Substantivul latin

In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a (us) si declinarea a V-a (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es).

     

Declinarea I Declinarea II Declinarea III Declinarea IV Declinarea V Genul substantivelor

Declinarea I
Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie. Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. (silvae);

agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. (agricola), V. - (agricola); plural: N. -(agricolae), G. - (agricolarum), D. - (agricolis), Ac. - (agricolas), Abl. (agricolis), V. - (agricolae); (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel, nu exista vreo diferenta in modul de declinare, dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural - substantivele dea, deae si filia, filiae nu fac dativul plural deis, respectiv, filiis, ci deabus si filiabus. O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel, desi, dupa regula, gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei).

Declinarea II
Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru. Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us), iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um). Sunt si substantive de genul feminin, care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine, doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant, inclusiv humus, humi s.f. (= pamant)) sau nume de tari. Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er), care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular, care este comuna fiecarui gen. Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N. - (us sau er), G. - (i), D. - (o), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (e sau er); plural: N. - (i), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (os), Abl. - (is), V. - (i); Neutrul: singular: N. - (um), G. - (i), D. - (O), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (um); plural: N. - (a), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (a), Abl. - (is), V. - (a); Obs.: La genul neutru totdeauna nominativul, acuzativul si vocativul sunt identice, in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a). Paradigme: hortus, horti s.m. (= gradina)

singular: N. - (hortus), G. - (horti), D. - (horto), Ac. - (hortum), V. - (horte), Abl. - (horto); plural: N. - (horti), G. - (hortorum), D. - (hortis), Ac. - (hortos), V. - (horti), Abl. - (hortis). simulacrum, simulacri s.n. (= statuie) singular: N. - (simulacrum), G. - (simulacri), D. - (simulacro), Ac. - (simulacrum), V. - (simulacrum), Abl. - (simulacro); plural: N. - (simulacra), G. - (simulacrorum), D. - (simulacris), Ac. - (simulacra), V. - (simulacra), Abl. - (simulacris). Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e), ci identic cu nominativul: Agnus, agni = miel si deus, dei = zeu. Aici parerile sunt impartite, unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte, cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa; daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu, tot agne am folosi. Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus, viri = otrava; pelagus, pelagi = mare; vulgus, vulgi = gloata; acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul, vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. Substantivele care au tema terminata in (i), fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius, Ovidii - vocativ Ovidi. Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular, de exemplu: vir (= barbat), triumvir, decemvir, levir (= cumnat) - se declina in rest dupa regula, precum cele in (us), sunt masculine.

Declinarea III
Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului, care este (is) (nominativul este de mai multe feluri). Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv; de exemplu: carmen, carminis; civitas, civitatis etc.. Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv; de exemplu: avis, avis; mare maris etc.. La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri; din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: - daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis), acesta este de gen neutru (carmen, carminis; agmen, agminis). - daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv, atunci acela este tot de gen neutru (pondus, ponderis; tempus, temporis). - daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis), de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio, orationis). - daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv, acesta este de genul feminin (civitas, civitatis). - daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e), iar la genitiv terminatia (is), acesta este de genul neutru - (mare maris). Terminatiile:

montis. plural: N. V. patris).(um). G. Abl.(ibus). V. iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u). Substantivele care au forma parisilabica. . partus. cele parisilabice au terminatia (ium). .). . V. pons. . La genul neutru. diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural.(e). . se comporta precum cele imparisilabice. rar. lacus (dar si. G.(um). Declinarea IV Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular. acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma. . Abl. plural: N. Abl. pontis). precum (mons.(ibus). acuzativul si vocativul. bineinteles nominativul. acuzativ si vocativ: pentru singular (u). Ac.(mater. cele care denumesc gradele de rudenie (socrus. dar fac genitivul plural in (um) . dar au tema terminata in (tr).. forma identica la nominativ si genitiv. . . .(es).). D. Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic.(ibus). Ac.(us). Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus. tribus. Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i).(ibus). arcus.(us). nu in (um). . la singular nominativul. quercus. . D.(es).. iar la plural terminatia la nominativ.(u).(us). .(uum). Ac. norus. adica fac genitivul plural in (ium). La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. Exceptii: Sunt substantive care. . . .(ui). nu in (e) ca toate celelalte. . La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia). nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ). una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele.(. Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N.(is). formele sunt identice pentru cazurile nominativ. norus etc.. V. D.Imparisilabice feminine si masculine: singular: N.(us). (au la nominativ terminatia (us)).ca la nominativ. G. desi au forma imparisilabica. acuzativul si vocativul sunt la fel. Abl. acuzativ si vocativ este (a). Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. lacibus). .(us). pater.panis panis (= paine) face genitivul plural panum. La aceleasi genuri.(i). Ac. specus. se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ. .(em). iar pentru plural (ua). canis canis (= caine) face genitivul plural canum. . matris. se comporta precum cele parisilabice. . . . adica fac genitivul plural in (um) . . . artus (dar si artibus). D. Sunt si substantive de genul feminin.(us). Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ. G.(es). socrus. .

(es). agminis). .us" sau ". G. Abl. .(erum).acesta din urma cand nu are sens de data fixa). totusi sunt substantive care au genul masculin: (res. . . D.(es).oris" (ex. Cele terminate in ".men. maris).: Aegyptus) sunt feminine. . .is" (ex. V. Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ". civitatis) sau cele de forma ". orationis). socrus). Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin. Sunt trei substantive terminate in ".(ebus). tempus. .(ei).us" sunt cele mai multe masculine.io.(es). .(em). Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine.as.(es). temporis) sau cele de forma ". agricola. .us. D. cateva putandu-se determina in functie de terminatii. masculine fiind cele care exprima nume de barbati.us" care sunt neutre: virus (= otrava).: carmen. Sunt neutre cele care au forma ". genu) sunt de genul neutru. Abl. Cele terminate la nominativ in ". Feminine sunt cele de forma ". Ac. De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I.(e).: mare.: oratio.(ebus).: nurus. G.(ei). la nominativ terminatia fiind (es).eris / .er" sunt in general masculine. rei si dies diei .: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex. carminis. . de asemenea cele de forma ". . . . Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile.u" (ex.: cornu. feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex.Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei). agmen.um" sunt intotdeauna neutre. Ac. . indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex. pelagus (= mare) si vulgus (= gloata). .e. Terminatiile: singular: N.minis" (ex. . ponderis. De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a.: civitas.(es). . .: pondus. plural: N. Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ".ionis" (ex. Daca substantivul exprima nume de arbori (ex.atis" (ex. V.: Numa.

(magnas civitates).(magnis civitatibus). Dupa cum observati. tema pe care o obtinem.(magnis civitatibus).(magna civitas). clara. plural: N. V.(claro poeta). V. Abl. asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin. Rezulta ca genul feminin la adjective se declina. D. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin. . Exemplu: Luam substantivul poeta. cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I. indepartand terminatia (us) de la prima forma. (claros poetas). clarum = renumit (adjectiv de categoria I). Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin. aceasta forma este terminata in (a). Astfel.(magnae civitates). luam a doua forma a adjectivului. De exemplu luam substantivul feminin civitas. . bonum = bun.(magnae civitates). . Ac.(magnae civitatis).Declinarea a V-a Sunt feminine. fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . beatum = fericit. . cu exceptia lui res. G. D.(clari poetae). . buna. substantivul este de genul masculin. . plural: N. . . civitatis = cetate si adjectivul magnus. poetae (declinarea I. . Ac. . rei si dies.se acorda cu el. Abl. bona.(claro poetae). . magna. fiindca se acorda:   singular: N.(magna civitas). Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. . pe care le adaugam la tema adjectivului. magnum = mare:   singular: N.(claris poetis). G. .(clarus poeta). D. Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. Ac. Abl.(magnae civitati). . Bonus. deci. folosind terminatiile declinarii I de la substantiv.(claris poetis). .(clari poetae). D. femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). dupa cum observam. G. beata. adica chiar nominativul declinarii I. . Abl. Ac.(clare poeta). V. fericita. De exemplu: beatus. cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv.(magnarum civitatum). gen masculin) si ajdectivul clarus.(magnam civitatem). luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. . .(magna civitate).(clarorum poetarum). diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa).(clari poetae). . . . G. . (clarum poetam). V. adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin. .

