PATOLOGIA CHIRURGICAL A INTESTINULUI

Ca i n patologia gastro-duodenal i n cea intestinal examenul clinic atent al bolnavului poate orienta diagnosticul care va fi confirmat prin examene paraclinice: radiologic, endoscopic, biopsic. Cnd vom suspecta o suferint intestinal? Principiu: durerea abdominal localizat in etajul mijlociu sau inferior, insoit de tulburri ale tranzitului este cu mare probabilitate de origine intestinal. Dac durerea are caracter colicativ sau cramp repetitiv originea intestinal este sigur. Rezult c un bolnav cu dureri abdominale colicative in etajul mijlociu sau inferior, insoite de diaree, constipaie, oprirea tranzitului, vrsturi, hemoragii (melen, hematokezis, rectoragii, hemoragii oculte) trebuie suspectat de o afeciune intestinal: 1. Ocluzia intestinal acut 2. Cancerul intestinului 3. Afeciuni inflamatorii ale intestinului: - Apendicita - Boala Chron - Rectocolita Ulcero-Hemoragic - Entero-Colite nespecifice

Ocluzia intestinal acut (O.I.A.) Definitie: oprirea patologic persistent, indiferent din ce cauz i n ce mod, a tranzitului intestinal. = Prezint o simtomatologie capabil s conduc singur la un diagnostic corect si la o motivaie operatorie in majoritatea cazurilor. Reprezint o urgen chirurgical maxim: Mondor: dac soarele a apus nu trebuie s rsar peste O.I.A., iar dac a rsrit nu trebuie s apun. CLASIFICARE - A. Ocluzii neischemiante - B. Ocluzii ischemiante

- A. Ocluzii neischemiante -cu lumen liber (=FUNCTIONALE): intestin inert - metabolice(acidoza) - reflexe (postoperatorii) - septice(secundare peritonitei acute) -cu lumen obturat (= MECANICE): intestin obturat - obstr. intraluminal (corpi straini, calculi=ileus biliar) - obstr parietal (tumori, stricturi/stenoze) - obstr.extraparietal (tumori, bride) - B. Ocluzii ischemiante: -cu lumen obturat (MECANICE):intestin:obturat+ ischemiat -strangularea=(Hernii) -volvulus=(volvulus de sigmoid) -invaginaia:entero-enterale/entero-colice(mai frecv. la nou nscut i copil mic) -cu lumen liber (O. VASCULARE): intestin necrozat -infarctul entero-mezenteric (I.E.M.) -hipovolemii mezent.(socul hipovolemic) Deci exist: Ocluzii: = nechirurgicale: O funcionale = chirurgicale: O -mecanice: O - obturate: (fr ischemie intest) O - strangulate (cu ischemia intest) O -vasculare: - infarctul entero-mezenteric (IEM)

Fiziopatologia ocluziei intestinale Distesia hidrogazoas (aparitia sect.III = parazitar) din lumenul intestinului secundar ocluziei, are consecine locale i generale, att in sectorul intracelular ct i n cel extracelular. A. Cosecine locale: 1.- tulburri trofice parietale ischemia parietala (circulaie deficitar) 2.- tulburri ale peristalticei I = accentuarea peristalticei = abdomen de lupt, zgomotos II =epuizarea peristalticei = Linite abdominal = prevestete moartea 3.- tulburri ale absorbiei si ale secreiei intestinale: scderea absorbiei intest: tulb h-e, proteice, nutritive si creterea secreiei care alimenteaz sect III = parazitar; 4- alterarea permeabilitii peretelui intestinal - pentru toxine (endotoxine) soc endotoxinic - pentru microbi Peritonita soc septic OC TOXICOSEPTIC B. Cosecinte generale: 1. Tulburari hidroelectrolitice (h-e) + acido-bazice (a-b) + nutritive (hipoproteinemie) secundar sechestrrii unei cantitati importante de lichide in sect. parazit. disfuncii enzimatice multiple disfuncie hepatic: METABOLISM VICIAT 2. Hipovolemie acut: - disfuncii cardio-circulatorii - insuficien renal acut 3.Disfuncie ventilatorie restrictiv (limitarea micrilor diafragmului) insuficien respiratorie acut; 4. Stare toxico-septic Disfuncii multiviscerale progresive cu evoluie ireversibil spre exitus dac nu se intervine cu tratam. energic medico-chirurgical.

DIAGNOSTIC Diagnosticul clinic se bazeaz pe triada simtomatic a.- Subiectiv: 1. - Durere abdominal 2. - Oprirea tranzitului pentru gaze si M.F. 3. Vrsturi: I- alimentare, apoi staz II- (INTOLERANA DIGESTIV ABSOLUT) b.- Obiectiv: 1. - Distensie abdominal (Meteorism) 2. Tulburri ale peristalticei: - I: abdomen zgomotos (perist accentuat, de lupt) - II: abdomen tcut (intestin epuizat, absena perist.) 3. - Semne de iritaie peritoneal (s.de peritonit) = prognost. sumbru + 4. - T.R. = ampula rectal ~ goal=S. Gold (ampula rectal plin nu exclude ocluzia); c.- Starea general alterat: Facies =toxic, deshidratare (pliu cutanat lenes); Disfuncie Cardio-Respiratorie, Hepato-Renal; Stare toxicoseptic final (febr). Ex. Rx- abdomen pe gol nivele hidro-aerice multiple

Ex. Laborator: - tulburri h-e + acido-bazice si nutritive;

(anemie, leucocitoz, uree=, LDH i Amilaze=, RA=, ionograma modificat)

Examenul clinic amnunit (permite precizarea tipului de ocluzie): Debutul simptomatic este: - progresiv = ocluzie neischemiant - brusc = ocluzie ischemianta a) - Durerea: - distensie dureroas ~ medie = Ocluzie functionala (jena dureroas difuz = funcional) - colici repetitive (peristaltice) = Ocluzie obturat (durere colicativ: obturat) - durere sever, continu = Ocluzie strangulat (localizat) - durere vie (ischemic) Ocluzie vascular (cnd exist in antecedente valvulopatii, ATS, aritmii, IM) I: localizat la locul ischemiei. II: apoi difuz = in tot abdomenul b) - Oprirea tranzitului pentru gaze si M.F. - nu se poate stabili cu precizie = Ocluzie Funcional - intermitent, alternant = Ocluzie obturat - complet = Ocluzie strangulat - relativ complet (exista emisii mici de MF sanghinolente): Ocluzie vasculara Invaginaie enterocolic (-TriadaOMBREDANE: Durere + Vrsturi + Melen) c) Vrstura: - Ocluzie funcional - facila, prin prea plin (ca o regurgitaie) - Ocluzie obturat - I reflex = productiv (alimentar): II staz Fecaloid = S.prevest. moarte - Ocluzie strangulat - reflex - neproductiv - Ocluzie vascular cel mai adesea nu exist varsatur

Ex. Radiologic.:
A. Rx. abdomen pe gol = nivele hidro-aerice multiple:

In ocluzia intestin subire: nivelele hidro-aerice sunt multiple, largi, cu marele ax orizontal; sunt dispuse central in cuib de randunic, tabl de ah, tuburi de org, in scar, etc In ocluzia intestin gros: nivelele hidro-aerice sunt mai puine, dispuse periferic, inalte, cu marele ax vertical. S. Friemann: trei linii opace ce converg ctre pelvis = Volvulus de sigma.
B. Irigografia: ofer imagine de stop baritat: (balon rasucit

sau pantaloon de golf sau trident, etc.). Ex de laborator: - tulburri h-e + acido-bazice (acidoza) si nutritive: - Hemoleucograma: - anemie - leucocitoz: - moderat in O.I.A. strangulat - pseudoleucemic in O.I.A. vascular - Uree crescut - Ionograma sg. modificat - RA este scazut stare de acidoz - amilaze, LDH: crescute (O. strangulate) - stare septic final (survine n evoluiile grave, fr tratament) Alte examene utile: - ecografia, endoscopia, C.T., R.M.N. ofer date despre obstacol (tumor, brid, etc), invazia local i a organelor vecine, metastaze,etc.; - angiografia mezenteric (vizualizeaz vascularizaia mesenteric). Diagnostic diferential: Pancreatita acut: (durere abdominal in bar, amilaze crescute) Peritonita acut: (contractur abdominal generalizat, febr) Colica renal: (durere lombo-abdominal cu irad tipic spre org. genitale) SEU: (semne de hemoragie intern la o femeie gravid)

TRATAMENT Tratamentul este medico-chirurgical: A.MEDICAL - Monitorizarea respiratiei, pulsului, tensiunii arteriale i diurezei. (sond urinar a demeure); curba febril. - Reechilibrare hemo-hidro-electrolitic, acidobazic si nutritiv (Aspiraie n-g, perfuzie: sol hidroelectrolitice, aminoacizi, lipide, glucide) - Antibioterapie n asociaie; - Tratament antioc: cortizon, O2, analeptice cardio-respiratorii B.CHIRURGICAL: - Indeprtarea obstacolului: (rezecia intestinului lezat = tumoral sau infarctat, etc) + restabilirea tranzitului (Entero-EnteroAnastomoz, EnteroColo-Anastomoz), Anus iliac stng, etc. Evoluia clinic fr tratament conduce spre exitus (stare toxicoseptic final).

Infarctul entero-mezenteric (IEM) Obstrucia vascular in teritoriul mezenteric superior are drept consecinta, de cele mai multe ori constituirea infarctului entero-mezenteric (infiltratia peretelui intestinal cu elemente figurate ale sangelui, urmate de necroza acestuia). MFP: Infactizarea se produce in 3 stadii: 1. stadiul de apoplexie: infiltrat plasmatic in interstitiul peretelui intestinal = ansa: rosie cianotica edematiata (reversibila). 2. stadiul de infarct veritabil: infiltrat cu elemente figurate ale sangelui in peretele intestinal = ansa: violacee-neagra (ireversibila). 3. stadiul de gangrena: necroza parietala intestinala = ansa: verde neagra (frunza-vesteda). Continut intestinal: - hemoragic - toxico-septic (leziune maxima = mucoasa) Dupa intindere infarctul entero-mezenteric poate fi: - limitat - ansa defunctionala - segmentar - subtotal - total (primii 50 cm jejunali raman frecvent aproximativ normali) Etiopatogenie: - I.E.M. - arterial (60%): -prin tromboze (61%) -prin embolie (37%) ansadefunctionalizata(cu elimin mucoasei Intest = tub rigid) - I.E.M. - venos (40%): - tromboflebita sistem. mezent. superior prin: - hemoconcentratie - policitemie - carcinomatoza - staza portala (ciroza) - I.E.M. fara ocluzie vasculara (apoplexia intestinala) -spasme prelungite de origine:- toxica microbiana (colibacil) - neuromediatori - hipovolemii acute

CLINICA IEM - Teren: - arteritic - flebitic (ex. in ciroza hepatica)

- Debut: - brusc = abdomen acut (60%) - progresiv = (40%) =IEM evolueaza cu semnele unei ocluzii intestinale (dureroase): - dureri abdominale - anorexie, greuri varsaturi - balonare - oprirea tranzitului: - gaze - M.F. = tardiv: melena/rectoragia + stare de soc - colaps: - paloare/cianoza - transpiratii reci - hipotensiune arteriala - puls slab - rapid Examen obiectiv: Inspectie: abdomen: meteorizat si dureros Palpare+Percutie: zona de impastare mata in centrul abdomenului (Semnul Mondor) Examen Paraclinic Rx: - distensie gazoasa omogena a intestinului subtire + aero-jejunie - lipsa peristalticii - uneori: ansa in doliu (o ansa intest. ingrosata opaca) ansa sentinela cu un nivel hidroaeric) Laborator: - Hemoleucograma: - anemia - leucocitoza pseudoleucemic - Uree crescuta - Ionograma modificata - RA sczut - FA crescuta

Diagnostic diferential: - Ocluzia intestinala - Pancreatita acuta - Peritonita - Colica renala - SEU PROGNOSTIC: FOARTE GRAV ( MOARTE: 80-90%)

TRATAMENT Tratamentul este medico-chirurgical: A. MEDICAL - Aspiratie n-g; - Reechilibrare hemo-hidro-electrolitica, acidobazica si nutritiva; - ABT n asociaie ; -Tratament antisoc (cortizon O2, analeptice cardio-respiratorii) B.CHIRURGICAL: - rezectia intestinului infarctat +restabilirea tranzitului (EEA). OBS. Infarct venos: tratamentul este conservator (medical).

