Substantivul latin

In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. Substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa invatam si genitivul, pentru ca dupa terminatia acestuia stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea I are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a (us) si declinarea a V-a (ei). Obs.: A nu se confunda declinarile a II-a cu a V-a, fiindca au tot (i) in final, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are una dintre terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es).

     

Declinarea I Declinarea II Declinarea III Declinarea IV Declinarea V Genul substantivelor

Declinarea I
Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminin, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti, nume de popoare sau nume de barbati. Terminatia de la genitiv dupa care distingem substantivele de declinarea I este (ae). Terminatiile: singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a lung), V. - (a); plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); Obs.: Terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie. Paradigme: silva, silvae s.f. (= padure) (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, nici nume de popor, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. (silvae);

agricola, agricolae s.m. (= agricultor) (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. (agricola), V. - (agricola); plural: N. -(agricolae), G. - (agricolarum), D. - (agricolis), Ac. - (agricolas), Abl. (agricolis), V. - (agricolae); (se poate observa ca ambele substantive se comporta la fel, nu exista vreo diferenta in modul de declinare, dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural - substantivele dea, deae si filia, filiae nu fac dativul plural deis, respectiv, filiis, ci deabus si filiabus. O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel, desi, dupa regula, gramatical ar fi Pater familiae (este vorba de un genitiv arhaic) (=Tatal/capul familiei).

Declinarea II
Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculin si neutru. Cele de gen masculin au la nominativ singular terminatia (us), iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (um). Sunt si substantive de genul feminin, care sunt terminate in (us) la nominativ singular si se comporta precum cele masculine, doar ca acestea denumesc arbori (ceea ce iese din pamant, inclusiv humus, humi s.f. (= pamant)) sau nume de tari. Mai sunt si substantive care au la nominativ singular terminatia (er), care se declina in rest la fel cu cele in (us) si sunt masculine. Recunoasterea substantivelor de declinarea a II-a se face dupa terminatia (i) de la genitiv singular, care este comuna fiecarui gen. Terminatiile: Masculinul si femininul: singular: N. - (us sau er), G. - (i), D. - (o), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (e sau er); plural: N. - (i), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (os), Abl. - (is), V. - (i); Neutrul: singular: N. - (um), G. - (i), D. - (O), Ac. - (um), Abl. - (o), V. - (um); plural: N. - (a), G. - (orum), D. - (is), Ac. - (a), Abl. - (is), V. - (a); Obs.: La genul neutru totdeauna nominativul, acuzativul si vocativul sunt identice, in cazul declinarii a II-a singular (um) si plural (a). Paradigme: hortus, horti s.m. (= gradina)

singular: N. - (hortus), G. - (horti), D. - (horto), Ac. - (hortum), V. - (horte), Abl. - (horto); plural: N. - (horti), G. - (hortorum), D. - (hortis), Ac. - (hortos), V. - (horti), Abl. - (hortis). simulacrum, simulacri s.n. (= statuie) singular: N. - (simulacrum), G. - (simulacri), D. - (simulacro), Ac. - (simulacrum), V. - (simulacrum), Abl. - (simulacro); plural: N. - (simulacra), G. - (simulacrorum), D. - (simulacris), Ac. - (simulacra), V. - (simulacra), Abl. - (simulacris). Exceptii: Sunt doua substantive masculine care nu fac vocativul in (e), ci identic cu nominativul: Agnus, agni = miel si deus, dei = zeu. Aici parerile sunt impartite, unii sustinand ca de fapt este un nominativ al adresarii in texte, cert e ca cele doua substantive au conotatie religioasa; daca ar fi sa ne adresam unui miel pur si simplu, tot agne am folosi. Sunt trei substantive de genul neutru care se termina la nominativ singular in (us): virus, viri = otrava; pelagus, pelagi = mare; vulgus, vulgi = gloata; acestea se vor declina dupa regula de baza: neutrul are intotdeauna nominativul, vocativul si acuzativul cu aceeasi forma. Substantivele care au tema terminata in (i), fac genitivul identic cu aceasta: Ovidius, Ovidii - vocativ Ovidi. Exista si substantive terminate in (ir) la nominativ singular, de exemplu: vir (= barbat), triumvir, decemvir, levir (= cumnat) - se declina in rest dupa regula, precum cele in (us), sunt masculine.

Declinarea III
Substantivele de declinarea a III-a sunt recunoscute dupa terminatia genitivului, care este (is) (nominativul este de mai multe feluri). Substantivele declinarii a treia se impart in doua categorii: imparisilabice si parisilabice. Substantivele imparisilabice sunt acelea care au un numar diferit de silabe la nominativ fata de genitiv; de exemplu: carmen, carminis; civitas, civitatis etc.. Substantivele parisilabice sunt acelea care au un numar egal de silabe la nominativ si genitiv; de exemplu: avis, avis; mare maris etc.. La aceasta declinare exista substantive la toate cele trei genuri; din unele forme de nominativ se poate deduce genul unui substantiv: - daca un substantiv are la nominativ terminatia (men) si la genitiv are terminatia (minis), acesta este de gen neutru (carmen, carminis; agmen, agminis). - daca un substantiv are terminatia (us) la nominativ si (oris sau eris) la genitiv, atunci acela este tot de gen neutru (pondus, ponderis; tempus, temporis). - daca la nominativ un substantiv are terminatia (o) si la genitiv (onis), de cele mai multe ori este de genul feminin (oratio, orationis). - daca un substantiv are terminatia (as) la nominativ si (atis) la genitiv, acesta este de genul feminin (civitas, civitatis). - daca un substantiv parisilabic are la nominativ terminatia (e), iar la genitiv terminatia (is), acesta este de genul neutru - (mare maris). Terminatiile:

norus etc.(us). . Genul neutru se declina diferit la cazurile nominativ.(. arcus. se declina precum cele parisilabice si invers: substantivele imparisilabice care sunt monosilabice la nominativ. norus. .(u). .(es).(is). una pentru singular si una pentru plural: in ceea ce priveste imparisilabicele. dar au tema terminata in (tr). se comporta precum cele parisilabice.Imparisilabice feminine si masculine: singular: N.(ibus). Ac. pons. quercus. patris). . se comporta precum cele imparisilabice. . G. bineinteles nominativul. . V. socrus. iar la plural terminatia la nominativ. D.(ibus). plural: N. desi au forma imparisilabica.. Ac. . rar. artus (dar si artibus). nu in (e) ca toate celelalte. Substantivele parisilabice neutre fac ablativul singular in (i). montis. . pater. acuzativul si vocativul sunt la fel. La declinarea a IV-a substantivele sunt mai multe de genul masculin si neutru. D. acuzativ si vocativ: pentru singular (u). Abl. iar cele neutre au la nominativ singular terminatia (u). .. . . nu in (um). . Ac.(es). La cele parisilabice diferenta este aceea ca pluralul se realizeaza cu terminatia (ia). G. D. lacus (dar si. . Exceptii: Sunt substantive care. lacibus). (au la nominativ terminatia (us)). tribus.panis panis (= paine) face genitivul plural panum. plural: N.(i).(uum).(e). la singular nominativul. V. . forma identica la nominativ si genitiv. . G.(es). Abl.(ui). La genul neutru. La aceleasi genuri. Abl.(mater. cele parisilabice au terminatia (ium).(ibus). diferenta dintre declinarea substantivelor imparisilabice si parisilabice este aceea ca la genitiv plural. .). acuzativul si vocativul. . canis canis (= caine) face genitivul plural canum. . partus. . formele sunt identice pentru cazurile nominativ.(us).ca la nominativ.(us). pontis). V.(em). matris. G. Abl. Substantivele care au forma parisilabica. . precum (mons. Sunt cateva substantive care au forma de parisilabic. adica fac genitivul plural in (um) . Terminatiile pentru masculin si feminin: singular: N. V.(um). . nefiind o terminatie constanta (depinde de nominativ). iar pentru plural (ua). D. acuzativ si vocativ unde acestea trei au aceeasi forma. .(ibus). adica fac genitivul plural in (ium).). Exista cateva substantive care au dativul si ablativul plural in (-ubus): acus. specus. Sunt si substantive de genul feminin.(us).(um). Cele de genul masculin au la nominativ singular terminatia (us) ca la genitiv singular. acuzativ si vocativ este (a). Declinarea IV Substantivele de declinarea a IV-a sun recunoscute dupa terminatia (us) de la genitiv singular..(us). . dar fac genitivul plural in (um) . .(us). Ac. cele care denumesc gradele de rudenie (socrus. .

masculine fiind cele care exprima nume de barbati.Declinarea V Substantivele de declinarea a V-a sunt recunoscute dupa terminatia de la genitiv singular (ei). . ponderis. orationis). . G. Declinarea a III-a Aici sunt substantive de toate genurile. Cele terminate la nominativ in ".(erum). totusi sunt substantive care au genul masculin: (res. Abl. plural: N.: civitas. carminis.us" sau ".: fagus) sau nume de tari si insule mici (ex. feminine fiind cele care exprima grade de rudenie (ex.is" (ex. . .: cornu.acesta din urma cand nu are sens de data fixa). pelagus (= mare) si vulgus (= gloata). Terminatiile: singular: N. D. .us.(es).us" care sunt neutre: virus (= otrava). temporis) sau cele de forma ". .io. Genul substantivelor la aceasta declinare este in general feminin.(es). G. Abl.oris" (ex. Ac. . Cele terminate in ". . . D. V. Ac. Geta) Declinarea a II-a Cele terminate in ".: pondus. .: oratio.(ebus).um" sunt intotdeauna neutre.minis" (ex. .: Aegyptus) sunt feminine.(es). Genul substantivelor limbii latine Declinarea I In general sunt substantive feminine.: carmen. Sunt trei substantive terminate in ".er" sunt in general masculine. socrus). . indeletniciri ale acestora sau nume de popoare (ex.(em). cateva putandu-se determina in functie de terminatii. De asemenea si substantivele de declinarea a IV-a au fost preluate de declinarea a II-a. Declinarea a IV-a Substantivele terminate la nominativ in ".men. . agmen. rei si dies diei .: Numa.ionis" (ex.: nurus.(es). de asemenea cele de forma ".u" (ex. Daca substantivul exprima nume de arbori (ex.(es). tempus.(ei). . .(ei). V. .us" sunt cele mai multe masculine. Sunt neutre cele care au forma ".e. la nominativ terminatia fiind (es).: mare. Feminine sunt cele de forma ". maris).as.eris / . civitatis) sau cele de forma ". . agminis). genu) sunt de genul neutru. De mentionat ca substantivele de declinarea a V-a au fost preluate in latina mai tarzie de catre declinarea I.(e). agricola. .(ebus).atis" (ex.

V. . luam a doua forma a adjectivului. G. Ac. Abl.(magnam civitatem). Abl. D. asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin. cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv. Adjectivele de categoria I Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us). .(magnis civitatibus). De exemplu: beatus. . beatum = fericit.(magnarum civitatum). . Exemplu: Luam substantivul poeta.(magnae civitatis). poetae (declinarea I. Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine. D. D. G. Ac.(claro poeta).(clarus poeta). fericita. V. .Declinarea a V-a Sunt feminine. aceasta forma este terminata in (a). Dupa cum observati. . Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin. beata. adica chiar nominativul declinarii I. luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme. bona. asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin. G. . . V. Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor. fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat . plural: N. Astfel. Bonus.(magnae civitates). gen masculin) si ajdectivul clarus. . folosind terminatiile declinarii I de la substantiv. diei (acesta din urma este masculin atunci cand nu are sensul de data fixa). .(magnae civitati). bonum = bun. magnum = mare:   singular: N. magna. indepartand terminatia (us) de la prima forma.(clari poetae). . dupa cum observam. V. D. clara. Ac. (clarum poetam). clarum = renumit (adjectiv de categoria I). rei si dies.(clari poetae).(clare poeta).(magna civitate). tema pe care o obtinem. deci. Ac.(magnis civitatibus). . . pe care le adaugam la tema adjectivului. .(magnae civitates). .se acorda cu el. femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). . cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I.(magnas civitates). substantivul este de genul masculin.(claris poetis). buna. De exemplu luam substantivul feminin civitas. . (claros poetas). Rezulta ca genul feminin la adjective se declina. Abl. .(claro poetae). . cu exceptia lui res. . Abl. adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin.(magna civitas). G. .(claris poetis). plural: N.(clarorum poetarum). . . fiindca se acorda:   singular: N. civitatis = cetate si adjectivul magnus.(magna civitas).(clari poetae).

vita. indiferent de gen.(felici). . G. forma a doua (G.(brevi carmine). Mai exista adjective cu o singura terminatie.(brevia carmina). De exemplu (brevis.(felix). breve = scurt). Adjectivele de categoria a II-a Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii. .(breve carmen). Masculin/feminin plural: N. Neutru singular: N. la care vom adauga terminatiile declinarii a III-a a substantivelor parisilabice. adica cu terminatia (e). .(brevia carmina). Abl. la ablativ singular este folosita tot terminatia (i).(felicia).(felix).(felices). ceea ce inseamna ca vom folosi prima forma.(felicem). . V.(brevium carminum). Ac. . D. Ac. Ac.(brevis vitae). Neutru plural: N. V. D. are terminatia (i).(brevis vita). . (felices). indiferent de gen. . . Abl.(breve carmen). . . pentru adjectiv vom folosi forma a doua (breve): singular: N. . V. . plural: N. Abl. . Acum vom lua un substantiv de genul neutru . . breve = scurt): dupa cum vedem. neutrul. . adica ce apartine de prima forma.(breves vitae). .(brevem vitam).(brevibus carminibus).(felix). G. . singular: N. breve): fiind un substantiv neutru. Acestea se enunta tot cu doua forme. . . cu observatia ca Abl. D. . Masculin/feminin singular: N.(brevis vita). . se declina dupa declinarea a III-a parisilabica a substantivelor. Abl. vitae = viata) impreuna cu adjectivul de categoria a II-a (brevis. . De exemplu sa declinam substantivul (vita.(felicia). vitae este un substantiv de genul feminin. (breve carmen).(felicis).La genul neutru se procedeaza analog. . D. . D. Abl. la singular nominativul. D. . . D.(felicis). anume N. .(felicia). G. G.(felicibus). . Ac.(brevi carmini). .(brevi vita). Ac. G. Abl.(brevibus vitis). V. . . prima reprezentand masculinul si femininul. fiind identice. doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru. Ac. iar la a doua forma terminatia este (e). Masculinul si femininul. . si G. . Prima terminatie este (is). Abl.(brevis carminis).(brevi vitae).) fiind necesara pentru a stabili tema. Ac.(brevibus carminibus).(felicibus).(felix).(felicium).(felici). V. . . . .(carmen.(felicibus). . G. G. V.(breves vitae).Brevibus vitis).. plural: N.(brevium vitarum).(felices). . V. iar a doua. (felicibus). .(felix). .(felici). indiferent de gen.(felici). G. Neutrul se declina tot dupa declinarea a III-a parisilabica. sg. . Abl. . D. . (breves vitas). acuzativul si vocativul.(felicium). . de asemenea. V. iar la plural cu (ia).(brevia carmina). carminis = poezie) si il vom declina impreuna cu adjectivul (brevis. cu diferenta ca la ablativ singular terminatia este (i). Ac.

. Spre exemplu. . D. formosius): singular: N. V.(breviorum carminum). .Gradele de comparatie ale adjectivului Ca in limba romana. breve) este (brevior. si anume la cazurile nominativ. . . . . . brevissimum = cel mai scurt.(formosior planities). . . D. clarius = mai renumit. G. Abl. De exemplu declinam substantivul (planities. abia incepand cu latina populara avand loc trecerea la formarea analitica). Ac. G. . carminis) cu adjectivul (brevis. adanca). (ior) are valoare de sufix. De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ.(formosiores planities). . Ac. acuzativ si vocativ. D. Abl. in limba latina adjectivul are gradele: pozitiv. Spre deosebire de limba romana. . V. brevius = mai scurt. dupa care se adauga terminatiile declinarii a III-a imparisilabice.(formosioris planitiei).(formosiores planities). . in limba latina gradele de comparatie se formeaza cu ajutorul sufixelor si terminatiilor (deci o formare sintetica. profundum = adanc. Ac. Comparativul se enunta cu doua forme: prima pentru masculin si feminin. G. De observat ca terminatia (ius) apare numai la neutru singular. D.(breviora carmina). profundissima.(formosiorum planitierum). . brevissima. sufixul (issim) si terminatiile declinarii a II-a pentru masculin/neutru si a declinarii I pentru feminin. profunda. Spre exemplu comparativul adjectivului (brevis.(breviora carmina).(brevius carmen). (formosioribus planitiebus). clarum) este (clarior. plural: N. comparativ si superlativ. formosum = frumos) la comparativ (formosior. mai scurta). Ac.(brevioribus carminibus). ele se formeaza adaugand la tema adjectivului: (ior) pentru prima forma si (ius) pentru a doua. Gradul pozitiv este forma de baza. Abl. G. adjectivul (brevis. . . breve) are superlativul (brevissimus. . Superlativul adjectivului se comporta ca un adjectiv de categoria I. G. la superlativ (profundissimus. . scurta sau foarte scurt. stagni = mlastina impreuna cu adjectivul profundus.(brevius carmen). D.(formosiori planitiei). format din tema adjectivului. .(formosior planities). plural: N.(formosiore planitie). Sa declinam acum substantivul neutru (carmen. Pe parcursul declinarii comparativului. clara. breve) la comparativ: (brevius carmen = poezie mai scurta): Singular: N. . profundissimum): singular: N. - .(profundissimum stagnum).(brevius carmen). . scurta). .(profundissimi stagni). V.(breviori carmini). Abl. iar a doua pentru neutru. . mai renumita). Vom declina acum substantivul stagnum. V. formosa. cea din dictionar.(formosiores planities).(breviora carmina). planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus.(brevioris carminis).(formosiorem planitiem). indiferent de categoria adjectivului. Comparativul adjectivului (clarus.(brevioribus carminibus). .(formosioribus planitiebus).(breviore carmine).

. . Ac. superlativ = plurrimi. Mic. Unele adjective compuse fac comparativul si superlativul adaugand inainte de ior/ius si de issimus/a/um un (ent): benevolus/a/um va face comparativul benevolentior benevolentius. ci magis egredius/a/um. malum. pessimum. iar superlativul va fi maxime egredius/a/um. un adjectiv precum egregius. parva. de exemplu: maneo manere mansi mantum. Conjugarea I are la indicativ prezent activ terminatia (a) inainte de (re) De exemplu: laudo laudare laudavi laudatum. parvum.(profundissimo stagno). D. magna. superlativ = pessimus. Abl. Pentru a ne fi mai usor sa punem diferitele terminatii pentru anumite moduri. distinctia facandu-se dupa terminatia acestuia la modul infinitiv prezent activ. iar superlativul va fi benevolentissimus/a/um. folosindu-se de magis pentru comparativ si maxime pentru superlativ. enuntam verbul cu patru forme: prima forma reprezinta . a. multa.(profundissimorum stagnorum). Dupa cum se observa acesta din urma nu are forme decat pentru plural. Conjugarea a III-a are vocala (e) inainte de (re). egregium nu va face comparativul egrediior.(profundissima stagna). bonum. minima. maxima. pulchrum) va forma superlativul (pulchrrimus. se foloseste sufixul (rim) in loc de (issim) . V. . plurrima. Exista cateva adjective care fac superlativul cu prefix. Verbul limbii latine Verbul latin este impartit in patru conjugari. pulchrrima. minus. plural: N.(profundissimum stagnum). optimum. peius. Asadar. superlativ = minimus. superlativ = optimus.(profundissimo stagno). NOTE: La superlativ. melius.(profundissima stagna). comparativ = melior. plura. mala. V. . Bun. pulchrrimum = foarte frumos sau cel mai frumos). aceste adjective au inainte de (us a um) vocala "i" / "e" / "u". (profundissimis stagnis). um la superlativ este perlucidus. atunci cand tema adjectivului se termina in (r). egregia. pessima. Ac. Rau. timpuri si persoane. multae.(profundissimis stagnis). pulchra. Multi. va folosi sufixul (lim) in loc de (issim). Iar daca adjectivul are tema terminata in (l). comparativ = maior. rea: pozitiv = malus. . mica: pozitiv = parvus. Adjectivele neregulate Exista cinci adjective neregulate: Mare: pozitiv = magnus. comparativ = minor. magnum. comparativ = peior. superlativ = maximus. Conjugarea a II-a are inainte de (re) un (e) accentuat. G.(profundissimum stagnum). Conjugarea a IV-a are inainte de (re) un (i). . . Exista adjective care fac gradele de comparatie in mod analitic. de exemplu: lego legere legi lectum. plurrimae. maius. bona. minimum. multe: pozitiv = multi. . dar in acest caz nu este accentuata. ca in exemplul: lucidus.de exemplu adjectivul (pulcher. um. comparativ = plures. de exemplu: audio audire audivi auditum. Abl. optima. buna: pozitiv = bonus. a. maximum.(profundissima stagna).

audio).de la aceasta forma se porneste la conjugarea anumitor moduri si timpuri (forma de la care se porneste in acest caz se numeste tema prezentului). la care adaugand anumite terminatii. a doua forma reprezinta infinitivul preactiv (laudare. in general. (t). audire) . obtinem: Laudo [eu laud]. . audio). Tema prezentului se formeaza. indicativul limbii latine se foloseste ca si cel al limbii romane. de la care se formeaza tema supinului. lego. laudat [el. (tis) si (nt). II si Iv. laudamus [noi laudam]. (mus). Dupa cum s-a vazut. iar in cazul conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care precede terminatia (re). Prezentul indicativ se formeaza. legere.indicativul prezent ptersoana I singular diateza activa (laudo. Modurile verbului     Indicativul Conjunctivul Imperativul Infinitivul  Verbele deponente     Gerunziul Gerundivul Participiul Supinul Indicativul verbului latin In general. a treia forma reprezinta indicativ perfect persoana I singular . atunci cand enuntam un verb. indepartand terminatia (re) de la infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I. lego. a patra forma reprezinta supinul. conjugam anumite moduri si timpuri. respectiv. respectiv. la tema prezentului. maneo. ea lauda]. prima forma este indicativul prezent persoana I singular (laudo. ca si cel roman. respectiv. adaugand terminatiile (o). leg. (s). maneo.       Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul Indicativul prezent imperfect perfect mai mult ca perfect viitor I viitor II Indicativul prezent Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste. manere. astfel: lauda. laudas [tu lauzi].de aici formam tema perfectului. audi. mane. Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus.

laudabas (tu laudai). Pentru conjugarea a III-a se folosesc vocalele de legatura in mod corespunzator: Legor. cele de a III-a comportandu-se putin diferit: Deoarece tema verbelor de conjugarea a III-a se termina intr-o consoana. Verbul legere (conjugarea a III-a): Lego. legeris. pentru a putea forma indicativul (si nu numai). ca si cel romanesc. legimur. laudabant (ei. legis. Pentru laudare: Laudabam (eu laudam). (mini). (ntur): Laudor (eu sunt laudat). legitis. laudamur (noi suntem laudati). se pune in fata lui (ba) vocala "e". ea este laudat. ele sunt laudati. laudatur (el. legitur. laudata). (mus). legit. adaugand la tema prezentului terminatiile: (r). Se poate observa ca pentru persoana I singular se adauga (r) la forma de activ. el reiesind din terminatie. Similar se conjuga si verbele de conjugarea a II-a si a IV-a. de obicei. "u" inainte de "n" si "e" inainte de "b" si "r". (s). Pentru verbul legere: Legebam (eu citeam). legebant (ei. (tis).eu. laudamini (voi sunteti laudati). . (t). Nota: In limba latina. laudantur (ei. legunt. conficere confeci confectum: Conficio conficis conficit conficimus conficitis conficiunt. dupa care se pun desinentele de persoana si numar: (m). laudate). In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. In cazul in care la un verb de conjugarea a III-a apare (i) in fata lui (o) la persoana I singular. ea lauda).laudatis [voi laudati]. laudant [ei. La diateza activa. se folosesc vocalele de legatura. acest (i) va aparea si in fata lui (unt) de la persoana a III-a plural: Verbul conficio. Indicativul imperfect Indicativul imperfect al verbului latin se foloseste. laudabat (el. nu se foloseste pronumele personal . ele lauda]. imperfectul se formeaza. laudabatis (voi laudati). ele citeau). (tur). "s" sau "t". adaugand la tema prezentului sufixul (ba). (ris). (mur). legimus. legimini. laudabamus (noi laudam). laudaris (tu esti laudat). Diateza pasiva se formeaza. el etc. de obicei. leguntur. (nt). acestea sunt: "i" inainte de "m". tu. -. ele laudau).

laudaverunt sau laudavere (ei. audiebant (ei. laudata. (istis). (erunt sau ere). Diateza pasiva se formeaza analog. indepartand terminatia (i) de la a treia forma din enuntarea verbului (indicativ perfect persoana I singular: laudavi (laudav). (imus). laudate). est (el. conficiebas. ea era laudat. ea a laudat). sunt. conficere): Conficiebam. es (tu esti). (Recomand citirea mai intai a participiului perfect pasiv. estis. laudatae. est.Pentru audire: Audiebam (eu auzeam). laudabatur (el. ele erau laudati. laudavimus (noi am laudat). laudavit (el. conficiebant. estis (voi sunteti). Participiul isi schimba genul in functie de subiect. Verbele de conjugarea a III-a care au "i" in fata lui (o) la indicativ prezent. sunt (ei. laudabamur (noi eram laudati). care se comporta ca un adjectiv de categoria I). respectiv. laudata + sumus. laudavistis (voi ati laudat). ea este). mansi (mans). ele sunt). es. (it). ca sufixul (ba) fiind urmat de terminatiile specifice pasivului: Pentru laudare: Laudabar (eu eram laudat). Pentru laudare: Laudavi (eu am laudat). Indicativul perfect Perfectul indicativului latin este echivalentul perfectului compus al indicativlului romanesc. Astfel. verbul laudare se conjuga la perfect pasiv: Laudatus. sumus (noi suntem). laudabamini (voi erati laudati). Tema perfectului se stabileste. pornind de la tema perfectului. De observat ca. Prezentul verbului [sum esse fui (a fi)] este: Sum (eu sunt). audivi (audiv). legi (leg). laudatum + sum. in latina se foloseste prezentul . ele au laudat). spre deosebire de limba romana. Laudati. Acesta se formeaza. laudabaris (tu erai laudat). Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul prezentului verbului neregulat [sum esse fui] si participiul perfect pasiv al verbului de conjugat. il pastreaza si in fata lui "e" care precede (ba) (un astfel de verb este conficio. laudavisti (tu ai laudat). laudata). La aceasta tema se adauga terminatiile: (i). ele auzeau). (isti). laudabantur (ei.

De exemplu. etis. laudata + eramus. pentru a exprima actiuni care se vor intampla. leget (va citi). se adauga exact formele imperfectului indicativ al verbului "sum. Indicativul viitor I In limba latina viitorul simplu al indicativului se foloseste ca si in limba romana. es. laudaveratis (voi laudaserati). . laudati. laudaveras (tu laudasesi). (eras). laudabitis (veti lauda). bimus. et. laudaverat (el. emus. leges (vei citi). pentru ca momentul actiunii este mai in urma decat la perfect. adaugand la tema prezentului terminatiile: bo. laudatus sum (eu am fost laudat (in latina = candva)). ent. erant. Diateza pasiva se formeaza intr-un mod similar cu perfectul pasiv. laudabit (va lauda). Acesta se formeaza de la tema perfectului. bunt. verbele de conjugarea I si II formeaza viitorul I. La diateza activa. De exemplu: laudatus. laudatum + eram. legent (vor citi). ea laudase). In cazul verbelor de conjugarea a III-a si a IV-a. Indicativul mai mult ca perfect Indicativul mai mult ca perfect al limbii latine se foloseste exact ca si cel al limbii romane. laudaverant (ei. bitis. eras. legetis (veti citi). bis. esse. eratis. viitorul verbului legere este: legam (voi citi). pornind de la formele de nominativ ale participiului perfect pasiv si. De exemplu. ele laudasera). adaugand terminatiile (eram). fui". Acesta se formeaza. viitorul I se formeaza. conjugarea verbului laudare: laudaveram (eu laudasem).verbului a fi pentru formarea perfectului pasiv. laudatae. laudata. laudabis (vei lauda). (eramus). erat. legemus (vom citi). se va folosi imperfectul verbului (sum. laudabimus (vom lauda). pornind de la tema prezentului si difera in functie de conjugare. (eratis). esse. bit. adaugand la tema prezentului terminatiile: am. nu a prezentului pasiv (eu sunt laudat (in romana = acum)). laudabunt (vor lauda). (erant). (erat). Dupa cum se poate observa. fui). laudaveramus (noi laudaseram). De exemplu pentru verbul laudare: laudabo (voi lauda).

bimini. legemur. iar pentru conjugarile a III-a si a IV-a se folosesc terminatiile ar. . adaugand la tema perfectului terminatiile: ero. laudaveris (vei fi laudat). emini. manebimur. dupa cum stim. diferenta fiind desinentele de activ si cele de pasiv .). laudaverit (va fi laudat). De observat ca ambele diateze se formeaza intr-un mod similar. beris. laudaverimus (vom fi laudat). vei fi fost laudat/laudata etc. eris. la diateza activa. eris. laudati/laudatae/laudata erimus/eritis/erunt (voi fi fost laudat/laudata. legemini. erunt (chiar formele de viitor simplu ale lui "sum esse fui"). maneberis. inainte de "r" se foloseste vocala de legatura "e". manebimini. Pentru verbul lego legere: legar (voi fi citit/citita). manebuntur. laudaverunt (vor fi laudat). De exemplu pentru verbul laudare: laudavero (voi fi laudat). laudaveritis (veti fi laudat). etur.Diateza pasiva a viitorului I al indicativului se formeaza adaugand la tema prezentului terminatiile bor. manebitur. a se observa. iar. emur. intre (b) si acestea fiind vocalele de legatura aferente. de exemplu terminatia folosita la persoana a II-a singular (beris) . legetur. Diateza pasiva a viitorului II se formeaza din nominativul participiului perfect pasiv si formele de viitor ale lui sum esse fui. bimur. legeris. De exemplu verbul maneo manere: manebor (voi fi ramas/ramasa).se formeaza practic din sufixul (b) si desinente. erimus.deci b + ris. erit. bitur. laudatus/laudata/laudatum ero/eris/erit. entur. legentur. Indicativul viitor II (anterior) Viitorul anterior se formeaza. eritis. buntur pentru conjugarea I si a II-a.

Declinare: Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ ego nos Persoana I Genitiv mei nostrum Dativ mihi nobis Acuzativ me nos Ablativ a me nobis Numar/Caz Singular: Plural: Nominativ tu vos Persoana a II-a Genitiv Dativ tui tibi vestrum vobis Acuzativ te vos Ablativ a te vobis Nota: La genitiv plural. atat persoana I.        Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele Pronumele personal demonstrativ relativ interogativ posesiv reflexiv nehotarat Pronumele personal In limba latina. veti putea dobandi cunostiinte generale despre pronume.Pronumele latin In limba latina. persoana a III-a este intrebuintata prin pronumele reflexiv. persoana reiesind. Studiind cu atentie ceea ce se gaseste la link-urile de mai jos. Pronumele demonstrativ . pronumele are aproximativ aceleasi functii ca si in romana. cat si a II-a mai au cate o forma pe langa cea aparuta in tabel . de obicei. sa va insusiti toate modurile in care este folosit pronumele latin.nostrum = dintre noi / nostri = de noi. vestrum = dintre voi / vestri = de voi. Pronumele personal se intrebuinteaza mai rar cu functie de subiect. pronumele personal are doar persoanele I si II (plural si singular). din forma verbului fara a se face confuzii. urmand apoi ca la aprofundarea gramaticii.

Ac. (huis silvae). (huic silvae). (hae silvae). (eius). Pronumele IS EA ID Declinare: Singular: N. (his). Abl. Pentru exemplificare. Abl. (huius). D. G. (eo ea eo). Plural: N. G. Ac. (has silvas). Este impartit in pronume de departare. G. pronumele demonstrativ este folosit aproximativ ca si in romana. pronumele demonstrativ de apropiere poate fi exprimat in trei feluri:    Pronumele HIC HAEC HOC Pronumele IS EA ID Pronumele ISTE ISTA ISTUM 1. Spre exemplificare. D. G. (hic haec hoc).In limba latina. (ei/ii eae ea). vom declina un substantiv masculin cu pronumele IS EA ID: Acesta aceasta . (harum silvarum). D. Abl. D. de apropiere si de identitate. G.    Pronumele demonstrativ de apropiere Pronumele demonstrativ de identitate Pronumele demonstrativ de departare Pronumele demonstrativ de apropiere In limba latina. (haec silva). (his silvis). (iis/eis). D. Plural: N. (horum harum horum). Pronumele HIC HAEC HOC Declinare: Acesta aceasta Singular: N. (hac silva). (hi hae haec). (iis/eis). (eos eas ea). Abl. Ac. (hunc hanc hoc). (ei). (hanc silvam). (hos has haec). D. G. vom declina aici un substantiv feminin impreuna cu pronumele demonstrativ HIC HAEC HOC: Haec silva = aceasta padure: Singular: N. (huic). (his silvis). Plural: N. Abl. (his). Abl. Ac. (is ea id). (Ac. 2. (hoc hac hoc). Ac. (eorum earum eorum). (eum eam id).

(istis). (isti stagno). (eisdem/iisdem). (isto stagno). Ac. Declinare: Singular: N. Pronumele ISTE ISTA ISTUD acesta aceasta Declinare: Singular: N. Spre exemplificare. (eisdem/iidem). (eodem eadem eodem). Abl. (isto ista isto). (istum stagnum). (eiusdem). (eosdem easdem eadem). (eos hortos). D. (eidem). D. (ei/ii horti). (istorum stagnorum). D. (eiusdem ponderis). G. D. (istum istam istud). Ac. (istis stagnis). (idem eadem idem). (idem pondus). D. (eis/iis hortis). impreuna cu pronumele demonstrativ de identitate IDEM EADEM IDEM: Idem pondus = aceeasi greutate: Singular: N. vom declina un substantiv neutru. (eidem ponderi). impreuna cu particula enclitica -dem-. (isti istae ista). (iste ista istud). (istorum istarum istorum). D. El se formeaza cu ajutorul pronumelui demonstrativ -IS EA ID-. (eodem pondere). Abl. (istum stagnum). Abl. G. (is hortus). Plural: N. Abl. Ac. G. G. (eum hortum). Ac.Is hortus: Singular: N. (eorundem earundem eorundem). (eius horti). (eundem eandem idem). (ei horto). G. Ac. Abl. (eis/iis hortis). Abl. impreuna cu pronumele ISTE ISTA ISTUM: Istum stagnum: Singular: N. (isti). (istis stagnis). Ac. Plural: N. (istius). (eidem/iidem eaedem eadem). Ac. D. pronumele demonstrativ de identitate se foloseste in aceleasi ipostaze ca in limba romana. . D. G. Abl. Plural: N. Ac. Abl. G. Plural: N. (eo horto). G. (eorum hortorum). vom declina un substantiv de genul neutru. (istis). (ista stagna). (istos istas ista). D. G. (ista stagna). (idem pondus). Pronumele demonstrativ de identitate In limba latina. Spre exemplificare. (istius stagni). Ac. 3. Abl.

(illud simulacrum).. (illi illae illa). (eisdem ponderibus). Abl. G. (eadem pondera). (eisdem ponderibus). qui (nominativ subiect) . impreuna cu pronumele ILLE ILLA ILLUD: Illud simulacrum: Singular: N.voi face (ceea) ce vor. Plural: N. (illa simulacra).gentes devictas per Tiberium Neronem. Ca si in limba romana. (illo illa illo). Cand cuvantul din regenta.Plural: N.. Pronumele relativ Pronumele relativ introduce o propozitie subordonata. la care se refera pronumele relativ. Ac. G. illa). (illo simulacro). Abl. acesta poate fi omis in traducere: "faciam id quod volunt" . (illorum illarum illorum). Ac. (illorum simulacrorum). Spre exemplificare. (illius simulacri). facand legatura intre aceasta si un anumit cuvant (substantiv sau pronume) din propozitia regenta: ". D. se pune. (illum illam illud). (illos. Abl.. insa. Ac. (illi).. D. (illis). D.neamurile infrante de Tiberius Nero. Ac. (illis). (illis simulacris). Abl. (illius). Forma pronumelui demonstrativ de departare la nominativ este: ILLE ILLA ILLUD. G. D. erat legatus meus". Abl. (eorundem ponderum). vom declina un substantiv neutru. pronumele demonstrativ de departare este folosit. cu aceeasi valoare ca in limba romana. G. Plural: N. (illi simulacro). Ac.. in general. (illis simulacris). G. pronumele relativ se acorda in gen si numar cu antecedentul. D. care atunci era loctiitorul meu). (ille illa illud).. Singular Gen/Caz Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Ablativ Masculin: qui cuius cui quem quo Feminin: quae cuius cui quam qua Neutru: quod cuius cui quod quo Plural . illas. la cazul cerut de functia sa in propozitie: "per Tiberium Neronem (acuzativ cerut de prepozitia -per-). (eadem pondera). Declinare: Singular: N. (illud simulacrum). qui tunc erat legatus meus" (. e un pronume demonstrativ (is sau ille). Pronumele demonstrativ de departare In limba latina. (illa simulacra).

quibus. quibus Acuzativ quem. quae. quas. iar cu qui se intreaba despre calitate.+ ablativ se pune. quarum. quae Ablativ quo. quid Caz/Nr. Cu quis se intreaba despre persoana. quid (= cine. quis. cuius. quacum. Singular Plural Nominativ quis. cui. dupa pronume: quocum. poate fi intrebuintata si ca pronume interogativ (= care. ce). cea de pronume relativ. forma qui are valoare adjectivala. Prepozitia -CUM. NOTA: Sunt si alte pronume interogative. 3. quibuscum = cu care. "Quod negotium facit?" (= Ce ocupatie are?). quibus OBSERVATII: 1. neutru. In tabelul de mai sus. Forma quis are valoare substantivala. quae. quid qui. cuius quorum. quae Genitiv cuius. Dar pronumele posesiv poate inlocui in acelasi timp si numele posesorului si pe al obiectului posedat: "Helvetii prelio nostros lacessere coeperunt" (= Helvetii au . Dativul -CUI. "Quid vis?" (= Ce vrei?). ce). cui quibus. adica se intrebuinteaza singur: "Quis venit?" (=Cine a venit?). despre nume. Pronumele interogativ Principala forma de pronume interogativ este quis. quod. intr-o singura silaba. quis. quo quibus.Gen/Caz Masculin: Feminin: Neutru: Nominativ qui quae quae Genitiv quorum quarum quorum Dativ quibus quibus quibus Acuzativ quos quas quae Ablativ quibus quibus quibus Observatii: 1. 2. Declinarea lui quis.se pronunta. dar cele doua prezentate mai sus sunt esentiale. quibus. 2. de obicei. in fiecare celula sunt cate trei forme care reprezinta genul in ordinea: masculin. insoteste substantivul la care se refera intrebarea: "Qui homo adest?" (= Care / Ce om este aici?). forma qui. De asemenea. de obicei. ca in romaneste. care erau posesorii armatei despre care este vorba in text. quam. Aici nostri tine locul substantivului Romanorum. Pronumele posesiv Pronumele posesive sunt acelea care inlocuiesc numele posesorului: "in conspectu exercitus nostri" (= in prezenta armatei noastre). feminin. qua. quid quos. quis. quorum Dativ cui.

meum Caz/Nr. meis Declinarea lui noster. cu urmatoarele deosebiri: a) Vocativul singular al lui meus este mi. mearum. celelalte doua se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -er. meae. Declinarea lui meus. meo meis. mea Genitiv mei. Cand meus insoteste un substantiv care are vocativul la fel cu nominativul. a mea (obiectul posedat apartine persoanei I) tuus. . -a. -um. meae. tuum = al tau. mea Vocativ mi. vestra. pentru ca femininul si neutrul se deduc prin analogie. meum mei. meam. nostra. sua. meis. face vocativul meus: "sanguis meus!" (= sangele meu!). meae. meum meos.inceput sa hartuiasca pe ai nostri prin lupta). mea. meis Acuzativ meum. meum = al meu. a ta (obiectul posedat apartine persoanei a II-a) suus. nostrum = al nostru (obiectul posedat apartine persoanei I) vester. mea Ablativ meo. meorum Dativ meo. nostra. vestrum = al vostru (obiectul posedat apartine persoanei a IIa) Primele trei se declina in felul adjectivelor de clasa I terminate in -us. meo meis. -rum. meis. iar milites reprezinta obiectul posedat. mea. meas. Singular Plural Nominativ meus. mea. suum = al sau. mei meorum. Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ Ablativ Plural nostri nostrorum nostris nostros nostri nostris La cel de-al doilea tabel am dat doar formele de masculin. -ra. Pronumele Un singur posesor:    meus. meae. meum mei. b) vester nu are vocativ. mea. Aici nostros tine locul substantivelor milites Romanorum. mea. tua. nostrum Singular noster nostri nostro nostrum noster nostro Caz/Nr. a sa (obiectul posedat apartine persoanei a III-a) posesive sunt: Mai multi posesori:   noster. dintre care Romanorum reprezinta pe posesor.

pronume (= un oarecare) Qui sau quis. tot cu intelesul de propriu suus se mai poate intari si cu particula -met: "suamet facta" (= prin faptele sale proprii). Ele se pot intrebuinta si cu valoare pronominala si cu valoare adjectivala. Pronumele reflexiv Numar/Caz Singular/Plural Declinare Nominativ Genitiv sui Dativ sibi Acuzativ se Ablativ se Observatii: 1. 2. Genitivul -SUI. Ele sunt: I. In limba latina numele posesiv nu se mai intrebuinteaza atunci cand este usor de inteles: "Veni cum patre" (= Am venit cu tata) -. II. cineva). Pronumele reflexiv se foloseste cand persoana pe care o inlocuieste este aceeasi cu subiectul: "superbi se laudant" = trufasii se lauda. tuus. gasim la scriitorii din perioada arhaica genitivul plural in -um: meum. vestrum. quid. adjectiv (= vreun.aici s-a omis folosirea lui tuas. "Manus lava!" (= Spala-te pe maini) -.are aceleasi valori ca si cele ale pronumelor personale (sui memoria = aducerea aminte de el). aliquod.) Se declina ca interogativele respective. 3. suus se pot intari prin particula -pte cu sensul de propriu: "suopte ingenio" (= prin talentul sau propriu)... Aliqui sau Aliquis. aliquid.se pune dupa pronume: secum = cu sine.OBSERVATII: 1. suorum. pronume (= vreunul. 3. oarecare). nostrum. 4. In loc de meorum. aliqua. "suapte manu" (= cu mana sa proprie). . Ablativul singular de la meus. suum. gasim forma arhaica voster. Quis. tuorum. 4. adica fara a preciza. Compusi ai lui quis si ai lui qui: 1. vestrorum. quae sau qua. Aliquis. adjectiv. quod. Prepozitia -CUM.aici s-a omis folosirea lui meo. pronumele reflexiv nu are nominativ (in dictionar se pune acuzativul). Exemplu: Dicat quis .. Ca in limba romana.. tuum. nostrorum. 2. cu deosebirea ca la nominativ feminin singular si la acuzativ neutru plural au quae sau qua. Pronumele nehotarat Pronume nedefinite sau nehotarate sunt acelea care inlocuiesc nume de fiinte sau de lucruri in mod nedeterminat. In loc de vester. quae sau qua. (= ar putea zice cineva . aliqua.

5. Libet este prezentul indicativului de la verbul impersonal libet (= imi place). iar quidquam pe al lui nihil: Haud quisquam venit (= n-a venit nimeni). aliquis este inlocuit cu quis: Si quis adest (= daca este de fata cineva). Quivis. nobilissimus quisque (= Au fost alesi trei sute cincizeci si opt. b) pe langa superlative. in atat: Quinto quoque anno (= in fiecare al cincilea an = din cinci in cinci ani). Dic num quis venerit (= Spune daca a venit cineva). iar -que ramine invariabil. Se declina unus asa cum s-a aratat la numeralul cardinal si quisque. quoddam. iar particula dam ramine invariabila. pronume (= cineva). adjectiv (= oricare vrei). Quispiam. qusevis. quiddam. nisi. qusevis. quorundam. (= fiecare). prezentul indicativului de la verbul volo = vreau. quaedam. quaedam.unul era ranit). 2. Quisque. unicuique etc.quam ramine invariabila. Qusepiam cohors (= vreo cohorta). Unusquisque. unumquidque. fara plural. Nota: Pe langa superlative poate fi si la singular. adjectiv (= vreun). quidpiam sau quippiam. asa cum este specificat mai sus la nr. unaquseque. quodque. adjectiv (= un oarecare). quaepiam. Quidam. adjectiv (= fiecare). cu deosebirea ca la nominativ singular feminin si la nominativ si acuzativ plural neutru face numai aliqua. quseque. unumquodque. avand acelasi rol: Trecenti quinquaginta octo delecti sunt). iar -piam ramine invariabil. 3. pronume (= cineva). pronume (= un anumit. quandam. Septimus quisque vulnus habebat (= fiecare al saptelea era ranit = la sapte insi = din sapte in sapte . Se declina quis. nec quidquam accidit (= si nu s-a intamplat nimic). quidlibet. Se declina qui. 4: gen. quselibet. Vis este persoana a II-a singular. quseque. Quidam. quidvis. numquam) sau conjunctiile negative (nec. quamdam. iar libet ramane invariabil: Quemlibet sequere (= urmeaza pe oricine-ti place). non. 8. Quisque. Pluralul lui quisque se intrebuinteaza in deosebi: a) Cu substantivele care au numai pluralul: castra quseque (= fiecare tabara). adjectiv. Quisque insotit de un numeral ordinal exprima ideea Ћdin atat . Exemplu: Estne quisquam? (= este oare cineva?). neque) quisquam are intelesul lui nemo. alaturi de quemdam..Se declina dupa declinarea lui quis si a lui qui. quselibet. 7. pronume (= fiecare: Pro se quisque (= fiecare pentru sine)). Se declina qui. quodlibet. 4.ramane invariabila. pronume (= oricine vrei). uniuscuiusque. un oarecare). quorumdam. ne aliquis. Se declina quis. quodvis. pronume (= fiecare). toti cei mai de seama). unaquseque. Unusquisque. Se declina qui. quarumdam se gaseste si scrierea quendam. Fiat quidlibet (= intampla-se orice). 6. Quivis. quodpiam. Quispiam. ne si dupa adverbul interogativ num. Quilibet. pronume (= oricine-ti place). Se declina quis si qui. Nota. la neutru. Se declina quis. Dupa conjunctiile si. Cu toate acestea chiar la Cicero se intalnesc constructii ca: si aliquis. Nota: Dupa adverbele de negare (haud. dat. . aratand totalul acelora care au o anumita calitate in cel mai inalt grad: optima quseque rarissima sunt (= toate cele foarte bune sunt foarte rare). adjectiv (= oricare-ti place). Quisquam. quarundam. particula . quidque. quidquam sau quicquam (fara forma speciala de feminin si fara plural). Quispiam dicet (= va zice cineva). iar particula aii.. iar vis ramane invariabil: Cuiusvis hominis est errare (= oricare om poate gresi). quaepiam. La acuzativ singular si la genitiv plural. Quilibet. Este foarte intrebuintat in locul lui quisque.

Se declina qui. Quicumque. -rum). III. dat. vreuna uter. solius. alterutra = amandoi Nota: Uterque prin forma de singular exprima ideea de plural. dat. utrivis = oricare vrei din doi uterllbet. altera. sing. sing. gen.9. totum. ulii = vreunul. dat. c) se aplica si lui alter: altera castra (= cealalta tabara). totius. nici una nonnullus. unumquidquid (= fiecare in parte. Cu toate acestea este folosit si pluralul: a) rareori in locul singularului: utrique imperatores in loc de uterque imperator sau uterque imperatorum. Un numar de pronume care au la nominativ singular aceleasi terminatii ca adjectivele de clasa I (-us. Uterque eorum exercitum educunt (= si unul si altul dintre aceia . alterius. 10. o singura ullus. -um. quoquo consilio (cu orice plan). -a. -trum. uni = un singur. a caror declinare o urmeaza la toate cazurile. unius. c) cand infatiseaza doua grupe de persoane sau de obiecte. fara forma speciala de feminin (= oricine. nonnulli = vreunul. gen. neutri = niciunul din doi utervis. -a. utri = unul din doi neuter. utriusvis. -i pentru toate genurile. utrumque. gen. dat. gen. -a. -ius. -trum. Forma de masculin se intrebuinteaza si ca pronume si ca adjectiv. Acestea sunt: unus. 11. utrique = si unul si altul din doi alter. b) cand este pe langa un substantiv care are numai forma de plural: utraque castra (= amandoua taberele). alius. -a. utriusque. Este format din pronumele quis reduplicat si se declina fiecare parte. dat. gen. -um. qusecumque. utrius. de catre fiecare dintre aceste doua grupe). aliud. utriusllbet. alli = altul solus. Nemo (= nimeni). tota. sola. Este intrebuintat mai mult la genul neutru. IV. utrillbet = oricare-ti place din doi uterque. gen. Este format din unus si quisquis si se declina unus dupa declinarea indicata la numeralele cardinale si quisquis asa cum s-a aratat mai sus la nr. nonnullius. dat. soli = singur totus. quodcumque (= oricare).scot armata). -tra. care au valoare pronominala: 1. alteri = celalalt din doi alius. in perioada clasica este folosit numai la nominativ singular (nemo) la dativ singular (nemini) si la acuzativ singular (neminem). alteri (= cealalta grupa). -um. solum. dat. gen. tot alteruter. quidquid sau quicquid. utrumvis. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat. si. nullius. dat. quoquo animo (= in orice dispozitie sufleteasca). -ra. utravis. gen. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat: Locupletare aliquem quacumque ratione (= a imbogati pe cineva prin orice mijloc). ullius. dat. Quisquis. -tra. A quibus utrisque (= de catre amandoua grupele. nulii = nici unul.latina si elina). orice). Unus quis quis. gen. Doua pronume cu sens negativ. cea de neutru numai ca pronume. Pentru genitivul . vreuna nullus. iar -cumque (sau -cunque) ramane invariabil. gen. -er. afara de genitiv singular si dativ singular. utraque. alia. gen.amandoi . dat. altarum. toti = intreg. In utramque partem disserere (= a discuta in amandoua sensurile). -um. gen. gen. utrallbet. -a. la care au terminatii pronominale: gen. neutrius. 10. dat. -um. ca subiect. dat. are uneori predicatul verbal la plural: Utraque lingua (= amindoua limbile . Se intrebuinteaza la nominativ si rareori la ablativ singular si la nominativ plural: quoquo modo (= in orice mod). Punctele b). dat.

pronume si adjectiv (= de orice fel. in dictionare insa este si un genitiv singular neminis. -um. -a. adjectiv (= cati iti va placea) Observatie: La aceste pronume se declina partea adjectivala (quantus. quantumvis. aliquanta. pronume si adjectiv (= de orice fel. V. quantulalibet. quotalibet. aliquantum. qualislibet. adjectiv (= cat de mare-ti place) quantulusvis. de ce fel iti place) quantusvis. constituie pronume nehotarate cu rol pronominal sau adjectival. qualisvis. aliquantula. terminatiilor fiecareia. qualis. quantulavis. Observatie: Nemo si nihil precedate de non au sensurile: non nemo = cativa. cu forma si declinare adjectivala. quantalus. quantumlibet. aliquantulum. quantavis. quantulumvis. insa cu numele de popoare se intrebuinteaza adjectival: Nemo Gallus (= nici un gal). nou nihil = ceva. quantulumlibet. qualelibet. qualevis. -um.si ablativul singular sunt utilizate formele lui nullus (nullius. Nota: In general nemo se intrebuinteaza cu valoare de pronume. urmand declinarea pe care o indica numarul. adjectiv (= cat de mic iti place) quotuslibet. Un numar de pronume relative si interogative. adjectiv (= cat de mare vrei ) quantuslibet. compuse cu particolele cu care se compune quis sau qui. . Nihil (= nimic). adjectiv (= destul de mare) aliquantulus. quotumlibet. -um. Genitivul nihili si ablativul nihilo sunt provenite si imprumutate de la forma neintrebuintata nihilum. nulii). 2. -a. Este nedeclinabil. -a. adjectiv (= destul de mic) qualisvis. quotus. -e). -libet raman peste tot invariabile. iar -vis. quantalibet. adjectiv (= cat de mic vrei) quantuluslibet. aliquantus. de ce fel vrei) qualislibet.

um . um 5-V quinque quintus.XI undecim undecimus. Tabel cu numeralul latin Numarul: Cardinal: Ordinal: 1-I unus. ... a... ordinal. a.. a. um 9 . um 6 . ca si in limba romana. . um 16 . a. a..II duo. a.. um 29 . numeralul arata cantitatea sau ordinea prin numarare a fiintelor sau a lucrurilor. um 7 . 28 . a. a.cardinal. um 30 .XXIX undetriginta undetricesimus. um 3 . fisiere care contin aceasta parte de vorbire sistematizata. descarcati fisierele .XIII tredecim tertius decimus. 50 . a.VIII octo octavus. um 21 .IV quattuor quartus.XXX triginta tricesimus. distributiv si adverbial -. a. e. um .X decem decimus. um 4 .XV quindecim quintus decimus.XII duodecim duodecimus. a..XXI viginti unus vicesimus primus 22 . um 20 . um 8 .XIV quattuor decum quartus decimus.. um 13 . um 12 . . a. um 11 .VI sex sextus. um 19 . Numeralul cardinal arata cantitatea.. um 17 . a.. um 14 .L quinquaginta quinquagesimus.XVIII duodeviginti duodevicesimus. a.XXVIII duodetriginta duodetricesimus. um 18 .VII septem septimus. a.. . a. a.XX viginti vicesimus.XL quadraginta quadragesimus..... a. a. cel ordinal. a. 40 .Numeralul latin In limba latina.. a. a.. .III tres. . ia tertius. ordinea. .XVI sedecim sextus decimus. um primus. Pentru a avea numeralul complet. a. a.XIX undeviginti undevicesimus.DOC din josul paginii.. .. um 15 ..IX novem nonus. a. o secundus. .. um 10 . um 2 .XXII viginti duo vicesimus secundus . toate cele patru tipuri .XVII septendecim septimus decimus... um . a.

. .. um .. impotriva.DC sescenti. . ae.CCC trecenti... um . nongentesimus.. 900 .... peste. 90 . um centesimus (et) primus . octogesimus.. prepozitia este partea de cuvant care se aseaza inaintea substantivului. a.DCC septingenti. a. a. ae.DCCC octingenti..60 . .CI centum unus .. a ... circa.LX sexaginta . um . 300 . . ae.. um . a .... . si pentru insusirea lor s-a recurs adesea la anumite procedee mnemotehnice... . citra. um . cu Ablativul si prepozitii care se construiesc atat cu Acuzativul... a... de jur imprejur. a . a.. 600 . 1000 .. In functie de cazurile cu care se construiesc. . a. 800 . a . octingentesimus. a. ducentesimus... sescentesimus. millesimus. a. .. . la..... . 500 . um .. a. um ...... quingentesimus. ae..... a ... nonagesimus...... 1. . a . trecentesimus. a. apud. a. um Prepozitia limbii latine Asa cum o arata si numele (prae-positio = punere inainte). prepozitiile se impart in trei grupe.C centum 101 . septuagesimus. a.. .CM nongenti..ante.. ae.. um .. centesimus.LXX septuaginta .. si anume: prepozitii cu Acuzativul.CD quadrigenti.M mille sexagesimus.LXXX octoginta .. 80 .. 100 . um . ae.. . cis = imprejur. adversus = inainte. ae. a.D quingenti. . 700 . dincoace.. catre. ae.... septingentesimus.. quadrigentesimus... ad... ... 400 .. Prepozitii cu Acuzativul Sunt cele mai numeroase. 70 ..XC nonaginta . cat si cu Ablativul.circum. 200 . um . a .. a..... um . a . um .CC ducenti.. .

pe/despre. in afara. - Conjunctia Este partea de vorbire nedeclinabila. praeter = in putere. proinde = ca atare + un verb la imperativ. etenim = deoarece. contra. fara. ob = sub. sub. cu si din. urmatoarele prepozitii: . . intra. "usque Iovem" (= pana la Jupiter. quapropter. sunt de mai multe feluri: a) Copulative: et = si.a. neque = nici. enim. Conjunctiile coordonatoare Acestea. supra. itaque. Prepozitii cu Acuzativul si Ablativul Pot cere atat acuzativul. quamobrem = de aceea. pe langa. dupa. care uneste parti de propozitie de acelasi fel sau propozitii intre ele. atqui = totusi. Dupa felul in care stabilesc relatiile de subordonare. pone. pentru aceea. . pana la Dumnezeu). in urma. cum = fiindca.): Aceste prepozitii cer cazul Acuzativ atunci cand verbul din propozitie exprima miscare. langa. iuxta. ab. pro si prae = fara. Prepozitii cu Ablativul Cer dupa ele Ablativul. c) Adversative: sed = dar. verum. abs si de = de. propter. pana la. . 3. versus. 2. dedesubt. la randul lor. dupa. prin urmare. OBS. attamen. autem = insa. peste. vero = iar. din pricina. quoniam. nempe. pe ascuns. OBS: Ar fi trebuit inclusa printre prepozitii cu Acuzativ si usque (= pana la). ex. atque = si. 1.coram. Conjunctiile sunt de doua feluri: coordonatoare si subordonatoare. e) Conclusive: ergo = deci. impotriva. clam. ex si e = inaintea. quandoquidem. quare. -que (enclitic) = si. dincolo de. d) Cauzale: nam. la (3. sub. prope.in. cat si ablativul. post.sine. cum. quia. penes. extra = fata de. de/din. tamen. namque = caci. pentru si inainte. at (ast) = iar. prin. de catre. inauntru. igitur = asadar. quando. ultra. subter. inter. si Ablativul cand arata starea pe loc. urmatoarele prepozitii: . tenus. de la. ceterum = de altfel. conjunctiile de acest tip pot fi: a) De cauza: quod. b) Disjunctive: aut = sau. vel-. infra. trans = peste. ac. 2. -sau. Conjunctiile subordonatoare Conjunctiile subordonatoare leaga o propozitie secundara (subordonata) de o propozitie regenta. intre. quippe = caci. deoarece. din cauza. absque. super = in. secundum = aproape. -vel = sau-. pentru ca.erga. catre. per.

raspund adverbele: hac (= pe aici). statim ut = cand. b) La intrebarea "quamdiu?" (= "cat timp?"). d) La intrebarea "qua?" (= "pe unde?"). aliunde (= de aiurea). incat nu. quoad. Felul fiecarui adverb se stabileste dupa intrebarea la care raspunde. numai daca. hodie (= azi). velut si. alibi (= in alta parte). = incat. e) Completive: quod. ca sa. dupa ce. nuper (= de curand). ca mai putin sa. pronume si verbe. quando. in timp ce. Adverbul limbii latine Este o parte de vorbire invariabila. postquam si posteaquam. etiamsi. iistac (= pe acolo). c) La intrebarea "quo?" (= "incotro?"). c) De concesie: etsi. nonnunquam (= uneori). c) La intrebarea "quamdiu?" (= "de cat timp?"). alia (= pe alta cale) etc. antequam. ca nu cumva sa. quamquam. ut primum. adjective. daca cumva. ut si. de indoiala si de mod. raspund urmatoarele adverbe: pridem (= de mult timp).. sin nisi. extem (= imediat). simul ac. Aproape toate adverbele provin din substantive. olim (= odinioara). de intrebare.b) De consecutie: ut. Adverbe de loc a) La intrebarea "ubi?" (= "unde?"). noctu (= noaptea). nunquam (= niciodata). 1. undique (= de pretutindeni) etc. compunere. cum primum. precum. tametsi. Adverbe de timp a) Pentru intrebarea "quando?" (= "cand?"). ca si cand. vespere (= seara). acque ac si. quin. deja de mult timp) etc. eo (= acolo). priusquam. ca si Cum. sa. ubi primum. ori de cate ori. postridie (= a doua zi). istac (= pe aici). inde (= de acolo). pana sa. cu toate ca. donec. iamdudum (= inca de demult). cras (= maine). proinde ac si = cum. ut. raspund urmatoarele adverbe: hic (= aici). quasi. istic (= aici). pe cand. In functie de ideile pe care le exprima. statim (= pe data). ibi (= acolo). quamvis. numai sa. care se alatura unui cuvant si indeosebi unui verb. daca intr-adevar. ne. de cantitate. exista adverbele: nunc (= acum). dein (= apoi. rezultand fie prin procesul de derivare. paulisper (=de putina vreme) etc. mine (= de acolo). de negare.. de loc. quominus = ca. pridie (= alaltaieri). si quidem. raspund urmatoarele adverbe: (= multa vreme). f) De comparatie: ut. adverbele sunt de opt feluri: de timp. mane (= dimineata). g) De timp: cum. ori prin schimbarea categoriei gramaticale. huc (= intr-acolo). inainte de a. de afirmare. daca nu. tamquam si. si forte. indata ce. ut non. istuc (= incoace).. spre a-i modifica ori nuanta. b) Adverbe care raspund la intrebarea "unde?" (= "de unde?"): hinc (= de aici). ori intelesul. d) De conditie: si. cum licet = desi. raspund adverbele: hue (= incoace). ibidem (= tot acolo). intus (= inauntru) etc. iampridem (= inca. ut. tamdiu (= asa de mult timp). dupa). dummodo = daca. 2. deinde. dum. eodem (= in acelasi loc). interdiu (= ziua). eadem (= tot pe acolo). . si modo.

quemadmodum (= in ce chip).3.cu intelepciune. "simplex" devine "simpliciter". longe (= cu mult). Adverbe de afirmare ita (= astfel).. terminatiile "e" (veche terminatie de instrumental) sau "oo" (terminatie de instrumental in Ablativ).. fortassis (= poate ca) etc. aud (= nici). sane (= desigur). prin adaugarea la tema obtinuta din genitiv. utrum . 7.devine "merito" .zgarcit. c) Raspund la intrebarea "quantopere?" (= "pana intrucat?". plurimum (= foarte mult) etc. vero (= intr-adevar). 8. fara indoiala).e". pentru ce). de la "sapiens. a. solleris" obtinem "sollerter" . profecto (= de buna seama). a. De exemplu. 4. de la adjectivul "avarus.is. etiam (= chiar).pe merit. de exemplu. 5. La fel se formeaza adverbe si din adjectivele terminate in "x". .cu dibacie. quamobrem (= de ce. quomodo (= cum). obtinem "avare" .nt". b) Raspund la intrebarea "quoties?" (= "de cate ori?"): toties (= de atatea ori). nimium (= prea mult). "utilis. equidem (= ce e drept).. ele . Gradele de comparatie ale adverbelor de mod Adverbele de mod sunt singurele care pot avea si grade de comparatie. parum (= putin). b) De la adjective de categoria a II-a cu tema in ". De exemplu. Adverbe de cantitate a) Raspund la intrebarea "quantum?" (= "cat?"): tantum (= atat de)..meritat . utile" devine "utiliter".. nimio (= cu prea mult) etc. Adverbe de negare non (= nu).. bis (= de doua ori) etc. adaugand terminatia "ter". nu prea). c) De la adjectivele de categoria a II-a de tipul ". quidem. "cat de mult?"): tantopere (= pana intr-atat). sau) etc. Adverbe de indoiala forte (= fara indoiala). Adverbe de mod Adverbele de mod sunt cele mai numeroase. um" .. De exemplu. plus (= mai mult).. satis (= destul). sapientis". Adverbe de intrebare utrum (= oare). nimirum (= adica. nondum (= inca nu) etc. se obtine "sapienter" . ori de la cele cu tema in ". adaugand terminatia "er".. "cat?".. prin adaugarea terminatiei "iter" la tema. quinetiam (= ba inca) etc. forsan (= poate). scilicet. um" .. semel (= sase ori).r". "meritus. 6. multo (= cu mult).. an (= oare . Ele se pot forma in mai multe feluri: a) De la participate sau adjective de categoria I. aliquantum (= putin. inlaturand terminatia "i".cu zgarcenie.. forsitan (= poate ca). ne (= nu chiar).. cur (= pentru ce). de la "soller.

hercle. mehercle (= ei! hei! pe Hercule!). evax (= bravo!). inlocuind terminatia "us" din superlativul adjectivului. Nume predicativ: qui Reae Silviae filius est (= care este fiul Reei Silvia). Ex. pentru numele. hercule. Intrucat interjectiile arata o stare sufleteasca sau un sentiment ele au fost impartite astfel: a) Interjectii de durere: o!. 2. "facilius" etc. I.derivand din cele ale adjectivelor. heu. Interjectia limbii latine Este una dintre partile de vorbire indeclinabile. apartenenta: castra Porsennae (= tabara lui Porsenna). poftim. fons Bandusiae (= izvorul / fantana B(l)anduziei) . Comparativul adverbelor este la fel cu comparativul neutru al adjectivelor "utilius".. ah. ah. h) Interjectii de chemare: heus. iata ca!). macte (= hai! ei bine! bravo!).). e) Interjectii de amenintare si compatimire: vae! (= vai!). hem (= ei. genitivul poate exprima: 1. f) Interjectii de scarba: apage. age. vai!). g) Interjectii de incurajare: eia. Posesia. cu terminatia "e" . Cu rol de atribut. hui (= piei! pleaca de aici.. Valorile nominativului 1. hei (= O. liber Lucii (= cartea lui Lucius) Explicatia sau definitia: dies victoriae (= ziua victoriei (ziua definita prin victorie)). 2. sau un strigat. d) Interjectii de mirare: oh. prin care se exprima un sentiment. Apozitia subiectului sau a numelui predicativ: rex Numa Pompilius (= regele Numa Pompilius). Valorile genitivului Ca si in limba romana genitivul este in primul rand cazul atributului. c) Interjectii de indignare: proh. Superlativul adverbului se formeaza. uneori poate avea si rolul de complement. "doctissime" etc. pfuif). Subiect: Numa Pompilius leges Romae constituit (= Numa Pompilius a stabilit legi Romei). o stare sufleteasca spontana."fecundissime". eho. 3. pape. b) Interjectii de bucurie: evoe.: evoe tuum (= bravo tie!). pro! (= o.

scopul in vederea caruia se face un lucru (dativus finalis): auxilio mitere (= a trimite in ajutor) (dativ final). Principala functie a acuzativului este exprimarea complementului direct al verbelor tranzitive: salutem dicimus. principala functie a dativului latin este exprimarea complementului indirect. eiusdem farinae (= din aceeasi faina (fig. persoana careia i se atribuie. fericiti agricultori!). ce timpuri. 4. Valorile dativului Ca si in limba romana. 6. o mores (= O. "a duce lipsa" ("de ce?"). rides mala nostra (= razi de nenorocirile noastre)> 2. tu eum accusas avaritiae? (= tu il acuzi de lacomie?). 5. "a acuza" ("de ce?") etc. Calitatea si valoarea (sau pretul): vir Romanae constantiae (= barbat de o statornicie romana). Pentru mai multa claritate si o mai puternica expresivitate. pars mei (= o parte din mine). i se da sau i se ia un lucru: do panem homini (= dau paine omului). ca si in romana. fara prepozitie): eo Romam (= plec la Roma). 2. ce obiceiuri!). Trebuie sa tinem seama de faptul ca unor verbe intranzitive romanesti le corespund in latina verbe tranzitive: timeo pericula (= ma tem de primejdii). Acuzativul este cazul apozitiei unui substantiv in acuzativ: lego Aululariam. = de aceeasi teapa)). auxilii egere (= a fi lipsit de ajutor). 5. 3. te benedicimus. liber magni pretii (= o carte de mare pret). optimus civium (= cel mai bun dintre cetateni). dar si. fuerant tibi quattuor dentes (= avusesesi patru dinti). Se pun la cazul dativ: 1. persoana in interesul sau paguba careia se face actiunea verbului (dativus commodi sau incommodi = al interesului): tibi aras (= pentru tine ari). Despre acuzativ ca subiect al unor propozitii completive (vedeti "Acuzativul cu infinitiv"). O fortunatos agricolas (= O. genitivul este folosit dupa verbele care inseamna "a-si aminti" (in genitiv se pune lucrul de care-ti amintesti). ad. eo domum (= ma duc acasa). -are. 4. Acuzativul este cazul cerut de numeroase prepozitii (vedeti "Prepozitia"). este precedat uneori de interjectia o!. o comedie a lui Plaut).3. 4. In cazul genitiv se exprima al doilea termen al comparatiei II. Acuzativul poate fi si cazul exclamatiei: O tempora. Acuzativul poate exprima complementul de loc cand e vorba de tinta unei miscari (de cele mai multe ori precedat de o prepozitie: in. cand dativul este insotit de verbul esse: mihi est (= eu am (cuvant cu cuvant: "mie imi este")). Cu rol de complement. annorum CI (= (in varsta) de 101 ani) intregul din care se ia o parte (genitiv partitiv): pars hominum (= o parte a oamenilor). 3. posesorul. mai ales la numele de orase. cazul chemarii (loco. Valorile vocativului Vocativul latin este. concordiam parat.: memento mei (= adu-ti aminte de mine). Valorile acuzativului 1. comoediam Plauti (= citesc "Aulularia". -avi = a chema) si al adresarii. Substantivul la vocativ nu este o parte a .

die septimo (= in a saptea zi). argento spoliavit (= a pradat de bani). Ablativul poate exprima separarea. Valorile ablativului Ablativul este cazul complementelor circumstantiale. ci dintr-o cauza anumita: mea culpa (= din vina mea) sau intr-un anumit mod: arte (= cu arta). Ablativul poate exprima instrumentul unei actiuni (iar uneori obiectul care insoteste indeplinirea unei actiuni): oculis video (= vad cu ochii). Athenis (= la Atena). originea: rure venit (= vine de la tara). de prepozitii. cum amicis nu poate insemna decat "cu prietenii. uneori arata ostilitatea (= impotriva): in eam legem oratio (= un discurs impotriva acestei legi). 1. ci un element sintactic incident. Ablativul poate exprima locul sau timpul actiunii: eo loco (= in acel loc). cat si cu acuzativul. 1. Mai greu de precizat este insa functia ablativului cand nu este insotit de prepozitie. merito (= pe merit). gladiis pugnaverunt (= au luptat cu sabiile). specific limbii latine. Carthagine (= la Cartagina). nocte (= noaptea).propozitiei (si in nici un caz subiect al imperativului). Prepozitia sub cu ablativul arata locul sub care se afla ceva: talpa sub terra habitat (= cartita locuieste sub pamant). Prepozitia in cu ablativul arata locul unde se petrece actiunea (= in): in horto ambulo (= umblu in (prin) gradina). In aproape toate aceste functii. Ne va interesa deci sa recunoastem valorile ablativului la cele cateva prepozitii care se pot construi atat cu ablativul. cu acuzativul arata directia in care se indreapta cineva (= in. ablativul poate fi insotit. cu acuzativul arata directia: sub terram descendere (= a cobori sub pamant). adesea substantivul aflat in cazul ablativ e precedat de o prepozitie care-i precizeaza rolul in propozitie: cand citim. nu avem nici o dificultate in intelegerea textului: sine nube inseamna "fara nori". hieme (= iarna). melle dulcior (= mai dulce ca mierea). Ca sa putem deduce valoarea unui ablativ din sensul general al propozitiei. In aceasta functie poate fi inglobat ablativul complement al comparativului: maior Lucio (= mai mare decat Lucius). Uneori actiunea se indeplineste nu cu ajutorul unui instrument material. antiquissima familia (= (provenit) dintr-o foarte veche familie). Caesar eo pedestribus copiis contendit (= Caesar s-a indreptat intr-acolo cu trupele de infanterie). 3. tot astfel. 2. 2. ioco (= in gluma). . cum am vazut. de exemplu. sine nube si stim (sau aflam din dictionar) ca sine inseamna "fara". pe. impreuna cu prietenii". spre): in hortum intravit (= a intrat in gradina). indepartarea (in latina ablatus = indepartat). trebuie sa stim ce roluri poate indeplini in general acest caz.

nego = spun ca nu. locativul. "a dori": dico = spun. scit se felicem esse (= stie ca e fericit). Corinthi = in Corint) -. observam ca propozitiilor completive din romaneste ("ca eu duc" si "ca natura sa ingrijit") le corespund in latineste constructii neintroduse prin conjunctie. iubeo = poruncesc. sentio = simt. audio = aud. scis te felicem esse (= stii ca esti fericit). Acuzativul cu infinitiv Daca analizam traducerea romaneasca a frazelor:   puer demonstrat me rem superfluam mecum portare (= copilul arata ca (eu) duc cu mine un lucru de prisos).In aceasta functie. "a sti". disco = invat (ceva). numele predicativ. iar predicatul la modul infinitiv ("portare" si "providisse"). video = vad. viitorul pentru o actiune viitoare: dico eum venire (= spun ca el vine). acordat cu subiectul. dico eum venturum esse (= spun ca el va veni) sau dico eam venturam esse (= spun ca ea va veni). Timpurile infinitivului cu rol de predicat sunt cele cerute de sensul frazei: prezentul pentru o actiune prezenta (concomitenta cu actiunea verbului din propozitia principala). narro = povestesc. . affirmo = afirm. la nume de orase.la celelalte declinari se foloseste ablativul. care nu mai are forme speciale decat la declinarile I si a II-a singular (Romae = la Roma. se foloseste acuzativul pronumelui personal (pers. scio = stiu. dico eum venisse (= spun ca el a venit). "a avea o senzatie" sau "un sentiment". nesciebam et in hoc nobis providisse naturam (= nu stiam ca natura s-a ingrijit de noi si in aceasta privinta). "a afla". nescio = nu stiu. este de asemenea la acuzativ: scio me felicem esse (= stiu ca sunt fericit). scribo = scriu. e de observat ca atunci cand el este acelasi cu al propozitiei principale. doceo = invat (pe cineva). ablativul ia locul unui vechi caz. I si a II-a) sau reflexiv. dar al caror subiect se afla la cazul acuzativ ("me" si "naturam"). Aceasta constructie poarta numele de acuzativ cu infinitiv si este mijlocul obisnuit de a forma propozitiile completive cand verbul de care depind inseamna: "a spune". cupio = doresc. "a fi de parere". perfectul pentru o actiune trecuta. In ceea ce priveste subiectul.

ne aflam in fata unei propozitii circumstantiale (de timp. Cand un asemenea complement este format dintr-un substantiv insotit de un participiu (acordat cu substantivul). de cauza. Avem doua exemple:  die dicta (= intr-o zi fixata. Verbul esse neavand participiu. de mod etc. te in cel de al doilea) nu joaca nici un rol sintactic (subiect sau complement) in propozitia principala. 3.se observa ca aici limba romana nu poate reda participiul prezent latin decat printr-o constructie in care se foloseste gerunziul. de aceea constructia poarta numele de ablativ absolut (in latina. iar cand actiunea exprimata de constructia de ablativ absolut este incheiata deja cand are loc actiunea din propozitia principala. putem considera die dicta drept prescurtarea unei propozitii temporale: "dupa ce i-a fost fixat un termen". de aceea inainte de a sti ce fel de circumstantiala prescurteaza.complement de timp. la un termen (de judecata) fixat) .) prescurtate. Subiectul propozitiei (die in primul exemplu. dicta este un participiu perfect pasiv si exprima actiunea unui verb. Observatii 1.  Constructia latineasca de mai sus. periclitante te (= tu fiind in primejdie). se pot forma ablative absolute numai dintr-un subiect si un nume predicativ: Cicerone consule (= Cicero fiind consul / in timpul (anul) cand Cicero era consul). formata dintr-un substantiv si un participiu (ambele in cazul ablativ). se poate traduce cu ajutorul gerunziului romanesc: die dicta (= un termen fiind fixat). de cauza etc. se foloseste participiul pasiv al verbului (bineinteles tot la cazul ablativ).Ablativul absolut Se stie faptul ca ablativul indeplineste. cand actiunea ablativului absolut se desfasoara concomitent cu desfasurarea actiunii din propozitia principala. 2. Asadar. verbul din constructie se foloseste la ablativul participiului prezent. me puero (= eu fiind copil / pe cand eram copil). absolutus inseamna "dezlegat"). functia de complement circumstantial de timp. poate fi analizata astfel. Ablativul absolut nu se introduce prin nici o conjunctie. intre altele. 4. periclitante te (= tu fiind in primejdie) . Conjugarile perifrastice  Conjugarea perifrastica activa . se mai poate traduce si printr-o propozitie temporala: "in momentul cand tu erai in primejdie". daca o consideram drept o propozitie prescurtata:   subiect: substantiv (sau pronume) in ablativ predicat: participiu in ablativ.

Observatie: Orice propozitie formata din subiect si determinativele lui. Conjugarea perifrastica activa exprima intentia (a avea de gand sa . In ceea ce priveste folosirea verbului auxiliar sum esse fui. nu exista complement direct care sa devina subiect gramatical. Conjugarea perifrastica pasiva Dupa cum se stie. In asemenea constructii din limba latina subiectul logic sta intotdeauna in cazul dativ. redata in limba romana prin verbul a trebui la diferite forme temporale. Cand in propozitia care exprima necesitate avem un verb intranzitiv. Participiul viitor pasiv al verbului de conjugat trebuie sa se acorde cu subiectul gramatical al propozitiei. constructia romaneasca: "Cartile trebuie citite de catre elevi (sa fie citite)" va fi tradusa. decet). . In acest fel. daca subiectul nu exista. gerundivul fiind la neutru si verbul la indicativ prezent persoana III singular. De exemplu.. iar verbul esse la persoana III singular.. iar subiectul gramatical devine complement de agent (subiect logic). pentru infinitiv perfect. cand acesta exista explicit sau subinteles. In cazul acesta. Nos Romam visuri sumus (= Avem de gand sa vizitam Roma sau Urmeaza sa vizitam Roma). atunci participiul se foloseste la genul neutru numarul singular.. Participiul viitor activ se acorda in gen si numar cu subiectul. pentru modul conjunctiv. pentru infinitiv prezent. tinand cont de cele spuse mai sus: Libri discipulis legendi sunt. predicat verbal la diateza activa si complement direct poate fi transformata in propozitie cu verbul la diateza pasiva in care complementul direct devine subiect gramatical. propozitia: "Profesorul trebuie sa-i laude pe elevii silitori" devine in urma transformarilor: "Elevii silitori trebuie sa fie laudati de catre profesor".) si iminenta (urmeaza sa . De exemplu. Conjugarea perifrastica pasiva Conjugarea perifrastica activa Se formeaza din participiul viitor activ al verbului de conjugat si diferitele forme ale verbului sum esse fui.aceasta propozitie este tradusa astfel: Omnibus militibus pro patria putandum est: avem subiectul logic omnibus militibus. De exemplu: "Toti soldatii trebuie sa lupte pentru patrie" . ca in exemplul: Marcus epistulam missurus est (= Marcus are de gand sa trimita o scrisoare). rezulta o constructie impersonala. Pentru a reda in limba latina ideea de necesitate nu se foloseste nici unul din cuvintele care inseamna trebuie (optet. ca in exemplele: Iuliam epistulam missura est (= Iulia are de gand sa trimita o scrisoare).). retinem urmatoarele: verbul sum esse fui imprumuta forma temporala a verbului a trebui din constructia romaneasca si persoana si numarul verbului a fi din constructia romaneasca. o asemenea transformare este posibila numai in cazul cand in propozitia initiala exista un verb tranzitiv. (nu are forma pentru infinitiv viitor). dar nu avem subiect gramatical. Conjugarea perifrastica pasiva se formeaza folosind gerundivul verbului de conjugat si diferite forme modale si temporale ale verbului sum esse fui. in schimb. participiul viitor pasiv sau gerundivul exprima ideea de necesitate. subiectul gramatical din asemenea propozitii devine subiect logic. conjugarea perifrastica pasiva poate avea forme pentru modul indicativ..

. Propozitia: "Toti romanii trebuiau sa mearga la Roma" se traduce astfel: Omnibus Romanis Romam eundum erat (intelesul ar fi si: "Trebuia ca toti romanii sa mearga la Roma" .ca sa fie tradusa prin impersonal).Propozitia "Profesorul a trebuit sa-i laude pe elevii silitori" se traduce astfel: Discipuli seduli magistro laudandi fuernunt.