Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea de Medicină “Victor Papilian” Specializarea Asistenţă Medicală

ÎNGRIJIREA COPIILOR CU CONVULSII AFEBRILE

Coordonator ştiinţific: Absolvent: Sibiu 2011

CUPRINS
Introducere Cercetări personale 1. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI 2. SCOPUL LUCRĂRII 3. MATERIALE ŞI METODE 4. REZULTATE ŞI DISCUŢII
Concluzii

Introducere:

  

Deoarece convulsiile reprezintă un mod de reacție al creierului la diferitele noxe, la copil este dificil de apreciat în special în primele crize, dacă este vorba despre o epilepsie propriu- zisă sau dacă este vorba despre convulsii simptomatice. În patologia neuropediatrică se impun pe lângă investigația imediată în scop diagnostic și urmărirea în timp a bolnavului pentru stabilirea unui diagnostic corect care trebuie să includă și precizarea etiologiei convulsiilor. Convulsiile copilului sunt impărtite in două categorii: Izolate, accidentale Recurente, care la rândul lor se subîmpart în idiopatice și simptomatice

.Motivaţia alegerii temei  Ponderea acordată in epoca noastră etiologiei convulsiilor.au determinat sa cercetez in amănunt acest subiect. atât cele febrile cât și cele afebrile. atât pentru a îmi âmbogăți cunoștiințele generale în acest domeniu dar și pentru a veni în ajutorul pacienților și aparținătorilor din punct de vedere al aspectelor ce privesc diagnosticarea precoce și instituirea măsurilor terapeutice.social al epilepsiilor în rândul copiilor și adolescenților m. precum și impactul psiho.

având anexate și metodele standard de nursing și tehnicile pe care le utilizează în principiu asistentul medical.SCOPUL LUCRĂRII  Lucrarea de față este bazată pe faptul că existența convulsiilor afebrile la copii constituie o problemă majoră de sănătate prin multiplele implicații și consecințe medicale. . economice și sociale. ea poate fi definită ca o lucrare clinică cu analiză statistică însă și ca un studiu retrospectiv efectuat pe o perioadă definită pe un lot de bolnavi încadrat în studiu prin diferite metode statistice. psihologice.

01.2010 în secția de Pediatrie a Spitalului Clinic Județean Sibiu.Material si metodă:  Această lucrare a fost proiectată în urma unui studiu efectuat pe 80 de copii în perioada 01.2007 – 01.01. .

Rezultate și discuții: Figura 1 Repartiția pacienților internațti cu convulsii afebrile in anul 2007 11 2 5 4 6 6 6 7 9 5 5 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie 3 .

2 Repartiția pacienților internați in anul 2007 cu convulsii în afebrilitate Observăm preponderența internărilor în lunile decembrie și ianuarie.Pacienți internați cu convulsii afebrile decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 2 4 6 total pacienti Figura nr. 8 10 12 .

Pacienți internați cu convulsii afebrile în anul 2008 5 5 3 7 6 4 4 2 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie 6 5 4 6 Figura nr. 3 Repartiția pacienților internați cu convulsii afebrile in anul 2008 .

Pacienți internați cu convulsii afebrile în anul 2008 decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 2 4 total Figura nr. 4 Repartiția pacienților internați in anul 2008 cu convulsii în afebrilitate Observăm preponderența internărilor în luna aprilie 6 8 .

Figura nr. 5 Repartiția pacienților internați cu convulsii afebrile in anul 2009 Pacienți internați cu convulsii afebrile în anul 2009 8 15 4 2 3 5 5 6 10 7 2 6 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie .

6 Repartiția pacienților internați in anul 2009 cu convulsii în afebrilitate Observăm preponderența internărilor în luna decembrie 15 20 .Pacienți internați cu convulsii afebrile în anul 2009 decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 5 10 total Figura nr.

Pacienți internați cu convulsii afebrile în anul 2010 Ianuarie februarie 6 5 3 10 2 8 3 4 7 martie aprilie mai iunie iulie 8 august septembrie octombrie 8 3 noiembrie decembrie Figura nr 7 Repartiția pacienților internați cu convulsii afebrile in anul 2010 .

decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 Pacienți internați cu convulsii afebrile în anul 2010 Figura nr. 5 10 15 . aprilie și iunie. 8 Repartiția pacienților internați in anul 2010 cu convulsii în afebrilitate Observăm preponderența internărilor în luna septembrie insa și în lunile mai.

. Repartiţie în funcţie de sexe Feminin Masculin Total Vârsta Nr de cazuri Procentul 37 46% 43 54% 80 100% .Din acest eşantion repartiţia pe sexe este următoarea: 71 de pacienţi de sex feminin ( 46 % ) şi 41 de pacienţi sex masculin ( 54 % ). Tabelul nr.1.

Fig nr.9 Repartiţie în funcţie de sexe 54% feminin masculin 46% În urma analizei pacienţilor în funcţie de sex am constatat o pondere mai mare a celor de sex masculin adică. 43 de baieti (54 %) .

Tabelul nr. Repartiţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă. metoda A Urban Mediul de provenienţă Rural Total Nr de cazuri 58 22 80 Procentul 72% 28% 100% .tabel nr.Din totalul de 80 pacienţi. 58 de pacienţi provin din mediul urban (72%) şi 22 de pacienţi provin din mediul rural (28%).3. 3 .

evidențiem faptul ca 28 % provin din mediul rural și 72 % provin din mediul urban. Repartiţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă Din totalitatea de 80 de pacienți pe care a fost efectuat studiul. . 10 .28% 72% Urban Rural Fig nr .

2010 2009 2008 2007 . 11 Din totalitatea internărilor în anii în care a fost efectuat studiul. din figură rezultă că anul cu cele mai multe internări de convulsii în afebrilitate a fost anul 2008.Pacienți internați cu convulsii afebril 0 20 40 60 80 Figura nr.

2010 Data externării:13. Culegerea datelor . Vârsta: un an si cinci luni Naţionalitatea: română Data internării: 03.scaune semiformate cu mucus .la domiciliul a prezentat convulsii .varsaturi alimentare . Interviu Numele:O.01.2010 Diagnosticul la internare:Convulsii tonico.F.01.Plan nursing                   Caz 1 A.O.clonice generalizate in afebrilitate in context infectios Diareea si gastroenterita probabil infectioase Diagnosticul la externare: convulsii in afebrilitate in context infectios enterocolita acuta B. Motivele internării: . 17 Prenumele:D. Nr.

nou. Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative E.fiziologice . Se interneaza pentru investigaţii şi conduită terapeutică D. simptomatologie debutata cu 3 zile anterior internarii. motiv pentru care mama se prezinta cu ea in UPU unde in momentul consultatiei prezinta un episod de convulsii tonico. Istoricul bolii Copil de sex feminin in varsta de un an si cinci luni se interneaza pentru varsaturi alimentare. Antecedente personale: . bronsiolita      .clonice generalizate si cu fasciculatii la nivelul fetei. cu greutatea la nastere de 3500 de grame si scor APGAR 10. vaccinat conform schemei . scaune semiformate cu mucus. alimentat natural.patologice – stomatită.nascut de rang I . nascut pe calea naturala.Plan nursing  C.

normale . fata anterioara .ţesut celular subcutanat – normal reprezentat. aliura ventriculara 95 batai / minut .fanere.normale .tegumente – palide.fără semne de iritaţie meningiană Organe de simţ .normoton.nepalpabil .ficat cai biliare splina: ficat la rebord. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară.aparat respirator: torace normal conformat. pliu cutanat lateroabdominal lenes .sistem muscular . splina si caile biliare nepalpabile . urini normocrome. FR 28 respirattii/ minut . nedureros . micţiuni fiziologice.starea generală – mediocra .Examen clinic general               .aparat urogenital: lojele renale nedureroase.sistem limfo – ganglionar superficial . echimoza violacee pe bratul stang. sonoritate pulmonara.mucoase – palide .aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice si bine batute si fara sufluri supraadaugate. organe genitale externe normal conformate Sistem nervos – central .aparat digestiv: abdomen depresibil la palpare cu consistenta elastica. aria matitatii cardiace in limite normale. rinichi nepalpabili. normokinetic . murmur vezicular fiziologic bilateral si fara raluri supraadaugate.

FR este de 28 respiratii/ minut Din punct de vdere al circulatiei.APLICAREA PROCESULUI DE NURSING Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Pacientul nu prezinta dificultati respiratorii de nici o natura. in primele doua zile starea generala este afectata de boala si apoi devine sociabil. ingrijit. nu au fost constatate modificari patologice AV este de 95 batai/ minut  Nevoia de a se hidrata si a se alimenta Datorita varsaturilor alimentare si scaunelor semiformate . serveste cu greutate mesele.  Nevoia de a fi curat.  Nevoia de a se odihni si a dormi Este adormit cu dificultate in primele 2 zile. in raport de 5/ 24 de ore. de a proteja tegumentele si mucoasele Pacientul este incapabil de a isi acorda ingrijiri igienice datorita varstei. fiind inca dependent de mama. datorita anxietatii.  Nevoia de a se misca si a aveo o buna postura Pacientul este imobilizat la pat in primele doua zile din cauza simptomatologiei diareice si a deshidratarii datorate pierderilor hidroelectrolitice.  Nevoia de a elimina Datorita afectiunilor precizate pacientul prezinta un tranzit intestinal accelerat prezentand aproximativ 5 scaune semiformate cu mucus/ 24 de ore si doua varsaturi cu caracter alimentar. pacientul prezinta pierderi lichidiene si dezechilibru hidroelectrolitic.  Nevoia de a comunica Pacientul comunica in limitele varstei.  Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca Pacientul nu se poate imbraca si dezbraca singur datorita varstei .  Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale = relatii normale  Nevoia de a evita pericolele Starea actuala de sanatate poate provoca complicatii . mictiunile sunt fiziologice si normocrone. insa isi reia activitatile in zilele urmatoare. acestea fiind efectuate de catre mama si de catre personalul medical. astfel ca numarul de ore de somn sunt insuficiente. nu se hidrateaza suficient. In primele zile pacientul prezinta inapetenta.  Nevoia de a isi practica religia Pacientul este botezat ortodox insa nu isi poate exprima propriile convingeri si depinde de mama din cauza varstei  Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii Pacientul este dependent de mama si nu isi poate exprima propriile convingeri din cauza varstei  Nevoia de a se recreea Pacientul este dependent de mama din cauza varstei  Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatetea Pacientul dependent de mama din cauza varstei   . daca procesul de ingrijire nu este aplicat corect.

Evaluare : Pacientul primeste medicatie pana la externare . .Stabileste regimul hiposodat si hidric .Monitorizeaza pierderile .Recomanda pacientului sa urmeze indicatiile medicului dupa externare Delegate: -Administreaza medicatia prescrisa de medic .În urma culegerii de date am stabilit următoarele nevoi alterate și planul de nursing : Nevoia de a se hidrata si a se alimenta: -Diagnostic nursing: Enterocolita infectioasa -Obiective: combaterea varsaturilor si a scaunelor diareic Interventiile asistentei :  Autonome . recomandandu-se continuarea tratamentului .Masoara functiile vitale .

Evaluare : Pacientul isi urmeaza medicatia si avand ca si urmare ameliorarea starii generale Na Cl 0.Nevoia de a elimina : -Diagnostic nursing: Enterocolita infectioasa -Obiective: combaterea varsaturilor si a scaunelor diareice Echilibrarea raportului intre aport si pierderi Combaterea acidozei Reechilibrarea hidroelectrolitica Reluarea alimentatiei pe cale naturala Interventii autonome : Linisteste psihic pacientul si mama Asigura dieta corespunzatoare Face bilantul intre alimentele ingerate si eliminate Delegate: Administreaza tratamentul recomandat de medic :      . 9 % 80 ml K Cl 74. 5 % 20 ml Glucoza 5 % 250 ml Glucoza 10 % 250 ml Penicilina G 4 X 300 000 unitati intravenos .

pentru inlaturarea oricaror complicatii si ii explica mamei ce proceduri trebuie urmate Evaluare:  Pacientul se mobilizeaza la inceput cu ajutor .nursing: imobilizare la pat datorita varsaturilor si a enterocolitei Obiective: mibilizarea pacientului Interventiile asistentei: Autonome:  Pacientul trebuie sa se ridice din pat cat mai curand.Nevoia de a se misca si a aveo o buna postura Dg. reluandu.si activitatile varstei .singur . iar dupa amliorare . aceasta manevra fiind benefica organismului  Pentru inceput pacientul se ridica la marginea patului  Asistenta ofera ajutor mamei si copilului  Asistenta ajuta pacientul sa se ridice din pat  Invata pacientul sa-si schimbe pozitiile in pat.

 Obiective: Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ in urmatoarele 2 zile  Interventiile asistentei :  Autonome: Favorizeaza odihna pacientului la noul mediu Asigura confort si un climat linistit  Delegate: Administreaza tratamentul prescris de medic  Evaluare : Dupa 2 zile pacientul prezinta un program de somn adecvat si se odihneste  .nursing: Insomnie datorita anxietatii si starii generale mediocre in contextul deshidratarii si enterocolitei manifestata prin numar de ore de somn insuficiente.Nevoia de a se odihni si a dormi Dg.

Nevoia de a evita pericolele Dg. de ingrijire: Risc de complicatii datorat afectiunii  Obiective: Pacientul sa nu prezinte complicatii in perioada internarii  Interventii :  Autonome:     evitarea frigului miscari usoare pentru a nu sta doar pe spate regim hidric adecvat Delegate: administreaza tratamentul prescris de medic  .

52 albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliariabsenţi sediment-săruri amorfe Valori normale 2. 1 1.56 U/L 0. 32 mmol/ l 3. 13 33.5 mg/ dl 0. 4 40 9. 05 mmol/ l 0.Analize de laborator şi alte explorări Analize efectuate Data 03. 6 mmol’ litru 0.5. 30 3.673 U/ L 33. 7 132. 12 – 1.01 2010 Calciu total Creatinina Fosfataza alcalina Glicemie Calciu Ionic Potasiu Natriu Magneziu Proteina C reactiva TGO TGP Ureea Examen sumar de urina Rezultate obţinute 2. 1 – 2. 79 1.9 U/ L albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliari-absenţi sediment – rare epitelii plate . 13 mg/ dl 289 U/ L 67. 65. 49 mmol/ litru 0. 1 0. 5.145 mmol/ l 0. 1 mmol/ l 135.111 mg/ dl 1.1.1 mg/ dl 0.

PEV de reechilibrare hidroelectrolitică și aport. DATE PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Administrare Medicație Biotics baby Fenobarbital Fenobarbital HIDRAS Penicilina G sodică 3.EEG in somn natural – traseu de fond tetha polimorf. la o fetiță cu sechele de rahitism și care la actuala internare a avut instituit un regim igienodietetic. descărcări de unde lente predominant in derivația FT bilsteral cu tendința de generalizare.Consult neurologic.intestinal. 5 gr / plic 15 mg. eubiotic și probiotic. anticonvulsivante. antibiotic Penicilina G. Clinic și biologic cazul poate fi interpretat ca și sindrom convulsiv apărut în afebrilitate.100 mg 30 mg 400 000 u i .15 mg / plic 100 mg.puseu primar. Evoluția pacientei a fost favorabilă.și precipitat de enterocolita acută de etiologie probabil infecțioasă.traseu de aspect iritativ.Continuarea medicației cu Fenobarbital 100 mg 0 – 0 – 1/ 2 tb / zi timp de trei luniș Acetazolamida 1/ 4 tb / zi timp de 20 de zile și tonotil 1 flacon/ zi timp de zece zile și repetarea controlului neurologic peste două luni. antisecretor..

Diagnostic nursing Enterocolita infectioasa Obiective combaterea varsaturilor si a scaunelor diareice Echilibrarea raportului intre aport si pierderi Combaterea acidozei Intervenţii -masor funcțiile vitale -urmez regimul prescris de către medic -monitorizez pierderile -fac bilanțul între alimentele ingerate și cele eliminate -administreaz medicația -liniștesc fizic și psihic pacientul și mama acestuia explicându. mergând progresiv până la externare către vindecare Reechilibrarea hidroelectrolitica Reluarea alimentatiei pe cale naturala Risc de complicații datorat afectțunii Pacientul să nu prezinte complicați Nu au intervenit complicații .i metodele efectuate și necesitatea acestora evitarea frigului miscari usoare regim hidric adecvat Evaluare .Am constatat imbunătățirea stării generale a pacientului începând din a doua zi de la internare.

Clinic și biologic se interpretează cazul ca fiind sindrom convulsiv în afebrilitate precipitat de cauza infectioasa.enterocolita acuta de etiologie virala. eubiotic si probiotic. După tratamentul efectuat în timpul spitalizării. timp de 20 de zile va reveni la control neurologic peste 3 luni .o. antisecretor intestinal. antibiotic – Penicilina G. S-a instituit tratament cu anticonvulsive. Copilul este externat cu recomandările: va continua tratamentul cu fenobarbital 100 mg ½ tableta / zi timp de trei luni Acetazolamida ¼ tableta / zi p. regim igienodietetic. simptomatologia s-a ameliorat.

CONCLUZII    În cazul copiilor media celor care au suferit de convulsii este de 4 ori mai ridicată decât la adulți. Activitatea convulsivantă poate fi privită în lumina acestor fapte nu numai ca și o exagerare a excitabilității neuronale ci și ca o slăbire a inhibiției normale și în aceste condiții chiar și stimulii normali ar duce la descărcări convulsive. Răspândirea la neuronii adiacenți și propagarea axonala la alte arii cerebrale ale acestor descărcări convulsive ar culmina în manifestările paroxistice ale bolii. atingând chiar 7 % dupa unii autori ( Kreindler și colaboratorii. Ereditatea în cazul convulsiilor nefebrile nu poate fi negată. ceea ce ar explica extraordinara tendință de difuziune a impulsurilor si usurința cu care acestea pot degenera în orice moment în crize generalizate dacă nu ar fi limitate de niște contrareacții puternice. Magnus). însă este de o importanță relativă. . Activitatea unui singur neuron poate fi rezultatul influenței a peste 50 de ramificații dendritice si este capabilă de a se rasfrânge asupra altor 4 000 000 de neuroni învecinați.