Substantivul latin

In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a (us) si declinarea a V-a (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es).

     

Declinarea I Declinarea II Declinarea III Declinarea IV Declinarea V Genul substantivelor

Declinarea I
Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie. Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. (silvae);

agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. (agricola), V. - (agricola); plural: N. -(agricolae), G. - (agricolarum), D. - (agricolis), Ac. - (agricolas), Abl. (agricolis), V. - (agricolae); (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel, nu exista vreo diferenta in modul de declinare, dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural - substantivele dea, deae si filia, filiae nu fac dativul plural deis, respectiv, filiis, ci deabus si filiabus. O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel, desi, dupa regula, gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei).

Declinarea II
Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru. Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us), iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um). Sunt si substantive de genul feminin, care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine, doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant, inclusiv humus, humi s.f. (= pamant)) sau nume de tari. Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er), care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular, care este comuna fiecarui gen. Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N. - (us sau er), G. - (i), D. - (o), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (e sau er); plural: N. - (i), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (os), Abl. - (is), V. - (i); Neutrul: singular: N. - (um), G. - (i), D. - (O), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (um); plural: N. - (a), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (a), Abl. - (is), V. - (a); Obs.: La genul neutru totdeauna nominativul, acuzativul si vocativul sunt identice, in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a). Paradigme: hortus, horti s.m. (= gradina)

singular: N. - (hortus), G. - (horti), D. - (horto), Ac. - (hortum), V. - (horte), Abl. - (horto); plural: N. - (horti), G. - (hortorum), D. - (hortis), Ac. - (hortos), V. - (horti), Abl. - (hortis). simulacrum, simulacri s.n. (= statuie) singular: N. - (simulacrum), G. - (simulacri), D. - (simulacro), Ac. - (simulacrum), V. - (simulacrum), Abl. - (simulacro); plural: N. - (simulacra), G. - (simulacrorum), D. - (simulacris), Ac. - (simulacra), V. - (simulacra), Abl. - (simulacris). Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e), ci identic cu nominativul: Agnus, agni = miel si deus, dei = zeu. Aici parerile sunt impartite, unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte, cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa; daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu, tot agne am folosi. Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus, viri = otrava; pelagus, pelagi = mare; vulgus, vulgi = gloata; acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul, vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. Substantivele care au tema terminata in (i), fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius, Ovidii - vocativ Ovidi. Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular, de exemplu: vir (= barbat), triumvir, decemvir, levir (= cumnat) - se declina in rest dupa regula, precum cele in (us), sunt masculine.

Declinarea III
Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului, care este (is) (nominativul este de mai multe feluri). Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv; de exemplu: carmen, carminis; civitas, civitatis etc.. Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv; de exemplu: avis, avis; mare maris etc.. La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri; din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: - daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis), acesta este de gen neutru (carmen, carminis; agmen, agminis). - daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv, atunci acela este tot de gen neutru (pondus, ponderis; tempus, temporis). - daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis), de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio, orationis). - daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv, acesta este de genul feminin (civitas, civitatis). - daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e), iar la genitiv terminatia (is), acesta este de genul neutru - (mare maris). Terminatiile:

. Abl. G.(ibus). Ac. formele sunt identice pentru cazurile nominativ. . .(ibus).(ibus). Abl. . dar fac genitivul plural in (um) . partus. .(us). pontis). Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. G.(es). V. quercus. Ac. bineinteles nominativul. cele parisilabice au terminatia (ium). diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural.ca la nominativ. . norus etc. dar au tema terminata in (tr). se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ. lacibus). . Sunt si substantive de genul feminin. G. iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u). rar.(em). . plural: N. . iar la plural terminatia la nominativ. socrus. la singular nominativul. artus (dar si artibus). acuzativ si vocativ: pentru singular (u). Declinarea IV Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular. Abl. plural: N. nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ). Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i). Ac. V.(e). specus.(um).(um). acuzativ si vocativ este (a). se comporta precum cele parisilabice. .(us). . canis canis (= caine) face genitivul plural canum. acuzativul si vocativul sunt la fel. Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N.(us).(ibus). montis. norus.(us). . . arcus. (au la nominativ terminatia (us))..(. G.. lacus (dar si. .(es). precum (mons. . . nu in (um). matris. D. . D. La genul neutru. adica fac genitivul plural in (um) . iar pentru plural (ua). pons.. . .(uum). Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus. desi au forma imparisilabica. forma identica la nominativ si genitiv. se comporta precum cele imparisilabice. D.). La aceleasi genuri. Exceptii: Sunt substantive care. adica fac genitivul plural in (ium).panis panis (= paine) face genitivul plural panum. Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic.(is).(us).(mater.(ui). V. La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele. D.Imparisilabice feminine si masculine: singular: N. cele care denumesc gradele de rudenie (socrus. . . . acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma. . Abl.(es). pater. . acuzativul si vocativul. tribus. nu in (e) ca toate celelalte. La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia). Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ. . patris). Substantivele care au forma parisilabica.(us).). V.(i). Ac.(u).

Abl. V.(es).(em). pelagus (= mare) si vulgus (= gloata). Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile. De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a. .eris / . maris).as.: carmen. De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I.e. agricola. Terminatiile: singular: N. Ac.: cornu.: Aegyptus) sunt feminine.u" (ex.: nurus. orationis). Ac.ionis" (ex. carminis.: mare. Cele terminate la nominativ in ".(ebus). indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex.us. D.: Numa. temporis) sau cele de forma ". .(ei).um" sunt intotdeauna neutre. Cele terminate in ". Feminine sunt cele de forma ". . . .(e). . plural: N. Sunt neutre cele care au forma ". agmen. Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin. . .er" sunt in general masculine.acesta din urma cand nu are sens de data fixa). masculine fiind cele care exprima nume de barbati.: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex. la nominativ terminatia fiind (es). Abl. V.(erum).us" sau ".oris" (ex. . . . G. agminis). tempus. . .minis" (ex.: oratio.(es). D.: pondus. cateva putandu-se determina in functie de terminatii. .(es). de asemenea cele de forma ". . rei si dies diei . genu) sunt de genul neutru.Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei).: civitas.(es). Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine. . socrus). civitatis) sau cele de forma ".(ebus). Daca substantivul exprima nume de arbori (ex. Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ".atis" (ex. .(ei).us" care sunt neutre: virus (= otrava).is" (ex. Sunt trei substantive terminate in ". ponderis. .io.us" sunt cele mai multe masculine. feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex. totusi sunt substantive care au genul masculin: (res. G.men.(es). Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ".

diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa).(magnas civitates). pe care le adaugam la tema adjectivului. substantivul este de genul masculin. . plural: N.(magnam civitatem).(clare poeta).(clarorum poetarum). . Ac. . V. D.(claro poetae). adica chiar nominativul declinarii I. . De exemplu: beatus. . Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin. indepartand terminatia (us) de la prima forma.(magnae civitati).Declinarea a V-a Sunt feminine. . cu exceptia lui res. clara.(clari poetae). civitatis = cetate si adjectivul magnus.(claris poetis).(claro poeta).(magna civitas).(magna civitas).se acorda cu el. Ac. . folosind terminatiile declinarii I de la substantiv. . Abl. D. G. luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. . plural: N. fericita. Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I. . Abl. . . Exemplu: Luam substantivul poeta. beata. gen masculin) si ajdectivul clarus.(clarus poeta). luam a doua forma a adjectivului.(claris poetis). dupa cum observam.(magnis civitatibus). fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . . V. G. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin. tema pe care o obtinem. . clarum = renumit (adjectiv de categoria I). buna. magna. Astfel. D. bona. . V. . Ac. cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv.(magnae civitates). rei si dies. fiindca se acorda:   singular: N. aceasta forma este terminata in (a).(clari poetae). V. . Abl. . .(magnarum civitatum). G. Abl. poetae (declinarea I. Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin. . deci. Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. De exemplu luam substantivul feminin civitas. Rezulta ca genul feminin la adjective se declina.(magnae civitatis). Bonus. D.(clari poetae). .(magnis civitatibus). (claros poetas). G.(magna civitate).(magnae civitates). (clarum poetam). magnum = mare:   singular: N. adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin. . Dupa cum observati. Ac. . beatum = fericit. bonum = bun.

