P. 1
Latina

Latina

|Views: 1,316|Likes:
Published by Florentin Radu

More info:

Published by: Florentin Radu on Jun 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/05/2014

pdf

text

original

Substantivul latin

In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a (us) si declinarea a V-a (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es).

     

Declinarea I Declinarea II Declinarea III Declinarea IV Declinarea V Genul substantivelor

Declinarea I
Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie. Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. (silvae);

agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. (agricola), V. - (agricola); plural: N. -(agricolae), G. - (agricolarum), D. - (agricolis), Ac. - (agricolas), Abl. (agricolis), V. - (agricolae); (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel, nu exista vreo diferenta in modul de declinare, dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural - substantivele dea, deae si filia, filiae nu fac dativul plural deis, respectiv, filiis, ci deabus si filiabus. O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel, desi, dupa regula, gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei).

Declinarea II
Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru. Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us), iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um). Sunt si substantive de genul feminin, care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine, doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant, inclusiv humus, humi s.f. (= pamant)) sau nume de tari. Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er), care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular, care este comuna fiecarui gen. Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N. - (us sau er), G. - (i), D. - (o), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (e sau er); plural: N. - (i), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (os), Abl. - (is), V. - (i); Neutrul: singular: N. - (um), G. - (i), D. - (O), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (um); plural: N. - (a), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (a), Abl. - (is), V. - (a); Obs.: La genul neutru totdeauna nominativul, acuzativul si vocativul sunt identice, in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a). Paradigme: hortus, horti s.m. (= gradina)

singular: N. - (hortus), G. - (horti), D. - (horto), Ac. - (hortum), V. - (horte), Abl. - (horto); plural: N. - (horti), G. - (hortorum), D. - (hortis), Ac. - (hortos), V. - (horti), Abl. - (hortis). simulacrum, simulacri s.n. (= statuie) singular: N. - (simulacrum), G. - (simulacri), D. - (simulacro), Ac. - (simulacrum), V. - (simulacrum), Abl. - (simulacro); plural: N. - (simulacra), G. - (simulacrorum), D. - (simulacris), Ac. - (simulacra), V. - (simulacra), Abl. - (simulacris). Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e), ci identic cu nominativul: Agnus, agni = miel si deus, dei = zeu. Aici parerile sunt impartite, unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte, cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa; daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu, tot agne am folosi. Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus, viri = otrava; pelagus, pelagi = mare; vulgus, vulgi = gloata; acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul, vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. Substantivele care au tema terminata in (i), fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius, Ovidii - vocativ Ovidi. Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular, de exemplu: vir (= barbat), triumvir, decemvir, levir (= cumnat) - se declina in rest dupa regula, precum cele in (us), sunt masculine.

Declinarea III
Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului, care este (is) (nominativul este de mai multe feluri). Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv; de exemplu: carmen, carminis; civitas, civitatis etc.. Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv; de exemplu: avis, avis; mare maris etc.. La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri; din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: - daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis), acesta este de gen neutru (carmen, carminis; agmen, agminis). - daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv, atunci acela este tot de gen neutru (pondus, ponderis; tempus, temporis). - daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis), de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio, orationis). - daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv, acesta este de genul feminin (civitas, civitatis). - daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e), iar la genitiv terminatia (is), acesta este de genul neutru - (mare maris). Terminatiile:

diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural. specus. . canis canis (= caine) face genitivul plural canum. Sunt si substantive de genul feminin. . D. Ac.(em). . . D. .(us). acuzativ si vocativ este (a). La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. D. rar. nu in (e) ca toate celelalte. acuzativul si vocativul. norus.(um). . . una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele.(ibus). dar au tema terminata in (tr). pontis).(us).(us).(mater.(us). iar la plural terminatia la nominativ.(um). La aceleasi genuri. lacibus). desi au forma imparisilabica.(us). nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ).(es). Abl. tribus. Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i). adica fac genitivul plural in (um) . Ac.(i). formele sunt identice pentru cazurile nominativ. G. acuzativul si vocativul sunt la fel. patris). . .(ibus). Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. .(. plural: N. Abl. G. Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ. . V. se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ..(ibus). V. . se comporta precum cele parisilabice. .(u).).(ibus). plural: N. .Imparisilabice feminine si masculine: singular: N. (au la nominativ terminatia (us)).panis panis (= paine) face genitivul plural panum. adica fac genitivul plural in (ium). lacus (dar si.(es). quercus. Exceptii: Sunt substantive care.(is). Declinarea IV Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular. dar fac genitivul plural in (um) . artus (dar si artibus). . . partus. . iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u). pater. . bineinteles nominativul. pons. .(e). V. .ca la nominativ. . . acuzativ si vocativ: pentru singular (u). acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma. . G. nu in (um). montis.. socrus.(us). cele parisilabice au terminatia (ium).(ui). . V. arcus. la singular nominativul. Abl. Ac. Abl. Substantivele care au forma parisilabica. iar pentru plural (ua). forma identica la nominativ si genitiv. Ac. G. D. precum (mons. matris.(es). Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus. norus etc.(uum). La genul neutru. Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic.. se comporta precum cele imparisilabice.). . La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia). Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N. cele care denumesc gradele de rudenie (socrus.

io. . ponderis. . temporis) sau cele de forma ". D. .u" (ex.minis" (ex.(ei). Ac. agmen.er" sunt in general masculine. V.: nurus. indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex. Cele terminate la nominativ in ".us. socrus).e.(e).: oratio. . Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine. Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile. agricola.ionis" (ex. .: mare.(es). .men. Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ". . Abl. orationis). . genu) sunt de genul neutru. Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin. plural: N. Abl. De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I.Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei). Sunt neutre cele care au forma ". masculine fiind cele care exprima nume de barbati. . G. Daca substantivul exprima nume de arbori (ex. .oris" (ex. V. Feminine sunt cele de forma ".: carmen.acesta din urma cand nu are sens de data fixa). maris).us" sunt cele mai multe masculine. feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex.: cornu.: pondus. .us" sau ".as. carminis. rei si dies diei .: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex. .(ei). De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a.us" care sunt neutre: virus (= otrava). Ac.: Aegyptus) sunt feminine.is" (ex.eris / . . la nominativ terminatia fiind (es). D. agminis). de asemenea cele de forma ". .(ebus). cateva putandu-se determina in functie de terminatii.(ebus).: civitas.(es). . .(es). pelagus (= mare) si vulgus (= gloata). Terminatiile: singular: N. Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ".(es).(erum).(es). G. Cele terminate in ". civitatis) sau cele de forma ". tempus. . Sunt trei substantive terminate in ". .: Numa.(em).atis" (ex.um" sunt intotdeauna neutre. totusi sunt substantive care au genul masculin: (res.

. .(clarus poeta). G.(magnarum civitatum). Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). . Abl. beata.(claro poetae). . D. Ac. rei si dies.(magna civitate). gen masculin) si ajdectivul clarus. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin. . . D. De exemplu luam substantivul feminin civitas. .(claris poetis). . dupa cum observam. Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin. femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). . Abl. cu exceptia lui res. luam a doua forma a adjectivului. diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa).(clare poeta).(claro poeta). .(magnae civitates). Rezulta ca genul feminin la adjective se declina.(magnas civitates).(magnis civitatibus).(magnae civitates). clarum = renumit (adjectiv de categoria I). adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin. Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv. . G. buna. De exemplu: beatus. V.(magnam civitatem).(claris poetis). . Exemplu: Luam substantivul poeta. adica chiar nominativul declinarii I. (clarum poetam). luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. magna. beatum = fericit.se acorda cu el. fericita. cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I. Astfel. fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . fiindca se acorda:   singular: N. . G. V. plural: N. pe care le adaugam la tema adjectivului.(clari poetae). D.(magnae civitati). indepartand terminatia (us) de la prima forma. Dupa cum observati. G. Ac. Bonus.(clari poetae).Declinarea a V-a Sunt feminine. . tema pe care o obtinem.(magna civitas). civitatis = cetate si adjectivul magnus. bona. D. aceasta forma este terminata in (a). poetae (declinarea I. magnum = mare:   singular: N. Ac.(clari poetae). bonum = bun. (claros poetas). substantivul este de genul masculin. . .(magnis civitatibus). deci. . Abl. plural: N. clara. V. .(magnae civitatis). V. Ac. . . .(magna civitas). folosind terminatiile declinarii I de la substantiv. Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. . asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin. Abl. .(clarorum poetarum).

D. G. (felicibus). Abl. Abl.(felicibus). Ac. are terminatia (i). . .(brevis carminis). doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru. .(felicia). D. . Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica.(brevis vitae). Masculinul si femininul.(felicia). si G. . G.(brevibus vitis). neutrul.(breves vitae). . V.(carmen. . . . Ac. . .(breve carmen). V. .) fiind necesara pentru a stabili tema. se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor.(brevi vita).(brevis vita). ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma. . la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice.(brevi carmini). breve): fiind un substantiv neutru. . . Ac. adica cu terminatia (e). . . . .(felicis). G.(breve carmen). forma a doua (G. iar la a doua forma terminatia este (e).(felicem).(felici). (felices).(felicium). V.(brevis vita). . vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis.(felices). anume N. Abl. de asemenea. V. la singular nominativul. . Abl. carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis. Masculin/feminin plural: N.La genul neutru se procedeaza analog. Ac.(brevem vitam). prima reprezentand masculinul si femininul. . .(brevium vitarum). Neutru plural: N. Acestea se enunta tot cu doua forme. breve = scurt): dupa cum vedem. V. iar a doua. G.(brevi vitae). . Acum vom lua un substantiv de genul neutru .(brevibus carminibus).(brevi carmine). plural: N.. acuzativul si vocativul. D.(felix). vita. D. D.(felici). . . Neutru singular: N. Masculin/feminin singular: N. Ac.(brevium carminum). Ac. Abl. G.(felicium). V. fiind identice. V.(felici).(felices). .(felicibus). singular: N. cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i). iar la plural cu (ia).(felix).(felix). Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii. Abl.(brevia carmina). indiferent de gen. . . De exemplu (brevis.(felicibus). . . plural: N. cu observatia ca Abl.(brevibus carminibus). vitae este un substantiv de genul feminin.(felix). Prima terminatie este (is). la ablativ singular este folosita tot terminatia (i).(brevia carmina). . . . D. . Abl. sg. D. G. G.Brevibus vitis). . pentru adjectiv vom folosi forma a doua (breve): singular: N.(felicia). . adica ce apartine de prima forma. . G. indiferent de gen. . De exemplu sa declinam substantivul (vita.(felicis). . indiferent de gen. V. Mai exista adjective cu o singura terminatie.(felix). Ac. . (breves vitas).(felici). Ac.(breves vitae). . . (breve carmen). D. . Abl. .(brevia carmina). breve = scurt).

(breviori carmini). . mai renumita). D. Vom declina acum substantivul stagnum. cea din dictionar.Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana. . . Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis. stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus. . V. Gradul pozitiv este forma de baza. . scurta). Ac. abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica).(formosiorem planitiem). (formosioribus planitiebus). Spre exemplu. D. si anume la cazurile nominativ. V.(formosiore planitie).(formosior planities). V.(formosiores planities).(breviora carmina).(breviore carmine).(brevioribus carminibus).(formosiori planitiei). in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica. dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. profunda. adanca). breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. . Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. indiferent de categoria adjectivului. plural: N. G. .(formosiores planities). Abl.(formosiorum planitierum). . . carminis) cu adjectivul (brevis. Ac. in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv. .(brevioribus carminibus).(formosior planities). .(brevius carmen). .(brevioris carminis). Pe parcursul declinarii comparativului.(breviorum carminum). . Abl. la superlativ (profundissimus. profundissima.(breviora carmina). (ior) are valoare de sufix. Ac. profundum = adanc. Comparativul adjectivului (clarus. scurta sau foarte scurt. - . formosa. De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular.(formosioribus planitiebus).(formosioris planitiei). breve) este (brevior. plural: N. Abl. acuzativ si vocativ. . comparativ si superlativ. Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I.(brevius carmen). . G. sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin.(profundissimi stagni). V. G. format din tema adjectivului. brevissimum = cel mai scurt. iar a doua pentru neutru. ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua. G. De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ. Spre deosebire de limba romana. . profundissimum): singular: N. . clarius = mai renumit. brevius = mai scurt. . . .(brevius carmen). clara. De exemplu declinam substantivul (planities. G. D. D.(profundissimum stagnum).(breviora carmina). clarum) este (clarior. . . brevissima. . . adjectivul (brevis. . Ac.(formosiores planities). D. mai scurta). breve) are superlativul (brevissimus. Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin. Abl. formosius): singular: N. planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus. formosum = frumos) la comparativ (formosior.

Ac. . a.(profundissimorum stagnorum). comparativ = peior. Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic. parva.(profundissimum stagnum). superlativ = pessimus.(profundissima stagna). minus. Iar daca adjectivul are tema terminata in (l). plural: N. bonum. malum. . pulchrrima. NOTE: La superlativ. optima. Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. ca in exemplul: lucidus. pessima. ci magis egredius/a/um. iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) . superlativ = plurrimi. atunci cand tema adjectivului se termina in (r). rea: pozitiv = malus. iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um. mala. maius. pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus. (profundissimis stagnis). multe: pozitiv = multi. enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta . dar in acest caz nu este accentuata. . egregium nu va face comparativul egrediior. comparativ = melior. Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). pessimum. magna. plurrimae. V. Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. pulchra. comparativ = minor. . comparativ = maior. maxima. optimum. um la superlativ este perlucidus. magnum. plura. timpuri si persoane. V. de exemplu: audio audire audivi auditum. Rau. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum. Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri. pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). . comparativ = plures. um. Asadar. aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". Bun. D.de exemplu adjectivul (pulcher.(profundissima stagna). va folosi sufixul (lim) in loc de (issim). Mic.(profundissimo stagno). . bona. buna: pozitiv = bonus. de exemplu: maneo manere mansi mantum. Abl. minima. Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. plurrima. superlativ = minimus. superlativ = maximus. Abl. maximum. egregia. de exemplu: lego legere legi lectum. superlativ = optimus.(profundissimum stagnum). distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. G. multae. Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. a.(profundissimis stagnis). . mica: pozitiv = parvus. un adjectiv precum egregius. Ac. melius. folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ.(profundissimo stagno). Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. minimum. parvum. multa. .(profundissima stagna). Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. peius. Multi.

mane. audio). Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus. la care adaugand anumite terminatii. leg. Modurile verbului     Indicativul Conjunctivul Imperativul Infinitivul  Verbele deponente     Gerunziul Gerundivul Participiul Supinul Indicativul verbului latin In general. de la care se formeaza tema supinului. conjugam anumite moduri si timpuri. . a patra forma reprezinta supinul. maneo. (mus). laudat [el. legere. adaugand terminatiile (o). respectiv. prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. II si Iv. (s). respectiv. iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). audire) . (t). Prezentul indicativ se formeaza. ca si cel roman.de aici formam tema perfectului. lego. respectiv. indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I. atunci cand enuntam un verb. ea lauda]. indicativul limbii latine se foloseste ca si cel al limbii romane. in general. la tema prezentului. Dupa cum s-a vazut.de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . laudamus [noi laudam]. laudas [tu lauzi]. obtinem: Laudo [eu laud].       Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul prezent imperfect perfect mai mult ca perfect viitor I viitor II Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste. lego. audi. astfel: lauda. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare.indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo. manere. (tis) si (nt). maneo. audio). Tema prezentului se formeaza.

acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. se folosesc vocalele de legatura. laudaris (tu esti laudat). -. (nt). el reiesind din terminatie. In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular. ele sunt laudati. laudamur (noi suntem laudati). laudabatis (voi laudati). conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. el etc. adaugand la tema prezentului sufixul (ba). legimus. laudabant (ei. (mur). (t). In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. (mus). se pune in fata lui (ba) vocala "e". (s). (tis). legimur. La diateza activa. (mini). laudate). Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a. ele laudau).eu. Pentru laudare: Laudabam (eu laudam). legitur. "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". laudatur (el. legit. legimini. adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). laudantur (ei. cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. leguntur. laudamini (voi sunteti laudati). ca si cel romanesc. pentru a putea forma indicativul (si nu numai). Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste. laudata).laudatis [voi laudati]. "s" sau "t". legitis. Nota: In limba latina. (tur). ea este laudat. legunt. de obicei. ele citeau). imperfectul se formeaza. ea lauda). nu se foloseste pronumele personal . laudabamus (noi laudam). (ris). laudabas (tu laudai). tu. legis. laudabat (el. Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor. legebant (ei. legeris. Diateza pasiva se formeaza. ele lauda]. de obicei. dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). laudant [ei. (ntur): Laudor (eu sunt laudat). . acestea sunt: "i" inainte de "m". Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego.

estis (voi sunteti). laudata. De observat ca. laudabantur (ei. Laudati. il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio.Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). (it). La aceasta tema se adauga terminatiile: (i). (isti). laudavit (el. Diateza pasiva se formeaza analog. ele au laudat). est. laudaverunt sau laudavere (ei. ele erau laudati. audivi (audiv). indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). (istis). laudabamur (noi eram laudati). Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat. ea era laudat. laudavisti (tu ai laudat). laudatum + sum. estis. in latina se foloseste prezentul . sumus (noi suntem). est (el. ele sunt). ea a laudat). (Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. pornind de la tema perfectului. mansi (mans). care se comporta ca un adjectiv de categoria I). Acesta se formeaza. ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). legi (leg). sunt (ei. laudata + sumus. Tema perfectului se stabileste. verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus. es. (erunt sau ere). Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. laudatae. laudavistis (voi ati laudat). sunt. laudata). Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt). laudabaris (tu erai laudat). ea este). conficiebas. conficiebant. Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. spre deosebire de limba romana. laudabatur (el. laudavimus (noi am laudat). respectiv. conficere): Conficiebam. audiebant (ei. laudabamini (voi erati laudati). ele auzeau). Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). es (tu esti). Astfel. (imus). laudate). Participiul isi schimba genul in functie de subiect.

. (eramus). leget (va citi). In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. eratis. conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem). pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si. De exemplu: laudatus. et. verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I. laudabimus (vom lauda). viitorul I se formeaza. laudabit (va lauda). Acesta se formeaza de la tema perfectului. laudata + eramus. Acesta se formeaza. Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane. ele laudasera). La diateza activa. laudatae. es. laudaveratis (voi laudaserati). pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. leges (vei citi). erant. (erat). laudabunt (vor lauda). ea laudase). laudaveras (tu laudasesi). adaugand la tema prezentului terminatiile: am. laudati. De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda). nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)). se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. ent. laudabitis (veti lauda). laudabis (vei lauda). etis. bimus. bit. laudata. (erant). Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. laudaverat (el. pentru a exprima actiuni care se vor intampla. (eratis). laudaverant (ei. fui". viitorul verbului legere este: legam (voi citi). se va folosi imperfectul verbului (sum. esse. legemus (vom citi). laudatum + eram. erat. Dupa cum se poate observa. bis. legent (vor citi).verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. fui). (eras). laudaveramus (noi laudaseram). laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). eras. bitis. De exemplu. pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. legetis (veti citi). emus. De exemplu. esse. adaugand terminatiile (eram). bunt. adaugand la tema prezentului terminatiile: bo.

laudaverunt (vor fi laudat). legentur. Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). laudaveritis (veti fi laudat). iar. intre (b) si acestea fiind vocalele de legatura aferente. legeris. manebimini. eris. laudaverit (va fi laudat). buntur pentru conjugarea I si a II-a. erit. manebitur. legemini.se formeaza practic din sufixul (b) si desinente. maneberis. legetur. erimus. eritis. laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. bimini. bimur. dupa cum stim. . adaugand la tema perfectului terminatiile: ero. eris. a se observa. de exemplu terminatia folosita la persoana a II-a singular (beris) . vei fi fost laudat/laudata etc. De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa). entur.Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor. emini. iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. emur. laudaverimus (vom fi laudat). manebuntur. etur. Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. manebimur. laudaveris (vei fi laudat). laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. legemur. la diateza activa.). De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat).deci b + ris. beris. bitur. inainte de "r" se foloseste vocala de legatura "e". erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). De observat ca ambele diateze se formeaza intr-un mod similar. diferenta fiind desinentele de activ si cele de pasiv .

persoana reiesind.        Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele personal demonstrativ relativ interogativ posesiv reflexiv nehotarat Pronumele personal In limba latina. vestrum = dintre voi / vestri = de voi. sa va insusiti toate modurile in care este folosit pronumele latin. Pronumele demonstrativ . veti putea dobandi cunostiinte generale despre pronume. din forma verbului fara a se face confuzii. pronumele are aproximativ aceleasi functii ca si in romana. Studiind cu atentie ceea ce se gaseste la link-urile de mai jos. pronumele personal are doar persoanele I si II (plural si singular).Pronumele latin In limba latina.nostrum = dintre noi / nostri = de noi. cat si a II-a mai au cate o forma pe langa cea aparuta in tabel . atat persoana I. Declinare: Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ ego nos Persoana I Genitiv mei nostrum Dativ mihi nobis Acuzativ me nos Ablativ a me nobis Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ tu vos Persoana a II-a Genitiv Dativ tui tibi vestrum vobis Acuzativ te vos Ablativ a te vobis Nota: La genitiv plural. de obicei. persoana a III-a este intrebuintata prin pronumele reflexiv. urmand apoi ca la aprofundarea gramaticii. Pronumele personal se intrebuinteaza mai rar cu functie de subiect.

(ei). (eum eam id). (hanc silvam). (Ac. (huic silvae). D. (has silvas). Ac. (hi hae haec). Abl. (eius). Este impartit in pronume de departare. 2. Ac.In limba latina. (eorum earum eorum). Pentru exemplificare. (iis/eis). (hac silva). Plural: N. (hic haec hoc). pronumele demonstrativ este folosit aproximativ ca si in romana. D. (harum silvarum). (haec silva). (hunc hanc hoc). Abl. vom declina aici un substantiv feminin impreuna cu pronumele demonstrativ HIC HAEC HOC: Haec silva = aceasta padure: Singular: N. G. G. (horum harum horum). Pronumele HIC HAEC HOC Declinare: Acesta aceasta Singular: N. (hos has haec). Plural: N. vom declina un substantiv masculin cu pronumele IS EA ID: Acesta aceasta . D. G. (eo ea eo). (his). pronumele demonstrativ de apropiere poate fi exprimat in trei feluri:    Pronumele HIC HAEC HOC Pronumele IS EA ID Pronumele ISTE ISTA ISTUM 1. (hoc hac hoc). Ac. (iis/eis). D. (eos eas ea). Abl. G. D. D. de apropiere si de identitate. Pronumele IS EA ID Declinare: Singular: N. Abl.    Pronumele demonstrativ de apropiere Pronumele demonstrativ de identitate Pronumele demonstrativ de departare Pronumele demonstrativ de apropiere In limba latina. (ei/ii eae ea). (huius). (hae silvae). G. Abl. (his silvis). (huis silvae). (huic). Ac. Spre exemplificare. Plural: N. (is ea id). (his). (his silvis). G. Ac. Abl.

Abl. . Abl. Abl. (istum stagnum). (isti). Ac. (istos istas ista). (eis/iis hortis). G. G. (ei horto). (istum istam istud). Abl. (isto ista isto). Plural: N. Ac. Abl. (eis/iis hortis). G. Abl. (istis stagnis). Plural: N. (eisdem/iisdem). (idem pondus). (istis). Spre exemplificare. (istis stagnis). G. Ac. (eorum hortorum). Pronumele ISTE ISTA ISTUD acesta aceasta Declinare: Singular: N. D. D. Ac. G. (eo horto).Is hortus: Singular: N. 3. D. Abl. Abl. D. Declinare: Singular: N. Ac. D. (eos hortos). (eidem ponderi). (eodem pondere). (ei/ii horti). (idem pondus). (eidem/iidem eaedem eadem). (istis). (isto stagno). (idem eadem idem). D. (iste ista istud). Ac. (eundem eandem idem). (is hortus). (eiusdem ponderis). Ac. D. (ista stagna). (istius stagni). (istorum istarum istorum). impreuna cu pronumele ISTE ISTA ISTUM: Istum stagnum: Singular: N. D. (isti stagno). El se formeaza cu ajutorul pronumelui demonstrativ -IS EA ID-. D. (eosdem easdem eadem). (eum hortum). (isti istae ista). G. Plural: N. (eidem). impreuna cu particula enclitica -dem-. vom declina un substantiv neutru. (eorundem earundem eorundem). (eiusdem). Abl. (ista stagna). Plural: N. Pronumele demonstrativ de identitate In limba latina. G. (istum stagnum). Spre exemplificare. (istius). (eius horti). (eodem eadem eodem). impreuna cu pronumele demonstrativ de identitate IDEM EADEM IDEM: Idem pondus = aceeasi greutate: Singular: N. (eisdem/iidem). G. vom declina un substantiv de genul neutru. (istorum stagnorum). pronumele demonstrativ de identitate se foloseste in aceleasi ipostaze ca in limba romana. Ac. G. Ac.

(eorundem ponderum). Pronumele relativ Pronumele relativ introduce o propozitie subordonata. la care se refera pronumele relativ. (illis simulacris). D. (illa simulacra). impreuna cu pronumele ILLE ILLA ILLUD: Illud simulacrum: Singular: N. acesta poate fi omis in traducere: "faciam id quod volunt" . (ille illa illud). (illius simulacri). (illo simulacro).. D. (eadem pondera). in general. (illud simulacrum). facand legatura intre aceasta si un anumit cuvant (substantiv sau pronume) din propozitia regenta: ". Abl.gentes devictas per Tiberium Neronem. D. (illos. G.. (illo illa illo). Ac. Forma pronumelui demonstrativ de departare la nominativ este: ILLE ILLA ILLUD. Ac.neamurile infrante de Tiberius Nero. Declinare: Singular: N.. se pune. (eisdem ponderibus). cu aceeasi valoare ca in limba romana.voi face (ceea) ce vor. Plural: N. (illa simulacra). (eadem pondera).. G. Cand cuvantul din regenta. (illis simulacris). (illis). (illi illae illa). illa). Ac. illas. Abl. insa. pronumele demonstrativ de departare este folosit. Ac. (illi). (illorum simulacrorum). (eisdem ponderibus). Singular Gen/Caz Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Ablativ Masculin: qui cuius cui quem quo Feminin: quae cuius cui quam qua Neutru: quod cuius cui quod quo Plural . la cazul cerut de functia sa in propozitie: "per Tiberium Neronem (acuzativ cerut de prepozitia -per-). Ca si in limba romana. G. (illud simulacrum). erat legatus meus". (illorum illarum illorum). pronumele relativ se acorda in gen si numar cu antecedentul. qui tunc erat legatus meus" (. Plural: N. Abl. (illi simulacro). D. Pronumele demonstrativ de departare In limba latina. care atunci era loctiitorul meu). D. Abl. qui (nominativ subiect) . (illis). Spre exemplificare. Abl.Plural: N. G. (illum illam illud). Ac. e un pronume demonstrativ (is sau ille). vom declina un substantiv neutru. (illius).. G..

Cu quis se intreaba despre persoana. De asemenea. dar cele doua prezentate mai sus sunt esentiale. iar cu qui se intreaba despre calitate. quae. qua. Prepozitia -CUM. quibus. Dar pronumele posesiv poate inlocui in acelasi timp si numele posesorului si pe al obiectului posedat: "Helvetii prelio nostros lacessere coeperunt" (= Helvetii au . cuius quorum. de obicei. cea de pronume relativ. Aici nostri tine locul substantivului Romanorum. forma qui. quam. Declinarea lui quis. cui quibus. cuius. Pronumele interogativ Principala forma de pronume interogativ este quis.+ ablativ se pune. 3. quod. quae. quid Caz/Nr. neutru. quis. ce). quibuscum = cu care. quibus OBSERVATII: 1. quis. quo quibus. de obicei. "Quod negotium facit?" (= Ce ocupatie are?). 2. quae Genitiv cuius. dupa pronume: quocum. ce). Dativul -CUI. in fiecare celula sunt cate trei forme care reprezinta genul in ordinea: masculin. insoteste substantivul la care se refera intrebarea: "Qui homo adest?" (= Care / Ce om este aici?). quis. quibus Acuzativ quem. Forma quis are valoare substantivala. ca in romaneste. quid (= cine. quarum. In tabelul de mai sus. quacum. intr-o singura silaba. care erau posesorii armatei despre care este vorba in text. poate fi intrebuintata si ca pronume interogativ (= care. quas. forma qui are valoare adjectivala. quid qui. quae Ablativ quo. adica se intrebuinteaza singur: "Quis venit?" (=Cine a venit?). despre nume. feminin. quibus. 2.se pronunta. cui. NOTA: Sunt si alte pronume interogative. Pronumele posesiv Pronumele posesive sunt acelea care inlocuiesc numele posesorului: "in conspectu exercitus nostri" (= in prezenta armatei noastre). "Quid vis?" (= Ce vrei?). quid quos. Singular Plural Nominativ quis. quorum Dativ cui.Gen/Caz Masculin: Feminin: Neutru: Nominativ qui quae quae Genitiv quorum quarum quorum Dativ quibus quibus quibus Acuzativ quos quas quae Ablativ quibus quibus quibus Observatii: 1.

b) vester nu are vocativ. meis. Aici nostros tine locul substantivelor milites Romanorum. -ra. suum = al sau. sua. mei meorum. celelalte doua se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -er. meis. tua. meas. nostra. meae. tuum = al tau. dintre care Romanorum reprezinta pe posesor. mea. nostra. mea. pentru ca femininul si neutrul se deduc prin analogie. vestrum = al vostru (obiectul posedat apartine persoanei a IIa) Primele trei se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -us. cu urmatoarele deosebiri: a) Vocativul singular al lui meus este mi. Singular Plural Nominativ meus. vestra. meum Caz/Nr. meo meis. Pronumele Un singur posesor:    meus. a sa (obiectul posedat apartine persoanei a III-a) posesive sunt: Mai multi posesori:   noster. mea Ablativ meo. meum mei. mea. nostrum = al nostru (obiectul posedat apartine persoanei I) vester. a mea (obiectul posedat apartine persoanei I) tuus. meis Declinarea lui noster. mea Genitiv mei.inceput sa hartuiasca pe ai nostri prin lupta). Declinarea lui meus. -rum. iar milites reprezinta obiectul posedat. mea Vocativ mi. meum meos. a ta (obiectul posedat apartine persoanei a II-a) suus. meorum Dativ meo. meis Acuzativ meum. Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ Ablativ Plural nostri nostrorum nostris nostros nostri nostris La cel de-al doilea tabel am dat doar formele de masculin. mea. meae. . -um. meo meis. mea. meae. meae. face vocativul meus: "sanguis meus!" (= sangele meu!). meam. meum = al meu. -a. meum mei. mearum. nostrum Singular noster nostri nostro nostrum noster nostro Caz/Nr. Cand meus insoteste un substantiv care are vocativul la fel cu nominativul.

. In limba latina numele posesiv nu se mai intrebuinteaza atunci cand este usor de inteles: "Veni cum patre" (= Am venit cu tata) -. Prepozitia -CUM. pronume (= vreunul. Ablativul singular de la meus. "suapte manu" (= cu mana sa proprie). tuum. gasim la scriitorii din perioada arhaica genitivul plural in -um: meum. suus se pot intari prin particula -pte cu sensul de propriu: "suopte ingenio" (= prin talentul sau propriu). Aliquis. 3. nostrorum. Ele se pot intrebuinta si cu valoare pronominala si cu valoare adjectivala. Compusi ai lui quis si ai lui qui: 1. aliquid.. aliqua. In loc de vester. .. 2. suorum. 4. suum. cineva). tuorum.se pune dupa pronume: secum = cu sine. Ca in limba romana. Exemplu: Dicat quis . tuus. Quis.. "Manus lava!" (= Spala-te pe maini) -. vestrum. adjectiv (= vreun. aliquod. quod. vestrorum. aliqua. adica fara a preciza. gasim forma arhaica voster. 3.) Se declina ca interogativele respective. pronumele reflexiv nu are nominativ (in dictionar se pune acuzativul). Aliqui sau Aliquis. quid.OBSERVATII: 1. 2.aici s-a omis folosirea lui tuas. quae sau qua. (= ar putea zice cineva . tot cu intelesul de propriu suus se mai poate intari si cu particula -met: "suamet facta" (= prin faptele sale proprii). cu deosebirea ca la nominativ feminin singular si la acuzativ neutru plural au quae sau qua. In loc de meorum. Pronumele reflexiv Numar/Caz Singular/Plural Declinare Nominativ Genitiv sui Dativ sibi Acuzativ se Ablativ se Observatii: 1. quae sau qua. Ele sunt: I. Pronumele reflexiv se foloseste cand persoana pe care o inlocuieste este aceeasi cu subiectul: "superbi se laudant" = trufasii se lauda.are aceleasi valori ca si cele ale pronumelor personale (sui memoria = aducerea aminte de el). oarecare). 4. adjectiv. pronume (= un oarecare) Qui sau quis.aici s-a omis folosirea lui meo. Pronumele nehotarat Pronume nedefinite sau nehotarate sunt acelea care inlocuiesc nume de fiinte sau de lucruri in mod nedeterminat. nostrum. II. Genitivul -SUI.

4. nec quidquam accidit (= si nu s-a intamplat nimic). adjectiv (= vreun). Nota: Dupa adverbele de negare (haud. Se declina qui. nisi.Se declina dupa declinarea lui quis si a lui qui. Este foarte intrebuintat in locul lui quisque. pronume (= fiecare: Pro se quisque (= fiecare pentru sine)). cu deosebirea ca la nominativ singular feminin si la nominativ si acuzativ plural neutru face numai aliqua. quiddam. pronume (= un anumit. Quisque.ramane invariabila. . Libet este prezentul indicativului de la verbul impersonal libet (= imi place). in atat: Quinto quoque anno (= in fiecare al cincilea an = din cinci in cinci ani). iar quidquam pe al lui nihil: Haud quisquam venit (= n-a venit nimeni). iar particula aii. quaedam. Quidam. aratand totalul acelora care au o anumita calitate in cel mai inalt grad: optima quseque rarissima sunt (= toate cele foarte bune sunt foarte rare). Quivis. Quispiam dicet (= va zice cineva). pronume (= cineva). quarumdam se gaseste si scrierea quendam. asa cum este specificat mai sus la nr. qusevis. Unusquisque. quorundam. Quidam. quodque. neque) quisquam are intelesul lui nemo. quselibet. Quispiam. 2. quidlibet. unicuique etc. 5. Se declina unus asa cum s-a aratat la numeralul cardinal si quisque. particula . Cu toate acestea chiar la Cicero se intalnesc constructii ca: si aliquis. aliquis este inlocuit cu quis: Si quis adest (= daca este de fata cineva). Nota.. unaquseque. quoddam. Septimus quisque vulnus habebat (= fiecare al saptelea era ranit = la sapte insi = din sapte in sapte . Nota: Pe langa superlative poate fi si la singular.quam ramine invariabila. unaquseque. quaedam. ne aliquis. fara plural. quseque. Se declina quis. pronume (= fiecare). Quisquam. Se declina quis. 4: gen. iar -piam ramine invariabil. quidvis. Se declina qui. Vis este persoana a II-a singular. 3. iar libet ramane invariabil: Quemlibet sequere (= urmeaza pe oricine-ti place). b) pe langa superlative. quarundam. 8.unul era ranit). quodlibet. Se declina qui. iar particula dam ramine invariabila. uniuscuiusque. quaepiam. quidque. numquam) sau conjunctiile negative (nec. quseque. la neutru. adjectiv (= oricare vrei). quselibet. 7. quandam. quaepiam. Quispiam. quidpiam sau quippiam. toti cei mai de seama). adjectiv (= un oarecare). dat. quamdam. quodvis. unumquodque. Fiat quidlibet (= intampla-se orice). non. pronume (= oricine vrei). Unusquisque. Quilibet. adjectiv (= fiecare). Dic num quis venerit (= Spune daca a venit cineva). Exemplu: Estne quisquam? (= este oare cineva?). quodpiam. adjectiv (= oricare-ti place).. prezentul indicativului de la verbul volo = vreau. nobilissimus quisque (= Au fost alesi trei sute cincizeci si opt. adjectiv. iar vis ramane invariabil: Cuiusvis hominis est errare (= oricare om poate gresi). qusevis. Se declina quis. (= fiecare). alaturi de quemdam. Dupa conjunctiile si. Quivis. quorumdam. pronume (= cineva). iar -que ramine invariabil. Quisque. Quisque insotit de un numeral ordinal exprima ideea Ћdin atat . un oarecare). pronume (= oricine-ti place). 6. ne si dupa adverbul interogativ num. Pluralul lui quisque se intrebuinteaza in deosebi: a) Cu substantivele care au numai pluralul: castra quseque (= fiecare tabara). avand acelasi rol: Trecenti quinquaginta octo delecti sunt). quidquam sau quicquam (fara forma speciala de feminin si fara plural). La acuzativ singular si la genitiv plural. Se declina quis si qui. unumquidque. Qusepiam cohors (= vreo cohorta). Quilibet.

la care au terminatii pronominale: gen. ullius. care au valoare pronominala: 1. Se intrebuinteaza la nominativ si rareori la ablativ singular si la nominativ plural: quoquo modo (= in orice mod). qusecumque. Forma de masculin se intrebuinteaza si ca pronume si ca adjectiv. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat. ca subiect. -a. utrique = si unul si altul din doi alter. IV. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat: Locupletare aliquem quacumque ratione (= a imbogati pe cineva prin orice mijloc). Punctele b). Pentru genitivul . alli = altul solus. nonnulli = vreunul. dat. dat. gen. soli = singur totus. Unus quis quis. Acestea sunt: unus. -um. -um. alius. -trum. quidquid sau quicquid. Quicumque. sing. solum. 10. gen. dat. -er. Se declina qui. -ius. unumquidquid (= fiecare in parte. -a. toti = intreg. sola. Este format din pronumele quis reduplicat si se declina fiecare parte. alia. nonnullius. -rum). alteri = celalalt din doi alius.scot armata). utrallbet. utrius. -i pentru toate genurile. c) cand infatiseaza doua grupe de persoane sau de obiecte. totum. Un numar de pronume care au la nominativ singular aceleasi terminatii ca adjectivele de clasa I (-us. utriusque. utrumvis. solius. in perioada clasica este folosit numai la nominativ singular (nemo) la dativ singular (nemini) si la acuzativ singular (neminem). quoquo animo (= in orice dispozitie sufleteasca). afara de genitiv singular si dativ singular. quoquo consilio (cu orice plan). quodcumque (= oricare). aliud. dat. -um. Cu toate acestea este folosit si pluralul: a) rareori in locul singularului: utrique imperatores in loc de uterque imperator sau uterque imperatorum. A quibus utrisque (= de catre amandoua grupele. utrillbet = oricare-ti place din doi uterque. alterutra = amandoi Nota: Uterque prin forma de singular exprima ideea de plural. In utramque partem disserere (= a discuta in amandoua sensurile). -ra. neutri = niciunul din doi utervis. -a. gen. cea de neutru numai ca pronume. vreuna uter. o singura ullus. utrivis = oricare vrei din doi uterllbet. gen. de catre fiecare dintre aceste doua grupe). tot alteruter. -um. -a.9. sing. ulii = vreunul. 10. gen. uni = un singur. III. nullius. a caror declinare o urmeaza la toate cazurile. b) cand este pe langa un substantiv care are numai forma de plural: utraque castra (= amandoua taberele). Quisquis. gen. gen. utraque. dat. nulii = nici unul. Este format din unus si quisquis si se declina unus dupa declinarea indicata la numeralele cardinale si quisquis asa cum s-a aratat mai sus la nr. fara forma speciala de feminin (= oricine. utravis. gen. orice). utriusllbet. dat. totius.amandoi . neutrius. gen. dat. dat. 11. dat. dat. iar -cumque (sau -cunque) ramane invariabil. Uterque eorum exercitum educunt (= si unul si altul dintre aceia . alteri (= cealalta grupa). gen. tota. Doua pronume cu sens negativ. -tra. utriusvis. c) se aplica si lui alter: altera castra (= cealalta tabara). gen. alterius. -a. -um. are uneori predicatul verbal la plural: Utraque lingua (= amindoua limbile . -trum.latina si elina). unius. nici una nonnullus. dat. altera. utrumque. gen. dat. altarum. gen. si. vreuna nullus. Nemo (= nimeni). dat. Este intrebuintat mai mult la genul neutru. -tra. utri = unul din doi neuter.

aliquantula. aliquanta. compuse cu particolele cu care se compune quis sau qui. aliquantum. pronume si adjectiv (= de orice fel. -libet raman peste tot invariabile. urmand declinarea pe care o indica numarul. quantumvis. Un numar de pronume relative si interogative. adjectiv (= destul de mare) aliquantulus. in dictionare insa este si un genitiv singular neminis. -um. Genitivul nihili si ablativul nihilo sunt provenite si imprumutate de la forma neintrebuintata nihilum. -a. quantalibet. cu forma si declinare adjectivala. . -a. pronume si adjectiv (= de orice fel. aliquantus. quantulumlibet. -a. aliquantulum. quotumlibet. -e). qualevis. quantulavis. Observatie: Nemo si nihil precedate de non au sensurile: non nemo = cativa. V. -um. qualisvis. constituie pronume nehotarate cu rol pronominal sau adjectival. adjectiv (= destul de mic) qualisvis. quantumlibet. adjectiv (= cat de mare-ti place) quantulusvis. quotalibet. insa cu numele de popoare se intrebuinteaza adjectival: Nemo Gallus (= nici un gal). Nihil (= nimic). adjectiv (= cati iti va placea) Observatie: La aceste pronume se declina partea adjectivala (quantus. quantavis. adjectiv (= cat de mare vrei ) quantuslibet. Nota: In general nemo se intrebuinteaza cu valoare de pronume. qualislibet. quantulalibet. iar -vis. terminatiilor fiecareia. de ce fel iti place) quantusvis. quantulumvis. nulii). adjectiv (= cat de mic iti place) quotuslibet. qualis. 2. adjectiv (= cat de mic vrei) quantuluslibet. -um. Este nedeclinabil. qualelibet.si ablativul singular sunt utilizate formele lui nullus (nullius. quantalus. quotus. de ce fel vrei) qualislibet. nou nihil = ceva.

a. ordinea. a.L quinquaginta quinquagesimus..IX novem nonus.XVI sedecim sextus decimus.X decem decimus..IV quattuor quartus. um 8 . a. ordinal. a.III tres. a.XV quindecim quintus decimus. a. Numeralul cardinal arata cantitatea. 50 .. a. um 7 . um 18 . . a. um 13 . a. um 5-V quinque quintus.... um 20 .. a. um 3 ..XVIII duodeviginti duodevicesimus. . . a. um 21 . Pentru a avea numeralul complet. distributiv si adverbial -. a. um 17 . a. a. cel ordinal. um 10 .XXIX undetriginta undetricesimus. a. a. a. ..VII septem septimus. um primus. Tabel cu numeralul latin Numarul: Cardinal: Ordinal: 1-I unus..VI sex sextus.XXII viginti duo vicesimus secundus . toate cele patru tipuri . . um .. um 15 .XXX triginta tricesimus.XIV quattuor decum quartus decimus. e....XVII septendecim septimus decimus.XXI viginti unus vicesimus primus 22 . ia tertius.II duo. a. um 6 . um . ... numeralul arata cantitatea sau ordinea prin numarare a fiintelor sau a lucrurilor... a.XII duodecim duodecimus. um 16 . 40 . um 29 .XXVIII duodetriginta duodetricesimus. 28 .DOC din josul paginii.XX viginti vicesimus. um 11 .VIII octo octavus. fisiere care contin aceasta parte de vorbire sistematizata. . .. um 2 . um 4 .XIX undeviginti undevicesimus.. um 19 . a.. a.. um .Numeralul latin In limba latina. um 14 .cardinal..XIII tredecim tertius decimus. . a..XI undecim undecimus. um 9 . a. ca si in limba romana. a. descarcati fisierele . um 12 . a.XL quadraginta quadragesimus. a. um 30 . o secundus.

. 400 ... peste.. a..circum. a .. a..CCC trecenti.. ...CI centum unus . um centesimus (et) primus .. 900 . .. 200 .... ae. adversus = inainte.. cat si cu Ablativul.... 800 .. si pentru insusirea lor s-a recurs adesea la anumite procedee mnemotehnice.... 300 ..LXX septuaginta . trecentesimus. um . ....DC sescenti. a ... Prepozitii cu Acuzativul Sunt cele mai numeroase. ad. . circa. quingentesimus.. la. ae.. 80 .. um Prepozitia limbii latine Asa cum o arata si numele (prae-positio = punere inainte)..XC nonaginta . um . a. ae. um . 70 . nongentesimus..CD quadrigenti. um . . cis = imprejur.. catre. a . 100 .. de jur imprejur.. a.. si anume: prepozitii cu Acuzativul... um . a.. centesimus.CC ducenti. a.... um .. nonagesimus. ae. .. . a. prepozitia este partea de cuvant care se aseaza inaintea substantivului. prepozitiile se impart in trei grupe. . ducentesimus. um . a. a . . octogesimus... a .. quadrigentesimus. In functie de cazurile cu care se construiesc. um . ae.LXXX octoginta . um .ante. um . impotriva. 1000 .M mille sexagesimus. a..60 ... .. a. septingentesimus. 600 . um . a .LX sexaginta ....DCC septingenti.C centum 101 . . . . a.. septuagesimus..DCCC octingenti. . dincoace. 500 . millesimus.. um . cu Ablativul si prepozitii care se construiesc atat cu Acuzativul.. a... 90 .. sescentesimus. .. 700 .. apud..CM nongenti. a....... ... ae. 1.. ae. a . ae. octingentesimus. a.. a ...D quingenti. citra.

at (ast) = iar. c) Adversative: sed = dar. pentru aceea. . super = in. namque = caci. langa. supra. d) Cauzale: nam. la randul lor. tamen. conjunctiile de acest tip pot fi: a) De cauza: quod.erga. quando. cat si ablativul. sub. -que (enclitic) = si. pentru si inainte. fara. Prepozitii cu Ablativul Cer dupa ele Ablativul. catre. quoniam. igitur = asadar. post. tenus. proinde = ca atare + un verb la imperativ. urmatoarele prepozitii: . care uneste parti de propozitie de acelasi fel sau propozitii intre ele. Dupa felul in care stabilesc relatiile de subordonare. 2. absque. extra = fata de. dedesubt. ceterum = de altfel. itaque. Prepozitii cu Acuzativul si Ablativul Pot cere atat acuzativul. deoarece. b) Disjunctive: aut = sau. neque = nici. etenim = deoarece.coram. pana la. pentru ca. atque = si. Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare si subordonatoare. quare. peste. enim. ac. de/din. - Conjunctia Este partea de vorbire nedeclinabila. pe/despre. 2. trans = peste. din cauza. nempe. pone. ob = sub. .in. inter. intre.a. 3. vel-. ex si e = inaintea. intra. inauntru. sub. e) Conclusive: ergo = deci. de catre. subter. versus. cu si din. OBS: Ar fi trebuit inclusa printre prepozitii cu Acuzativ si usque (= pana la). la (3. Conjunctiile subordonatoare Conjunctiile subordonatoare leaga o propozitie secundara (subordonata) de o propozitie regenta. Conjunctiile coordonatoare Acestea. urmatoarele prepozitii: . pe langa. 1. cum. contra. ab. ultra. impotriva. cum = fiindca. quamobrem = de aceea. iuxta.sine. . prin. dupa. pana la Dumnezeu). attamen. per. si Ablativul cand arata starea pe loc. dupa. ex. autem = insa. infra. pro si prae = fara. atqui = totusi.): Aceste prepozitii cer cazul Acuzativ atunci cand verbul din propozitie exprima miscare. dincolo de. quandoquidem. prin urmare. OBS. penes. pe ascuns. -sau. prope. vero = iar. in urma. de la. quapropter. "usque Iovem" (= pana la Jupiter. praeter = in putere. abs si de = de. din pricina. quippe = caci. propter. secundum = aproape. -vel = sau-. sunt de mai multe feluri: a) Copulative: et = si. in afara. clam. quia. verum.

in timp ce. antequam. adverbele sunt de opt feluri: de timp. nonnunquam (= uneori). deja de mult timp) etc. iampridem (= inca. quin. paulisper (=de putina vreme) etc. b) La intrebarea "quamdiu?" (= "cat timp?"). priusquam. raspund urmatoarele adverbe: hic (= aici). numai sa. inde (= de acolo). vespere (= seara). istuc (= incoace). istac (= pe aici). istic (= aici). si modo. e) Completive: quod. incat nu. tamquam si. eodem (= in acelasi loc). compunere. raspund urmatoarele adverbe: pridem (= de mult timp).. exista adverbele: nunc (= acum). donec. alia (= pe alta cale) etc. acque ac si. pana sa. daca nu.. eo (= acolo). velut si. d) De conditie: si. Aproape toate adverbele provin din substantive. hodie (= azi). dupa). postridie (= a doua zi). interdiu (= ziua). numai daca. rezultand fie prin procesul de derivare. deinde. tametsi. dein (= apoi. ori de cate ori. statim ut = cand. quamquam. si quidem. b) Adverbe care raspund la intrebarea "unde?" (= "de unde?"): hinc (= de aici). ut. pe cand. inainte de a. ut non. ubi primum. postquam si posteaquam. indata ce. nuper (= de curand). daca intr-adevar. ori prin schimbarea categoriei gramaticale. de loc.b) De consecutie: ut. ca si Cum. adjective. Felul fiecarui adverb se stabileste dupa intrebarea la care raspunde. iistac (= pe acolo). dummodo = daca. de cantitate. raspund adverbele: hac (= pe aici). raspund adverbele: hue (= incoace). quamvis. dupa ce. pridie (= alaltaieri). ca sa. cum primum. Adverbul limbii latine Este o parte de vorbire invariabila. g) De timp: cum. cu toate ca. eadem (= tot pe acolo). nunquam (= niciodata). quando. undique (= de pretutindeni) etc. spre a-i modifica ori nuanta. 2. mane (= dimineata). aliunde (= de aiurea). ut si. ca mai putin sa. mine (= de acolo). = incat. ne. de indoiala si de mod. precum. statim (= pe data). ibi (= acolo). cum licet = desi. ut.. si forte. quominus = ca. alibi (= in alta parte). ca nu cumva sa. ut primum. In functie de ideile pe care le exprima. noctu (= noaptea). 1. raspund urmatoarele adverbe: (= multa vreme). c) La intrebarea "quo?" (= "incotro?"). pronume si verbe. de negare. sa. de intrebare. c) La intrebarea "quamdiu?" (= "de cat timp?"). dum. d) La intrebarea "qua?" (= "pe unde?"). quasi. ibidem (= tot acolo). Adverbe de loc a) La intrebarea "ubi?" (= "unde?"). c) De concesie: etsi. olim (= odinioara). extem (= imediat). intus (= inauntru) etc. tamdiu (= asa de mult timp). huc (= intr-acolo). sin nisi. simul ac. ca si cand. f) De comparatie: ut. ori intelesul. etiamsi. care se alatura unui cuvant si indeosebi unui verb. . proinde ac si = cum. de afirmare. cras (= maine). Adverbe de timp a) Pentru intrebarea "quando?" (= "cand?"). daca cumva. iamdudum (= inca de demult). quoad.

utile" devine "utiliter"..pe merit. forsitan (= poate ca). sapientis". nimio (= cu prea mult) etc. La fel se formeaza adverbe si din adjectivele terminate in "x". Adverbe de negare non (= nu). Adverbe de cantitate a) Raspund la intrebarea "quantum?" (= "cat?"): tantum (= atat de). multo (= cu mult). ele . Gradele de comparatie ale adverbelor de mod Adverbele de mod sunt singurele care pot avea si grade de comparatie. obtinem "avare" . fara indoiala).cu zgarcenie. vero (= intr-adevar). aud (= nici).. um" . de exemplu. De exemplu. satis (= destul). 6. de la "sapiens. "meritus. scilicet. quamobrem (= de ce... Adverbe de mod Adverbele de mod sunt cele mai numeroase. 7. a. nimirum (= adica. adaugand terminatia "er". pentru ce). "utilis. terminatiile "e" (veche terminatie de instrumental) sau "oo" (terminatie de instrumental in Ablativ). quomodo (= cum). b) Raspund la intrebarea "quoties?" (= "de cate ori?"): toties (= de atatea ori). quemadmodum (= in ce chip). "cat?". an (= oare . Ele se pot forma in mai multe feluri: a) De la participate sau adjective de categoria I. 4. solleris" obtinem "sollerter" . 8. ori de la cele cu tema in ". Adverbe de intrebare utrum (= oare). inlaturand terminatia "i"..devine "merito" .cu dibacie. fortassis (= poate ca) etc. Adverbe de indoiala forte (= fara indoiala)..zgarcit. nu prea). prin adaugarea la tema obtinuta din genitiv. forsan (= poate). "cat de mult?"): tantopere (= pana intr-atat). bis (= de doua ori) etc. De exemplu. .meritat . um" .nt".. equidem (= ce e drept).. parum (= putin).e". ne (= nu chiar). de la adjectivul "avarus. semel (= sase ori). quidem. 5. plus (= mai mult). prin adaugarea terminatiei "iter" la tema. sane (= desigur).cu intelepciune... b) De la adjective de categoria a II-a cu tema in ".r". c) De la adjectivele de categoria a II-a de tipul ". c) Raspund la intrebarea "quantopere?" (= "pana intrucat?".. plurimum (= foarte mult) etc. a. De exemplu.. se obtine "sapienter" . etiam (= chiar). Adverbe de afirmare ita (= astfel). profecto (= de buna seama). quinetiam (= ba inca) etc. longe (= cu mult).3. "simplex" devine "simpliciter". nondum (= inca nu) etc. de la "soller. sau) etc... adaugand terminatia "ter". nimium (= prea mult). utrum .is. aliquantum (= putin. cur (= pentru ce).

eho. o stare sufleteasca spontana. uneori poate avea si rolul de complement. hui (= piei! pleaca de aici. "facilius" etc. genitivul poate exprima: 1. pape. poftim. pro! (= o. Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia). ah. h) Interjectii de chemare: heus. 2. inlocuind terminatia "us" din superlativul adjectivului. I. hei (= O. apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna). Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei). pfuif). mehercle (= ei! hei! pe Hercule!). b) Interjectii de bucurie: evoe. g) Interjectii de incurajare: eia. 3. age. Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius). hem (= ei. Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului.: evoe tuum (= bravo tie!). heu. sau un strigat. vai!). hercle. pentru numele. e) Interjectii de amenintare si compatimire: vae! (= vai!). f) Interjectii de scarba: apage. Superlativul adverbului se formeaza. cu terminatia "e" . iata ca!). Comparativul adverbelor este la fel cu comparativul neutru al adjectivelor "utilius". c) Interjectii de indignare: proh. liber Lucii (= cartea lui Lucius) Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)).. Ex.. evax (= bravo!). d) Interjectii de mirare: oh. Posesia. Valorile nominativului 1. 2. Interjectia limbii latine Este una dintre partile de vorbire indeclinabile.). Intrucat interjectiile arata o stare sufleteasca sau un sentiment ele au fost impartite astfel: a) Interjectii de durere: o!."fecundissime". hercule. fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) . ah. macte (= hai! ei bine! bravo!). "doctissime" etc.derivand din cele ale adjectivelor. prin care se exprima un sentiment. Cu rol de atribut.

Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in. persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari). cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")). cazul chemarii (loco. concordiam parat. Valorile vocativului Vocativul latin este. pars mei (= o parte din mine). 3. optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). ad. ca si in romana. dar si. 2. posesorul. scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). "a acuza" ("de ce?") etc. Cu rol de complement. Substantivul la vocativ nu este o parte a . Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate. -avi = a chema) si al adresarii. eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig. 3. liber magni pretii (= o carte de mare pret). Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. 4. principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect. 4. Valorile dativului Ca si in limba romana. tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). = de aceeasi teapa)). comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". fericiti agricultori!). mai ales la numele de orase.3. este precedat uneori de interjectia o!. o mores (= O. persoana careia i se atribuie. -are. Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv"). O fortunatos agricolas (= O. 5. 4. eo domum (= ma duc acasa). fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti). ce timpuri. Valorile acuzativului 1. Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor). 6. Se pun la cazul dativ: 1. Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana). i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). o comedie a lui Plaut). Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam. auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor). Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei II. "a duce lipsa" ("de ce?"). genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti). rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2. ce obiceiuri!). te benedicimus.: memento mei (= adu-ti aminte de mine). 5. fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma).

2. argento spoliavit (= a pradat de bani). spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina). uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi). cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant). 2. impreuna cu prietenii". Athenis (= la Atena). ioco (= in gluma). cat si cu acuzativul. 3. Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc). Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). melle dulcior (= mai dulce ca mierea). ablativul poate fi insotit. Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). hieme (= iarna). gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara". nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori". cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in. Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale. merito (= pe merit). In aproape toate aceste functii. Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). de exemplu. trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz. ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). nocte (= noaptea). 1. Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. originea: rure venit (= vine de la tara). de prepozitii. adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. Carthagine (= la Cartagina). cum am vazut.propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). pe. . ci un element sintactic incident. Ablativul poate exprima separarea. antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). die septimo (= in a saptea zi). Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). tot astfel. Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant). specific limbii latine. cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. 1. indepartarea (in latina ablatus = indepartat).

video = vad. scio = stiu. nego = spun ca nu. nescio = nu stiu. sentio = simt. I si a II-a) sau reflexiv. se foloseste acuzativul pronumelui personal (pers. ablativul ia locul unui vechi caz. acordat cu subiectul. e de observat ca atunci cand el este acelasi cu al propozitiei principale. scis te felicem esse (= stii ca esti fericit). disco = invat (ceva). dar al caror subiect se afla la cazul acuzativ ("me" si "naturam"). iubeo = poruncesc. cupio = doresc. "a sti". affirmo = afirm. perfectul pentru o actiune trecuta. scit se felicem esse (= stie ca e fericit). "a dori": dico = spun. . audio = aud. locativul. viitorul pentru o actiune viitoare: dico eum venire (= spun ca el vine). numele predicativ. "a afla". dico eum venturum esse (= spun ca el va veni) sau dico eam venturam esse (= spun ca ea va veni). narro = povestesc. Acuzativul cu infinitiv Daca analizam traducerea romaneasca a frazelor:   puer demonstrat me rem superfluam mecum portare (= copilul arata ca (eu) duc cu mine un lucru de prisos).la celelalte declinari se foloseste ablativul. care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. "a avea o senzatie" sau "un sentiment". Aceasta constructie poarta numele de acuzativ cu infinitiv si este mijlocul obisnuit de a forma propozitiile completive cand verbul de care depind inseamna: "a spune". In ceea ce priveste subiectul. la nume de orase.In aceasta functie. observam ca propozitiilor completive din romaneste ("ca eu duc" si "ca natura sa ingrijit") le corespund in latineste constructii neintroduse prin conjunctie. "a fi de parere". este de asemenea la acuzativ: scio me felicem esse (= stiu ca sunt fericit). iar predicatul la modul infinitiv ("portare" si "providisse"). Corinthi = in Corint) -. scribo = scriu. doceo = invat (pe cineva). Timpurile infinitivului cu rol de predicat sunt cele cerute de sensul frazei: prezentul pentru o actiune prezenta (concomitenta cu actiunea verbului din propozitia principala). nesciebam et in hoc nobis providisse naturam (= nu stiam ca natura s-a ingrijit de noi si in aceasta privinta). dico eum venisse (= spun ca el a venit).

complement de timp. putem considera die dicta drept prescurtarea unei propozitii temporale: "dupa ce i-a fost fixat un termen". se foloseste participiul pasiv al verbului (bineinteles tot la cazul ablativ).  Constructia latineasca de mai sus. 3. Subiectul propozitiei (die in primul exemplu. de cauza etc. iar cand actiunea exprimata de constructia de ablativ absolut este incheiata deja cand are loc actiunea din propozitia principala. me puero (= eu fiind copil / pe cand eram copil). dicta este un participiu perfect pasiv si exprima actiunea unui verb. 4. se pot forma ablative absolute numai dintr-un subiect si un nume predicativ: Cicerone consule (= Cicero fiind consul / in timpul (anul) cand Cicero era consul). poate fi analizata astfel. te in cel de al doilea) nu joaca nici un rol sintactic (subiect sau complement) in propozitia principala. absolutus inseamna "dezlegat").se observa ca aici limba romana nu poate reda participiul prezent latin decat printr-o constructie in care se foloseste gerunziul. Observatii 1. daca o consideram drept o propozitie prescurtata:   subiect: substantiv (sau pronume) in ablativ predicat: participiu in ablativ. functia de complement circumstantial de timp.) prescurtate. verbul din constructie se foloseste la ablativul participiului prezent.Ablativul absolut Se stie faptul ca ablativul indeplineste. periclitante te (= tu fiind in primejdie) . Conjugarile perifrastice  Conjugarea perifrastica activa . se poate traduce cu ajutorul gerunziului romanesc: die dicta (= un termen fiind fixat). la un termen (de judecata) fixat) . Cand un asemenea complement este format dintr-un substantiv insotit de un participiu (acordat cu substantivul). 2. de cauza. de aceea inainte de a sti ce fel de circumstantiala prescurteaza. Ablativul absolut nu se introduce prin nici o conjunctie. intre altele. Avem doua exemple:  die dicta (= intr-o zi fixata. formata dintr-un substantiv si un participiu (ambele in cazul ablativ). se mai poate traduce si printr-o propozitie temporala: "in momentul cand tu erai in primejdie". ne aflam in fata unei propozitii circumstantiale (de timp. Verbul esse neavand participiu. Asadar. de aceea constructia poarta numele de ablativ absolut (in latina. de mod etc. cand actiunea ablativului absolut se desfasoara concomitent cu desfasurarea actiunii din propozitia principala. periclitante te (= tu fiind in primejdie).

Pentru a reda in limba latina ideea de necesitate nu se foloseste nici unul din cuvintele care inseamna trebuie (optet. De exemplu. pentru modul conjunctiv. constructia romaneasca: "Cartile trebuie citite de catre elevi (sa fie citite)" va fi tradusa. o asemenea transformare este posibila numai in cazul cand in propozitia initiala exista un verb tranzitiv.. In cazul acesta..aceasta propozitie este tradusa astfel: Omnibus militibus pro patria putandum est: avem subiectul logic omnibus militibus. in schimb. tinand cont de cele spuse mai sus: Libri discipulis legendi sunt. ca in exemplul: Marcus epistulam missurus est (= Marcus are de gand sa trimita o scrisoare). De exemplu: "Toti soldatii trebuie sa lupte pentru patrie" .. Nos Romam visuri sumus (= Avem de gand sa vizitam Roma sau Urmeaza sa vizitam Roma). . De exemplu. iar subiectul gramatical devine complement de agent (subiect logic). propozitia: "Profesorul trebuie sa-i laude pe elevii silitori" devine in urma transformarilor: "Elevii silitori trebuie sa fie laudati de catre profesor". Participiul viitor pasiv al verbului de conjugat trebuie sa se acorde cu subiectul gramatical al propozitiei. dar nu avem subiect gramatical. pentru infinitiv perfect. cand acesta exista explicit sau subinteles. (nu are forma pentru infinitiv viitor). In asemenea constructii din limba latina subiectul logic sta intotdeauna in cazul dativ. Conjugarea perifrastica activa exprima intentia (a avea de gand sa . pentru infinitiv prezent. Cand in propozitia care exprima necesitate avem un verb intranzitiv. rezulta o constructie impersonala. nu exista complement direct care sa devina subiect gramatical. Participiul viitor activ se acorda in gen si numar cu subiectul. daca subiectul nu exista. participiul viitor pasiv sau gerundivul exprima ideea de necesitate. In acest fel. Observatie: Orice propozitie formata din subiect si determinativele lui. Conjugarea perifrastica pasiva Dupa cum se stie. Conjugarea perifrastica pasiva se formeaza folosind gerundivul verbului de conjugat si diferite forme modale si temporale ale verbului sum esse fui. ca in exemplele: Iuliam epistulam missura est (= Iulia are de gand sa trimita o scrisoare).) si iminenta (urmeaza sa .). retinem urmatoarele: verbul sum esse fui imprumuta forma temporala a verbului a trebui din constructia romaneasca si persoana si numarul verbului a fi din constructia romaneasca. Conjugarea perifrastica pasiva Conjugarea perifrastica activa Se formeaza din participiul viitor activ al verbului de conjugat si diferitele forme ale verbului sum esse fui. conjugarea perifrastica pasiva poate avea forme pentru modul indicativ.. redata in limba romana prin verbul a trebui la diferite forme temporale. atunci participiul se foloseste la genul neutru numarul singular. In ceea ce priveste folosirea verbului auxiliar sum esse fui. predicat verbal la diateza activa si complement direct poate fi transformata in propozitie cu verbul la diateza pasiva in care complementul direct devine subiect gramatical. gerundivul fiind la neutru si verbul la indicativ prezent persoana III singular. subiectul gramatical din asemenea propozitii devine subiect logic. iar verbul esse la persoana III singular. decet).

ca sa fie tradusa prin impersonal).Propozitia "Profesorul a trebuit sa-i laude pe elevii silitori" se traduce astfel: Discipuli seduli magistro laudandi fuernunt. . Propozitia: "Toti romanii trebuiau sa mearga la Roma" se traduce astfel: Omnibus Romanis Romam eundum erat (intelesul ar fi si: "Trebuia ca toti romanii sa mearga la Roma" .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->