Sunteți pe pagina 1din 33

Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea de Medicin Victor Papilian Specializarea Asisten Medical

NGRIJIREA COPIILOR CU CONVULSII AFEBRILE

Coordonator tiinific: Absolvent: Sibiu 2011

CUPRINS
Introducere Cercetri personale 1. MOTIVAIA ALEGERII TEMEI 2. SCOPUL LUCRRII 3. MATERIALE I METODE 4. REZULTATE I DISCUII
Concluzii

Introducere:

Deoarece convulsiile reprezint un mod de reacie al creierului la diferitele noxe, la copil este dificil de apreciat n special n primele crize, dac este vorba despre o epilepsie propriu- zis sau dac este vorba despre convulsii simptomatice. n patologia neuropediatric se impun pe lng investigaia imediat n scop diagnostic i urmrirea n timp a bolnavului pentru stabilirea unui diagnostic corect care trebuie s includ i precizarea etiologiei convulsiilor. Convulsiile copilului sunt imprtite in dou categorii: Izolate, accidentale Recurente, care la rndul lor se submpart n idiopatice i simptomatice

Motivaia alegerii temei

Ponderea acordat in epoca noastr etiologiei convulsiilor, att cele febrile ct i cele afebrile, precum i impactul psiho- social al epilepsiilor n rndul copiilor i adolescenilor m- au determinat sa cercetez in amnunt acest subiect, att pentru a mi mbogi cunotiinele generale n acest domeniu dar i pentru a veni n ajutorul pacienilor i aparintorilor din punct de vedere al aspectelor ce privesc diagnosticarea precoce i instituirea msurilor terapeutice.

SCOPUL LUCRRII

Lucrarea de fa este bazat pe faptul c existena convulsiilor afebrile la copii constituie o problem major de sntate prin multiplele implicaii i consecine medicale, psihologice, economice i sociale; ea poate fi definit ca o lucrare clinic cu analiz statistic ns i ca un studiu retrospectiv efectuat pe o perioad definit pe un lot de bolnavi ncadrat n studiu prin diferite metode statistice, avnd anexate i metodele standard de nursing i tehnicile pe care le utilizeaz n principiu asistentul medical.

Material si metod:

Aceast lucrare a fost proiectat n urma unui studiu efectuat pe 80 de copii n perioada 01.01.2007 01.01.2010 n secia de Pediatrie a Spitalului Clinic Judeean Sibiu.

Rezultate i discuii:

Figura 1 Repartiia pacienilor internati cu convulsii afebrile in anul 2007


11 2 5 4 6 6 6 7 9 5 5
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie

Pacieni internai cu convulsii afebrile

decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 2 4 6
total pacienti

Figura nr. 2 Repartiia pacienilor internai in anul 2007 cu convulsii n afebrilitate Observm preponderena internrilor n lunile decembrie i ianuarie.

10

12

Pacieni internai cu convulsii afebrile n anul 2008

5 3

7 6

4 4 2

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie

6 5 4

Figura nr. 3 Repartiia pacienilor internai cu convulsii afebrile in anul 2008

Pacieni internai cu convulsii afebrile n anul 2008

decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 2 4
total

Figura nr. 4 Repartiia pacienilor internai in anul 2008 cu convulsii n afebrilitate Observm preponderena internrilor n luna aprilie

Figura nr. 5 Repartiia pacienilor internai cu convulsii afebrile in anul 2009

Pacieni internai cu convulsii afebrile n anul 2009

8 15 4 2 3 5 5 6 10 7 2 6

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie

Pacieni internai cu convulsii afebrile n anul 2009

decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0 5 10
total

Figura nr. 6 Repartiia pacienilor internai in anul 2009 cu convulsii n afebrilitate Observm preponderena internrilor n luna decembrie

15

20

Pacieni internai cu convulsii afebrile n anul 2010

Ianuarie februarie

6 5 3 10 2 8

4 7

martie aprilie mai iunie iulie

august septembrie octombrie

8 3

noiembrie decembrie

Figura nr 7 Repartiia pacienilor internai cu convulsii afebrile in anul 2010

decembrie noiembrie octombrie septembrie august iulie iunie mai aprilie martie februarie ianuarie 0

Pacieni internai cu convulsii afebrile n anul 2010

Figura nr. 8
Repartiia pacienilor internai in anul 2010 cu convulsii n afebrilitate Observm preponderena internrilor n luna septembrie insa i n lunile mai, aprilie i iunie.

10

15

Din acest eantion repartiia pe sexe este urmtoarea: 71 de pacieni de sex feminin ( 46 % ) i 41 de pacieni sex masculin ( 54 % )- . Tabelul nr.1. Repartiie n funcie de sexe

Feminin

Masculin

Total

Vrsta

Nr de cazuri Procentul

37 46%

43 54%

80 100%

Fig nr.9 Repartiie n funcie de sexe

54%

feminin masculin 46%

n urma analizei pacienilor n funcie de sex am constatat o pondere mai mare a celor de sex masculin adic, 43 de baieti (54 %)

Din totalul de 80 pacieni, 58 de pacieni provin din mediul urban (72%) i 22 de pacieni provin din mediul rural (28%)- tabel nr. 3 . Tabelul nr.3. Repartiia eantionului n funcie de mediul de provenien, metoda A

Urban Mediul de provenien

Rural

Total

Nr de cazuri

58

22

80

Procentul

72%

28%

100%

28% 72%
Urban Rural

Fig nr . 10 . Repartiia eantionului n funcie de mediul de provenien

Din totalitatea de 80 de pacieni pe care a fost efectuat studiul, evideniem faptul ca 28 % provin din mediul rural i 72 % provin din mediul urban.

Pacieni internai cu convulsii afebril

20

40

60

80

Figura nr. 11
Din totalitatea internrilor n anii n care a fost efectuat studiul, din figur rezult c anul cu cele mai multe internri de convulsii n afebrilitate a fost anul 2008.
2010 2009 2008 2007

Plan nursing

Caz 1 A. Culegerea datelor . Interviu Numele:O. Nr.F.O. 17 Prenumele:D. Vrsta: un an si cinci luni Naionalitatea: romn Data internrii: 03.01.2010 Data externrii:13.01.2010 Diagnosticul la internare:Convulsii tonico- clonice generalizate in afebrilitate in context infectios Diareea si gastroenterita probabil infectioase Diagnosticul la externare: convulsii in afebrilitate in context infectios enterocolita acuta

B. Motivele internrii:

- la domiciliul a prezentat convulsii - varsaturi alimentare - scaune semiformate cu mucus

Plan nursing

C. Istoricul bolii
Copil de sex feminin in varsta de un an si cinci luni se interneaza pentru varsaturi alimentare, scaune semiformate cu mucus, simptomatologie debutata cu 3 zile anterior internarii, motiv pentru care mama se prezinta cu ea in UPU unde in momentul consultatiei prezinta un episod de convulsii tonico- clonice generalizate si cu fasciculatii la nivelul fetei. Se interneaza pentru investigaii i conduit terapeutic D. Antecedente heredo-colaterale: nesemnificative E. Antecedente personale: - fiziologice - nou- nascut de rang I , nascut pe calea naturala, cu greutatea la nastere de 3500 de grame si scor APGAR 10, alimentat natural, vaccinat conform schemei - patologice stomatit, bronsiolita

Examen clinic general


- starea general mediocra - tegumente palide, echimoza violacee pe bratul stang, fata anterioara - mucoase palide - fanere- normale - esut celular subcutanat normal reprezentat, pliu cutanat lateroabdominal lenes - sistem limfo ganglionar superficial - nepalpabil - sistem muscular - normoton, normokinetic - aparat cardio-vascular: zgomotele cardiace ritmice si bine batute si fara sufluri supraadaugate, aria matitatii cardiace in limite normale, oc apexian n spaiul V intercostal stng pe linia medioclavicular, aliura ventriculara 95 batai / minut - aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara, murmur vezicular fiziologic bilateral si fara raluri supraadaugate, FR 28 respirattii/ minut - aparat digestiv: abdomen depresibil la palpare cu consistenta elastica, nedureros - ficat cai biliare splina: ficat la rebord; splina si caile biliare nepalpabile - aparat urogenital: lojele renale nedureroase, rinichi nepalpabili, miciuni fiziologice, urini normocrome, organe genitale externe normal conformate Sistem nervos central - fr semne de iritaie meningian Organe de sim - normale

APLICAREA PROCESULUI DE NURSING


Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Pacientul nu prezinta dificultati respiratorii de nici o natura; FR este de 28 respiratii/ minut Din punct de vdere al circulatiei, nu au fost constatate modificari patologice AV este de 95 batai/ minut Nevoia de a se hidrata si a se alimenta Datorita varsaturilor alimentare si scaunelor semiformate , pacientul prezinta pierderi lichidiene si dezechilibru hidroelectrolitic. In primele zile pacientul prezinta inapetenta, serveste cu greutate mesele, nu se hidrateaza suficient. Nevoia de a elimina Datorita afectiunilor precizate pacientul prezinta un tranzit intestinal accelerat prezentand aproximativ 5 scaune semiformate cu mucus/ 24 de ore si doua varsaturi cu caracter alimentar; mictiunile sunt fiziologice si normocrone, in raport de 5/ 24 de ore. Nevoia de a se misca si a aveo o buna postura Pacientul este imobilizat la pat in primele doua zile din cauza simptomatologiei diareice si a deshidratarii datorate pierderilor hidroelectrolitice, insa isi reia activitatile in zilele urmatoare. Nevoia de a se odihni si a dormi Este adormit cu dificultate in primele 2 zile, datorita anxietatii, astfel ca numarul de ore de somn sunt insuficiente. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca Pacientul nu se poate imbraca si dezbraca singur datorita varstei , fiind inca dependent de mama. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele Pacientul este incapabil de a isi acorda ingrijiri igienice datorita varstei, acestea fiind efectuate de catre mama si de catre personalul medical. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale = relatii normale Nevoia de a evita pericolele Starea actuala de sanatate poate provoca complicatii , daca procesul de ingrijire nu este aplicat corect. Nevoia de a comunica Pacientul comunica in limitele varstei; in primele doua zile starea generala este afectata de boala si apoi devine sociabil. Nevoia de a isi practica religia Pacientul este botezat ortodox insa nu isi poate exprima propriile convingeri si depinde de mama din cauza varstei Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii Pacientul este dependent de mama si nu isi poate exprima propriile convingeri din cauza varstei Nevoia de a se recreea Pacientul este dependent de mama din cauza varstei Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatetea Pacientul dependent de mama din cauza varstei

n urma culegerii de date am stabilit urmtoarele nevoi alterate i planul de nursing :


Nevoia de a se hidrata si a se alimenta: -Diagnostic nursing: Enterocolita infectioasa -Obiective: combaterea varsaturilor si a scaunelor diareic Interventiile asistentei :

Autonome - Masoara functiile vitale - Monitorizeaza pierderile - Stabileste regimul hiposodat si hidric - Recomanda pacientului sa urmeze indicatiile medicului dupa externare Delegate: -Administreaza medicatia prescrisa de medic

- Evaluare : Pacientul primeste medicatie pana la externare , recomandandu-se continuarea tratamentului .

Nevoia de a elimina :
-Diagnostic nursing: Enterocolita infectioasa -Obiective: combaterea varsaturilor si a scaunelor diareice Echilibrarea raportului intre aport si pierderi Combaterea acidozei Reechilibrarea hidroelectrolitica Reluarea alimentatiei pe cale naturala Interventii autonome : Linisteste psihic pacientul si mama Asigura dieta corespunzatoare Face bilantul intre alimentele ingerate si eliminate Delegate: Administreaza tratamentul recomandat de medic :

- Evaluare : Pacientul isi urmeaza medicatia si avand ca si urmare ameliorarea starii generale

Na Cl 0, 9 % 80 ml K Cl 74, 5 % 20 ml Glucoza 5 % 250 ml Glucoza 10 % 250 ml Penicilina G 4 X 300 000 unitati intravenos

Nevoia de a se misca si a aveo o buna postura


Dg.nursing: imobilizare la pat datorita varsaturilor si a enterocolitei Obiective: mibilizarea pacientului Interventiile asistentei: Autonome: Pacientul trebuie sa se ridice din pat cat mai curand, aceasta manevra fiind benefica organismului Pentru inceput pacientul se ridica la marginea patului Asistenta ofera ajutor mamei si copilului Asistenta ajuta pacientul sa se ridice din pat Invata pacientul sa-si schimbe pozitiile in pat, pentru inlaturarea oricaror complicatii si ii explica mamei ce proceduri trebuie urmate Evaluare: Pacientul se mobilizeaza la inceput cu ajutor , iar dupa amliorare ,singur , reluandu- si activitatile varstei

Nevoia de a se odihni si a dormi


Dg.nursing: Insomnie datorita anxietatii si starii generale mediocre in contextul deshidratarii si enterocolitei manifestata prin numar de ore de somn insuficiente. Obiective: Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ in urmatoarele 2 zile Interventiile asistentei : Autonome: Favorizeaza odihna pacientului la noul mediu Asigura confort si un climat linistit Delegate: Administreaza tratamentul prescris de medic

Evaluare : Dupa 2 zile pacientul prezinta un program de somn adecvat si se odihneste

Nevoia de a evita pericolele


Dg. de ingrijire: Risc de complicatii datorat afectiunii Obiective: Pacientul sa nu prezinte complicatii in perioada internarii Interventii : Autonome:

evitarea frigului miscari usoare pentru a nu sta doar pe spate regim hidric adecvat

Delegate: administreaza tratamentul prescris de medic

Analize de laborator i alte explorri

Analize efectuate
Data 03.01 2010 Calciu total Creatinina Fosfataza alcalina Glicemie Calciu Ionic Potasiu Natriu Magneziu Proteina C reactiva TGO TGP Ureea Examen sumar de urina

Rezultate obinute
2, 49 mmol/ litru 0, 13 mg/ dl 289 U/ L 67, 1 1, 30 3, 7 132, 1 0, 79 1, 13 33, 4 40 9, 52 albumin-absent glucoz-absent pigmeni biliariabseni sediment-sruri amorfe

Valori normale
2, 1 2, 6 mmol litru 0- 1 mg/ dl 0- 673 U/ L 33- 111 mg/ dl 1, 12 1, 32 mmol/ l 3, 5- 5, 1 mmol/ l 135- 145 mmol/ l 0, 65- 1, 05 mmol/ l 0- 5 mg/ dl 0- 56 U/L 0- 9 U/ L

albumin-absent glucoz-absent pigmeni biliari-abseni sediment rare epitelii plate

Consult neurologic- EEG in somn natural traseu de fond tetha polimorf, descrcri de unde lente predominant in derivaia FT bilsteral cu tendina de generalizare- traseu de aspect iritativ- .Continuarea medicaiei cu Fenobarbital 100 mg 0 0 1/ 2 tb / zi timp de trei luni Acetazolamida 1/ 4 tb / zi timp de 20 de zile i tonotil 1 flacon/ zi timp de zece zile i repetarea controlului neurologic peste dou luni. Clinic i biologic cazul poate fi interpretat ca i sindrom convulsiv aprut n afebrilitate- puseu primar- i precipitat de enterocolita acut de etiologie probabil infecioas, la o feti cu sechele de rahitism i care la actuala internare a avut instituit un regim igienodietetic, PEV de reechilibrare hidroelectrolitic i aport, anticonvulsivante, antisecretor,intestinal, eubiotic i probiotic, antibiotic Penicilina G. Evoluia pacientei a fost favorabil.

DATE PRIVIND ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR


Administrare Medicaie

Biotics baby
Fenobarbital Fenobarbital HIDRAS Penicilina G sodic

3, 5 gr / plic
15 mg- 15 mg / plic 100 mg- 100 mg 30 mg 400 000 u i

Diagnostic nursing Enterocolita infectioasa

Obiective combaterea varsaturilor si a scaunelor diareice Echilibrarea raportului intre aport si pierderi Combaterea acidozei

Intervenii
-masor funciile vitale -urmez regimul prescris de ctre medic -monitorizez pierderile -fac bilanul ntre alimentele ingerate i cele eliminate -administreaz medicaia -linitesc fizic i psihic pacientul i mama acestuia explicndu- i metodele efectuate i necesitatea acestora evitarea frigului miscari usoare regim hidric adecvat

Evaluare - Am constatat imbuntirea strii generale a pacientului ncepnd din a doua zi de la internare, mergnd progresiv pn la externare ctre vindecare

Reechilibrarea hidroelectrolitica
Reluarea alimentatiei pe cale naturala

Risc de complicaii datorat afectunii

Pacientul s nu prezinte complicai

Nu au intervenit complicaii

Clinic i biologic se interpreteaz cazul ca fiind sindrom convulsiv n afebrilitate precipitat de cauza infectioasa- enterocolita acuta de etiologie virala.

S-a instituit tratament cu anticonvulsive, antisecretor intestinal, eubiotic si probiotic, antibiotic Penicilina G, regim igienodietetic.
Dup tratamentul efectuat n timpul spitalizrii, simptomatologia s-a ameliorat. Copilul este externat cu recomandrile: va continua tratamentul cu fenobarbital 100 mg tableta / zi timp de trei luni Acetazolamida tableta / zi p.o. timp de 20 de zile va reveni la control neurologic peste 3 luni

CONCLUZII

n cazul copiilor media celor care au suferit de convulsii este de 4 ori mai ridicat dect la aduli, atingnd chiar 7 % dupa unii autori ( Kreindler i colaboratorii, Magnus). Ereditatea n cazul convulsiilor nefebrile nu poate fi negat, ns este de o importan relativ. Activitatea unui singur neuron poate fi rezultatul influenei a peste 50 de ramificaii dendritice si este capabil de a se rasfrnge asupra altor 4 000 000 de neuroni nvecinai, ceea ce ar explica extraordinara tendin de difuziune a impulsurilor si usurina cu care acestea pot degenera n orice moment n crize generalizate dac nu ar fi limitate de nite contrareacii puternice. Activitatea convulsivant poate fi privit n lumina acestor fapte nu numai ca i o exagerare a excitabilitii neuronale ci i ca o slbire a inhibiiei normale i n aceste condiii chiar i stimulii normali ar duce la descrcri convulsive. Rspndirea la neuronii adiaceni i propagarea axonala la alte arii cerebrale ale acestor descrcri convulsive ar culmina n manifestrile paroxistice ale bolii.