Substantivul latin

In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a (us) si declinarea a V-a (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es).

     

Declinarea I Declinarea II Declinarea III Declinarea IV Declinarea V Genul substantivelor

Declinarea I
Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie. Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. (silvae);

agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. (agricola), V. - (agricola); plural: N. -(agricolae), G. - (agricolarum), D. - (agricolis), Ac. - (agricolas), Abl. (agricolis), V. - (agricolae); (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel, nu exista vreo diferenta in modul de declinare, dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural - substantivele dea, deae si filia, filiae nu fac dativul plural deis, respectiv, filiis, ci deabus si filiabus. O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel, desi, dupa regula, gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei).

Declinarea II
Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru. Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us), iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um). Sunt si substantive de genul feminin, care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine, doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant, inclusiv humus, humi s.f. (= pamant)) sau nume de tari. Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er), care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular, care este comuna fiecarui gen. Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N. - (us sau er), G. - (i), D. - (o), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (e sau er); plural: N. - (i), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (os), Abl. - (is), V. - (i); Neutrul: singular: N. - (um), G. - (i), D. - (O), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (um); plural: N. - (a), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (a), Abl. - (is), V. - (a); Obs.: La genul neutru totdeauna nominativul, acuzativul si vocativul sunt identice, in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a). Paradigme: hortus, horti s.m. (= gradina)

singular: N. - (hortus), G. - (horti), D. - (horto), Ac. - (hortum), V. - (horte), Abl. - (horto); plural: N. - (horti), G. - (hortorum), D. - (hortis), Ac. - (hortos), V. - (horti), Abl. - (hortis). simulacrum, simulacri s.n. (= statuie) singular: N. - (simulacrum), G. - (simulacri), D. - (simulacro), Ac. - (simulacrum), V. - (simulacrum), Abl. - (simulacro); plural: N. - (simulacra), G. - (simulacrorum), D. - (simulacris), Ac. - (simulacra), V. - (simulacra), Abl. - (simulacris). Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e), ci identic cu nominativul: Agnus, agni = miel si deus, dei = zeu. Aici parerile sunt impartite, unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte, cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa; daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu, tot agne am folosi. Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus, viri = otrava; pelagus, pelagi = mare; vulgus, vulgi = gloata; acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul, vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. Substantivele care au tema terminata in (i), fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius, Ovidii - vocativ Ovidi. Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular, de exemplu: vir (= barbat), triumvir, decemvir, levir (= cumnat) - se declina in rest dupa regula, precum cele in (us), sunt masculine.

Declinarea III
Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului, care este (is) (nominativul este de mai multe feluri). Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv; de exemplu: carmen, carminis; civitas, civitatis etc.. Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv; de exemplu: avis, avis; mare maris etc.. La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri; din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: - daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis), acesta este de gen neutru (carmen, carminis; agmen, agminis). - daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv, atunci acela este tot de gen neutru (pondus, ponderis; tempus, temporis). - daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis), de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio, orationis). - daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv, acesta este de genul feminin (civitas, civitatis). - daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e), iar la genitiv terminatia (is), acesta este de genul neutru - (mare maris). Terminatiile:

montis. dar au tema terminata in (tr). Ac. rar.Imparisilabice feminine si masculine: singular: N. precum (mons. se comporta precum cele parisilabice. adica fac genitivul plural in (um) . pontis). patris).(us). Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic. norus.(ui). La aceleasi genuri. La genul neutru.(es).(es). Abl. acuzativul si vocativul. cele parisilabice au terminatia (ium).). quercus.(i). La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia). Declinarea IV Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular. . tribus. plural: N. Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i). Abl.. V. Exceptii: Sunt substantive care. lacibus). V. D. iar la plural terminatia la nominativ.(e).(em).(uum). se comporta precum cele imparisilabice. Abl. Substantivele care au forma parisilabica.).(ibus). forma identica la nominativ si genitiv. . .(um). norus etc. G. acuzativ si vocativ este (a). D. specus. . nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ).(us). G. lacus (dar si. iar pentru plural (ua). Sunt si substantive de genul feminin. acuzativul si vocativul sunt la fel. pons. Abl. artus (dar si artibus)..(um). adica fac genitivul plural in (ium). una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele. . se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ.panis panis (= paine) face genitivul plural panum. ..(ibus).(es). . G. .(ibus). nu in (um). canis canis (= caine) face genitivul plural canum. nu in (e) ca toate celelalte. .(is). plural: N. Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. . iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u). . .ca la nominativ. . . la singular nominativul. La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. . D. matris. . . V. diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural.(us). acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma.(us). Ac. D. G.(us). bineinteles nominativul. . (au la nominativ terminatia (us)). socrus. V. Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N. . partus. . . acuzativ si vocativ: pentru singular (u). Ac. . Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus. arcus. Ac. desi au forma imparisilabica. formele sunt identice pentru cazurile nominativ. Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ.(us). dar fac genitivul plural in (um) . cele care denumesc gradele de rudenie (socrus.(. .(u). pater.(mater. . .(ibus).

(ebus). .(erum).is" (ex.: pondus. .us" care sunt neutre: virus (= otrava).: Numa. .(es). . Sunt neutre cele care au forma ".(es). Cele terminate in ".: mare.oris" (ex. D. Cele terminate la nominativ in ".u" (ex. Sunt trei substantive terminate in ".(e). agminis). . carminis.(es). temporis) sau cele de forma ". Abl. indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex.: oratio. genu) sunt de genul neutru. .us" sau ". feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex. .us. tempus. Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ".acesta din urma cand nu are sens de data fixa).eris / . . De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a.: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex. totusi sunt substantive care au genul masculin: (res. G. Abl.er" sunt in general masculine. V. G. . . masculine fiind cele care exprima nume de barbati.e.um" sunt intotdeauna neutre.(es). cateva putandu-se determina in functie de terminatii. .men. maris). De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I. Daca substantivul exprima nume de arbori (ex.ionis" (ex.: cornu. agricola.(ei).: Aegyptus) sunt feminine. V. pelagus (= mare) si vulgus (= gloata).: nurus. . agmen. ponderis. .(ebus). Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ". .atis" (ex. socrus). orationis). Terminatiile: singular: N. . civitatis) sau cele de forma ". Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine.as.(es). Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile.: carmen.us" sunt cele mai multe masculine. Ac. . . rei si dies diei . de asemenea cele de forma ". .(ei).io. Feminine sunt cele de forma ". la nominativ terminatia fiind (es).Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei). Ac.minis" (ex. plural: N.(em). Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin.: civitas. D.

Abl. G. V. G. G. V. Astfel. fericita. V.(clarorum poetarum). tema pe care o obtinem. asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin. diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa). Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. Exemplu: Luam substantivul poeta. (clarum poetam). fiindca se acorda:   singular: N. Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. Abl. Dupa cum observati. D. D. . plural: N. . .(magnarum civitatum).(clare poeta).se acorda cu el. magna. De exemplu: beatus.(magnas civitates).(claris poetis). .(magnae civitates).(clari poetae). Ac. beata. gen masculin) si ajdectivul clarus.(clari poetae). luam a doua forma a adjectivului. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin. bona. adica chiar nominativul declinarii I.(magna civitas). indepartand terminatia (us) de la prima forma. . adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin. .(claris poetis). . V. clarum = renumit (adjectiv de categoria I). . aceasta forma este terminata in (a). . folosind terminatiile declinarii I de la substantiv. . Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). . (claros poetas). .(magnis civitatibus). De exemplu luam substantivul feminin civitas. . Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin. .(magnam civitatem). Ac. .Declinarea a V-a Sunt feminine. substantivul este de genul masculin. cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I. Bonus. clara. Abl. .(clarus poeta). beatum = fericit. . fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . . . cu exceptia lui res.(claro poeta). poetae (declinarea I.(clari poetae). . bonum = bun. G.(magnae civitates). luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme.(magna civitas). Abl. buna.(magna civitate).(claro poetae).(magnae civitati). pe care le adaugam la tema adjectivului. D. Ac. . rei si dies. Rezulta ca genul feminin la adjective se declina. . civitatis = cetate si adjectivul magnus.(magnis civitatibus). magnum = mare:   singular: N. D. deci. cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv. plural: N. . Ac. dupa cum observam. femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um).(magnae civitatis).

