Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Fizica

Irina Carolina Oprea (Radeanu)

REZUMAT TEZA DE DOCTORAT


CONTRIBUTII LA STUDIUL MEZOSCALAR AL PROCESELOR FIZICE CARE DETERMINA FENOMENE EXTREME IN ROMANIA

Conducator stiintific, Prof. Univ. Dr. Sabina Stefan

CUPRINS
INTRODUCERE /7 Capitolul 1. CONCEPTE SI TEORII FUNDAMENTALE PRIVIND ORGANIZAREA CONVECTIEI IN ATMOSFERA /19
1.1 Notiunea de scara sinoptica si mezoscara /19 1.2 Forfecarea verticala a vantului /22 1.3 Frontul de rafala /27 1.4 Modul de organizare a dezvoltarilor convective izolate /30 1.4.1 Celula convectiva izolata simpla /30
1.4.2 Supercelula /32

1.5 Modul de organizare a dezvoltarilor convective multicelulare /38


1.5.1 Convectia multicelulara /38 1.5.2 Sisteme convective mezoscalare /41 1.5.2.1 Linia de vijelie /44 1.5.2.2 Ecoul arcuit /60 1.5.2.3 Deplasarea sistemelor convective mezoscalare /67 1.5.2.4 Sisteme convective mezoscalare cvasistationare /72

Capitolul 2. INSTABILITATEA ATMOSFERICA STATICA SI DINAMICA LA MEZOSCARA /79


2.1 Instabilitatea statica /79 2.2 Instabilitatea conditionala /84 2.3 Instabilitatea potentiala /90 2.4 Miscarea verticala la scara sinoptica /92 2.5 Miscarea ascendenta si curentii jet /96 2.6 Jetul de nivel jos /103

2.4.1 Principiile teoriei cvasigeostrofice /93 2.4.2 Utilizarea vorticitatii potentiale /94 2.5.1 Curentul jet si frontul de altitudine /96 2.5.2 Interactiunea dintre circulatiile asociate curentilor jet /101

Capitolul 3. INTENSIFICARI DE VANT ASOCIATE CU SISTEME CONVECTIVE MEZOSCALARE CVASILINIARE IN ROMANIA/105

3.1 Clasificarea liniilor de vijelie si a ecourilor arcuite observate in Romania intre anii 2003-2008 /106
3.1.1 Clasificarea liniilor de vijelie si a ecourilor arcuite in functie de structura dedusa din date radar /106 3.1.2 Clasificarea liniilor de vijelie si a ecourilor arcuite in functie de conditiile atmosferice /111

3.2 Intensificari de vant asociate cu linii de vijelie si ecouri arcuite in Romania - studii de caz /121
3.2.1 Intensificari de vant asociate linia de vijelie cu ecou arcuit din data de 7 mai 2005 /121 3.2.1.1 Analiza conditiilor atmosferice /122 3.2.1.2 Evolutia sistemului convectiv dedusa din date radar /130 3.2.2 Intensificari de vant asociate cu ecoul arcuit din data de 27 iunie 2008/133 3.2.2.1 Analiza conditiilor atmosferice /133 3.2.2.2 Evolutia sistemului convectiv dedusa din date radar /140

Capitolul 4. INUNDATII RAPIDE ASOCIATE CU SISTEME CONVECTIVE MEZOSCALARE CVASISTATIONARE IN ROMANIA/143


4.1 Clasificarea sistemelor convective cvasistationare observate in Romania intre anii 2004-2008 /143 4.2 Inundatii rapide asociate cu sisteme convective mezoscalare cvasistationare in Romania - studii de caz /150
4.2.1 Inundatia rapida asociata cu sistemul convectiv mezoscalar cu deplasare de tip efect de tren din data de 24 iulie 2008 in nordul Moldovei /150 4.2.1.1 Analiza conditiilor atmosferice /151 4.2.1.2 Evolutia sistemului convectiv dedusa din date radar /155 4.2.2 Inundatia rapida asociata cu sistemul convectiv mezoscalar cu deplasare de tip efect de tren din data de 28 august 2004 in Dobrogea / 157 4.2.2.1 Analiza conditiilor atmosferice /157 4.2.2.2 Evolutia sistemului convectiv dedusa din date radar /161 4.2.3 Inundatia rapida asociata cu sistemul convectiv mezoscalar cu propagare retrograda din data de 05 septembrie 2007 in sudul Moldovei /165 4.2.3.1 Analiza conditiilor atmosferice /165 4.2.3.2 Evolutia sistemului convectiv dedusa din date radar /172

4.3 Simulare numerica a cazului din data de 5 septembrie 2007. Rolul orografiei si a evaporarii de pe Marea Neagra /175
175 4.3.2 Descrierea experimentului numeric /177 4.3.3 Rezultatul experimentului /179

4.3.1 Metoda de separare a factorilor propusa de Stein si Alpert (1993) /

4.3.3.1 Experimentul de control f12 /179 4.3.3.2 Efectul orografiei si a evaporarii de pe Marea Neagra /183

CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE /189 BIBLIOGRAFIE /197

Teza de doctorat cu titlul Contributii la studiul mezoscalar al proceselor fizice care determina fenomene severe in Romania este structurata in patru

capitole. In primele doua capitole sunt introduse conceptele si teoriile fundamentale privind procesele fizice care contribuie la dezvoltarea si organizarea convectiei, iar urmatoarele doua capitole sunt consacrate fenomenelor de vreme severa asociate cu sistemele convective mezoscalare care au afectat tara noastra in perioada 2003-2008. In ultimii ani Romania, la fel ca numeroase alte tari din Europa si din lume, a fost afectata de fenomene extreme ca: inundatii rapide, intensificari ale vantului, tornade si caderi de grindina de dimensiuni mari, dezastre naturale care produc in fiecare an numeroase pagube materiale si pierderi de vieti omenesti. Conform celui de al patrulea raport IPCC, in contextul incalzirii globale, se preconizeaza cresterea frecventei evenimentelor extreme, Romania facand parte dintre tarile vizate. In acest context, cerinta imediata este luarea de masuri pentru prevenirea si diminuarea efectelor evenimentelor meteorologice extreme. Administratia Nationala de Meteorologie poate contribui la aplicarea acestor masuri prin realizarea de prognoze si avertizari pentru fenomenele extreme cu un grad de precizie cat mai ridicat. Luand in considerare acest obiectiv, sunt de foarte mare importanta contributiile la studiul proceselor fizice asociate cu fenomene extreme in Romania. In cadrul proiectului SIMIN (National Integrated Meteorological System), initiat in anul 2001, Administratia Nationala de Meteorologie a integrat intr-un sistem national complet modernizat toate datele reale si de modele numerice care se folosesc in prognoza si diagnoza vremii. Reteaua nationala de radare a fost inlocuita complet, fiind instalate opt radare Doppler, cinci dintre ele fiind in banda S, de tip WSR-98 D, o versiune imbunatatita a radarelor utilizate de Serviciul Mateorologic din Statele Unite ale Amerii, si trei in banda C. A fost instalata o retea nationala de detectori de descarcari electrice, receptori pentru imaginile satelitare si statii meteorologice automate. Odata cu aceasta modernizare, a devenit evidenta necesitatea crearii conditiilor pentru introducerea datele furnizate de aceste sisteme in procesul de prognoza si diagnoza. In acest sens, in cadrul Serviciului National de Prognoza s-a pus bazele unei noi ramuri in prognoza vremii si anume prognoza fenomenelor severe pe termen foarte scurt, cunoscuta ca prognoza de tip nowcasting. Prognoza unui fenomen sever se face in doua etape. Prima etapa consta in anticiparea potentialului de producere a convectiei atmosferice profunde care este o prognoza pe termen scurt si mediu. A doua etapa, consta in recunoasterea modului de organizare a dezvoltarilor convective si prognozarea fenomenului sever asociat, odata ce aceasta s-a format. Aceasta este prognoza de tip nowcasting care, de fapt, este o diagnoza si presupune analiza datelor reale de suprafata si de altitudine impreuna cu datele de detectie la distanta cum ar fi: datele satelitare, datele furnizate de detectorii de fulgere si datele radar. Datorita particularitatilor tehnice, radarul este cel mai util instrument folosit pentru detectia la distanta, acesta reusind sa surprinda structuri care nu pot fi detectate cu un alt instrument.

In primul capitol intitulat: Concepte si teorii fundamentale privind organizarea convectiei am introdus notiunile de baza privind organizarea convectiei atmosferice asa cum este ea detectata cu radarul. Dimensiunile spatiale si temporale a sistemelor de vreme

detectate cu radarul se inscriu in scara mezo. Argumentarea includerii sistemelor de vreme detectate cu radarul in aceasta scara este prezentata in prima parte a acestui capitol. Teoriile privind organizarea convectiei au la baza conceptul de celula convectiva izolata. Celula convectiva izolata este prin definitie norul cumulonimbus care contine o singura pereche de curenti ascendent-descendent. Cea mai buna denumire pentru acest tip de celula convectiva este convectie dezorganizata, pentru ca fizic este foarte putin probabil ca sa existe un singur curent vertical intr-un mediu care are parametri necesari pentru initierea convectiei. Dinamica unei celule convective izolate este importanta in masura in care aceasta face parte din sisteme convective multicelulare cu un grad ridicat de organizare.

Supercelula este un tip de organizare a convectiei mai putin frecvent fiind un sistem convectiv care contine un curent ascendent puternic in rotatie. Rotatia curentului ascendent este asociata cu structura de mezociclon, structura care poate fi observata in campul radar al vitezei radiale Doppler. Structurile supercelulare au fost asociate frecvent cu aparitia la sol, in primul rand a tornadelor si a grindinei de dimensiuni mari si mai putin cu aparitia inundatiilor rapide. Doswell a prezentat supercelula dintr-o alta perspectiva, sugerand ca o combinatie dintre curentul ascendent puternic si valorile mari ale umezelii la nivel jos, pot contribui la producerea cantitatilor mari de precipitatii. O scurta descriere a stadiilor de viata a acestor dezvoltari convective este prezentata in primul capitol in paragraful 1.4.2. Convectia multicelulara este cea mai intalnita forma de dezvoltare convectiva de la latitudini medii. Aceasta se compune din mai multe celule convective aflate in diferite stadii de dezvoltare. Valorile mari ale forfecarii verticale a vantului, face imposibila disiparea curentilor ascendenti de catre curentii descendenti, ca in cazul celulelor simple, ceea ce determina cresterea duratei de viata a sistemului multicelular pana la cateva ore. Celulele individuale sunt celule simple dar sunt generate in lungul frontului de rafala de la celulele precendente. Frontul de rafala este o discontinuitate la mezoscara produsa de punga de aer rece care ajunge la suprafata solului odata cu precipitatiile puternice care cad dintr-un nor convectiv. Introducerea teoriilor legate de frontul de rafala, alaturi de forfecarea verticala a vantului sunt incluse in primul capitol, fiind foarte importante, in masura in care interactiunea dintre acesti factori contribuie la organizarea dezvoltarilor convective. Sistemele convective mezoscalare sunt definite ca fiind un ansamblu de nori convectivi a caror curenti ascendenti sunt alimentati continuu datorita circulatiilor la mezoscara si care determina aparitia fenomenelor severe la sol pe o arie de cel putin 100 km. In aceasta clasa intra sistemele convective care au dimensiuni spatiale si temporale suficient de mari pentru a induce circulatii la scara meso-, scara in care forta Coriolis nu poate fi neglijata. Majoritatea sistemelor convective la mezoscara pot fi privite ca fiind sisteme convective multicelulare, in sensul ca noile celule convective sunt mereu incluse in sistemul convectiv. Sistemele convective mezoscalare includ sistemele convective mezoscalare cvasiliniare care sunt cunoscute sub denumirea de linii de vijelie. In acest caz denumirea sistemului provine din geometria organizarii convectiei asa cum este observata cu radarul. Liniile de vijelie pot sa contina structuri arcuite numite bow echo in terminologia de limba engleza. In unele situatii, intregul sistem convectiv mezoscalar poate fi arcuit, sau in alte situatii, intr-o singura

linie pot sa existe mai multe structuri arcuite, sistem cunoscut sub denumirea de linie de ecouri sub forma de unda (LEWP-line echo wave pattern). In aceeasi clasa a sistemelor convective mezoscalare intra si mesoscale convective complexes (MCC) sau sisteme convective mezoscalare complexe. Tot in clasa sistemelor convective mezoscalare intra si benzile de precipitatii pentru ca exista multe similaritati intre acestea si liniile de vijelie. Plecand de la aceasta subclasificare a sistemelor convective mezoscalare, in primul capitol am introdus pe scurt conceptele si teoriile legate de modul de organizare a acestora. Odata cu instalarea si testarea retelei nationale de radare Doppler in Romania, previzionistii romani responsabili cu realizarea prognozelor pe termen foarte scurt si a avertizarilor s-au confruntat cu situatii de aparitie a fenomenelor de vreme severa la sol asociate cu sisteme convective. In aceste conditii a fost evidenta necesitatea adaptarii rapide a acestora in primul rand, la utilizarea datelor de baza si a produselor radar Doppler, si in al doilea rand, in recunoasterea modului de organizare a dezvoltarilor convective. Fenomenul de vreme severa care a avut un impact deosebit asupra comunitatii stiintifice de specialitate a fost tornada de la Facaieni, prima tornada observata cu ajutorul radarului. Pentru ca aceasta tornada a fost asociata cu o supercelula, acest tip de dezvoltare convectiva cu un grad ridicat de organizare a intrat in atentia previzionistilor nowcasting, acestia fiind antrenati sa recunoasca mediul in care se dezvolta supercelulele. Pe de alta parte, fenomenele severe asociate cu sisteme convective mezoscalare au fost mai putin studiate pana in prezent. Din acest motiv in acest studiu am realizat o baza de date cu sistemele convective mezoscalare responsabile de aparitia fenomenelor de vreme severa care au afectat teritoriul tarii noastre in perioada 2003-2008. S-au luat in considerare cazurile in care fenomenele asociate sistemelor convective mezoscalare au avut un impact important asupra vietii oamenilor si a societatii. Pentru fiecare sistem convectiv mezoscalar, baza de date a cuprins urmatoarele produse: campuri ale marimilor radar de baza, campuri ale produselor radar derivate din algoritmii acestuia, imagini obtinute de la satelitii meteorologici, datele reale inregistrate la statiile meteorologice, date din sondajele atmosferice, campuri pentru parametri atmosferici din modelele numerice si informatii privind pagubele produse de aceste sisteme la sol. Pentru toate cazurile analizate am urmarit, pe de o parte, analiza conditiilor atmosferice si, pe de alta parte, analiza evolutiei sistemului dedusa din date radar. Pentru analiza conditiilor armosferice am evaluat mecanismele de forcing pentru miscarea verticala la scara sinoptica si la mezoscara, aplicand metodologia proceselor fizice de baza pentru evaluarea potentialului de producere a convectiei profunde. Aceasta metoda are la baza observatia simpla ca pentru initierea convectiei este necesar sa existe simultan si in acelasi loc trei procese fizice de baza: valori mari ale umezelii in straturile joase si medii, stratificarea verticala a atmosferei care sa permita existenta flotabilitatii pozitive si mecanisme de forcing pentru miscarea ascendenta la mezoscara care sa permita urcarea particulei de aer pana la nivelul convectiei libere. In capitolul doi intitulat Instabilitatea atmosferica statica si dinamica la mezoscarasunt trecute in revista cateva dintre aceste mecansime, prezentand unele dintre aspectele teoretice implicate in crearea acestora.

Cu toate ca exista o mare variabilitate in modurile de organizare a sistemelor convective mezoscalare, dupa analiza datelor incluse in baza de date am aratat ca, in cazul evenimentelor extreme din tara noastra, sistemele convective mezoscalare se pot imparti in doua clase in functie de fenomenul sever asociat.

Astfel, intensificarile de vant sub forma de rafale descendente severe au fost produse de sisteme convective mezoscalare cvasiliniare organizate in linii de vijelie si ecouri arcuite, in timp ce inundatiile rapide au fost asociate cu sisteme convective mezoscalare cvasistationare. In capitolul trei, intitulat Intensificari de vant asociate cu sisteme convective mezoscalare cvasiliniare in Romaniaam analizat si clasificat 25 de cazuri de linii de vijelie si ecouri arcuite care au fost asociate cu intensificari de vant severe. Modul de organizare a liniilor de vijelie si a ecourilor arcuite este complex, existand o mare variabilitate de clasificari introduse in literatura de specialitate pentru astfel de sisteme. In cazul celor 25 de linii de vijelie si ecouri arcuite din tara noastra am analizat caracteristicile spatiale si temporale detectate cu ajutorul marimilor fizice si produselor radar. In functie de aceste caracteristici am identificat trei tipuri de organizari frecvente ale sistemelor convective mezoscalare cvasiliniare din tara noastra: a) linii de vijelie cu ecouri arcuite in interiorul liniei b) ecouri arcuite sub forma de linie continua ; c) ecouri arcuite care provin din supercelula. In cazul liniilor de vijelie cu ecouri arcuite caracteristicile sunt: lungimea ecoului arcuit din interiorul liniei variaza intre 20 si 100 km, in timp ce intreaga linie de vijelie a variat intre 100 si 300 km; liniile de vijelie au avut frecventa mai mare de aparitie primavara si in prima parte a verii. durata unui astfel de sistem a fost intre 2 si 6 ore Ecoul arcuit sub forma de linie continua are caracteristicile: este format dintr-un singur segment arcuit; dimensiunea ecoului a fost mai mica decat in cazul primului tip, fiind cuprinsa intre 80 km si 150 km; aceste ecouri arcuite au fost observate mai frecvent in sezonul cald; durata unui astfel de sistem a fost de maxim 3 ore. In cazul ecourilor arcuite provenite din supercelule, in cea mai mare parte a timpului organizarea sistemului convectiv a fost sub forma de supercelula. In stadiul de disipare, supercelula se transforma intr-un ecou arcuit. In concluzie: acest tip de ecouri arcuite au fost identificate doar vara in conditii de instabilitate atmosferica ridicata; dimensiunea in lungul arcului ecoului a variat intre 20 si 50 km; durata de viata a intregului sistem convectiv, inclusiv a supercelulei, a fost intre 2 si 4 ore. Concluziile generale legate de toate cazurile pe care le-am analizat sunt: prezenta unui gradient mare a reflectivitatii radar in partea anterioara a sistemului datorata curentilor ascendenti puternici din lungul liniei; existenta jetului posterior de nivel jos care se observa in campul vitezei radiale Doppler si in profilul vertical al vantului din date radar

existenta canalului cu valori mici ale reflectivitatii radar in regiunea posterioara a sistemului, asociat cu jetul posterior de nivel jos. Daca linia de vijelie a continut mai multe segmente arcuite, in campul vitezei radiale Doppler am observat existenta mai multor maxime de vant in regiunea posterioara a liniei de vijelie, fiecare asociat cu un canal cu valori mici ale reflectivitatii radar. In ceea ce priveste analiza sistemelor convective mezoscalare cvasiliniare incluse in baza de date am clasificat aceste sisteme in functie de conditiile atmosferice in care s-au dezvoltat. Am selectat 13 cazuri, pentru care am avut toate datele necesare pentru aceasta analiza, in principal campurile din modelele numerice. Pentru fiecare caz, am schematizat elementele principale la scara sinoptica si la mezoscara care au contribuit la dezvoltarea si organizarea acestor sisteme convective intr-o harta compusa. In functie de caracteristicile comune identificate la scara sinoptica si la mezoscara am grupat aceste sisteme in doua clase: i) clasa liniilor de vijelie cu ecouri arcuite ii) clasa ecourilor arcuite. Conditiile la scara sinoptica si la mezoscara identificate pentru cele doua clase le-am sintetizat intr-un model conceptual pentru fiecare clasa. Ca urmare,in cazul liniilor de vijelie cu ecouri arcuite din tara noastra concluziile sunt: a) convectia a fost initiata in fata sau in lungul unui front rece de la sol asociat unei depresiuni, iar linia de vijelie s-a deplasat odata cu frontul; b) forcingul pentru miscarea ascendenta la scara sinoptica a fost asigurat de prezenta in vestul tarii a unui talveg sau a unui ciclon; c) viteza vantului la nivelul de 500 hPa a avut valori de peste 25 m s-1 in majoritatea cazurilor, iar directia vantului la acest nivel a fost din sector sudic; d) linia de vijelie a fost paralela cu frontul rece de la sol, care la randul lui, a fost paralel cu vantul mediu. In cazul ecourilor arcuite din tara noastra, se poate spune ca: a) au fost asociate cu un front cvasistationar la sol sau cu o linie de discontinuitate termica de la niveluri joase; b) aceste sisteme convective au avut frecventa mai mare de aparitie in sezonulcald; c) activitatea convectiva a fost initiata in ariile cu advectie calda puternica la niveluri joase, iar incalzirea diurna a contribuit la cresterea instabilitatii atmosferice; d) forcingul pentru miscarea ascendenta la scara sinoptica a fost asigurat de prezenta in vestul tarii a unui talveg de unda scurta; e) viteza vantului la nivelul de 500 hPa a avut valori mai scazute decat in cazul liniilor de vijelie cu ecou arcuit, fiind cuprinsa intre 15 si 30 m s-1, iar directia vantului la acest nivel a fost din sector vestic; f) frontul cvasistationar sau linia de discontinuitate termica au fost paralele cu vantul la nivelul de 500 hPa, iar ecoul arcuit s-a deplasat perpendicular pe acesta. Cele doua clase se deosebesc prin faptul ca liniile de vijelie cu ecouri arcuite au avut frecventa de aparitie mai mare in vestul si in sud-estul tarii, iar ecourile arcuite au fost semnalate mai des in Transilvania.

Pentru a exemplifica modul in care am analizat conditiile atmosferice pentru sistemele convective mezoscalare cvasiliniare incluse in clasificare, am introdus in capitolul trei analiza unui caz de aparitie a intensificarilor de vant severe produse de o linie de vijelie cu ecou arcuit in data de 7 mai 2005, si un caz de aparitie a intensificarilor de vant severe produse de un ecou arcuit in data de 27 iunie 2008.

In capitolul patru, intitulat Inundatii rapide asociate cu sisteme convective mezoscalare cvasistationare in Romaniaam analizat si clasificat 9 de cazuri de inundatii rapide asociate cu sisteme convective meozoscalare cvasistationare. Pentru selectarea celor 9 cazuri de sistemele convective mezoscalare cvasistationare care au fost asociate cu cantitati mari de precipitatii, am luat in considerare timpul de manifestare al evenimentului, inundatia rapida fiind rezultatul precipitatiilor abundente care cad intr-o arie intr-o perioada mai mica de 6 ore, si suprafata bazinului hidrologic (mai mica de 500 km2). In urma analizei datelor radar am observat ca se pot stabili doua tipuri de deplasari ale acestor sisteme, diferenta fiind data de componenta de propagare a sistemului. In functie de aceasta am impartit aceste sisteme cvasistationare in:
sisteme convective cu deplasare de tip efect de tren si sisteme convective mezoscalare cu propagare retrograda. La fel ca in cazul sistemelor convective mezoscalare cvasiliniare, si in acest caz am realizat harti compuse in care am schematizat conditiile la scara sinoptica si la mezoscara asociate cu cele doua tipuri de sistemele convective mezoscalare cvasistationare. In cazul sistemelor convective mezoscalare cu deplasare de tip efect de tren, concluziile analizelor arata urmatoarele: a) convectia a fost initiata in lungul unei linii de discontinuitate extinsa situata de la sud la nord; b) vantul la nivelul de 500 hPa a fost paralel cu linia de discontinuitate de la niveluri jose. Celulele convective initiate in lungul acestei linii s-au deplasat rapid cu vantul mediu, dar in lungul sistemului activitatea convectiva s-a desfasurat pe un interval mare de timp. Acest comportament a dus la acumularea de cantitati mari de precipitatii intr-o arie relativ limitata. In a doua clasa, a sistemelor convective mezoscalare cvasistationare cu propagare retrograda ,analizele au aratat ca: a) celulele convective au fost initiate in interiorul sistemului in sens invers fata de directia de deplasare a acestuia; b) spre deosebire de sistemele convective mezoscalare de tip efect de tren, in acest caz la initierea convectiei au contribuit mecanisme de miscare ascendenta la scara mica, cum ar fi liniile de convergenta in vant, frontul de rafala sau ascendenta orografica; c) profilul vertical al vantului a fost aproximativ unidirectional, iar viteza vantului la niveluri medii a fost apropiata ca valoare de viteza vantului la niveluri joase. In acest fel viteza cu care celulele convective aflate in stadiul de disipare au parasit sistemul, a fost egala cu viteza cu au fost initiate cele care au intrat in sistem. Aceasta comportare a fost observata pe radar, ca o arie stationara cu reflectivitati mari. i)

ii)

In general, elementul comun tuturor cazurilor de inundatii analizate a fost existenta jetului de nivel jos care a transportat aer cald si umed in aria sistemului convectiv. Rolul jetului de nivel jos in organizarea acestor sisteme convective a fost documentat pe larg si este prezentat in primul capitol. In Dobrogea, jetul de nivel jos, in general estic, a determinat cresterea forfecarii verticale a vantului in troposfera joasa, element care a contribuit la formarea supercelulelor, observate in cazul sistemelor convective mezoscalare din aceasta regiune. In majoritatea cazurilor analizate vantul la nivelul de 500 hPa a fost sudic, paralel cu linia de discontinuitate de la niveluri joase, care la randul ei a fost paralela cu axa principala a bazinului hidrologic. In acest fel, s-au suprapus cantitatile mari de precipitatii asociate cu aceste sisteme convective peste un bazin hidrologic vulnerabil, crescand gradul de severitate a fenomenului de la sol. Ca o concluzie a acestei analize se poate spune ca cele mai vulnerabile bazine hidrologice din tara noastra sunt cele cu axa principala orientata de la sud la nord. Pentru a exemplifica modul in care am analizat conditiile atmosferice pentru sistemele convective mezoscalare cvasiliniare, am introdus in capitolul patru analiza a trei cazuri de inundatii rapide: un caz asociat cu un sistem convectiv mezoscalar cvasistationar cu deplasare de tip efect de tren din nordul Moldovei (24-25 iulie 2008), un caz asociat cu un sistem convectiv mezoscalar cvasistationar cu deplasare de tip efect de tren din Dobrogea (28 august 2004), si un caz asociat cu un sistem convectiv mezoscalar cvasistationar cu propagare retrograda din sudul Moldovei (05 septembrie 2007). Pentru a analiza efectul prezentei Carpatilor si a evaporarii de pe Marea Neagra asupra cantitatilor mari de precipitatii acumulate in cazul inundatiei rapide din sudul Moldovei in data de 5 septembrie 2007, am realizat o simulare numerica folosind tehnica de separare a factorilor propusa de Stein si Alpert (1993). In acest scop au fost necesare patru simulari. Simularea fara prezenta orografiei si fara prezenta fluxurilor de caldura latenta de pe Marea Neagra, simularea fara orografie si cu prezenta fluxurilor de caldura latenta de pe Marea Neagra, simularea fara evaporare de pe Marea Neagra dar cu prezenta orografiei, si simularea de control care contine ambii factori prezenti. In urma acestui experiment numeric am constatat ca acumularea de cantitati de precipitatii la ora 0600 UTC, a fost o consecinta a prezentei orografiei, iar acumularea de cantitati de precipitatii dupa ora 1200 UTC s-a datorat existententei unui transport sustinut de umezeala la niveluri joase determinat de contributia combinata a orografiei si a evaporarii de pe mare. Acest transport de umezeala este asociat cu un jet de nivel jos de componenta sudica. Prin aceasta simulare am demonstrat ca existenta jetului de nivel jos, in estul Romaniei se datoreaza contributiei combinate a prezentei Carpatilor si a evaporarii de pe Marea Negra, fiind o particularitatea geografica a circulatiilor la nivelul tarii noastre. Rezultatele obtinute in urma acestui studiu au aplicatie imediata in prognoza fenomenelor severe asociate sistemelor convective mezoscalare.

Criteriile stabilite pentru identificarea sistemelor convective mezoscalare asociate cu fenomene severe folosind datele si produsele radar vin in sprijinul previzionistilor responsabili cu realizarea prognozelor de foarte scurta durata si a avertizarilor, fiind stiut faptul ca recunoasterea modului de organizare a dezvoltarilor convective este cel mai important pas in prognozarea fenomenului sever asociat. Cresterea gradului de realizare a prognozelor si avertizarilor se bazeaza pe recunoasterea unui model conceptual si a conditiilor atmosferice care formeaza acest model. Hartile compuse realizate atat pentru cele doua clase de sisteme convective mezoscalare cvasiliniare cat si pentru cele doua clase de sisteme convective mezoscalare cvasistationare sunt modele conceptuale adaptate la conditiile atmosferice impuse de particularitatile geografice a tarii noastre, si pot fi folosite pentru anticiparea potentialului de producere fenomenelor extreme asociate. Teza de doctorat de incheie cu concluziile si bibliografia.