G. Abl. . se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor.(brevis vitae). . Ac. D.(felici). Abl. . Abl. (felices). . are terminatia (i).(felicem). breve = scurt): dupa cum vedem. . G.(felici). .(brevi vitae). (felicibus). Abl. vita. . . breve = scurt). D. fiind identice.(carmen. . . Masculinul si femininul. . Ac. . V.(felicia). Acestea se enunta tot cu doua forme. si G. acuzativul si vocativul.(brevibus carminibus). iar la plural cu (ia).(brevem vitam).(brevia carmina). anume N. . Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica. . . prima reprezentand masculinul si femininul. . . . plural: N. vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis. sg. Abl.(brevi carmine). De exemplu (brevis. . D. G. la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice.. singular: N. G.(brevium vitarum). G. .(felicis).(brevia carmina). Ac. . plural: N.(felix). . D. V.(felicia). neutrul. . V. . .(breves vitae). adica cu terminatia (e). V. Ac. V.(brevibus vitis). . . Ac.(felici). indiferent de gen.(felix).) fiind necesara pentru a stabili tema. . vitae este un substantiv de genul feminin.Brevibus vitis). doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru. D. . Prima terminatie este (is). G.(felix).(breves vitae). Masculin/feminin singular: N.(brevis vita). Abl. iar la a doua forma terminatia este (e).(brevibus carminibus). cu observatia ca Abl. Mai exista adjective cu o singura terminatie.La genul neutru se procedeaza analog. . Neutru plural: N. .(brevis carminis).(breve carmen). la ablativ singular este folosita tot terminatia (i). V. . la singular nominativul. Abl.(brevi carmini). . carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis. iar a doua.(felicia). forma a doua (G. D. Acum vom lua un substantiv de genul neutru . pentru adjectiv vom folosi forma a doua (breve): singular: N. .(felici). .(felicibus). breve): fiind un substantiv neutru. . (breves vitas). Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii.(felicium). . Neutru singular: N.(felices).(brevium carminum).(felices). D. De exemplu sa declinam substantivul (vita. adica ce apartine de prima forma.(felicis).(felix).(felicibus).(brevia carmina). .(breve carmen). de asemenea. . V.(felix). G. Ac. . Abl. ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma.(brevi vita). .(felicium). . Masculin/feminin plural: N. G. . D. . V. . Ac. indiferent de gen. Ac. (breve carmen). indiferent de gen. cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i).(brevis vita).(felicibus).

(formosior planities). . . Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis.(brevius carmen). V. scurta). . Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I.(brevioris carminis). G. D. . plural: N.(formosioris planitiei). Gradul pozitiv este forma de baza. . in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv. G.(breviora carmina). breve) este (brevior. mai renumita). Abl. D.(brevioribus carminibus). . format din tema adjectivului. . in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica. indiferent de categoria adjectivului. . profunda. adanca). ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua. De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ.(brevioribus carminibus).(profundissimi stagni).(formosiore planitie). D. clara. profundissimum): singular: N. cea din dictionar.(breviora carmina). abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica).(formosiorem planitiem). . Abl. . G. .(profundissimum stagnum). D. G. Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin. . Pe parcursul declinarii comparativului. (ior) are valoare de sufix.(formosior planities).(formosiorum planitierum). V. . . adjectivul (brevis. Comparativul adjectivului (clarus. profundum = adanc. brevius = mai scurt. clarum) este (clarior.(formosiori planitiei). (formosioribus planitiebus). stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus. Spre exemplu. si anume la cazurile nominativ. clarius = mai renumit. Ac. . Ac. iar a doua pentru neutru. brevissimum = cel mai scurt. V. D. . planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus. plural: N. breve) are superlativul (brevissimus. . la superlativ (profundissimus. . . V. profundissima.(breviori carmini). G.(formosiores planities). . breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. comparativ si superlativ.(breviorum carminum).(breviore carmine). . - . formosius): singular: N. . .(brevius carmen). sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. acuzativ si vocativ.(breviora carmina). scurta sau foarte scurt. dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. Ac. mai scurta).Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana. De exemplu declinam substantivul (planities. Ac. De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular. Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. Vom declina acum substantivul stagnum. .(brevius carmen). Abl. Spre deosebire de limba romana.(formosiores planities). Abl. . brevissima. carminis) cu adjectivul (brevis. formosa.(formosiores planities). formosum = frumos) la comparativ (formosior.(formosioribus planitiebus).

(profundissimis stagnis). multae. Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri. Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) . buna: pozitiv = bonus. minima. aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". parvum. comparativ = maior. melius. G. NOTE: La superlativ. Abl. egregia.(profundissimo stagno). ci magis egredius/a/um. pulchra. pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). Mic. bona. optima. Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re).(profundissima stagna). . optimum. Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum.(profundissima stagna). peius. un adjectiv precum egregius. comparativ = minor. plurrima. Rau. Bun. Asadar. . pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus. superlativ = optimus. . va folosi sufixul (lim) in loc de (issim). Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic. a. um la superlativ este perlucidus.de exemplu adjectivul (pulcher. Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. V. . multe: pozitiv = multi. superlativ = pessimus. maxima. Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). Iar daca adjectivul are tema terminata in (l). iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um. egregium nu va face comparativul egrediior. de exemplu: lego legere legi lectum. superlativ = minimus. dar in acest caz nu este accentuata.(profundissimum stagnum). pulchrrima. magna. mica: pozitiv = parvus. plura. parva. enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta . de exemplu: maneo manere mansi mantum. comparativ = peior. comparativ = melior. plurrimae. Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. multa.(profundissimorum stagnorum). superlativ = maximus. de exemplu: audio audire audivi auditum.(profundissimis stagnis). Abl. . Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. . Ac.(profundissimum stagnum). maius. minimum.(profundissimo stagno). D. Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. magnum. minus. ca in exemplul: lucidus. V. malum. comparativ = plures. mala. rea: pozitiv = malus. plural: N. Ac. atunci cand tema adjectivului se termina in (r). maximum. bonum. . pessimum. timpuri si persoane. . superlativ = plurrimi.(profundissima stagna). iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. um. a. pessima. folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ. Multi.

II si Iv. audire) . (s).indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo. ca si cel roman. audio). Modurile verbului     Indicativul Conjunctivul Imperativul Infinitivul  Verbele deponente     Gerunziul Gerundivul Participiul Supinul Indicativul verbului latin In general. Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus. ea lauda]. a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . (tis) si (nt). audi. adaugand terminatiile (o).       Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul prezent imperfect perfect mai mult ca perfect viitor I viitor II Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste. manere. lego. respectiv. la tema prezentului. Tema prezentului se formeaza. mane. a patra forma reprezinta supinul. maneo. leg. in general. atunci cand enuntam un verb. respectiv. obtinem: Laudo [eu laud]. legere. (t). lego. astfel: lauda.de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). laudat [el. respectiv. . indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I. Dupa cum s-a vazut. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. maneo.de aici formam tema perfectului. laudamus [noi laudam]. (mus). Prezentul indicativ se formeaza. prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). audio). indicativul limbii latine se foloseste ca si cel al limbii romane. conjugam anumite moduri si timpuri. laudas [tu lauzi]. de la care se formeaza tema supinului. la care adaugand anumite terminatii.

Diateza pasiva se formeaza. conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular. legitur. adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. el reiesind din terminatie. ea este laudat. leguntur. laudabant (ei. laudatur (el. ele sunt laudati. "s" sau "t". laudata). pentru a putea forma indicativul (si nu numai). laudamini (voi sunteti laudati). laudaris (tu esti laudat). laudabatis (voi laudati). tu. (tur). legimus. imperfectul se formeaza. el etc. ca si cel romanesc. legimini. laudabat (el. (t). Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". ele laudau). legis. adaugand la tema prezentului sufixul (ba). (ris).laudatis [voi laudati]. ele lauda]. Pentru laudare: Laudabam (eu laudam). dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). se folosesc vocalele de legatura.eu. legeris. legunt. ea lauda). Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste. laudantur (ei. (mur). . Nota: In limba latina. acestea sunt: "i" inainte de "m". legebant (ei. acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. (ntur): Laudor (eu sunt laudat). ele citeau). La diateza activa. se pune in fata lui (ba) vocala "e". laudate). de obicei. legimur. (tis). legit. (mini). nu se foloseste pronumele personal . Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a. Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). (s). cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. (nt). laudabas (tu laudai). de obicei. (mus). Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor. legitis. laudamur (noi suntem laudati). laudabamus (noi laudam). laudant [ei. Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego. -.

il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio. laudata. Astfel. La aceasta tema se adauga terminatiile: (i). Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. legi (leg). ele au laudat). indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). conficiebant. ea a laudat). laudavistis (voi ati laudat). in latina se foloseste prezentul . ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). pornind de la tema perfectului. es (tu esti). ele sunt). sunt (ei. Participiul isi schimba genul in functie de subiect. conficere): Conficiebam. laudata). (istis). Tema perfectului se stabileste. conficiebas. audiebant (ei. laudabaris (tu erai laudat). laudabamur (noi eram laudati). mansi (mans). respectiv. De observat ca. est (el. laudabantur (ei. laudabamini (voi erati laudati). Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. spre deosebire de limba romana. laudate). ea este). Acesta se formeaza. ea era laudat. laudavimus (noi am laudat). (imus). laudavit (el. ele auzeau). ele erau laudati. verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus. Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt). Laudati. laudavisti (tu ai laudat). (Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. estis. laudatum + sum. est. laudatae. es. (it). (erunt sau ere). sunt. Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat. sumus (noi suntem). laudabatur (el. audivi (audiv). care se comporta ca un adjectiv de categoria I).Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). laudaverunt sau laudavere (ei. (isti). Diateza pasiva se formeaza analog. laudata + sumus. Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). estis (voi sunteti).

laudaveramus (noi laudaseram). legetis (veti citi). (erant). . laudaveratis (voi laudaserati). ea laudase). laudata + eramus. laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). laudabimus (vom lauda). Dupa cum se poate observa. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. adaugand terminatiile (eram). De exemplu: laudatus. legent (vor citi). pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I. Acesta se formeaza. erat. legemus (vom citi). bis. fui). laudabit (va lauda). adaugand la tema prezentului terminatiile: am. ele laudasera). eratis. pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si. pentru a exprima actiuni care se vor intampla. se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. (eramus). laudabitis (veti lauda).verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. laudata. laudatae. De exemplu. bunt. De exemplu. Acesta se formeaza de la tema perfectului. Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. emus. adaugand la tema prezentului terminatiile: bo. pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. La diateza activa. viitorul I se formeaza. (eras). fui". leget (va citi). Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane. et. eras. ent. laudaveras (tu laudasesi). leges (vei citi). etis. bit. esse. bimus. esse. erant. laudati. viitorul verbului legere este: legam (voi citi). es. laudaverat (el. (erat). (eratis). De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda). se va folosi imperfectul verbului (sum. conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem). bitis. laudatum + eram. laudabunt (vor lauda). nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)). laudaverant (ei. laudabis (vei lauda).

inainte de "r" se foloseste vocala de legatura "e". erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). legetur. laudaverunt (vor fi laudat). dupa cum stim. vei fi fost laudat/laudata etc. Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). entur. etur. diferenta fiind desinentele de activ si cele de pasiv . manebitur. de exemplu terminatia folosita la persoana a II-a singular (beris) . . laudaverit (va fi laudat). legentur. De observat ca ambele diateze se formeaza intr-un mod similar.deci b + ris. Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. bitur. eris. laudaveritis (veti fi laudat). bimur. erimus. eris. intre (b) si acestea fiind vocalele de legatura aferente. buntur pentru conjugarea I si a II-a. De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa). manebimini. emini. laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. manebimur. beris. De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat). laudaveris (vei fi laudat).se formeaza practic din sufixul (b) si desinente. legemini. a se observa. bimini. eritis. legemur. Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. laudaverimus (vom fi laudat). laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. legeris. emur. adaugand la tema perfectului terminatiile: ero.Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor. iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. iar. la diateza activa. manebuntur. erit.). maneberis.

veti putea dobandi cunostiinte generale despre pronume. Declinare: Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ ego nos Persoana I Genitiv mei nostrum Dativ mihi nobis Acuzativ me nos Ablativ a me nobis Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ tu vos Persoana a II-a Genitiv Dativ tui tibi vestrum vobis Acuzativ te vos Ablativ a te vobis Nota: La genitiv plural. Pronumele personal se intrebuinteaza mai rar cu functie de subiect.        Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele personal demonstrativ relativ interogativ posesiv reflexiv nehotarat Pronumele personal In limba latina. vestrum = dintre voi / vestri = de voi. pronumele are aproximativ aceleasi functii ca si in romana. atat persoana I. Pronumele demonstrativ . persoana reiesind. sa va insusiti toate modurile in care este folosit pronumele latin. Studiind cu atentie ceea ce se gaseste la link-urile de mai jos. de obicei. urmand apoi ca la aprofundarea gramaticii.Pronumele latin In limba latina. din forma verbului fara a se face confuzii.nostrum = dintre noi / nostri = de noi. cat si a II-a mai au cate o forma pe langa cea aparuta in tabel . persoana a III-a este intrebuintata prin pronumele reflexiv. pronumele personal are doar persoanele I si II (plural si singular).

Plural: N. (huius). (iis/eis). (his). (hac silva). D. Abl. Plural: N. G. Abl. (his). D. G. Ac. Este impartit in pronume de departare. (eorum earum eorum). 2. Abl.    Pronumele demonstrativ de apropiere Pronumele demonstrativ de identitate Pronumele demonstrativ de departare Pronumele demonstrativ de apropiere In limba latina. (his silvis). (hanc silvam). (hae silvae). D. Ac. (hos has haec). (eius). (ei). (Ac. Abl. (eum eam id). pronumele demonstrativ de apropiere poate fi exprimat in trei feluri:    Pronumele HIC HAEC HOC Pronumele IS EA ID Pronumele ISTE ISTA ISTUM 1. (is ea id). (horum harum horum). G. (harum silvarum). Spre exemplificare. (huic silvae). Pronumele IS EA ID Declinare: Singular: N. de apropiere si de identitate. Ac. vom declina un substantiv masculin cu pronumele IS EA ID: Acesta aceasta . (huic). vom declina aici un substantiv feminin impreuna cu pronumele demonstrativ HIC HAEC HOC: Haec silva = aceasta padure: Singular: N. D. D. Pronumele HIC HAEC HOC Declinare: Acesta aceasta Singular: N. Abl. (iis/eis). (has silvas). Abl. (eo ea eo). G. G. (hi hae haec). Pentru exemplificare. (ei/ii eae ea). pronumele demonstrativ este folosit aproximativ ca si in romana. (his silvis). (haec silva). (hunc hanc hoc). (eos eas ea). (hic haec hoc). (huis silvae). G. (hoc hac hoc). Ac. Plural: N.In limba latina. D. Ac.

(iste ista istud). (eorum hortorum). Pronumele demonstrativ de identitate In limba latina. Ac. D. 3. G. . (eidem). (eisdem/iisdem). (eos hortos). (eundem eandem idem). Abl. (idem pondus). (idem pondus). Abl. vom declina un substantiv de genul neutru. El se formeaza cu ajutorul pronumelui demonstrativ -IS EA ID-. (istius stagni). impreuna cu pronumele ISTE ISTA ISTUM: Istum stagnum: Singular: N. Spre exemplificare. (isti istae ista). Abl. (ista stagna). Ac.Is hortus: Singular: N. D. Ac. D. Plural: N. Declinare: Singular: N. Abl. D. (ei/ii horti). (eiusdem). G. Ac. (ista stagna). Plural: N. Pronumele ISTE ISTA ISTUD acesta aceasta Declinare: Singular: N. Abl. Spre exemplificare. (isti stagno). Ac. (eosdem easdem eadem). Abl. Ac. (eis/iis hortis). (istorum istarum istorum). impreuna cu particula enclitica -dem-. (istis). (istorum stagnorum). G. (isto stagno). (isti). (istum stagnum). (idem eadem idem). (istum stagnum). (istis stagnis). (istis). (istos istas ista). D. vom declina un substantiv neutru. D. Ac. (eidem ponderi). (istum istam istud). Ac. (eum hortum). (isto ista isto). (eisdem/iidem). G. pronumele demonstrativ de identitate se foloseste in aceleasi ipostaze ca in limba romana. G. (eis/iis hortis). (ei horto). (eodem pondere). (eius horti). (eodem eadem eodem). Abl. (istius). G. (is hortus). (eorundem earundem eorundem). Abl. impreuna cu pronumele demonstrativ de identitate IDEM EADEM IDEM: Idem pondus = aceeasi greutate: Singular: N. (istis stagnis). (eo horto). D. (eiusdem ponderis). D. D. G. Ac. G. (eidem/iidem eaedem eadem). Abl. Plural: N. G. Plural: N.

(illo illa illo). Ac. (eisdem ponderibus).voi face (ceea) ce vor. (eisdem ponderibus). Spre exemplificare. (illo simulacro).. Abl. facand legatura intre aceasta si un anumit cuvant (substantiv sau pronume) din propozitia regenta: ". (illis simulacris). G. la care se refera pronumele relativ. vom declina un substantiv neutru. (illa simulacra). Abl. Ac. Ca si in limba romana. (ille illa illud). (illi illae illa)..gentes devictas per Tiberium Neronem. illas. (illud simulacrum). Plural: N.neamurile infrante de Tiberius Nero. Abl.. Abl. Plural: N. G. D. pronumele relativ se acorda in gen si numar cu antecedentul. Singular Gen/Caz Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Ablativ Masculin: qui cuius cui quem quo Feminin: quae cuius cui quam qua Neutru: quod cuius cui quod quo Plural . D. D. Pronumele relativ Pronumele relativ introduce o propozitie subordonata. la cazul cerut de functia sa in propozitie: "per Tiberium Neronem (acuzativ cerut de prepozitia -per-). Forma pronumelui demonstrativ de departare la nominativ este: ILLE ILLA ILLUD. (eadem pondera). Abl. insa. Declinare: Singular: N. (illis simulacris). e un pronume demonstrativ (is sau ille). G. se pune. Ac. cu aceeasi valoare ca in limba romana. (illud simulacrum). (illi). (illius). (illis).. (eadem pondera). Ac. care atunci era loctiitorul meu). D. Ac.. G. Pronumele demonstrativ de departare In limba latina. (illorum illarum illorum).. D. (eorundem ponderum). impreuna cu pronumele ILLE ILLA ILLUD: Illud simulacrum: Singular: N. qui tunc erat legatus meus" (. (illis). (illum illam illud). in general. acesta poate fi omis in traducere: "faciam id quod volunt" . Cand cuvantul din regenta. pronumele demonstrativ de departare este folosit. (illa simulacra). (illi simulacro). (illorum simulacrorum). erat legatus meus". (illius simulacri). qui (nominativ subiect) . illa). G.Plural: N. (illos.

quas. despre nume. Aici nostri tine locul substantivului Romanorum. de obicei. poate fi intrebuintata si ca pronume interogativ (= care. Pronumele posesiv Pronumele posesive sunt acelea care inlocuiesc numele posesorului: "in conspectu exercitus nostri" (= in prezenta armatei noastre). De asemenea. quid (= cine. insoteste substantivul la care se refera intrebarea: "Qui homo adest?" (= Care / Ce om este aici?).Gen/Caz Masculin: Feminin: Neutru: Nominativ qui quae quae Genitiv quorum quarum quorum Dativ quibus quibus quibus Acuzativ quos quas quae Ablativ quibus quibus quibus Observatii: 1. 2. quae Ablativ quo. Dativul -CUI. quis. quod. cui. quid Caz/Nr. neutru. quibuscum = cu care. 3.+ ablativ se pune. quae Genitiv cuius. quam. ce). Forma quis are valoare substantivala. in fiecare celula sunt cate trei forme care reprezinta genul in ordinea: masculin. feminin. quarum. ce). Cu quis se intreaba despre persoana. quis. quo quibus. adica se intrebuinteaza singur: "Quis venit?" (=Cine a venit?). quae. de obicei. quis. quid qui. qua. intr-o singura silaba. iar cu qui se intreaba despre calitate. In tabelul de mai sus. cea de pronume relativ. quacum.se pronunta. Dar pronumele posesiv poate inlocui in acelasi timp si numele posesorului si pe al obiectului posedat: "Helvetii prelio nostros lacessere coeperunt" (= Helvetii au . "Quod negotium facit?" (= Ce ocupatie are?). dupa pronume: quocum. cui quibus. quid quos. quorum Dativ cui. Pronumele interogativ Principala forma de pronume interogativ este quis. quibus Acuzativ quem. Prepozitia -CUM. quibus. ca in romaneste. NOTA: Sunt si alte pronume interogative. quibus. "Quid vis?" (= Ce vrei?). forma qui are valoare adjectivala. cuius. dar cele doua prezentate mai sus sunt esentiale. Singular Plural Nominativ quis. cuius quorum. 2. quae. care erau posesorii armatei despre care este vorba in text. forma qui. quibus OBSERVATII: 1. Declinarea lui quis.

vestra. meis. meum = al meu. pentru ca femininul si neutrul se deduc prin analogie. meo meis. mea. vestrum = al vostru (obiectul posedat apartine persoanei a IIa) Primele trei se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -us. meae. meae. tuum = al tau. suum = al sau. mea. cu urmatoarele deosebiri: a) Vocativul singular al lui meus este mi. mea Vocativ mi. meum mei. a ta (obiectul posedat apartine persoanei a II-a) suus. dintre care Romanorum reprezinta pe posesor. Cand meus insoteste un substantiv care are vocativul la fel cu nominativul. meum meos. Aici nostros tine locul substantivelor milites Romanorum. iar milites reprezinta obiectul posedat. tua. Pronumele Un singur posesor:    meus. meae. sua. meam. Singular Plural Nominativ meus. a sa (obiectul posedat apartine persoanei a III-a) posesive sunt: Mai multi posesori:   noster. a mea (obiectul posedat apartine persoanei I) tuus. nostra. -ra. mea. mearum. nostrum Singular noster nostri nostro nostrum noster nostro Caz/Nr. celelalte doua se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -er. meis. meum Caz/Nr. mea Genitiv mei. mea. face vocativul meus: "sanguis meus!" (= sangele meu!). meorum Dativ meo. meo meis. -um. Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ Ablativ Plural nostri nostrorum nostris nostros nostri nostris La cel de-al doilea tabel am dat doar formele de masculin. mei meorum. Declinarea lui meus. mea. -a. mea Ablativ meo. meum mei. nostra. meis Acuzativ meum. meis Declinarea lui noster.inceput sa hartuiasca pe ai nostri prin lupta). meas. nostrum = al nostru (obiectul posedat apartine persoanei I) vester. b) vester nu are vocativ. . meae. -rum.

Ca in limba romana. suus se pot intari prin particula -pte cu sensul de propriu: "suopte ingenio" (= prin talentul sau propriu). Genitivul -SUI. In loc de meorum. Aliquis.. Exemplu: Dicat quis .are aceleasi valori ca si cele ale pronumelor personale (sui memoria = aducerea aminte de el). 2. Aliqui sau Aliquis. pronumele reflexiv nu are nominativ (in dictionar se pune acuzativul). quid.) Se declina ca interogativele respective. "suapte manu" (= cu mana sa proprie). 4. aliquod. suorum. pronume (= un oarecare) Qui sau quis. Pronumele reflexiv Numar/Caz Singular/Plural Declinare Nominativ Genitiv sui Dativ sibi Acuzativ se Ablativ se Observatii: 1. quae sau qua.se pune dupa pronume: secum = cu sine. adjectiv (= vreun. oarecare).. "Manus lava!" (= Spala-te pe maini) -. nostrorum. aliqua. Ablativul singular de la meus. Pronumele reflexiv se foloseste cand persoana pe care o inlocuieste este aceeasi cu subiectul: "superbi se laudant" = trufasii se lauda. quae sau qua.aici s-a omis folosirea lui tuas. In limba latina numele posesiv nu se mai intrebuinteaza atunci cand este usor de inteles: "Veni cum patre" (= Am venit cu tata) -. vestrorum. Compusi ai lui quis si ai lui qui: 1. suum. 4. cineva). 3. aliqua. aliquid. 2. (= ar putea zice cineva . In loc de vester. pronume (= vreunul. gasim la scriitorii din perioada arhaica genitivul plural in -um: meum. tuorum. II.OBSERVATII: 1.aici s-a omis folosirea lui meo. adjectiv. Quis. cu deosebirea ca la nominativ feminin singular si la acuzativ neutru plural au quae sau qua. quod. . Ele sunt: I. gasim forma arhaica voster. Pronumele nehotarat Pronume nedefinite sau nehotarate sunt acelea care inlocuiesc nume de fiinte sau de lucruri in mod nedeterminat. tuus.. 3. adica fara a preciza.. nostrum. Prepozitia -CUM. tot cu intelesul de propriu suus se mai poate intari si cu particula -met: "suamet facta" (= prin faptele sale proprii). vestrum. Ele se pot intrebuinta si cu valoare pronominala si cu valoare adjectivala. tuum.

un oarecare). non. 4. adjectiv (= vreun). adjectiv (= oricare-ti place). 8. Quilibet. (= fiecare). 2. quseque. aratand totalul acelora care au o anumita calitate in cel mai inalt grad: optima quseque rarissima sunt (= toate cele foarte bune sunt foarte rare). 4: gen. unaquseque. qusevis. quoddam. Quisque. nobilissimus quisque (= Au fost alesi trei sute cincizeci si opt. quarumdam se gaseste si scrierea quendam.ramane invariabila. Se declina unus asa cum s-a aratat la numeralul cardinal si quisque. particula . ne aliquis. Nota: Dupa adverbele de negare (haud. in atat: Quinto quoque anno (= in fiecare al cincilea an = din cinci in cinci ani). quselibet. unumquidque. iar particula aii. Cu toate acestea chiar la Cicero se intalnesc constructii ca: si aliquis. Unusquisque. quidvis. quodvis. aliquis este inlocuit cu quis: Si quis adest (= daca este de fata cineva). quamdam. 6. Libet este prezentul indicativului de la verbul impersonal libet (= imi place). Quispiam dicet (= va zice cineva). adjectiv (= fiecare). quaepiam. Septimus quisque vulnus habebat (= fiecare al saptelea era ranit = la sapte insi = din sapte in sapte . 3. Quilibet. Fiat quidlibet (= intampla-se orice). quseque. unicuique etc. asa cum este specificat mai sus la nr. Se declina qui. avand acelasi rol: Trecenti quinquaginta octo delecti sunt). . Quidam. Quispiam. Exemplu: Estne quisquam? (= este oare cineva?). Quisquam. la neutru. fara plural. 7. Nota: Pe langa superlative poate fi si la singular. cu deosebirea ca la nominativ singular feminin si la nominativ si acuzativ plural neutru face numai aliqua. quorumdam. Quisque insotit de un numeral ordinal exprima ideea Ћdin atat . Vis este persoana a II-a singular. quorundam. Qusepiam cohors (= vreo cohorta). quidquam sau quicquam (fara forma speciala de feminin si fara plural). unaquseque. pronume (= cineva). nisi. Quidam. quarundam. Este foarte intrebuintat in locul lui quisque. dat. neque) quisquam are intelesul lui nemo. Quivis. quidpiam sau quippiam. Pluralul lui quisque se intrebuinteaza in deosebi: a) Cu substantivele care au numai pluralul: castra quseque (= fiecare tabara).. quiddam. quaedam. iar -que ramine invariabil. uniuscuiusque. quodque. Se declina qui. pronume (= fiecare). La acuzativ singular si la genitiv plural.. quselibet. Se declina quis. Nota. Quisque. pronume (= cineva).unul era ranit). toti cei mai de seama). iar vis ramane invariabil: Cuiusvis hominis est errare (= oricare om poate gresi). pronume (= un anumit. Se declina qui. iar -piam ramine invariabil. numquam) sau conjunctiile negative (nec. pronume (= oricine vrei). iar particula dam ramine invariabila. Se declina quis. prezentul indicativului de la verbul volo = vreau. Quivis. 5. iar quidquam pe al lui nihil: Haud quisquam venit (= n-a venit nimeni). Dupa conjunctiile si. quidlibet. quodlibet. Quispiam.Se declina dupa declinarea lui quis si a lui qui. iar libet ramane invariabil: Quemlibet sequere (= urmeaza pe oricine-ti place). ne si dupa adverbul interogativ num. Se declina quis si qui. Se declina quis. pronume (= fiecare: Pro se quisque (= fiecare pentru sine)). quandam. quidque. alaturi de quemdam. adjectiv (= oricare vrei). adjectiv (= un oarecare). quaepiam. Dic num quis venerit (= Spune daca a venit cineva). qusevis. pronume (= oricine-ti place). quaedam.quam ramine invariabila. Unusquisque. quodpiam. adjectiv. unumquodque. b) pe langa superlative. nec quidquam accidit (= si nu s-a intamplat nimic).

tot alteruter. dat. dat. utravis. gen. soli = singur totus. Quisquis. la care au terminatii pronominale: gen.scot armata). quoquo consilio (cu orice plan). utrillbet = oricare-ti place din doi uterque. Unus quis quis. unius. dat. alia. neutri = niciunul din doi utervis. aliud. gen. dat. nulii = nici unul. gen. -er. cea de neutru numai ca pronume. 11. c) se aplica si lui alter: altera castra (= cealalta tabara). -rum). gen. -a. 10. Acestea sunt: unus. utrique = si unul si altul din doi alter. -a. IV. dat. utrivis = oricare vrei din doi uterllbet. Punctele b). Doua pronume cu sens negativ. Este intrebuintat mai mult la genul neutru. Nemo (= nimeni). nici una nonnullus.9. gen. totius. Cu toate acestea este folosit si pluralul: a) rareori in locul singularului: utrique imperatores in loc de uterque imperator sau uterque imperatorum. -trum. A quibus utrisque (= de catre amandoua grupele. -ius. vreuna uter. qusecumque. quodcumque (= oricare). dat. orice). utriusllbet. alli = altul solus. c) cand infatiseaza doua grupe de persoane sau de obiecte.latina si elina). alterius. sing. gen. in perioada clasica este folosit numai la nominativ singular (nemo) la dativ singular (nemini) si la acuzativ singular (neminem). Quicumque. dat. solius. Se intrebuinteaza la nominativ si rareori la ablativ singular si la nominativ plural: quoquo modo (= in orice mod). altarum. gen. gen. dat. alteri (= cealalta grupa). utriusque. uni = un singur. Un numar de pronume care au la nominativ singular aceleasi terminatii ca adjectivele de clasa I (-us. -um. utri = unul din doi neuter. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat. -a. gen. gen. Este format din unus si quisquis si se declina unus dupa declinarea indicata la numeralele cardinale si quisquis asa cum s-a aratat mai sus la nr. gen. -ra. utraque. nullius. utrius. alterutra = amandoi Nota: Uterque prin forma de singular exprima ideea de plural. de catre fiecare dintre aceste doua grupe). -a. a caror declinare o urmeaza la toate cazurile. neutrius. care au valoare pronominala: 1. b) cand este pe langa un substantiv care are numai forma de plural: utraque castra (= amandoua taberele). Forma de masculin se intrebuinteaza si ca pronume si ca adjectiv. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat: Locupletare aliquem quacumque ratione (= a imbogati pe cineva prin orice mijloc). -um. gen. ulii = vreunul. -a. are uneori predicatul verbal la plural: Utraque lingua (= amindoua limbile . o singura ullus. dat. quoquo animo (= in orice dispozitie sufleteasca). Pentru genitivul . fara forma speciala de feminin (= oricine. nonnulli = vreunul. quidquid sau quicquid. dat. Se declina qui. si. dat. -tra. alteri = celalalt din doi alius. unumquidquid (= fiecare in parte. III. -um. dat. totum. 10. -tra. gen. utrallbet. tota. Este format din pronumele quis reduplicat si se declina fiecare parte. afara de genitiv singular si dativ singular. dat. -um. toti = intreg. altera. -trum. vreuna nullus. sing. utrumvis. nonnullius. alius. ca subiect. utriusvis. solum. iar -cumque (sau -cunque) ramane invariabil. Uterque eorum exercitum educunt (= si unul si altul dintre aceia . -i pentru toate genurile. In utramque partem disserere (= a discuta in amandoua sensurile). utrumque. -um. ullius. sola.amandoi .

qualevis. quantumvis. in dictionare insa este si un genitiv singular neminis. Este nedeclinabil. pronume si adjectiv (= de orice fel. qualisvis. pronume si adjectiv (= de orice fel. -e). quantalibet. nou nihil = ceva. qualislibet. adjectiv (= cati iti va placea) Observatie: La aceste pronume se declina partea adjectivala (quantus. quotalibet. quantulumlibet. quantulavis. de ce fel vrei) qualislibet. -um. constituie pronume nehotarate cu rol pronominal sau adjectival. de ce fel iti place) quantusvis. insa cu numele de popoare se intrebuinteaza adjectival: Nemo Gallus (= nici un gal). urmand declinarea pe care o indica numarul. 2. -um. iar -vis. -a. terminatiilor fiecareia. adjectiv (= cat de mic vrei) quantuluslibet. aliquanta. cu forma si declinare adjectivala. Observatie: Nemo si nihil precedate de non au sensurile: non nemo = cativa. quantumlibet. quotus. -um. compuse cu particolele cu care se compune quis sau qui. quantavis. -a. nulii). adjectiv (= destul de mic) qualisvis. quantulumvis. adjectiv (= cat de mare-ti place) quantulusvis. aliquantum. Nota: In general nemo se intrebuinteaza cu valoare de pronume. adjectiv (= cat de mare vrei ) quantuslibet. quantulalibet. aliquantus. V. -libet raman peste tot invariabile.si ablativul singular sunt utilizate formele lui nullus (nullius. Nihil (= nimic). quantalus. adjectiv (= destul de mare) aliquantulus. quotumlibet. . qualis. Un numar de pronume relative si interogative. aliquantula. qualelibet. Genitivul nihili si ablativul nihilo sunt provenite si imprumutate de la forma neintrebuintata nihilum. -a. aliquantulum. adjectiv (= cat de mic iti place) quotuslibet.

. a. um 14 .XXII viginti duo vicesimus secundus . ordinea.XIV quattuor decum quartus decimus. a. um 18 .XIII tredecim tertius decimus.VI sex sextus... ca si in limba romana. a.. e.XL quadraginta quadragesimus..cardinal.II duo.. a.XXI viginti unus vicesimus primus 22 . . um . distributiv si adverbial -.XXX triginta tricesimus. um 16 . fisiere care contin aceasta parte de vorbire sistematizata. um 20 .XVII septendecim septimus decimus..IV quattuor quartus. um 30 . um 13 ...IX novem nonus.VIII octo octavus. a. . a.XVI sedecim sextus decimus..XV quindecim quintus decimus. . a. a. Numeralul cardinal arata cantitatea. um 29 .X decem decimus. um 2 .XIX undeviginti undevicesimus. a.L quinquaginta quinquagesimus. a. Tabel cu numeralul latin Numarul: Cardinal: Ordinal: 1-I unus. a. um 10 . um 15 . a.DOC din josul paginii. um 5-V quinque quintus. um .VII septem septimus. 28 . a. um 7 .. . um 19 .. .. a. um 17 . toate cele patru tipuri .. a. um 4 . a. . um 9 . um 3 .. um 11 . um .XX viginti vicesimus. um primus. . a.XI undecim undecimus.. a. cel ordinal. . descarcati fisierele . a.XXIX undetriginta undetricesimus..XII duodecim duodecimus. um 21 .. a. .. um 8 .III tres.. um 6 .. o secundus. a. a. Pentru a avea numeralul complet.XXVIII duodetriginta duodetricesimus. a. numeralul arata cantitatea sau ordinea prin numarare a fiintelor sau a lucrurilor. a. 50 .. ordinal. a. a. ia tertius.. 40 .XVIII duodeviginti duodevicesimus.. um 12 .Numeralul latin In limba latina.

adversus = inainte.CD quadrigenti.. . a...... 80 ... um .D quingenti. cis = imprejur. um . quadrigentesimus...... a .CC ducenti... a.. um . a. si anume: prepozitii cu Acuzativul.. prepozitia este partea de cuvant care se aseaza inaintea substantivului. .60 .. 100 . 200 .. catre. si pentru insusirea lor s-a recurs adesea la anumite procedee mnemotehnice.. a . trecentesimus. ae. a .CM nongenti... centesimus.CCC trecenti.. ducentesimus.... 1.LXX septuaginta . 500 .. 90 . a.... a..ante. la. cat si cu Ablativul. um .. ae.. octingentesimus. a. septingentesimus... a .. 800 ..... 400 . cu Ablativul si prepozitii care se construiesc atat cu Acuzativul. ad. 300 ....XC nonaginta ... ae. ae. . 70 . impotriva. 1000 . de jur imprejur.M mille sexagesimus. circa.. um .. um . citra. a . um . a. a... 900 . a . ..... ...CI centum unus .. . In functie de cazurile cu care se construiesc. ae. .. 700 . octogesimus.. 600 ....C centum 101 . ae.. a. quingentesimus.. um Prepozitia limbii latine Asa cum o arata si numele (prae-positio = punere inainte). dincoace. . septuagesimus.DCC septingenti. a. um .DCCC octingenti. um . .. sescentesimus... apud... um centesimus (et) primus . um .. nonagesimus..LXXX octoginta .DC sescenti. millesimus.. . nongentesimus. um . ae. a. ae. . . .circum. .... peste.. a .. a. Prepozitii cu Acuzativul Sunt cele mai numeroase. a . . um .LX sexaginta .. . prepozitiile se impart in trei grupe.. a. a.

intra. praeter = in putere. OBS. prope. impotriva. at (ast) = iar. nempe. ob = sub. . conjunctiile de acest tip pot fi: a) De cauza: quod. pone. langa. si Ablativul cand arata starea pe loc.in. -que (enclitic) = si. secundum = aproape. atqui = totusi. quia. attamen. cu si din. subter. 2. Conjunctiile coordonatoare Acestea.a. super = in. din pricina. tenus. de la. -vel = sau-. Prepozitii cu Acuzativul si Ablativul Pot cere atat acuzativul. infra. dedesubt. b) Disjunctive: aut = sau. ex si e = inaintea. ceterum = de altfel. Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare si subordonatoare. supra. ex. sunt de mai multe feluri: a) Copulative: et = si. sub. in urma. ac.): Aceste prepozitii cer cazul Acuzativ atunci cand verbul din propozitie exprima miscare.sine. pentru ca. clam. Prepozitii cu Ablativul Cer dupa ele Ablativul. e) Conclusive: ergo = deci. 1. iuxta. prin. "usque Iovem" (= pana la Jupiter. versus. 2. urmatoarele prepozitii: . la (3. in afara. pe langa. - Conjunctia Este partea de vorbire nedeclinabila. ultra. abs si de = de. cat si ablativul. quippe = caci. quamobrem = de aceea. itaque. prin urmare. cum = fiindca. inter. quare. . Conjunctiile subordonatoare Conjunctiile subordonatoare leaga o propozitie secundara (subordonata) de o propozitie regenta. post. penes. dincolo de. Dupa felul in care stabilesc relatiile de subordonare. . pe/despre.coram. vero = iar. extra = fata de. sub. pentru aceea. enim. proinde = ca atare + un verb la imperativ. igitur = asadar. care uneste parti de propozitie de acelasi fel sau propozitii intre ele. deoarece. quapropter. ab. inauntru. fara. contra. peste. verum. neque = nici. quoniam. quandoquidem. etenim = deoarece. quando. cum. per. de catre. namque = caci. -sau. urmatoarele prepozitii: . dupa. de/din. 3. catre. d) Cauzale: nam. pentru si inainte. OBS: Ar fi trebuit inclusa printre prepozitii cu Acuzativ si usque (= pana la).erga. absque. pana la. intre. la randul lor. dupa. autem = insa. din cauza. trans = peste. pro si prae = fara. pe ascuns. vel-. c) Adversative: sed = dar. atque = si. pana la Dumnezeu). tamen. propter.

de negare.. antequam. incat nu. quoad. ut si. ut non. precum. sin nisi. postridie (= a doua zi). ca mai putin sa. In functie de ideile pe care le exprima. statim (= pe data). ibi (= acolo). statim ut = cand. ubi primum. ibidem (= tot acolo). mane (= dimineata). ca nu cumva sa. velut si. istuc (= incoace). raspund urmatoarele adverbe: hic (= aici). ca si Cum. dummodo = daca. etiamsi. cras (= maine). ut primum. quin. ut. cu toate ca. raspund adverbele: hac (= pe aici). vespere (= seara). rezultand fie prin procesul de derivare. tamquam si. spre a-i modifica ori nuanta. quamvis. dupa ce. c) La intrebarea "quo?" (= "incotro?").b) De consecutie: ut. ori prin schimbarea categoriei gramaticale. mine (= de acolo). aliunde (= de aiurea). nonnunquam (= uneori). e) Completive: quod. intus (= inauntru) etc. postquam si posteaquam. iampridem (= inca.. interdiu (= ziua). de loc. tamdiu (= asa de mult timp). dein (= apoi. si modo. . si forte. Adverbul limbii latine Este o parte de vorbire invariabila. care se alatura unui cuvant si indeosebi unui verb. paulisper (=de putina vreme) etc. ori de cate ori. exista adverbele: nunc (= acum). raspund urmatoarele adverbe: (= multa vreme). ne. undique (= de pretutindeni) etc. quando. daca cumva. adverbele sunt de opt feluri: de timp. ut. g) De timp: cum. 2. 1. sa. deja de mult timp) etc. eadem (= tot pe acolo). dupa). b) Adverbe care raspund la intrebarea "unde?" (= "de unde?"): hinc (= de aici). pridie (= alaltaieri). c) La intrebarea "quamdiu?" (= "de cat timp?"). proinde ac si = cum. indata ce. cum licet = desi. alia (= pe alta cale) etc. pana sa. = incat. b) La intrebarea "quamdiu?" (= "cat timp?"). acque ac si. noctu (= noaptea). Aproape toate adverbele provin din substantive. istac (= pe aici). deinde. tametsi. inainte de a. de cantitate. cum primum. istic (= aici). pe cand. alibi (= in alta parte). eo (= acolo). pronume si verbe. numai daca. Adverbe de loc a) La intrebarea "ubi?" (= "unde?"). adjective. iistac (= pe acolo). quominus = ca. ca si cand. extem (= imediat). Adverbe de timp a) Pentru intrebarea "quando?" (= "cand?"). c) De concesie: etsi. inde (= de acolo). compunere. raspund adverbele: hue (= incoace). ori intelesul. olim (= odinioara). Felul fiecarui adverb se stabileste dupa intrebarea la care raspunde. dum. quasi. de intrebare. in timp ce. d) La intrebarea "qua?" (= "pe unde?"). si quidem. simul ac. de afirmare. hodie (= azi). nuper (= de curand). quamquam. numai sa. raspund urmatoarele adverbe: pridem (= de mult timp).. iamdudum (= inca de demult). eodem (= in acelasi loc). nunquam (= niciodata). huc (= intr-acolo). donec. de indoiala si de mod. ca sa. d) De conditie: si. f) De comparatie: ut. daca nu. daca intr-adevar. priusquam.

obtinem "avare" . nimium (= prea mult).meritat . La fel se formeaza adverbe si din adjectivele terminate in "x". sane (= desigur). Adverbe de negare non (= nu). profecto (= de buna seama). c) Raspund la intrebarea "quantopere?" (= "pana intrucat?". "simplex" devine "simpliciter". nu prea). c) De la adjectivele de categoria a II-a de tipul ". satis (= destul). 5. um" . ori de la cele cu tema in ". Adverbe de indoiala forte (= fara indoiala). de la "sapiens.. sapientis". scilicet.is. nimirum (= adica. "cat de mult?"): tantopere (= pana intr-atat). sau) etc. 4. nondum (= inca nu) etc. aliquantum (= putin.. nimio (= cu prea mult) etc. inlaturand terminatia "i".. quamobrem (= de ce. se obtine "sapienter" . adaugand terminatia "er". fara indoiala). "utilis.cu intelepciune. Adverbe de cantitate a) Raspund la intrebarea "quantum?" (= "cat?"): tantum (= atat de). vero (= intr-adevar). ele . forsitan (= poate ca). .3.cu dibacie. multo (= cu mult). De exemplu. fortassis (= poate ca) etc. Gradele de comparatie ale adverbelor de mod Adverbele de mod sunt singurele care pot avea si grade de comparatie.. Adverbe de afirmare ita (= astfel). a. 7. "cat?". de la adjectivul "avarus. quomodo (= cum). plus (= mai mult).devine "merito" . de exemplu. b) De la adjective de categoria a II-a cu tema in ". de la "soller. ne (= nu chiar).. forsan (= poate).e". Adverbe de intrebare utrum (= oare).. 6.. semel (= sase ori).zgarcit.nt"..cu zgarcenie..r". solleris" obtinem "sollerter" . longe (= cu mult). adaugand terminatia "ter". Adverbe de mod Adverbele de mod sunt cele mai numeroase. "meritus. etiam (= chiar). um" . pentru ce). equidem (= ce e drept). plurimum (= foarte mult) etc. bis (= de doua ori) etc. terminatiile "e" (veche terminatie de instrumental) sau "oo" (terminatie de instrumental in Ablativ). utile" devine "utiliter". De exemplu. cur (= pentru ce). a. an (= oare ... 8. utrum . b) Raspund la intrebarea "quoties?" (= "de cate ori?"): toties (= de atatea ori). prin adaugarea terminatiei "iter" la tema.. parum (= putin). quemadmodum (= in ce chip).pe merit. De exemplu.. aud (= nici). Ele se pot forma in mai multe feluri: a) De la participate sau adjective de categoria I. quinetiam (= ba inca) etc.. quidem. prin adaugarea la tema obtinuta din genitiv.

eho."fecundissime". heu. age. Posesia. Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei). Comparativul adverbelor este la fel cu comparativul neutru al adjectivelor "utilius". vai!). Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia). f) Interjectii de scarba: apage. o stare sufleteasca spontana. ah. pfuif). 3. 2. hui (= piei! pleaca de aici. genitivul poate exprima: 1. pro! (= o. hei (= O. liber Lucii (= cartea lui Lucius) Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)). macte (= hai! ei bine! bravo!). mehercle (= ei! hei! pe Hercule!). evax (= bravo!). Intrucat interjectiile arata o stare sufleteasca sau un sentiment ele au fost impartite astfel: a) Interjectii de durere: o!. c) Interjectii de indignare: proh. b) Interjectii de bucurie: evoe. Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului. g) Interjectii de incurajare: eia. Ex. d) Interjectii de mirare: oh. Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius). Valorile nominativului 1. iata ca!).. Cu rol de atribut.: evoe tuum (= bravo tie!).derivand din cele ale adjectivelor. cu terminatia "e" . "facilius" etc. sau un strigat. 2. inlocuind terminatia "us" din superlativul adjectivului. prin care se exprima un sentiment. Superlativul adverbului se formeaza. pentru numele.). h) Interjectii de chemare: heus.. hercle. uneori poate avea si rolul de complement. I. poftim. pape. hem (= ei. "doctissime" etc. hercule. e) Interjectii de amenintare si compatimire: vae! (= vai!). Interjectia limbii latine Este una dintre partile de vorbire indeclinabile. apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna). fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) . ah.

persoana careia i se atribuie. este precedat uneori de interjectia o!. Valorile acuzativului 1. auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor).3. Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). = de aceeasi teapa)). Substantivul la vocativ nu este o parte a . "a acuza" ("de ce?") etc. -avi = a chema) si al adresarii. persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari). 4. Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei II. liber magni pretii (= o carte de mare pret). annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor). concordiam parat. eo domum (= ma duc acasa). fericiti agricultori!). Valorile vocativului Vocativul latin este. te benedicimus. ad. 5. genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti). 5. Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate. tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). 3. Cu rol de complement. eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig. dar si. o comedie a lui Plaut). O fortunatos agricolas (= O. posesorul. o mores (= O. optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). "a duce lipsa" ("de ce?"). Se pun la cazul dativ: 1. cazul chemarii (loco. ce obiceiuri!). Valorile dativului Ca si in limba romana. Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2.: memento mei (= adu-ti aminte de mine). Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in. pars mei (= o parte din mine). i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). ce timpuri. cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")). principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect. fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti). Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam. 4. 6. 4. Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). 2. mai ales la numele de orase. Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana). fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma). -are. 3. ca si in romana. comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv").

Athenis (= la Atena). die septimo (= in a saptea zi). ci un element sintactic incident. 1. ablativul poate fi insotit. ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant). gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). nocte (= noaptea). originea: rure venit (= vine de la tara). In aproape toate aceste functii. argento spoliavit (= a pradat de bani). cat si cu acuzativul. uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi). Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). cum am vazut. ioco (= in gluma). cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant). trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz. 3. Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. tot astfel. de prepozitii. hieme (= iarna). Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. 2. Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale. Ablativul poate exprima separarea. impreuna cu prietenii". . cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in. Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. de exemplu. nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori". indepartarea (in latina ablatus = indepartat). melle dulcior (= mai dulce ca mierea). Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). 2. Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). Carthagine (= la Cartagina). pe. sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara".propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). specific limbii latine. spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina). adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. merito (= pe merit). Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc). 1.

In ceea ce priveste subiectul. "a dori": dico = spun. video = vad.In aceasta functie.la celelalte declinari se foloseste ablativul. doceo = invat (pe cineva). care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. numele predicativ. affirmo = afirm. acordat cu subiectul. scis te felicem esse (= stii ca esti fericit). Corinthi = in Corint) -. . observam ca propozitiilor completive din romaneste ("ca eu duc" si "ca natura sa ingrijit") le corespund in latineste constructii neintroduse prin conjunctie. "a sti". dico eum venturum esse (= spun ca el va veni) sau dico eam venturam esse (= spun ca ea va veni). disco = invat (ceva). la nume de orase. viitorul pentru o actiune viitoare: dico eum venire (= spun ca el vine). scio = stiu. I si a II-a) sau reflexiv. nescio = nu stiu. dar al caror subiect se afla la cazul acuzativ ("me" si "naturam"). Timpurile infinitivului cu rol de predicat sunt cele cerute de sensul frazei: prezentul pentru o actiune prezenta (concomitenta cu actiunea verbului din propozitia principala). locativul. scit se felicem esse (= stie ca e fericit). perfectul pentru o actiune trecuta. Aceasta constructie poarta numele de acuzativ cu infinitiv si este mijlocul obisnuit de a forma propozitiile completive cand verbul de care depind inseamna: "a spune". nego = spun ca nu. "a fi de parere". iubeo = poruncesc. dico eum venisse (= spun ca el a venit). e de observat ca atunci cand el este acelasi cu al propozitiei principale. audio = aud. Acuzativul cu infinitiv Daca analizam traducerea romaneasca a frazelor:   puer demonstrat me rem superfluam mecum portare (= copilul arata ca (eu) duc cu mine un lucru de prisos). scribo = scriu. sentio = simt. iar predicatul la modul infinitiv ("portare" si "providisse"). nesciebam et in hoc nobis providisse naturam (= nu stiam ca natura s-a ingrijit de noi si in aceasta privinta). "a afla". narro = povestesc. ablativul ia locul unui vechi caz. se foloseste acuzativul pronumelui personal (pers. este de asemenea la acuzativ: scio me felicem esse (= stiu ca sunt fericit). cupio = doresc. "a avea o senzatie" sau "un sentiment".

periclitante te (= tu fiind in primejdie). formata dintr-un substantiv si un participiu (ambele in cazul ablativ). se pot forma ablative absolute numai dintr-un subiect si un nume predicativ: Cicerone consule (= Cicero fiind consul / in timpul (anul) cand Cicero era consul). dicta este un participiu perfect pasiv si exprima actiunea unui verb. ne aflam in fata unei propozitii circumstantiale (de timp. se poate traduce cu ajutorul gerunziului romanesc: die dicta (= un termen fiind fixat). de cauza etc. de aceea constructia poarta numele de ablativ absolut (in latina. functia de complement circumstantial de timp. Avem doua exemple:  die dicta (= intr-o zi fixata. periclitante te (= tu fiind in primejdie) . poate fi analizata astfel. Observatii 1. te in cel de al doilea) nu joaca nici un rol sintactic (subiect sau complement) in propozitia principala. me puero (= eu fiind copil / pe cand eram copil).Ablativul absolut Se stie faptul ca ablativul indeplineste. Conjugarile perifrastice  Conjugarea perifrastica activa . Subiectul propozitiei (die in primul exemplu. de aceea inainte de a sti ce fel de circumstantiala prescurteaza.complement de timp. putem considera die dicta drept prescurtarea unei propozitii temporale: "dupa ce i-a fost fixat un termen". 4. de mod etc. Asadar. Verbul esse neavand participiu. iar cand actiunea exprimata de constructia de ablativ absolut este incheiata deja cand are loc actiunea din propozitia principala. intre altele. verbul din constructie se foloseste la ablativul participiului prezent. Ablativul absolut nu se introduce prin nici o conjunctie. 2. cand actiunea ablativului absolut se desfasoara concomitent cu desfasurarea actiunii din propozitia principala. daca o consideram drept o propozitie prescurtata:   subiect: substantiv (sau pronume) in ablativ predicat: participiu in ablativ. absolutus inseamna "dezlegat"). de cauza.) prescurtate. la un termen (de judecata) fixat) .  Constructia latineasca de mai sus.se observa ca aici limba romana nu poate reda participiul prezent latin decat printr-o constructie in care se foloseste gerunziul. Cand un asemenea complement este format dintr-un substantiv insotit de un participiu (acordat cu substantivul). se mai poate traduce si printr-o propozitie temporala: "in momentul cand tu erai in primejdie". 3. se foloseste participiul pasiv al verbului (bineinteles tot la cazul ablativ).

 Conjugarea perifrastica pasiva Conjugarea perifrastica activa Se formeaza din participiul viitor activ al verbului de conjugat si diferitele forme ale verbului sum esse fui. pentru infinitiv perfect. daca subiectul nu exista.. participiul viitor pasiv sau gerundivul exprima ideea de necesitate. propozitia: "Profesorul trebuie sa-i laude pe elevii silitori" devine in urma transformarilor: "Elevii silitori trebuie sa fie laudati de catre profesor". rezulta o constructie impersonala. tinand cont de cele spuse mai sus: Libri discipulis legendi sunt.) si iminenta (urmeaza sa . gerundivul fiind la neutru si verbul la indicativ prezent persoana III singular. In cazul acesta. decet). Pentru a reda in limba latina ideea de necesitate nu se foloseste nici unul din cuvintele care inseamna trebuie (optet. iar subiectul gramatical devine complement de agent (subiect logic).). constructia romaneasca: "Cartile trebuie citite de catre elevi (sa fie citite)" va fi tradusa. Cand in propozitia care exprima necesitate avem un verb intranzitiv. De exemplu: "Toti soldatii trebuie sa lupte pentru patrie" . (nu are forma pentru infinitiv viitor). De exemplu. Conjugarea perifrastica activa exprima intentia (a avea de gand sa . cand acesta exista explicit sau subinteles. conjugarea perifrastica pasiva poate avea forme pentru modul indicativ. In asemenea constructii din limba latina subiectul logic sta intotdeauna in cazul dativ. Participiul viitor activ se acorda in gen si numar cu subiectul. . o asemenea transformare este posibila numai in cazul cand in propozitia initiala exista un verb tranzitiv. subiectul gramatical din asemenea propozitii devine subiect logic. predicat verbal la diateza activa si complement direct poate fi transformata in propozitie cu verbul la diateza pasiva in care complementul direct devine subiect gramatical. In ceea ce priveste folosirea verbului auxiliar sum esse fui. nu exista complement direct care sa devina subiect gramatical. De exemplu. redata in limba romana prin verbul a trebui la diferite forme temporale. Observatie: Orice propozitie formata din subiect si determinativele lui. atunci participiul se foloseste la genul neutru numarul singular. pentru modul conjunctiv... ca in exemplul: Marcus epistulam missurus est (= Marcus are de gand sa trimita o scrisoare). Conjugarea perifrastica pasiva se formeaza folosind gerundivul verbului de conjugat si diferite forme modale si temporale ale verbului sum esse fui. dar nu avem subiect gramatical. retinem urmatoarele: verbul sum esse fui imprumuta forma temporala a verbului a trebui din constructia romaneasca si persoana si numarul verbului a fi din constructia romaneasca. Participiul viitor pasiv al verbului de conjugat trebuie sa se acorde cu subiectul gramatical al propozitiei. pentru infinitiv prezent.aceasta propozitie este tradusa astfel: Omnibus militibus pro patria putandum est: avem subiectul logic omnibus militibus. Nos Romam visuri sumus (= Avem de gand sa vizitam Roma sau Urmeaza sa vizitam Roma). In acest fel. ca in exemplele: Iuliam epistulam missura est (= Iulia are de gand sa trimita o scrisoare).. in schimb. Conjugarea perifrastica pasiva Dupa cum se stie. iar verbul esse la persoana III singular.

Propozitia "Profesorul a trebuit sa-i laude pe elevii silitori" se traduce astfel: Discipuli seduli magistro laudandi fuernunt. Propozitia: "Toti romanii trebuiau sa mearga la Roma" se traduce astfel: Omnibus Romanis Romam eundum erat (intelesul ar fi si: "Trebuia ca toti romanii sa mearga la Roma" . .ca sa fie tradusa prin impersonal).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful