Sunteți pe pagina 1din 60

GRUP SCOLAR " CONSTANTIN CANTACUZINO " BAICOI SPECIALIZAREA - TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

CONTABILITATEA MARFURILOR IN UNITATILE COMERCIALE CU AMANUNTUL


Director , Profesor indrumator , Absolvent ,

BAICOI

2009

CUPRINS
1. ARGUMENT ..............................3

2. CAPITOLUL I Contabilitatea marfurilor

2.1 Delimitari si structuri contabile privind marfurile .6

2.2 Metode de organizare a contabilitatii marfurilor .12

2.3 Metode evaluare a marfurilor 15

2.4 Contabilitatea analitica si sintetica a marfurilor . .17

3.CAPITOLUL II Prezentarea Societatii Comerciale "COMAT SA Prahova "

3.1 Scurt istoric. Domenii de activitate 27

3.2 Structura organizatorica functionala ..30

3.3 Structura organizatorica operativa ..31

3.4 Startegii si obiective ale dezvoltarii unitatii economice ..32

4. CAPITOLUL III Monografie contabila - studiu de caz privind marfurile evaluate - prin metoda inventarului intermitent ..37

5. CONCLUZII SI PROPUNERI ..48

6. Bibliografie ..51

7. Anexe si documente contabile

Argument
De-a lungul timpului,stiinta studierii marfurilor a purtat diferite denumiri,dintre care cea mai cunoscuta este aceea de "Merceologie".Cuvantul de "Merceologie" deriva din latinescul"merx","mercis" si grecescul logos(stiinta,cunoastere). "MARFA"este un cuvant de origine maghiara-provine din "marha"-vita.In

trecut,semnificatia cuvantului marfa a fost diferita fata de cea actuala .Se folosea cu semnificatia de avere,avutie,animale.De asemenea cuvantul "negot",la plural,"negoate" era folosit cu sensul de comert,dar si de marfa. Dictionarul de merceologie defineste marfa astfel:

"Produs al muncii omenesti care satisface o nevoie sociala si care este destinat schimbului prin procesul de vanzare-cumparare,fiind rezultatul unei activitati

economice,destinata satisfacerii trebuintelor altor persoane decat producatorii." Nevoia cunoasterii marfurilor a aparut inca din faza schimbului in natura care crea o apreciere corecta a bunurilor care se schimbau.Activitatea omului este indreptata in primul rand,spre satisfacerea nevoilor existentiale.Ea nu poate fi intamplatoare,spontana ci are un caracter rational.Numai in acest fel,omul reuseste sa-si satisfaca necesitati nelimitate cu resurse limitate. O data cu aparitia banilor s-au realizat schimburi pe scara larga,punandu-se bazele comertului. isotesc orice activitate economica avand importanta deosebita in economia de pata,fiind,potrivit expresiei lui Paul Samuelson:"Sangele care iriga sistemul economid. Banii t cu mult timp in urma,din necesitatea facilitarii schimbului,realizat initial sub forma de troc-schimbuul direct dintre doua bunuri.uSunt un simbol avutiei si confera putere economica detinatorului lor. S-au dezvoltat preocuparile pentru calitatea marfurilor,marcarea lor

depozitarea,clasificarea,etc.Au aparut apoi o serie de lucrari in domeniul studiului marfurilor,care au propus si definit o serie de concepte si notiuni,care au prezentat raporturile acestei stiinte cu altele in special tehnologia. In perioada postbelica s-a pus accentul pe importanta sociala a stiintei marfurilor.In prezent se definesc manifstari stiintifice internationale,exista asociatii nationale de merceologie in multe tari,printre care si in Romania.In Romania,inceputurile acestei stiinte sunt legate de anul 1864,cand s-au infiintat scolile se la Bucuresti si Galati,unde se studia "Conosciinta marfurilor." In cadrul contabilitatii,un loc important il ocupa si inregistrarea principalelor operatiuni economice ce au loc la nivelul unei societati comerciale de desfacere cu amanuntul. In cazul in care nu s-ar efectua inregistrarea sistematica si cronologica a tuturor operatiunilor economice,care constituie o sursa reala de informatii,comertul cu amanuntul s-ar desfasura in mod haotic,la nivelul societatii comerciale inregistrandu-se minusuri sau plusuri nejustificative.

O gestionare eficienta a stocurilor,o desfacere ritmica si constanta a productiei asigura o corecta utilizare in continuare pentru a reamprospata stocurile materiale cu produse noi,de o calitate superioara ce va satisface necesarul de cerere a produselor pe piata,toate acestea reprezentand perpetuarea activitatii societatii comerciale si realizarea de noi obiective ale acesteia. Pe baza consultarii materialului bibliografic in domeniu am incercat sa cuprind intr-o forma accesibila,notiunile ce fac obiectul 929c28j societatii comerciale cu amanuntul si inregistrarea acestora in contabilitate. Ca urmare a modului in care este structurata lucrarea si a informatiei pe care le cuprinde-referitoare la tema in discutie -materialul poate fi un real folos pentru intelegerea si desfasurarea corecta a comertului cu amanuntul si stabilirea cotei de ados comercial in functie de produse si cererea acestuia pe piata. Practicarea unei cote mari de adaos la produse greu vandabile va determina blocarea unor mijloace banesti,ceea ce nu este deloc indicat in comertul cu amanuntul. Pentru a-si realiza obiectul de activitate in vederea obtinerii de profit, orice intreprindere cu activitate industriala, comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza in mod curent tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii. Operatiile curente de cumparari si vanzari de bunuri si servicii dau continut functiei comerciale a unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari si vanzari stabilite de managerii firmei. In capul societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la pret cu amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vanzari este nelimitat in cursul unei perioade de gestiune luata in considerare, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri care se achizitioneaza in vederea revanzarii fara a suferi modificari sau cu modificari neesentiale . Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula plecand de la pretul de vanzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adica pretul definitiv negociat intre vanzator si cumparator. Marfurile la pret de vanzare cu amanuntul presupun o

evaluare initiala la pret de vanzare , ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin aplicarea marjei brute. Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor il reprezinta forma circulatiei : cu ridicata (en gross) sau cu amanuntul (en detail). In cazul circulatiei marfurilor en-gros, vanzarea se face pe baza de documente, incasarea urmand a se realiza ulterior, prin virament, si, de aici, necesitatea interventiei unui cont anume, 411 "Clienti", care sa evidentieze creantele din momentul vanzarii marfurilor pana in momentul incasarii lor, in cazul circulatiei en detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar. Un alt factor de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita : " inventarul permanent " sau " inventarul intermitent". In primul caz, contul de marfuri este folosit pe masura ce au loc operatiuni cu marfuri, evidentiind toate intrarile si toate iesirile, astfel incat, in orice moment, prin soldul sau, acest cont indica valoarea marfurilor in stoc, permitand controlul gestionar, daca in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor. In cazul inventarului intermitent, contul de marfuri intervine numai la sfarsitul lunii, cand, pe baza inventarului faptic se determina valoarea marfurilor in stoc, care se "blocheaza" in acest cont, diminuandu-se cheltuielile cu marfuri, inregistrate la un cont anume, destinat acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri. La inceputul exercitiului urmator intervine din nou contul de marfuri care se crediteaza, valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli privind marfurile. Tema proiectului pe care am ales-o este "Contabilitatea marfurilor " .In cadrul acestui proiect am combinat teoria acumulata pe parcursul a IV ani de liceu si practica . In CAPITOLUL I am prezentat Societatea Comerciala COMAT SA Prahova .Acest capitol evoca scurtul istoric, organizarea si functionarea societatii, relatiile cu furnizorii si clientii, modul de organizare al contabilitatii .
CAPITOLUL II "CONTABILITATEA MARFURILOR " evoca conceptul teoretic al lucrarii, fiind definite notiunile de: Delimitari si structuri contabile privind marfurile, Metode de organnizare a

contabilitatii marfurilor, Contabilitatea analitica a marfurilor Documente specifice contabilitatii marfurilor la pret cu amanuntul

CAPITOLUL I
CONTABILITATEA MARFURILOR 1.Delimitari si structuri contabile privind marfurile

Marfurile reprezinta o categorie important de stocuri, care, in circuitul lor de la productori pana la consumatori, genereaza un volum foarte mare de operatii economicofinanciare ce se efectueaza prin intermediul unui numar deosebit de mare agenti economici, cu diferite profiluri de activitate comerciala. Astfel, se poate considera ca exista 3 categorii importante de unitati patrimoniale cu profil comercial si anume: en gros sau cu ridicata, en detail sau cu amanuntul si mixte. Unitatile comerciale en gros sunt cele care asigura desfasurarea acestei forme de circulatie a mrfurilor, efectuand operatiuni de cumparare a bunuribor de consum, in cantiati mari si foarte mari, de la productorii si furnizorii interni si externi, precum si de vanzare a lor in partizi (loturi) mari catre alti agenti economici, de regula cu profil comercial en detail inclusiv de alimentatie publica. Vanzarile se pot efectua si catre alte unitati patnimoniale, de asemenea, cu profil comercial en gros.
Unitatile comerciale cu profil en detail realizeaza aceasta forma de circulatie a marfurilor efectuand cumpararea acestor bunuri, de regula, de la unitatile en gros, dar si de la producatorii si furnizorii interni, in partizi (loturi) mici sau re1ativ mici, precum si vanzarea lor catre populatie, inclusiv prin unitati de alimentatie publica. Mrfurile se vand in starea in care au fost cumparate sau dupa o prelucrare prealabila in vedere consumului in unitati operative special amenajate (restaurante, bufete s.a.).

