Substantivul latin

In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a (us) si declinarea a V-a (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es).

     

Declinarea I Declinarea II Declinarea III Declinarea IV Declinarea V Genul substantivelor

Declinarea I
Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie. Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. (silvae);

agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. (agricola), V. - (agricola); plural: N. -(agricolae), G. - (agricolarum), D. - (agricolis), Ac. - (agricolas), Abl. (agricolis), V. - (agricolae); (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel, nu exista vreo diferenta in modul de declinare, dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural - substantivele dea, deae si filia, filiae nu fac dativul plural deis, respectiv, filiis, ci deabus si filiabus. O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel, desi, dupa regula, gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei).

Declinarea II
Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru. Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us), iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um). Sunt si substantive de genul feminin, care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine, doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant, inclusiv humus, humi s.f. (= pamant)) sau nume de tari. Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er), care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular, care este comuna fiecarui gen. Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N. - (us sau er), G. - (i), D. - (o), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (e sau er); plural: N. - (i), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (os), Abl. - (is), V. - (i); Neutrul: singular: N. - (um), G. - (i), D. - (O), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (um); plural: N. - (a), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (a), Abl. - (is), V. - (a); Obs.: La genul neutru totdeauna nominativul, acuzativul si vocativul sunt identice, in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a). Paradigme: hortus, horti s.m. (= gradina)

singular: N. - (hortus), G. - (horti), D. - (horto), Ac. - (hortum), V. - (horte), Abl. - (horto); plural: N. - (horti), G. - (hortorum), D. - (hortis), Ac. - (hortos), V. - (horti), Abl. - (hortis). simulacrum, simulacri s.n. (= statuie) singular: N. - (simulacrum), G. - (simulacri), D. - (simulacro), Ac. - (simulacrum), V. - (simulacrum), Abl. - (simulacro); plural: N. - (simulacra), G. - (simulacrorum), D. - (simulacris), Ac. - (simulacra), V. - (simulacra), Abl. - (simulacris). Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e), ci identic cu nominativul: Agnus, agni = miel si deus, dei = zeu. Aici parerile sunt impartite, unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte, cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa; daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu, tot agne am folosi. Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus, viri = otrava; pelagus, pelagi = mare; vulgus, vulgi = gloata; acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul, vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. Substantivele care au tema terminata in (i), fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius, Ovidii - vocativ Ovidi. Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular, de exemplu: vir (= barbat), triumvir, decemvir, levir (= cumnat) - se declina in rest dupa regula, precum cele in (us), sunt masculine.

Declinarea III
Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului, care este (is) (nominativul este de mai multe feluri). Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv; de exemplu: carmen, carminis; civitas, civitatis etc.. Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv; de exemplu: avis, avis; mare maris etc.. La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri; din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: - daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis), acesta este de gen neutru (carmen, carminis; agmen, agminis). - daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv, atunci acela este tot de gen neutru (pondus, ponderis; tempus, temporis). - daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis), de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio, orationis). - daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv, acesta este de genul feminin (civitas, civitatis). - daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e), iar la genitiv terminatia (is), acesta este de genul neutru - (mare maris). Terminatiile:

(ibus). iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u). .(u). desi au forma imparisilabica. dar au tema terminata in (tr). G. specus. . . La aceleasi genuri. se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ. diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural. G. (au la nominativ terminatia (us)). Exceptii: Sunt substantive care. Substantivele care au forma parisilabica.. nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ). V. Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ. . formele sunt identice pentru cazurile nominativ. .(us). .(ui). pontis). precum (mons. bineinteles nominativul. D.panis panis (= paine) face genitivul plural panum. quercus. .(es). una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele. Sunt si substantive de genul feminin.(uum). forma identica la nominativ si genitiv. nu in (um). acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma.(mater. se comporta precum cele imparisilabice. . . .(. norus. V. lacus (dar si. nu in (e) ca toate celelalte. . adica fac genitivul plural in (ium). La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus. acuzativ si vocativ: pentru singular (u). La genul neutru.(us). . plural: N. pons.(is). acuzativul si vocativul. Declinarea IV Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular. se comporta precum cele parisilabice. cele care denumesc gradele de rudenie (socrus. . V. acuzativul si vocativul sunt la fel. Ac. Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic. socrus.(i). pater. Abl. Ac.(ibus).(us). montis. . lacibus). Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i).(em). . Ac. .(es). Abl.(um). plural: N. artus (dar si artibus). canis canis (= caine) face genitivul plural canum. D.. iar pentru plural (ua). la singular nominativul. Abl.Imparisilabice feminine si masculine: singular: N. patris). .(e). G. Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. norus etc. acuzativ si vocativ este (a). Abl. rar.(es). D.ca la nominativ. .(us).(us). matris. Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N. . adica fac genitivul plural in (um) . arcus. La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia).. partus.(us). tribus. . cele parisilabice au terminatia (ium).(ibus). . D. .).). iar la plural terminatia la nominativ. V. . dar fac genitivul plural in (um) .(um). . . Ac.(ibus). G.

as. D. Sunt trei substantive terminate in ". .(es).(em).er" sunt in general masculine. indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex.acesta din urma cand nu are sens de data fixa). . rei si dies diei . .u" (ex. G.um" sunt intotdeauna neutre.Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei). Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine. .minis" (ex. D.us" sunt cele mai multe masculine.: nurus. masculine fiind cele care exprima nume de barbati.: Aegyptus) sunt feminine. Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile. carminis. la nominativ terminatia fiind (es). plural: N.e. agmen. .(es).: mare. cateva putandu-se determina in functie de terminatii.(es). . totusi sunt substantive care au genul masculin: (res.: civitas. V. . . .(es). Sunt neutre cele care au forma ". civitatis) sau cele de forma ". genu) sunt de genul neutru. maris).(e).atis" (ex. Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin. feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex. pelagus (= mare) si vulgus (= gloata). .io.(es).: carmen. Feminine sunt cele de forma ". .(ei).: oratio. Ac. . . Terminatiile: singular: N. .ionis" (ex.men. Abl. socrus). .: pondus. Daca substantivul exprima nume de arbori (ex. Cele terminate in ". temporis) sau cele de forma ". G.eris / .: Numa.(ebus). Ac.us. De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I.(ei). De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a.(erum). . Abl.: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex.is" (ex.us" sau ".oris" (ex. ponderis. . V. de asemenea cele de forma ". Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ".us" care sunt neutre: virus (= otrava). agricola. Cele terminate la nominativ in ".: cornu. Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ". orationis).(ebus). . agminis). tempus.

cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I. Ac. . folosind terminatiile declinarii I de la substantiv. V. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin. diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa). V. Ac. fiindca se acorda:   singular: N. D. cu exceptia lui res. .(claris poetis). V. Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin. . G. Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). adica chiar nominativul declinarii I. gen masculin) si ajdectivul clarus. G. dupa cum observam.(magna civitas).(claris poetis).(magnis civitatibus). . luam a doua forma a adjectivului. poetae (declinarea I.(magna civitate). Abl.(clari poetae). G. Ac. D.(magnis civitatibus).(clare poeta). (clarum poetam).(clarorum poetarum).(clarus poeta). De exemplu luam substantivul feminin civitas. Bonus. . rei si dies. magna.(clari poetae). . . civitatis = cetate si adjectivul magnus. luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. D. substantivul este de genul masculin. Astfel. . D. (claros poetas). beata. .Declinarea a V-a Sunt feminine.(clari poetae).(magnae civitates). . . . . . .(magna civitas). pe care le adaugam la tema adjectivului.(magnas civitates). femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). De exemplu: beatus. indepartand terminatia (us) de la prima forma. . . Ac. bona. deci. beatum = fericit. Abl. plural: N.(claro poeta). . tema pe care o obtinem. bonum = bun.(magnae civitatis). . asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin.(claro poetae). Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. . adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin.(magnae civitati).(magnam civitatem). V. Abl. Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. Dupa cum observati. buna. G. clara. Rezulta ca genul feminin la adjective se declina.(magnarum civitatum). magnum = mare:   singular: N. . aceasta forma este terminata in (a). cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv. Abl.se acorda cu el.(magnae civitates). fericita. . clarum = renumit (adjectiv de categoria I). plural: N. . fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . Exemplu: Luam substantivul poeta.

Ac. .La genul neutru se procedeaza analog. se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor. D. .. Abl. Masculin/feminin plural: N.(brevia carmina). cu observatia ca Abl. . . fiind identice. si G. .(felicibus). D. Ac. Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii. Acum vom lua un substantiv de genul neutru . . indiferent de gen.(felicia). plural: N.(brevis carminis). . V.(felici). . Masculinul si femininul. indiferent de gen. prima reprezentand masculinul si femininul.(felices). adica ce apartine de prima forma. breve = scurt).(brevibus carminibus). D.(felicium). Prima terminatie este (is). D. . vitae este un substantiv de genul feminin. breve): fiind un substantiv neutru. . .(felix). iar la plural cu (ia). (felicibus).(brevibus vitis). G.) fiind necesara pentru a stabili tema.(brevis vita). carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis. . De exemplu sa declinam substantivul (vita. . are terminatia (i). Acestea se enunta tot cu doua forme. indiferent de gen. G.(felicia). .(felicis).(felices). Abl. plural: N. forma a doua (G. .(felix). vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis. . anume N.(brevium carminum). Ac.(felici). .(felicibus).(brevium vitarum). ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma. singular: N. . . Abl. . D. adica cu terminatia (e). G. V.(brevis vita). . G. . . Mai exista adjective cu o singura terminatie. .(breves vitae).(felicem). D. V. (breves vitas). neutrul. Neutru singular: N. . . de asemenea. la ablativ singular este folosita tot terminatia (i). V. Ac.Brevibus vitis). doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru.(brevibus carminibus). Abl. Neutru plural: N. V.(felici).(brevem vitam). pentru adjectiv vom folosi forma a doua (breve): singular: N.(brevi carmine).(brevis vitae).(brevi vita). Masculin/feminin singular: N.(felicis). D. . cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i).(felix). . Ac.(felicia). . G. Abl. Abl. G. G.(breve carmen). . . . G.(brevia carmina). la singular nominativul. . . Ac. breve = scurt): dupa cum vedem.(felix).(carmen. . . Abl.(felici). De exemplu (brevis.(breve carmen).(felicibus). la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice. . iar a doua. . . . Ac. acuzativul si vocativul. V.(brevia carmina).(brevi carmini). . (breve carmen).(brevi vitae). V. Abl. vita. V. . D.(felix). . iar la a doua forma terminatia este (e). Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica. sg. Ac. (felices). .(breves vitae). .(felicium).

Comparativul adjectivului (clarus.Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana. G. plural: N. . Spre deosebire de limba romana. (formosioribus planitiebus). profundissima. . stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus.(breviorum carminum).(formosiores planities). mai renumita). formosum = frumos) la comparativ (formosior. Abl. sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. Abl. clara. G.(brevioris carminis). format din tema adjectivului. clarius = mai renumit. scurta). . brevissimum = cel mai scurt. si anume la cazurile nominativ. . .(formosiores planities). Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. carminis) cu adjectivul (brevis. in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica. dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice. D. clarum) este (clarior.(formosior planities). Ac. Ac. De exemplu declinam substantivul (planities.(brevioribus carminibus).(brevioribus carminibus).(formosiorem planitiem). V. . . cea din dictionar.(formosiorum planitierum). adjectivul (brevis. G. Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I. D. . Abl. formosa.(formosioribus planitiebus). Gradul pozitiv este forma de baza. .(breviora carmina). planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus. Vom declina acum substantivul stagnum. Pe parcursul declinarii comparativului.(profundissimum stagnum). scurta sau foarte scurt. .(brevius carmen). adanca). Ac. V. Spre exemplu. breve) este (brevior. la superlativ (profundissimus. . indiferent de categoria adjectivului. . . . De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular. . D. plural: N. . ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua. brevissima. abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica). .(breviori carmini). V.(formosior planities).(breviore carmine). Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin. . iar a doua pentru neutru. - . brevius = mai scurt. mai scurta). G.(formosiori planitiei). G. . Abl. acuzativ si vocativ. profundum = adanc. . De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ. profunda.(formosioris planitiei). . D.(profundissimi stagni). D.(formosiores planities). (ior) are valoare de sufix. . in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv.(brevius carmen). .(formosiore planitie). breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. formosius): singular: N. Ac. comparativ si superlativ. Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis. V. . breve) are superlativul (brevissimus.(breviora carmina).(brevius carmen).(breviora carmina). profundissimum): singular: N. .

magna. comparativ = peior. multe: pozitiv = multi. . . superlativ = plurrimi. Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic. Multi. pessima. . optimum. Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. Ac. mala. Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum. distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. .(profundissima stagna).de exemplu adjectivul (pulcher. dar in acest caz nu este accentuata. (profundissimis stagnis). V. . atunci cand tema adjectivului se termina in (r). iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. Asadar. pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus. Ac. Iar daca adjectivul are tema terminata in (l).(profundissimis stagnis). optima. se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) .(profundissimo stagno). mica: pozitiv = parvus. folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ.(profundissima stagna). pulchrrima. a. comparativ = minor. rea: pozitiv = malus. pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). superlativ = minimus. Rau. de exemplu: maneo manere mansi mantum. peius. superlativ = pessimus. minima.(profundissimo stagno). . Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). plurrimae. Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). plural: N.(profundissimum stagnum). Mic. superlativ = optimus. aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". . plura. pessimum. Bun. ci magis egredius/a/um. egregia. iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um. Abl. NOTE: La superlativ. bona. um la superlativ este perlucidus. plurrima. superlativ = maximus. D. comparativ = plures. minimum. a. maxima. Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. egregium nu va face comparativul egrediior. maius. Abl. enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta . magnum. melius. de exemplu: lego legere legi lectum.(profundissimum stagnum). Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri. malum. G. buna: pozitiv = bonus. um. un adjectiv precum egregius. bonum. V. Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. multae. Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. parva. multa. minus. comparativ = maior. parvum.(profundissimorum stagnorum). ca in exemplul: lucidus. va folosi sufixul (lim) in loc de (issim). pulchra. Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. . timpuri si persoane. comparativ = melior. de exemplu: audio audire audivi auditum. maximum.(profundissima stagna).

de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului).indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo. lego. audio). ea lauda]. audio). manere. (s). adaugand terminatiile (o). audi. ca si cel roman. in general. . prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. (t). a patra forma reprezinta supinul. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. laudat [el. la care adaugand anumite terminatii.       Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul prezent imperfect perfect mai mult ca perfect viitor I viitor II Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste. a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular .de aici formam tema perfectului. lego. Dupa cum s-a vazut. laudas [tu lauzi]. la tema prezentului. (mus). audire) . respectiv. laudamus [noi laudam]. (tis) si (nt). obtinem: Laudo [eu laud]. respectiv. respectiv. Prezentul indicativ se formeaza. maneo. maneo. mane. Modurile verbului     Indicativul Conjunctivul Imperativul Infinitivul  Verbele deponente     Gerunziul Gerundivul Participiul Supinul Indicativul verbului latin In general. Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus. conjugam anumite moduri si timpuri. atunci cand enuntam un verb. iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). astfel: lauda. leg. legere. II si Iv. indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I. indicativul limbii latine se foloseste ca si cel al limbii romane. de la care se formeaza tema supinului. Tema prezentului se formeaza.

(mus). Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego. (ntur): Laudor (eu sunt laudat). laudabamus (noi laudam). laudabatis (voi laudati). legunt. (ris). adaugand la tema prezentului sufixul (ba). . (tur).laudatis [voi laudati]. laudata). leguntur. ele lauda]. laudamur (noi suntem laudati). tu. pentru a putea forma indicativul (si nu numai). Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). (t). acestea sunt: "i" inainte de "m". (mur). laudatur (el. laudamini (voi sunteti laudati). laudaris (tu esti laudat). laudant [ei. se folosesc vocalele de legatura. La diateza activa. legeris. In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular.eu. legit. ele laudau). laudantur (ei. dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). legebant (ei. laudate). Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. legitis. -. (tis). ca si cel romanesc. laudabas (tu laudai). Pentru laudare: Laudabam (eu laudam). "s" sau "t". de obicei. se pune in fata lui (ba) vocala "e". Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a. conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". ele citeau). acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. (nt). (mini). el etc. laudabant (ei. Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor. legis. ea este laudat. legimini. legitur. imperfectul se formeaza. ele sunt laudati. cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. el reiesind din terminatie. Diateza pasiva se formeaza. Nota: In limba latina. legimus. laudabat (el. legimur. Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste. adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). nu se foloseste pronumele personal . de obicei. ea lauda). (s).