. breve): fiind un substantiv neutru. V. Ac. D. .(felici). .(felicia).(felix). V. Acestea se enunta tot cu doua forme. Ac.(felici).(breve carmen). . iar a doua. G. G. ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma.(brevis vita). .(felicibus). Abl. (breve carmen).(felicium). breve = scurt). D. (felicibus). .(breve carmen). V. . (breves vitas). .(brevia carmina). . Abl. G. .(felix).(felicis). acuzativul si vocativul. . .(brevi carmine). pentru adjectiv vom folosi forma a doua (breve): singular: N.(felicibus). . .(brevia carmina). Abl.(felicia). . Abl. Ac. forma a doua (G. Neutru singular: N. V.(felicis).(brevis vitae). adica ce apartine de prima forma. . Ac.Brevibus vitis). . anume N. . singular: N. . . Masculin/feminin singular: N.(brevi vitae).(brevia carmina).(brevibus vitis).(brevium vitarum). . D. .(brevem vitam). plural: N. De exemplu (brevis. cu observatia ca Abl. Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii.) fiind necesara pentru a stabili tema. indiferent de gen.(carmen. indiferent de gen. G. cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i). de asemenea.(felicia). Abl.(breves vitae). . Ac.(felicibus). . V.(felicium). doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru. . . vita. plural: N. . vitae este un substantiv de genul feminin. .(brevium carminum).(brevibus carminibus). Ac.(felici).La genul neutru se procedeaza analog. D. D. D. Abl. prima reprezentand masculinul si femininul.(felicem). indiferent de gen. la singular nominativul. Neutru plural: N. . Abl. G..(felices).(brevi vita). Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica. si G. . Ac. Ac. . . . Masculin/feminin plural: N.(brevis carminis). vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis.(brevi carmini). la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice. iar la a doua forma terminatia este (e). iar la plural cu (ia).(brevibus carminibus). la ablativ singular este folosita tot terminatia (i). De exemplu sa declinam substantivul (vita. V. . carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis. V. . . .(felix).(felix). . Acum vom lua un substantiv de genul neutru . Masculinul si femininul. . . V. adica cu terminatia (e). Mai exista adjective cu o singura terminatie.(felix). G. D. D. neutrul. G. fiind identice. are terminatia (i). breve = scurt): dupa cum vedem. . se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor. .(felici). Prima terminatie este (is). G. Abl. (felices).(brevis vita).(felices). . sg. . .(breves vitae).

(brevioris carminis). G. . profundissima. clarum) este (clarior. . D. V.(brevioribus carminibus). breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. mai scurta).(profundissimum stagnum).(breviori carmini). .(profundissimi stagni). De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ. in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv. V.(breviora carmina). D. scurta sau foarte scurt. . . acuzativ si vocativ. la superlativ (profundissimus. . . . Spre exemplu. V.(brevius carmen). ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua. . . Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin. G.(breviora carmina).(formosiores planities). D. Vom declina acum substantivul stagnum. Gradul pozitiv este forma de baza. D. mai renumita).(formosior planities). .(formosiorum planitierum).(formosioris planitiei). Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. profundissimum): singular: N.(formosiori planitiei). adanca). brevissimum = cel mai scurt. G. . clara. Comparativul adjectivului (clarus. . brevius = mai scurt.(brevioribus carminibus).(formosiores planities). . V. si anume la cazurile nominativ. iar a doua pentru neutru. planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus. Ac. Abl. cea din dictionar. G. . De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular. De exemplu declinam substantivul (planities.(formosior planities).(formosioribus planitiebus).(breviorum carminum). sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. Abl. breve) are superlativul (brevissimus. . (formosioribus planitiebus). indiferent de categoria adjectivului.(formosiore planitie). breve) este (brevior. . . profunda. . Ac.(breviora carmina). formosum = frumos) la comparativ (formosior. formosa. stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus. . G. plural: N. (ior) are valoare de sufix. formosius): singular: N. . profundum = adanc. Spre deosebire de limba romana. .(brevius carmen). carminis) cu adjectivul (brevis. Pe parcursul declinarii comparativului. in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica. . abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica). - .Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana.(breviore carmine). brevissima. . Abl. dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis. Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I. scurta). D.(formosiorem planitiem). Abl. . adjectivul (brevis.(brevius carmen). comparativ si superlativ. clarius = mai renumit. Ac. format din tema adjectivului.(formosiores planities). Ac. plural: N.

minus. malum. Abl.(profundissima stagna). superlativ = minimus. Ac. (profundissimis stagnis). de exemplu: lego legere legi lectum. um.(profundissimis stagnis). Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. . parvum. de exemplu: audio audire audivi auditum. Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic. mala.(profundissimum stagnum). Iar daca adjectivul are tema terminata in (l). buna: pozitiv = bonus. a. . mica: pozitiv = parvus. Ac. un adjectiv precum egregius. aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). egregium nu va face comparativul egrediior. ca in exemplul: lucidus. Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. rea: pozitiv = malus. Abl. plurrimae. optimum. pessima. comparativ = plures. V. multa. pulchra. Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum. pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus. Bun.(profundissima stagna).(profundissimo stagno). plural: N. Asadar. Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri. superlativ = pessimus. maxima. comparativ = maior. . a. superlativ = maximus. de exemplu: maneo manere mansi mantum. Multi. superlativ = optimus. ci magis egredius/a/um. magna. . D. timpuri si persoane. egregia. um la superlativ este perlucidus. comparativ = melior. pessimum. atunci cand tema adjectivului se termina in (r). plurrima. optima. G. multe: pozitiv = multi. pulchrrima.(profundissimo stagno). comparativ = peior. iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. bona. va folosi sufixul (lim) in loc de (issim). plura.(profundissimorum stagnorum). Rau. maius. .(profundissima stagna). se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) . Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. multae. NOTE: La superlativ. minimum.(profundissimum stagnum). . superlativ = plurrimi.de exemplu adjectivul (pulcher. folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ. magnum. Mic. Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. maximum. bonum. V. dar in acest caz nu este accentuata. . comparativ = minor. . distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta . Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). parva. melius. minima. iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um. peius.

astfel: lauda. atunci cand enuntam un verb. adaugand terminatiile (o). iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. respectiv. Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus. (s). legere. la tema prezentului. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. respectiv.indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo. (mus). audio). a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . audi. respectiv. lego. II si Iv. ca si cel roman. laudamus [noi laudam]. laudas [tu lauzi]. indicativul limbii latine se foloseste ca si cel al limbii romane. leg. Tema prezentului se formeaza. (tis) si (nt). audire) . . de la care se formeaza tema supinului. in general. (t). a patra forma reprezinta supinul. maneo. manere. lego. mane.de aici formam tema perfectului. laudat [el. indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I. Modurile verbului     Indicativul Conjunctivul Imperativul Infinitivul  Verbele deponente     Gerunziul Gerundivul Participiul Supinul Indicativul verbului latin In general. audio). ea lauda]. conjugam anumite moduri si timpuri. maneo. Prezentul indicativ se formeaza. la care adaugand anumite terminatii.de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). obtinem: Laudo [eu laud]. Dupa cum s-a vazut.       Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul prezent imperfect perfect mai mult ca perfect viitor I viitor II Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste.

laudabat (el. La diateza activa. ca si cel romanesc. laudamini (voi sunteti laudati). (nt). de obicei. ea lauda). laudabant (ei. legunt. acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. adaugand la tema prezentului sufixul (ba). el reiesind din terminatie. Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego. el etc. laudabamus (noi laudam). (mini). legeris. laudabatis (voi laudati). ele citeau). laudata). legebant (ei. ea este laudat. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste. cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. ele sunt laudati.laudatis [voi laudati]. Pentru laudare: Laudabam (eu laudam). pentru a putea forma indicativul (si nu numai). (tur). acestea sunt: "i" inainte de "m". legimus. adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). se folosesc vocalele de legatura. Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). "s" sau "t". nu se foloseste pronumele personal . Nota: In limba latina. (tis). legit. laudamur (noi suntem laudati). de obicei. (t). se pune in fata lui (ba) vocala "e". laudantur (ei. legis. -. (s). Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a. (mus). leguntur.eu. In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular. ele laudau). Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. (mur). laudant [ei. dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). ele lauda]. legitur. (ntur): Laudor (eu sunt laudat). legimur. . laudate). "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". laudatur (el. laudabas (tu laudai). imperfectul se formeaza. Diateza pasiva se formeaza. legitis. Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor. laudaris (tu esti laudat). (ris). legimini. conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. tu.

laudate). verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus. laudatae. laudavisti (tu ai laudat).Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). Astfel. ele sunt). (imus). Participiul isi schimba genul in functie de subiect. legi (leg). Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. ea era laudat. sumus (noi suntem). est. laudabaris (tu erai laudat). (erunt sau ere). es. laudata + sumus. estis. spre deosebire de limba romana. (istis). La aceasta tema se adauga terminatiile: (i). es (tu esti). laudavimus (noi am laudat). Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt). Acesta se formeaza. Diateza pasiva se formeaza analog. indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). estis (voi sunteti). laudabamini (voi erati laudati). conficiebant. respectiv. care se comporta ca un adjectiv de categoria I). ele auzeau). il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio. laudabatur (el. De observat ca. laudata). ele au laudat). laudavit (el. ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat. sunt (ei. laudaverunt sau laudavere (ei. pornind de la tema perfectului. (isti). audivi (audiv). laudabantur (ei. laudata. laudavistis (voi ati laudat). Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. ea este). in latina se foloseste prezentul . laudatum + sum. conficiebas. sunt. ea a laudat). Tema perfectului se stabileste. laudabamur (noi eram laudati). (it). mansi (mans). audiebant (ei. conficere): Conficiebam. (Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. Laudati. ele erau laudati. est (el.

legetis (veti citi). Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. laudata. laudabis (vei lauda). De exemplu. laudatae. bitis. eratis. et. De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda). se va folosi imperfectul verbului (sum. eras. laudabimus (vom lauda). conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem). erat. ele laudasera). laudabit (va lauda). (erant). leget (va citi). laudati. bit. (erat). pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. esse. (eras). leges (vei citi). fui). laudaverant (ei. (eramus). bunt. Dupa cum se poate observa. ea laudase). legemus (vom citi). Acesta se formeaza de la tema perfectului. adaugand terminatiile (eram). laudaveramus (noi laudaseram). laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). laudaverat (el. esse. pentru a exprima actiuni care se vor intampla. viitorul verbului legere este: legam (voi citi). pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. Acesta se formeaza. emus. laudabunt (vor lauda). erant. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. bimus. es. bis. Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane. laudaveratis (voi laudaserati). De exemplu. adaugand la tema prezentului terminatiile: bo. verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I. ent. . fui". se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. De exemplu: laudatus. (eratis). laudata + eramus. pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si.verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. laudaveras (tu laudasesi). laudabitis (veti lauda). La diateza activa. etis. viitorul I se formeaza. nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)). legent (vor citi). adaugand la tema prezentului terminatiile: am. laudatum + eram.

Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). diferenta fiind desinentele de activ si cele de pasiv . bimur. laudaverit (va fi laudat). maneberis. la diateza activa. De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa). De observat ca ambele diateze se formeaza intr-un mod similar. . Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. beris. laudaveritis (veti fi laudat). emini. buntur pentru conjugarea I si a II-a. laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. iar. legemini. eris. vei fi fost laudat/laudata etc. legentur. bimini. manebimini. a se observa. bitur. erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). manebimur. inainte de "r" se foloseste vocala de legatura "e". legeris. eris. laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. eritis. erimus.Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor. de exemplu terminatia folosita la persoana a II-a singular (beris) . laudaveris (vei fi laudat).). legemur. iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. erit.se formeaza practic din sufixul (b) si desinente. Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. laudaverunt (vor fi laudat). legetur. manebitur. intre (b) si acestea fiind vocalele de legatura aferente. entur. laudaverimus (vom fi laudat). De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat). dupa cum stim.deci b + ris. manebuntur. etur. emur. adaugand la tema perfectului terminatiile: ero.

sa va insusiti toate modurile in care este folosit pronumele latin. persoana reiesind. Studiind cu atentie ceea ce se gaseste la link-urile de mai jos. de obicei. veti putea dobandi cunostiinte generale despre pronume. pronumele are aproximativ aceleasi functii ca si in romana. pronumele personal are doar persoanele I si II (plural si singular). Pronumele demonstrativ . cat si a II-a mai au cate o forma pe langa cea aparuta in tabel . din forma verbului fara a se face confuzii. Declinare: Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ ego nos Persoana I Genitiv mei nostrum Dativ mihi nobis Acuzativ me nos Ablativ a me nobis Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ tu vos Persoana a II-a Genitiv Dativ tui tibi vestrum vobis Acuzativ te vos Ablativ a te vobis Nota: La genitiv plural. persoana a III-a este intrebuintata prin pronumele reflexiv. urmand apoi ca la aprofundarea gramaticii. vestrum = dintre voi / vestri = de voi.Pronumele latin In limba latina.nostrum = dintre noi / nostri = de noi.        Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele personal demonstrativ relativ interogativ posesiv reflexiv nehotarat Pronumele personal In limba latina. atat persoana I. Pronumele personal se intrebuinteaza mai rar cu functie de subiect.

(eius). D. G. (his). (has silvas). vom declina aici un substantiv feminin impreuna cu pronumele demonstrativ HIC HAEC HOC: Haec silva = aceasta padure: Singular: N. (hac silva). (eo ea eo).    Pronumele demonstrativ de apropiere Pronumele demonstrativ de identitate Pronumele demonstrativ de departare Pronumele demonstrativ de apropiere In limba latina. Abl. (hoc hac hoc). pronumele demonstrativ de apropiere poate fi exprimat in trei feluri:    Pronumele HIC HAEC HOC Pronumele IS EA ID Pronumele ISTE ISTA ISTUM 1. G. Pentru exemplificare. (iis/eis). Plural: N. (harum silvarum). pronumele demonstrativ este folosit aproximativ ca si in romana. Pronumele HIC HAEC HOC Declinare: Acesta aceasta Singular: N. (hunc hanc hoc). Abl. G. D. Ac. (hanc silvam). Abl. (Ac. Ac. (his silvis). 2. Abl. D. de apropiere si de identitate. Plural: N. D. Abl. G. Ac. Pronumele IS EA ID Declinare: Singular: N.In limba latina. (hos has haec). Plural: N. (eos eas ea). Abl. (hae silvae). (huic silvae). (eum eam id). (ei/ii eae ea). (horum harum horum). Ac. (eorum earum eorum). (iis/eis). (huis silvae). Spre exemplificare. (his silvis). (huic). (is ea id). (his). (haec silva). Este impartit in pronume de departare. D. (hi hae haec). (hic haec hoc). Ac. D. (huius). vom declina un substantiv masculin cu pronumele IS EA ID: Acesta aceasta . (ei). G. G.

(eiusdem). D. (istius stagni).Is hortus: Singular: N. Ac. D. (eum hortum). (eorundem earundem eorundem). (eidem ponderi). (isti). D. impreuna cu particula enclitica -dem-. Declinare: Singular: N. (eidem/iidem eaedem eadem). (isti stagno). Ac. (istum stagnum). Ac. vom declina un substantiv neutru. Ac. (istis). G. (istorum stagnorum). Ac. G. Plural: N. Abl. G. (ei horto). G. D. G. D. G. (ei/ii horti). (eodem eadem eodem). Ac. impreuna cu pronumele ISTE ISTA ISTUM: Istum stagnum: Singular: N. (istis stagnis). Ac. (isto stagno). (eis/iis hortis). Plural: N. (istos istas ista). 3. D. Spre exemplificare. Ac. Plural: N. D. (istis). (eodem pondere). Ac. (istum istam istud). (istorum istarum istorum). (istis stagnis). Abl. (idem pondus). D. (eiusdem ponderis). G. . (iste ista istud). (istum stagnum). (eundem eandem idem). vom declina un substantiv de genul neutru. (ista stagna). Abl. (idem eadem idem). El se formeaza cu ajutorul pronumelui demonstrativ -IS EA ID-. (eius horti). Abl. (eidem). Pronumele ISTE ISTA ISTUD acesta aceasta Declinare: Singular: N. Abl. (is hortus). (eorum hortorum). (eisdem/iidem). Abl. G. (ista stagna). (istius). Spre exemplificare. (eo horto). (eisdem/iisdem). Abl. (idem pondus). Abl. (eis/iis hortis). G. Pronumele demonstrativ de identitate In limba latina. D. (eos hortos). (isti istae ista). (eosdem easdem eadem). (isto ista isto). pronumele demonstrativ de identitate se foloseste in aceleasi ipostaze ca in limba romana. Abl. impreuna cu pronumele demonstrativ de identitate IDEM EADEM IDEM: Idem pondus = aceeasi greutate: Singular: N. Plural: N.