D.(brevem vitam).(breves vitae).(felici). Abl. . G.(felici). .(felix). D.(felicibus).(brevia carmina). . indiferent de gen. . la singular nominativul. . Mai exista adjective cu o singura terminatie. Ac. Masculin/feminin plural: N. D. . breve = scurt): dupa cum vedem. adica ce apartine de prima forma. vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis.(brevia carmina). Abl.(felices). De exemplu sa declinam substantivul (vita. G. (felices). V. . . Neutru singular: N. G.(brevis vitae). . V. . Abl. cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i). adica cu terminatia (e). V. .) fiind necesara pentru a stabili tema. Abl. . Ac. D. . .(felices). D. . V. iar a doua. Abl.(brevibus vitis). De exemplu (brevis. Ac. indiferent de gen. . Masculinul si femininul.(brevibus carminibus). D. plural: N. .(felicia).(brevi carmini). D.(carmen. Abl. neutrul. .(felix). V. . . Ac. V. plural: N. breve = scurt). .La genul neutru se procedeaza analog. Ac. (breves vitas). (breve carmen).(felix).(breves vitae).. anume N.(breve carmen). G.(brevia carmina). Prima terminatie este (is). Ac. doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru. .(felicis).(felix). forma a doua (G.(felicia). . . G. .(felicibus).(felicibus). Masculin/feminin singular: N. fiind identice.(felicia). Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii. Acestea se enunta tot cu doua forme. Ac. cu observatia ca Abl. vitae este un substantiv de genul feminin. breve): fiind un substantiv neutru.(brevi vita). prima reprezentand masculinul si femininul. . . pentru adjectiv vom folosi forma a doua (breve): singular: N.Brevibus vitis). . G. .(brevium vitarum).(brevium carminum). . . V.(felicis).(brevibus carminibus). . G. carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis. de asemenea. . iar la plural cu (ia). . singular: N.(felici).(felici). sg. Abl. .(brevi carmine). .(brevis vita). vita. .(felicem).(felicium). G. . (felicibus). Neutru plural: N.(brevis vita). . . .(brevis carminis). iar la a doua forma terminatia este (e). acuzativul si vocativul. Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica. Ac. si G. Acum vom lua un substantiv de genul neutru .(brevi vitae).(breve carmen). la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice. indiferent de gen. se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor. ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma. la ablativ singular este folosita tot terminatia (i). . . Abl. D. .(felix). are terminatia (i). . V.(felicium).

sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. indiferent de categoria adjectivului. breve) are superlativul (brevissimus. adanca). G. V.(formosiorum planitierum). Abl. scurta).(breviorum carminum). profundum = adanc. breve) este (brevior. .(breviori carmini). profundissimum): singular: N. Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. iar a doua pentru neutru. D. carminis) cu adjectivul (brevis. plural: N.(profundissimum stagnum). formosius): singular: N. D. . brevissima. mai scurta). . Ac. clarius = mai renumit.(formosiori planitiei). G. Ac. . V. profunda.Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana. Gradul pozitiv este forma de baza. . . . Comparativul adjectivului (clarus. . Spre deosebire de limba romana. Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis. plural: N. brevissimum = cel mai scurt. mai renumita). (ior) are valoare de sufix.(formosiores planities). formosa.(formosioribus planitiebus). in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica. Ac. Abl. profundissima. G. Ac.(profundissimi stagni).(brevioribus carminibus). acuzativ si vocativ. cea din dictionar.(formosiores planities). clara. . Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I. abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica). D.(brevius carmen).(brevius carmen). Abl. in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv. .(breviora carmina). brevius = mai scurt.(formosioris planitiei).(breviora carmina). .(breviora carmina). .(formosior planities). . D. Abl. De exemplu declinam substantivul (planities. V.(brevioris carminis). De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ. - . . . . .(brevius carmen). . . (formosioribus planitiebus). clarum) este (clarior. G. Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin. Vom declina acum substantivul stagnum. V.(formosiore planitie).(breviore carmine). breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. la superlativ (profundissimus. De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular. . comparativ si superlativ.(brevioribus carminibus). format din tema adjectivului. G. stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus. .(formosior planities). formosum = frumos) la comparativ (formosior.(formosiorem planitiem). scurta sau foarte scurt. . . si anume la cazurile nominativ. Pe parcursul declinarii comparativului. ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua.(formosiores planities). D. Spre exemplu. adjectivul (brevis. planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus. . .

enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta . plurrimae. bonum. distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. Abl. de exemplu: lego legere legi lectum. superlativ = plurrimi. Ac. .(profundissimorum stagnorum). magnum. Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic.(profundissima stagna). superlativ = maximus. timpuri si persoane.(profundissima stagna). Bun. a. comparativ = peior. D. pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). peius. multae. ci magis egredius/a/um. plura. buna: pozitiv = bonus.(profundissimis stagnis). multa. Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. NOTE: La superlativ.(profundissimum stagnum). Abl. ca in exemplul: lucidus. de exemplu: maneo manere mansi mantum. a. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum. atunci cand tema adjectivului se termina in (r).(profundissimum stagnum). Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri. superlativ = optimus. plural: N. Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. comparativ = melior. iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um. magna.(profundissimo stagno). Multi. rea: pozitiv = malus. Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. maius. um la superlativ este perlucidus. optima. minima.(profundissimo stagno). iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. optimum. Mic. plurrima. va folosi sufixul (lim) in loc de (issim). maxima. de exemplu: audio audire audivi auditum. Rau. pessima. V. Asadar. folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ.(profundissima stagna). egregium nu va face comparativul egrediior. minimum. bona. comparativ = maior. um. comparativ = plures. . mica: pozitiv = parvus. maximum. (profundissimis stagnis).de exemplu adjectivul (pulcher. superlativ = pessimus. Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. . minus. V. superlativ = minimus. parva. . se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) . melius. multe: pozitiv = multi. pulchra. aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". . dar in acest caz nu este accentuata. mala. . comparativ = minor. Ac. parvum. pulchrrima. . Iar daca adjectivul are tema terminata in (l). pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus. . G. egregia. malum. un adjectiv precum egregius. pessimum.

Prezentul indicativ se formeaza. (s). conjugam anumite moduri si timpuri. audio). legere. II si Iv. atunci cand enuntam un verb.de aici formam tema perfectului. laudat [el. laudamus [noi laudam]. respectiv. maneo. Dupa cum s-a vazut. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. lego. a patra forma reprezinta supinul.       Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul prezent imperfect perfect mai mult ca perfect viitor I viitor II Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste. ca si cel roman. audire) . la care adaugand anumite terminatii. respectiv. astfel: lauda. iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I. audio). respectiv. ea lauda]. (mus). laudas [tu lauzi]. mane.de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). leg. indicativul limbii latine se foloseste ca si cel al limbii romane. Tema prezentului se formeaza.indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo. Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus. audi. adaugand terminatiile (o). maneo. prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. (t). . lego. manere. in general. a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . de la care se formeaza tema supinului. la tema prezentului. obtinem: Laudo [eu laud]. Modurile verbului     Indicativul Conjunctivul Imperativul Infinitivul  Verbele deponente     Gerunziul Gerundivul Participiul Supinul Indicativul verbului latin In general. (tis) si (nt).

laudabas (tu laudai). (mus). acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. legimini. legit. Pentru laudare: Laudabam (eu laudam). acestea sunt: "i" inainte de "m". adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). Diateza pasiva se formeaza. "s" sau "t". laudata). (t). imperfectul se formeaza. dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). pentru a putea forma indicativul (si nu numai). Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). . ca si cel romanesc. tu. legis. laudabat (el. -. ea lauda). (ris). laudantur (ei. legitur. Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego. ele laudau). Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a.eu. el etc. Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor.laudatis [voi laudati]. (s). (mini). ele sunt laudati. laudabant (ei. legitis. Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. La diateza activa. ele lauda]. laudamur (noi suntem laudati). de obicei. (tur). (ntur): Laudor (eu sunt laudat). ea este laudat. leguntur. (tis). laudaris (tu esti laudat). legeris. laudabamus (noi laudam). Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste. legebant (ei. de obicei. Nota: In limba latina. laudamini (voi sunteti laudati). laudatur (el. (mur). cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. laudant [ei. legunt. laudate). nu se foloseste pronumele personal . In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular. se folosesc vocalele de legatura. adaugand la tema prezentului sufixul (ba). "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". el reiesind din terminatie. legimur. se pune in fata lui (ba) vocala "e". conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. (nt). legimus. laudabatis (voi laudati). ele citeau).