Cancerul intestinului Cancerul intestinului il intlnim la ambele sexe, cu frecven ridicat odat cu inaintarea in vrst (la tineri este rar ntlnit dar prognosticul este mai ru).Ca localizare pe primul loc se afl rectul apoi colonul ( sigmoidul este cel mai frecvent afectat), intestinul subire fiind pe ultimul loc. Factori predispozani: - ereditatea - stri precanceroase: 1- POLIPOZA

2- TUMORI VILOASE 3- RUH (rectocolita ulcero-hemoragic) - alimentaia:- alcalin

- fr reziduuri (vegetale) - exces grsimi: - sterolilor biliari - flora anaerob Anatomie patologic a) Macroscopic - cancer ulcerovegetant tot intestinul F.de localizare: - cancer coloid, mucipar frecvent la nivelul colonului drept - cancer schiros in virol frecv. la nivelul colonului stng

b) Microscopic: Cel mai frecvent: adenocarcinoame Rar = sarcoame ( =frecvente in C. intestine.subire) Evolueaz extinzndu-se: - longitudinal = dreapta - circular/stenozant = stnga

Stabilizare TNM: T0 (in situu) T1: T=mucoassubmucoas T2 : T = muscular + seroas N0 = fr mts ggl N1=epi-paracolici, = mezorect N2;N3=mezentericocolici (nu se aplic in C.Rect) N4 = juxta. aortico-cavi la distan

T3 : T = invad es vecine pericolice (grsime), nefistulizat _________ Metastaze________________ T4 : T = extins local = la distan (la niv organ vecine), fistulizat. M0 (abs); M1 (prez) Mx (necunoscute)

Stadiile de evoluie ale cancerului de intestin Stadiu I: -a = T0 T1 N0 M0 -b = T2 N0 M0 Stadiu II = T3 Stadiu III = Toricare N0 M0 N1 M0

Stadiu IV = Toricare N4 (oricare) M1

CLINICA Pacient trecut de 40 ani (deceniul de vrst cel mai afectat este 60 69 de ani), cu semne generale de impregnaie neoplazic: 1 inapetent 2 - scadere ponderal marcant 3 - sindrom anemic 4 - astenie fizic i intelectual care prezint: 1.- Tulburri de tranzit
a) tranzit alternant:

- constipaie care devine rebel la tratam. (frecv n cancer c. stng) in cancerul rectal scaunele sunt creionate - diaree - debacluri ce uureaz bolnavul (frecv = cancer drept): aspect dizenteriform = Cancer Recto - Sigmoid b) - sngerarea (H.D.I.): 1. (H. Oculte) Cancer: intestin subire, colon, rect; 2. Hematokezis (scaun amestecat cu snge) C. colon 3. Rectoragii Cancer Rectal, Sigmoidian 4. Melen (uneori in Cancerul Intestinului Subire): (Semnul Juvara = melen precedat de colici) 2. - Durerea: - cu debut insiduos (apar tardiv in evoluia bolii) cu intensit.crescnd; - caracter colicativ Sindrom Kenig: Crize dureroase ( insoite de borborisme + balonare) provocate de intensificarea peristalticii deasupra obstacolului - care cedeaz imediat ce peristaltica reuete s evacueze coninutul intestinal dincolo de obstacol. In localizrile joase (rectosigmoid), durerile si distensia abdomenului cedeaz imediat dup ce bolnavul are scaun sau elimin gaze; Sediul durerii = fix = la nivelul obstacolului intest. Durerea are caractere clinice in funcie de topografia tumorii:

- Intest subire, colon transvers, colon sigmoid, rect)= Sindrom Kenig - Cancer colon drept: Durei cu caracter permanent; surde - Cancer rectal: Greutate dureroas + Tenesme Rectale + + Sindrom urogenital - Polakiurie - Disurie - Dismenoree 3. Febr Examenul obiectiv: - Palparea Tumorii = - dur dureroas - Cancer rectal = tumor rect ~ fix poate fi perceput la tueul rectal (dac e localizat pn la 10 cm de orificiu anal). - Sindrom Bouveret : distensia cecului n cancerul colon stng.
-

[ Semne: Ascit, Hepatomegalie, Metastaze peritoneale]

- Tueul rectal: poate evidenia o tumor jos situat (se poate palpa dac este localizat pn la 10 cm de orif. anal); se va face n poz genu-pectoral dar i n picioare (determin coborrea tumorii, care astfel va deveni accesibil (palpabil) la T.R.

Ex. Radiologic: - Irigografia dublu contrast evidentiaz Tumora

- Rx. Toraco-pulmonar = Prez/abs Metastaze pulmon.

- Urografia relaia tumorii cu ureterul Cistoscopia = relaia Tumorii rectale cu vezica urinar)

Ecografia, CT, RMN: - abdominal = ofer relaii despre extensia tumorii, relaia acesteia cu organele vecine, prez/abs metastazelor ggl, viscerale. Endoscopia + Biopsia = Confirm diagnosticul

Laborator: - Anemie (evidenierea H. OCULTE); - VSH - Hipoproteinemie - Tulburri h-e, a-b, nutritive Markeri Carcinogenetici.: - VSH= = - Dozare ACE (crete in: Cancer: gastric, colic, pancreatic - Dozare Fosfataza. alc. = = - Dozare Calciu = metastaze osoase Diagnostic diferential: - Apendicita ac in faza de plastron apendicular - TBC ileo-cecal - Tumori Retroperitoneale - Colite banale - Tumori benigne intestinale: - cancer polipi intestinali

-Polip - Hemoroizi

Cu alte afectiuni: - T. epiploon, RCH, Boala Crohn - Fisur anal, Boli venerice

EVOLUIE FR TRATAMENT Intoxicare neoplazic Insuficien plurivisceral progresivEXITUS Complicaii: Accident acut Perforaie: - direct Peritonit ac secundar . - diastatic Peritonit ac secundar . Hemoragie . Ocluzie, Invaginaie . Supuraie . Compresiune de vecinatate Fistule EXITUS TRATAMENT Tratamentul este medicochirurgical asociat (radiochimioterapie 5.FU) pre / post operator. A. Trat. MEDICAL cu tratam oncologic

- Monitorizarea respiraiei, pulsului, tensiunii arteriale i diurezei (sond urinar); curba febril. - Reechilibrare hemo-hidro-electrolitic, acidobazic si nutritiv; - Aspiraie n-gastric; - Antibioterapie n asociaie; - Tratam tarelor organice asociate B. T.CHIRURGICAL: - Hemicolectomia dreapt in Cancer colon drep - Hemicolectomia stg in Cancer colon stang - Colectomia segmentar (Op.Reybard) in Cancer colon sigmoid - Rezecie.RectoSigmoid (Op. Dixon) in C.rect.sup si mijl - Amputatia de rect (Op. Miles) in Cancerul rectal inferior -Op. Hartmann in C.rect.inf. la limita operabilit.(ablaia tum+AISD) - AISD (anus iliac stg definitiv) in C.rectal inoperabil.

Tumori benigne ale intestinului Polipi intestinului sunt cel mai des intalniti (sindrom Peutz Yagers). Diverticuloza intestinului, ocupa locul doi avand ca si polipii o evolutie clinica asimtomatica (sunt descoperiti intamplator = Rx., Endoscopic), pana la aparitia complicatiilor: polipii multiplicitate antrenarea unei ocluzii prin invaginatie hemoragie (prin ulcerare) malignizarea diverticulii Hemoragia Perforatia Fistula Ocluzia periviscerala (loc sigur) suprainfectia Forme particulare:

 Diverticulita Meckel - Clinic prezinta semnele apendicitei acute, doar ca topografia durerii are o localizare mediala de Iacobovici i-op obliga chirurgul la explorarea ultimilor 90 cm de ileonul terminal unde se poate afla diverticolul Meckel (rest embrionar) complicat.

Apendicitele Procesul inflamator apendicular poate surveni la orice varst, frecvena maxim fiind nsa ntre 10-40 ani dar gravitatea maxim se inregistreaz la extremele de vrst (btrnul prezint forme grave asimtomatice). Apendicita acuta Se poate prezenta sub 3 forme anatomo-patologice: 1. - apendicita cataral = congestia apendiculara care se poate insoi de o reacie peritoneal seroas: lichid serocitrin in cantitate variabil (mic), n cavitatea peritoneal. 2. - apendicita flegmonoas = apendice inegal ingroat moniliform care prezint micro-abcese parietale, inconjurat de obicei de false membrane; se insoete de reacie peritoneal cu lichid tulbure (lu).

3. - apendicita gangrenoas rezultat al infeciei cu germeni anaerobi, pe fondul unor leziuni ischemice apendiculare; apendicele are aspect de frunz veted, este flasc, cu edem al mezoului; este insoit de lichid intraperitoneal hiperseptic, fetid. Clinica: Prezint tablou clinic variabil: (nu exist boal ci bolnav). Simptome majore: 1. Durere abdominal n fosa iliac dreapt 2. Sindrom dispeptic 3. Febr Care se insoesc paraclinic de leucocitoz 1. Durerea: in fosa iliac dreapt. Durerea este localizat iniial n epigastru ca apoi s se localizeze in fosa iliac dreapt. Poate prezenta si alt tipografie faa de sediul apendicelui: in flancul drept, deasupra crestei iliace drepte, lombar, pelvin. Iradiaz la baza membrului inferior drept, (sau lombar, pelvin, mezogastru) Are caracter continuu paroxisme. EX. OBIECTIV Inspecie: abdomen normal configurat, participa la misc respiratorii. Palpare: dureri la palpare in fosa iliac dreapt in aria Iacobovici:

hiperestezie cutanat

= S.de iritaie peritoneala local: aparare muscular localizat / forma flegmonoas (S. Mayer) forma gangrenoas

Apendicita acut = permite palpare profund =dar este foarte dureroas; Percuie = este dureroas local = S.Mandel (S. Clopoelului); Ascultaie = relaii normale Evoluie fr tratament: 1. Plastronul apendicular = bloc visceral de protecie in jurul focarului septic (apendicular) OBIECTIV: mpstare dureroas relativ delimitat, fix, n fosa iliac dreapt, +/- caracter pseudotumoral, insoit de febr + leucocitoz marcat. - Poate evolua ctre rezoluie in 3 sptmni (urmat de operaie la 3 luni). - Poate evolua ctre: 2. Abces apendicular (ramolire central = puroi) Clinic: febr septic alterarea strii generale. Obiectiv: Fluctuen local = corespunzator plastronului anterior). Laborator: hiperleucocitoz = 20 000/mmc.

3. Peritonita generalizat - in 2 timpi: 1.- Apendicit acut interval liber 2.- Peritonit acut sec.(dup perforaia apendicelui) sau - in 3 timpi: I.- Apendicita acut netratat care evolueaz ctre plastron; II.- Plastron care abcedeaz i perforeaz, evacundu-se n cavit. Periton. III.- Peritonita secundar (abcesul periapendicular se evac. n peritoneu) Clinic: semnele peritonitei acute: Triada Dieulafoy (sau Dupley): - Durere abdominal (fosa iliac dr. generalizat) - Hiperestezie cutanat difuz abdominal - Contractura abdominal generalizat (abdomen de lemn) Forme Clinice topografice:

-Apendicita retrocecal: simptomatologie dureroas in flancul drept, deasupra cr. iliace drepte. (Bolnav decubit lateral stang). -Apendicita pelvin: apendice care incruciseaz vasele iliace cobornd pelvis evideniat clinic prin S. OBTURATORULUI. (Se apasa n fosa obturat.si se imprim rotaie intern a coapsei); manevra provoac Durere. -Apendicita mezoceliac - cu evoluie pseudoocluziv dg. diferential cu Ocluzie intestinala -Apendicita subhepatic localizare inalt a Durerii = hipocondrul drept + sindrom dispeptic biliar ( dg. Diferenial Colecistita acut) Forme Clinice evolutive: 1- Apendicita acut care debuteaz cu peritonit primitiv (aparent) - Durere vie - lovit de pumnal = fosa iliac dreapt = perforaia apendicelui (primul timp scurt), durere care devine generalizat prin evoluia peritonitei in al doilea timp), faz in care se prezint bolnavul la medic. 2- Gangrena apendicular - forma hiperseptic (germ. anaerobi) = cu alterare rapid si grav a strii generale cu semne locale abdominale = minime 3- Apendicita toxic - cu germeni foarte viruleni evoluie cu stare toxic grav ce evolueaz spre Insuficiena hepatorenal grav - semne locale minime 4- Apendicita la btrni - este paucisimptomatic - stare general grav cu semne locale minime care evolueaz spre peritonit (semne puine la inceput) care mbrac forma unei ocluzii = (meteorism, febr, dureri abdominale difuze). Examen Paraclinic - Ex. Laborator: leucocitoz - Ecografia: util n diagnosticul diferenial al formelor paucisimptomatice - Rx: abdominal pe gol = distensie aeric a cecului Diagnostic diferential: Colica renal dreapt, Ulcer duodenal in criz sau perforat, Colica menstrual,

Apendice epiploic torsionat, Anexita dreapt, Diverticulita Meckel. Tratament Tratamentul este chirurgical Apendicectomie cu ligatur i infundarea bontului Drenaj peritoneal (in forma flegmonoas sau gangrenoas).

(Apendicita cronica) ? Inflamaia cronic a apendicelui care poate urma dupa o apendicit acut (cu evoluie spontan favorabil) sau poate fi cronic de la inceput. Clinic: 1. Durere cu aceeasi topografie dar de intensitate medie sau mic, uneori fiind cautat prin manevre care evideniaz durerea dac bolnavul are apendicit cronic: - M. Rowsing - impingere retrograd a coninut.colic ctre cec Durere - M. Blumberg - decomprimarea brusc este dureroas in fosa iliac dreapt - M. Jaworschi-Lapinski compresiune apendicelui pe un plan dur (realizat prin contracia much. psoas=prin ridicarea piciorului drept de ctre bolnav). (caracteristic n apendicita cu localizare retrocecal) - Puncte dureroase in apendicita cronic (au importana istoric): (Mondor nu recomand palparea abdomenului cu un singur deget)

2. Sindrom dispeptic moderat: greuri, vrsturi-alimentare, rar constipaie 3. Stare subfebril 4. Leucocitoz ~ (inconstant prezent) Tratament Tratamentul este chirurgical: Apendicectomie cu ligatur i infundarea bontului.

Alte afectiuni inflamatorii intestinale 1. Ileita terminala = BOALA CROHN = Numita si enterita regionala este localizata preferential pe ileonul terminal. Se prezinta ca o inflamatie foliculara cu tendinta la ulcerare si stenozare a segmentului intestinal afectat. Clinic: = tabloul unei apendicite acute care evolueaza cu DIAREE alterarea starii generale deshidratare hipoproitemie astenie, slabire anemie Forme clinice:

-Forma colitica: crize dureroase la 6 ore postprand + diaree sanghinolenta Colonoscopia + biopsia poate confirma diagnosticul Irigografia releva diagnosticul (stenoza filiforma-ileon) -Forma ocluziva: prez.o evolut. lunga cu sindr.Knig (Subocluzie persistenta) -Forma pseudotumorala: evolueaza spre Plastron - Abcedare - Fistulizare piostercorala catre org.vecine sau la peretele abdomenului. Evolutie: cronicizare complicatii, ocluzie, fistule Tratament Tratamentul este medico-chirurgical (chir. ptr formele complicate)

2. Rectocolita ulcerohemoragica Evolueaza clinic cu - diaree mucohemoragic (+ puroi) - febra - alterarea starii generale, slabire - tenesme, (frecvent = fara dureri abdominale) (Evolueaz sub forma rar acuta, frecvent = cronica in puseuri evolutive). Tratamentul este medicochirurgical (chirurg. ptr formele complicate)

3. Enterocolitele acute, cronice = evolueaza clinic cu dureri abdominale colicative (periombilical sau pe cadrul colic) + Diaree = scaune numeroase (variabile f. de etiologia bacter), Febra, Abdomen - meteorizat - zgomotos Tratamentul este medicochirurgical (chirurg. ptr formele complicate)

/ de fermentatie /- acide 4. Dispepsiile intestinale: nu exista Durere \ - de putrefactie Tratamentul este medical = DIAREE= \ alcalina