cu aceeasi valoare ca in limba romana. (illorum simulacrorum). (eisdem ponderibus). Pronumele demonstrativ de departare In limba latina. impreuna cu pronumele ILLE ILLA ILLUD: Illud simulacrum: Singular: N. care atunci era loctiitorul meu). (illi). G.Plural: N. illa). (illorum illarum illorum). Plural: N. (illa simulacra).. (illud simulacrum)... (illis). Singular Gen/Caz Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Ablativ Masculin: qui cuius cui quem quo Feminin: quae cuius cui quam qua Neutru: quod cuius cui quod quo Plural . D. (illa simulacra). (ille illa illud). pronumele relativ se acorda in gen si numar cu antecedentul. Cand cuvantul din regenta. Ca si in limba romana. Abl. (eadem pondera). qui (nominativ subiect) . Abl. Pronumele relativ Pronumele relativ introduce o propozitie subordonata. (eisdem ponderibus). Forma pronumelui demonstrativ de departare la nominativ este: ILLE ILLA ILLUD..neamurile infrante de Tiberius Nero. Ac. (illis simulacris). facand legatura intre aceasta si un anumit cuvant (substantiv sau pronume) din propozitia regenta: ". Ac. (illis simulacris). illas. Declinare: Singular: N. G.voi face (ceea) ce vor. la care se refera pronumele relativ. Ac. insa. qui tunc erat legatus meus" (.gentes devictas per Tiberium Neronem. e un pronume demonstrativ (is sau ille). Ac. la cazul cerut de functia sa in propozitie: "per Tiberium Neronem (acuzativ cerut de prepozitia -per-). G. (eadem pondera). (illo illa illo). D. (illius simulacri). acesta poate fi omis in traducere: "faciam id quod volunt" . se pune. (eorundem ponderum). (illi illae illa). (illum illam illud).. (illos. Ac. Abl. vom declina un substantiv neutru. (illo simulacro). (illi simulacro). G. erat legatus meus". in general. (illius). D. pronumele demonstrativ de departare este folosit. G. (illis).. Abl. (illud simulacrum). D. Plural: N. Abl. Spre exemplificare. D.

despre nume. quibus OBSERVATII: 1. adica se intrebuinteaza singur: "Quis venit?" (=Cine a venit?). quae Ablativ quo. 2. Pronumele posesiv Pronumele posesive sunt acelea care inlocuiesc numele posesorului: "in conspectu exercitus nostri" (= in prezenta armatei noastre). quo quibus. quis.Gen/Caz Masculin: Feminin: Neutru: Nominativ qui quae quae Genitiv quorum quarum quorum Dativ quibus quibus quibus Acuzativ quos quas quae Ablativ quibus quibus quibus Observatii: 1. De asemenea. cuius quorum. quarum. cuius. Forma quis are valoare substantivala. quid quos. intr-o singura silaba.se pronunta. quod. care erau posesorii armatei despre care este vorba in text. "Quod negotium facit?" (= Ce ocupatie are?). de obicei.+ ablativ se pune. Cu quis se intreaba despre persoana. neutru. quae Genitiv cuius. In tabelul de mai sus. de obicei. quae. Pronumele interogativ Principala forma de pronume interogativ este quis. quibus. ca in romaneste. iar cu qui se intreaba despre calitate. quorum Dativ cui. Declinarea lui quis. Aici nostri tine locul substantivului Romanorum. cea de pronume relativ. ce). cui. quam. NOTA: Sunt si alte pronume interogative. Prepozitia -CUM. quis. insoteste substantivul la care se refera intrebarea: "Qui homo adest?" (= Care / Ce om este aici?). Singular Plural Nominativ quis. poate fi intrebuintata si ca pronume interogativ (= care. quas. forma qui. ce). feminin. "Quid vis?" (= Ce vrei?). quid Caz/Nr. in fiecare celula sunt cate trei forme care reprezinta genul in ordinea: masculin. quacum. quid qui. quibuscum = cu care. 3. Dar pronumele posesiv poate inlocui in acelasi timp si numele posesorului si pe al obiectului posedat: "Helvetii prelio nostros lacessere coeperunt" (= Helvetii au . quis. Dativul -CUI. forma qui are valoare adjectivala. quid (= cine. cui quibus. quae. quibus Acuzativ quem. 2. dar cele doua prezentate mai sus sunt esentiale. dupa pronume: quocum. quibus. qua.

meum mei. a sa (obiectul posedat apartine persoanei a III-a) posesive sunt: Mai multi posesori:   noster. sua. mea. meae. meae. meorum Dativ meo. meam. mea. -a. . Aici nostros tine locul substantivelor milites Romanorum. Cand meus insoteste un substantiv care are vocativul la fel cu nominativul. meas. Pronumele Un singur posesor:    meus. tua. nostrum = al nostru (obiectul posedat apartine persoanei I) vester. meis Acuzativ meum. meum = al meu. pentru ca femininul si neutrul se deduc prin analogie. mea Ablativ meo. Declinarea lui meus. mearum. dintre care Romanorum reprezinta pe posesor. meis Declinarea lui noster. meis. mei meorum. meae. meo meis. mea. face vocativul meus: "sanguis meus!" (= sangele meu!). nostra. tuum = al tau. vestra. meum mei. cu urmatoarele deosebiri: a) Vocativul singular al lui meus este mi. mea. vestrum = al vostru (obiectul posedat apartine persoanei a IIa) Primele trei se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -us. nostrum Singular noster nostri nostro nostrum noster nostro Caz/Nr. a ta (obiectul posedat apartine persoanei a II-a) suus. meis. Singular Plural Nominativ meus. -ra. meo meis. a mea (obiectul posedat apartine persoanei I) tuus. b) vester nu are vocativ. meum meos. mea Genitiv mei. iar milites reprezinta obiectul posedat. mea Vocativ mi.inceput sa hartuiasca pe ai nostri prin lupta). suum = al sau. Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ Ablativ Plural nostri nostrorum nostris nostros nostri nostris La cel de-al doilea tabel am dat doar formele de masculin. mea. -um. -rum. celelalte doua se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -er. meae. meum Caz/Nr. nostra.

cineva).aici s-a omis folosirea lui meo. Aliquis. pronume (= un oarecare) Qui sau quis. gasim forma arhaica voster. Ablativul singular de la meus. Quis. aliqua. adica fara a preciza. Pronumele reflexiv Numar/Caz Singular/Plural Declinare Nominativ Genitiv sui Dativ sibi Acuzativ se Ablativ se Observatii: 1. vestrorum. tuum. Ele se pot intrebuinta si cu valoare pronominala si cu valoare adjectivala. vestrum. suum. Prepozitia -CUM. 2.are aceleasi valori ca si cele ale pronumelor personale (sui memoria = aducerea aminte de el).. suus se pot intari prin particula -pte cu sensul de propriu: "suopte ingenio" (= prin talentul sau propriu). "Manus lava!" (= Spala-te pe maini) -. Genitivul -SUI. In loc de vester. quid. tuorum. II.aici s-a omis folosirea lui tuas. 2.) Se declina ca interogativele respective. Exemplu: Dicat quis . (= ar putea zice cineva . 3. cu deosebirea ca la nominativ feminin singular si la acuzativ neutru plural au quae sau qua. In limba latina numele posesiv nu se mai intrebuinteaza atunci cand este usor de inteles: "Veni cum patre" (= Am venit cu tata) -. nostrorum. adjectiv. aliquod.. Pronumele reflexiv se foloseste cand persoana pe care o inlocuieste este aceeasi cu subiectul: "superbi se laudant" = trufasii se lauda. quae sau qua. 4. Ele sunt: I. quod.OBSERVATII: 1.. Pronumele nehotarat Pronume nedefinite sau nehotarate sunt acelea care inlocuiesc nume de fiinte sau de lucruri in mod nedeterminat. 4. Ca in limba romana. 3. . In loc de meorum. quae sau qua. "suapte manu" (= cu mana sa proprie). tuus. pronume (= vreunul. aliquid. Aliqui sau Aliquis. oarecare). aliqua. Compusi ai lui quis si ai lui qui: 1.. suorum.se pune dupa pronume: secum = cu sine. tot cu intelesul de propriu suus se mai poate intari si cu particula -met: "suamet facta" (= prin faptele sale proprii). adjectiv (= vreun. nostrum. pronumele reflexiv nu are nominativ (in dictionar se pune acuzativul). gasim la scriitorii din perioada arhaica genitivul plural in -um: meum.

Se declina quis si qui. pronume (= un anumit.unul era ranit). aratand totalul acelora care au o anumita calitate in cel mai inalt grad: optima quseque rarissima sunt (= toate cele foarte bune sunt foarte rare). Quispiam. Unusquisque. quidque. quarundam. unaquseque. asa cum este specificat mai sus la nr. unicuique etc. pronume (= cineva). (= fiecare). iar libet ramane invariabil: Quemlibet sequere (= urmeaza pe oricine-ti place). nobilissimus quisque (= Au fost alesi trei sute cincizeci si opt. la neutru. Quispiam dicet (= va zice cineva). pronume (= fiecare). 2. Se declina quis. quodpiam. Dupa conjunctiile si. Quilibet. Exemplu: Estne quisquam? (= este oare cineva?). 4. unumquodque. qusevis. quorumdam. iar -que ramine invariabil. quiddam. alaturi de quemdam. Nota: Dupa adverbele de negare (haud. quodque. Quidam. Quisque. Quivis. iar particula dam ramine invariabila. pronume (= fiecare: Pro se quisque (= fiecare pentru sine)). iar -piam ramine invariabil. quseque. quselibet. quidquam sau quicquam (fara forma speciala de feminin si fara plural). quidvis. dat. quarumdam se gaseste si scrierea quendam. Fiat quidlibet (= intampla-se orice). adjectiv. Quisque insotit de un numeral ordinal exprima ideea Ћdin atat . Quidam.quam ramine invariabila. adjectiv (= oricare-ti place). Cu toate acestea chiar la Cicero se intalnesc constructii ca: si aliquis. Quivis. iar quidquam pe al lui nihil: Haud quisquam venit (= n-a venit nimeni). ne aliquis. in atat: Quinto quoque anno (= in fiecare al cincilea an = din cinci in cinci ani). adjectiv (= fiecare). Se declina quis. quaepiam. quaepiam. adjectiv (= un oarecare). 7. Quisquam. . un oarecare). neque) quisquam are intelesul lui nemo. quaedam. aliquis este inlocuit cu quis: Si quis adest (= daca este de fata cineva). La acuzativ singular si la genitiv plural. quodlibet.ramane invariabila. Este foarte intrebuintat in locul lui quisque. quidpiam sau quippiam. quseque.. Quisque. 4: gen. pronume (= cineva). adjectiv (= vreun). toti cei mai de seama). quselibet. Vis este persoana a II-a singular. 8. Se declina qui. quoddam. qusevis. non. 6. 3. quidlibet. Se declina qui. unumquidque. fara plural. quorundam. iar particula aii. Pluralul lui quisque se intrebuinteaza in deosebi: a) Cu substantivele care au numai pluralul: castra quseque (= fiecare tabara). Se declina qui. quaedam. Se declina quis. avand acelasi rol: Trecenti quinquaginta octo delecti sunt). Septimus quisque vulnus habebat (= fiecare al saptelea era ranit = la sapte insi = din sapte in sapte . iar vis ramane invariabil: Cuiusvis hominis est errare (= oricare om poate gresi). uniuscuiusque. Se declina unus asa cum s-a aratat la numeralul cardinal si quisque. Unusquisque. quamdam. particula . pronume (= oricine-ti place). Nota: Pe langa superlative poate fi si la singular. Nota. Quispiam. cu deosebirea ca la nominativ singular feminin si la nominativ si acuzativ plural neutru face numai aliqua. numquam) sau conjunctiile negative (nec. ne si dupa adverbul interogativ num. b) pe langa superlative.Se declina dupa declinarea lui quis si a lui qui. quandam. 5.. prezentul indicativului de la verbul volo = vreau. pronume (= oricine vrei). adjectiv (= oricare vrei). quodvis. Dic num quis venerit (= Spune daca a venit cineva). nisi. Libet este prezentul indicativului de la verbul impersonal libet (= imi place). Qusepiam cohors (= vreo cohorta). nec quidquam accidit (= si nu s-a intamplat nimic). Quilibet. unaquseque.

Un numar de pronume care au la nominativ singular aceleasi terminatii ca adjectivele de clasa I (-us. totum. -tra. quoquo animo (= in orice dispozitie sufleteasca). utri = unul din doi neuter. ca subiect. alterutra = amandoi Nota: Uterque prin forma de singular exprima ideea de plural. -i pentru toate genurile. c) se aplica si lui alter: altera castra (= cealalta tabara). gen. -ra. Doua pronume cu sens negativ. la care au terminatii pronominale: gen. gen. -a. solius. utriusllbet. Quisquis. are uneori predicatul verbal la plural: Utraque lingua (= amindoua limbile . uni = un singur. quoquo consilio (cu orice plan). Forma de masculin se intrebuinteaza si ca pronume si ca adjectiv. -um. Este intrebuintat mai mult la genul neutru. dat. utrique = si unul si altul din doi alter. dat. gen. care au valoare pronominala: 1. afara de genitiv singular si dativ singular. totius. Quicumque. gen. quodcumque (= oricare). altera. -um. tota. nullius. 10. -tra. dat. IV. III. utrallbet. dat. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat. alia. gen. utrillbet = oricare-ti place din doi uterque. 11. fara forma speciala de feminin (= oricine. Unus quis quis.amandoi . toti = intreg. sing. dat. ullius. Acestea sunt: unus. c) cand infatiseaza doua grupe de persoane sau de obiecte. -a. Nemo (= nimeni). -trum. si. neutri = niciunul din doi utervis. gen. alius. Este format din pronumele quis reduplicat si se declina fiecare parte. -um. utrivis = oricare vrei din doi uterllbet.latina si elina). sing. utraque. a caror declinare o urmeaza la toate cazurile. ulii = vreunul. -ius. dat. -a. qusecumque.scot armata). unumquidquid (= fiecare in parte. alteri (= cealalta grupa). -um. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat: Locupletare aliquem quacumque ratione (= a imbogati pe cineva prin orice mijloc). neutrius. dat.9. 10. dat. alterius. gen. in perioada clasica este folosit numai la nominativ singular (nemo) la dativ singular (nemini) si la acuzativ singular (neminem). soli = singur totus. utrius. utravis. gen. utrumque. Se intrebuinteaza la nominativ si rareori la ablativ singular si la nominativ plural: quoquo modo (= in orice mod). Este format din unus si quisquis si se declina unus dupa declinarea indicata la numeralele cardinale si quisquis asa cum s-a aratat mai sus la nr. tot alteruter. -rum). o singura ullus. -trum. iar -cumque (sau -cunque) ramane invariabil. vreuna uter. gen. utrumvis. orice). Se declina qui. gen. gen. alli = altul solus. dat. alteri = celalalt din doi alius. A quibus utrisque (= de catre amandoua grupele. Punctele b). solum. gen. -um. -a. altarum. b) cand este pe langa un substantiv care are numai forma de plural: utraque castra (= amandoua taberele). In utramque partem disserere (= a discuta in amandoua sensurile). quidquid sau quicquid. Cu toate acestea este folosit si pluralul: a) rareori in locul singularului: utrique imperatores in loc de uterque imperator sau uterque imperatorum. utriusvis. gen. nulii = nici unul. nici una nonnullus. de catre fiecare dintre aceste doua grupe). dat. -er. aliud. nonnullius. sola. Uterque eorum exercitum educunt (= si unul si altul dintre aceia . dat. unius. cea de neutru numai ca pronume. Pentru genitivul . nonnulli = vreunul. utriusque. -a. vreuna nullus. dat. dat.

Observatie: Nemo si nihil precedate de non au sensurile: non nemo = cativa. iar -vis. -libet raman peste tot invariabile. qualevis. adjectiv (= cat de mare vrei ) quantuslibet. quantulumlibet. qualelibet. aliquantus. nulii). quotus. -e). 2. quantumlibet. quantalus. adjectiv (= cat de mare-ti place) quantulusvis. adjectiv (= cat de mic vrei) quantuluslibet. aliquantum. qualislibet. in dictionare insa este si un genitiv singular neminis. quantumvis. urmand declinarea pe care o indica numarul. quantalibet. -a. quotumlibet. nou nihil = ceva. Este nedeclinabil. Un numar de pronume relative si interogative.si ablativul singular sunt utilizate formele lui nullus (nullius. cu forma si declinare adjectivala. de ce fel vrei) qualislibet. aliquanta. qualis. Genitivul nihili si ablativul nihilo sunt provenite si imprumutate de la forma neintrebuintata nihilum. quotalibet. Nota: In general nemo se intrebuinteaza cu valoare de pronume. quantulumvis. -a. . -um. de ce fel iti place) quantusvis. quantavis. pronume si adjectiv (= de orice fel. Nihil (= nimic). quantulalibet. quantulavis. adjectiv (= destul de mic) qualisvis. -a. constituie pronume nehotarate cu rol pronominal sau adjectival. pronume si adjectiv (= de orice fel. aliquantula. V. adjectiv (= destul de mare) aliquantulus. -um. qualisvis. aliquantulum. insa cu numele de popoare se intrebuinteaza adjectival: Nemo Gallus (= nici un gal). -um. terminatiilor fiecareia. compuse cu particolele cu care se compune quis sau qui. adjectiv (= cati iti va placea) Observatie: La aceste pronume se declina partea adjectivala (quantus. adjectiv (= cat de mic iti place) quotuslibet.

. a. Pentru a avea numeralul complet. um 7 .L quinquaginta quinquagesimus. a.XX viginti vicesimus. a. Tabel cu numeralul latin Numarul: Cardinal: Ordinal: 1-I unus. a.XXI viginti unus vicesimus primus 22 . um . . um 5-V quinque quintus. 50 . a.. . um 12 .. um . um 6 .. um 9 .. um 15 .. a.cardinal.VI sex sextus..XIV quattuor decum quartus decimus.XII duodecim duodecimus. a... toate cele patru tipuri . um 19 . a. ordinea. a.III tres. um 29 . um 11 .IX novem nonus. a.XIII tredecim tertius decimus. ordinal. ia tertius. fisiere care contin aceasta parte de vorbire sistematizata.VII septem septimus. a. um 13 .XL quadraginta quadragesimus. um primus. cel ordinal.. um 2 . um 3 . .. a.II duo. a. um 20 ..... a.VIII octo octavus. a. um 16 .X decem decimus. numeralul arata cantitatea sau ordinea prin numarare a fiintelor sau a lucrurilor. a. a. um 10 . um 21 . . 40 .XXIX undetriginta undetricesimus. a.. . um . um 8 .Numeralul latin In limba latina. descarcati fisierele . a. a..XXX triginta tricesimus..XXII viginti duo vicesimus secundus . o secundus. um 4 .. .XI undecim undecimus.. a. um 30 .DOC din josul paginii.XV quindecim quintus decimus. 28 .XVI sedecim sextus decimus.XVIII duodeviginti duodevicesimus. a. um 14 . Numeralul cardinal arata cantitatea. a. a.XXVIII duodetriginta duodetricesimus. a.. ca si in limba romana.XVII septendecim septimus decimus.XIX undeviginti undevicesimus. e. ...IV quattuor quartus. um 17 .. a. um 18 .. . distributiv si adverbial -.

. ... In functie de cazurile cu care se construiesc.CM nongenti. impotriva. . .. um . 200 . um .... octingentesimus. a. adversus = inainte.. .. a . ae. .. cat si cu Ablativul.. si pentru insusirea lor s-a recurs adesea la anumite procedee mnemotehnice. a.. um . 1000 . . 900 . ae... .ante... ae.. a .. ... um . ae. quingentesimus.. a. a.. a . Prepozitii cu Acuzativul Sunt cele mai numeroase..... um centesimus (et) primus .D quingenti.. um ... a .. . nongentesimus. . millesimus.. um . 700 .. a.CD quadrigenti.. um . prepozitiile se impart in trei grupe.LX sexaginta . septingentesimus. dincoace.. sescentesimus. um Prepozitia limbii latine Asa cum o arata si numele (prae-positio = punere inainte)..60 . um .DC sescenti.circum.. ad.. um .... nonagesimus. cis = imprejur. a.LXX septuaginta .CI centum unus . 100 . de jur imprejur. citra. ae. prepozitia este partea de cuvant care se aseaza inaintea substantivului. 500 ... a. a. trecentesimus.DCC septingenti.. 600 ... a . . a..... si anume: prepozitii cu Acuzativul... a. 300 . a. a . ae.. a. 800 ..... a.. octogesimus.CCC trecenti. . 90 .XC nonaginta . a ... catre. ae. la. 70 . .. apud. . ae.C centum 101 .M mille sexagesimus.. a . um ..CC ducenti. septuagesimus..DCCC octingenti.. um ... circa. a..... 1... 400 . cu Ablativul si prepozitii care se construiesc atat cu Acuzativul. um . 80 .... peste. ducentesimus. centesimus.LXXX octoginta .... .. quadrigentesimus.

cum = fiindca. urmatoarele prepozitii: . impotriva. namque = caci. dupa. -que (enclitic) = si. urmatoarele prepozitii: . atqui = totusi. conjunctiile de acest tip pot fi: a) De cauza: quod. 1.in. quoniam. quando. subter. de catre. de/din. Conjunctiile coordonatoare Acestea. . si Ablativul cand arata starea pe loc. ex si e = inaintea. contra. ac. pe/despre. igitur = asadar. Conjunctiile subordonatoare Conjunctiile subordonatoare leaga o propozitie secundara (subordonata) de o propozitie regenta. pentru aceea.): Aceste prepozitii cer cazul Acuzativ atunci cand verbul din propozitie exprima miscare. Dupa felul in care stabilesc relatiile de subordonare. pe ascuns. attamen. tamen. pentru ca. pentru si inainte. pro si prae = fara. absque. "usque Iovem" (= pana la Jupiter. peste. . inter. intre. verum. - Conjunctia Este partea de vorbire nedeclinabila. intra. quapropter. sunt de mai multe feluri: a) Copulative: et = si. d) Cauzale: nam. cum.erga. 2. proinde = ca atare + un verb la imperativ. enim. penes. extra = fata de. versus. per. praeter = in putere. cat si ablativul. quippe = caci. OBS. dupa. ex. Prepozitii cu Ablativul Cer dupa ele Ablativul. propter. abs si de = de. dincolo de. super = in. cu si din. . 2. ab. sub. quamobrem = de aceea. ceterum = de altfel. vero = iar. langa. din pricina. atque = si. -vel = sau-. autem = insa. de la. pone. iuxta. la randul lor. etenim = deoarece. e) Conclusive: ergo = deci.coram. b) Disjunctive: aut = sau. quia. at (ast) = iar. fara. supra. quandoquidem. pana la Dumnezeu). catre. -sau. prin urmare. 3. din cauza. prope. in urma. la (3. clam. in afara. prin. deoarece. tenus.a. sub. Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare si subordonatoare. infra. c) Adversative: sed = dar. vel-. quare. secundum = aproape. dedesubt.sine. pana la. ob = sub. pe langa. ultra. care uneste parti de propozitie de acelasi fel sau propozitii intre ele. Prepozitii cu Acuzativul si Ablativul Pot cere atat acuzativul. inauntru. post. OBS: Ar fi trebuit inclusa printre prepozitii cu Acuzativ si usque (= pana la). nempe. neque = nici. trans = peste. itaque.

