P. 1
Competente de Comunicare La Scolarul Mic

Competente de Comunicare La Scolarul Mic

|Views: 654|Likes:
Published by Elena Filip

More info:

Published by: Elena Filip on Jun 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/28/2014

pdf

text

original

Repere metodologice privind dezvoltarea competenţelor comunicative în cadrul orelor de limba română în clasele primare

La baza activităţii umane stă comunicarea verbală, iar însuşirea şi dezvoltarea limbajului au loc în procesul comunicării. Elevul trebuie să posede un limbaj corect din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical. Însuşirea limbajului presupune mai multe etape:  În prima etapă din şcoală, care coincide cu învăţarea citit-scrisului, are loc procesul de interiorizare a limbajului extern. Aceasta este etapa în care copilul nu este preocupat decât de propriile acţiuni.  Cea de-a doua etapă este etapa automatizării deprinderilor de exprimare verbală, care coincide cu etapa automatizării deprinderii cititului. Pentru realizarea cu succes a obiectivelor dezvoltării vorbirii se aplică diferite modalităţi didactice: A. Observarea; B. Memorizarea (memorarea); C. Audierea (audiţia); D. Povestirea; E. Convorbirea (dialogul); F. Jocuri didactice; G. Şezătoarea; H. Concursurile. În continuare mă voi referi la una din cele mai eficiente metode – povestirea. În activităţile de dezvoltare a competenţelor comunicative, la toate clasele I-IV, povestirea o folosesc intens pentru multiplele ei valenţe informativ-formative: a) prin intermediul povestirii elevii dobândesc un cerc de reprezentări despre obiecte, fenomene, fapte, întâmplări; b) povestirea devine un model de vorbire. Ea este calea prin care elevii asimilează cele mai multe expresii poetice. Prin intermediul basmelor, fabulelor, legendelor pe care le studiem elevii cunosc limba populară în comparaţie cu limba literară. Încercăm la lecţii să creăm şi noi mici povestiri, basme, snoave ceea ce le impulsionează mult imaginaţia creatoare. Pentru a reuşi prelucrarea didactică ţin cont de conţinutul materialului, de pregătirea generală a clasei. Pot să enumăr câteva reguli de care mă conduc: • selectez atent produsele literare (conţinut, formă, dimensiuni); • folosesc mijloace de învăţământ adecvate textului şi obiectivelor urmărite (ilustraţii, filme, albume, planşe); • stabilesc un plan corespunzător de desfăşurare a modalităţilor şi tehnicilor de prelucrare. Mă strădui să-i deprind pe elevi cât mai timpuriu să-şi ordoneze materialul pe care îl au de comunicat. Către sfârşitul clasei I încep exerciţii de iniţiere a elevilor în deprinderea de a-şi întocmi un plan de povestire. La început povestirea elevilor o ajut de un suport senzorial (set de ilustraţii ce se succed în ordinea episoadelor redate în povestire, imagini, planşe). Cu timpul deprinderea de a povesti se formează, de aceea materialul intuitiv îl reduc şi solicit elevul mai mult în direcţia recunoaşterii. În această fază utilizez procedee variate:  prezint ilustraţia ce relevă primul episod al povestirii şi apoi le cer elevilor să continue povestirea;  le citesc fragmentul de început;  selectiv le introduc anumite ilustraţii, cerându-le elevilor să amplaseze episodul respectiv la locul potrivit;  le cer elevilor să reproducă toate episoadele numai cu ajutorul unor întrebări de sprijin.

DIAGRAMA VENN Notă: se aplică la consolidare . După etapa pregătitoare (informaţie despre autor. După etapa pregătitoare (conversaţie introductivă. Se lucrează cu un text artistic absolut necunoscut care în prealabil este împărţit în fragmente (de către învăţător). Apoi este citit fragmentul următor. expresivă. explicarea cuvintelor necunoscute. o Povestirea prin trecerea acţiunii de la persoana I la persoana a III-a. LECTURA GHIDATĂ Metoda este alcătuită din mai multe procedee. iar altul – că citeşte conştient. Răspunsul la întrebarea: Cum credeţi ce se va întâmpla în continuare? (îşi expun părerile 3-4 elevi). 3.Pe parcursul lecţiilor apelez şi la desfăşurarea următoarelor activităţi: o Povestirea pe bază de plan dat. LECTURA ÎMPOTRIVĂ Notă: se practică la consolidare (la reflecţie).  continuarea expunerii întrerupte în punctul culminant şi găsirea uneia sau mai multor variante de deznodământ. Se lucrează cu un text artistic analizat detaliat.Ce s-ar fi întâmplat dacă mătuşa Mărioara ar fi reuşit să se urce în copac? 4. Un avantaj este că elevul citeşte independent. o Povestirea pe baza unui plan formulat de elevi. Se opresc după fiecare fragment şi fac presupuneri. explicarea cuvintelor).Ce s-ar fi întâmplat dacă Ion ar fi fost acasă? . o Povestiri create de elevi. fără a le cere elevilor justificarea gramaticală. Se lucrează cu un text ştiinţific. conversaţie introductivă). Textul parcă e întors pe dos. În scopul dezvoltării competenţelor comunicative în cadrul orelor de limba română utilizez tehnici ca: 1. respectând succesiunea logică a episoadelor cu exprimare clară. Notă: se aplică la predare. Expresivitatea verbală micii autori o deprind prin:  redarea conţinutului unei povestiri cunoscute. elevii citesc independent textul din manual (pe fragmente) şi pe marginea paginii fac următoarele însemnări: V – informaţie cunoscută + – informaţie nouă ? – aş vrea să aflu ceva nou despre aceasta. SINELG (sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a gândirii) Notă: la lecţia de limba română se aplică mai rar. 2. corectă. Exemplu: fragmentul „La cireşe” .Ce s-ar fi întâmplat dacă acasă ar fi fost moş Vasile şi nu mătuşa Mărioara? . Se aplică la predare. Mai des se aplică la lecţiile de istorie şi ştiinţe. elevii citesc textul pe fragmente.

6. fenomenul) Notă: se aplică la reflecţie (consolidare). „Era o zi însorită de vară. Exemplu: 1. prefer culoarea albastră deoarece dă o senzaţie de curăţenie. pentru că ei au experienţa vieţii. albastru – culoarea apei 2.În loc de cercuri se poate face un tabel: Micul Prinţ Asemănări Grijuliu Ambii erau copii Răbdător Ambii erau băieţi Cult Ambii erau din familii regale Ingenios Erau singurii copii Iscusit Ambii erau bine îngrijiţi Ambii aveau părinţi Prinţul Miorlau Nerăbdător Capricios Leneş Hapsân Egoist Alintat Fricos Distrat Plângăcios Primăvara E un text în proză E un text narativ Descrie alt fenomen al primăverii Oaspeţii primăverii E un text în versuri E un text cu rimă E un text de primăvară Asemănări Ambele descriu semnele caracteristice primăverii În ambele texte se vorbeşte despre păsări 5. Copiii neascultători până la urmă o păţesc rău. 4. Cei mici trebuie sa-i asculte pe cei mari. Se aplică la dezvoltarea competenţelor comunicative.” . GRAFICUL CCC (Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? Ce am învăţat?) Textul: „Puiul”. în baza acestui desen alcătuiţi un mic text sau o poezioară. Membrii familiei se respectă. Soarele strălucea cu dărnicie. copii. fiinţa. Trebuie să-i ascultăm pe cei maturi. Ultima se completează la reactualizare şi consolidare.. bunici.. se realizează un mic desen unde predomină această culoare. clasa III Tema: „Relaţiile familiei” Ce ştiu? Familia este compusa din părinţi. Notă: se foloseşte la reactualizare (se completează primele două coloane). Am realizat un mic text. s-au hârjonit puţin. apoi au intrat în apă. Prefer această culoare. Doi copii s-au oprit pe malul lacului. CULOAREA PREFERATĂ (obiectul. 3.” „Culoarea mea preferată este albastru. Ce vreau să ştiu? Cine trebuie să fie cel mai autoritar în familie? Sunt obligaţi copiii sa-i asculte întru totul pe cei mari? Părinţii pot învăţa şi ei de la copii? Ce am învăţat? O mamă întotdeauna se jertfeşte pentru copiii săi. deoarece simbolizează curăţenia.

o comparaţie.7. 2. sentimente. un enunţ din 4 cuvinte cu sens generalizat. 3 verbe. tonul. intervenţia făcută . 3. apoi trei minute. modul de argumentare folosit. 5. mimica. capabil să comunice. opinii să-şi utilizeze capacităţile în mod eficient şi creativ pentru rezolvarea unor probleme în viaţa de zi cu zi. CVINTETUL Notă: se practică la reflecţie (consolidare) O poezie alcătuită din 5 versuri. o parte din lecţia predată şi învăţată. Exemplu: „De ce trebuie să studiem gramatica?” Gramatica trebuie să se studieze pentru ca noi să ne putem exprima corect gândurile şi cei din jur să ne înţeleagă corect. PASUL II -elevii fiind împărţiţi în echipe au susţinut cu argumente pro sau contra anumite aspecte din lecţie stabilite de cadrul didactic. blînd A ieşit. În acest sens. Se formulează o întrebare (în baza unui text). Exemplu: Ghiocelul Firav. Fără studierea profundă a gramaticii nu ne putem socoti oameni culţi. . 2. 2 adjective. un substantiv. Ambii decid cine va prezenta rezultatul (dacă va fi solicitată perechea). să interacţioneze cu semenii. se luptă. gestica. încearcă Să învingă gerul crunt Ce se zbate ca o fiară. 1. La început fiecare elev meditează asupra acestei întrebări şi îşi fixează răspunsurile posibile. 3. cât şi la reflecţie. vocabularul folosit. respectînd schema: 1. -se creează situaţii să favorizeze comunicarea elev-elev şi învăţător-elev. exprimându-şi gânduri. 8. PASUL III -evaluarea se realizează în funcţie de modul de exprimare. de povestire. dar organizat opiniile următoarelor strategii didactice interactive: PASUL I -fiecare elev a fost obligat să vorbească la oră timp de un minut. Apoi se consultă cu colegul de bancă şi împreună găsesc răspunsul corect. Scopul studierii limbii române în perioada şcolarizării obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională literară de bază. am practicat în cadrul orelor de comunicare orală pentru a veni în sprijinul elevilor de a-i determina să-şi exprime liber. -în urma audierii s-au făcut observaţiile cuvenite fiecăruia după criteriile stabilite anterior. 4. GPP (gândeşte – perechi – prezintă) Notă: poate fi practicată atât la evocare.

ţie ).-evaluarea se face oral. membrii grupului votează pentru cea mai interesantă prezentare . Se lasă timp de gândire 10-15 minute. În final. -se dau diplomele celor mai buni oratori. La sfârşit. tic. vânătorul. Succesul în comunicare cu ceilalţi depinde de o abordare corectă şi deschisă a punctului de vedere. -ca si activitate recreativă am realizat jocuri de prezentare a unui discurs tocmai pentru a-i determina să vorbească liber.an . Se adună numărul cuvintelor noi şi pe această bază se declară echipa câştigătoare. antic . Astfel de exerciţii îl pregătesc pentru susţinerea unui examen oral. bunica Scufiţei Roşii. susţinerea unui proiect. dar totodata iam transformat şi în buni ascultători –ascultători activi. -elevii sunt motivaţi şi stimulaţi permanent pentru învăţare. cip. conducătorul citeşte un cuvânt iar fiecare grupă citeşte noile cuvinte alcătuite. mama Scufiţei Roşii . Prin cele prezentate mai sus am dorit ca elevii să aspire la statutul de buni vorbitori. Trebuie să-şi înfrângă timiditatea. arta de a asculta pare mai rară decât orice calitate. Literatura de specialitate. aţi. o pledoarie. Fiecare vorbitor are 4 minute pentru a spune povestea din punctual său de vedere. un discurs. EXEMPLE DE JOCURI Jocul : Cules de cuvinte Obiective:-dezvoltarea vocabularului elevilor -dezvoltarea atitudinii creative faţă de limbă Materiale necesare:cartele pe care conducătorul jocului a scris cuvinte lungi Participanţi: grupe de 4-5 elevi Desfăşurare: fiecare grupă primeşte 5 cartele identice. coşuleţul cu mâncare ). vocea. timpul pe care îl au la dispoziţie. anticipaţie. cercetarea pedagogica si observarea practicii scolare releva necesitatea cresterii eficientei activitatii didactice in intregul nostru invatamant si mai ales in invatamantul primar care . etc. Jocul : Tatăl Scufiţei Roşii Obiective : -dezvoltarea abilităţii de a susţine un discurs pe o temă dată şi într-un timp limitat -dezvoltarea abilităţii de a privi o problemă din diferite puncte de vedere -dezvoltarea spiritului de toleranţă prin reflectarea asupra unor puncte de vedere neobişnuite -dezvoltarea creativităţii elevilor Participanţi : maxim 20 elevi Materiale necesare : bilete cu numele unor personaje din basme (atâtea câţi jucători sunt) Desfăşurare : se aleg personaje secundare din basme cunoscute ( de ex: lupul. Într-o conversaţie reuşeşti să fii cooperant când apreciezi ideile şi sentimentele cuiva la fel ca pe ale tale. să-şi controleze mişcările. Grupele trebuie să alcătuiască din silabele sau grupurile de litere ale cuvântului original noi cuvinte ( de ex. Oamenii preferă bunii ascultători.

soa.Inlatura o litera sau o silaba pentru a gasi cuvinte noi: jos. Foloseste literele initiale date si formeaza cat mai multe propozitii: M. sal-las. Inlocuieste cuvintele date cu altele cu acelasi sens: a) Cuza. Citeste cuvintele inversand literele: cos-soc. dragalas 9. functia informationala si functia formativ.trebuie sa-si realizeze functiile fundamentale specifice menite sa asigure premisele viitoarei personalitati: functia instrumentala. mic. ninsoare. ora. dor-rod. ma.Exemplu: ge. masina. Paleta exercitiilor de acest fel este larga: 1. mare. rosu-usor. tura. gat. alb. s. topor-ropot. rac. jar.. jura. etc. a) Maria deseneaza soarele. etc Analiza unui text de citire nu poate fi redusa la desprinderea ideilor principale. dar. car. soare. rau. in invatamantul primar. ninge. iar.. Cuvinte: rege. care. hotare. serie. sapa-apas. nin. sas. sar. sec. sa se ceara elevilor sa explice. scoala. Ce poate face? (actiuni) a) elevul: invata.Voda a infaptuit Unirea. pic. cer. cai. sa motiveze. halat. cura. c) Marcel. dai-iad. b) Prietena mamei mi-a adus o atentie . rana. Gaseste intelesuri diferite ale cuvantului "atentie". ca. 7. are. dintre diferitele aspecte ale realitatii. Ce cuvinte se pot forma din literele cuvantului "scrisoare" ? (scris. var.. la nivelul lor apreciativ. In continuare ma voi referi la utilizarea eficienta a limbii ca mijloc de comunicare. b) Morarul duce sacul. Cum poate fi? (insusiri) a) iepurele: fricos. fura c) far. bar d) ger. 2.. supa-apus. citeste. pe. cer 6. a) Trebuie sa traversam strada cu atentie. gandire si creatie de catre elevii cls I si a II. in primul rand. d. sura. ard. penare. stejar.. 5. 4. deoarece acestiu obiect de invatamant ii revin sarcini exprese pentru dezvoltarea capacitatilor de comunicare si creatie. logica constructiei sale. dura. da steagul! 8. Invatamantul primar este primul nivel care intra intr-o reconsiderare cuprinzatoare menita sa conduca la performante superioare la o mai buna adecvare atat la exigentele treptei superioare de scolaritate cat si la nevoile de educatie ale societatii romanesti. rat b) gura.a. ros.. pere. car. scrie. re. mura. Dimensiunile fundamentale ale unei reforme reale se propaga. soare..Inlocuieste o singura litera si descoperta alte cuvinte: a) cat.Adauga o silaba sau o litera pentru a descoperi noi cuvinte: soare. na. cana. ci este necesar sa se inteleaga structura si unitatea ei. am introdus o gama larga de exercitii: 1. 2. ceri. erori.educativa. b) Printul s-a zarit s-o ia de sotie. se joaca. pun. Incepand din cls I. relatiiie dintre evenimentele si faptele reiatate. Din silabele date sa compuna cat mai multe cuvinte. car) 3.

a impaduri. repovestire b) padure-padurar. inainte de a fi taiat (Vreau sa traiesc printre stele cls. ne dam seama daca elevii au inteles continutul lectiilor citite si au desprins mesajul educativ. Alinta cuvintele: mama-mamica . la formarea deprinderilor de a intrebuinta cuvinte cu o bogata incarcatura stilistica. atractive si pline de sensibilitate : 1. Alege explicaţii corecte: sultan: ..Si-au dat seama ca lipsa semnului diacritic schimba complet intelesul cuvantului. Pentru a-i face pe elevi sa inteleaga cat de importanta este scrierea semnelor diacritice. Exemplele sunt si in acest sens diverse. varvar-var. repovestit. Exercitiile lexicale efectuate au contribuit la imbogatirea vocabularului. g) incearca marea cu . d) si-a luat.. Uneste cuvintele cu inteles opus: lumina a termina a incepe bine 7.c) Bunica m-a încurajat cu multa atenţie. padurice.larma . paduret.. le-am cerut elevilor sa-si imagineze fapte si intamplari diferite.. scoala-scoala..epitete: gust .imparat . frate-fratior .. povestit. b) e satul pana in . 3.... si iese pe alta. a despaduri 5. cat o sura. povestire. am rezolvat in repetate randuri exercitii de formare a propozitiilor cu astfel de cuvinte perechi: cos-cos.amar suflet amar.. Se dau substantivele pentru care elevii sa gaseasca cele mai potrivite si frumoase adjective . copil-copilas 6.. Formeaza familia de cuvinte: a) poveste-povestitor.conducatorul turcilor vuiet: . 2. rau intuneric Jocul cuvintelor . la purtare.se cere elevilor sa completeze punctele cu parti ale corpului omenesc: a) s-a sculat cu noaptea-n . zile amare. la dezvoltatrea capacitatii de a gandi si de a se exprima in imagini. Se cere elevilor sa sesizeze.vajait 4. c) are o .domnitor . Pentru dezvoltarea activitatii gandirii. sa exerseze si sa creeze comparatii deosebite: .galagie .De pilda: a) Continuati povestea si spuneti cum credeti ca s-au inteles mai de parte printul si printesa? (O printesa adevarata) b) Imagineaza-ti discutia dintre mosneag si brad.a) Ascultand scurtele lor povestioare. a povesti. povestioara. in groapa f) intra pe-o . a II .urlet .. paine amara. e) e cu un ...

fulgi de nea ca niste stelute sclipitoare.senin ca floarea de nu-ma-uita. curat. curat ca o lacrima).padurea. b) Repetitiei (mic. candoare) . se ascund. imparatia pasarilor . 3. Valentele formative deosebite au si exercitiile pentru depistarea si explicarea: a) Metaforelor (ochi de apa . om al pamantului. Langa cuvinte neinsufletite se cere elevilor sa gaseasca actiuni savarsite de oameni (personificari) norii . al gliei . 4. se joaca. inalt pana la cer. (hiperbola) Se cere elevilor sa gaseasca propozitii in care sa se exagereze anumite insusiri Era un om voinic cat muntele.taranul). c) A cuvintelor simbol (alb . frunzele ca niste vulpi roseate.lacul. mic de tot. Copacul era inalt.alearga. pace.puritate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->