentru plata creantelor exigibile la o data ulterioara,contestate sau care nu au fost infatisate de creditori - a inapoia cheltuielile osi avansurile facute in interesul social de unii dintre asociati. Dupa plata datoriilor sociale,activul ramas este destinat rambursarii,aporturilor subscrise,si varsate de asociati iar eventualul excedent constituie profit net,care va fi - repartizat intre asociati,proportional cu partea fiecaruia la beneficii,daca nu s-a prevazut altfel ,prin contractul de societate sau prin hotarirea asociatilor.

Daca bunul adus in proprietate se afla inca in masa patrimoniului- va restitui la cererea asociatului,in natura cu obligatia platii unei sulte,daca e cazul. Dupa rambursarea aporturilor banesti,si in bunuri, asociatul care a contribuit la patrimoniul social cu aportul in cunostinte specifice sau prestatii,are dreptul de a primi in limita cotei sale de participare la profit : - bunurile rezultate din prestatia sa ,daca acestea se afla inca in patrimoniul societatii ,cu obligatia platii unei sulte daca e cazul Daca in urma lichidarii ,excedentul ramas ,consta intr-un bun a carui artribuire catre asociati e interzisa de lege,lichidatorul ,va vinde bunul la licitatie publica cu incuviintarea prealabila a instantei,iar suma se imparte asociatilor.

CURS 3 Societatile Comerciale

Persoanele juridice ca si forme asociative sunt de drept public (comuna,orasul) si de drept privat. Persoanele juridice de drept privat dupa scopul lof pot fi : cu scop lucrativ (societatile agrigole,comerciale,regiile autonome) fara scop lucrativ (asociatii si fundatii reglementate de lege) Legea 31/90 prevede ca : " in vederea efectuarii de acte de comert,persoanele fizice si juridice se pot asocia si nu pot constitui in societatile comerciale cu respectarea dispozitiilor prezentei legi ,societatile comerciale se pot constitui in una din cele 5 forme cu conditia : - sa se respecte puritatea formei alese ,nefiind permisa unei a 6-a forma prin hibridarea celor reglementate de lege. In oricare dintre aceste forme asociatii,raspund subsidiar ,obligatiile sociale fiind garantate in primul rind cu patrimoniul social. Criteriul distinctiei dintre cele 5 forme este: - intinderea raspunderii asociatilor fata de terte persoane pentru obligatiile sociale. In cazul societatii in nume colectiv,predomina elementele personale,iar la S.A elementul predominant este capitalul. Capitalul social este structurat : pe parti de interes la SNC si SCS partile sociale la SRL actiuni la S.A si SCA Clasificarea societatilor comerciale: a) in raport de numarul persoanelor asociate: societati pluripersonale societati unipersonale Asociatul unic are drepturile si obligatiile ce revin adunarii generale .Tot lui ii revin si obligatiile de administrator daca ,nu desemneaza o alta persoana ca administrator. Valoarea aportului in societatea unipersonala se stabileste pe baza unei expertize de specialitate. O persoana fizica sau juridica nu poate fi asociat unic decit intr-o singura SRL ,iar SRL nu poate avea ca asociat unic un alt SRL unipersonal. Dizolvarea unei societati SRL cu asociat unic atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic fara lichidator. b) factorul predominaant selectv/diectiv-conduce la destinctia intre : societatea de persoane societatea de capitaluri intermediare/mixte Societatile de persoane cuprind un numar redus de asociati in timp ce societatile de capital,pot avea un numar de actionari nelimitat de lege. Societatile de persoane se dizolva si pentru motive legate de situatia personala a asociatilor,spre deosebire de societatile de capital,in cadrul acestora,aceste situatii nu sunt determinate pentru existenta lor. c) intinderea raspunderii persoanelor asociate pentru datoriile sociale: Societatile cu raspundere limitata (SRL,SA) societatile cu raspundere nelimitata (SNC) o categorie intermediara -sunt societatile in comandita : - simpla - pe actiuni => in care comanditatii raspund nemarginit. d) dupa structura capitalului social : societati pe actiuni

 societati cu parti sociale(SRL) Asemanari si deosebiri : confera acelasi drepturi cooperative toate 3 aduc dividente pot fi instrainate in cazul extragerii -primesc echivalentul banesc al partii de interes,partii sociale sau pretul actiunii. Deosebiri: - se evidentiaza sub aspectul instrainarilor. Functia economica a societatilor comerciale SNC -(societatea in nume colectiv) -se constituie printr-un contract intuitu-personae,bazindu-se pe increderea intre asociatii care isi acorda reciproc mandat de reprezentare in gestiunea patrimoniului social.Fiecare asociat asumindu-si raspundere alaturi de patrimoniul social,cu intreaga avere personala. SCS si SCA (societatea in comandita simpla si pe actiuni) - reprezinta forma tipica pentru asocierea dintre munca si capital SA (bazata pe capitaluri gigantice) - este societatea in care elementul intuitu personae -este inexistent. Transmisibilitatea usoara a actiunilor: - produce o primenire continua a actionarilor ,si asigura continuitatea existentei persoanei juridice dincolo de limitele biologice ale persoanei fizice. SRL (prezinta avantajul limitarii raspunderii la patrimoniul social punindu-se in siguranta averea personala a asociatilor. - reprezint acordul de voin exprimat de ctre una sau mai multe persoane i poate fi format din contractul de societate i statut, Caractere generale : plurilateral -manifestare de vointa a mai multor persoane oneros - urmaresc obtinerea unui profit comutativ. Ca si continut actul constitutiv ,cuprinde: clauze de identificare a partilor clauze privind identificarea viitoarei societati comerciale prin firma clauze privind caracteristicile societatii (obiectul ,durata-determinata sau nedeterminata,capitalul social -intindere si structura capitalului.) clauze privind conducerea si gestionarea societatii(administrarea societatii) clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor. Elemente actului constitutiv: 1. aportul asociatilor (obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in societate un anumit bun,o valoare patrimoniala) Aportul poate fi : in numerar -are ca obiect o suma de bani pe care asociatul se obliga sa o transmita societatii in natura- acest aport are ca obiect anumite bunuri care pot fi -imobile sau mobile ,corporale sau incorporale in creante - sunt admise numai la SNC sau SCS precum si la SA - in cazul constituirii prin subscriptie integrala si simultana a capitalului social. in munca-este permis numai la SNC si asociatiilor comanditati din SCA . Prin aport intelegem : - obligatie,in care se impune a analiza atit nasterea cit si executarea ei. 2. Exercitarea in comun a unor activitati comerciale - elementul ce reprezinta un criteriu de distinctie intre societatea comerciala pe de o parte si anumite grupari economice => si contracte. 3. Participarea asociatilor la beneficii si la pierderi: - care reprezinta scopul societatii.Dividentele reprezinta cota parte din beneficii ce se plateste fiecaruia dintre asociati. Pentru a putea fi repartizate beneficiile trebuie sa fie reale si utile. Impartirea beneficiilor: - legea consacra libertatea asociatilor de a decide.astfel ca legea 31/90 prevede ca : " in actul constitutiv trebuie sa se prevada partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi ,sau modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor" Criteriul pentru impartirea beneficiilor reprezentindu-l - > contributia la formarea capitalului social.

Actul constitutiv

Conditiile de fond: capacitate de exercitiu deplina si de folosinta deplina a asociatilor consimtamintul partilor,neviciat obiectul contractului cauza contractului. Capacitatea trebuie sa fie una deplina ,nefiind exclusa posibilitatea participarii unui minor -prin ocrotitorul legal. Incheierea contractului de societate presupune: (consimtamintul) manifestarea de vointa a partilor ( pentru a produce efecte vointa partii contractante trebuie sa fie - declarata /exteriorizata - sa fie facuta cu intentia de a produce efecte juridice - sa nu fie alterata de vicii (eroare,dol,leziune,viclenie) Obiectul contractului: - reprezinta efectuarea de acte de comert. Acest obiect trebuie : - stabilit cu respectarea nomenclatorului (CAEN) - sa fie determinat,licit si mobil. Cauza contractului : - scopul concret in vederea caruia se incheie actul juridic. Conditii de forma : Actul constitutiv nu este supus obligativitatii incheierii in forma autentica ,putind avea forma unui inscris sub semnatura privata cu exceptia urmatoarelor: - cind printre bunurile aduse ca aport la capitalul social- se afla un teren. - cind forma juridica a societatii comerciale implica raspunderea nelimitata a asociatilor sau a unora dintre ei pentru obligatiile sociale. - cind societatea comerciala se substituie prin subscriptie publica. Intocmirea si autorizarea societatii comerciale: Intocmirea actului constitutiv (autentic/sub semnatura privata) - atrage consecinte asupra viitoarei societati comerciale ,care dobindeste o capacitate de folosinta restrinsa. Solutionarea cererii de autorizare a functionarii societatii comerciale: - se realizeaza de judecatorul delegat de la ULC,care daca sunt indeplinite conditiile de validitate va da o incheiere prin care va autoriza constituirea societatii si va dispune inregistrarea ei in registrul comertului. Pronuntarea : - tre sa aiba loc in 5 zile ( de la data indeplinireii cerintelor legale pentru inregistrarea societatii) Inregistrarea dispusa de judecatorul delegat =>se efectueaza in 20h (de la data la care incheierea a devenit irevocabila) De la data inregistrarii societatea devine =>persoana juridica. Daca nu sunt indeplinite cerintele legale privind constituirea societatii : - judecatorul delegat va respinge tot prin incheiere - cererea inregistrata . Incheierea este susceptibila a fi atacata cu recurs. ORC avind obligatia de a inainta tribunalului in 3 zile de la depunerea recursului. Odata inregistrata societatea comerciala se dispune: - eliberarea certificatului de inmatriculare ,care cuprinde mentiuni privind : - firma, sediul, codul unic de identificare,activitatea. Un extras in forma simplificara a incheierii judecatorului delegat - se comunica din oficiu regiei autonome in M.Oficial al Romaniei. Inscrierea fiscala : - a societatii, inregistrarea ssi in ANAF. Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire: => efecteinainte de inregistrare => efecte dupa inregistrare. Inainte de inregistrare : - daca nu s-a cerut inregistrarea in 15 zile de la intocmirea actului constitutiv,orice asociat are dreptul sa puna in intirziere prin => notificare sau scrisoare recomandata,pe fondatorii/reprezentantii societatii,abilitati cu privire la indeplinirea formalitatilor de inregistrare a societatii. Daca acestia in 8 zile (de la data primirii somatiei) nu realizeaza inregistrarea societatii comerciale,acest drept ii este conferit oricarui asociat. Cu ocazia verificarii legalitatii inregistrarii ,daca judecatorul delegat constata nereguli ,solicita asociatiloe inlaturarea neregulilor respective.

Dupa inregistrare: - legea permite regularizarea societatii prin : => actiunea in regularizare => sau actiunea in anulare a societatii Ambele sunt de competenta tribunalului de administratie.

Personalitatea juridica a asociatilor comerciali

Societatea comerciala este persoana juridica - deoarece are ca elemente constitutive impuse de lege (organizare de sine statatoare,patrimoniu propriu si scop determinat) Atributele de identificare a unei societati sunt : firma,sediul,nationalitatea Firma : Conform legii firma este: - numele sau dupa caz denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Sediul : - este un atribul numit sa situeze societatea in spatiu ,in cadrul raporturilor juridice la care participa. Sediul este locul unde se va desfasura activirarea comerciala a societatii si unde se vor gasi organele de conducere ale societatii. Sediul prezinta interes practic deoarece este elementul in raport de care se stabileste nationalitatea,instanta competenta sa solutioneze litigiile si serveste la realizarea unor probleme procedurale. Nationalitatea: - nu este folosita in sensul de apartenenta a unui individ la un anumit stat,ci in sensul de statut juridic. Nationalitatea determina legea aplicabila persoanei juridice si se determina avind in vedere sediul societatii. Art. 1 alin.2 Legea 31/90 prevede ca : " societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane"

Vointa. Capacitatea.Patrimoniul
Vointa societatii comerciale : - nu se confunda cu vointele asociatilor ,vointa sociala reprezinta vointele individuale ale asociatilor manifestate in adunarea generala. Vointa sociala are la baza formarii sale: -principiul majoritatii (vointa majoritatii este hotaritoare si obligatorie in viata societatii. Ea se manifesta in raporturil juridice prin anumite persoane care au putere de a reprezenta societatea.) Dreptul de reprezentare poate fi conferit unui asociat ori unei persoane straine de societate prin actele constitutive sau ulterior prin vointa asociatilor in conditiile legii. Capacitatea juridica a societatii este : - aptitudinea societatii de a avea si de a aexercita drepturi precum si de a-si asuma obligatii . Ea se divide in : capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu Capacitatea de folosinta : - este aptitudinea de a avea drepturi si obligatii . Ea se dobindeste din momentul inmatricularii in RC.Ea poate fi restrinsa societatii comerciale ,recunoscindui-se o capacitate de folosinta restrinsa de la data autentificarii actelor constitutive ,in ceea ce priveste drepturile constitutive in favoarea ei si a indeplinirii obligatiilot pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil. Capacitatea de folosinta este specializata ,adica ea nu este generala,fiind limitata de scopul pentru care a fost constituita societatea. Capacitatea de exercitiu: - este aptitudinea de a -si exercita drepturile si de as-si asuma obligatii,savirsind acte juridice. Actele juridice prin care societatea dobindeste drepturi si isi asuma obligatii se incheie de catre administratorii societatii ,carora li sa conferit puterea de reprezentati ai societatii. Patrimoniu societatii: Reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter patrimonial,care apartin societatii. Cuprinde: activul societatii si pasivul social. Activul social - cuprinde drepturile patrimoniale reale sau de creanta,bunurile dobindite sde societate ulterior constituirii in cursul desfasurarii activitatii ,precum si beneficiile nedistribuite. Pasivul social - cuprinde obligatiile patrimoniale ale societatii. Trasatura definitorie a patrimoniului social -este autonomia Consecintele autonomiei patrimoniului ,sunt bunurile aduse ca aport de asociati,(ies din patrimoniul lor si intra in patrimoniul social.) Bunurile aduse ca aport de catre asociati reprezinta cel dintii gaj al creditorilor sociali. Obligatiile societatii fata de terti nu se pot compara cu obligatiile tertilor fata de asociati. Aplicarea procedurii falimentului fata de societate priveste numai patrimoniul societatii.

Consecintele juridice ale calitatii de persoana juridica a societatii comerciale Dreptul societatii de a participa in numa propriu la raporturile juridice - felul si sfera raporturilor juridice la care participa societatea sunt determinate de specialitatea capacitatii de folosinta a societatii. Raspunderea societatii pentru obligatiile sociale - temeiul raspunderii depinde de izvorul obligatiei societatii. Dreptul societatii de a sta in justitie ca reclamant sau pirit. II.1. Norme particulare de funcionare a societilor de persoane (S.N.C. i S.C.S.) n cazul societii n comandit simpl, administrarea societii este incredinat comanditailor. i comanditarii pot ncheia unele operaiuni n numele societii, dar numai n baza unei procuri speciale ncris la Registrul Comertului. n caz contrar, comanditarii rspund solidar i nelimitat fa de teri. Comanditarii au posibilitatea de a supraveghea activitatea societii, de a participa la numirea i revocarea administratorilor i de a ndeplini anumite atribuii n administrarea intern a societii ; Comanditarii primesc ocopie dup bilanul contabil i contul de profit i pierderi. II.2. Norme particulare de funcionare a societii pe actiuni Acionarii pot deine aciuni nominative, la purtatoe i prefereniale (primesc o parte din profit sub forma unei cote fixe i au dreptul la mai multe voturi n Adunarea General.) ; Aciunile se pot cesiona, dar cesionarul este raspunztor pe o perioada de 3 ani de plata integral a aciunilor. Dac nu achit integral aciunile, acestea se vor anula sau cesionarii sunt chemai n justiie ; Fiecare SA este obilgat s publice anual, pe lang bilanul contabil, situaia actiunilor i precizarea dac au fost sau nu pltite ; Organele de conducere ale SA-ului sunt : Adunarea General a Acionarilor, Consiliul de Administraie i cenzorii. II.3. Funcionarea SRL-ului n cadrul acestor societi, obilgaiile sociale sunt garantate numai cu patrimoniul societii, asociaii fiind obligai doar la plata prilor sociale ; dac SRL-ul efectueaz operaiuni riscante care se soldeaz cu eec, partenerii nu pot revendic dect patrimoniul social ; SRL-ul nu poate emite obligaiuni; reprezentarea se face de fiecare administrator ; deciziile se iau cu majoritate absolut ; cesionarea prilor sociale poate avea loc doar ntre asociai. III. Organele de conducere ale SC n vederea asigurrii bunei funcionri n cadrul societatilor comerciale se constituie trei organe: - n primul rnd voina social se formeaza n oragnul de deliberare, care este adunarea general a asociailor, respectiv a acionarilor, n societatea pe aciuni sau comandit pe aciuni. Adunarea generala este un organ colectiv format din totalitatea asociailor. - n al doilea rnd, voina social este adus la ndeplinire prin actele juridice ale organului executive,de gestiune, care este administratorul sau administratorii societii. - n sfrit,controlul gestiunii administratorului se realizeaz de ctre asociai sau, n anumite cazuri, de un organ specializat, adic cenzorii societii. Pentru a asigura realizarea rolului pe care organele societii l au n via societii, Legea nr.31/1990 stabilete anumite interdicii. Legea prevede ca administratorii, respectiv membrii directoratului sau ai consiliului de supraveghere nu pot reprezenta pe actionari, sub aciunea nulitii hotrrii, dac, far votul acestora,nu s-ar fi obinut majoritatea cerut(art.125). De asemenea, administratorii respectiv membri directoratului sau ai consiliului de supraveghere nu pot vota, n baza aciunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descrcarea gestiunii lor, sau o problem n care persoana sau administraia lor ar fi n discuie(art.126). Rolul adunrii generale Adunarea general, ca organ de deliberare, este chemat s decid att asupra unor probleme obinuite pentru viaa societii ct i asupra unor probleme deosebite, care vizeaz elementele fundamentale ale existenei societii. Adunarea general ca este cel mai important organ de conducere din urmtoarele motive: are plenitudine de competena i atribuii; numete celelalte organe ale societii sau le revoca; fixeaz limitele de competen ale organelor numite de ea; exercit controlul asupra activitii organelor subordinate; decide modificarea actului constitutive al societii n concordana cu necesitile decurgnd n scopul urmrit. Felurile adunrii generale n funcie de natura problemelor pe care le are de soluionat adunarea general poate fi: Adunare ordinar-se ntrunete anual, n cel mult 5 luni de la ncheierea exrciiului financiar i solutioneaz problemele trecute n ordinea de zi, discuta, aproba i modific bilanul contabil, fixeaz dividendele asociailor, alege administratorii, se pronun asupra gestiunii administratorilor, stabileste bugetul de venituri i cheltuieli etc.

FUNCIONAREA SOCIETILOR COMERCIALE

Adunarea general

Adunatea extraordinar- convoc ori de cte ori este nevoie pentru a lua hotrri n legatur cu probleme determin modificarea actelor constitutive ale societii: prelungirea duratei societii; marirea sau reducere a capitalului; schimbarea obiectului ori a formei societii; mutarea sediului; fuziunea cu alte societi; dizolvarea anticipat a societii etc. Adunare special-este specific societilor pe aciuni i n comandit pe aciuni i sunt convocai doar anumite categorii de acionari n legatur cu modificarea drepturilor i obligaiilor lor. Convocarea adunrii generale Convocarea adunrii generale se face de ctre administratori i de asociai. Dac acionarii nu convoac adunarea general cel putin o dat pe an, asociaii au dreptul s cear convocarea. Potrivit legii, convocarea trebuie s cuprind n mod obligatoriu locul i data inerii adunrii generale i ordinea de zi. Termenul de convocare nu poate fi mai mic de 15 zile de la data comunicrii. Modul de comunicare al convocarii este diferit de la o form de societate la alta ncepnd de la scrisori recomandate pn la publicarea n presa i Monitorul Oficial edina adunrii generale Asociaii au dreptul s participe la adunrile generale personal sau prin reprezentantul desemnat prin procura speciala. Dac n societate sunt acionari care nu au capacitatea legal, participarea se realizeaz prin reprezentanii legali care la rndul lor pot desemna prin procura special o alt persoan. Administratorii i salariaii societii nu-i pot reprezenta pe acionari. n caz contrar dac far votul lor nu s-ar obine majoritatea cerut, hotrarea este nul. edina se ine la data i locul convocrii i este condus de preedintele consiliului de administraie sau nlocuitor. Dintre acionari se alege un secretariat care verific lista cu acionari, prezent acestora cu artarea capitalului pe care-l reprezint, procesul-verbal ntocmit de cenzori pentru ndeplinirea formalitilor cerute de lege i actul constitutiv pentru tinerea adunrii generale. Dac se constat c sunt ndeplinite toate condiiile cerute de lege se trece la dezbaterea problemelor din ordinea de zi. Votarea hotrrilor se face potrivit legii care prevede ca fiecare aciune achitat d dreptul la un vot, dac prin actul constitutiv nu s-a prevzut altfel (art. 101, Legea 31/1990). Pentru a putea vota, acionarii trebuie s dovedeasc c au aceast calitate. Dreptul de vot nu poate fi cedat, orice ntelegere privind exercitarea dreptului de vot este nul potrivit art.127 din Legea 31/1990. n situaia n care se hotrate cu privire la descrcarea administratorilor de gestiune sau o alt problem legat de persoana administratorului sau de administraie, administratorii societii, chiar dac sunt i acionari, nu au drept de vot. n principiu hotrrile se adopt prin vot deschis, legea artnd ca ,,n mod exceptional votul secret este obligatoriu, oricare ar fi prevederile actelor constitutive, pentru alegerea membrilor consiliului de administraie i a cenzorilor pentru revocarea lor i pentru luarea hotrrilor referitoare la rspunderea administratorilor (art. 129, Legea 31/1991). Potrivit legii, hotrrile se public n termrn de 15 zile n Monitorul Oficial n cazul societilor pe aciuni i societilor n comandita pe aciuni. n celelalte sunt supuse nregistrrii n registrul comerului dac privesc acte sau fapte a cror nregistrare este obligatorie potrivit legii. Hotrarile considerate ilegale pot fi atacate n instan de administratorii societii. Cererea de anulare a hotrrilor adunrii ganerale se judeca n camera de consiliu a instanei judectoreti competente. Potrivit art. 131, al. 7 din Legea 31/1990, hotrrea definitiv de anulare trebuie menionat n registrul comerului i publicat n Monitorul Oficial. De la data publicrii ei, hotrarea de anulare este opozabil tuturor acionarilor. Administrator al societii poate fi o persoan fizic sau chiar juridic, situaie n care aceasta trebuie s desemneze un reprezentant. Reprezentantul administratorului, persoana juridic, trebuie s ndeplineasc aceleai condiii ca administratorul, persoan fizic, i are aceleai obligaii i rspunderi. Condiii cerute pentru numirea administratorilor Capacitatea administratorului trebuie s aib capacitatea de exerciiu deplin i s nu fie considerat, potrivit legii, incapabil (art. 135 cu trimitere la art. 6 din Legea 31/1990). Onorabilitatea administratorului nu poate fi numit administrator o persoana care a suferit condamnari pentru fapte prevzute de lege (art. 135 cu trimitere la art. 6 din Legea 31/1990). Acest condiie privete pe administratorul oricrei societi comerciale. Cetenia administratorului cu excepia societailor pe aciuni si societile n comandit pe aciuni la care potrivit legii administrator sau preedinte al consiliului de administraie i cel putin jumatate din numrul administratorilor trebuie s fie ceteni romni, dac prin actul constitutiv nu se prevede altfel (art. 134 alin. 4 din Legea 31/1990) la celelalte societi comerciale, administrator poate fi orice persoan indiferemt de cetenie.

Administratorii societii

10

Calitatea de asociat a administratorului legea prevede ca la societatile in nume colectiv si societatile in comandita simpla, administratorul trebuie sa fie si asociat. O alta regula obligatorie este ca la societatile in comandita simpla, administratorul trebuie sa fie asociat comanditat. Limitarea cumulului legea stabileste ca regula generala ca o persoana nu poate fi in mai mult de trei consilii de administratie in acelasi timp (art. 142 Legea 31/1990). De la aceasta regula, legea admite unele exceptii. Desemnarea administratorilor Administratorul poate fi desemnat la infiintarea societatii si este trecut in actul constitutiv sau poate fi desemnat in adunarea actionarilor prin votul actionarilor, prin modalitati diferite in functie de forma juridica a societatii comerciale. Potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului 76/2001, in cazul societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, administratorul se desemneaza pe baza unor criterii de performanta care constituie anexa la contractul de munca. Durata n funcie de forma societatii comerciale, durata functiei administratorului se stabileste astfel: -La societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata, legea stabileste ca asociatii pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixandu-se puterile si durata insarcinarii (art. 77 si art. 192 alin. 3 din legea 31/1990). -La societatea pe actiuni sau societatea in comandita pe actiuni, legea stabileste ca administratorii sunt temporati si revocabile (art. 134 alin. 1 Legea 31/1990), primii administratori numiti prin actul constitutiv indeplinind functia pe o perioada de cel mult 4 ani. n cazurile in care prin actul constitutiv nu s-a stabilit durata, administratorii pot indeplini aceasta functie timp de 2 ani. Prevederea este valabila si daca desemnarea nu se face prin actul constitutiv ci prin alegere ulterioara. Daca prin actul de constituire nu s-a stabilit altfel la expirarea mandatului administratorul poate fi reales. Garania bneasc Dup desemnarea administratorului in cazul societatilor pe actiuni si societatilor in comandita pe actiuni, acesta potrivit legii trebuie sa depuna o garantie baneasca (art. 137 din Legea 31/1990). In cazul calorlalte forme de societati comerciale legea nu impune aceasta obligatie. Cuantumul garantiei este stabilit de actionari in adunarea generala, legea impunand doar limita minima la valoarea nominala a 10 actiuni sau la dublul remuneratiei lunare. Publicarea Asa cum am stabilit anterior, la constituirea societatilor comerciale in cererea de inmatriculare la oficiul registrului comertului este obligatorie mentionarea administratorului societatii precum si depunerea dupa inmatriculare la acelasi oficiu al registrului, a semnaturilor (art. 45 din Legea 31/1990). Devine evidenta obligatia ca in cazul desemnarii unui alt administrator, se respecta procedura privind mentiunea in registrul comertului si depunerea semnaturii. In cazul in care sunt mai multi administratori, obligatia privind depunerea semnaturii ii revine doar celui desemnat sa reprezinte societatea. Remunerarea Adunarea generala a asociatilor are dreptul si obligatia de a stabili remuneratia administratorilor (art. 77 si 148 din Legea 31/1990). Legea prevede in cazul societatilor de persoane si societatilor cu raspundere limitata o eventuala remunerare a administratorilor (art.77 si art. 192 alin. 3 din Legea 31/1990). In cazul societatilor de capitaluri legea vorbeste de remunerarea cu salarii fixe sau alte sume ori avantaje (art. 148 Legea 31/1990). Natura juridic a raportului dintre administrator i societatea comercial Legea 31/1990 prevede ca ,,obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si cele speciale prevazute in aceasta lege. Rezulta ca ne aflam in prezenta unui contract de mandat. Baza legala a mandatului poate fi calitatea de asociat in cazul cand administratorul este actionar sau contractul de munca in cazul in care administratorul este salariat fara a fi actionar. Avand in vedere ca mandatul administratorului este stabil atat de lege (prevederile art. 72 din Legea 31/1990) cat si prin vointa actionarilor materializata in hotararea adunarii generale, putem vorbi de o dubla natura a acestuia: -legala in limitele impuse de lege; -contractuala in limitele impuse de adunarea generala. Obligatiile administratorilor (conform Legii 31/1990) Obligatiile administartorilor sunt urmatoarele: -Obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituiruii. -Obligatia de a depune semnaturile la registrul comertului in cazul cand a fost desemnat reprezentant al societatii. -Obligatia de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii.

11

-Obligatia de a administra societatea, adica de a face operatiunile cerute pentru indeplinirea obiectului societatii. -Obligatia de a urmarii efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate. -Obligatia de a tine registrele cerute de lege si corecta lor tinere. -Obligatia de a intocmii bilantul societatii si contul de beneficii si pierderi, precum si de a asigura respectarea legii la repartizarea beneficiilor si plata dividandelor. -Obligatia de a lua parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si organele de conducere similare acestora. -Obligatia de a duce la indeplinire hotararile adunarii generale a asociatilor. -Obligatia de a indeplinii indatoriile prevazute in actul constitutiv, precum si indatoririle stabilite de lege. Potrivit dispozitiilor legale, administratorul are putere deplina in vederea indeplinirii operatiunilor de gestiune si reprezentare pentru realizarea scopului societatii. Puterea administratorului este limitata doar de dispozitiile legale si hotararile adunarii generale a asociatilor. ncetarea funciei de administrator Revocarea administratorului Se face diferit in functie de forma juridica a societatii comerciale. Potrivit prevederilor art. 77,90 si 192 al. 3 din Legea 31/1990 in cazul societatilor de persoane si a societatilor cu raspundere limitata, administratorul poate fi revocat de asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social, in afara cazului cand au fost numiti prin actul constitutiv. La societatile de capitaluri, unde administratorii sunt revocabili, revocarea ca si alegere de adunare generala ordinara a actionarilor (art. 111 din Legea 31/1990). Impotriva hotararii de revocare, administratorul poate actiona societatea in justitie dar numai pentru eventualele daune nu si pentru reintegrarea in functie. Renunarea administratorului Administratorul poate din motive diferite sa renunte la aceasta calitate. In cazul in care prin renunterea sa a produs daune societatii aceasta are dreptul la despagubiri conform prevederilor art. 391 din Codul comercial. Functia de administrator poate inceta si prin decesul sau declararea ca incapabil. Incetarea functiei de administrator, pentru ca masura sa fie opozabila tertilor, se face cu indeplinirea, ca la numirea in functie, a formalitatilor de publicitate (art. 54 al. 2 din Legea 31/1990). Pluralitatea administratorilor Legea aplicabila societatilor comerciale, Legea 31/1990 reglementeaza situatiile in care societatea are mai multi administratori in doua situatii diferite: Administratorii nu sunt n organe colegiale de administrare In cazul societatilor in nume colectiv, societatilor in comandita simpla si societatilor cu raspundere limitata, pot fi desemnati prin hotararea asociatilor mai multi administratori. In cazul in care potrivit actului constitutiv, administratorii trebuie sa lucreze impreuna, hotararile se iau in umanitate. Daca nu s-a stabilit lucrul impreuna, legea prevede obligatia administratorului care ia initiativa unei operatii care depaseste limita normala, de a instiinta in prealabil pe ceilalti administratori. In caz de divergente hotarasc asociatii care detin majoritatea absoluta a capitalului social. Organele colegiale de administrare Organele colegiale de administrare sunt: -consiliul de administrare conform art. 134 din Legea 31/1990, la societatile pe actiuni sau in comandita pe actiuni, daca sunt mai multi administratori, ei formeaza consiliul de administratie. Acesta este condus de un presedinte ales de administratori si adopta hotarari valabile cu majoritatea absoluta a celor prezenti, daca la sedinta participa personal cel putin jumatate din numarul membrilor consiliului de administratie. Prin actul constitutiv se poate stabilii o proportie mai mare a membrilor prezenti la sedinta. Se intruneste de cate ori este necesar dar cel putin lunar. -comitetul de direcie in baza prevederilor art. 140 din Legea 31/1990, consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale comitetului de directie format din membri alesi dintre administratori. Acesta este condus de un director sau director general si are atributiunile stabilite de consiliul de administratie. In cadrul ecestuia hotararile se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai. Rspunderea administratorilor Potrivit legii (art. 72 din Legea 31/1990) atributiile administratorilor, cu obligatiile si raspunderile lor au o natura dubla contractuala in baza mandatului si legala in baza prevederilor legii si in limitele stabilite de acestea. Pentru neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul de mandat, administratorii au raspundere civila contractuala iar pentru cele prevazute de legislatie aplicabila societatilor comerciale, au raspundere civila delictuala sau penala ( daca savarsesc infractiuni).

12

Rspunderea civil Intervine in cazul in care administratorul nu a indeplinit obligatiile incredintate si asumate prin contractul de mandat privitoare la infiintarea si functionarea societatii. Daca administratorii sunt mai multi, intervine raspunderea solidara pentru neindeplinirea unor obligatii referitoare la: -realizarea varsamintelor efectuate de asociati; -existenta reala a dividendelor platite; -existenta si tinerea corecta a registrelor cerute de lege; -indeplinirea exacta a hotararilor adunarii generale; -stricta indeplinire a indatoriilor impuse de actul constitutiv si lege; -faptele prejudiciabile ale altor persoane cand au fost posibile datorita nesupravegherii lor de catre administrator. Actionarea administratorilor in vederea raspunderii civile este dreptul societatii al carei patrimoniu a fost prejudiciat, nu al actionarilor (care au patrimoniu diferit de cel al societatii). In ceea ce priveste temeiul juridic al raspunderii civile, aceasta poate fi contractual sau delictual. Rspunderea penal Potrivit Legii nr.31/1990, unele fapte savarsite de administratorii societatii sunt incriminate si pedepsite ca infractiuni. In Titlul VIII al legii (art.271-275)sunt prevazute infractiunile, precum si sanctiunile corespunzatoare. Cu toatecaart.155 dn Legea nr.31/1990 se refera in mod general la actiunea in raspundere,totusi actiunea penala nu poate apartine adunarii generale, ci ea se exercita de catre procuror (art.264). Concluzia se bazeaza pe faptul ca, reglementand infractiunile savarsite de adminitratori, Legea nr.31/1990 nu prevede ca punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a partii vatamate. Pe de alta parte, nici Codul penal nu prevede pentru infractiunea de gestiune frauduloasa conditia plangerii prealabile. Constituirea ca parte civila in procesul penal contra administratorilor se realizeaza in conditiile prevazute de lege pentru exercitarea actiunii in raspunderea civila (art.155). Solutia se explica prin aceea ca in acest caz se esercita o actiune civila in cadrul procesului penal.

Cenzorii societii

Desemnarea cenzorilor Cenzorii societatii sunt desemnati in conditiile legii. n societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni, cenzorii sunt stabiliti prin actele constitutive, care trebuie sa prevada datele de identificare ale cenzorilor(art.8 din Legea nr.31/1990). Ulterior cenzori sunt alesi de catre adunarea generala ordinara(art.159 din Legea nr.31/1990). n societatea cu raspundere limitata cenzorii sunt numiti prin actul constitutiv ori se alege de adunarea asociatilor(art.199 din Legea nr.31/1990). n toate cazurile, durata mandatului cenzorilor este de trei ani, putand fi realesi. Cenzorii pot fi asociati, cu exceptia cenzorului expert contabil, care poate fi un tert ce exercita profesia individual ori in forme associative reglementate de lege. Cu privire la numirea cenzorilor si la schimbarea persoanei acestora trebuie efectuate inregistrarile in registrul comertului(art.160 din Legea 31/1990). Drepturile i obligaiile cenzorilor -participa la adunarile asociatilor dar nu au drept de vot; -solicita lunar o situatie a desfasurarii operatiunilor; -au obligatia sa supravegheze gestiunea societatii; -verifica daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si corespund datelor din registru; -prezinta rapoarte adunarii generale cu constatarile facute cu ocazia controalelor; -sa faca lunar sau de cate ori apreciaza verificari ale casei, sa verifice existenta titularilor si valorilor care apartin societatii; -sa convoace adunarea asociatiilor daca nu este convocata de administratori; -sa vegheze la respectarea dispozitiilor legii si actului constitutiv; -sa aduca la cunostinta administratorilor sau adunarii generale neregulile din activitatea societatii, incalcarea statutului si a dispozitiilor legale. Modul de lucru al cenzorilor Cenzorii vor intocmi impreuna raportul privind situatiile financiare anuale destinate adunarii generale. Tot impreuna vor delibera si asupra propunerilor asupra repartizarii profitului. In cazul existentei unor neintelegeri intre cenzori, fiecare dintre ei isi intocmeste un raport pe care il va prezenta adunarii generale. Pentru celelalte obligatii impuse de lege, conzorii vor putea lucra separate. Potrivit legii, cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in timpul exercitarii mandatului lor (art.165 din Legea nr.31/1990). Cauze de impiedicare a dobindirii calitatii de cenzor : rudenia/afinitatea ,casatoria

13

incompabilitatea.,concurenta neloiala.

Modificarile actului constitutiv

Hotarirea de modificare a actului constitutiv se ia de : adunarea generala extraordinara (in cazul SA si SCA) sau adunarea asociatilor (in cazul SNC ,SCS si SRL) Modificarea actului constitutiv imbraca forma scrisa,si constituie un act aditional care este supusa inregistrarii si publicarii. Inregistrarea in registrul comertului e supusa in : controlul de legalitate si va opera in temeiul incheierii judecatorului delegat sau a rezolutiei directorului ORC. Impotriva modificarii actului constitutiv ,creditorii sociali si orice persoane prejudiciata => pot face opozitie in termen de 30 de zile de la data publicarii hotaririi sau a actului aditional in Monitorul Oficial,daca prin lege nu se prevede un alt termen. Opozitia are ca efect : - suspendarea executarii hotaririi privind modificarea actului constitutiv pina la raminerea definitiva a hot. judecatoresti. Modificari privind capitalul social 1. Marirea capitalului social ,poate avea loc prin : a) finantarea externa : emisiunea de noi actiuni de o valoare nominala egala cu cele existente. majorarea valorii nominale a tuturor actiunilor existente,pastrundu-se egalitatea lor valorica. b) autofinantarea : incorporarea in capitalul social al rezervelor beneficiilor nedistribuire ca divident,a primelor de emisiune incasate de la noii subsriitori de actiuni compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. 2. Reducerea Capitalului social ,se poate realiza prin: micsorarea numarului de actiuni sau de parti sociale reducerea valorii nominale a actiunilor sau partilor sociale dobindirea propriilor actiuni urmata de anularea lor. scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate restituirea catre asociati a unei cote parti din aporturi,proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala. Conditii pentru reducerea capitalului social : Reducerea se poate realiza ca urmarea a : hotaririi adunarii asociatilor ,constatata intr-un inscris in forma ceruta de lege,inregistrat in registrul comertului si publicat in M. Of. hotarirea privind reducerea trebuie sa respecte: - plafonul minima al capitalului social - sa arate motivele pentru care se face reducerea - si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. Impotriva acestei hotariri se poate face: - opozitie (drept recunoscut creditorilor societatii ,ale caror creante sunt anterioare date hotaririi de reducere a capitalului social) Opozitia se poate exercita => in termen de 2 luni (din ziua in care hotarirea a fost publicata in M.Of. al RO)

Fuziunea si Divizarea

Fuziunea este operatiunea prin care doua societati se unesc pentru a forma una singura. Aceasta permite consolidarea si cresterea capacitatii concurentiale a intreprinderilor, fiind si un mijloc de reorganizare a unui grup. Divizarea este operatiunea prin care intreg patrimoniul unei societati este impartit in mai multe fractiuni transmise simultan la mai multe societati deja existente sau noi. Divizarea se realizeaza in general in profitul societatii mama si are ca efect o concentrare de intreprinderi. 2) Modalitati de realizare: Fuziunea poate imbraca doua forme: a) Contopirea crearea unei societati noi prin reunirea mai multor societati deja existente. Nici una dintre societatile fuzionate nu-si mentine fiinta, deoarece se creaza o noua societate, distincta de toate cele care o formeaza.1

14

b) Absortia se realizeaza prin inglobarea unei societati de o alta societate existenta, aceasta din urma incetand a mai fiinta. Termenul utilizat este de fuziune-absortie si este procedeul cel mai des utilizat, deoarece societatile care fuzioneaza sunt adesea de importanta diferita, iar cea mai puternica le absoarbe pe celelalte. Divizarea poate fi si ea de doua feluri : a) Divizare totala se imparte intreg patrimoniul societatii scindate. b) Divizare partiala desprinderea numai a unei parti din patrimoniu, urmata de o transmitere catre una sau mai multe societati existente sau care se infiinteaza in acest fel. Este tratata ca un aport partial de activ si nu ca o divizare propriu-zisa. Efectele fuziunii Absortia si fuziunea pot avea efect decat dupa trei luni de la publicarea in Monitorul Oficial a inscrisului care a operat transformarea si a hotararii judecatoresti de autorizare.12 Termenul suspensiv de trei luni poate fi scurtat daca se indeplineste una din conditiile: a) se justifica plata datoriilor sociale cu acte obtinute de la creditori. b) suma corespunzatoare pasivului este depusa la CEC sau la administratia financiara; certificatul constatator ca s-a efectuat depunerea trebuie publicat. In acest caz este nevie de autorizarea judecatoriei. c) exista acordul tuturor creditorilor pentru reducerea termenului suspensiv de trei luni, fiind necesar consimtamantul in scris. Efectele divizarii Divizarea antreneaza transmiterea integrala a patrimoniului societatii care dispare in profitul societatilor care il culeg partial sau in totalitate. Aceste societati se substituie societatii initiale in toate bunurile, drepturile sau obligatiile ei. In caz de aport partial de activ supus regimului divizarii transmiterea universala opereaza asupra fractiunii din patrimoniul societatii care face aportul. Conditiile Fuziunii si Divizarii : intocmirea proiectului de fuziune sau divizare avizarea si publicarea proiectului opozitia asupra proiectului informarea asociatilor hotarirea adunarii generale a asociatilor.

Prelungirea Duratei societatii

-se realizeaza prin modificarea actului constitutiv. Asociatii pot hotari o noua durata a societatii sau o durata nedeterminata in functie de interesul lor. Actul aditional care constata hotarirea privind prelungirea duratei societatii,trebuie mentionat in RC si publicat in M. Of. Neindeplinrea tuturor conditiilor atrage dizolvarea societatii. Schimbarea Formei actului constitutiv. Schimbarea formei se poate realiza prin modificarea actului constitutiv cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru forma de societate pe care o va lua societatea existenta. Schimbarea formei atrage crearea unei persoane juridice noi. Transformarea SNC : in SCS - presupune acodrul administratorilor de a deveni asociati comanditati. in SRL - impune respectarea limitei minime a capitalului social,a valorii nominale a unei parti sociale si a numarului maxim de asociati. in SA si SCA - presupune ca actul constitutiv sa imbrace forma contractului de societate si statutului ,ca numarul fondatorilor sa fie de cel putin 5 ,iar capitalul social sa fie majorat la valoarea celui cerut pentru SA si SCA. Transformarea SCS : in SNC -prezinta interes doar din punct de verere doar raspunderii asociatilor. Transformarea SRL : in SA - impune ca hotarirea adunarii generale autentificata si actul constitutiv in forma noua sa se dispuna la RC. unipersonala este posibilla - daca a existat concurs intre asociati cu privire la retragerea unuia dintre ei si continuarea societatii cu un singur asociat. Daca nu exista un acord ,retragerea unui asociat atrage dizolvarea societatii. Excluderea sau retragerea unor asociati : Excluderea poate exista fie ca sanctiune ,fie ca si remediu. Cauzele de excludere ca sanctiune sunt prevzute de art.222 alin.1 lit A-D L 31/90 si consta in: " Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

15

c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82; d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. Cererea de excludere apartine societatii sau oricarui asociat.Ea se judeca de instanta sediului societatii care se pronunta printr-o hotarire judecatoreasca. Excluderea atrage urmatoarele consecinte : adoptarea actului constitutiv asociatul exclus raspunde de pierderile generale ale societatii,dar se bucura de beneficiile societatii pina la data raminerii definitive a hotaririi de excludere. El are dreptul doar la contravaloarea partii sale sociale calculata conform ultimului bilant aprobat. Art. 226 din L 31/90: Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate: a) in cazurile prevazute in actul constitutiv; b) cu acordul tuturor celorlalti asociati; c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare." Retragerea atrage dizolvarea societatii in urmatoarele cazuri: in cazul SA - in numarul asociatilor sa reduc sub 5 si nu a fost completat in termen de 6 luni. in cazul SNC si SRL -daca ramine un asociat si nu exista clauza de continuare cu mostenitori in cazul SCS si SCA - dacase retrage unicul asociat comanditat. Dizolvarea si Lichidarea societatilor comerciale : Dizolvarea -reprezinta incetarea existentei societatii comerciale. Cauzele dizolvarii reglementate prin norme imperative -aceste cauze pot fi generale ,aplicabile tuturor societatilor comerciale - sau pot fi specifice aplicabil doar unora dintre societati Art 227 enumera cauzele generale de dizolvare : trecerea timpului stabilit pentru durata societatii imposibilitatea realizarii obiectului societatii ,de epuizare a acestuia declararea nulitatii societatii hotarirea adunarii generale hotarirea tribunalului deschiderea procedurii falimentului precum si alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv. Dizolvarea poate interveni fie spre lege ,fie spre vointa asociatilor ,sau pe calle judecatoreasca. Dizolvarea societatii comerciale atrage deschideerea procedurii lichidarii ,administrarii avind obligatia de a convoca adunarea generala pentru desemnarea lichidatorilor ,dar si interdictia unor noi operatiuni. Lichidarea - reprezinta ansamblul de operatiuni care au ca scop terminarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii ,incasarea creantelor,transformarea bunurilor in bani ,plata datoriilor societatii si impartirea activului net intre asociati. Lichidarea produce urmatoarele efecte: modificarea obiectului si scopului societatii inlocuirea administratorilor cu lichidatorii predarea gestiunii societati stabilirea activului si pasivului societatii intocmirea bilantului final si repartizarea activului net intre asociati radierea societatii din regimul comertului.

16