ubi primum. indata ce. alibi (= in alta parte). f) De comparatie: ut. ca nu cumva sa. alia (= pe alta cale) etc. priusquam. iamdudum (= inca de demult). sa. de afirmare. compunere. iistac (= pe acolo). pana sa. daca intr-adevar. cum licet = desi. postridie (= a doua zi). eodem (= in acelasi loc). extem (= imediat). 1. pe cand. ut non. Felul fiecarui adverb se stabileste dupa intrebarea la care raspunde. . pronume si verbe. donec. sin nisi. istac (= pe aici). si quidem. tametsi.. dein (= apoi. ut primum. si modo. ori intelesul. noctu (= noaptea). dum. ne. ca si cand. velut si. dummodo = daca. huc (= intr-acolo). ori de cate ori. d) La intrebarea "qua?" (= "pe unde?"). rezultand fie prin procesul de derivare. de indoiala si de mod. aliunde (= de aiurea). inainte de a. quamvis. mine (= de acolo). quando. nunquam (= niciodata). numai sa. tamdiu (= asa de mult timp). c) La intrebarea "quamdiu?" (= "de cat timp?"). c) De concesie: etsi. quasi. dupa). cras (= maine).. raspund adverbele: hac (= pe aici). de cantitate. 2. daca cumva. quamquam. statim ut = cand. quominus = ca. de intrebare. ibidem (= tot acolo). Adverbe de loc a) La intrebarea "ubi?" (= "unde?"). istic (= aici). olim (= odinioara). iampridem (= inca. pridie (= alaltaieri). c) La intrebarea "quo?" (= "incotro?"). statim (= pe data). In functie de ideile pe care le exprima. ut. vespere (= seara). mane (= dimineata). nuper (= de curand).b) De consecutie: ut. numai daca. interdiu (= ziua). ori prin schimbarea categoriei gramaticale. care se alatura unui cuvant si indeosebi unui verb. adverbele sunt de opt feluri: de timp. adjective. etiamsi. tamquam si. quoad. Adverbul limbii latine Este o parte de vorbire invariabila.. e) Completive: quod. daca nu. dupa ce. precum. eadem (= tot pe acolo). deinde. cu toate ca. quin. nonnunquam (= uneori). g) De timp: cum. Adverbe de timp a) Pentru intrebarea "quando?" (= "cand?"). cum primum. antequam. d) De conditie: si. in timp ce. raspund urmatoarele adverbe: (= multa vreme). ca si Cum. deja de mult timp) etc. de loc. raspund adverbele: hue (= incoace). eo (= acolo). inde (= de acolo). ibi (= acolo). acque ac si. simul ac. ca sa. incat nu. ut si. si forte. proinde ac si = cum. b) La intrebarea "quamdiu?" (= "cat timp?"). undique (= de pretutindeni) etc. postquam si posteaquam. ut. hodie (= azi). raspund urmatoarele adverbe: hic (= aici). intus (= inauntru) etc. raspund urmatoarele adverbe: pridem (= de mult timp). Aproape toate adverbele provin din substantive. de negare. b) Adverbe care raspund la intrebarea "unde?" (= "de unde?"): hinc (= de aici). istuc (= incoace). paulisper (=de putina vreme) etc. ca mai putin sa. spre a-i modifica ori nuanta. exista adverbele: nunc (= acum). = incat.

Adverbe de indoiala forte (= fara indoiala). "cat?". c) De la adjectivele de categoria a II-a de tipul ". utile" devine "utiliter". nimium (= prea mult). Adverbe de negare non (= nu).cu intelepciune. scilicet.pe merit. inlaturand terminatia "i". 4. um" . sapientis". de exemplu. De exemplu. forsan (= poate)..e".is. 5. an (= oare . obtinem "avare" . b) De la adjective de categoria a II-a cu tema in ". ele . 7.3. aud (= nici). se obtine "sapienter" . Adverbe de afirmare ita (= astfel). profecto (= de buna seama). De exemplu. forsitan (= poate ca)... "utilis. ori de la cele cu tema in ". plurimum (= foarte mult) etc.. bis (= de doua ori) etc.. Ele se pot forma in mai multe feluri: a) De la participate sau adjective de categoria I. de la "soller.zgarcit.nt".. etiam (= chiar). fortassis (= poate ca) etc. aliquantum (= putin. "cat de mult?"): tantopere (= pana intr-atat). cur (= pentru ce). nondum (= inca nu) etc. sane (= desigur). plus (= mai mult). nimirum (= adica. "simplex" devine "simpliciter". quemadmodum (= in ce chip). semel (= sase ori). sau) etc. quinetiam (= ba inca) etc.r". pentru ce). fara indoiala). multo (= cu mult).. ne (= nu chiar). a. La fel se formeaza adverbe si din adjectivele terminate in "x".. Adverbe de intrebare utrum (= oare).cu zgarcenie. solleris" obtinem "sollerter" . nu prea). prin adaugarea terminatiei "iter" la tema. satis (= destul). vero (= intr-adevar). "meritus. de la adjectivul "avarus. quomodo (= cum). quidem. quamobrem (= de ce. um" . adaugand terminatia "er". Adverbe de mod Adverbele de mod sunt cele mai numeroase.cu dibacie.meritat . nimio (= cu prea mult) etc... .. De exemplu.devine "merito" .. longe (= cu mult). b) Raspund la intrebarea "quoties?" (= "de cate ori?"): toties (= de atatea ori). Adverbe de cantitate a) Raspund la intrebarea "quantum?" (= "cat?"): tantum (= atat de). 8. equidem (= ce e drept). parum (= putin).. prin adaugarea la tema obtinuta din genitiv. de la "sapiens. terminatiile "e" (veche terminatie de instrumental) sau "oo" (terminatie de instrumental in Ablativ). c) Raspund la intrebarea "quantopere?" (= "pana intrucat?". adaugand terminatia "ter".. utrum . a. Gradele de comparatie ale adverbelor de mod Adverbele de mod sunt singurele care pot avea si grade de comparatie. 6.

mehercle (= ei! hei! pe Hercule!). Interjectia limbii latine Este una dintre partile de vorbire indeclinabile. pro! (= o. inlocuind terminatia "us" din superlativul adjectivului. "facilius" etc. 2. pape.). liber Lucii (= cartea lui Lucius) Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)). Posesia. fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) . Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius). Comparativul adverbelor este la fel cu comparativul neutru al adjectivelor "utilius".derivand din cele ale adjectivelor. I. genitivul poate exprima: 1. hui (= piei! pleaca de aici. 2."fecundissime". apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna). macte (= hai! ei bine! bravo!). Valorile nominativului 1. iata ca!). Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei). f) Interjectii de scarba: apage. age. poftim. heu. g) Interjectii de incurajare: eia. "doctissime" etc. Intrucat interjectiile arata o stare sufleteasca sau un sentiment ele au fost impartite astfel: a) Interjectii de durere: o!. hercule. cu terminatia "e" .: evoe tuum (= bravo tie!). o stare sufleteasca spontana. prin care se exprima un sentiment. e) Interjectii de amenintare si compatimire: vae! (= vai!). Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului. Cu rol de atribut. hei (= O. h) Interjectii de chemare: heus. 3. sau un strigat. hercle.. pfuif). Superlativul adverbului se formeaza. Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia). d) Interjectii de mirare: oh. pentru numele.. c) Interjectii de indignare: proh. eho. vai!). Ex. uneori poate avea si rolul de complement. hem (= ei. b) Interjectii de bucurie: evoe. ah. evax (= bravo!). ah.

Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in. Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). Valorile vocativului Vocativul latin este. cazul chemarii (loco. 3. -are. = de aceeasi teapa)). ce obiceiuri!). scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). dar si. Valorile dativului Ca si in limba romana. Se pun la cazul dativ: 1. Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). eo domum (= ma duc acasa).: memento mei (= adu-ti aminte de mine). 4. fericiti agricultori!). -avi = a chema) si al adresarii. Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. posesorul. ce timpuri. 2. pars mei (= o parte din mine). In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei II. O fortunatos agricolas (= O. fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma). te benedicimus.3. Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate. Valorile acuzativului 1. liber magni pretii (= o carte de mare pret). 4. o comedie a lui Plaut). o mores (= O. principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect. ad. "a duce lipsa" ("de ce?"). 6. fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti). comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana). 3. mai ales la numele de orase. Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam. 5. Cu rol de complement. 4. "a acuza" ("de ce?") etc. cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")). concordiam parat. optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti). 5. auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor). persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari). ca si in romana. Substantivul la vocativ nu este o parte a . este precedat uneori de interjectia o!. rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2. Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv"). annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor). persoana careia i se atribuie. eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig.

sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara". merito (= pe merit). . specific limbii latine. argento spoliavit (= a pradat de bani). cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant). melle dulcior (= mai dulce ca mierea). 1. Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale. nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori". Athenis (= la Atena). antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc). cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in. Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. Carthagine (= la Cartagina). hieme (= iarna). cat si cu acuzativul. nocte (= noaptea). ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). ioco (= in gluma). Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant). Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. indepartarea (in latina ablatus = indepartat). Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). cum am vazut. ablativul poate fi insotit. impreuna cu prietenii". Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). originea: rure venit (= vine de la tara). die septimo (= in a saptea zi).propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz. Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. Ablativul poate exprima separarea. 2. pe. tot astfel. 2. In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). de exemplu. 1. In aproape toate aceste functii. cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. 3. ci un element sintactic incident. uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi). de prepozitii. spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina).

cupio = doresc. este de asemenea la acuzativ: scio me felicem esse (= stiu ca sunt fericit). "a avea o senzatie" sau "un sentiment". ablativul ia locul unui vechi caz.In aceasta functie. "a afla". e de observat ca atunci cand el este acelasi cu al propozitiei principale. observam ca propozitiilor completive din romaneste ("ca eu duc" si "ca natura sa ingrijit") le corespund in latineste constructii neintroduse prin conjunctie. Corinthi = in Corint) -. iar predicatul la modul infinitiv ("portare" si "providisse"). perfectul pentru o actiune trecuta. dico eum venturum esse (= spun ca el va veni) sau dico eam venturam esse (= spun ca ea va veni). "a fi de parere". narro = povestesc. Aceasta constructie poarta numele de acuzativ cu infinitiv si este mijlocul obisnuit de a forma propozitiile completive cand verbul de care depind inseamna: "a spune". disco = invat (ceva). la nume de orase. "a dori": dico = spun. sentio = simt. scis te felicem esse (= stii ca esti fericit). acordat cu subiectul.la celelalte declinari se foloseste ablativul. dico eum venisse (= spun ca el a venit). doceo = invat (pe cineva). dar al caror subiect se afla la cazul acuzativ ("me" si "naturam"). care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. Acuzativul cu infinitiv Daca analizam traducerea romaneasca a frazelor:   puer demonstrat me rem superfluam mecum portare (= copilul arata ca (eu) duc cu mine un lucru de prisos). scit se felicem esse (= stie ca e fericit). affirmo = afirm. scribo = scriu. "a sti". nego = spun ca nu. iubeo = poruncesc. Timpurile infinitivului cu rol de predicat sunt cele cerute de sensul frazei: prezentul pentru o actiune prezenta (concomitenta cu actiunea verbului din propozitia principala). viitorul pentru o actiune viitoare: dico eum venire (= spun ca el vine). audio = aud. scio = stiu. locativul. In ceea ce priveste subiectul. I si a II-a) sau reflexiv. . se foloseste acuzativul pronumelui personal (pers. numele predicativ. nescio = nu stiu. nesciebam et in hoc nobis providisse naturam (= nu stiam ca natura s-a ingrijit de noi si in aceasta privinta). video = vad.

Conjugarile perifrastice  Conjugarea perifrastica activa . formata dintr-un substantiv si un participiu (ambele in cazul ablativ). se foloseste participiul pasiv al verbului (bineinteles tot la cazul ablativ). functia de complement circumstantial de timp. Subiectul propozitiei (die in primul exemplu. me puero (= eu fiind copil / pe cand eram copil). de mod etc. de cauza. se pot forma ablative absolute numai dintr-un subiect si un nume predicativ: Cicerone consule (= Cicero fiind consul / in timpul (anul) cand Cicero era consul).) prescurtate. absolutus inseamna "dezlegat"). Observatii 1. putem considera die dicta drept prescurtarea unei propozitii temporale: "dupa ce i-a fost fixat un termen". Avem doua exemple:  die dicta (= intr-o zi fixata. se mai poate traduce si printr-o propozitie temporala: "in momentul cand tu erai in primejdie".  Constructia latineasca de mai sus. Ablativul absolut nu se introduce prin nici o conjunctie.complement de timp. te in cel de al doilea) nu joaca nici un rol sintactic (subiect sau complement) in propozitia principala. se poate traduce cu ajutorul gerunziului romanesc: die dicta (= un termen fiind fixat). 2. ne aflam in fata unei propozitii circumstantiale (de timp. la un termen (de judecata) fixat) . daca o consideram drept o propozitie prescurtata:   subiect: substantiv (sau pronume) in ablativ predicat: participiu in ablativ. verbul din constructie se foloseste la ablativul participiului prezent. Verbul esse neavand participiu. de cauza etc. periclitante te (= tu fiind in primejdie). cand actiunea ablativului absolut se desfasoara concomitent cu desfasurarea actiunii din propozitia principala. poate fi analizata astfel. de aceea constructia poarta numele de ablativ absolut (in latina. Cand un asemenea complement este format dintr-un substantiv insotit de un participiu (acordat cu substantivul). 3. iar cand actiunea exprimata de constructia de ablativ absolut este incheiata deja cand are loc actiunea din propozitia principala. de aceea inainte de a sti ce fel de circumstantiala prescurteaza. dicta este un participiu perfect pasiv si exprima actiunea unui verb. periclitante te (= tu fiind in primejdie) .se observa ca aici limba romana nu poate reda participiul prezent latin decat printr-o constructie in care se foloseste gerunziul.Ablativul absolut Se stie faptul ca ablativul indeplineste. intre altele. Asadar. 4.

. Cand in propozitia care exprima necesitate avem un verb intranzitiv. participiul viitor pasiv sau gerundivul exprima ideea de necesitate.. tinand cont de cele spuse mai sus: Libri discipulis legendi sunt. Nos Romam visuri sumus (= Avem de gand sa vizitam Roma sau Urmeaza sa vizitam Roma). dar nu avem subiect gramatical. ca in exemplul: Marcus epistulam missurus est (= Marcus are de gand sa trimita o scrisoare). pentru infinitiv prezent. Conjugarea perifrastica pasiva Conjugarea perifrastica activa Se formeaza din participiul viitor activ al verbului de conjugat si diferitele forme ale verbului sum esse fui. rezulta o constructie impersonala. In ceea ce priveste folosirea verbului auxiliar sum esse fui. ca in exemplele: Iuliam epistulam missura est (= Iulia are de gand sa trimita o scrisoare). Observatie: Orice propozitie formata din subiect si determinativele lui. gerundivul fiind la neutru si verbul la indicativ prezent persoana III singular. In cazul acesta. propozitia: "Profesorul trebuie sa-i laude pe elevii silitori" devine in urma transformarilor: "Elevii silitori trebuie sa fie laudati de catre profesor"..) si iminenta (urmeaza sa .. daca subiectul nu exista. De exemplu: "Toti soldatii trebuie sa lupte pentru patrie" . (nu are forma pentru infinitiv viitor).). In asemenea constructii din limba latina subiectul logic sta intotdeauna in cazul dativ. conjugarea perifrastica pasiva poate avea forme pentru modul indicativ. decet). pentru infinitiv perfect. Participiul viitor pasiv al verbului de conjugat trebuie sa se acorde cu subiectul gramatical al propozitiei. predicat verbal la diateza activa si complement direct poate fi transformata in propozitie cu verbul la diateza pasiva in care complementul direct devine subiect gramatical. retinem urmatoarele: verbul sum esse fui imprumuta forma temporala a verbului a trebui din constructia romaneasca si persoana si numarul verbului a fi din constructia romaneasca. Pentru a reda in limba latina ideea de necesitate nu se foloseste nici unul din cuvintele care inseamna trebuie (optet. De exemplu. redata in limba romana prin verbul a trebui la diferite forme temporale. constructia romaneasca: "Cartile trebuie citite de catre elevi (sa fie citite)" va fi tradusa. pentru modul conjunctiv. o asemenea transformare este posibila numai in cazul cand in propozitia initiala exista un verb tranzitiv. Conjugarea perifrastica pasiva se formeaza folosind gerundivul verbului de conjugat si diferite forme modale si temporale ale verbului sum esse fui. nu exista complement direct care sa devina subiect gramatical. iar subiectul gramatical devine complement de agent (subiect logic). De exemplu. atunci participiul se foloseste la genul neutru numarul singular. . Conjugarea perifrastica pasiva Dupa cum se stie. subiectul gramatical din asemenea propozitii devine subiect logic. in schimb. Conjugarea perifrastica activa exprima intentia (a avea de gand sa . Participiul viitor activ se acorda in gen si numar cu subiectul. iar verbul esse la persoana III singular. cand acesta exista explicit sau subinteles.aceasta propozitie este tradusa astfel: Omnibus militibus pro patria putandum est: avem subiectul logic omnibus militibus. In acest fel.

Propozitia "Profesorul a trebuit sa-i laude pe elevii silitori" se traduce astfel: Discipuli seduli magistro laudandi fuernunt. Propozitia: "Toti romanii trebuiau sa mearga la Roma" se traduce astfel: Omnibus Romanis Romam eundum erat (intelesul ar fi si: "Trebuia ca toti romanii sa mearga la Roma" . .ca sa fie tradusa prin impersonal).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful