Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea de Medicină “Victor Papilian” Specializarea Asistenţă Medicală

ÎNGRIJIREA COPIILOR CU CONVULSII AFEBRILE

Coordonator ştiinţific: Absolvent: Sibiu 2011

CUPRINS
Introducere Cercetări personale 1. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI 2. SCOPUL LUCRĂRII 3. MATERIALE ŞI METODE 4. REZULTATE ŞI DISCUŢII
Concluzii

Introducere:

  

Deoarece convulsiile reprezintă un mod de reacție al creierului la diferitele noxe, la copil este dificil de apreciat în special în primele crize, dacă este vorba despre o epilepsie propriu- zisă sau dacă este vorba despre convulsii simptomatice. În patologia neuropediatrică se impun pe lângă investigația imediată în scop diagnostic și urmărirea în timp a bolnavului pentru stabilirea unui diagnostic corect care trebuie să includă și precizarea etiologiei convulsiilor. Convulsiile copilului sunt impărtite in două categorii: Izolate, accidentale Recurente, care la rândul lor se subîmpart în idiopatice și simptomatice

.au determinat sa cercetez in amănunt acest subiect.Motivaţia alegerii temei  Ponderea acordată in epoca noastră etiologiei convulsiilor. precum și impactul psiho. atât cele febrile cât și cele afebrile.social al epilepsiilor în rândul copiilor și adolescenților m. atât pentru a îmi âmbogăți cunoștiințele generale în acest domeniu dar și pentru a veni în ajutorul pacienților și aparținătorilor din punct de vedere al aspectelor ce privesc diagnosticarea precoce și instituirea măsurilor terapeutice.

. având anexate și metodele standard de nursing și tehnicile pe care le utilizează în principiu asistentul medical. psihologice. economice și sociale. ea poate fi definită ca o lucrare clinică cu analiză statistică însă și ca un studiu retrospectiv efectuat pe o perioadă definită pe un lot de bolnavi încadrat în studiu prin diferite metode statistice.SCOPUL LUCRĂRII  Lucrarea de față este bazată pe faptul că existența convulsiilor afebrile la copii constituie o problemă majoră de sănătate prin multiplele implicații și consecințe medicale.

.01.Material si metodă:  Această lucrare a fost proiectată în urma unui studiu efectuat pe 80 de copii în perioada 01.01.2010 în secția de Pediatrie a Spitalului Clinic Județean Sibiu.2007 – 01.

Rezultate și discuții: Figura 1 Repartiția pacienților internațti cu convulsii afebrile in anul 2007 11 2 5 4 6 6 6 7 9 5 5 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie 3 .

2 Repartiția pacienților internați in anul 2007 cu convulsii în afebrilitate Observăm preponderența internărilor în lunile decembrie și ianuarie.Pacienți internați cu convulsii afebrile decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 2 4 6 total pacienti Figura nr. 8 10 12 .

3 Repartiția pacienților internați cu convulsii afebrile in anul 2008 .Pacienți internați cu convulsii afebrile în anul 2008 5 5 3 7 6 4 4 2 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie 6 5 4 6 Figura nr.

4 Repartiția pacienților internați in anul 2008 cu convulsii în afebrilitate Observăm preponderența internărilor în luna aprilie 6 8 .Pacienți internați cu convulsii afebrile în anul 2008 decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 2 4 total Figura nr.

Figura nr. 5 Repartiția pacienților internați cu convulsii afebrile in anul 2009 Pacienți internați cu convulsii afebrile în anul 2009 8 15 4 2 3 5 5 6 10 7 2 6 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie .

Pacienți internați cu convulsii afebrile în anul 2009 decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 5 10 total Figura nr. 6 Repartiția pacienților internați in anul 2009 cu convulsii în afebrilitate Observăm preponderența internărilor în luna decembrie 15 20 .

Pacienți internați cu convulsii afebrile în anul 2010 Ianuarie februarie 6 5 3 10 2 8 3 4 7 martie aprilie mai iunie iulie 8 august septembrie octombrie 8 3 noiembrie decembrie Figura nr 7 Repartiția pacienților internați cu convulsii afebrile in anul 2010 .

aprilie și iunie. 5 10 15 .decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 Pacienți internați cu convulsii afebrile în anul 2010 Figura nr. 8 Repartiția pacienților internați in anul 2010 cu convulsii în afebrilitate Observăm preponderența internărilor în luna septembrie insa și în lunile mai.

1..Din acest eşantion repartiţia pe sexe este următoarea: 71 de pacienţi de sex feminin ( 46 % ) şi 41 de pacienţi sex masculin ( 54 % ). Repartiţie în funcţie de sexe Feminin Masculin Total Vârsta Nr de cazuri Procentul 37 46% 43 54% 80 100% . Tabelul nr.

43 de baieti (54 %) .9 Repartiţie în funcţie de sexe 54% feminin masculin 46% În urma analizei pacienţilor în funcţie de sex am constatat o pondere mai mare a celor de sex masculin adică.Fig nr.

metoda A Urban Mediul de provenienţă Rural Total Nr de cazuri 58 22 80 Procentul 72% 28% 100% . 58 de pacienţi provin din mediul urban (72%) şi 22 de pacienţi provin din mediul rural (28%). Repartiţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă.3.Din totalul de 80 pacienţi. Tabelul nr. 3 .tabel nr.

Repartiţia eşantionului în funcţie de mediul de provenienţă Din totalitatea de 80 de pacienți pe care a fost efectuat studiul. . evidențiem faptul ca 28 % provin din mediul rural și 72 % provin din mediul urban.28% 72% Urban Rural Fig nr . 10 .

2010 2009 2008 2007 .Pacienți internați cu convulsii afebril 0 20 40 60 80 Figura nr. 11 Din totalitatea internărilor în anii în care a fost efectuat studiul. din figură rezultă că anul cu cele mai multe internări de convulsii în afebrilitate a fost anul 2008.

scaune semiformate cu mucus . 17 Prenumele:D.la domiciliul a prezentat convulsii .Plan nursing                   Caz 1 A.F.clonice generalizate in afebrilitate in context infectios Diareea si gastroenterita probabil infectioase Diagnosticul la externare: convulsii in afebrilitate in context infectios enterocolita acuta B. Motivele internării: .2010 Diagnosticul la internare:Convulsii tonico. Culegerea datelor .01.O. Interviu Numele:O.varsaturi alimentare . Vârsta: un an si cinci luni Naţionalitatea: română Data internării: 03. Nr.2010 Data externării:13.01.

nou. cu greutatea la nastere de 3500 de grame si scor APGAR 10. Antecedente personale: . Se interneaza pentru investigaţii şi conduită terapeutică D.nascut de rang I .fiziologice . vaccinat conform schemei .Plan nursing  C.patologice – stomatită. bronsiolita      . alimentat natural. Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative E. Istoricul bolii Copil de sex feminin in varsta de un an si cinci luni se interneaza pentru varsaturi alimentare.clonice generalizate si cu fasciculatii la nivelul fetei. scaune semiformate cu mucus. nascut pe calea naturala. simptomatologie debutata cu 3 zile anterior internarii. motiv pentru care mama se prezinta cu ea in UPU unde in momentul consultatiei prezinta un episod de convulsii tonico.

murmur vezicular fiziologic bilateral si fara raluri supraadaugate.tegumente – palide.Examen clinic general               .sistem limfo – ganglionar superficial .ţesut celular subcutanat – normal reprezentat. fata anterioara . rinichi nepalpabili.aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice si bine batute si fara sufluri supraadaugate. pliu cutanat lateroabdominal lenes .nepalpabil . micţiuni fiziologice. splina si caile biliare nepalpabile . FR 28 respirattii/ minut . echimoza violacee pe bratul stang.ficat cai biliare splina: ficat la rebord. şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară.normoton.aparat urogenital: lojele renale nedureroase.normale .fanere.aparat respirator: torace normal conformat.starea generală – mediocra . organe genitale externe normal conformate Sistem nervos – central .aparat digestiv: abdomen depresibil la palpare cu consistenta elastica.fără semne de iritaţie meningiană Organe de simţ . nedureros .mucoase – palide . urini normocrome. aliura ventriculara 95 batai / minut .normale . aria matitatii cardiace in limite normale. normokinetic .sistem muscular . sonoritate pulmonara.

nu au fost constatate modificari patologice AV este de 95 batai/ minut  Nevoia de a se hidrata si a se alimenta Datorita varsaturilor alimentare si scaunelor semiformate .  Nevoia de a elimina Datorita afectiunilor precizate pacientul prezinta un tranzit intestinal accelerat prezentand aproximativ 5 scaune semiformate cu mucus/ 24 de ore si doua varsaturi cu caracter alimentar.  Nevoia de a comunica Pacientul comunica in limitele varstei.  Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale = relatii normale  Nevoia de a evita pericolele Starea actuala de sanatate poate provoca complicatii . mictiunile sunt fiziologice si normocrone. datorita anxietatii.  Nevoia de a isi practica religia Pacientul este botezat ortodox insa nu isi poate exprima propriile convingeri si depinde de mama din cauza varstei  Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii Pacientul este dependent de mama si nu isi poate exprima propriile convingeri din cauza varstei  Nevoia de a se recreea Pacientul este dependent de mama din cauza varstei  Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatetea Pacientul dependent de mama din cauza varstei   . in raport de 5/ 24 de ore. acestea fiind efectuate de catre mama si de catre personalul medical. de a proteja tegumentele si mucoasele Pacientul este incapabil de a isi acorda ingrijiri igienice datorita varstei.  Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca Pacientul nu se poate imbraca si dezbraca singur datorita varstei . FR este de 28 respiratii/ minut Din punct de vdere al circulatiei. nu se hidrateaza suficient. daca procesul de ingrijire nu este aplicat corect. fiind inca dependent de mama.  Nevoia de a fi curat. pacientul prezinta pierderi lichidiene si dezechilibru hidroelectrolitic. astfel ca numarul de ore de somn sunt insuficiente. serveste cu greutate mesele. insa isi reia activitatile in zilele urmatoare. in primele doua zile starea generala este afectata de boala si apoi devine sociabil.  Nevoia de a se odihni si a dormi Este adormit cu dificultate in primele 2 zile. ingrijit.APLICAREA PROCESULUI DE NURSING Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Pacientul nu prezinta dificultati respiratorii de nici o natura. In primele zile pacientul prezinta inapetenta.  Nevoia de a se misca si a aveo o buna postura Pacientul este imobilizat la pat in primele doua zile din cauza simptomatologiei diareice si a deshidratarii datorate pierderilor hidroelectrolitice.

recomandandu-se continuarea tratamentului .Masoara functiile vitale .Monitorizeaza pierderile .În urma culegerii de date am stabilit următoarele nevoi alterate și planul de nursing : Nevoia de a se hidrata si a se alimenta: -Diagnostic nursing: Enterocolita infectioasa -Obiective: combaterea varsaturilor si a scaunelor diareic Interventiile asistentei :  Autonome .Evaluare : Pacientul primeste medicatie pana la externare .Recomanda pacientului sa urmeze indicatiile medicului dupa externare Delegate: -Administreaza medicatia prescrisa de medic .Stabileste regimul hiposodat si hidric . .

Evaluare : Pacientul isi urmeaza medicatia si avand ca si urmare ameliorarea starii generale Na Cl 0. 5 % 20 ml Glucoza 5 % 250 ml Glucoza 10 % 250 ml Penicilina G 4 X 300 000 unitati intravenos .Nevoia de a elimina : -Diagnostic nursing: Enterocolita infectioasa -Obiective: combaterea varsaturilor si a scaunelor diareice Echilibrarea raportului intre aport si pierderi Combaterea acidozei Reechilibrarea hidroelectrolitica Reluarea alimentatiei pe cale naturala Interventii autonome : Linisteste psihic pacientul si mama Asigura dieta corespunzatoare Face bilantul intre alimentele ingerate si eliminate Delegate: Administreaza tratamentul recomandat de medic :      . 9 % 80 ml K Cl 74.

pentru inlaturarea oricaror complicatii si ii explica mamei ce proceduri trebuie urmate Evaluare:  Pacientul se mobilizeaza la inceput cu ajutor . iar dupa amliorare .Nevoia de a se misca si a aveo o buna postura Dg.singur . reluandu.si activitatile varstei . aceasta manevra fiind benefica organismului  Pentru inceput pacientul se ridica la marginea patului  Asistenta ofera ajutor mamei si copilului  Asistenta ajuta pacientul sa se ridice din pat  Invata pacientul sa-si schimbe pozitiile in pat.nursing: imobilizare la pat datorita varsaturilor si a enterocolitei Obiective: mibilizarea pacientului Interventiile asistentei: Autonome:  Pacientul trebuie sa se ridice din pat cat mai curand.

 Obiective: Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ in urmatoarele 2 zile  Interventiile asistentei :  Autonome: Favorizeaza odihna pacientului la noul mediu Asigura confort si un climat linistit  Delegate: Administreaza tratamentul prescris de medic  Evaluare : Dupa 2 zile pacientul prezinta un program de somn adecvat si se odihneste  .Nevoia de a se odihni si a dormi Dg.nursing: Insomnie datorita anxietatii si starii generale mediocre in contextul deshidratarii si enterocolitei manifestata prin numar de ore de somn insuficiente.

Nevoia de a evita pericolele Dg. de ingrijire: Risc de complicatii datorat afectiunii  Obiective: Pacientul sa nu prezinte complicatii in perioada internarii  Interventii :  Autonome:     evitarea frigului miscari usoare pentru a nu sta doar pe spate regim hidric adecvat Delegate: administreaza tratamentul prescris de medic  .

111 mg/ dl 1. 1 – 2.673 U/ L 33. 1 1.1. 49 mmol/ litru 0. 12 – 1.145 mmol/ l 0.56 U/L 0.01 2010 Calciu total Creatinina Fosfataza alcalina Glicemie Calciu Ionic Potasiu Natriu Magneziu Proteina C reactiva TGO TGP Ureea Examen sumar de urina Rezultate obţinute 2. 1 mmol/ l 135. 7 132. 13 mg/ dl 289 U/ L 67.1 mg/ dl 0.Analize de laborator şi alte explorări Analize efectuate Data 03. 5. 1 0.5. 13 33. 4 40 9. 65. 30 3.5 mg/ dl 0. 52 albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliariabsenţi sediment-săruri amorfe Valori normale 2.9 U/ L albumină-absent glucoză-absent pigmenţi biliari-absenţi sediment – rare epitelii plate . 32 mmol/ l 3. 6 mmol’ litru 0. 05 mmol/ l 0. 79 1.

descărcări de unde lente predominant in derivația FT bilsteral cu tendința de generalizare.. anticonvulsivante. antisecretor. Evoluția pacientei a fost favorabilă. 5 gr / plic 15 mg. DATE PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Administrare Medicație Biotics baby Fenobarbital Fenobarbital HIDRAS Penicilina G sodică 3.Consult neurologic. antibiotic Penicilina G.traseu de aspect iritativ.intestinal.Continuarea medicației cu Fenobarbital 100 mg 0 – 0 – 1/ 2 tb / zi timp de trei luniș Acetazolamida 1/ 4 tb / zi timp de 20 de zile și tonotil 1 flacon/ zi timp de zece zile și repetarea controlului neurologic peste două luni.puseu primar. Clinic și biologic cazul poate fi interpretat ca și sindrom convulsiv apărut în afebrilitate.și precipitat de enterocolita acută de etiologie probabil infecțioasă. PEV de reechilibrare hidroelectrolitică și aport. eubiotic și probiotic.EEG in somn natural – traseu de fond tetha polimorf. la o fetiță cu sechele de rahitism și care la actuala internare a avut instituit un regim igienodietetic.100 mg 30 mg 400 000 u i .15 mg / plic 100 mg.

Diagnostic nursing Enterocolita infectioasa Obiective combaterea varsaturilor si a scaunelor diareice Echilibrarea raportului intre aport si pierderi Combaterea acidozei Intervenţii -masor funcțiile vitale -urmez regimul prescris de către medic -monitorizez pierderile -fac bilanțul între alimentele ingerate și cele eliminate -administreaz medicația -liniștesc fizic și psihic pacientul și mama acestuia explicându.Am constatat imbunătățirea stării generale a pacientului începând din a doua zi de la internare.i metodele efectuate și necesitatea acestora evitarea frigului miscari usoare regim hidric adecvat Evaluare . mergând progresiv până la externare către vindecare Reechilibrarea hidroelectrolitica Reluarea alimentatiei pe cale naturala Risc de complicații datorat afectțunii Pacientul să nu prezinte complicați Nu au intervenit complicații .

enterocolita acuta de etiologie virala. timp de 20 de zile va reveni la control neurologic peste 3 luni . antibiotic – Penicilina G. regim igienodietetic. După tratamentul efectuat în timpul spitalizării.o.Clinic și biologic se interpretează cazul ca fiind sindrom convulsiv în afebrilitate precipitat de cauza infectioasa. antisecretor intestinal. eubiotic si probiotic. simptomatologia s-a ameliorat. Copilul este externat cu recomandările: va continua tratamentul cu fenobarbital 100 mg ½ tableta / zi timp de trei luni Acetazolamida ¼ tableta / zi p. S-a instituit tratament cu anticonvulsive.

Răspândirea la neuronii adiacenți și propagarea axonala la alte arii cerebrale ale acestor descărcări convulsive ar culmina în manifestările paroxistice ale bolii.CONCLUZII    În cazul copiilor media celor care au suferit de convulsii este de 4 ori mai ridicată decât la adulți. Magnus). ceea ce ar explica extraordinara tendință de difuziune a impulsurilor si usurința cu care acestea pot degenera în orice moment în crize generalizate dacă nu ar fi limitate de niște contrareacții puternice. însă este de o importanță relativă. Activitatea unui singur neuron poate fi rezultatul influenței a peste 50 de ramificații dendritice si este capabilă de a se rasfrânge asupra altor 4 000 000 de neuroni învecinați. Activitatea convulsivantă poate fi privită în lumina acestor fapte nu numai ca și o exagerare a excitabilității neuronale ci și ca o slăbire a inhibiției normale și în aceste condiții chiar și stimulii normali ar duce la descărcări convulsive. atingând chiar 7 % dupa unii autori ( Kreindler și colaboratorii. . Ereditatea în cazul convulsiilor nefebrile nu poate fi negată.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful