REALIZARI SI PERSPECTIVE ALE UTILIZARII BIOTEHNOLOGIILOR IN AMELIORAREA POMILOR FRUCTIFERI

Progresul cunoaterii face parte intrinsec din procesul evoluiei umane, urmndu-i imperturbabil drumul, mai lent sau mai intens, fiind pus n valoare practic, cu ritmuri diferite, n funcie de nelepciunea i capacitatea de absorbie i utilizare a popoarelor. Este incontestabil faptul c acest progres reprezint un factor determinant pentru nivelul de dezvoltare economic al diferitelor societi i exemple n acest sens sunt cele mai avansate ri, precum SUA, Japonia. rile dezvoltate din Uniunea European, contiente fiind c reducerea decalajului lor fa de rile avansate nu este posibil dect prin aplicarea consecvent a conceptului de dezvoltare a societii pe baz de cunoatere au agreat n cadrul Strategiei de la Lisabona ca pn n anul 2010 Uniunea s devin cea mai competitiv i dinamic economie, bazat pe cunoatere din lume, capabil s susin creterea economic cu locuri de munc mai multe i mai bine pltite i cu o coeziune social mai ridicat(martie, 2000). rile mai srace ale lumii, fiind limitate n ceea ce privete posibilitile materiale, financiare i calificare adecvat a resurselor umane, resimt progresul tiinific i tehnologic, de care sunt antrenate n msur i perioade de timp variabile, beneficiile fiind pariale i ntrziate. Referindu-ne la beneficiile care decurg din progresul cunoaterii, trebuie s subliniem faptul c asimilarea n practic a cunoaterii teoretice impune prestabilirea condiiilor de securitate fa de riscurile posibile i a mecanismelor de control riguros al proceselor. Sfritul secolului trecut a nregistrat, n cadrul progresului cunoaterii n domeniul tiinelor vieii succese de excepie n genetic i aplicaiile acesteia n biotehnologie. Creaie a aceluiai secol, revoluia verde nu numai c a salvat sute de milioane de viei, dar a contribuit la realizarea stabilitii i creterii economice n rile n curs de dezvoltare care au beneficiat de aceasta. Dr. Norman Borlaug, unicul agronom din lume cruia i s-a decernat Premiul Nobel, iniiatorul revoluiei verzi, a prevzut extinderea revoluiei verzi la revoluia genic, prin aceasta eradicndu-se foametea n lume . n decursul timpului cercetarea tiinific agricol romneasc s-a ncadrat n etapele de progres mondial, aducnd contribuii importante la patrimoniul cunoaterii i implicarea acestuia n practic. Astfel, n Romnia au fost creai hibrizi de floarea soarelui,prioritari pe plan mondial, cu productivitate i calitate (coninut de ulei) ridicate. Ulterior, la aceeai specie au fost creai primii hibrizi rezisteni la man (Plasmopara helianthi) pe baza caracterizrii tipului de rezisten, specific, monogenic, ceea ce a permis controlul aproape integral al acestei boli extrem de pgubitoare.Cercetrile mai noi au condus la elaborarea de sisteme eficiente de regenerare prin embriogenez somatic la floarea-soarelui, precum i la porumb i gru. Studiile efectuate la porumb asupra populaiilor locale i a unei colecii de linii consangvinizate de provenien divers au condus la identificarea unor gene

valoroase, utilizate pentru crearea unui sortiment bogat de hibrizi, caracterizai prin perioade diferite de vegetaie de la cei mai timpurii pn la cei mai tardivi rezisteni la principalele boli, la frngerea tulpinilor i la cdere, cu potenial biologic de productivitate nalt i coninut ridicat de protein.Unii hibrizi au prezentat un coninut bogat n aminoacizi eseniali .Este demn de remarcat faptul c extinderea hibrizilor n cultura mare n Romnia a devansat cultivarea acestora n multe ri europene. n ultimii ani s-au elaborat, pe baz de studii genetice specifice, metode perfecionate de ameliorare a porumbului, precum i metoda de diagnosticare a diversitii genetice, a liniilor parentale de porumb i ncadrarea lor n grupe heterotice.S-au identificat alele unice la aceast specie, care au fost transferate n combinaii hibride. La gru au fost efectuate hibridri sexuate ntre grul comun (Triticum aestivum ssp. vulgare) i numeroase alte specii de gru i genuri diferite, obinndu-se astfel date importante privind transmiterea caracterelor la hibrizii interspecifici i intergenetici i material iniial pentru crearea de noi soiuri rezistente la boli i condiii nefavorabile de mediu.Au fost creai amfidiploizi Triticum Secale (Triticale) n scopul obinerii de soiuri de triticale cu fertilitate bun, cu spic mare, bob plin i talie scund, precum i nsuiri de calitate (coninut mai bogat n proteine i aminoacizi eseniali fa de gru). Prin dezvoltarea cercetrilor genetice s-au obinut linii monosomice care au permis localizri ale principalelor caractere valoroase n cromozomi, precum rezistena la factori biotici i abiotici, elementele productivitii i nsuirile de calitate. Identificarea a noi surse de gene i gene pentru rezistena la boli i ncorporarea lor n soiurile de cultur au situat Romnia n primele ri din lume creatoare de soiuri valoroase. Mai recent s-a obinut un set complet de linii de substituie interspecific de cromozomi individuali de gru prin metode de inginerie cromozomial, considerate a fi de referin la nivel european, care au fost utilizate pentru identificarea cromozomilor implicai n controlul genetic al coninutului de proteine n bob, al nsuirilor ecologice i de panificaie, al mrimii boabelor i a altor nsuiri corelate. Obinerea de linii de gru, recombinante pentru perechi individuale de cromozomi, a condus la progrese importante la ntocmirea hrilor genice pentru caractere valoroase. Rezultate remarcabile s-au obinut n ameliorarea orzului i orzoaicei de toamn, soiurile create impunndu-se prin productivitate ridicat, precocitate, rezisten la cdere. La aceste specii s-au creat mutante prin iradiere cu raze gamma i neutroni rapizi, utilizate la obinerea de forme noi. Realizrile recente de linii haploide i dublu haploide de gru i orz prin ncruciri de tipul gru porumb i orz cultivat Hordeum bulbosum sunt apreciate de specialitii din domeniu ca fiind printre cele mai eficiente pe plan mondial. Acestea sunt numai cteva exemple din realizrile cercettorilor notri i se rezum numai la speciile vegetale cele mai intens cultivate n ar. n timp ce ameliorarea clasic, care incontestabil a adus servicii inestimabile umanitii, urmrete acumularea de gene utile sau de interes n organisme apropiate genetic n cadrul unui proces ndelungat i aleatoriu, biotehnologia modern ofer posibilitatea introducerii de caractere unice la varieti deja evaluate sub raportul performanelor, iar genele transferate pot proveni de la orice surs (genuri i specii ndeprtate, regnuri diferite, procariote eucariote). Astfel sunt depite barierele naturale morfologice, etologice i genetice care se opun ncrucirilor interspecifice, ceea ce extinde n mod practic 2

nelimitat capacitile de ameliorare, iar timpul de obinere a unui organism programat genetic este scurtat considerabil. Organismele transgenice sau modificate genetic (OMG) dobndesc o informaie genetic cunoscut, ale crei efecte sunt cunoscute. Spre deosebire de organismele obinute prin ameliorare clasic, care sunt supuse n special analizelor de validare pentru nsuiri agronomice, OMG-urile sunt examinate prin teste riguroase asemntoare celor din industria farmaceutic.Pentru evitarea tuturor riscurilor posibile implicate de transgenez, extinderea OMG-urilor n practica agricol impune respectarea cu maxim rigoare a principiului precauiei apriori n evaluarea riscurilor asupra mediului, sntii omului i animalelor, precum i a biodiversitii, evaluarea impactului de la caz la caz i n funcie de agro-sistemul primitor pentru fiecare form de OMG. n plus, fa de testele de biosecuritate i biovigilena ambiental se impune etichetarea OMG i elaborarea de protocoale de trasabilitate. Corespunztor riscurilor crescnde implicate de manipulrile genetice pentru crearea de OMG-uri, organismele i n special microorganismele utilizate sunt ncadrate n 4 clase de risc, pe baza potenialului lor de a cauza mbolnviri la oameni, animale sau plante i a severitii i transmisibilitii bolilor posibil de a fi induse. Reglementrile stabilite pentru fiecare clas i-au demonstrat fiabilitatea, ntruct n cei 25 de ani de manipulri genetice intense nu s-a nregistrat nici un accident. Pentru eliberarea n mediu a OMG i anume testarea i cultivarea acestora, candidate sunt deocamdat numai OMG-urile din clasa I-a (cu riscuri minime). Utilizarea OMG se afl n centrul unor dezbateri aprinse, de natur nu numai tiinific, dar i politic i economic, polii reprezentativi fiind: SUA, care a adoptat cultivarea de plante transgenice de la jumtatea anilor 1990, extinznd permanent suprafeele alocate acestora (pn la 55% din total) i numrul de varieti aprobate, i UE, care a limitat introducerea OMG n culturi comerciale, dar continu s importe produse agroalimentare derivate din OMG. Dezbaterile se centreaz pn n prezent asupra OMG din prima generaie, care includ varieti transgenice ale principalelor culturi: porumb, soia, rapi, bumbac, caracterele introduse fiind reprezentate de caractere input care genereaz valoare, ameliornd condiiile de cultivare prin dislocuirea din tehnologii ale input-urilor mai costisitoare i n majoritate poluante pentru produse sau mediu. Prima generaie de plante transgenice a fost modificat prin introducerea unuia sau cel mai dou caractere noi, cum sunt tolerana la unul sau mai multe erbicide, toleran la insecte sau la duntori sau tolerana combinat. Introducerea lor n practic a determinat un succes fr precedent n istoria agriculturii prin beneficiile uriae aduse fermierilor i productorilor de semine.n timp ce Europa amn luarea unor decizii clare n privina eliberrii n mediu a OMG-urilor, cercetrile biotehnologice din lume au avansat crearea OMG de generaie a II-a, a III-a i a IV-a. Generaia a II-a de plante transgenice a fost modificat pentru caractere output i anume nsuiri de calitate orientate spre solicitrile consumatorilor. Caracterele output urmrite constau n modificri ale coninuturilor de amidon, proteine, uleiuri i zaharuri, modificri ale nsuirilor de panificaie, sporirea coninutului de -caroten pentru corectarea carenelor de vitamina A, prelungirea duratei de pstrare a fructelor, ameliorarea digestibilitii nutrienilor. Avnd n vedere c metabolismul acestor OMG-uri este cel care a fost supus unor modificri deliberate, riscul implicat este mai ridicat, deci examinarea

lor presupune exigen mai mare, iar beneficiile poteniale pentru multiplicatorii de smn sunt mai puin atractive. n ultimii 5 ani, n SUA au fost demarate testri pentru OMG care furnizeaz produse cu nsuiri de ordin calitativ sau tehnologic modificate (lignin modificat, polimeri degradabili, etanol). O alt categorie de OMG din aceast generaie este format din aa-numitele instrumente de bioremediere a solurilor poluate natural sau antropic, precum i a atmosferei. Implicarea crescnd a biotehnologiilor ntr-un spectru mereu n extindere de activiti umane este evident prin trecerea la a III-a generaie de OMG-uri, plante care sunt programate s funcioneze ca biofabrici de culturi moleculare utile pentru industrie, medicin sau tiin, i a IV-a, prin care se urmrete rennoirea de resurse. Unul dintre cele mai promitoare domenii biotehnologice este sectorul terapiei genice i al industriei farmaceutice, prin producere de medicamente, enzime i vaccinuri de uz uman sau veterinar, la costuri reduse, care sunt n general bine primite de opinia public, dei exist nc multe necunoscute care se cer lmurite. n faa provocrilor mondiale, Europa a instituit recent un numr aproape egal cu cel al companiilor biotehnologice din SUA (1900), dar de dimensiuni medii i mici, cu un personal specializat care se ridic la jumtatea numrului competitorului amintit, dispunnd de o treime din capitalul investit de acesta. n aceast situaie, companiile americane genereaz beneficii duble i avanseaz rapid n lansarea pe pia a mai multor produse, depind Europa i prin produsele n curs de testare. Vicepreedintele Comisiei Europene pentru Afaceri i Industrie, domnul Gnter Verheugen, a lansat n septembrie 2005 noua politic pentru biotehnologii a Consiliului Europei. Domnul Verheugen anun angajarea deplin a Comisiei pentru elaborarea cadrului legislativ de autorizare a OMG-urilor i face apel la Statele Membre s coopereze i s introduc msuri armonizate de coexisten, n scopul ntririi potenialului economic european. Domnul Verheugen declar: Va trebui s organizm discuii cu Statele Membre n privina direciei pe care va trebui s ne angajm referitor la autorizarea OMG. Europa trebuie s se hotrasc dac dorete s utilizeze potenialul deplin al biotehnologiei verzi pentru a deveni competitiv fa de ri ca SUA, Canada, Australia, China i India. n plus, noi, Comisia, autoritile publice, organizaiile academice i industria va trebui s prezentm utilitatea OMG-urilor publicului i s explicm ct de mare este semnificaia acestora pentru noi, i nu numai, ca hran i nutre. Revine industriei sarcina s demonstreze beneficiile i utilitatea produselor lor. n ara noastr, cercetrile biotehnologice au ntmpinat dificulti, confruntndu-se permanent cu strategii politice ovielnice, personal specializat restrns ca numr i posibiliti de postcalificare, dotare minim. Decalajul nostru fa de lume i UE este extrem de mare i numai decizii clare, msuri i aciuni susinute ne pot permite s intrm n circuit. Fermierii romni au fost ns foarte deschii la progres i au cultivat progresiv suprafee din ce n ce mai mari, astfel nct culturile de soia modificat genetic s-au extins anul acesta pe cca. 80.000 ha. Personaliti competente din mediul academic, precum V. Tabr i I. P. Otiman de la USAMV a Banatului Timioara, au pledat n numerose ocazii pentru extinderea OMG-urilor cultivate n agricultura Romniei. Nu ntmpltor, la aceast Universitate s-a derulat un proiect de cercetare pentru crearea de cartof transgenic.

Staiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultur Bistria-Nsud a participat la testarea experimental a unor pomi fructiferi transgenici n cadrul unui proiect de cercetare multinaional. Aceste iniiative demne de remarcat i apreciat la cel mai nalt nivel, au fost criticate vehement i nefondat de ctre reprezentani ai organizaiei Green Peace. Opinia public din Romnia nu mai poate i nu trebuie inut n ignoran, trebuie informat asupra tuturor aspectelor tiinifice, riscurilor, beneficiilor i perspectivelor pe care le deschide utilizarea biotehnologiei. n Romnia s-a elaborat legislaia care reglementeaz regimul de obinere, testare, utilizare, micare transfrontalier i comercializare a OMG. Sistemul de notificare este similar celui practicat n UE. Responsabilitatea emiterii autorizaiilor /acordurilor i controlul revine autoritii naionale competente. Evaluarea riscurilor generate de introducerea deliberat n mediu a unui OMG i de a elabora o concluzie tiinific referitoare la efectele poteniale cade n sarcina Comisiei de Securitate Biologic, pe baza creia autoritatea competent emite decizia. Autoritile Publice Centrale din domeniile agriculturii, alimentaiei, sntii, iar Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor avizeaz i controleaz activitile de obinere, testare, utilizare i comercializare a OMG i produselor rezultate din acestea. n vederea reducerii la minimum a riscurilor poteniale implicate de introducerea deliberat n mediu a OMG, mergnd n profunzime mai mare fa de evalurile efectuate n acest sens n prezent, ASAS a propus un proiect de cercetare complex i anume Evaluarea riscurilor poteniale pe termen mediu i lung pentru agroecosisteme induse de OMG-uri, pentru realizarea cruia intenioneaz formarea unui consoriu format din uniti de cercetare-dezvoltare i universiti de tiine agricole. A.S.A.S. adreseaz o invitaie i instituiilor implicate n sntate s adere la acest proiect, spernd s aduc certitudini n privina oportunitii crerii i extinderii n practic a OMG-urilor n Romnia. n concluzie, revoluia genic i urmeaz evoluia n lume, cu beneficii incontestabile pentru avansarea cunoaterii teoretice, cu beneficii practice obinute n condiiile supunerii noilor organisme transgenice celui mai riguros control exercitat vreodat asupra produselor agro-alimentare. Toi oamenii de tiin, inclusiv cei din ara noastr, trebuie s realizeze importana coexistenei sistemelor de producie care n esen pledeaz pentru acceptarea oricrei tehnologii care favorizeaz mbuntirea productivitii, profitabilitii, stabilitii i durabilitii agriculturii. inta comun a noastr, a tuturor, este consolidarea i dezvoltarea excelenei tiinifice i consolidarea prestigiului social prin beneficiile aduse naiunii. In ceea ce priveste cultura pomilor fructiferi acestia au fost cultivati in diverse scopuri si utilizati in diverse ramuri ale industriei,in alimentatie,facandu-se diverse experimente si ameliorari pentru imbunatatirea conditiilor de mediu,imbunatatirea calitatii acestora,etc Cultura caisului,spre exemplu, ale carui fructe sunt foarte solicitate atat pentru consum in stare proaspata, cat si in industria alimentara, a fost mult timp, privita cu neincredere, chiar considerata riscanta, datorita mai ales unor insusiri biologice legate de originea sa geografica:sensibilitatea la unele boli specifice, pieirea prematura a pomilor in livada, sezonul scurt de maturare a fructelor si durata scurta de pastrare a acestora. Caisul este o specie productiv, soiurile nefiind afectate de alternana de rodire, difereniaz muli muguri floriferi. Dei este o specie rezistent la secet, consumul de ap este mare. Lipsa apei 5

acumulat n timp, predispune pomii la pieire, la ger, fructele sunt mici, slab suculente. Corcoduul ( Mirobolanul ) are afinitate cu majoritatea soiurilor dar confer neuniformitate n cretere i rodire deoarece este reprezentat prin numeroase biotipuri. Suport un grad mai mare de argil i un oarecare exces de umiditate n sol, dar pomii sunt mai avizai la pieirea prematur i la viroze. Importanta culturii marului se datoreaza valorii alimentare si gustative, terapeutice si profilactice a fructelor, insusirilor lor tehnologice specifice, particularitatilor agrobiologice ale pomilor si valorilor economice mari. Merele constituie unul dintre componentele de baza in alimentatia moderna a omului. Ele reprezinta aproape singurul aliment gata pregatit in natura, care poate fi consumat fara alte adaosuri, fie in stare proaspata, fie consumate ca sucuri, compot, dulceata, cidru, marmelada etc. Datorita insusirilor tehnologice, merele constituie o materie prima cu pondere mare in industria alimentara (A.Gherghi). Astfel, din punct de vedere chimic, merele contin in medie: 84,5% apa, 14,1% zaharuri, 0,2% substante pectice, 0,6% substante grase, 90 UI vitamina A, 0,02 mg% vitamina B2, 0,1mg% vitamina B1, 7mg% vitamina C, 7 mg% calciu, 10 mg % potasiu cat si cantitati reduse de aluminiu, mangan, sulf, cobalt si altele. Merele influenteaza pozitiv in hipertensiunea arteriala si reduc nivelul colesterolului, au efect benefic in prevenirea bolilor cardiovasculare, afectiunile respiratorii, combaterea obezitatii si au actiune anticancerigena (A. Gherghi). Importanta marului rezida in particularitatile lui biologice. Existenta unui numar mare de soiuri, cu coacere esalonata in diverse epoci si capacitatea de pastrare in stare proaspata timp indelungat a soiurilor de iarna, asigura consumul de fructe proaspete aproape in tot cursul anului, circa 10 luni din 12 ale unui an. Avand o mare capacitate de pastrare si o buna rezistenta la manipulare, fructele pot fi transportate cu usurinta la distante mari. Marul este specia cu posibilitati mari de aclimatizare la conditiile de mediu diferite si se cultiva pe toate continentele globului, desigur, cu exceptia zonelor foarte reci. In tara noastra, marul se cultiva pretutindeni, de la nivelul marii pana la zonele premontane. Cultura marului pe teritoriu locuit de romani este foarte veche iar pasionati pomicultori anonimi au contribuit la crearea unor soiuri de calitate superioara, unele dintre ele mentinandu-se si astazi in cultura, ca de exemplu: Cretesti, Domnesti, Patul etc. Studiile efectuate in cadrul Institutului de Cercetare pentru Pomicultura Maracineni prin intreaga sa retea de statiuni a dus la reducerea numarului de soiuri recomandate cultivatorilor si o mai buna amplasare a lor, in functie de capacitatea de adaptare la zonele respective. Studiind tendintele remarcate pe plan mondial, privind diversificarea sortimentului si adaptarea la cerintele social-economice, cercetarea si-a intensificat activitatea de perfectionare a sortimentelor folosind urmatoarele cai: - introducerea celor mai bune soiuri din sortimentul mondial, verificarea capacitatii lor de adaptare in diferite zone pomicole si extinderea in cultura a celor corespunzatoare; - crearea de noi soiuri autohtone competitive calitativ, cu cele mai bune soiuri din sortimentul mondial, dar mai bine adaptate conditiilor de sol si clima din zonele pomicole romanesti; - alegerea permanenta a celor mai bune exemplare dintre pomii soiurilor valoroase din cultura si inmultirea lor; - introducerea in cultura a unor soiuri cu rezistenta genetica la boli scutind pomicultorii de mari eforturi si cheltuieli, prin reducerea tratamentelor fitosanitare.

Alaturi de acesti pomi fructiferi,mai pot fi mentionati ciresul si visinul. Vechimea in cultura a ciresului si visinului se poate aprecia ca fiind foarte veche. Primele informatii scrise s-au pastrat de la filozofii greci Xenofou (536 i.e.n.) si Teophrast (374-287 i.e.n.). Ciresele sunt primele fructe proaspete ale anului, iar prin continutul ridicat in vitamine, saruri minerale, zaharuri, fac obiectul unuia dintre cele mai eficiente activitati comerciale. Fructele sunt destinate atat consumului in stare proaspata cat si prelucrarii industriale sub forma de sucuri, siropuri, compoturi, gemuri, dulceturi etc. Fructele de cires contin: substanta uscata 10,8-24,7%, zahar total 7,716,8%, aciditate totala 0,49-1,3%, substante tanoide 0,6-1,3%, substante pectice 0,06-0,36%, vitamina V 6,51%, A 0,5 mg%, B1, E, Ca, K, P, Fe, etc. Fructele de visin se folosesc in special pentru industrializare dar si pentru consum in stare proaspata, avand un continut complex echilibrat, bogat in elemente nutritive, saruri minerale, si vitamine cum ar fi: substanta uscata 13,923,2%, zaharuri 5-19%, acizi organici 0,9-4,9 mg%, K, P, Mg, Ca, vitamina PP, E, B1, B2, caroten etc.Lemnul de cires este foarte apreciat in industria lemnului. Visinul este o specie decorativa dar si buna melifera. Exigentele privind calitatea fructelor sunt foarte mari in tarile vest europene si se refera in special la marime, culoare, gradul de maturare si starea fitosanitara. Diametrul minim admis al fructelor variaza de la piata la piata, dar nu poate fi sub 22 mm diametru. Ciresele sunt considerate si incadrate in grupa fructelor de lux. Prin cercetarile efectuate timp de 25 de ani, sortimentul de cires si visin a suferit modificari, fiind inlocuite continuu soiurile neproductive sau cele care produceau fructe de o calitate inferioara, promovandu-se soiurile din sortimentul mondial si romanesc care au dat cele mai bune rezultate. Principalele obiective de ameliorare sortimentala au avut in vedere: autofertilitatea, calibrul mare al fructelor, vigoarea mica a pomilor, compactitatea coroanelor, marirea perioadei de recoltare si consum, precocitatea de rodire, calitatea si fermitatea superioara a fructelor, rezistenta la boli, la ger, si nu in ultimul rand tardivitatea infloritului. Obtinerea de recolte mari si fructe de buna calitate, este corelata cu o buna stare de sanatate a pomilor. In conditiile tarii noastre prin neglijarea bolilor si daunatorilor la cires si visin se poate pierde circa 45-100% din recolta soiurilor cu coacere mijlocie si tarzie. Bolile si daunatorii care ataca in mod frecvent ciresul si visinul in tara noastra sunt: antracnoza frunzelor de cires (Cocomice hiemalis), ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila), moniloza (Monilia laxa, Monilia fructigena), paduchele din San Jos (Quadraspidiotus perniciosus), paduchele negru al ciresului (Myzus cerasi), musca cireselor (Rhagoletis cerasi), acarieni, viespea neagra a frunzelor de cires, cotarul verde, insecte minatoare etc. Prunul, pentru romani reprezinta specia pomicola cu rezonante stravechi, fiind caracterizat ca pomul vietii sau al sperantei.De-a lungul anilor, prunul si produsele sale au constituit mijloace de existenta ale taranilor, contribuind totodata la faima tarii. Adaptabilitatea mare la diferite conditii de clima si sol, a facut ca prunul sa creasca si sa produca spontan, s-au cultivat, aria de raspandire si varietatea soiurilor fiind practic fara limite. In acest context, Romania a devenit tara cu cea mai mare productie de fructe din Balcani si Europa, fiind si un mare exportator de fructe proaspete sau deshidratate. Se stie, ca prunele se consuma in stare proaspata dar si deshidratata (prune uscate), sunt utilizate la fabricarea gemurilor, marmeladei, dulcetei, compoturilor, jeleurilor, lichiorurilor si nu in ultimul rand vestita tuica de prune romaneasca. Florile prunului constituie o sursa melifera 7

importanta si dau un decor inegalabil de frumusete pentru regiuni intregi. Prunele reprezinta fructele cu valoarea nutritiva cea mai ridicata, in comparatie cu celelalte fructe. Continutul fructelor in zaharuri este cuprins intre 16-20% (acidul malic si in cantitati mici acizii citric si benzoic) prunele avand proprietati diuretice, laxative, depurative, stimulent nervos si descongestionant hepatic. Prunele proaspete contin toate microelementele necesare omului pentru desfasurarea vietii normale si anume: potasiu 170 mg%, Ca 12 mg%, Mg 10 mg%, P 18 mg%, Na 1mg%, Fe 0,5 mg%, Cl 1,5 mg% etc. Dintre vitaminele cele mai reprezentative sunt: vitamina C sub 4,0mg%, caroten 0,9 mg%, B 10,83 mg%, B1 0,03 mg%, PP 1,0 mg% si altele. Din lemnul de prun se construiesc in Romania cele mai valoroase fluiere si cavale din lume. Rezulta deci ca prunele ca produse naturale sunt alimente echilibrate din punt de vedere al vitaminelor, al elementelor minerale, glucidelor, si a altor substante nutritive sau reglatoare ale metabolismului uman. Tendintele mondiale privind ameliorarea soiurilor sunt comune si isi propun mentinerea de soiuri valoroase, care sa raspunda exigentelor pedoclimatice si agrotehnice locale pe de o parte si a celor comerciale si de consum, pe de alta parte, cu rezultate economice bune. Pomii trebuie sa produca abundent si constant inca din primii ani, cu pronuntata adaptabilitate la diversele zone pedoclimatice, sa fie rustici si destul de rezistenti la boli, fara a avea nevoie de polenizatori. Fructele trebuie sa fie mari peste 40g, atractiv colorate, cu gust placut, zaharul, aciditatea si substantele tonoide in proportie bine echilibrata, cu continut bogat in vitamine si substante minerale utile organismului uman, cu partea necomestibila redusa la maximum si un colorit deosebit. Se poate astfel afirma faptul ca in tara noastra pomii fructiferi,in marea lor majoritate,indeplinesc un rol foarte important,atat din punct de vedere alimentar,cat si din punct de vedere botanic.Pomii fructiferi sunt asadar indispensabili,insa uneori este necesar ca pentru o mai buna dezvoltare a acestora sa se faca diverse imbunatatiri. In ameliorare pomilor fructiferi s-a urmarit obtinerea unor soiuri valoroase,crestea calitatii acestora si sporirea productiei,atat pe plan local cat si la nivel national si international,facandu-se in continuare cercetari in domeniu.