laudabaris (tu erai laudat). es (tu esti).Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). laudavistis (voi ati laudat). (erunt sau ere). ea a laudat). Diateza pasiva se formeaza analog. Acesta se formeaza. Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. Participiul isi schimba genul in functie de subiect. Laudati. Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat. laudabamur (noi eram laudati). laudaverunt sau laudavere (ei. indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). estis. pornind de la tema perfectului. laudavimus (noi am laudat). laudabamini (voi erati laudati). audivi (audiv). laudavit (el. care se comporta ca un adjectiv de categoria I). conficere): Conficiebam. in latina se foloseste prezentul . ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). legi (leg). Astfel. ea era laudat. ele sunt). respectiv. Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt). (isti). Tema perfectului se stabileste. ele auzeau). spre deosebire de limba romana. ea este). (istis). sumus (noi suntem). laudatum + sum. estis (voi sunteti). est. laudabantur (ei. il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio. (imus). laudatae. (it). laudata + sumus. ele au laudat). laudate). De observat ca. mansi (mans). laudavisti (tu ai laudat). es. audiebant (ei. laudata). laudata. conficiebas. conficiebant. sunt (ei. (Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. sunt. est (el. Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus. ele erau laudati. laudabatur (el. La aceasta tema se adauga terminatiile: (i).

Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. laudaverant (ei. se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. bitis. pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. erant. fui). bunt. laudaverat (el. viitorul I se formeaza. laudaveras (tu laudasesi). eras. laudabit (va lauda). (erat). pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda).verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. laudati. laudatae. emus. legetis (veti citi). es. ent. bimus. adaugand terminatiile (eram). La diateza activa. . adaugand la tema prezentului terminatiile: bo. fui". laudata. Dupa cum se poate observa. pentru a exprima actiuni care se vor intampla. Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane. Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. ea laudase). viitorul verbului legere este: legam (voi citi). bis. legent (vor citi). laudabunt (vor lauda). laudabis (vei lauda). In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. laudabitis (veti lauda). laudata + eramus. se va folosi imperfectul verbului (sum. et. erat. eratis. Acesta se formeaza. leget (va citi). legemus (vom citi). (eras). laudabimus (vom lauda). esse. De exemplu. verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I. laudaveramus (noi laudaseram). De exemplu: laudatus. (eramus). (eratis). leges (vei citi). Acesta se formeaza de la tema perfectului. laudatum + eram. bit. pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si. laudaveratis (voi laudaserati). etis. esse. conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem). (erant). ele laudasera). De exemplu. adaugand la tema prezentului terminatiile: am. nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)).

emur. erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). legeris. erimus. entur. iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. manebitur. bimur. laudaverunt (vor fi laudat). legentur. iar. De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat). etur. beris. legetur. Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. eritis. de exemplu terminatia folosita la persoana a II-a singular (beris) . dupa cum stim. laudaverit (va fi laudat). Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. eris. buntur pentru conjugarea I si a II-a. . De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa). la diateza activa. legemur. laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. manebimini. De observat ca ambele diateze se formeaza intr-un mod similar. bitur.). legemini. laudaveritis (veti fi laudat).deci b + ris. intre (b) si acestea fiind vocalele de legatura aferente. eris. Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). a se observa. bimini. vei fi fost laudat/laudata etc. emini. laudaveris (vei fi laudat).se formeaza practic din sufixul (b) si desinente. manebuntur.Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor. manebimur. maneberis. laudaverimus (vom fi laudat). laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. adaugand la tema perfectului terminatiile: ero. inainte de "r" se foloseste vocala de legatura "e". erit. diferenta fiind desinentele de activ si cele de pasiv .

din forma verbului fara a se face confuzii. veti putea dobandi cunostiinte generale despre pronume.Pronumele latin In limba latina. Declinare: Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ ego nos Persoana I Genitiv mei nostrum Dativ mihi nobis Acuzativ me nos Ablativ a me nobis Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ tu vos Persoana a II-a Genitiv Dativ tui tibi vestrum vobis Acuzativ te vos Ablativ a te vobis Nota: La genitiv plural.        Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele personal demonstrativ relativ interogativ posesiv reflexiv nehotarat Pronumele personal In limba latina. Studiind cu atentie ceea ce se gaseste la link-urile de mai jos. Pronumele demonstrativ . atat persoana I. de obicei. persoana reiesind. pronumele are aproximativ aceleasi functii ca si in romana. persoana a III-a este intrebuintata prin pronumele reflexiv. sa va insusiti toate modurile in care este folosit pronumele latin. pronumele personal are doar persoanele I si II (plural si singular). cat si a II-a mai au cate o forma pe langa cea aparuta in tabel . vestrum = dintre voi / vestri = de voi. Pronumele personal se intrebuinteaza mai rar cu functie de subiect.nostrum = dintre noi / nostri = de noi. urmand apoi ca la aprofundarea gramaticii.

D.    Pronumele demonstrativ de apropiere Pronumele demonstrativ de identitate Pronumele demonstrativ de departare Pronumele demonstrativ de apropiere In limba latina. D. D. G. (ei). (huius). pronumele demonstrativ de apropiere poate fi exprimat in trei feluri:    Pronumele HIC HAEC HOC Pronumele IS EA ID Pronumele ISTE ISTA ISTUM 1. (eo ea eo). 2. D. (hae silvae). (Ac. Ac. (hic haec hoc). Abl. Pentru exemplificare. Ac. (his silvis). (huic). (his). vom declina un substantiv masculin cu pronumele IS EA ID: Acesta aceasta . (horum harum horum). (eos eas ea). Este impartit in pronume de departare. (hunc hanc hoc). (iis/eis). (his). (iis/eis). (haec silva). G. Plural: N. (harum silvarum). D. D. (hi hae haec). Ac. Ac.In limba latina. vom declina aici un substantiv feminin impreuna cu pronumele demonstrativ HIC HAEC HOC: Haec silva = aceasta padure: Singular: N. G. (hac silva). (huic silvae). Abl. Abl. (hanc silvam). (eorum earum eorum). (his silvis). (hoc hac hoc). de apropiere si de identitate. pronumele demonstrativ este folosit aproximativ ca si in romana. (eius). (eum eam id). Ac. Plural: N. G. (ei/ii eae ea). (hos has haec). Abl. Pronumele HIC HAEC HOC Declinare: Acesta aceasta Singular: N. G. Plural: N. (has silvas). (is ea id). Spre exemplificare. Abl. Pronumele IS EA ID Declinare: Singular: N. G. (huis silvae). Abl.

D. (istis). (eis/iis hortis). Plural: N. (eorum hortorum). (eorundem earundem eorundem). (istius). (ista stagna). (istis stagnis). (istum stagnum). (eodem eadem eodem). G. (istis stagnis). G. (eidem). (idem pondus). El se formeaza cu ajutorul pronumelui demonstrativ -IS EA ID-. Abl. Pronumele demonstrativ de identitate In limba latina. (istum istam istud). Ac. pronumele demonstrativ de identitate se foloseste in aceleasi ipostaze ca in limba romana. (eiusdem). G. (isti). impreuna cu particula enclitica -dem-. D. (eosdem easdem eadem). Ac. D. (is hortus). D. (eisdem/iidem). vom declina un substantiv de genul neutru. Abl. (eis/iis hortis). Spre exemplificare. (istis). Abl. (eos hortos). Ac. (istorum stagnorum). (eidem/iidem eaedem eadem). (eo horto). G. Ac. . (istos istas ista). (eodem pondere). D. (isto ista isto). Ac. Ac. Abl. impreuna cu pronumele ISTE ISTA ISTUM: Istum stagnum: Singular: N. D. (idem eadem idem). Ac. G. (iste ista istud). D. Spre exemplificare. vom declina un substantiv neutru. Ac. G. Ac. (idem pondus). Plural: N. Abl. impreuna cu pronumele demonstrativ de identitate IDEM EADEM IDEM: Idem pondus = aceeasi greutate: Singular: N. D. Abl. G. (ei/ii horti). (isti istae ista). Abl. 3. (eisdem/iisdem). (eiusdem ponderis). (eundem eandem idem).Is hortus: Singular: N. (istorum istarum istorum). Declinare: Singular: N. Abl. (eum hortum). (eius horti). (ista stagna). (ei horto). (istius stagni). Abl. (istum stagnum). Plural: N. Pronumele ISTE ISTA ISTUD acesta aceasta Declinare: Singular: N. (eidem ponderi). D. Plural: N. G. (isti stagno). (isto stagno). G.

(eisdem ponderibus). (illud simulacrum). (illis). Spre exemplificare..neamurile infrante de Tiberius Nero. pronumele relativ se acorda in gen si numar cu antecedentul. Ac.. vom declina un substantiv neutru. qui (nominativ subiect) .. (illius simulacri). (illi illae illa). Ac. la care se refera pronumele relativ. Declinare: Singular: N. (illis simulacris). Abl.. Ac. Cand cuvantul din regenta. (illo illa illo). D. Abl. D. Plural: N.voi face (ceea) ce vor. se pune. (eorundem ponderum). G. (illi simulacro). Plural: N. (illud simulacrum).. in general. insa. (illos. Pronumele demonstrativ de departare In limba latina. qui tunc erat legatus meus" (. illas. Ca si in limba romana. (illius). (illis). (eisdem ponderibus). care atunci era loctiitorul meu). erat legatus meus". (illorum simulacrorum).gentes devictas per Tiberium Neronem.Plural: N. Abl. (illis simulacris). Pronumele relativ Pronumele relativ introduce o propozitie subordonata. (ille illa illud). (illi). G. (illa simulacra). (illum illam illud). (illorum illarum illorum). impreuna cu pronumele ILLE ILLA ILLUD: Illud simulacrum: Singular: N. D. G. (illo simulacro). cu aceeasi valoare ca in limba romana. pronumele demonstrativ de departare este folosit. (eadem pondera). Forma pronumelui demonstrativ de departare la nominativ este: ILLE ILLA ILLUD. e un pronume demonstrativ (is sau ille). Singular Gen/Caz Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Ablativ Masculin: qui cuius cui quem quo Feminin: quae cuius cui quam qua Neutru: quod cuius cui quod quo Plural . D. (eadem pondera). illa). G. acesta poate fi omis in traducere: "faciam id quod volunt" .. Ac. D. (illa simulacra). Abl. Ac. G. la cazul cerut de functia sa in propozitie: "per Tiberium Neronem (acuzativ cerut de prepozitia -per-). facand legatura intre aceasta si un anumit cuvant (substantiv sau pronume) din propozitia regenta: ". Abl.

NOTA: Sunt si alte pronume interogative. quibus. quae. Cu quis se intreaba despre persoana. quae Genitiv cuius. quibus. despre nume. cui quibus. ca in romaneste. De asemenea. "Quod negotium facit?" (= Ce ocupatie are?). "Quid vis?" (= Ce vrei?). quarum. 3. cuius quorum. ce). Aici nostri tine locul substantivului Romanorum. quas. in fiecare celula sunt cate trei forme care reprezinta genul in ordinea: masculin. forma qui. quid quos. quis. quam. dar cele doua prezentate mai sus sunt esentiale. quis. dupa pronume: quocum. cea de pronume relativ. intr-o singura silaba. neutru. quod. quorum Dativ cui. cui. qua. care erau posesorii armatei despre care este vorba in text. quid (= cine. de obicei. quibus Acuzativ quem. quibuscum = cu care. quacum. Dativul -CUI. adica se intrebuinteaza singur: "Quis venit?" (=Cine a venit?). quid qui. cuius. forma qui are valoare adjectivala. Pronumele posesiv Pronumele posesive sunt acelea care inlocuiesc numele posesorului: "in conspectu exercitus nostri" (= in prezenta armatei noastre). 2. ce).se pronunta. 2. insoteste substantivul la care se refera intrebarea: "Qui homo adest?" (= Care / Ce om este aici?). In tabelul de mai sus. Dar pronumele posesiv poate inlocui in acelasi timp si numele posesorului si pe al obiectului posedat: "Helvetii prelio nostros lacessere coeperunt" (= Helvetii au . Declinarea lui quis. quae. quibus OBSERVATII: 1. feminin. Singular Plural Nominativ quis. quo quibus. Prepozitia -CUM. quid Caz/Nr. iar cu qui se intreaba despre calitate.Gen/Caz Masculin: Feminin: Neutru: Nominativ qui quae quae Genitiv quorum quarum quorum Dativ quibus quibus quibus Acuzativ quos quas quae Ablativ quibus quibus quibus Observatii: 1. poate fi intrebuintata si ca pronume interogativ (= care. quae Ablativ quo. Forma quis are valoare substantivala. Pronumele interogativ Principala forma de pronume interogativ este quis. quis.+ ablativ se pune. de obicei.

Declinarea lui meus. tuum = al tau. mei meorum. nostra. a sa (obiectul posedat apartine persoanei a III-a) posesive sunt: Mai multi posesori:   noster. meis Declinarea lui noster. meae. vestra. meis. meum mei. mea. meo meis. . Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ Ablativ Plural nostri nostrorum nostris nostros nostri nostris La cel de-al doilea tabel am dat doar formele de masculin. vestrum = al vostru (obiectul posedat apartine persoanei a IIa) Primele trei se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -us. dintre care Romanorum reprezinta pe posesor. meum Caz/Nr. a mea (obiectul posedat apartine persoanei I) tuus. nostrum Singular noster nostri nostro nostrum noster nostro Caz/Nr. meum = al meu. Cand meus insoteste un substantiv care are vocativul la fel cu nominativul.inceput sa hartuiasca pe ai nostri prin lupta). Pronumele Un singur posesor:    meus. mea Ablativ meo. b) vester nu are vocativ. mea. meum meos. face vocativul meus: "sanguis meus!" (= sangele meu!). Aici nostros tine locul substantivelor milites Romanorum. iar milites reprezinta obiectul posedat. meis. suum = al sau. -rum. cu urmatoarele deosebiri: a) Vocativul singular al lui meus este mi. meorum Dativ meo. mearum. -ra. -a. meae. a ta (obiectul posedat apartine persoanei a II-a) suus. meum mei. mea Genitiv mei. mea Vocativ mi. nostra. tua. meam. mea. mea. -um. pentru ca femininul si neutrul se deduc prin analogie. mea. Singular Plural Nominativ meus. sua. meas. nostrum = al nostru (obiectul posedat apartine persoanei I) vester. meae. meis Acuzativ meum. celelalte doua se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -er. meae. meo meis.

adjectiv. aliqua. suum. cu deosebirea ca la nominativ feminin singular si la acuzativ neutru plural au quae sau qua. quae sau qua. tuorum. In loc de meorum. vestrorum. Ele sunt: I. aliquid.. 4..OBSERVATII: 1. . Aliqui sau Aliquis. cineva). Pronumele reflexiv se foloseste cand persoana pe care o inlocuieste este aceeasi cu subiectul: "superbi se laudant" = trufasii se lauda. quae sau qua. II. 2. pronumele reflexiv nu are nominativ (in dictionar se pune acuzativul). tot cu intelesul de propriu suus se mai poate intari si cu particula -met: "suamet facta" (= prin faptele sale proprii). 3. vestrum. Exemplu: Dicat quis . "Manus lava!" (= Spala-te pe maini) -.aici s-a omis folosirea lui meo. Ablativul singular de la meus.. suus se pot intari prin particula -pte cu sensul de propriu: "suopte ingenio" (= prin talentul sau propriu). quod. In limba latina numele posesiv nu se mai intrebuinteaza atunci cand este usor de inteles: "Veni cum patre" (= Am venit cu tata) -. aliquod. Aliquis. In loc de vester. Quis. Pronumele reflexiv Numar/Caz Singular/Plural Declinare Nominativ Genitiv sui Dativ sibi Acuzativ se Ablativ se Observatii: 1. 4. oarecare). nostrorum. Ca in limba romana. (= ar putea zice cineva . pronume (= vreunul. adjectiv (= vreun. Ele se pot intrebuinta si cu valoare pronominala si cu valoare adjectivala. nostrum. pronume (= un oarecare) Qui sau quis. tuum. tuus.) Se declina ca interogativele respective. adica fara a preciza. "suapte manu" (= cu mana sa proprie). Compusi ai lui quis si ai lui qui: 1.are aceleasi valori ca si cele ale pronumelor personale (sui memoria = aducerea aminte de el). Pronumele nehotarat Pronume nedefinite sau nehotarate sunt acelea care inlocuiesc nume de fiinte sau de lucruri in mod nedeterminat. 2.. gasim la scriitorii din perioada arhaica genitivul plural in -um: meum. aliqua.se pune dupa pronume: secum = cu sine. 3.aici s-a omis folosirea lui tuas. suorum. quid. Prepozitia -CUM. gasim forma arhaica voster. Genitivul -SUI.

unaquseque. ne si dupa adverbul interogativ num. Se declina unus asa cum s-a aratat la numeralul cardinal si quisque. Quidam. quaepiam. Libet este prezentul indicativului de la verbul impersonal libet (= imi place). adjectiv (= oricare vrei). quorundam. cu deosebirea ca la nominativ singular feminin si la nominativ si acuzativ plural neutru face numai aliqua. iar -piam ramine invariabil. 4. quoddam. nec quidquam accidit (= si nu s-a intamplat nimic). adjectiv (= un oarecare). quarundam. prezentul indicativului de la verbul volo = vreau. nisi. 4: gen. nobilissimus quisque (= Au fost alesi trei sute cincizeci si opt. quselibet. quidpiam sau quippiam. pronume (= oricine-ti place). quarumdam se gaseste si scrierea quendam. b) pe langa superlative. quaepiam. quidvis. Se declina quis si qui. Se declina quis. Unusquisque. Septimus quisque vulnus habebat (= fiecare al saptelea era ranit = la sapte insi = din sapte in sapte . adjectiv (= fiecare). pronume (= cineva). dat. pronume (= fiecare: Pro se quisque (= fiecare pentru sine)). particula . pronume (= fiecare). Nota: Pe langa superlative poate fi si la singular. Se declina qui. alaturi de quemdam. quodlibet. Qusepiam cohors (= vreo cohorta).quam ramine invariabila. Quivis. aliquis este inlocuit cu quis: Si quis adest (= daca este de fata cineva). pronume (= oricine vrei). qusevis. Se declina quis. adjectiv. 6. quodpiam. iar particula dam ramine invariabila. uniuscuiusque. unumquodque. Quidam. qusevis. Quisque. unumquidque. un oarecare). 8. asa cum este specificat mai sus la nr. Fiat quidlibet (= intampla-se orice). unicuique etc. quorumdam. Nota. (= fiecare). Pluralul lui quisque se intrebuinteaza in deosebi: a) Cu substantivele care au numai pluralul: castra quseque (= fiecare tabara). unaquseque. quodque. aratand totalul acelora care au o anumita calitate in cel mai inalt grad: optima quseque rarissima sunt (= toate cele foarte bune sunt foarte rare). Vis este persoana a II-a singular. quidque. quselibet. in atat: Quinto quoque anno (= in fiecare al cincilea an = din cinci in cinci ani). fara plural. Quispiam. Quisque insotit de un numeral ordinal exprima ideea Ћdin atat . 7. iar particula aii. 3. Quispiam dicet (= va zice cineva). Quisquam. Nota: Dupa adverbele de negare (haud. toti cei mai de seama). ne aliquis. Dupa conjunctiile si. quidlibet. iar libet ramane invariabil: Quemlibet sequere (= urmeaza pe oricine-ti place). non. iar vis ramane invariabil: Cuiusvis hominis est errare (= oricare om poate gresi). pronume (= un anumit. Quivis. avand acelasi rol: Trecenti quinquaginta octo delecti sunt).ramane invariabila. quseque. quaedam. iar -que ramine invariabil. Se declina quis. 2. La acuzativ singular si la genitiv plural. neque) quisquam are intelesul lui nemo. adjectiv (= oricare-ti place). Quilibet. Se declina qui. Quilibet. .. la neutru. quaedam. quiddam. Exemplu: Estne quisquam? (= este oare cineva?).Se declina dupa declinarea lui quis si a lui qui. Se declina qui. Dic num quis venerit (= Spune daca a venit cineva). Quispiam. Este foarte intrebuintat in locul lui quisque. quandam. quamdam.unul era ranit). quseque. Quisque. 5.. Unusquisque. pronume (= cineva). iar quidquam pe al lui nihil: Haud quisquam venit (= n-a venit nimeni). adjectiv (= vreun). numquam) sau conjunctiile negative (nec. quodvis. Cu toate acestea chiar la Cicero se intalnesc constructii ca: si aliquis. quidquam sau quicquam (fara forma speciala de feminin si fara plural).

dat. Acestea sunt: unus. dat. -tra. altarum. gen. utrique = si unul si altul din doi alter. iar -cumque (sau -cunque) ramane invariabil. Quicumque. Uterque eorum exercitum educunt (= si unul si altul dintre aceia . -tra. care au valoare pronominala: 1. alia. quidquid sau quicquid. Unus quis quis. sing. gen. gen. afara de genitiv singular si dativ singular. -um. 10. ca subiect. alteri = celalalt din doi alius. Se declina qui. toti = intreg. gen. nulii = nici unul. altera. utrillbet = oricare-ti place din doi uterque. Este format din unus si quisquis si se declina unus dupa declinarea indicata la numeralele cardinale si quisquis asa cum s-a aratat mai sus la nr. dat. solius. gen. Este format din pronumele quis reduplicat si se declina fiecare parte. dat. -i pentru toate genurile. aliud. dat. soli = singur totus. b) cand este pe langa un substantiv care are numai forma de plural: utraque castra (= amandoua taberele). si. solum. gen. c) se aplica si lui alter: altera castra (= cealalta tabara). -ra. Punctele b). dat. quoquo animo (= in orice dispozitie sufleteasca). -um. quodcumque (= oricare). -um. gen. neutri = niciunul din doi utervis. Doua pronume cu sens negativ. III. utrumque. -um. de catre fiecare dintre aceste doua grupe). Nemo (= nimeni). utravis. -trum. vreuna uter. tota. dat. Pentru genitivul . gen. dat. orice). Un numar de pronume care au la nominativ singular aceleasi terminatii ca adjectivele de clasa I (-us. ullius. uni = un singur. nici una nonnullus. cea de neutru numai ca pronume.amandoi . Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat. alteri (= cealalta grupa). dat. 10. nullius.scot armata). gen. dat. qusecumque. vreuna nullus. utrallbet. Cu toate acestea este folosit si pluralul: a) rareori in locul singularului: utrique imperatores in loc de uterque imperator sau uterque imperatorum. utriusllbet. IV. sola. Este intrebuintat mai mult la genul neutru. -a. dat. o singura ullus. unumquidquid (= fiecare in parte. nonnullius. fara forma speciala de feminin (= oricine. Quisquis. utri = unul din doi neuter. dat. Forma de masculin se intrebuinteaza si ca pronume si ca adjectiv. gen. In utramque partem disserere (= a discuta in amandoua sensurile). tot alteruter. -um. gen. -a. alli = altul solus. -a. gen. alterutra = amandoi Nota: Uterque prin forma de singular exprima ideea de plural. utriusvis.9. -trum. utrius. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat: Locupletare aliquem quacumque ratione (= a imbogati pe cineva prin orice mijloc). neutrius. alterius.latina si elina). -er. A quibus utrisque (= de catre amandoua grupele. totum. utriusque. utrumvis. Se intrebuinteaza la nominativ si rareori la ablativ singular si la nominativ plural: quoquo modo (= in orice mod). alius. a caror declinare o urmeaza la toate cazurile. gen. -rum). in perioada clasica este folosit numai la nominativ singular (nemo) la dativ singular (nemini) si la acuzativ singular (neminem). utraque. la care au terminatii pronominale: gen. dat. ulii = vreunul. quoquo consilio (cu orice plan). utrivis = oricare vrei din doi uterllbet. nonnulli = vreunul. are uneori predicatul verbal la plural: Utraque lingua (= amindoua limbile . -ius. -a. sing. 11. c) cand infatiseaza doua grupe de persoane sau de obiecte. unius. totius. -a.

-libet raman peste tot invariabile. qualislibet. Genitivul nihili si ablativul nihilo sunt provenite si imprumutate de la forma neintrebuintata nihilum. aliquantula. quantalibet. Nihil (= nimic). nulii). . nou nihil = ceva. adjectiv (= cat de mic iti place) quotuslibet. de ce fel vrei) qualislibet. aliquanta. Observatie: Nemo si nihil precedate de non au sensurile: non nemo = cativa. qualelibet. quantulumvis. Este nedeclinabil. quantulumlibet. V. adjectiv (= destul de mare) aliquantulus. adjectiv (= cati iti va placea) Observatie: La aceste pronume se declina partea adjectivala (quantus. quantulalibet. cu forma si declinare adjectivala. aliquantum. -e). quotalibet. -a. -a. iar -vis. quantumlibet. adjectiv (= cat de mare vrei ) quantuslibet. pronume si adjectiv (= de orice fel. constituie pronume nehotarate cu rol pronominal sau adjectival. aliquantulum. quantavis. urmand declinarea pe care o indica numarul. insa cu numele de popoare se intrebuinteaza adjectival: Nemo Gallus (= nici un gal). quotus. qualisvis. quantulavis. -um.si ablativul singular sunt utilizate formele lui nullus (nullius. qualevis. terminatiilor fiecareia. compuse cu particolele cu care se compune quis sau qui. -a. Nota: In general nemo se intrebuinteaza cu valoare de pronume. 2. quantumvis. quantalus. de ce fel iti place) quantusvis. adjectiv (= cat de mic vrei) quantuluslibet. pronume si adjectiv (= de orice fel. -um. Un numar de pronume relative si interogative. adjectiv (= destul de mic) qualisvis. in dictionare insa este si un genitiv singular neminis. -um. qualis. adjectiv (= cat de mare-ti place) quantulusvis. aliquantus. quotumlibet.

a. a. um 2 . um 3 . e. um 16 . um 20 . . a.. . numeralul arata cantitatea sau ordinea prin numarare a fiintelor sau a lucrurilor.XXIX undetriginta undetricesimus. ordinea. . um 6 ..VI sex sextus. a. um 18 . um 4 . um 29 . um 30 . a. . 40 .XIV quattuor decum quartus decimus. a. fisiere care contin aceasta parte de vorbire sistematizata.DOC din josul paginii.XII duodecim duodecimus. a.. 50 .. cel ordinal..XV quindecim quintus decimus.XXX triginta tricesimus.. a. a. um 5-V quinque quintus. um 21 ..XL quadraginta quadragesimus.II duo. a.. o secundus.. um 15 . um 14 . um 8 . a..IX novem nonus.IV quattuor quartus.XXI viginti unus vicesimus primus 22 . um 13 . um 11 . um ..XVII septendecim septimus decimus.cardinal. .XIII tredecim tertius decimus. . a. a..X decem decimus.XVI sedecim sextus decimus.XXVIII duodetriginta duodetricesimus.. a.. um 19 .. a.. um .L quinquaginta quinquagesimus.VII septem septimus. descarcati fisierele . a.... 28 . a.XIX undeviginti undevicesimus. a.XX viginti vicesimus.XXII viginti duo vicesimus secundus . Numeralul cardinal arata cantitatea. um primus. a..XVIII duodeviginti duodevicesimus. ordinal. a. toate cele patru tipuri .. . a. um 7 . a. ... um 9 . Tabel cu numeralul latin Numarul: Cardinal: Ordinal: 1-I unus. a.Numeralul latin In limba latina. um . um 10 . a. a. um 12 . . ca si in limba romana. Pentru a avea numeralul complet.VIII octo octavus.III tres. um 17 .XI undecim undecimus. ia tertius.. a. distributiv si adverbial -.

.DC sescenti... quadrigentesimus. ...CM nongenti. sescentesimus. ..... a . um ..... prepozitia este partea de cuvant care se aseaza inaintea substantivului. nongentesimus. a .DCCC octingenti. ae. quingentesimus. a.CCC trecenti.. 200 ... um . 600 ... cu Ablativul si prepozitii care se construiesc atat cu Acuzativul. um . a. a ..... prepozitiile se impart in trei grupe. ..... um . septingentesimus.D quingenti. centesimus.. ae. a. ...ante.... ae. 300 . cat si cu Ablativul. cis = imprejur.. a. de jur imprejur. dincoace. a . apud. a. um centesimus (et) primus .. peste. circa.. .... um .... millesimus. In functie de cazurile cu care se construiesc.circum. um .. a. . 70 .. octogesimus. 80 . um Prepozitia limbii latine Asa cum o arata si numele (prae-positio = punere inainte)..CC ducenti. citra.... 900 . 700 . nonagesimus.. . a.. a. septuagesimus..DCC septingenti.. Prepozitii cu Acuzativul Sunt cele mai numeroase.. um . . a ..C centum 101 .. ... a. ae. . impotriva. 90 . ad. a . . um . . ducentesimus. 500 . um ..M mille sexagesimus.. 100 . ... um .LXXX octoginta . . a.60 .CI centum unus .. 400 .. . ae. a .. um .XC nonaginta .. si pentru insusirea lor s-a recurs adesea la anumite procedee mnemotehnice. a. ae.. a .. trecentesimus. adversus = inainte... 1000 .. 1. . a.. a. a.. si anume: prepozitii cu Acuzativul.LX sexaginta . catre.. la. um .. 800 . ae..... ae.CD quadrigenti.LXX septuaginta . octingentesimus..

Prepozitii cu Acuzativul si Ablativul Pot cere atat acuzativul. prin urmare. conjunctiile de acest tip pot fi: a) De cauza: quod. catre. -vel = sau-. din pricina. quare. super = in.coram. quamobrem = de aceea. "usque Iovem" (= pana la Jupiter.): Aceste prepozitii cer cazul Acuzativ atunci cand verbul din propozitie exprima miscare. Conjunctiile subordonatoare Conjunctiile subordonatoare leaga o propozitie secundara (subordonata) de o propozitie regenta. absque. secundum = aproape.sine. 1. pro si prae = fara. pana la Dumnezeu). verum. cum. in afara. 2. supra. . namque = caci. Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare si subordonatoare. trans = peste. in urma. -sau. tenus. extra = fata de. c) Adversative: sed = dar. abs si de = de. la (3. cum = fiindca. - Conjunctia Este partea de vorbire nedeclinabila. vero = iar. inauntru. quandoquidem. autem = insa. infra. ex si e = inaintea. 2. urmatoarele prepozitii: . pana la. . cat si ablativul. ex. si Ablativul cand arata starea pe loc. atqui = totusi. neque = nici. de/din. OBS. quando. d) Cauzale: nam. propter. pentru aceea. de catre. fara. contra. b) Disjunctive: aut = sau. Conjunctiile coordonatoare Acestea. dupa. penes. quoniam. versus. vel-. dedesubt.a. -que (enclitic) = si. clam. ob = sub. intra. iuxta. impotriva. peste. per. ac. ceterum = de altfel. langa. attamen.in. tamen. subter. proinde = ca atare + un verb la imperativ. post. quippe = caci. pone. dincolo de. Dupa felul in care stabilesc relatiile de subordonare. praeter = in putere. dupa.erga. etenim = deoarece. pe langa. sub. intre. urmatoarele prepozitii: . nempe. pentru si inainte. igitur = asadar. sub. cu si din. la randul lor. Prepozitii cu Ablativul Cer dupa ele Ablativul. OBS: Ar fi trebuit inclusa printre prepozitii cu Acuzativ si usque (= pana la). care uneste parti de propozitie de acelasi fel sau propozitii intre ele. inter. prope. prin. sunt de mai multe feluri: a) Copulative: et = si. quapropter. pe ascuns. pentru ca. deoarece. atque = si. pe/despre. . ab. de la. ultra. itaque. quia. 3. at (ast) = iar. din cauza. enim. e) Conclusive: ergo = deci.

raspund urmatoarele adverbe: pridem (= de mult timp). ca si cand. de intrebare. ori prin schimbarea categoriei gramaticale. compunere. priusquam. quin. olim (= odinioara). si forte. interdiu (= ziua). de loc. ut. indata ce. raspund urmatoarele adverbe: hic (= aici). tamquam si. ca mai putin sa. dupa). de indoiala si de mod. statim (= pe data). precum. dein (= apoi. d) De conditie: si. iamdudum (= inca de demult). b) Adverbe care raspund la intrebarea "unde?" (= "de unde?"): hinc (= de aici). ut si. incat nu. extem (= imediat). numai sa. simul ac.. si quidem. cum licet = desi. istac (= pe aici). cum primum. quamquam. iampridem (= inca. velut si. dummodo = daca. donec. quoad. tametsi. eodem (= in acelasi loc). de negare. mane (= dimineata). raspund adverbele: hue (= incoace). de afirmare. statim ut = cand. inainte de a. noctu (= noaptea). intus (= inauntru) etc. istic (= aici). . ut. postridie (= a doua zi). care se alatura unui cuvant si indeosebi unui verb. = incat. Adverbe de timp a) Pentru intrebarea "quando?" (= "cand?"). ori de cate ori. quando. eo (= acolo). exista adverbele: nunc (= acum). ut primum. daca intr-adevar. antequam. pridie (= alaltaieri). Aproape toate adverbele provin din substantive. c) La intrebarea "quamdiu?" (= "de cat timp?"). deja de mult timp) etc. quominus = ca. c) La intrebarea "quo?" (= "incotro?"). cras (= maine). ut non. Adverbul limbii latine Este o parte de vorbire invariabila. daca cumva. c) De concesie: etsi. ibi (= acolo). rezultand fie prin procesul de derivare. e) Completive: quod. nunquam (= niciodata). alibi (= in alta parte). ca sa. aliunde (= de aiurea). numai daca. de cantitate. proinde ac si = cum. nuper (= de curand). In functie de ideile pe care le exprima. dum. eadem (= tot pe acolo). pe cand. 2. istuc (= incoace). dupa ce. adjective.b) De consecutie: ut. postquam si posteaquam. inde (= de acolo). acque ac si. 1. quamvis. ca nu cumva sa. g) De timp: cum. etiamsi.. daca nu. Felul fiecarui adverb se stabileste dupa intrebarea la care raspunde. ibidem (= tot acolo). huc (= intr-acolo). ca si Cum. cu toate ca. pana sa. sa. quasi. mine (= de acolo). alia (= pe alta cale) etc. pronume si verbe. in timp ce. Adverbe de loc a) La intrebarea "ubi?" (= "unde?"). raspund urmatoarele adverbe: (= multa vreme). nonnunquam (= uneori). iistac (= pe acolo). d) La intrebarea "qua?" (= "pe unde?"). ne. sin nisi.. raspund adverbele: hac (= pe aici). ubi primum. adverbele sunt de opt feluri: de timp. deinde. vespere (= seara). undique (= de pretutindeni) etc. spre a-i modifica ori nuanta. paulisper (=de putina vreme) etc. ori intelesul. si modo. hodie (= azi). f) De comparatie: ut. b) La intrebarea "quamdiu?" (= "cat timp?"). tamdiu (= asa de mult timp).

. nimio (= cu prea mult) etc.. fortassis (= poate ca) etc. plurimum (= foarte mult) etc. quamobrem (= de ce. adaugand terminatia "ter". nu prea). a. "utilis.. La fel se formeaza adverbe si din adjectivele terminate in "x". inlaturand terminatia "i". parum (= putin). aliquantum (= putin. nimium (= prea mult). "cat?". um" . prin adaugarea terminatiei "iter" la tema. De exemplu.. sane (= desigur). nimirum (= adica. vero (= intr-adevar). forsan (= poate). an (= oare . de la "soller.r". quemadmodum (= in ce chip). Adverbe de intrebare utrum (= oare). De exemplu... cur (= pentru ce). quomodo (= cum). satis (= destul).. longe (= cu mult). Adverbe de afirmare ita (= astfel). fara indoiala). 8. 4. utrum . quidem.meritat . utile" devine "utiliter". a. b) De la adjective de categoria a II-a cu tema in ". sau) etc. ne (= nu chiar). scilicet.e". forsitan (= poate ca).cu intelepciune. aud (= nici). pentru ce). etiam (= chiar). "cat de mult?"): tantopere (= pana intr-atat).zgarcit.cu dibacie. "meritus. b) Raspund la intrebarea "quoties?" (= "de cate ori?"): toties (= de atatea ori). bis (= de doua ori) etc. nondum (= inca nu) etc. 7. terminatiile "e" (veche terminatie de instrumental) sau "oo" (terminatie de instrumental in Ablativ). 5. prin adaugarea la tema obtinuta din genitiv.. de la adjectivul "avarus.. plus (= mai mult).3. sapientis". profecto (= de buna seama). equidem (= ce e drept). se obtine "sapienter" . solleris" obtinem "sollerter" . ele . .. Gradele de comparatie ale adverbelor de mod Adverbele de mod sunt singurele care pot avea si grade de comparatie.cu zgarcenie. Adverbe de negare non (= nu). adaugand terminatia "er". obtinem "avare" .nt".pe merit. quinetiam (= ba inca) etc. De exemplu. "simplex" devine "simpliciter". 6. Adverbe de indoiala forte (= fara indoiala)..devine "merito" .. Ele se pot forma in mai multe feluri: a) De la participate sau adjective de categoria I... semel (= sase ori). um" . multo (= cu mult). c) De la adjectivele de categoria a II-a de tipul ". de la "sapiens. c) Raspund la intrebarea "quantopere?" (= "pana intrucat?".is. Adverbe de cantitate a) Raspund la intrebarea "quantum?" (= "cat?"): tantum (= atat de). Adverbe de mod Adverbele de mod sunt cele mai numeroase. de exemplu. ori de la cele cu tema in ".

Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei). ah. heu. inlocuind terminatia "us" din superlativul adjectivului. e) Interjectii de amenintare si compatimire: vae! (= vai!). 2... g) Interjectii de incurajare: eia. 3. hercule. Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia). iata ca!). Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului. pro! (= o.derivand din cele ale adjectivelor. pfuif). hem (= ei. sau un strigat. d) Interjectii de mirare: oh. o stare sufleteasca spontana. vai!). apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna). evax (= bravo!). hercle. macte (= hai! ei bine! bravo!). b) Interjectii de bucurie: evoe."fecundissime".). mehercle (= ei! hei! pe Hercule!). genitivul poate exprima: 1. c) Interjectii de indignare: proh. Ex. hui (= piei! pleaca de aici. Superlativul adverbului se formeaza. Valorile nominativului 1. pape. I. h) Interjectii de chemare: heus. f) Interjectii de scarba: apage. age. Intrucat interjectiile arata o stare sufleteasca sau un sentiment ele au fost impartite astfel: a) Interjectii de durere: o!. ah. liber Lucii (= cartea lui Lucius) Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)). uneori poate avea si rolul de complement. pentru numele. fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) . cu terminatia "e" . eho. 2. Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius).: evoe tuum (= bravo tie!). Posesia. Interjectia limbii latine Este una dintre partile de vorbire indeclinabile. "doctissime" etc. Cu rol de atribut. hei (= O. prin care se exprima un sentiment. Comparativul adverbelor este la fel cu comparativul neutru al adjectivelor "utilius". "facilius" etc. poftim.

auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor). mai ales la numele de orase. concordiam parat. Valorile vocativului Vocativul latin este. 6. 3. o comedie a lui Plaut). fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti). cazul chemarii (loco. o mores (= O. comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". "a duce lipsa" ("de ce?"). Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate.3. persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari). este precedat uneori de interjectia o!. pars mei (= o parte din mine). annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor). eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig. ce obiceiuri!). persoana careia i se atribuie. -are. Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in. ad. -avi = a chema) si al adresarii. Cu rol de complement. O fortunatos agricolas (= O. eo domum (= ma duc acasa). fericiti agricultori!). liber magni pretii (= o carte de mare pret). ce timpuri. Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). dar si. Se pun la cazul dativ: 1. fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma).: memento mei (= adu-ti aminte de mine). principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect. i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti). Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam. In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei II. 5. te benedicimus. tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). posesorul. ca si in romana. rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2. cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")). Substantivul la vocativ nu este o parte a . = de aceeasi teapa)). 4. Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana). 5. optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). 2. Valorile acuzativului 1. Valorile dativului Ca si in limba romana. Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv"). "a acuza" ("de ce?") etc. 4. 3. Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). 4.

die septimo (= in a saptea zi). Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant). Carthagine (= la Cartagina). ablativul poate fi insotit. cat si cu acuzativul. spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina). Athenis (= la Atena). adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). argento spoliavit (= a pradat de bani). cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant). Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc). 2. ci un element sintactic incident. cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in. Ablativul poate exprima separarea. de exemplu. 1. de prepozitii. Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale.propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. hieme (= iarna). trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz. impreuna cu prietenii". gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). cum am vazut. Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori". pe. tot astfel. . 1. specific limbii latine. sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara". Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. 3. melle dulcior (= mai dulce ca mierea). 2. Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi). merito (= pe merit). Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. ioco (= in gluma). In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). nocte (= noaptea). ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). In aproape toate aceste functii. originea: rure venit (= vine de la tara). antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). indepartarea (in latina ablatus = indepartat).

Aceasta constructie poarta numele de acuzativ cu infinitiv si este mijlocul obisnuit de a forma propozitiile completive cand verbul de care depind inseamna: "a spune". I si a II-a) sau reflexiv. este de asemenea la acuzativ: scio me felicem esse (= stiu ca sunt fericit). Corinthi = in Corint) -. scis te felicem esse (= stii ca esti fericit). ablativul ia locul unui vechi caz. narro = povestesc. iar predicatul la modul infinitiv ("portare" si "providisse"). "a dori": dico = spun. dico eum venisse (= spun ca el a venit). dico eum venturum esse (= spun ca el va veni) sau dico eam venturam esse (= spun ca ea va veni). locativul. scit se felicem esse (= stie ca e fericit). doceo = invat (pe cineva). e de observat ca atunci cand el este acelasi cu al propozitiei principale. cupio = doresc. viitorul pentru o actiune viitoare: dico eum venire (= spun ca el vine).la celelalte declinari se foloseste ablativul. Acuzativul cu infinitiv Daca analizam traducerea romaneasca a frazelor:   puer demonstrat me rem superfluam mecum portare (= copilul arata ca (eu) duc cu mine un lucru de prisos). "a afla". se foloseste acuzativul pronumelui personal (pers. "a fi de parere". scribo = scriu. In ceea ce priveste subiectul. Timpurile infinitivului cu rol de predicat sunt cele cerute de sensul frazei: prezentul pentru o actiune prezenta (concomitenta cu actiunea verbului din propozitia principala). "a avea o senzatie" sau "un sentiment". observam ca propozitiilor completive din romaneste ("ca eu duc" si "ca natura sa ingrijit") le corespund in latineste constructii neintroduse prin conjunctie. "a sti". . audio = aud. affirmo = afirm. sentio = simt. video = vad.In aceasta functie. iubeo = poruncesc. dar al caror subiect se afla la cazul acuzativ ("me" si "naturam"). scio = stiu. perfectul pentru o actiune trecuta. nego = spun ca nu. acordat cu subiectul. la nume de orase. care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. disco = invat (ceva). numele predicativ. nescio = nu stiu. nesciebam et in hoc nobis providisse naturam (= nu stiam ca natura s-a ingrijit de noi si in aceasta privinta).

absolutus inseamna "dezlegat"). functia de complement circumstantial de timp. periclitante te (= tu fiind in primejdie) . Observatii 1. dicta este un participiu perfect pasiv si exprima actiunea unui verb. intre altele.) prescurtate. Conjugarile perifrastice  Conjugarea perifrastica activa . iar cand actiunea exprimata de constructia de ablativ absolut este incheiata deja cand are loc actiunea din propozitia principala. se foloseste participiul pasiv al verbului (bineinteles tot la cazul ablativ). daca o consideram drept o propozitie prescurtata:   subiect: substantiv (sau pronume) in ablativ predicat: participiu in ablativ. ne aflam in fata unei propozitii circumstantiale (de timp. periclitante te (= tu fiind in primejdie). me puero (= eu fiind copil / pe cand eram copil). se poate traduce cu ajutorul gerunziului romanesc: die dicta (= un termen fiind fixat). te in cel de al doilea) nu joaca nici un rol sintactic (subiect sau complement) in propozitia principala. putem considera die dicta drept prescurtarea unei propozitii temporale: "dupa ce i-a fost fixat un termen". poate fi analizata astfel.  Constructia latineasca de mai sus. de aceea inainte de a sti ce fel de circumstantiala prescurteaza. de cauza. de aceea constructia poarta numele de ablativ absolut (in latina. Ablativul absolut nu se introduce prin nici o conjunctie. se pot forma ablative absolute numai dintr-un subiect si un nume predicativ: Cicerone consule (= Cicero fiind consul / in timpul (anul) cand Cicero era consul). formata dintr-un substantiv si un participiu (ambele in cazul ablativ). se mai poate traduce si printr-o propozitie temporala: "in momentul cand tu erai in primejdie". verbul din constructie se foloseste la ablativul participiului prezent. la un termen (de judecata) fixat) . Verbul esse neavand participiu. cand actiunea ablativului absolut se desfasoara concomitent cu desfasurarea actiunii din propozitia principala. 4. Asadar. de cauza etc. 3. Subiectul propozitiei (die in primul exemplu. de mod etc.complement de timp.Ablativul absolut Se stie faptul ca ablativul indeplineste. Cand un asemenea complement este format dintr-un substantiv insotit de un participiu (acordat cu substantivul).se observa ca aici limba romana nu poate reda participiul prezent latin decat printr-o constructie in care se foloseste gerunziul. 2. Avem doua exemple:  die dicta (= intr-o zi fixata.

Cand in propozitia care exprima necesitate avem un verb intranzitiv. ca in exemplele: Iuliam epistulam missura est (= Iulia are de gand sa trimita o scrisoare). De exemplu. Participiul viitor activ se acorda in gen si numar cu subiectul. iar verbul esse la persoana III singular. rezulta o constructie impersonala.. constructia romaneasca: "Cartile trebuie citite de catre elevi (sa fie citite)" va fi tradusa. Conjugarea perifrastica pasiva se formeaza folosind gerundivul verbului de conjugat si diferite forme modale si temporale ale verbului sum esse fui. in schimb. Pentru a reda in limba latina ideea de necesitate nu se foloseste nici unul din cuvintele care inseamna trebuie (optet. decet). redata in limba romana prin verbul a trebui la diferite forme temporale.. Conjugarea perifrastica pasiva Conjugarea perifrastica activa Se formeaza din participiul viitor activ al verbului de conjugat si diferitele forme ale verbului sum esse fui. ca in exemplul: Marcus epistulam missurus est (= Marcus are de gand sa trimita o scrisoare). Conjugarea perifrastica pasiva Dupa cum se stie. In asemenea constructii din limba latina subiectul logic sta intotdeauna in cazul dativ. conjugarea perifrastica pasiva poate avea forme pentru modul indicativ. cand acesta exista explicit sau subinteles.. retinem urmatoarele: verbul sum esse fui imprumuta forma temporala a verbului a trebui din constructia romaneasca si persoana si numarul verbului a fi din constructia romaneasca. (nu are forma pentru infinitiv viitor). In cazul acesta. . propozitia: "Profesorul trebuie sa-i laude pe elevii silitori" devine in urma transformarilor: "Elevii silitori trebuie sa fie laudati de catre profesor". atunci participiul se foloseste la genul neutru numarul singular.aceasta propozitie este tradusa astfel: Omnibus militibus pro patria putandum est: avem subiectul logic omnibus militibus. subiectul gramatical din asemenea propozitii devine subiect logic. Participiul viitor pasiv al verbului de conjugat trebuie sa se acorde cu subiectul gramatical al propozitiei. Nos Romam visuri sumus (= Avem de gand sa vizitam Roma sau Urmeaza sa vizitam Roma). De exemplu: "Toti soldatii trebuie sa lupte pentru patrie" . Observatie: Orice propozitie formata din subiect si determinativele lui. iar subiectul gramatical devine complement de agent (subiect logic). predicat verbal la diateza activa si complement direct poate fi transformata in propozitie cu verbul la diateza pasiva in care complementul direct devine subiect gramatical. Conjugarea perifrastica activa exprima intentia (a avea de gand sa . In acest fel.. tinand cont de cele spuse mai sus: Libri discipulis legendi sunt.) si iminenta (urmeaza sa . daca subiectul nu exista. participiul viitor pasiv sau gerundivul exprima ideea de necesitate. De exemplu. o asemenea transformare este posibila numai in cazul cand in propozitia initiala exista un verb tranzitiv. pentru modul conjunctiv. In ceea ce priveste folosirea verbului auxiliar sum esse fui. dar nu avem subiect gramatical. nu exista complement direct care sa devina subiect gramatical. gerundivul fiind la neutru si verbul la indicativ prezent persoana III singular. pentru infinitiv perfect.). pentru infinitiv prezent.

ca sa fie tradusa prin impersonal).Propozitia "Profesorul a trebuit sa-i laude pe elevii silitori" se traduce astfel: Discipuli seduli magistro laudandi fuernunt. . Propozitia: "Toti romanii trebuiau sa mearga la Roma" se traduce astfel: Omnibus Romanis Romam eundum erat (intelesul ar fi si: "Trebuia ca toti romanii sa mearga la Roma" .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful