Sunteți pe pagina 1din 7

Moluste

Molustele reprezinta principalul grup de nevertebrate marine. Denumirea acestora vine de la faptul ca au corpul moale (lat. mollis). O mare parte dintre moluste au corpul protejat de structuri calcaroase care formeaza diferite tipuri de cochilii sau alcatuiesc structuri de protectie si de suport pentru musculatura. Uneori in loc de cochilie, unele moluste pot prezenta spiculi calcarosi.

Caractere generale
Molutele sunt animale marine, dulcicole i terestre, avnd simetrie bilateral, cu excepia gasteropodelor, la care aceasta se pierde datorit torsiunii corpului. Adaptndu-se la cele mai variate condiii de via, molutele au aspecte i structuri diferite, prezentnd totui o serie de caractere comune. Corpul nesegmentat, scurt i moale, este alctuit din: cap, picior, sac visceral, manta i cochilie. Capul cu organele de sim i gura cu radul este bine dezvoltat la gasteropode i cefalopode, mai puin dezvoltat la amfineurieni i scafopode i lipsete la lamelibranhiate. n partea ventral a corpului, cu orientare anterioar, molutele au un picior musculos, diferit ca form i mrime, ca rezultat al adaptrii lor la diferite condiii de via. Astfel, la gasteropode are o form de talp, la bivalve este ca o lam vertical, etc. El servete la locomoie. Sacul visceral dorsal adpostete organele de nutriie i reproducere. De pe faa dorsal pornete o rsfrngere tegumentar numit palium sau manta, care acoper numai masa visceral ca la melc, sau corpul ntreg ca la scoic, avnd un rol protector. Spaiul cuprins ntre palium corp determin cavitatea paleal cu rol n respiraie i micare, n ea gsindu-se aparatul respirator, orificiul anal, orificiile excretoare i genitale. Cochilia este calcaroas, acoperit la exterior de cuticul. Ea este produs de epiteliul mantalei i are rol de protecie. Forma sa este variabil, fiind n legtur cu modul de via al animalului, iar uneori slab dezvoltat sau chiar absent. Tegumentul este prevzut cu glande mucoase i glande calcaroase. Sistemul nervos este alctuit din ganglioni cerebroizi, pedioi, paleali i viscerali, legai ntre ei prin comisuri i conective; excepie fac formele primitive care prezint cordoane nervoase. Cu excepia lamelibranhiatelor, aparatul digestiv prezint un organ caracteristic, radula, i un mare hepatopancreas. La formele acvatice aparatul respirator este alctuit din branhii pectinate sau foarte mult cutate. La cele terestre se dezvolt o cavitate pulmonar ce conine o reea de capilare sanguine n peretele ei i comunic cu exteriorul prin pneumostom. Aparatul circulator este format din inim, vase de snge i lacune. Inima este situat, de obicei, n apropierea aparatului respirator, cu care se afl n strns corelaie funcional; ea este format dintr-un ventricul i dou atrii, nconjurat de pericard. Aparatul circulator este deschis. Aparatul excretor este reprezentat prin organele lui Bojanus. Reproducerea se face numai sexuat, marea majoritate fiind unisexuate, dar sunt i unele hermafrodite (opistobranhiatele i pulmonatele). Dezvoltarea este direct sau prin metamorfoz i n acest caz formele larvare amintesc de larva trocofor de la anelide, dovedind afiniti filogenetice cu anelidele.

Clasificare
Exista peste 70.000 de specii de moluste, impartite in mai multe clase dintre care cele mai importante sunt: - gasteropodele (cel mai mare) cuprind limacsii, melcii, scoicile, melcii de mare si molustele cu scoica univalvara - bivalvele sau lamelibranhiatele cuprind scoicile de rau, scoicile de lac, midia sau scoica perlifera - cefalopodele cuprind calmarul, caracatita, sepia si nautilul

1) Gasteropodele (melcii)
Sunt cel mai numeros grup de moluste din Marea Neagra. Marea majoritate a speciilor de gasteropode au corpul protejat de o cochilie spiralata in care animalul se poate retrage la nevoie. Corpul gasteropodelor prezinta o zona cefalica destul de slab individualizata, masa viscerala protejata de cochilie si piciorul, o formatiune latita, in forma de talpa, cu ajutorul careia animalul se deplaseaza alunecand pe substrat. Unele specii de gasteropode au cochilia redusa sau absenta, altele prezinta o serie de formatiuni externe care le confera un aspect deosebit, cum sunt de exemplu branhiile tegumentare la o serie de specii marine. Capul este slab delimitat de restul corpului, prezentand anterior orificiul bucal, marginit de doua buze laterale si una ventrala. Dorsal, pe cap exista doua tentacule oculare lungi si alte doua tentacule mici, labiale, cu rol tactil. Pe langa receptorii vizuali, tentaculele mari prezinta si terminatii nervoase cu rol olfactiv si tactil. Piciorul este o formatiune musculoasa cu care animalul se deplaseaza alunecand pe substrat. Cochilia reprezina una dintre caracteristicile importante ale gasteropodelor. Cochilia tipica este spiralat helicoidala si prezinta o mare varietate de forme si culori. Cochiliile pot fi de tip dextru, inrulate de la stanga la dreapta, sau senestru la care inrularea se face invers. De regula, o specie are un singur tip de cochilie, fie dextra, fie senestra, existand insa si cazuri de specii care pot prezenta ambele tipuri de inrulare. La exterior, cochilia este acoperita de o patura organica, pigmentata, denumita periostracum, sub care se afla cele doua straturi de lamele calcaroase care alcatuiesc peretele cochiliei, ostracum si hipostracum. Marginea ultimei ture a spiralei (apertura) poarta numele de peristom. Masa viscerala, invelita in manta, se afla in interiorul cochiliei, avand de asemenea forma spirala. In masa visceral sunt localizate majoritatea organelor interne. In zona peristomului, mantaua formeaza un pliu tegumentar, braul mantalei, la nivelul caruia se gasesc numeroase glande calcaroase a caror secretie determina cresterea in dimensiuni a cochiliei. Tot pe braul mantalei se distinge o deschizatura, pneumostomul, prin care cavitatea paleala comunica cu exteriorul. La gasteropodele marine, in cavitatea paleala se gasesc branhiile.

Gibbula divaricata

Rissoa lilacina

Diodora graeca

Patella caerulea

2) Bivalvele (lamelibranhiatele)
Bivalvele (scoicile) sunt o clasa de moluste caracterizate prin faptul ca au corpul protejat in totalitate de doua valve calcaroase, dispuse lateral. Au un mod de viata sedentar iar hranirea se face prin filtrarea apei. Datorita acestor particularitati ecologice, morfologia lor externa si organizatia interna au suferit importante modificari. Cea mai importanta modificare este reducerea extremitatii cefalice, care este marcata doar de prezenta orificiului bucal, incadrat de cei patru lobi bucali care au rol de a directiona particulele alimentare acumulate la nivelul branhiilor in gura. Piciorul are o forma caracteristica, de lama de secure (gr. pelecos), servind la ingroparea in substrat si la deplasarea pe distante scurte. Masa viscerala are aspect saciform si atarna in cavitatea paleala, delimitata lateral de cei doi lobi ai mantalei care captusesc la interior valvele. Branhiile, care pot fi de mai multe tipuri, se gasesc in partea posterior-inferioara a masei viscerale, separand cavitatea paleala intr-o cavitate branhiala, ce comunica cu exteriorul printr-un sifon branhial si o cavitate cloacala (la nivelul careia se deschid orificiul anal, orificiile genitale si orificiile excretoare), care comunica cu exteriorul printr-un sifon cloacal. Branhiile sunt ciliate si datorita miscarilor ciliaturii se creaza un permanent curent de apa in cavitatea paleala: astfel, apa intra prin sifonul branhial, scalda branhiile si este directionata ulterior prin sistemul de branhii in cavitatea cloacala, de unde este evacuata la exterior prin sifonul cloacal. In timpul filtrarii, la nivelul branhiilor sunt retinute particulele aflate in suspensie in apa, ulterior, aceste particule alimentare vor fi antrenate spre gura de catre lobii bucali. In timpul filtrarii branhiale are loc si schimbul gazos, astfel ca apa care ajunge in cavitatea cloacala este curatita de particulele aflate in suspensie dar este saraca in oxigen dizolvat. Bivalvele prezinta doua branhii, stanga si dreapta, fiecare branhie fiind formata din doua lame branhiale. Cele doua sifoane pot fi scurte sau lungi, sau pot fi separate sau sudate. Deasemenea, in cazul unor specii, lobii mantelei fuzioneaza pe cea mai mare parte a lungimii lor, lasand doar doua orificii prin care ies la exterior piciorul si sifoanele, alte specii au acesti lobi nesudati, cavitatea paleala fiind in acest caz larg deschisa. Valvele pot fi de forme si marimi diferite. Dupa forma, valvele pot fi echivalve sau echilatere, in cazul in care cele doua axe perpendiculare delimiteaza patru sectoare egale sau aproximativ egale si inechivalve sau inechilatere, in caz ca sectoarele delimitate de cele doua axe perpendiculare sunt inegale. Morfologic, la exteriorul valvelor se observa o zona superioara proeminenta umbonele de la care pornesc striuri sau coaste, de regula lipsite de ornamentatii (la bivalve, ornamentatia valvelor este mult mai saraca in comparatie cu cea de la gasteropode, totusi, pot fi prezenti si la acest grup spinii, tepii, tuberculii, mameloanele, etc). In spatele umbonelui, la multe specii de bivalve se observa o structura cornoasa, ligamentul, care mentine valvele unite in partea dorsala. De cele mai multe ori, valvele sunt identice ca aspect, exista insa si specii la care una din valve are alt aspect, de exemplu la stridii (Ostrea), una din valve este aplatizata, din cauza faptului ca animalul se odihneste pe substrat pe aceeasi parte. Exista pe de alta parte bivalve la care valvele se reduc, uneori aproape total, ca in cazul speciilor din genul Teredo, care perforeaza structuri lemnoase. Bivalvele reprezinta a doua clasa ca marime dintre molustele actuale. Clasificarea lor se face in functie de morfologia externa a valvelor (in special dupa dentitia cardinala), dupa tipul branhiilor si dupa musculatura retractoare a valvelor.

Arca noae

Scapharca inaequivalvis

Modiolarca subpicta

Stridia (Ostrea edulis)

Cefalopode

Caracatita

Sepie

Nautiloid

Calmar

Importanta
Numeroase specii sunt comestibile (scoici, midii, stridii, caracatite). Valoroase sunt scoicile perlifere. Melcii produc pagube importante in livezi, unii sunt gazde intermediare pntru anumiti paraziti umani sau anmiali. Molustele fosile numite amoniti au format importante depuneri calcaroase.

Curiozitati
1. Exista opt grupe de moluste vii in prezent: Aplacoforele, Bivalvele, Caudofoveata, Gasteropodele, Monoplacoforele, Poliplacoforele si Scafopodele. 2. Aplacoforele (Class Aplacophora) sunt moluste marinecare traiesc ingropate in nisipurile marilor cu ape adanci. Sunt mici, seamana cu niste rame si nu au invelis protector sau cochilie ca melcii. Aplacoforele nu cresc mai mult de 1 cm in lungime. 3. Bivalvele (Class Bivalvia) traiesc in apa marina, dar si in cea curgatoare. Sunt caracterizate de cochilia care are doua vale. acestea nu au cap, ci doar un corp in forma de pana. 4. Cele mai cunoscute moluste din grupa Cefalopode sunt octopusul, melcii si calmarul, iar multe dintre aceste moluste nu mai au cochilia. 5. Gasteropodele sunt cea mai diversa grupa de moluste, numarand pana la 60.000 de specii si fiind sigurii care traiesc si pe pamant. 6. In general, corpul unei moluste este format din doua parti: piciorul-cap si masa viscerala. Capul este inzestrat cu ochi, gura si structuri senzoriale nervoase. 7. Piciorul molustei este folosit pentru locomotie si lipirea de diverse suprafete. Masa viscerala contine organele interne care indeplinesc functiile de digestie, circulatie, reproducere si excretie. 8. Molustele au o manta care produce o secretie care ia forma de invelis tare, adica renumita cochilie, cu scopul de a proteja masa viscerala. Cochila apara molusca de pradatori si conditiile neprietenoase de mediu. 9. Calamarul gigant si scoica gigant se numara printre cele mai mari specii de moluste din lume. 10. Gasteropodele, adica melcii, se misca alunecand lent pe dara lasata de piciorul lor. 11. Melcii sunt inzestrati cu doua tentacule dotate cu ochi la capete. 12. Octopusii traiesc in gauri din stanci subacvatice , iar culoarea sangelui lor este albastra.