Personajele Capodopera a literaturii exilului romanesc,La tiganci insumeaza temele cele mai dragi literaturii lui Eliade:temele subordinate

artei de a invinge moartea.Gavrilescu,potentialul purtator de sacru este artistul ratat,muzicant decazut ce se recomanda mereu cu titlul sau de noblete,cel de artist. Gradina tigancilor reprezinta un loc interzis,un tip de sfidare ce se transforma pentru acest om intr-o oaza miraculoasa,intr-o indie in miniatura. In aceasta Indie,Gavrilescu descopera tiganca,dar si evreica sau grecoaica,reprezentand 3 spatii culturale diferite.Generatia lui Eliade a glosat cu privire la puntile spre universalitate ale romanilor.Acestea s-ar regasi in:deschiderea catre presocratici(Grecia Antica),deschiderea catre India si catre cultura ebraica. Farmecul nuvelei lui Eliade rezida in ambiguitatea provocata de glisajul care se produce intre doua planuri:real si fantastic. Desi s-au oferit interpretari plauzibile ale unor simboluri: Baba-Cerber Fetele-ielele sau parcele Dricarul-Charon Cafeaua-Apa uitarii Cifra 12-un an cosmic Nucul-arbore thanatic(al mortii), autorul s-a aratat nemultumit de aceste decodificari:Povestirea aceasta nu simbolizeaza nimic.Ea este interpretarea unui univers nou,inedit,cu legile lui proprii (Eliade).E mult mai aproape asadar de intentia autorului o interpretare care considera experientele personajului drept un transfer din lumea reala intr-un univers alternative fata de care lumea noastra apare ca un vis.

Absorbit de acest culoar paralel,Gavrilescu poate considera ca experienta lui din lumea Bucurestiului a fost propriul sau vis.Aceasta interpretare e sustinuta de insasi constructia personajului Gavrilescu.

Figura plata,modesta,condamnata la stereotipie existential,eroul se afla intr-o etapa cand constientizeaza ca a lasat in urma o tinerete brazdata de esecuri:dragostea vietii lui,Hildegard a fost abandonata,iar fire sa de artist va fi anulata de conditia facila a unui professor de pian. Personajul pare sa-si traiasca viata sedat,mechanic,ca intr-un vis.Aerul de mediocritate,banalitatea,osificarea sufleteasca,politetea mecanica nu pregatesc deloc aventura la care va lua parte.Confuzia si pasivitatea il incadreaza pe Gavrilescu in tipologia idiotului. Ioan Petru Culianu imparte personajele nuvelelor lui Eliade in doua catecorii: Active(quest) Pasive(call) Gavrilescu face parte din categoria call-ului(a idiotului).Chiar numele arhanghelului Gavril pare sa intruchipeze ipostaza unui inger cazut prin naivitatea si banalitatea sa.Pentru pacatele sale,eroul si-a pierdut harul,firea de artist,alunecand spre banal si derizoriu.Abia in bordeiul tigancilor,Gavrilescu va reintra in posesia destinului sau authentic,recuperandu-si harul si marea iubire,pe Hildegard.