Unittile comerciale mixte efectueaza atat operalii comert en gros, cat si en detail. Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracristic faptul c au ca obiect de activitate principal sau complementar atat cumpararea, cat si revanzarea marfurilor in scopul obtinerii unui profit. Aceste unitati desfoara, de regula activitati ce se incadreaza in diverse domenii de activitate. In categoria mrfurilor, care au o structur eterogen se includ atat bunurile pe care agentul economic le cumpara vederea vnzarii in starea in care au fost achizitionate, ct si produsele finite transferate de unitatile producatoare in magazinele proprii de prezentare si

desfacere, precum si acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, ambalajebor s.a. devenite disponibile in cadrul patrimoniului unittii economice si care vand tetilor asa cum au fost cumparate. In ceea ce priveste vanzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus se mentioneaza ca, dupa realizarea acestei operatii, se inregistreaza numai scriptic in debitul contului de marfuri (371), prin corespondenta cu creditul conturilor corespunztoare naturii lor (301, 302, 303, 381 etc.) si nu ocazioneaza aspecte specifice privind evaluarea si preturile de inregistrare in contabilitate. Totodata este justificat sa se aib in vedere, atunci cand este cazul, translocarea diferentelor de pret aferente in creditul sau debitul contubui 378 "Diferente de pret la marfuri" dupa cum sunt favorabibe si respectiv nefavorabile, prin corespondenta cu debitul sau creditul conturilor de diferente corespunztoare activelor circulante materiale in cauza (308, 388). Aceasta modalitate de solutionare contabila asigura majorarea, pe de o parte, a cheltuielior si implicit a costului de productie numai cu ceea ce se consum efectiv pentru obtinerea produselor finite, iar pe de alta parte a cheltuielilor privind marfurile cu sumele ce privesc vanzarea celorlalte elemente de active circulante materiale. Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata intr-o anumita masura de pretul de inregistrare ce se utilizeaza si care, in functie de categoria in care se incadreaza unitatea patrimonial si implicit de optiunea sa, poate fi costul efectiv de achizitie, pretul prestabilit (standard), pretul cu ridicata sau pretu1 cu amanuntul. Costul efectiv de achizitie este recomandat in cazul unitatilor care comercializeaza un numar relativ redus de sortimente de marfuri, cu o frecventa redusa a intrarilor si iesirilor, dar in cantitati mari. Caracteristica de baza a acestei metode consta in evaluarea marfurilor si implicit a operatiilor de intrari si iesiri la pretul efectiv de aprovizionare, care in conditiile actuale este fluctuant, fapt ce creaza anumite dificultati in legatura cu evaluarea iesirilor din gestiune. In situatia utilizarii costului de achizitie ca pret de inregistrare este justificata crearea in cadrul contului 371 ,,Marfuri" a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau de cumparare (371.01) si celalalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare si alte consumuri

similare (371.02), ambele cu functia contabila de activ, insa ultimul cu repartizare lunara proportionala cu marfurile vandute, pe baza de coeficient mediu. Pentru operatiile de iesire din patrimoniu, in functie de specificul si interesele agentului economic, se poate adopta una dintre cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.) 1. Metoda costului mediu ponderat (CMP) Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial (Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile intrate(qi): CMP = Si + Vi qs + qi Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante: a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare, unde CMP este obtinut prin urmatoarea formula: CMP = Si + Vi qs + qi

b. Varianta actualizarii CMP in functie de durata medie de stocare


Numar de Rotatii = Cantitati intrate (qi) Stocul mediu (qs) = 3000 1000 = 3 rotatii

In aceasta situatie durata medie de stocare este de:

12 luni / 3 rotatii = 4 luni Astfel, costul mediu ponderat al aprovizionarilor din ultimele patru luni este: CMP = 15.000.000 + 40.000.000 1.000 + 2.000 = 55.000.000 3.000 = 18.333,33 lei

Stocul final este evaluat la 18.333.333 lei . Aceasta valoare este mai mica decat cea rezultata din prima varianta. Prin varianta actualizarii periodice a CMP, in conditiile cresterii preturilor prin inflatie, pretul de evaluare al stocului final este mai mic decat ultimul pret de aprovizionare, astfel ca valoarea iesirilor va fi mai mare decat in prima varianta, influentand cheltuielile de exploatare si rezultatele finale. 2. Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO)
Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primului lot intrat, iar pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator in ordine cronologica. Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare, rezulta urmatoarea evaluare a iesirilor si stocurilor.

Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea intrarii loturilor in gestiune. 3. Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO)
Potrivit acestei metode, iesirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat, iar dupa epuizarea lotului, cantitatile iesite vor fi evaluate la costul lotului anterior.

Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea inversa intrarii loturilor in gestiune. 4. Metoda costului standard Potrivit acestei metode, intreprinderile in cadrul contabilitatii interne de gestiune, pot sa determine costurile si preturile prestabilite pentru a evalua stocurile folosind costurile standard. In cazul folosirii acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile fixe de inregistrare, cu ajutorul carora se evalueaza si inregistreaza intrarile si iesirile. Diferentele dintre costul de inregistrare si costurile efective de achizitie sau de productie se evidentiaza in conturi distincte.

Intre costurile de achizitie si costul standard sunt inregistrate diferente care au fost evidentiate distinct. Aceste diferente se repartizeaza la sfarsitul lunii asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocului existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferentelor de pret, aceasta calculandu-se prin inmultirea valorii bunurilor iesite cu coeficientul calculat. Indiferent de metoda de contabilitate adoptata pentru evidenta stocurilor, evaluarea lor reprezinta o problema a carei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor. Pretul cu amanuntul sau cel de vanzare en gros se utilizeaza numai in cazul marfurilor, putand fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en detail, en gros sau mixt. De altfel, acest pret se justifica in conditiile unui comert cu articole si sortimente numeroase si o frecventa mare a intrarilor si iesinilor, precum si in situatia organizarii evidentei analitice dupa metoda global-valorica, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizarii lui si in cazul evidentei cantitativ-valorice pe sortimente de mrfuni. Pretul analizat, datorita modificarilor cu caracter oarecum frecvent ale pretunilor de cumparare, adaosurilor comerciale si altor cauze, se poate reduce sau majora, dupa caz, pe baza de inventar, atunci cand este necesar. Aceasta operatie nu contra-vine prevederilor contabile in vigoare intrucat nu se afecteaza vaboarea de intrare in patnimoniu la costul efectiv de achizitie. Pretul cu amnuntul sau de vanzare en gros se stabileste de ctre agentul economic pnin luarea in calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, insa atunci cand situatia de pe piata se schimba este normal sa se majoreze sau diminueze adaosul comercial si implicit pretul de vanzare, pe baza de inventar de schimbare de preturi, cu inregistrarea corespunzatoare in contabilitate.
Altfel spus, majorarea sau reducerea pretului cu amanuntul sau a celui de vanzare en gros pana la nivelul costului de achizitie respecta regulile si principiile contabile, find un drept exclusiv al agentului economic care poate lua asemenea decizie atunci cand apreciaza ca este necesar pentru valorificarea in conditii avantajoase a marfurilor si pentru evitarea unor riscuri.

In legatura cu pretul de vanzare cu amanuntul se impune precizarea ca in cazul agentilor economici neplatitori de TVA (cu cifra anuala de afaceri sub 1,5 miliarde lei sau care beneficiaza de prevederi legale exprese) el contine, pe langa elementele cunoscute, si TVA

facturata de furnizori si reprezinta atat pretul de vanzare catre populatie, cat si pretul de evidenta sau de inregistrare in contul de mrfuri. Totodata, se retine ca pentru mrfurile lent si greu vandabile Ia care se impune practicarea unor preturi de vanzare sub nivelul costului efectiv de achizitie este necesar ca la inventarierea anuala, sa se constituie provizioane pentru depreciere. In legatura cu acest ultim aspect, precum si in ceea ce priveste marfurile cu perioada de valabilitate expirata, degradate sau depasite calitativ si totodata neimputabile, se mentioneza ca, potrivit reglementarilor in vigoare, consiliul de administratie al agentului economic, fra vreo alta aprobare, are competente sa decid efectuarea operatiei de declasare si casare. Pretul de vanzare cu amanuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflecta in contul de marfuri (371) si este format din costul efectiv de achizitie (pretul facturat de furnizor si cheltuielile de transport-aprovizionare) si adaosul comercial. In ceea ce priveste utilizarea pretului cu amanuntul sau de vanzare en gros se mentioneaza ca, in activiatea practica, in vederea respectarii regulilor generale de evaluare privind intrarea in patrimoniu la costul efectiv de achizitie si totodata pentru evitarea interpretarilor de natura fiscala se considera ca este necesar si totodata nu contravine reglementarilor in vigoare sa se deschida doua conturi analitice distincte la contul sintetic 378 ,,Diferente de pret la marfuri" si anume: - 378.01 ,,Diferente de pret la marfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare", cu functia contabila de activ si; - 378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial", cu functia contabila de pasiv, conturi asupra carora se va reveni ulterior. Pretul cu amanuntul sau de vanzare catre populatie, exclusiv TVA, se determina prin adugarea la pretul de cumparare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului comercial considerat de agentul economic ca fiind posibil de realizat. La randul sau, pretul cu amanuntul total sau de vanzare catre populatie, inclusiv TVA,

se calculeaza prin adaugarea la pretul cu amanuntul amintit anterior a cotei legale de TVA. Acest pret reprezinta pretul de inregistrare in contabilitate a marfurilor de catre agentii economici care adopta aceasta varianta de evaluare. Exemplu privind formarea pretului cu amanuntul * valoarea la pret de cumparare fara tva : 1.000 lei * Tva : 1.000 x 19 % = 190 lei * total factura = 1.190 lei Varianta 1 : Entitatea nu este platitoare de TVA Calcularea pretului cu amanuntul : Pa = Cost de achizitie ( Ca) + Adaos comercial ( Ac) * costul de achizitie = totalul facturii = 1.190 lei * adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.190 x 20 % = 238 lei * pretul cu amanuntul = 1.190 + 238 = 1.428 lei Varianta 2 : Entitatea este platitoare de TVA Calcularea pretului cu amanuntul cu TVA : Pa = Ca + Ac + TVA neexigibila * costul de achizitie = valoarea la pretul de cumparare fara TVA = 1.000 lei * Adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.000 xb 20 % = 200 lei * TVA neexigibila = ( costul de achizitie + adaosul comercial ) x 19 % = 228 lei * pretul cu amanuntul cu TVA = 1.000 + 200 + 238 = 1.428 LEI Pret de vazare cu ridicata sau en detail este format din costul de achizitie plus un adaos comercial care se stabileste in functie de nivelul preturilor de pe piata la sortimentul respectiv

de marfuri. Exemplu privind formarea pretului cu amanuntul * valoarea la pret de cumparare fara tva : 1.000 lei * Tva : 1.000 x 19 % = 190 lei * total factura = 1.190 lei Varianta 1 : Entitatea este platitoare de TVA Calcularea pretului cu ridicata : Pr = Cost de achizitie ( Ca) + Adaos comercial ( Ac) * costul de achizitie = totalul facturii = 1.000 lei * adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.000 x 20 % = 200lei * pretul cu ridicata = 1.000 + 200 = 1.200 lei

2. Metode de organnizare a contabilitatii marfurilor


Metodele de organizare a contabilitatii marfurilor sunt : 1. Metoda inventarului permanent: Metoda inventarului permanentla cost de achizitie Metoda inventarului permanent la cost standard Metoda inventarului permanent la prt de vanzare 2. Metoda inventarului intermitent 1.Metoda inventarului permanent
Metoda inventarului permanent asigura cunoasterea in orice moment a nivelului stocurilor , cu ajutorul conturilor de marfuri, realizandu-se in acest fel un inventar scriptic continuu. In acest sens in contul "Marfuri" se inregistreaza toate

operatiile de intrare si iesire , ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric. Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operatiunile de intrare-iesire sa fie evaluate la acelasi tip de pret indiferent care ar fi acesta. Plecand de la posibilele preturi de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta in mai multe variante: a) b) c) Inventar permanent la cost de achizitie Inventar permanent la cost standard Inventar permanent la pret de vanzare

1.a .Metoda inventarului permanent la cost de achizitie Se caracterizeaza prin evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor la cost de achizitie care de regula este fluctuant pentru acelasi sortiment de marfa. Aceasta fluctuatie presupune calculul costului de achizitie aferent marfurilor vandute dupa anumite procedee si nume: - procedeul costului mediu ponderat - procedeul epuizarii succesive a stocurilor Pentru reducerile de pret cu caracter comercial (bonificatii, remize, risturne): Daca reducerile se acorda la facturarea marfii, determina reducerea pretului de vanzare la furnizor, respectiv a costului de achizitie la client. In consecinta, furnizorul va reflecta in creditul contului 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" pretul de vanzare redus, iar clientul in debitul contului 371 "Marfuri" costul de achizitie redus. Daca reducerile se acorda ulterior facturarii, se considera o cheltuiala de exploatare la furnizorii care le acorda, reflectandu-se cu ajutorul contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare" si un venit din exploatare la clientul care le primeste, reflectandu-le cu ajutorul contului 758 "Alte venituri din exploatare." 1.b Metoda inventarului permanent la cost standard Metoda se poate aplica in conditiile unei relative stabilitati a preturilor, astfel incat, inainte de corectarea cu diferentele, costul standard al marfii iesite sa aiba o valoare informationala ( fiind foarte apropiat de costul efectiv de achizitie). Principiile metodei evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la cost standard ( prestabilit pe baza preturilor perioadei precedente).

Periodic costul standard se actualizeaza in functie de evolutia reala a preturilor. si costul de achizitie efectiv atat pentru

calculul si inregistrarea diferentei intre costul standard

stocuri cat si pentru intrari si iesiri 1.c.Metoda inventarului permanent la pret de vanzare Evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri se face la pret de vanzare; pretul de vanzare include costul de achizitie si marja bruta. Consecinta: deoarece evaluarea marfurilor se face la pret de vanzare, unitatea are datoria sa calculeze si sa inregistreze diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie, adica marja bruta aferenta marfurilor intrate, iesite si ramase in stoc. Aceasta metoda este agreata de 80% din intreprinderile cu manuntul si de alimentatie publica din Romania deoarece a fost practicata in perioada existentei economiei planificate si centralizate, cand pretul de vanzare se caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi sortiment de marfa. De aceea era posibila aplicarea ei in conditiile organizarii unei contabilitati analitice global-valorice pe gestiune. In prezent, opiniem ca metoda prezinta nenumarate dezavantaje si in plus permite fie incalcarea unor principii contabile, fie denaturarea situatiei patrimoniale si a rezultatului aferent vanzarii. a) Astfel, pretul de vanzare la care se evalueaza marfa la intrarea in patrimoniu nu mai este de actualitate la vanzare ei. Evident, intreprinderea poate vinde marfa la pretul de vanzare al pietii. Dar, atunci pretul de vanzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu pret de inregistrare fara valoare informationala. Si in plus se naste intrebarea: "De ce mai calculez un pret daca la vanzare practic altul?" b) Nu este posibila aplicarea metodei in conditiile unei contabilitati analitice global-valorice, pe gestiune. Aceasta deoarece pretul de cumparare al aceleiasi marfi se diferentiaza in functie de calea de intrare a ei si perioada intrarii. Desi procentul de marja se mentine plecand de la preturi de cumparare diferite, pretul de vanzare va fi diferit pentru acelasi sortiment de marfa. In acest caz, in lipsa unei contabilitati analitice cantitativ-valorice, cine va hotari ce cantitate se vinde la un pret si ce cantitate la alt pret? Multe intreprinderi reevalueaza marfa ramasa in stoc la pretul de vanzare al ultimului lor intrat. Astfel se incalca principiul "costului istoric", conform caruia marfa iese din patrimoniu la valoarea la care a intrat. Si, in plus, marfa nu a fost supusa un ei prelucrari suplimentare pentru a-i adauga sau scadea din valoare. Se incalca si principiul prudentei conform caruia plusvaloarea nu se inregistreaza in contabilitate. c) In situatia in care se descarca gestiunea pentru marfurile vandute global-valoric pe baza de monetar din vanzari, este posibila denaturarea rezultatului si a situatiei patrimoniale. Astfel, daca marfa s-a vandut la ultimul pret de vanzare calculat si acesta este si cel mai mare, in situatia vanzarii intregii cantitati existente in intreprindere, soldul contului "Marfuri" n-ar fi zero ci creditor. Calculand marja aferenta vanzarii pe baza unui coeficient aplicat la suma incasata pe baza de monetar se denatureaza si costul de achizitie al marfii vandute si implicit rezultatul din exploatare.

In consecinta, exista nenumarate argumente pentru renuntarea la aceasta metoda. Evident, orice alta varianta a metodei inventarului permanent reclama o contabilitate analitica cantitativ-valorica pe sortiment de marfa, lucru imposibil in conditiile inexistentei un ei retele de calculatoare in punctele de vanzare.

3.Contabilitatea analitica a marfurilor


In vederea determinarii costului de achizitie al marfurilor vandute si a nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune, este necesara organizarea unei contabilitati analitice. In principiu aceasta contabilitate este un atribut al gestiunii interne, dar din motive legate de mentinerea si controlul integritatii patrimoniale a fost transferata in contabilitatea financiara. In consecinta, in cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor, respectiv a stocurilor de marfuri si ambalaje, se poate organiza, in functie de specificul activitatii, dupa una din metodele: a) Metoda cantitativ-valorica, pe sortimente de marfuri, care se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont analitice, pentru valori materiale, deschise pe fiecare sortiment de marfa. Cuprind: data, explicatia, cantitatile intrate/iesite si stocul ramas dupa fiecare operatiune si valorile corespunzatoare (debit, credit, sold) precum si pretul unitar pentru fiecare miscare a marfii. Intrarile se completeaza pe baza notelor de receptie si constatare de diferente, iar iesirile, pe baza facturilor. Valoarea de intrare a marfii iesite se calculeaza prin metodele permise de Legea contabilitatii (cost mediu ponderat, FIFO sau LIFO). Permite practicarea de catre agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de achizitie. Se poate aplica cu usurinta numai la intreprinderile "en gros" Da posibilitatea realizarii unei imagini fidele a patrimoniului (respectiv a situatiei marfurilor) si determinarii unui rezultat din vanzarea marfurilor corect. Metoda cantitativ-valorica permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic intre cantitatile de marfa inregistrate in fisele de magazie si cele din fisele de cont analitice de la contabilitate. b) Metoda global-valorica pe gestiune se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse deschise pe gestiuni. Acestea cuprind numai date valorice: valoarea marfurilor intrate (debit) iesite (credit) si a stocului (sold) care se inregistreaza pe baza documentelor centralizatoare: "Recapitulatia marfurilor si ambalajelor primite in ziua de..-" si "Centralizatorul vanzarilor zilnice.." Desi permite aplicarea unei singure metode de contabilizare a stocurilor si operatiilor cu marfuri si nume metoda inventarului intermitent, se practica si de catre agentii economici care aplica metoda inventarului permanent la pret de vanzare cu sau fara TVA. Respectiv unitati cu amanuntul si de alimentatie publica. In aceste conditii nu se asigura redarea unei imagini fidele a situatiei marfurilor si determinarea unui rezultat corect din vanzarea marfurilor.

Metoda inventarului intermitent


Caracterizare Metoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei. In acest caz : - conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile deteminate la inventariere si se crediteaza la inceputul perioadei urmatoare, cu ocazia includerii in cheltuieli a soldurilor constatate la sfarsitul perioadei precedente ; - intrarile de stocuri din cursul perioadei se inregistreaza direct in conturile de cheltuieli , conform premisei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu pastrarii acestora in depozit. - iesirile de stocuri se determina prin calculul extracontabil , conform relatiei Costul de achizitie a marfurilor = Valoarea stocului initial vandute (Camv) (Si) (I) (Sf) + Valoarea intrarilor Valoarea stocului final

sau altfel corelate elementele: iesiri = I + (Si - Sf) Relatia Si - Sf semnifica variatia stocurilor. Cand Sf < Si, Camv este mai mare decat costul de achizitie l intrarilor (Camv = I + Si - Sf) si exprima o diminuare de stoc. Cand Sf > Si, Camv este mai mic decat costul de achizitie al intrarilor periodei (Camv = I + Si - Sf) si exprima o majorare de stoc. Generalizand relatia se poate prezenta :

Camv =

Variatia stocurilor

Dezavantajul acestei metode consta in lipsa unor informatii detaliate privind stocurile existente in patrimoniu , la un moment dat .

4. Contabilitatea sintetica si analitica a marfurilor la pret cu amanuntul


Contabilitatea circulatiei marfurilor atat en gros, cat si en detail se organizeaza cu ajutorul a doua conturi sintetice de gradul I, 371 ,,Marfuri" si 378 ,,Diferente de pret la marfuri, care constituie grupa 37 ,,Marfuri" din cadrul clasei a 3-a ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie". Contul 371 ,,Mrfuri" este de activ si reflecta in debit si, de asemenea, in credit, pretul de inregistrare aferent atat marfurilor intrate si respectiv iesite in si din gestiune, cat si al celor reflectate numai scriptic la intrari si iesiri. Contul analizat se debiteaz prin creditul conturilor care corespund modalitatilor de intrare a marfurilor in patrimoniu si anume: 401 "Furnizori", 408 "Furnizori - facturi nesosite" si 542 "Avansuri de

trezorerie", pentru achizitionari de la terti cu decontare ulterioara si respectiv din avansuri spre decontare; 357 ,,Marfuri aflate la terti" si 401 ,,Furnizori", cu valoarea marfurilor aduse

din pastrare sau custodie de la terti si respectiv cu cheltuielile de transport-aprovizionare si de prelucrare pentru acestea in cazul utilizrii costului efectiv de achizitie ca pret de inregistrare; 301 "Materii prime, 302 ''Materiale consumabile", 381 ,,Ambalaje" , pentru

vnzarea unor asemenea active circulante materiale in starea in care au fost achizitionate (ca atare); 345 ,,Produse finite", in cazul transferarii produselor finite obtinute, din activitatea de exploatare, in magazinele proprii de prezentare si desfacere; 607 ,,Cheltuieli privind marfurile" si 7582 ,,Venituri din donatii si subventii

primite", pentru marfurile constatate in plus la inventariere si respectiv primite cu titlu gratuit;

446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate", pentru taxele vamale aferente marfurilor importate; 378 Diferente de pret la marfuri si 4428 ,,TVA neexigibila", cu adaosul

comercial si TVA aferent pretului cu amnuntul corespunzatoare intrarilor in gestiune, in cazul in care acest pret este cel de inregistrare s.a. Contul 371 ,,Marfuri" se crediteaz ca urmare a iesirilor din gestiune, prin debitul conturilor ce corespund cailor sau modalitatilor de iesire din patrimoniu, dupa cum urmeaza: 607 ,,Cheltuieli privind marfurile", pentru vanzari; 671 ,,Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare", cu

lipsurile din calamitati; 357 ,,Marfuri aflate la terti", in situatia trimiterii sau lasarii de marfuri in

pastrare sau in consignatie la terti; 4511 ,,Decontari in cadrul grupului" si 4521 ,,Decontari privind interesele de

participare", cu pretul de inregistrare aferent marfurilor livrate societatilor din cadrul grupului si respectiv altor societati legate de participatii; 378 ,,Diferente de pret la marfuri" si 4428 "TVA neexigibila", cu adaosul

comercial si TVA aferenta pretului cu amanuntul, ambele corespunzatoare marfurilor iesite din gestiune, atunci cand evidenta este organizata la acest pret s.a. Soldul contului 371 ,,Marfuri este debitor si reprezinta pretul de inregistrare (costul efectiv de achizitie sau pretul prestabilit sau pretul de vanzare cu amanuntul sau en gros) aferent marfurilor existente in patrimoniu la sfarsitul perioadei de gestiune. Soldul contului in cauz, in functie de pretul de inregistrare utilizat, necesita anumite corectri in vederea stabilirii valorii nete ce se inscrie in activul bilantului contabil, intr-un post distinct existent in grupa activelor circulante, asa cum se prezinta in continuare.

a. In cazul utilizarii costului efectiv de achizitie:

Pretul de inregistrare Valoarea neta = Cheltuielile de transport-aprovizionare Ajustarile pentru depreciere unde: * cheltuielile de transport-aprovizionare reprezinta soldul debitor al contului analitic deschis +

in acest scop la contul 371 ,,Marfuri"; * ajustarile pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului 397 "Ajustari

pentru deprecierea marfurilor' b. In situatia folosirii pretului prestabilit (standard):

Pretul de inregistrare + Valoarea neta = Diferentele de pret la marfuri -

Provizioanele pentru depreciere unde: * diferentele de pret in plus sau in minus la marfuri sunt stabilite sub forma soldului

debitor si respectiv creditor la contul cu aceeasi denumire si simbolul 378. c. Atunci cand se utilizeaza pretul cu amanuntul, sau en gros, inclusiv TVA:

Pretul de inregistrare Adaosul comercial Valoarea neta = Cheltuielile de transport~aprovizionare TVA neexigibila Provizioane pentru depreciere unde: * adaosul comercial reprezinta soldul creditor al contului 378 "Diferente de pret la marfuri +

sau 378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercia1", dup caz; * cheltuielile de transport-aprovizionare sunt cumulate, in debitul contului 371 "Mrfuri",

cu pretul facturat de furnizor sau sunt reprezentate de soldul debitor al contului analitic 378.01 ,,Diferente de pret la mrfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare", dupa caz; * TVA neexigibila se refera la soldul creditor al contului cu aceeasi denumire si simbolul 4428. In cazul in care pretul de inregistrare este cel de vanzare en gros sau cu amnuntul, ambele fra TVA, se retine c, in comparatie cu varianta utilizarii pretului cu amnuntul sau en gros inclusiv TVA (lit. b), aceasta taxa nu se ia in calcul cu prilejul determinarii valorii contabile nete. In cadrul contului 371 ,,Marfuri" este necesar sa se organizeze evidenta analitica global valoric pe unitati de desfacere en detail si la nivelul depozitelor sau gestiunilor de vanzare en gros, iar pentru acestea din urma se conduce in plus evidenta cantitativ-valoric pe feluri sau articole de marfuri.

Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" este rectificativ, bifunctional, iar continutul lui este influentat de pretul de inregistrare utilizat pentru mrfuri. Astfel, atunci cand se adopta pretul standard, el se utiiizeaza in mod similar cu celelalte conturi de diferente de pret.
In cazul in care pretu1 de inregistrare este cel cu amanuntul sau cel de vanzare en gros, contul 378 ,,Diferente de pret la marfuri" functioneaz ca un cont de pasiv si reflecta numai adaosul comercial, in credit pentru marfurile aprovizionate, iar in debit pentru mrfurile iesite din patrimoniu.

In situatia utilizarii in activitatea practica a celor doua conturi analitice amintite anterior, contul 378 "Diferente de pret la marfuri" are continut si corespondente specifice, ceea ce se poate observa prin prezentarea continutului fiecaruia din cele doua conturi analitice amintite anterior. Contul analitic 378.01 ,Diferente de pret 1a marfuri privind cheltuielile de transport-aprovlzlonare" este de activ, recticativ si og1indeste in debit cheltuielile de transport, incarcare, descarcare, receptie, taxe vamale, comisioane s.a. pe care le ocazioneaza marfurile ce se achizitioneaza de la terti, in corespondenta cu creditul conturilor corespunztoare modalitatilor de efectuare a lor si anume: 401 ,,Furnizori", pentru cele facturate atat de furnizorii de marfuri, inclusiv pierderile normale pe timpul transportului (suportate de beneficiar), cat si de unitatile de profil, 542 ,,Avansuri de trezorerie", cu ceea ce se p1ateste din avansuri spre decontare, 446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate", cu taxele vamale aferente mrfuribor importate s.a. In creditul contului analizat se reflecta cheltuielile de transport-aprovizionare aferente mrfurilor iesite din patrimoniu, in corespondenta cu debitul conturilor: 607 ,,Cheltuieli privind marfurile", pentru vanzari, 6582 ,,Donatii si subventii acordate" si 671 ,,Cheltuieli privind calamittile si alte evenimente extraordinare", respectiv, in cazul donatiilor, lipsurilor neimputabile si pierderilor din calamitati s.a. Sumele care se inscriu in credit se stabibesc pe baza de coeficient mediu, ce se calculeaza in mod obisnuit, cu sume cumulate de la inceputul anului. Soldul contului analitic prezentat este debitor si reprezint cheltuielile de transport-

aprovizionare aferente marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei de gestiune. Contul analitic 378.02 ,,Diferente de pret la mrfuri privind adaosul comerclal" este rectificativ, cu functia contabil de pasiv, inregistrand in credit adaosul comercial aferent mrfuribor intrate in patrimoniu, in corespondenta cu debitul contului 371. ,,Mrfuri". In debitul su se oglinde~te adaosul comercial corespunzator marfurilor iesite din patrimoniu, in corespondenta cu creditul contubui 371 ,,Marfuri", adaos care se determina pe baza de coeficient mediu de repartizare, ce se calculeaz dupa formula: Soldul initial de la contul 378.02 + Rulajul creditor cumulat de la inceputul Coeficient anului, aferent contului 378.02 de repartizare Soldul initial de la contul371 + Rulajul debitor, cumulat de la inceputul anului aferent contului 371 =

a. Datele privind contul de marfuri, de la numitorul fractiei, nu contin TVA, fapt pentru
care se impune ca in prealabil sa se diminueze fiecare element in cauza cu suma aferenta, folosindu-se cota de 15,966% care se aplica la pretul de vanzare total, inclusiv TVA. Acest calcul se poate efectua si prin diminuarea pretului de vanzare total, inclusiv TVA, cu taxa neexigibila aferenta, care se determina astfel: Soldul initial creditor de la contul 4428 + Total rulaj creditor cumulat de la inceputul anului de la ace1asi cont. b. Coeficientul de repartizare care se determina se inmulteste cu valoarea marfurilor existente in stoc la sfarsitu1 lunii de referinta si evaluate la pretul de vanzare, exclusiv TVA neexigibila, obtinandu-se adaosul comercial aferent acestor marfuri, suma care va constitui soldul creditor, de la sfrsitul lunii pentru care se face calculul, al contului de diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial (378.02).

c. Suma astfel obtinuta se deduce din soldul creditor al contului 378.02 ,,Diferente de pret la mrfuri privind adaosul comercial, existent inaintea operatiei de repartizare, determinandu-se adaosul comercial aferent marfurilor vandute, care se inscrie in debitul acestui cont si credituL contului 371 ,,Mrfuri", cu prilejul descarcarii gestiunii pentru iesirile din cursul perioadei, cand se debiteaza in plus conturile: 607 ,,CheLtuieli privind marfurile", pentru costul de achizitie si 4428 ,,TVA neexigibila~, cu taxa aferent, ambele elemente corespunzatoare marfurilor iesite din gestiune.
Agentii economici cu cifra de afaceri de pana la 1,5 miliardc lei sunt scutiti de plata TVA, fapt pentru care TVA aferenta marfurilor aprovizionate de la tertii platitori de TVA se include in costul de achizitie al marfurilor, iar cu prilejul descarcarii gestiunii pentru marfurile iesite din patrimoniu nu se mai are in vedere aceasta taxa, atat sub aspectul determinrii coeficientului de repartizare al adaosului comercial, cat si in ceea ce priveste utilizarea contului 4428 ,,TVA neexigibila".

Soldul contului 378.02 ,,Diferente de pret Ia marfuri privind adaosul comercial" este creditor si reprezinta adaosul comercial aferent marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei de gestiune, care se stabileste asa cum s-a prezentat anteriot. In ceea ce priveste organizarea contabilittii marfurilor se retine si faptul ca la inventarierea anuala se poate. constata deprecierea unora dintre ele, cum este cazul celor lent si greu vandabile, stabilindu-se o valoare de utilitate mai mic decat costul efectiv de achizitie. Pentru diferenta de valoare in minus se constituie ajustari , care se inregistreaza in creditul contului 397 ,,Ajustari pentru deprecierca mrfurilor", in corespondenta cu debitul contului 6814 ,,Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante~. Contul 397 ,,Provizioane pentru deprecierea marfurilor se debiteaz in exercitiile care urmeaza celui in care s-a creditat,in masura iesirii din patrimoniu a marfurilor pentru care s-au constituit provizioanele sau in cazul in care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica decat cea preconizat, creditandu-se contul 7814 ~Venituri din provizioane pentru deprecierea actvitatilor circulante. Soldul contului analizat poate fi creditor atunci cand unitatea are in stoc marfuri depreciate pentru care a constituit provizioane sau ajustari
5.Documente specifice contabilitatii marfurilor la pret cu amanuntul

CHITANTA Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. Tiparit in carnete cu cate 100 de file. 1. Serveste ca: document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casierie; document justificativ de inregistrare in Registrul-jurnal de incasari si plati si in contabilitate. 2. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasat, de catre contribuabilul sau casierul numit si se semneaza de acesta pentru primirea sumei. 3. Circula la depunator (exemplarul 1). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in Registrul-jurnal de incasari si plati. 4. Se arhiveaza, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2.) FACTURA SI FACTURA FISCALA Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite: albastru - exemplarul 1, rosu - exemplarul 2, verde - exemplarul 3.

1. Serveste ca: document de baza caruia se intocmeste documentul de decontare a produselor si

marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate; document de insotire a marfii pe timpul transportului; document de incarcare in gestiunea primitorului;

document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului

si a

cumparatorului.
2. Se intocmeste, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la livrarea produselor si a marfurilor la documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de emitent.

executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor

Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii din cauza unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite pe timpul transportului de avizul de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura. 3. Circula: exemplarul 1 la cumparator; exemplarul 2 la desfacere;

exemplarul 3 pentru inregistrarea in contabilitate MONETAR

Formular cu regim special de tiparire si numerotare.

Formularul este tiparit in carnete cu cate 100 file. 1. Serveste ca: document justificativ pentru evidentierea la sfarsitul zilei a numerarului existent in casieri, corespunzator marfurilor comercializate; document justificativ de inregistrare in contabilitate; document justificativ pe baza caruia se preda contribuabilului numerarul incasat prin casa de catre casier, respectiv de catre vanzator.
Monetarul se utilizeaza numai in cazul vanzarii marfurilor cu amanuntul.

Potrivit reglementarilor in vigoare, in conditiile utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu suma din registrul de casa emis de aceste aparate, inclusiv cu suma inregistrata de mana in registrul de casa, in cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale. Valoarea inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu valoarea inscrisa in raportul de gestiune. 2. Se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau de catre persoana imputernicita, la sfarsitul zile, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote si de monede. 4. Circula: -exemplarul 1 pentru inregistrarea in Registrul-jurnal de incasari si plati; -exemplarul 2 ramane in carnet. NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE Format A4, X4 tiparite pe ambele fete, in blocuri de 150 file 1. Serveste ca: document pentru receptia bunurilor aprovizionate; document justificativ pentru incarcarea in gestiune act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie; document justificativ de inregistrare in contabilitate;

Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul;

a)

bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni diferite;

b) bunurile materiale primite spre prelucrare in custodie sau in pastrare; c) bunuri materiale procurate de la persoane fizice ; d) bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare; e) bunuri materiale care prezinta diferente la receptie; f) marfurilor intrate in gestiune la care evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul sau en gros; In cazurile mentionate mai sus, precum si pentru materialele nestocate a caror valoare se inregistreaza direct pe cheltuieli, receptia si incarcarea in gestiune se fac pe baza documentului de livrare care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a marfii etc.).
2. Se intocmeste in 2 exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau in unitatea cu

amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata diferente. Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in 3 exemplare de catre comisia de receptie legal constituita.

In cazul cand bunurile materiale sosesc in transa se intocmeste cate un formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii. Datele de pe verso formularului nu se completeaza decat Atunci cand se constata diferente la receptie JURNAL PENTRU CUMPARARI Format X4, tiparit pe ambele fete in carnete a 50 si 100 file.
1. Serveste ca:

jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;

2.

document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila; document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate. Se in tocmeste intr-un singur exemplar, avand paginile numerotate, in care se

inregistreaza zilnic, fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a taxei pe valoarea adaugata deductibila. Se intocmeste un jurnal separat pentru cumparari de bunuri si servicii pentru nevoile firmei si, separat, pentru cumparari de bunuri (marfuri) care se vand ca atare. Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate privind cumpararile de valori materiale sau de prestari servicii.
3. Circula:

la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe valoare adaugata. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

JURNAL PENTRU VANZARI Format X4, tiparit pe ambele fete, in carnete a 100 file. l. Serveste ca: jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii: 2. document de stabilire lunara a taxei pe valoare adaugata colectata; document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate. Se intocmeste intr-un singur exemplar avand paginile numerotate, in care se

inregistreaza zilnic sau lunar, dupa caz fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a TVA colectata datorata.

Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate comune si specifice (facturi sau documente inlocuitoare) privind vanzarile de valori, materiale sau prestari de servicii, precum si pe baza Borderoului de vanzare (incasare) din ziua de..
3. Circula;

- la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe valoarea adaugata.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE "COMAT PRAHOVA"


1.1. Coordonate ale obiectului de activitate al societatii comerciale. Piata opereaza dupa criteriul profitului realizat prin concordanta

activitatilor economice si comerciale, cu nevoile reale ale consumatorilor. In aceste conditii, pentru a produce profit, agentii economici trebuie sa aiba o inalta capacitate de adaptare la cerintele si legitatile economiei de piata, ale concurentei loiale. Pe langa initiativa libera si aportul material, financiar si uman, fizic si de inteligenta, o conditie esentiala a obtinerii profitului, este informatia operativa si reala cu privire la patrimoniu, activitatea economica si comerciala desfasurata si rezultatele acesteia, profit sau pierdere, cunoasterea patrimoniului, a capacitatii acestuia de a genera profit, a solventei comerciale ori de faliment in care se pot afla agentii economicii la un moment dat, se asigura cu ajutorul atat al contabilitatii reale, operative si stintific organizate, cat si al controlului

financiar organizat si exercitat exigent si competent. Societatea Comerciala " COMAT PRAHOVA " - Ploiesti, pana in anul 1990 a functionat ca intreprindere judeteana de stat pentru comertul cu ridicata pe raza judetului

Prahova (B.J.A.T.M. - Baza Judeteana de Aprovizionare Tehnico - Materiala Prahova) si are sediul in municipiul Ploiesti, str. Petrolului nr. 1 . Prin H.G. nr.1176/1990 s-a reorganizat in Societate Comerciala COMAT PRAHOVA S.A., ca persoana juridica romana, sub forma de societate pe actiuni, in subordinea Ministerului Industriilor, Comisia Nationala de Reciclare a Materilelor, cu capital integral de stat. Societatea a fost inmatriculata la Oficiul Judetean Prahova al Registrului Comertului sub nr. J29/40/12.02.1991, potrivit caruia functioneaza si in prezent, avand Cod fiscal (CUI) 1358024 si atribut fiscal R . In temeiul schimbarilor economico-politice survenite dupa decembrie 1989, de trecere de la o economie centralist - dirijista de comanda, la o economie de piata, S.C. COMAT PRAHOVA a actionat intr-un comportament strategic de adaptare la cerintele trecerii efective la economia de piata. Astfel, in luna iunie 1995 societatea s-a privatizat in conformitate cu prevederile Legi nr.77/1994 . Prin semnarea contractului cu nr.294/1995 cu Fondul Proprietatii de Stat, cei 493 de actionari salariati, au dobandit actiuni reprezentand 70% din capitalul social de 14.441.125 mii lei, respectiv 10.150.000 mii lei, format din 406.000 actiuni nominative, a cate 25.000 lei . Societatea Comerciala astfel privatizata si-a elaborat propriul STATUT, cu toate prevederile cerute de Legea nr.31/1990, privind societatile comerciale, obtinand autentificarea notariala sub nr. 312/18.12.1995, precum si cu modificarile ulterioare. S.C."COMAT PRAHOVA" S.A. este cel mai mare en-grosist din judetul Prahova si are ca obiect de activitate, conform art.6 din STATUTUL societatii, urmatoarele :

prospectarea pietei consumatorului pentru stabilirea fondului de marfa ce urmeaza a fi aprovizionat in vederea desfacerii; asigurarea portofoliului de comenzi, perfectarea contractelor cu partenerii, pentru aprovizionarea agentilor economici in zona de deservire; constituirea de stocuri materiale si produse asortate pentru a efectua, la cererea clientilor consumatori, livrari imediate din depozite; preluarea aprovizionarii, partiale sau integrale, a unor unitati industriale sau de constructii din zona sa de activitate;

preluarea desfacerii, partiale sau integrale, a unor unitati producatoare din judet; preluarea de la agentii economici a stocurilor de materiale care nu le mai sunt necesare si redistribuirea lor catre alti agenti economici; intretinerea si repararea autovehiculelor si utilajelor aflate in dotare; comert cu amanuntul in magazine nespecializate; efectuarea de operatiuni de import-export si schimburi de materiale ramase aprovizionare-desfacere; confectionarea echipamentului de lucru si de protectie din materiale textile; desfasurarea unor activitati cu caracter social in favoarea salariatilor; prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului; fabricarea de produse stratificate din lemn si fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii; productia de ambalaje din lemn si fabricarea altor produse din lemn; fabricarea vopselurilor si a lacurilor si totodata fabricarea sapunurilor, detergentilor si a produselor de intretinere, cosmetice si de parfumerie; productia de articole de cauciuc si din material plastic; fabricarea caramizilor, tiglelor si a altor produse pentru constructii; constructii metalice si fabricarea altor produse prelucrate din metal; productia de mobilier; fabricarea articolelor sportive si a altor produse manufacturiere; recuperarea deseurilor si resturilor metalice si nemetalice reciclabile; lucrari de instalatii, izolatii si instalari de echipamente si alte lucrari care dau constructiilor; lucrari de finisari; diverse tipuri de comert cu amanuntul sau cu ridicata; activitati imobiliare asupra bunurilor proprii sau inchiriate; realizarea si furnizarea de programe; activitati juridice, de contabilitate si revizie contabila, consultanta pentru referitoare la impunere, activitati de studii de piata si de sondaj; afaceri si management, consultatii functionalitate cladirilor si disponibile, din activitatea de

S.C."COMAT PRAHOVA" S.A. isi desfasoara activitatea comerciala en-gross (75 % din activitate) si en-detail, precum si cea de productie cu obligatia respectarii dispozitiilor legale privind protectia mediului inconjurator, protectia muncii, norme de igiena sanitara, normele de paza, normele de prevenire si stingerea incendiilor, legislatia financiara, bancara, reglementarile de politica comerciala, legislatia muncii, raportarea statistica, etc. In acest context intretine relatii cu cercul sau de parteneri comerciali (furnizori, cumparatori - beneficiari, intermediari - distribuitori), cu firme concurente, respectand

principiul concurentei loiale, cu firme straine, reprezentante comerciale dar si cu urmatoarele institutii publice: Camera de Comert si Industrie; Administratia financiara locala; Oficiul Judetean de Statistica; Directia Muncii si Protectiei Sociale; Oficiul Concurentei; Curtea de Conturi; Garda Financiara; Registrul Comertului.

Dar si cu institutii de stat sau profesionale, in functie de necesitatile impuse de desfasurarea activitatilor societatii, precum si cu diferiti parteneri comerciali. 1.2. Aspecte specifice privind organizarea societatii comerciale. Potrivit statutului autentificat notarial si aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor, conducerea generala a S.C. "COMAT PRAHOVA" S.A. este asigurata de: a) b) c) d) Adunarea Generala a Actionarilor; Consiliul de Administratie (C.A.); Directorul General; Comisia de Cenzori.

Conform prevederilor statutare, Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere al societatii comerciale, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala. Hotararile Adunarii Generale se iau prin vot deschis sau secret (in cazul alegerii Consiliului de Administratie, a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea administratorilor) . Societatea Comerciala "COMAT PRAHOVA" S.A. este administrata de catre Consiliul de Administratie, care este compus din 7 administratori alesi de AGA prin vot secret, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi. Presedintele Consiliului de Administratie este totodata si Directorul General al societatii, in care calitate conduce si Comitetul de Directie. Consiliul de Administratie se intruneste ori de cate ori este nevoie, cel putin o data pe luna, iar Comitetul de Directie de 2 ori pe saptamana. 1.2.1. Structura organizatorica functionala Structura organizatorica functionala a societatii comerciale include totalitatea directiilor, compartimentelor si serviciilor, cu atributii si responsabilitati, delimitate pe functii ale societatii. Astfel, conducerea executiva este asigurata prin urmatoarele diectii: Directia manangement-marketing si Directia comert cu ridicata, din subordinea

Directiei generale comerciale ; Directia financiar-contabil ; Directia tehnica si de productie.

In subordinea nemijlocita a Directorului General functioneaza : secretariat A.G.A. si Consiliul de Administratie ; compartimentul actionariat ; compartimentul juridic; compartimentul de control financiar.

In subordinea Directorului executiv pentru comertul cu ridicata, se afla : serviciul nr.1 - pentru cumparari si vanzari en-gross de material tubular,

laminate pline, obiecte sanitare si fitinguri, organe de asamblare, pietre polizor, abrazive, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 4 ; serviciul nr. 2 - pentru cumparari si vanzari en-gross de laminate plane,

neferoase, otel beton, trefilate, butoaie, armaturi interioare, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 4 ; serviciul nr. 3 - pentru cumparari si vanzari en-gross de materiale chimice,

materiale p.s.i., anvelope, produse petroliere, materiale de constructii, materiale ale industriei usoare, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 5; serviciul compensari.

In subordinea Directorului executiv tehnic si de productie exista: atelierul exploatare auto, utilaje si cai uzinale; atelierul confectii textile, cu gestiunea de materii prime; atelierul mecanizare; compartimentul N.T.S. - P.S.I., ISCIR, metrologie.

In subordinea Directorului executiv economic se afla: serviciul financiar, unde se efectueaza decontarile cu furnizorii, clientii,bugetul

statului, controlul operatiilor de casa, etc.; serviciul contabilitate, care asigura organizarea si conducerea contabilitatii

sintetice si analitice a intregului patrimoniu, intocmirea balantei de verificare si a bilantului contabil, organizarea si verificarea evidentei operative a marfurilor, ambalajelor si a celorlalte valori materiale.

1. 2. 2. Structura organizatorica operativa Structura organizatorica operativa a societatii comerciale este compusa si reprezentata de ansamblul unitatilor fara personalitate juridica, prin care se desfasoara permanent procesul operativ de aprovizionare, stocare si desfacere de materii prime, materiale, produse asortate, subansamble, in conformitate cu contractele incheiate cu partenerii de afaceri; comert cu amanuntul in magazine nespecializate; confectionarea echipamentului de lucru si de protectie din materiale; intretinerea si repararea autovehicolelor si utilajelor din dotare; efectuarea pentru agentii economici a unor servicii specifice activitatii de aprovizionare - depozitare - desfacere, ca de exemplu: inchirieri de spatii de depozitare si conservare; inchirieri de utilaje si mijloace de transport; operatiuni de incarcari - descarcari; etc.Aceste unitati dispun de spatii comerciale, mobilier, utilaje si dispozitive adecvate operatiunilor de receptionare, pastrare si vanzare a diferitelor produse, materii prime, materiale, piese de schimb, subansamble, etc. Astfel putem spune ca avem : serviciul comert cu amanuntul si magazine proprii in numar de 11, care se afla

in subordinea Directorului executiv de management si marketing; serviciul nr.1, pentru cumparari si vanzari en-gross de material tubular,

laminate pline, obiecte sanitare si fitinguri, organe de asamblare, pietre de polizor, abrazive, care include depozitele (gestiuni) care sunt in numar de 4; serviciul nr.2, care include un numar de 4 depozite (gestiuni) aferente pentru

cumparari si vanzari en-gross de laminate plane, neferoase, otel beton, trefilate, butoaie, armaturi interioare; serviciul nr.3, care include un numar de 5 depozite (gestiuni) aferente

cumpararilor si vanzarilor en-gross de materiale electrice, aparataj de joasa tensiune, rulmenti, piese de schimb auto, scule, etc.;

serviciul nr.4, care are in componenta sa un numar de 5 depozite (gestiuni)

aferente cumpararii si vanzarii en-gross de materiale chimice, materiale p.s.i., anvelope, produse petroliere, materiale de constructie, materiale ale industriei usoare . In planul productiei avem : atelierul exploatare auto, utilaje si cai uzinale; atelierul confectii textile, in care exista si gestiunea de materii prime; atelierul de mecanizare (intretinere, reparatii si microproductie) unde se afla

gestiunea de echipament de protectie, carburanti si totodata si gestiunea de piese de schimb; compartimentul N.T.S. - P.S.I., ISCIR, metrologie

Strategii si obiective ale dezvoltarii unitatii economice Conducerea societatii este asigurata de personal cu experienta, a caror pregatire profesionala este corespunzatoare domeniului de activitate. Varsta medie a cadrelor de conducere este de 45 ani . Numarul salariatilor in anul 2006 a fost de 279 fata de 295 in 2005, constatandu-se o scadere, datorita deceselor, pensionarilor dar si a unei restructurari . Structura personalului dupa studii se prezinta astfel: Numar de persoane
Categoria

Ponderea ( % ) 2005 11,87 62,71 25,42 100,00 2006 17,21 59,50 23,29 100,00

2005 Studii superioare Studii medii Studii generale TOTAL 35 185 75 295

2006 48 166 65 279

Personalul cu studii superioare in 2006 este prezentat prin urmatoarele profile: Structura personalului cu studii superioare

2 7

Economisti Ingineri Juristi Total

1 5 6 4 8

Ponderea de 59,50% a personalului cu studii liceale este conforma cu obiectul de activitate al societatii, in schimb ponderea de 17,21% a personalului cu studii superioare este inferioara fata de scopul si obiectivele ce-si propune a le realiza echipa managerial. Necesarul de economisti este aproape de cel preconizat, dar cel al inginerilor si al juristilor este sub necesar. Din numarul angajatilor de 279 in 2005, 172 sunt in varsta de pana la 40 de ani, ceea ce constituie o rezerva pentru activitatea viitoare a societatii, este

comparabila cu aceea pe economie . Volumul total al aprovizionarilor se ridica in anul 2006 la 60.045 mld.lei, in comparatie cu anul 2005, cand a fost de 57.216 mld.lei, insemnand o crestere de 4,9%. Aprovizionarile se

realizeaza prin 3.659 de agenti economici (furnizori), unde ponderea cea mai mare o detin urmatorii: Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Furnizori S.C . SIDEX S.A Galati S.C . AZUR S.A Timisoara S.C . PETROTEL LUK OIL S.A Ploiesti S.C . IAIFO S.A Zalau S.C . SOCOMENT S.A Otelul Rosu S.C . PETROBRAZI S.A Brazi S.C . VICTORIA S.A Floresti S.C . CHIMPROD S.A Oradea S.C . ROMPETROL TRADING S.A Galati S.C . OTEL INOX S.A Targoviste S.C . DACIA SERVICE S.A Feleac - Cluj S.C . ELECTROCONTACT S.A Botosani Alte societati comerciale Companii si regii autonome TOTAL Pondere (%) 5,5 5,0 4,7 4,1 4,0 3,7 3,5 3,2 3,2 2,1 1,3 1,2 30,7 21,7 100,00

Piata de desfacere a societatii se intinde pe intreg teritoriul judetului si are un numar de 9.266 beneficiari.Volumul desfacerii in anul 2006 se cifra la 70.042 mld.lei, fata de anul 2005, cand a fost de 64.616 mld.lei, reprezentand deci, o crestere de 8,4 % . Principalii clienti (beneficiari) au fost urmatorii: Clienti / Beneficiari 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. S.C. UZTEL S.A. Ploiesti S.C. CIPROM S.A. Ploiesti S.C. ENERGOPETROL S.A. Campina S.C. 24 IANUARIE S.A. Ploiesti S.C. PETROUTILAJ S.A. Campina S.C. MUNTENIA S.A. Filipesti de Padure S.C. UPETROM S.A. Ploiesti Pondere(%) 4,6 3,3 2,4 2,1 2,1 1,7 1,4

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.

S.C. ELECTROUTILAJ S.A. Campina S.C. PETROBRAZI SA S.C. UTILAJ PETROLIER S.A. Targoviste S.C. PETROTRANS S.A. Ploiesti S.C. ROMPETROL SA S.C. ROMFOR S.A. Scaieni S.C . PETROTEL LUK OIL SA PLOIESTI S.C . TIMKEN S.A Ploiesti S.C. COMPET S.A. PLOIESTI Companii si Regii autonome Persoane fizice Alte societati comerciale TOTAL

1,2 1,1 1,1 1,0 1,0 0,9 0,9 0,7 62,8 5,6 3,8 62,8 100,00

Economia de piata moderna reprezinta economia a carei organizare si functionare se realizeaza prin intermediul mecanismelor pietei, in cadrul unui regim juridic-legislativ conceput pe temeiul proprietatii private si care exclude orice interventii restrictive ale statului asupra actiunilor normale, loiale, promovate de agentii economici, cu conditia existentei pietei concurentiale, care prin mecanismul preturilor determina hotarator modul de alocare si utilizare a resurselor, organizarea gestiunii fiecarei unitati, precum si reglarea economiei in ansamblu. Economia de piata moderna din zilele noastre este proiectata pe un sistem de elemente modelatoare, dinamice, privind drepturile si obligatiile agentilor economici, statul adoptand continu normele si reglementarile in virtutea carora agentii economici se incadreaza in mecanismele pietei, raspunzand cerintelor ei, fara insa, ca el sa se impuna administrativ in activitatea firmelor. Intr-o economie de piata guverneaza "legea cererii si a ofertei", ceea ce mai poate insemna ca in orice gen de activitate economica trebuie sa existe si sa se manifeste eficienta economica. Eficienta economica este forma concreta de manifestare a principiilor rentabilitatii in activitatea economica, atat la nivelul agentului economic, cat si pe ansamblul economiei

nationale. Eficienta economica pune in balanta relatia dintre efectele obtinute (rezultate) si eforturile (cheltuielile) depuse intr-o activitate economica intr-o anumita perioada de timp. Eficienta economica oglindeste efectele obtinute la o unitate de efort depus, sau consumul de factori de productie ce revine pe o unitate de efect economic si util. Eficienta economica inseamna maximul de efect cu minimul de efort. Cerintele eficientei trebuie sa guverneze practic orice domeniu de activitate umana, inclusiv cel social.
CAPITOLUL III MONOGRAFIE CONTABILA

Societatea comerciala

COMAT SA PRAHOVA , prezinta la inceputul lunii

FEBRUARIE 2007 urmatoarea situatie bilantiera simplificata : simbol cont 101.2 105 106.1 106.3 211.1 212 213.1 213.2 213.3 214 281 301 302.1 302.4 303 378 Denumire cont Capital subscris varsat Rezerve din reevaluare Rezerve legale Rezerve statutare Terenuri Constructii Echipamente tehnologice Aparate si instalatii Mijloace de transport Mobiler ,aparatura birotica Amortizarea imobilizarilor Materii prime Materiale auxiliare Piese de schimb Materiale de natura ob. de inventar Marfuri 100.000 10.000 18.500 2.500 130.280 110.000 600.000 18.000 110.000 165.000 4.000 298.780 Solduri initiale debit credit 254.000 15.000 10.000 25.000

401 404 411 461 512.1 531.1

Furnizori Furnizori de imobilizari Clienti Debitori diversi Conturi la banci in lei Casa in lei TOTAL Operatia 1 din 01.03.2007 5.000 1.000 125.000 3.500 1.402.780

625.000 175.000

1.402.780

Se preia la inceput lunii stocul de marfuri de la sfarsitul lunii februarie 2007 in valoare de 130.280 lei conform listei de inventariere nr.18. Analiza contabila 607 A 371 A Formula contabila 607 "Cheltuieli privind marfurile" = 371 "Marfuri" Operatia 2 din 03.03.2007 Se cumpara marfuri de la furnizori, pe baza facturii 12784/02.02.2007, la pret de cumparare de 12.000 lei, TVA 19%. Analiza contabila 401 607 P A + C + D + D 14.280 lei 12.000 lei 2.280 lei 130.280 lei + D C 130.280 lei 130.280 lei

4426 A

Formula contabila % 607 "Cheltuieli privind marfurile" 4426 "TVA deductibila" Operatia 3 din 06.03.2007 Se vand marfuri unor clienti la prt de vanzare de 10.000 lei TVA 19% conform facturii 13.745/04.02.2007. Analiza contabila 4111 A 707 P + + + D C C 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei 2.280 lei = 401 "Furnizori " 14.280 lei 12.000 lei

4427 P

Formula contabila 4111 "Clienti" = % 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 1.900lei "TVA colectata" 11.900 lei 10.000 lei

Operatia 4 din 09.03.2007 Se cumpara marfuri de la furnizori fara sa se primeasca si factura fiscala, pe baza avizului de expeditienr. 7583 , in valoare de 10.000 lei. Analiza contabila 408 607 P A + C + D + D 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei

4428 B

Formula contabila % 607 = 408 "Furnizori facturi nesosite" "Cheltuieli privind marfurile" 4428 "TVA neexigibila" Operatia 5 din 11.03.2007 Ulterior se primeste factura fiscala nr.17.853, in valoare de 10.500 lei. Analiza contabila 401 408 607 P P + C D 12.495 lei 11.900 lei 500 lei 95 lei 1.900 lei 11.900 lei 10.000 lei

A + D + D

4426 A

Formula contabila % 408 = 401 "Furnizori" "Furnizori facturi nesosite" 607 "Cheltuieli privind marfurile" 4426 95 lei " TVA deductibila" Analiza contabila 4426 4428 A B + D C 1.900 lei 1.900 lei 500 lei 12.495 lei 11.900 lei

Formula contabila 4426 "TVA deductibila" = 4428 "TVA neexigibila" Operatia 6 din 16.03.2007 Se majoreaza capitalul social prin noi aporturi in natura .Conform facturii nr .1985 din 16.03 2007, actionarii aduc aport marfuri in valoare de 2000 lei. Analiza contabila 607 456 A B + D C 2.000 lei 2.000 lei 1.900 lei

Formula contabila

607

= lei

456

2000

"Cheltuieli privind marfurile"

"Decontari cu actionarii"

Analiza contabila 456 B + D + C 2.000 lei 2.000 lei

1012 P

Formula contabila 456 = lei "Decontari cu actionarii" "Capital subscris varsat" 1012 2000

Operatia 7 din 18.03.2007 Se inregistreaza marfuri primite cu titlu gratuit in valoare de 1.600 lei conform procesului verbal de donatie nr 19. Analiza contabila 607 A + + D C 1.600 lei 1.600 lei

7582 P

Formula contabila 607 = 7582 1.600 lei

"Cheltuieli privind marfurile"

"Venituri din donatii si subventii primite"

Operatia 8 din 20.03.2007

Se vand marfuri unor clienti in val de 80.000 lei, TVA 19% conform facturii fiscale nr.75.892 din 20.03.2007. Analiza contabila 411 707 A P + + + D C C 95.200 lei 80.000 lei 15.200 lei

4427 P

Formula contabila 411 = lei "Clienti" 707 80.000 lei % 95.200

"Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 lei "TVA colectata" Operatia 9 din 22.03.2007 Se incaseaza creanta de la SC DUO STYL SRL Ploiesti , conform extrasului de cont si a OP nr.18. Analiza contabila 512.1 411 A A + D C 9520 lei 9520 lei 15.200

Formula contabila 512.1 = lei 411 9520

"Conturi la banci in lei" Operatia 10 din 24.03.2007

"Clienti"

Pentru marfurile cumparate pe 04.03.2007 societatea emite biletul la ordin nr 89 in valoare de 12.495 lei. Analiza contabila 401 403 P P + D C 12495 lei 12495 lei

Formula contabila 401 "Furnizori" Analiza contabila 403 512.1 P A D C 12.495 lei 12.495 lei = 403 "Efecte de platit" 12.495 lei

Formula contabila 403 lei "Efecte de platit" Operatia 12 din 24.03.2007 Se ridica de la banca suma de 1.200 lei in valoarea achitarii avansului chenzinal salariatilor confom filei CEC nr 78.341 si a listei de avans . Analiza contabila 581 A + D 1.200 lei "Conturi la banci" = 512.1 12.495

5121 A

1.200 lei

Formula contabila 581 "Viramente interne" Analiza contabila 5311 581 A A + D C 1.200 lei 1.200 lei = 5121 "Conturi la banci" 1.200 lei

Formula contabila 5311 lei "Casa in lei" Operatia 12 din 24.03.2007 Se platesc avansurile salariatilor conform listei de avans chenzinal pe luna februarie 2007. Analiza contabila 425 A + D 1.200 lei 1.200 lei "Viramente interne" = 581 1.200

5311 A - C Formula contabila 425

5311 "Casa in lei"

1.200 lei

"Avansuri acordate personalului" Operatia 13 din 25.03.2007

Se cumpara de la furnizori din import marfuri in valoare de 15.000Euro. Pe parcursul extern societatea efectueaza cheltuieli de transport de 1000Euro. Calculul pentru declaratia vamala de import este , iar cursul de schimb valutar 4,0 lei. - pret extern 10.000Euro x 4 lei/Euro = 40.000 lei - cost transport 1000Euro x 4 lei/Euro = 4.000 lei TOTAL 1 franco frontiera romana FFR= 44.000 lei - taxa vamala 10% x 44.000 lei = 4.400 lei - comision vamal 0,5% x 44.000 lei = 220 lei TOTAL 2 cost de acizitie = 48.620 lei - TVA 19% x 48.620 lei. Taxa vamala, comisionul vamal si TVA-ul se achita la vama. a) Primirea marfurilor in gestiunea firmei, pe baza facturii nr.17.850. Pentru cheltuielile de transport societatea nu primeste factura de la firma de expeditii. Analiza contabila 607 401 408 446 447 A P P P P + + + + + D C C C C 48.620 lei 40.000 lei 4.000 lei 4.400 lei 220 lei

Formula contabila

607 48.620 lei "Cheltuieli privind marfurile"

401 "Clientii" 408 "Furnizori-facturi nesosite" 446 "Alte impozite, taxe" 447 "Fonduri speciale-taxe "

40.000 lei

4.000 lei

4.400 lei

220 lei

b) Se achita datoriile in vama conform cecului de plata nr.18, 25, 27 Analiza contabila 5121 446 447 4426 A - C P P A - D - D + D 13.858 lei 4.400 lei 220 lei 9238 lei

Formula contabila % 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" 447 "Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate" 4426 lei 9.238 220 lei = 5121 "Conturi la banci" 13.858 lei 4.400 lei

Operatia 14 din 25.03.2007 Societatea nu dispune de valuta pentru achitarea importului si face schimbul valutar la banca sa la cursul de 4,1 lei/Euro pentru care plateste si comision bancar de 1 %. 10.000Euro x 4,1 lei/Euro = 41.000 lei Comision bancar 41.000 x 1 % = 410 lei Analiza contabila 5121 5125 A A + C D 41.000 lei 41.000 lei

Formula contabila 5125 "Sume in curs de decontare" Analiza contabila 5124 5125 A A + D C 41.000 lei 41.000 lei = 5121 "Conturi la banci in lei" 41.000 lei

Formula contabila 5124 "Conturi la banci in valuta" Analiza contabila 627 512 A A + D C 410 lei 410 lei = 5125 "Sume in curs de decontare" 41.000 lei

Formula contabila 627 = 512 1 410 lei

"Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate" Operatia 15 din 25.03.2007

"Conturi curente la banci"

Se achita partenerul extern cu ordin de plata, nr.181, stabilind si diferentele de curs valutar. -datoria catre furnizor 10.000Euro x 4,0 = 40.000 lei -schimb valutar 10.000Euro x 4,1 = 41.000 lei 10.000 Analiza contabila 5124 401 665 A P A + C D D 41.000 lei 40.000 lei 1.000 lei x 0,1 = 1000 lei

Formula contabila % lei 401 "Furnizori" 665 lei "Cheltuieli din diferente de curs valutar" Operatia 16 din 26 .03.2007 Se primeste factura firmei de expeditie pentru cheltuielile de transport de 1.000Euro. Schimbul valutar se realizeaza la 4,0 lei/Euro. Analiza contabila 408 P D 4.000 lei 1.000 "Conturi la banci in valuta" 40.000 lei = 5124 41.000

401

4.000 lei

Formula contabila 408 "Furnizori-facuri nesosite" Operatia 17 din data 26 .03.2007 Societatea schimba lei pe valuta pentru aceasta datorie la cursul de 4,0 lei/Euro. Comision bancar 1 %. Analiza contabila 5125 5121 A A + D C 4.000 lei 4.000 lei = 401 "Furnizori" 4.000 lei

Formula contabila 5125 "Sume in curs de decontare" Analiza contabila 5124 5125 A A + D C 4.000 lei 4.000 lei = 5121 "Conturi la banci in lei" 4.000 lei

Formula contabila 5124 "Conturi la banci in valuta" = 5125 "Sume in curs de decontare" 4.000 lei

Se achita comisionul vamal in valoare de 400 lei Analiza contabila 627 5121 A A + D C 400 lei 400 lei

Formula contabila 627 = 5121 "Conturi la banci in lei" 400 lei

"Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate"

Operatia 18 din 26.03.2008 Se achita datoria fata de firma de expeditie cu ordin de plata nr.188 in valoare de 4.000 lei. Analiza contabila 401 P D C 4.000 lei 4.000 lei

5124 A

Formula contabila 401 "Furnizori = 5124 "Conturi la banci in valuta" Operatia 19 din 30.03.2007 Se efectueaza regularizarea conturilor de TVA TVA 4426 = 13.513 lei TVA 4427 = 17.100 lei Analiza contabila 4427 4426 4423 P D C C 17.100 lei 13.513 lei 3.587 lei 4.000 lei

A P +

Formula contabila 4427 = % 17.100 lei

" TVA colectata"

4426

13.513 lei

"TVA deductibila" 4423 "TVA de plata" Operatia 20 din 30.03.2007 La sfarsitul lunii se stabileste stocul de marfuri prin inventarierea de 105.000 lei, conform procesului verbal de inventariere nr201 si a listelor de inventar . Analiza contabila 371 607 A A + D C 105.000 lei 105.000 lei 3.587 lei

Formula contabila 371 = 105.000 lei 607

"Marfuri"

"Cheltuieli privind marfurile" Operatia 21 din 29.03.2007 Se inchid conturile de venituri si cheltuieli.

121

% 607 627 665

71.810 lei 70.000 lei 810 lei 1.000 lei 90.000 lei

707

121

CONCLUZII SI PROPUNERI

Prin documentarea temeinica, specialistii romani au conceput un sistem contabil racordat la exigentele economiei de piata care a fost generalizat si aplicat in anul 1994. El se bazeaza pe cerintele actuale ale internationalizarii si armonizarii contabilitatii. Metodele adoptate corespunzator cerintelor unei contabilitati moderne ce este susceptibila de perfecta, indeosebi in privinta unei concordante cat mai deplina cu continutul Standardelor Internationale si a adoptarii la noile reglementari cu caracter economico-financiar. Se poate aprecia ca reglementarile si metodologia care formeaza noul sistem contabil reprezinta cel mai important pas facut de Romania pentru integrarea europeana si pentru realizarea unei veritabile economii de piata. In comparatie cu vechiul sistem contabil modificarile determinate de noul sistem sunt foarte importante, ele vizeaza reguli de terminologie, de evaluare, de prezentare a rezultatelor si de utilizare a sistemelor financiare. In fruntea societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la pret cu amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vanzari este nelimitat in cursul unei perioade de gestiune, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri care se achizitioneaza in vederea revanzarii fara a suferi modificari sau cu modificari neesentiale . Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula plecand de la pretul de vanzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adica pretul definitiv negociat intre vanzator si cumparator. Marfurile la pret de vanzare cu amanuntul presupun o evaluare initiala la pret de vanzare , ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin aplicarea marjei brute. Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor il reprezinta forma circulatiei : cu ridicata (en gross) sau cu amanuntul (en detail). In cazul circulatiei marfurilor en-gros, vanzarea se face pe baza de documente, incasarea urmand a se realiza ulterior, prin virament, si, de aici, necesitatea interventiei unui cont anume, 411 "Clienti", care sa evidentieze creantele din momentul vanzarii marfurilor pana in momentul incasarii lor, in cazul circulatiei en detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar.

Un alt factor de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita : " inventarul permanent " sau " inventarul intermitent". In primul caz, contul de marfuri este folosit pe masura ce au loc operatiuni cu marfuri, evidentiind toate intrarile si toate iesirile, astfel incat, in orice moment, prin soldul sau, acest cont indica valoarea marfurilor in stoc, permitand controlul gestionar, daca in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor. In cazul inventarului intermitent, contul de marfuri intervine numai la sfarsitul lunii, cand, pe baza inventarului faptic se determina valoarea marfurilor in stoc, care se "blocheaza" in acest cont, diminuandu-se cheltuielile cu marfuri, inregistrate la un cont anume, destinat acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri. La inceputul exercitiului urmator intervine din nou contul de marfuri care se crediteaza, valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli privind marfurile. De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale trebuie considerati si alti factori, ca: documentele insotitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor; fazele procesului de aprovizionare, precum si mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de evidenta si calcul
Unitatea SC COMAT SA are mai multe planuri pe care isi desfasoara activitatea. Are ca obiect de activitate atat achiztionarea de materii prime in vederea prelucrari, in urma acestui proces rezultand produsele finite pe care le desface atat prin magazinele proprii cat si catre alti comercianti precum si comercializarea marfurilor , evaluate prin metoda inventarului intermitent . Activeaza in comertul de marfuri asigurand si transportul pentru acestea si pentru alte unitati contra cost. De asemenea presteaza servicii diferitilor terti. Calitatea produselor livrate si a serviciilor au impus unitatea in fata concurentei, gama de produse oferite fiind corespunzatoare unor inalte standarde de calitate. Produsele comercializate adresanduse unei clientele mai pretentioase, amplasarea firmei in acest sens fiind chiar in locul potrivit. Din studiul de caz efectuat se observa ca: unitatea inregistreaza profit; societatea colaboreaza cu mai multe firme in vederea comertului cu acestea; societatea detine monopolul in zona pentru anumite servicii si produse; unitatea are o oferta vasta de produse si servicii oferite clientilor; O gestionare eficienta a stocurilor,o desfacere ritmica si constanta a productiei asigura o corecta utilizare in continuare pentru a reamprospata stocurile materiale cu produse noi,de o calitate superioara ce va satisface necesarul de cerere a produselor pe piata,toate acestea reprezentand perpetuarea activitatii societatii comerciale si realizarea de noi

obiective

ale

acesteia.

BIBLIOGRAFIE

Constantin Staicu Contabilitate financiara, Editura CECAR Bucuresti, 2004;

Calin Oprea,Mihai Ristea - Bazele contabilitatii ,Editura ASE Bucuresti, 2004;

Feleaga N.,Ionascu I.-Tratat de Contabilitate financiara ,vol. I si 2,Editura Economica


Bucuresti ,2003;

Ioan Morosan Contabilitatea practica vol.l.si 2,Editura Eveont,Suceava 2002; Octavian Bojan - Contabilitatea financiara a intreprinderilor,Editura Lueman Serv,
Bucuresti 2001;

Graziella Dumitru

- Contabilitate, Editura Universitara Bucuresti 2003;

Ristea M., Oprea C.,Raileanu. V., - Contabilitatea societatilor comerciale, Editura CECAR
,Bucuresti 1996;

Violeta Isai - Contabilitate, manual clasa a X a, clasa a XI a ,Editura BIC ALL


Bucuresti,2005 ;

Legea contabilitatii nr 82/ 1991,republicata;O.G .61/2001privind modificarea Legii


contabilitatii

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.94/2001;privind aprobarea reglementarilor


contabile ale agentilor economici;

Legea nr.31/90 privind societatile comerciale; Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.306/2002,privind aprobarea reglementarilor
contabile simplificate;

Iacob Petru Pantea-Contabilitatea Financiara romaneasca Editura Intelcredo,

martie 2006