laudatum + sum. ele auzeau). laudabamini (voi erati laudati). sunt. laudabatur (el. (istis). es (tu esti). laudatae. respectiv. spre deosebire de limba romana. es. ea era laudat. care se comporta ca un adjectiv de categoria I). laudabamur (noi eram laudati). Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. conficiebant. audiebant (ei. De observat ca. Tema perfectului se stabileste. Participiul isi schimba genul in functie de subiect. laudavit (el. laudabaris (tu erai laudat). ele au laudat). (Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. (it). ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). Astfel. (imus). il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio. ele sunt). laudavisti (tu ai laudat). est. Acesta se formeaza. sunt (ei. audivi (audiv). Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). laudata + sumus. in latina se foloseste prezentul . laudate). laudavimus (noi am laudat). Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat. indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). laudavistis (voi ati laudat). estis. laudata. Laudati. Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. conficiebas. estis (voi sunteti). verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus. laudata). laudabantur (ei. conficere): Conficiebam. mansi (mans). ea este). ea a laudat). (isti). pornind de la tema perfectului. sumus (noi suntem). laudaverunt sau laudavere (ei. La aceasta tema se adauga terminatiile: (i). ele erau laudati. legi (leg).Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). (erunt sau ere). Diateza pasiva se formeaza analog. est (el. Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt).

se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. laudata + eramus. eratis. pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. laudabis (vei lauda). laudaverat (el. bimus. erant. ent. legetis (veti citi). laudaveramus (noi laudaseram). adaugand la tema prezentului terminatiile: bo. viitorul verbului legere este: legam (voi citi). laudaveras (tu laudasesi).verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. laudabitis (veti lauda). eras. bitis. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. et. Acesta se formeaza. De exemplu. . ea laudase). pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. esse. leges (vei citi). (eramus). es. adaugand la tema prezentului terminatiile: am. legemus (vom citi). bis. laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). laudabimus (vom lauda). adaugand terminatiile (eram). De exemplu. laudaveratis (voi laudaserati). ele laudasera). pentru a exprima actiuni care se vor intampla. (eratis). laudata. (erant). Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane. bunt. se va folosi imperfectul verbului (sum. verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I. laudaverant (ei. (erat). De exemplu: laudatus. Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si. esse. etis. (eras). bit. laudatae. conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem). fui). emus. legent (vor citi). fui". La diateza activa. laudabunt (vor lauda). laudatum + eram. Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. laudati. viitorul I se formeaza. De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda). laudabit (va lauda). Dupa cum se poate observa. erat. nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)). leget (va citi). Acesta se formeaza de la tema perfectului.

erimus. laudaverit (va fi laudat). De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa). laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. manebitur. legentur. De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat). entur. erit. laudaveritis (veti fi laudat). Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. iar. laudaverunt (vor fi laudat). beris. bimur. .).se formeaza practic din sufixul (b) si desinente. inainte de "r" se foloseste vocala de legatura "e". laudaveris (vei fi laudat). eris. Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). legetur. vei fi fost laudat/laudata etc. emur. adaugand la tema perfectului terminatiile: ero. Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. diferenta fiind desinentele de activ si cele de pasiv . legemini.Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor.deci b + ris. manebimur. iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. bitur. eris. buntur pentru conjugarea I si a II-a. de exemplu terminatia folosita la persoana a II-a singular (beris) . legemur. manebuntur. bimini. emini. la diateza activa. a se observa. intre (b) si acestea fiind vocalele de legatura aferente. erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. laudaverimus (vom fi laudat). etur. eritis. dupa cum stim. manebimini. legeris. maneberis. De observat ca ambele diateze se formeaza intr-un mod similar.

atat persoana I. cat si a II-a mai au cate o forma pe langa cea aparuta in tabel . pronumele are aproximativ aceleasi functii ca si in romana. Studiind cu atentie ceea ce se gaseste la link-urile de mai jos. persoana reiesind. Pronumele personal se intrebuinteaza mai rar cu functie de subiect. din forma verbului fara a se face confuzii. pronumele personal are doar persoanele I si II (plural si singular). persoana a III-a este intrebuintata prin pronumele reflexiv.Pronumele latin In limba latina. urmand apoi ca la aprofundarea gramaticii.        Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele personal demonstrativ relativ interogativ posesiv reflexiv nehotarat Pronumele personal In limba latina. Declinare: Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ ego nos Persoana I Genitiv mei nostrum Dativ mihi nobis Acuzativ me nos Ablativ a me nobis Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ tu vos Persoana a II-a Genitiv Dativ tui tibi vestrum vobis Acuzativ te vos Ablativ a te vobis Nota: La genitiv plural. vestrum = dintre voi / vestri = de voi. veti putea dobandi cunostiinte generale despre pronume. de obicei.nostrum = dintre noi / nostri = de noi. Pronumele demonstrativ . sa va insusiti toate modurile in care este folosit pronumele latin.

(eos eas ea). pronumele demonstrativ este folosit aproximativ ca si in romana. Ac. Pronumele IS EA ID Declinare: Singular: N. pronumele demonstrativ de apropiere poate fi exprimat in trei feluri:    Pronumele HIC HAEC HOC Pronumele IS EA ID Pronumele ISTE ISTA ISTUM 1. (huis silvae). Abl. Ac.In limba latina. Spre exemplificare. Ac. (iis/eis). Plural: N. Plural: N. Ac. (hos has haec). Abl. G. D. Abl. (eius). (his silvis). D. Este impartit in pronume de departare. Abl. (huius). (eum eam id). vom declina un substantiv masculin cu pronumele IS EA ID: Acesta aceasta . (iis/eis). (huic silvae). G. Abl. 2. G. (horum harum horum). (hae silvae). Ac. de apropiere si de identitate. (hunc hanc hoc). (ei). (haec silva). (hi hae haec). vom declina aici un substantiv feminin impreuna cu pronumele demonstrativ HIC HAEC HOC: Haec silva = aceasta padure: Singular: N. (his). (hac silva). (has silvas). (hic haec hoc). Plural: N. D. (is ea id). D. (his). (eo ea eo).    Pronumele demonstrativ de apropiere Pronumele demonstrativ de identitate Pronumele demonstrativ de departare Pronumele demonstrativ de apropiere In limba latina. Pronumele HIC HAEC HOC Declinare: Acesta aceasta Singular: N. (hanc silvam). (his silvis). Abl. (Ac. G. (harum silvarum). (ei/ii eae ea). D. G. (eorum earum eorum). (hoc hac hoc). Pentru exemplificare. D. G. (huic).

(idem eadem idem). G. (isto stagno). (eorum hortorum). Ac. (eos hortos). D. (ei/ii horti). (eo horto). vom declina un substantiv neutru. Abl. (is hortus). G. (eum hortum). (ista stagna). D. El se formeaza cu ajutorul pronumelui demonstrativ -IS EA ID-. (istis). (eundem eandem idem). G. (isti stagno). (idem pondus). (eorundem earundem eorundem). Ac. impreuna cu pronumele demonstrativ de identitate IDEM EADEM IDEM: Idem pondus = aceeasi greutate: Singular: N. (eidem ponderi). Ac. Plural: N. (eosdem easdem eadem). G. (eis/iis hortis). (istos istas ista). D. (isti istae ista). (eodem eadem eodem). Plural: N. Plural: N. Abl. Declinare: Singular: N. D. G. Pronumele demonstrativ de identitate In limba latina. (istius). (ista stagna). G. D. (istum stagnum). (istum istam istud).Is hortus: Singular: N. D. . Abl. Ac. (eidem/iidem eaedem eadem). Abl. (isti). (eiusdem ponderis). G. (eiusdem). Ac. Ac. G. D. (eodem pondere). (istorum stagnorum). Abl. Pronumele ISTE ISTA ISTUD acesta aceasta Declinare: Singular: N. (istis stagnis). (istorum istarum istorum). impreuna cu particula enclitica -dem-. vom declina un substantiv de genul neutru. (istum stagnum). impreuna cu pronumele ISTE ISTA ISTUM: Istum stagnum: Singular: N. (iste ista istud). Ac. (eisdem/iidem). Abl. D. Abl. Ac. (ei horto). (istius stagni). (eisdem/iisdem). (istis stagnis). 3. (istis). G. (isto ista isto). (idem pondus). Spre exemplificare. (eidem). Ac. Plural: N. Abl. (eius horti). (eis/iis hortis). Spre exemplificare. D. Abl. pronumele demonstrativ de identitate se foloseste in aceleasi ipostaze ca in limba romana.

Ac. G..Plural: N.neamurile infrante de Tiberius Nero. illa).. (illo illa illo). Abl. Cand cuvantul din regenta. facand legatura intre aceasta si un anumit cuvant (substantiv sau pronume) din propozitia regenta: ".. se pune. Declinare: Singular: N.. Ac. (illis simulacris). Spre exemplificare. D.. erat legatus meus". (eadem pondera). (illorum simulacrorum). Ac. D.. (illi). (illorum illarum illorum). qui (nominativ subiect) . Ac. G. Abl. Ca si in limba romana. acesta poate fi omis in traducere: "faciam id quod volunt" . (eadem pondera). Ac. cu aceeasi valoare ca in limba romana. Abl. (illos. e un pronume demonstrativ (is sau ille). pronumele relativ se acorda in gen si numar cu antecedentul. qui tunc erat legatus meus" (. D. Pronumele demonstrativ de departare In limba latina. (illius simulacri). (illo simulacro). G. D. la care se refera pronumele relativ. Abl. care atunci era loctiitorul meu). (illi illae illa). (illum illam illud). illas. (ille illa illud). D. in general. Pronumele relativ Pronumele relativ introduce o propozitie subordonata. (illud simulacrum). vom declina un substantiv neutru. insa.gentes devictas per Tiberium Neronem. G. (illi simulacro). Plural: N. (eorundem ponderum). (illis simulacris). pronumele demonstrativ de departare este folosit. (illa simulacra). impreuna cu pronumele ILLE ILLA ILLUD: Illud simulacrum: Singular: N. G. Forma pronumelui demonstrativ de departare la nominativ este: ILLE ILLA ILLUD. Abl. (illis). Plural: N. la cazul cerut de functia sa in propozitie: "per Tiberium Neronem (acuzativ cerut de prepozitia -per-). (illius). (eisdem ponderibus). (illud simulacrum).voi face (ceea) ce vor. (illa simulacra). (illis). (eisdem ponderibus). Singular Gen/Caz Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Ablativ Masculin: qui cuius cui quem quo Feminin: quae cuius cui quam qua Neutru: quod cuius cui quod quo Plural .

+ ablativ se pune. adica se intrebuinteaza singur: "Quis venit?" (=Cine a venit?).Gen/Caz Masculin: Feminin: Neutru: Nominativ qui quae quae Genitiv quorum quarum quorum Dativ quibus quibus quibus Acuzativ quos quas quae Ablativ quibus quibus quibus Observatii: 1. quibus. cuius. quis. ce). Cu quis se intreaba despre persoana. Declinarea lui quis. cea de pronume relativ. cui. In tabelul de mai sus. de obicei. quibus Acuzativ quem. Pronumele interogativ Principala forma de pronume interogativ este quis. cui quibus. 2. de obicei. 3. feminin. dupa pronume: quocum. quibuscum = cu care. quid quos. Singular Plural Nominativ quis. cuius quorum. 2.se pronunta. in fiecare celula sunt cate trei forme care reprezinta genul in ordinea: masculin. Aici nostri tine locul substantivului Romanorum. quis. quae. qua. iar cu qui se intreaba despre calitate. quid qui. Dar pronumele posesiv poate inlocui in acelasi timp si numele posesorului si pe al obiectului posedat: "Helvetii prelio nostros lacessere coeperunt" (= Helvetii au . intr-o singura silaba. Forma quis are valoare substantivala. quae Ablativ quo. quod. quibus OBSERVATII: 1. ca in romaneste. "Quod negotium facit?" (= Ce ocupatie are?). quo quibus. quorum Dativ cui. dar cele doua prezentate mai sus sunt esentiale. care erau posesorii armatei despre care este vorba in text. quae. "Quid vis?" (= Ce vrei?). quid (= cine. poate fi intrebuintata si ca pronume interogativ (= care. quarum. despre nume. Pronumele posesiv Pronumele posesive sunt acelea care inlocuiesc numele posesorului: "in conspectu exercitus nostri" (= in prezenta armatei noastre). Prepozitia -CUM. Dativul -CUI. quam. neutru. De asemenea. quacum. ce). quae Genitiv cuius. forma qui are valoare adjectivala. forma qui. quibus. quid Caz/Nr. quas. insoteste substantivul la care se refera intrebarea: "Qui homo adest?" (= Care / Ce om este aici?). NOTA: Sunt si alte pronume interogative. quis.

mea. meo meis. mea. meis Acuzativ meum. cu urmatoarele deosebiri: a) Vocativul singular al lui meus este mi. tuum = al tau. . Declinarea lui meus. meum meos. face vocativul meus: "sanguis meus!" (= sangele meu!). Cand meus insoteste un substantiv care are vocativul la fel cu nominativul. -ra. meorum Dativ meo. a mea (obiectul posedat apartine persoanei I) tuus. meis. meam. mea Vocativ mi. pentru ca femininul si neutrul se deduc prin analogie. meum = al meu. Aici nostros tine locul substantivelor milites Romanorum. meae. suum = al sau. vestra. nostra. a ta (obiectul posedat apartine persoanei a II-a) suus. Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ Ablativ Plural nostri nostrorum nostris nostros nostri nostris La cel de-al doilea tabel am dat doar formele de masculin. a sa (obiectul posedat apartine persoanei a III-a) posesive sunt: Mai multi posesori:   noster. -rum. nostrum Singular noster nostri nostro nostrum noster nostro Caz/Nr.inceput sa hartuiasca pe ai nostri prin lupta). Pronumele Un singur posesor:    meus. vestrum = al vostru (obiectul posedat apartine persoanei a IIa) Primele trei se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -us. meis Declinarea lui noster. -a. dintre care Romanorum reprezinta pe posesor. Singular Plural Nominativ meus. mea. meae. meum Caz/Nr. iar milites reprezinta obiectul posedat. meum mei. meis. nostra. sua. tua. mea. meum mei. meae. mea. nostrum = al nostru (obiectul posedat apartine persoanei I) vester. mea Genitiv mei. celelalte doua se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -er. -um. mearum. meas. meae. b) vester nu are vocativ. mei meorum. mea Ablativ meo. meo meis.

tuorum. adjectiv (= vreun... Ca in limba romana. "suapte manu" (= cu mana sa proprie). Quis. 2. adjectiv.. nostrorum. 3. Ablativul singular de la meus. 4. In loc de meorum.aici s-a omis folosirea lui meo. cu deosebirea ca la nominativ feminin singular si la acuzativ neutru plural au quae sau qua. quid. Aliquis. Compusi ai lui quis si ai lui qui: 1. Genitivul -SUI.aici s-a omis folosirea lui tuas. 3. Pronumele reflexiv Numar/Caz Singular/Plural Declinare Nominativ Genitiv sui Dativ sibi Acuzativ se Ablativ se Observatii: 1. tuum. gasim forma arhaica voster. quod. "Manus lava!" (= Spala-te pe maini) -. aliqua.) Se declina ca interogativele respective. gasim la scriitorii din perioada arhaica genitivul plural in -um: meum. . quae sau qua.OBSERVATII: 1. Prepozitia -CUM. 2. vestrorum. 4. adica fara a preciza. suorum. aliquod..are aceleasi valori ca si cele ale pronumelor personale (sui memoria = aducerea aminte de el). aliqua. nostrum. Pronumele nehotarat Pronume nedefinite sau nehotarate sunt acelea care inlocuiesc nume de fiinte sau de lucruri in mod nedeterminat. vestrum. Aliqui sau Aliquis. In limba latina numele posesiv nu se mai intrebuinteaza atunci cand este usor de inteles: "Veni cum patre" (= Am venit cu tata) -. Ele sunt: I. aliquid. Exemplu: Dicat quis . tuus. suum. II. oarecare). Ele se pot intrebuinta si cu valoare pronominala si cu valoare adjectivala. (= ar putea zice cineva . suus se pot intari prin particula -pte cu sensul de propriu: "suopte ingenio" (= prin talentul sau propriu). quae sau qua. tot cu intelesul de propriu suus se mai poate intari si cu particula -met: "suamet facta" (= prin faptele sale proprii). pronumele reflexiv nu are nominativ (in dictionar se pune acuzativul). Pronumele reflexiv se foloseste cand persoana pe care o inlocuieste este aceeasi cu subiectul: "superbi se laudant" = trufasii se lauda. In loc de vester. cineva).se pune dupa pronume: secum = cu sine. pronume (= vreunul. pronume (= un oarecare) Qui sau quis.

. Se declina qui. quodvis. Se declina unus asa cum s-a aratat la numeralul cardinal si quisque. quaedam. Quidam. ne si dupa adverbul interogativ num. Exemplu: Estne quisquam? (= este oare cineva?). 4: gen. nobilissimus quisque (= Au fost alesi trei sute cincizeci si opt. 8. Unusquisque. Se declina quis. Quispiam. nec quidquam accidit (= si nu s-a intamplat nimic). quidquam sau quicquam (fara forma speciala de feminin si fara plural). Este foarte intrebuintat in locul lui quisque. quidpiam sau quippiam. Dic num quis venerit (= Spune daca a venit cineva). qusevis. iar vis ramane invariabil: Cuiusvis hominis est errare (= oricare om poate gresi). Se declina qui. pronume (= oricine-ti place). adjectiv. toti cei mai de seama). Quisque. quodlibet. quidque. 2. neque) quisquam are intelesul lui nemo. 5. ne aliquis. adjectiv (= fiecare). Nota: Pe langa superlative poate fi si la singular. quiddam. Quisque insotit de un numeral ordinal exprima ideea Ћdin atat . Se declina quis. pronume (= oricine vrei). Se declina quis si qui. iar particula dam ramine invariabila. unaquseque. adjectiv (= oricare vrei). quaedam. quidvis. numquam) sau conjunctiile negative (nec. adjectiv (= vreun). 7. adjectiv (= oricare-ti place). aratand totalul acelora care au o anumita calitate in cel mai inalt grad: optima quseque rarissima sunt (= toate cele foarte bune sunt foarte rare). unaquseque. non. quamdam. avand acelasi rol: Trecenti quinquaginta octo delecti sunt). 6. Quilibet. 3. quaepiam. fara plural. La acuzativ singular si la genitiv plural. Quisque. (= fiecare). Quivis. Unusquisque.Se declina dupa declinarea lui quis si a lui qui. quseque. la neutru. Nota. Quispiam. quarundam.. in atat: Quinto quoque anno (= in fiecare al cincilea an = din cinci in cinci ani). quidlibet. adjectiv (= un oarecare). dat. pronume (= fiecare: Pro se quisque (= fiecare pentru sine)). quarumdam se gaseste si scrierea quendam. aliquis este inlocuit cu quis: Si quis adest (= daca este de fata cineva). Septimus quisque vulnus habebat (= fiecare al saptelea era ranit = la sapte insi = din sapte in sapte . iar -que ramine invariabil. . unumquidque.unul era ranit). quorumdam. Qusepiam cohors (= vreo cohorta). quodque. Vis este persoana a II-a singular. pronume (= cineva). uniuscuiusque. Quilibet. Se declina quis. Nota: Dupa adverbele de negare (haud. Pluralul lui quisque se intrebuinteaza in deosebi: a) Cu substantivele care au numai pluralul: castra quseque (= fiecare tabara). unicuique etc. quorundam. un oarecare). Dupa conjunctiile si. quandam. quseque. quaepiam. prezentul indicativului de la verbul volo = vreau. pronume (= cineva). quoddam. Fiat quidlibet (= intampla-se orice). Cu toate acestea chiar la Cicero se intalnesc constructii ca: si aliquis. asa cum este specificat mai sus la nr. qusevis. Quivis. unumquodque. iar libet ramane invariabil: Quemlibet sequere (= urmeaza pe oricine-ti place). quselibet. Quispiam dicet (= va zice cineva). b) pe langa superlative. quselibet.quam ramine invariabila. pronume (= un anumit. Quisquam. alaturi de quemdam. Quidam. iar quidquam pe al lui nihil: Haud quisquam venit (= n-a venit nimeni). pronume (= fiecare).ramane invariabila. quodpiam. iar particula aii. particula . nisi. iar -piam ramine invariabil. Se declina qui. Libet este prezentul indicativului de la verbul impersonal libet (= imi place). cu deosebirea ca la nominativ singular feminin si la nominativ si acuzativ plural neutru face numai aliqua. 4.

totum. gen. cea de neutru numai ca pronume. dat. aliud. -trum. totius. Forma de masculin se intrebuinteaza si ca pronume si ca adjectiv. afara de genitiv singular si dativ singular. b) cand este pe langa un substantiv care are numai forma de plural: utraque castra (= amandoua taberele). Se declina qui. alterutra = amandoi Nota: Uterque prin forma de singular exprima ideea de plural. gen. utrumvis. 10. o singura ullus. nullius. -tra. -um. utrique = si unul si altul din doi alter. utravis. solius. utrillbet = oricare-ti place din doi uterque. dat. -tra. Doua pronume cu sens negativ. Un numar de pronume care au la nominativ singular aceleasi terminatii ca adjectivele de clasa I (-us. utrivis = oricare vrei din doi uterllbet. -um. tota. gen. gen. -rum). Este intrebuintat mai mult la genul neutru. utriusllbet. soli = singur totus. III. -a. Este format din unus si quisquis si se declina unus dupa declinarea indicata la numeralele cardinale si quisquis asa cum s-a aratat mai sus la nr. In utramque partem disserere (= a discuta in amandoua sensurile). unumquidquid (= fiecare in parte. -a. Se intrebuinteaza la nominativ si rareori la ablativ singular si la nominativ plural: quoquo modo (= in orice mod). vreuna uter. fara forma speciala de feminin (= oricine. toti = intreg. solum. dat. dat. altera. -a. -er. utrallbet. dat. sing. are uneori predicatul verbal la plural: Utraque lingua (= amindoua limbile . quoquo animo (= in orice dispozitie sufleteasca). la care au terminatii pronominale: gen. vreuna nullus. Este format din pronumele quis reduplicat si se declina fiecare parte. altarum. -a. alius. gen. nulii = nici unul. c) se aplica si lui alter: altera castra (= cealalta tabara). iar -cumque (sau -cunque) ramane invariabil. dat. ulii = vreunul. -a. IV. dat. Cu toate acestea este folosit si pluralul: a) rareori in locul singularului: utrique imperatores in loc de uterque imperator sau uterque imperatorum. in perioada clasica este folosit numai la nominativ singular (nemo) la dativ singular (nemini) si la acuzativ singular (neminem). gen. Uterque eorum exercitum educunt (= si unul si altul dintre aceia . utraque. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat: Locupletare aliquem quacumque ratione (= a imbogati pe cineva prin orice mijloc).scot armata). alteri (= cealalta grupa). dat. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat. dat. Punctele b). quidquid sau quicquid. dat. alia. Unus quis quis. alli = altul solus. gen. ullius. 11. sola. dat. orice). utrumque. Acestea sunt: unus. 10. -ius. utriusque. Quisquis. Quicumque. quoquo consilio (cu orice plan).latina si elina). uni = un singur. gen. nonnulli = vreunul. gen. si. dat. de catre fiecare dintre aceste doua grupe). -trum. alteri = celalalt din doi alius. care au valoare pronominala: 1. Nemo (= nimeni). -um. utrius. neutri = niciunul din doi utervis. Pentru genitivul . -um. alterius. c) cand infatiseaza doua grupe de persoane sau de obiecte. sing. gen.9. qusecumque. ca subiect. nonnullius. dat. gen. A quibus utrisque (= de catre amandoua grupele. -i pentru toate genurile. -um. utriusvis. unius. quodcumque (= oricare). a caror declinare o urmeaza la toate cazurile. -ra. neutrius. gen. tot alteruter. nici una nonnullus. utri = unul din doi neuter.amandoi . gen.

Genitivul nihili si ablativul nihilo sunt provenite si imprumutate de la forma neintrebuintata nihilum. adjectiv (= cat de mic iti place) quotuslibet. qualis. terminatiilor fiecareia. adjectiv (= cati iti va placea) Observatie: La aceste pronume se declina partea adjectivala (quantus. iar -vis. -a. aliquantus. quotus. constituie pronume nehotarate cu rol pronominal sau adjectival. qualelibet. V. qualisvis. adjectiv (= cat de mic vrei) quantuluslibet. pronume si adjectiv (= de orice fel. de ce fel vrei) qualislibet. quantulavis. cu forma si declinare adjectivala. adjectiv (= cat de mare vrei ) quantuslibet. quantulalibet. qualislibet. -a. -um. adjectiv (= destul de mare) aliquantulus. nulii). aliquantulum. quantulumlibet. qualevis. -a. Observatie: Nemo si nihil precedate de non au sensurile: non nemo = cativa. pronume si adjectiv (= de orice fel. insa cu numele de popoare se intrebuinteaza adjectival: Nemo Gallus (= nici un gal). nou nihil = ceva. urmand declinarea pe care o indica numarul. quantalus. quantumlibet. quantalibet. compuse cu particolele cu care se compune quis sau qui. quantavis. Un numar de pronume relative si interogative. quotumlibet. Este nedeclinabil.si ablativul singular sunt utilizate formele lui nullus (nullius. quotalibet. aliquantum. -libet raman peste tot invariabile. 2. de ce fel iti place) quantusvis. -um. aliquantula. -e). quantumvis. adjectiv (= destul de mic) qualisvis. -um. . adjectiv (= cat de mare-ti place) quantulusvis. Nihil (= nimic). aliquanta. Nota: In general nemo se intrebuinteaza cu valoare de pronume. quantulumvis. in dictionare insa este si un genitiv singular neminis.

Numeralul cardinal arata cantitatea.XI undecim undecimus. a. um 16 .XVII septendecim septimus decimus. um 6 .X decem decimus. um . a.XIV quattuor decum quartus decimus... ia tertius. . um 2 . 40 . ordinal.XVIII duodeviginti duodevicesimus. Pentru a avea numeralul complet.. um 12 . . a... fisiere care contin aceasta parte de vorbire sistematizata.. um 17 .VII septem septimus. a. a. um 30 . um 5-V quinque quintus. um 14 . descarcati fisierele . a... um 9 . a. o secundus. 28 . a. a.DOC din josul paginii.XVI sedecim sextus decimus. a. Tabel cu numeralul latin Numarul: Cardinal: Ordinal: 1-I unus.XXVIII duodetriginta duodetricesimus.III tres. um . e...VIII octo octavus.. um . a. a. . a. um 10 .XXX triginta tricesimus....XX viginti vicesimus.XIX undeviginti undevicesimus. um 3 .XXI viginti unus vicesimus primus 22 . ca si in limba romana. numeralul arata cantitatea sau ordinea prin numarare a fiintelor sau a lucrurilor. um 19 .. a. . distributiv si adverbial -. a. um 20 . . um 21 .. um primus. . um 15 . cel ordinal...XL quadraginta quadragesimus.XII duodecim duodecimus. toate cele patru tipuri ... a. um 7 . a.XXIX undetriginta undetricesimus. 50 . a. a..Numeralul latin In limba latina.IV quattuor quartus. um 29 .VI sex sextus.XV quindecim quintus decimus. ordinea. .XIII tredecim tertius decimus. a..XXII viginti duo vicesimus secundus . a.. um 4 .cardinal. a. a.L quinquaginta quinquagesimus. . .IX novem nonus.II duo. a. um 11 . a. um 13 . um 18 .. a. um 8 .

. . a . a..DCCC octingenti. . 300 ... um .. 100 .. cis = imprejur. um . a. adversus = inainte. centesimus.. nonagesimus... um .. a .CC ducenti. a. octingentesimus.... a ..60 . 70 .circum.. trecentesimus.LXXX octoginta . . um .. ae.... 1.CI centum unus . si pentru insusirea lor s-a recurs adesea la anumite procedee mnemotehnice. a . impotriva. ae. de jur imprejur. dincoace. ae. 900 . peste.. um . circa...DC sescenti... um .. 200 . . .. . 800 ... um .. ae. a. um . ae... ad.. septingentesimus. nongentesimus. prepozitia este partea de cuvant care se aseaza inaintea substantivului..D quingenti.ante.. 600 . a. a.. . ae. Prepozitii cu Acuzativul Sunt cele mai numeroase. .... septuagesimus.. um ...CCC trecenti. In functie de cazurile cu care se construiesc. catre.. 700 ..M mille sexagesimus. um Prepozitia limbii latine Asa cum o arata si numele (prae-positio = punere inainte).. . 1000 . um . 500 ... ae. 400 . la. ducentesimus. a. a . .LXX septuaginta . . a.. a. a ..C centum 101 ... a. a.... um .. a . . ... um ...CM nongenti. cu Ablativul si prepozitii care se construiesc atat cu Acuzativul. quingentesimus.... a.XC nonaginta .. um centesimus (et) primus . ... apud.. quadrigentesimus..... cat si cu Ablativul.. a. millesimus.. ae. citra.. a ..CD quadrigenti.LX sexaginta . si anume: prepozitii cu Acuzativul. 80 ... . octogesimus.DCC septingenti. 90 . sescentesimus. ... a.. prepozitiile se impart in trei grupe.

2. -sau. b) Disjunctive: aut = sau. ab. cu si din. ac. OBS: Ar fi trebuit inclusa printre prepozitii cu Acuzativ si usque (= pana la). de catre.): Aceste prepozitii cer cazul Acuzativ atunci cand verbul din propozitie exprima miscare. quia. c) Adversative: sed = dar. pe ascuns. quare. super = in. per. pro si prae = fara. impotriva. pentru ca. si Ablativul cand arata starea pe loc. pentru si inainte. Prepozitii cu Ablativul Cer dupa ele Ablativul.a. -vel = sau-. dupa. ex. din cauza. trans = peste. contra. inauntru. sub. intra. autem = insa. catre. cat si ablativul. propter. iuxta. neque = nici. nempe. quandoquidem. Prepozitii cu Acuzativul si Ablativul Pot cere atat acuzativul. fara. namque = caci. in urma. urmatoarele prepozitii: . quamobrem = de aceea. . pana la. absque. la (3. peste. din pricina. d) Cauzale: nam. at (ast) = iar. subter.erga. cum. atque = si. OBS. -que (enclitic) = si.sine. quippe = caci. prin urmare. tamen. ob = sub. Conjunctiile subordonatoare Conjunctiile subordonatoare leaga o propozitie secundara (subordonata) de o propozitie regenta. enim. care uneste parti de propozitie de acelasi fel sau propozitii intre ele. prin. clam. pe/despre. ultra. la randul lor. langa. de/din. vel-.in. etenim = deoarece. pana la Dumnezeu). ex si e = inaintea. . attamen. supra. Dupa felul in care stabilesc relatiile de subordonare. penes. Conjunctiile coordonatoare Acestea. extra = fata de. . ceterum = de altfel. prope. verum. 1. igitur = asadar. dedesubt. urmatoarele prepozitii: . infra. cum = fiindca. pe langa. 3. sub. quoniam. quando. sunt de mai multe feluri: a) Copulative: et = si. dincolo de. tenus. pentru aceea. praeter = in putere. conjunctiile de acest tip pot fi: a) De cauza: quod. versus. dupa. 2. atqui = totusi. - Conjunctia Este partea de vorbire nedeclinabila.coram. post. Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare si subordonatoare. quapropter. vero = iar. "usque Iovem" (= pana la Jupiter. abs si de = de. in afara. deoarece. itaque. pone. de la. inter. proinde = ca atare + un verb la imperativ. e) Conclusive: ergo = deci. intre. secundum = aproape.

daca cumva. de loc. dupa ce. raspund urmatoarele adverbe: hic (= aici). ca sa. tamdiu (= asa de mult timp). . eo (= acolo). ca nu cumva sa.. raspund urmatoarele adverbe: (= multa vreme). deinde. spre a-i modifica ori nuanta. vespere (= seara). ca mai putin sa. nonnunquam (= uneori). dummodo = daca. pridie (= alaltaieri). de intrebare. ut. ut primum. cum licet = desi. exista adverbele: nunc (= acum). aliunde (= de aiurea). quin. f) De comparatie: ut. ut si. Adverbul limbii latine Este o parte de vorbire invariabila. ca si Cum. donec. ut. etiamsi. Adverbe de timp a) Pentru intrebarea "quando?" (= "cand?"). Felul fiecarui adverb se stabileste dupa intrebarea la care raspunde. iamdudum (= inca de demult). raspund adverbele: hue (= incoace). iampridem (= inca. istuc (= incoace). postquam si posteaquam. proinde ac si = cum. sa. eodem (= in acelasi loc).. mine (= de acolo). de cantitate. ori de cate ori. quominus = ca. quamvis.b) De consecutie: ut. ne. adjective. intus (= inauntru) etc. c) La intrebarea "quo?" (= "incotro?"). pronume si verbe. daca intr-adevar. nunquam (= niciodata). simul ac. ori prin schimbarea categoriei gramaticale. si quidem. d) La intrebarea "qua?" (= "pe unde?"). in timp ce. dein (= apoi. tamquam si. cras (= maine). adverbele sunt de opt feluri: de timp. dupa). si modo. hodie (= azi). paulisper (=de putina vreme) etc. quamquam. istic (= aici). quando. ibidem (= tot acolo). compunere. olim (= odinioara). c) La intrebarea "quamdiu?" (= "de cat timp?"). d) De conditie: si. deja de mult timp) etc. ibi (= acolo). tametsi. 2. ca si cand. istac (= pe aici). pe cand. si forte.. care se alatura unui cuvant si indeosebi unui verb. inde (= de acolo). rezultand fie prin procesul de derivare. antequam. raspund adverbele: hac (= pe aici). extem (= imediat). dum. mane (= dimineata). eadem (= tot pe acolo). iistac (= pe acolo). 1. ubi primum. huc (= intr-acolo). de afirmare. acque ac si. inainte de a. interdiu (= ziua). undique (= de pretutindeni) etc. incat nu. numai sa. alia (= pe alta cale) etc. sin nisi. b) Adverbe care raspund la intrebarea "unde?" (= "de unde?"): hinc (= de aici). raspund urmatoarele adverbe: pridem (= de mult timp). quasi. pana sa. noctu (= noaptea). indata ce. daca nu. ut non. alibi (= in alta parte). quoad. e) Completive: quod. precum. postridie (= a doua zi). de indoiala si de mod. nuper (= de curand). Aproape toate adverbele provin din substantive. b) La intrebarea "quamdiu?" (= "cat timp?"). cum primum. Adverbe de loc a) La intrebarea "ubi?" (= "unde?"). g) De timp: cum. cu toate ca. In functie de ideile pe care le exprima. velut si. = incat. ori intelesul. c) De concesie: etsi. statim (= pe data). de negare. numai daca. statim ut = cand. priusquam.

6. "utilis. Ele se pot forma in mai multe feluri: a) De la participate sau adjective de categoria I. parum (= putin). b) De la adjective de categoria a II-a cu tema in ". 4. plurimum (= foarte mult) etc. cur (= pentru ce).e". ne (= nu chiar). quomodo (= cum).cu dibacie. prin adaugarea la tema obtinuta din genitiv. nondum (= inca nu) etc.. 7. etiam (= chiar). aud (= nici). scilicet. forsan (= poate). Adverbe de mod Adverbele de mod sunt cele mai numeroase.. La fel se formeaza adverbe si din adjectivele terminate in "x". nimium (= prea mult). Adverbe de afirmare ita (= astfel). "cat de mult?"): tantopere (= pana intr-atat). solleris" obtinem "sollerter" .devine "merito" . quemadmodum (= in ce chip).is. ori de la cele cu tema in ". quamobrem (= de ce... longe (= cu mult).pe merit.. sane (= desigur). sau) etc. utile" devine "utiliter". nimirum (= adica. c) Raspund la intrebarea "quantopere?" (= "pana intrucat?". inlaturand terminatia "i". bis (= de doua ori) etc. de la adjectivul "avarus.. utrum . forsitan (= poate ca). nu prea). se obtine "sapienter" .3. nimio (= cu prea mult) etc. profecto (= de buna seama). 5. Adverbe de cantitate a) Raspund la intrebarea "quantum?" (= "cat?"): tantum (= atat de). equidem (= ce e drept). Adverbe de indoiala forte (= fara indoiala).r".. fara indoiala). an (= oare . fortassis (= poate ca) etc.meritat . adaugand terminatia "ter". plus (= mai mult). De exemplu. 8.. De exemplu. a. prin adaugarea terminatiei "iter" la tema... um" . pentru ce). Adverbe de negare non (= nu). adaugand terminatia "er". um" . ele .. "cat?".nt". . sapientis". c) De la adjectivele de categoria a II-a de tipul ".cu zgarcenie. "meritus. multo (= cu mult).zgarcit.. De exemplu. terminatiile "e" (veche terminatie de instrumental) sau "oo" (terminatie de instrumental in Ablativ). quidem.. vero (= intr-adevar). Gradele de comparatie ale adverbelor de mod Adverbele de mod sunt singurele care pot avea si grade de comparatie. satis (= destul).cu intelepciune. Adverbe de intrebare utrum (= oare). de la "soller. "simplex" devine "simpliciter".. b) Raspund la intrebarea "quoties?" (= "de cate ori?"): toties (= de atatea ori). quinetiam (= ba inca) etc. de la "sapiens. de exemplu. aliquantum (= putin. a. semel (= sase ori). obtinem "avare" .

. cu terminatia "e" . b) Interjectii de bucurie: evoe. prin care se exprima un sentiment. Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei). Posesia. pentru numele. liber Lucii (= cartea lui Lucius) Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)). Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului. apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna). Interjectia limbii latine Este una dintre partile de vorbire indeclinabile. Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius). pfuif). 3. 2. ah. inlocuind terminatia "us" din superlativul adjectivului."fecundissime". Comparativul adverbelor este la fel cu comparativul neutru al adjectivelor "utilius". macte (= hai! ei bine! bravo!). heu. hercle. "facilius" etc. Cu rol de atribut. Superlativul adverbului se formeaza. iata ca!). g) Interjectii de incurajare: eia. f) Interjectii de scarba: apage.: evoe tuum (= bravo tie!). h) Interjectii de chemare: heus. hei (= O. d) Interjectii de mirare: oh. age. "doctissime" etc. e) Interjectii de amenintare si compatimire: vae! (= vai!). eho. Intrucat interjectiile arata o stare sufleteasca sau un sentiment ele au fost impartite astfel: a) Interjectii de durere: o!. pape. vai!). ah. genitivul poate exprima: 1. 2.. Ex. c) Interjectii de indignare: proh. Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia). hui (= piei! pleaca de aici. fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) . pro! (= o. sau un strigat. I. o stare sufleteasca spontana. Valorile nominativului 1. hem (= ei. poftim. uneori poate avea si rolul de complement.derivand din cele ale adjectivelor. evax (= bravo!).). mehercle (= ei! hei! pe Hercule!). hercule.

In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei II. Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor). liber magni pretii (= o carte de mare pret). comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana). Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in. eo domum (= ma duc acasa). o mores (= O. dar si. Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). ce obiceiuri!). cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")). fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma). Valorile dativului Ca si in limba romana. ad. 4. este precedat uneori de interjectia o!. = de aceeasi teapa)). eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig.3. Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam. principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect.: memento mei (= adu-ti aminte de mine). rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2. 5. mai ales la numele de orase. genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti). fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti). "a duce lipsa" ("de ce?"). i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). Valorile vocativului Vocativul latin este. 3. cazul chemarii (loco. Se pun la cazul dativ: 1. te benedicimus. scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). pars mei (= o parte din mine). O fortunatos agricolas (= O. ce timpuri. 4. 5. Substantivul la vocativ nu este o parte a . ca si in romana. fericiti agricultori!). Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv"). Cu rol de complement. "a acuza" ("de ce?") etc. persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari). persoana careia i se atribuie. Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate. auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor). 4. tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). o comedie a lui Plaut). -avi = a chema) si al adresarii. posesorul. Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. 3. 2. Valorile acuzativului 1. 6. concordiam parat. -are.

pe. melle dulcior (= mai dulce ca mierea). cum am vazut. Carthagine (= la Cartagina). merito (= pe merit). hieme (= iarna). 1. de prepozitii. 2. nocte (= noaptea). ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). de exemplu. uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi). ablativul poate fi insotit. 2. Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant). Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). impreuna cu prietenii". Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz. 3. Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant). Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. In aproape toate aceste functii. Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. tot astfel. Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). Ablativul poate exprima separarea. indepartarea (in latina ablatus = indepartat). Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale. . Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc). die septimo (= in a saptea zi).propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). specific limbii latine. argento spoliavit (= a pradat de bani). gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). ioco (= in gluma). Athenis (= la Atena). sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara". cat si cu acuzativul. spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina). cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in. 1. adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. ci un element sintactic incident. cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). originea: rure venit (= vine de la tara). antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori".

dico eum venisse (= spun ca el a venit). affirmo = afirm. video = vad. se foloseste acuzativul pronumelui personal (pers. perfectul pentru o actiune trecuta. scis te felicem esse (= stii ca esti fericit). "a afla". nego = spun ca nu. disco = invat (ceva). numele predicativ. cupio = doresc. scit se felicem esse (= stie ca e fericit). "a sti". care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. Timpurile infinitivului cu rol de predicat sunt cele cerute de sensul frazei: prezentul pentru o actiune prezenta (concomitenta cu actiunea verbului din propozitia principala). "a fi de parere". dico eum venturum esse (= spun ca el va veni) sau dico eam venturam esse (= spun ca ea va veni). nescio = nu stiu. iar predicatul la modul infinitiv ("portare" si "providisse"). locativul. "a avea o senzatie" sau "un sentiment". iubeo = poruncesc. la nume de orase. narro = povestesc. In ceea ce priveste subiectul.la celelalte declinari se foloseste ablativul. dar al caror subiect se afla la cazul acuzativ ("me" si "naturam"). e de observat ca atunci cand el este acelasi cu al propozitiei principale. Acuzativul cu infinitiv Daca analizam traducerea romaneasca a frazelor:   puer demonstrat me rem superfluam mecum portare (= copilul arata ca (eu) duc cu mine un lucru de prisos). acordat cu subiectul. este de asemenea la acuzativ: scio me felicem esse (= stiu ca sunt fericit). sentio = simt. Aceasta constructie poarta numele de acuzativ cu infinitiv si este mijlocul obisnuit de a forma propozitiile completive cand verbul de care depind inseamna: "a spune". . scribo = scriu. doceo = invat (pe cineva). ablativul ia locul unui vechi caz. observam ca propozitiilor completive din romaneste ("ca eu duc" si "ca natura sa ingrijit") le corespund in latineste constructii neintroduse prin conjunctie. scio = stiu.In aceasta functie. nesciebam et in hoc nobis providisse naturam (= nu stiam ca natura s-a ingrijit de noi si in aceasta privinta). Corinthi = in Corint) -. viitorul pentru o actiune viitoare: dico eum venire (= spun ca el vine). audio = aud. "a dori": dico = spun. I si a II-a) sau reflexiv.

dicta este un participiu perfect pasiv si exprima actiunea unui verb. de cauza etc. intre altele. de aceea inainte de a sti ce fel de circumstantiala prescurteaza. me puero (= eu fiind copil / pe cand eram copil). poate fi analizata astfel. 2. absolutus inseamna "dezlegat"). putem considera die dicta drept prescurtarea unei propozitii temporale: "dupa ce i-a fost fixat un termen". Subiectul propozitiei (die in primul exemplu. Conjugarile perifrastice  Conjugarea perifrastica activa . Verbul esse neavand participiu. Observatii 1. functia de complement circumstantial de timp. se mai poate traduce si printr-o propozitie temporala: "in momentul cand tu erai in primejdie".se observa ca aici limba romana nu poate reda participiul prezent latin decat printr-o constructie in care se foloseste gerunziul. se poate traduce cu ajutorul gerunziului romanesc: die dicta (= un termen fiind fixat). 4. de cauza. 3. Cand un asemenea complement este format dintr-un substantiv insotit de un participiu (acordat cu substantivul). de mod etc. periclitante te (= tu fiind in primejdie). periclitante te (= tu fiind in primejdie) .complement de timp. ne aflam in fata unei propozitii circumstantiale (de timp. te in cel de al doilea) nu joaca nici un rol sintactic (subiect sau complement) in propozitia principala. cand actiunea ablativului absolut se desfasoara concomitent cu desfasurarea actiunii din propozitia principala. Avem doua exemple:  die dicta (= intr-o zi fixata. de aceea constructia poarta numele de ablativ absolut (in latina. formata dintr-un substantiv si un participiu (ambele in cazul ablativ). se pot forma ablative absolute numai dintr-un subiect si un nume predicativ: Cicerone consule (= Cicero fiind consul / in timpul (anul) cand Cicero era consul).) prescurtate. se foloseste participiul pasiv al verbului (bineinteles tot la cazul ablativ).Ablativul absolut Se stie faptul ca ablativul indeplineste. la un termen (de judecata) fixat) .  Constructia latineasca de mai sus. iar cand actiunea exprimata de constructia de ablativ absolut este incheiata deja cand are loc actiunea din propozitia principala. verbul din constructie se foloseste la ablativul participiului prezent. daca o consideram drept o propozitie prescurtata:   subiect: substantiv (sau pronume) in ablativ predicat: participiu in ablativ. Ablativul absolut nu se introduce prin nici o conjunctie. Asadar.

dar nu avem subiect gramatical. conjugarea perifrastica pasiva poate avea forme pentru modul indicativ. Conjugarea perifrastica pasiva se formeaza folosind gerundivul verbului de conjugat si diferite forme modale si temporale ale verbului sum esse fui. Pentru a reda in limba latina ideea de necesitate nu se foloseste nici unul din cuvintele care inseamna trebuie (optet. In cazul acesta. predicat verbal la diateza activa si complement direct poate fi transformata in propozitie cu verbul la diateza pasiva in care complementul direct devine subiect gramatical. iar verbul esse la persoana III singular. Participiul viitor activ se acorda in gen si numar cu subiectul.). constructia romaneasca: "Cartile trebuie citite de catre elevi (sa fie citite)" va fi tradusa.. propozitia: "Profesorul trebuie sa-i laude pe elevii silitori" devine in urma transformarilor: "Elevii silitori trebuie sa fie laudati de catre profesor".) si iminenta (urmeaza sa . ca in exemplele: Iuliam epistulam missura est (= Iulia are de gand sa trimita o scrisoare). participiul viitor pasiv sau gerundivul exprima ideea de necesitate. daca subiectul nu exista. ca in exemplul: Marcus epistulam missurus est (= Marcus are de gand sa trimita o scrisoare).. In asemenea constructii din limba latina subiectul logic sta intotdeauna in cazul dativ. rezulta o constructie impersonala. pentru infinitiv perfect. iar subiectul gramatical devine complement de agent (subiect logic). De exemplu. subiectul gramatical din asemenea propozitii devine subiect logic. gerundivul fiind la neutru si verbul la indicativ prezent persoana III singular. . tinand cont de cele spuse mai sus: Libri discipulis legendi sunt. Conjugarea perifrastica pasiva Conjugarea perifrastica activa Se formeaza din participiul viitor activ al verbului de conjugat si diferitele forme ale verbului sum esse fui. Conjugarea perifrastica activa exprima intentia (a avea de gand sa . Conjugarea perifrastica pasiva Dupa cum se stie. pentru infinitiv prezent. nu exista complement direct care sa devina subiect gramatical.. (nu are forma pentru infinitiv viitor).aceasta propozitie este tradusa astfel: Omnibus militibus pro patria putandum est: avem subiectul logic omnibus militibus. cand acesta exista explicit sau subinteles. atunci participiul se foloseste la genul neutru numarul singular. Nos Romam visuri sumus (= Avem de gand sa vizitam Roma sau Urmeaza sa vizitam Roma). decet). In ceea ce priveste folosirea verbului auxiliar sum esse fui. In acest fel. retinem urmatoarele: verbul sum esse fui imprumuta forma temporala a verbului a trebui din constructia romaneasca si persoana si numarul verbului a fi din constructia romaneasca. Participiul viitor pasiv al verbului de conjugat trebuie sa se acorde cu subiectul gramatical al propozitiei.. o asemenea transformare este posibila numai in cazul cand in propozitia initiala exista un verb tranzitiv. in schimb. De exemplu: "Toti soldatii trebuie sa lupte pentru patrie" . Observatie: Orice propozitie formata din subiect si determinativele lui. De exemplu. Cand in propozitia care exprima necesitate avem un verb intranzitiv. pentru modul conjunctiv. redata in limba romana prin verbul a trebui la diferite forme temporale.

.Propozitia "Profesorul a trebuit sa-i laude pe elevii silitori" se traduce astfel: Discipuli seduli magistro laudandi fuernunt.ca sa fie tradusa prin impersonal). Propozitia: "Toti romanii trebuiau sa mearga la Roma" se traduce astfel: Omnibus Romanis Romam eundum erat (intelesul ar fi si: "Trebuia ca toti romanii sa mearga la Roma" .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful