Sunteți pe pagina 1din 21

Ministerul Educaliei, cercetirii, Tineretului gi sportului Centrul Nafional de Evaluare gi Examinare

Biletul nr. ,l0

Examenut de bacalar&"tffif r

q$b

pron&*.

&"

*

W *ft"

zs auduWolg::'

g.

S}

"y

in timp ce oragele ame4icane

ronizeaz|semafoarele pentru a fluidiza

traficul gi au creat recent

apli@ppentffii direcliona pe goferi sd giseasci locuri libere

"o'.ffi.

de parcare, multe oraggfugoflene@E tocmai contrariul: creeazd medii ostile pentru

utilizatorii de magini,

gieWtidiqqul"american New York Times. Metodele europenilor

sd faci

utilizarea maginilor foarte scumpi, astfel

mijloace de transportcare sunt maiecoiogice.

in

centrul

variazd, dar misiune@p estftSd"rd:

incdt goferiisa fie

Orage

ca

timp ce

ffiffi"s{;@seascd

ffinEffin,_Wa

gi

ffi

Barpffid

din Londr-{g@tockhdfm sunt nevoili

oragutuffiffus4$f

nafiogg@onB$d

pgtfuffiac^${

dforyH

rffiesc

sau Copenhaga au inchis traficul pe mai multe strizi, in

bicicligtilor. goferii

au benzi pe carosabil destinate exclusiv

si

pliteasci taxe mari daci intrd

uftimii doi ani, ieci d'e orage germane s-au inscris in refeaua

1

mediu", unde numai maginile cu emisii reduse de dioxid de cirbon

UE

nu

m€i/ilrobabil, spun jurnaligtii de la Neuv York Times, statele membre sd-gi respec.le angajamentele luate prin semnarea protocolului de

hffig

pentru a reduce

emisiile de dioxid de carbon decit dacd reugesc si diminuezgnilmHtffi

maginile personale. Statele Unite nu au ratificat acgffi%rotod

oragele europene sunt mult mai hotdrite sd affion&e, mai

inainte de inven{ia autongffilui,

s

ffi

g

a$fel ce

Liberi)

trafic intens.

cu invidie la eco-oragele europenffinoffiia

W^k

*]P-

d*slP

celor care folosesc

autorii articolului recunosc ci

(SUA privesc

ales pentru ci majoritatea au fost construite

strizile inguste nu pot suporta un

[Citegte cu voce tare textul.]

1. Formuleazi

rispunsuri la intrebirile de maijos, referiffie la situafia de @ffinicare

4r'

F

din textuldat:

a. cine ar putea fi receptorultextuluidat, avand in vedere scopul

b. ce elemente de conlinut

dat?dat?

importante (ideiryrrgumente, fapte,

;,ffi

.iiii.1'lli:ijiii.

doud

opipiiffitifitifici in textul

,eah:adteristici form alel de
iii

"

"orrni6*ii?

c. Cirui stil functional Ti apatine textul?,,-,$/leinfffi)aze continut.

nnnfinr

rf

tiitir.,--.0

-+'ii.iFo

'.+'

_,lr.j$ti.

.i,

1:t.

.\:i'

Proba A

Ministerul Educaliei, cercetirii, Tineretului gi sportului Centrul Na[ional de Evaluare gi Examinare

Biletul nr' 11

*#fio

"""i''i.'''

Oricdt de intinsi e taza givirii 9i oriqffitargd sfera de cuprindere, spiritul lui Blaga

se migcd totugi mai ales in drui{.rl cuff,rfliti*europene, ceea ce e de la sine infeles. Cum

pentru el fenomenul cultffil

succesiunii in timp a qpg-dftk$r,

ih acela al interferenlei stilurilor nalionale in cadrul

g€o iQrffitate etnici gi una istorici, nu numai in infelesul

:::i':

"-.'ittt

9qg

unor migciri culturalfupu

(greac5, getic6,

ffinte, Blaga se intereseazi de mitologiile europene

celtici) 9i ajunge treptat la o imagine aproape

studiat, ca licean, limba

[

]in

sfdrgit, a

ffiffiicffiav5,

completd, in linj[fnffis 1q@fjlor prin care a trecut cultura europeand.

De cultupftf,aci;ffapropiat devreme, in parte direct

elini), in-ffi"rin-mijlbcirea

(i

filosofilor pe care-icitea la virsta forma{iei

profesogi&r*trtri d_$fuiena, incdt in

dfupeihte,

primul lui eseu de fibsofia culturii, publicat in Pietre

Blaga expresia cea mai puri

alomului.

a ndzgffei

E,€k ffi*

pentrgWplulr@u, putea proceda la o caracterizare a culturii

ffi@jp*la effiente ale acestei culturi sau la ansamblul ei considerat ,,stilistic" vor fi

grecegti. De aci inainte

ffiiura elini reprezentdnd pentru

sffi,,tipic" gi spre,,misurd" a spiritului creator

(George Gani, Opera literari a tui Luckr

[Citegte cu voce tare textul.]

ffi

"

ffi%

,{n

Ek

W

ffi:b

_

s*F

1. Formuleazd

rispunsuri la intrebirile de maijos, referitoare la

*

din textuldat:

$fugalia

dffiomunicare

*-b-

%6a

a. cine ar putea fi receptorultextuluidat, avdnd in vedere scopul

b. Ce

dat?

c. Cdrui stil

con[inut.

2. Care este opinia ta despre

argumente opinia pe care

o enunfi.

&*

comgfficarii? F;W

elemente importante de confinut (idei, argumente, fapte, opiniii identifici ir1f*#tr'l

m*ff

funcfional ii apa(ine textul? Menfioneaza qSSA caracteristici ffigffitel Oe

w

-t#;s ffi-

fl

importanfag*udierii culturilor euqoffi& Susfine cu

-a

%

s;

%,{r

Wp*

-{'%}*

'dtr

*s*

,

t_d

Proba A

Ministerul Educa[iei, cercetirii, Tineretului gi sportului Centrul Nafional de Evaluare gi Examinare

#%*

Examenul de bacala4*qrt N11

probffi * B

q

-er

r#F

23 auguffi9t#,,"

Biletul nr. {3

"\-

sf

_ #,

Amintiri din copildriqreprezinti

cea mai fideli a pi(ii celei mai

ffiSscripfia

sensibile din intreg ansambl&ffiului;ddhnesc

al vdrstei de aur din literatura secolului

alXlXlea

etement

".*qfu"fl""$'v9i

at mitutui varstei de aur, copitdria are darut

cu mitologicul, de a trii planul mitologic ca pe

particular

unul real gi de a rffifflaffi#e[ii reale la dimensiunile mitului;

de a amestffirealffitidian

copiliria

este mitul, cel

glfuncliuni.

mai simplu 9i cgflnrffi uLQQF,"in acelagi timp, triit dupd firescut vielii firegti. [

CumSffiCe Sffirice univeri mitic este unul ierarhizat, pe autoritdg

[

autoritap*ffi fuffinile primordiale 9i supreme ale bunicului

Davift;frdngA,f&l:

]

]

Unive6qlpiitic alvAmintirilor din copildrie ale lui lon Creangi este dominat de

siu dinspre mama,

,*qpste

d$dent cd cea de-a doua autoritate tutelari a universului mitic al copiliriei,

@fl$ttilte p?iSlnle comparabil5 cu cea a bunicului David, este mama copilului, a lui

Cftflangi, Smaranda, ea este mater genitrix a acestui univers particular

figura emblematici a copilului.

dintre reperul esenlial al existenlei familiale, casa, gi Tntregul cosmic

institrffiin

[

]

TotodatS, Smaranda este mijlocitoarea rapdrtuffiffi

g*ffiteb ffi

adverse sau prietenegti, dar mai este gi mijlocitoarea gi cea care dirijeazffii futeaza

toate raporturile subiectului

principal al copilSriei, Nic5, cu tot ceea cegffionioffhe, de

aproape pAni departe.

w # g

(Mircea Tomug, Romanul

-%#

d$*fl

HManulffiomAnesc,f

*@

d" -a W

4}#

[Citegte cu voce tare textul.]

1. Formuleazi

din textuldat

rdspunsuri la intrebirile de maijos, referiffie

qFr

ta situalia O" ffi,Yi

;e

r"

a. Gine ar putea fi receptorultextului dat, avdnd in vedere scopul

b. Ce elemente

importante de confinut (ideiqFrgumente, fapte, opiniiffitifici in textul

&u *

(stagddrdffi cializat,cffiYetc.) este adecvat

ry

"o.unl6lriiz

dat?

c.

Consideri ci registrul stilistic utilizat

scopului comunicirii? Motiveazi-fi

rasffi

d:5;"d

L

Care este opinia ta despre

r.*%oiffire

genera{ii Tffi\ocietatea contemporand?

O

*

F

Susline cu argumente opinia pe

agr

caW#runli.

i4

#**

qffi#ry

Proba A

Ministerul Educaliei, Cercetirii, Tineretului gi Sportului Centrul Na{ional de Evaluare gi Examinare

d%*

Examenul de bacala4Qat Pl1

Biletul nr.14

&9

Pr**AHP

g%

* -*n*

fl"iy

v-

23 auiuffio.t$

*S

de

Primul paradox al dqmeniului

Diverse schi@ffi

rgffils se referi la pozilia sa in spafiul cultural

Rominia intre Europa centralS, Europa

]

european. Geografia

rdsiriteani gi Balcani,

ungari, Aceasta a dusr$-ffiifiap,ceea

gi istoftlg,au phsat

rySnpffir

u@i-ffrsule de latinitate pierdute intr-o mare slavi 9i

ce eu voi numi paradoxul apartenenfet [

gi jgBtlenle s-au incrucigat pe teritoriul romAnesc, uneori

;{$ifindu-se reciproc ai,

ffihiciuna

dintre ele nu a

adeseori, fiind absorbite in

reugit sd se impuni intr-un mod atAt

si fie gtearsi gi Romdnia si se integreze intr-una din

amestecdndu-se, ffi8ri

profunzimea pam€ffiui,

de

hotiritor*ffioriffiferenfi

zonele vecigffiomdniHgi-au creat propria lor culturi, acceptind un minim de elemente

comunq$]*ff8carg.1h6ni vecini, minim care fdcea posibil contactul cu aceasta gi care a

serviffiMetaffiR,

4g@6ffia

tocmai pentru a o diferenliade cetetatte zone vecine. Datoriti unei

echilibreze caracterul, altminteri divergent, al acestor

a(Fdau reugit ei si

fuffpioase1ffluen{e.

W

[

Astfel, rom6nii au trebuit si trdiasci gi si creeze in spaliul ingust ram4fu

]

intre state 9i culturi puternice,

Pentru a rim6ne ei ingigi, au;$ebuitns$

mizeze intotdeauna pe o multipld apropiere. De aici a rezultat o sintezd cuftgffi, daff

uneori opresive.

o disponibilitate, flexibili gi neincrezitoare, fafd de celilalt: toleranla gi

de vecin, fa[5 de striin, se aliazi uneori cu un scepticism

specifice unui popor grijuliu si-gi pistreze relaliile gi

sau blAndi.

gi

gritLitfta fa[5

un tradifioryffi de n€clintit,

brutald

si evite anexar&, ffia

&

ffi

(Sorin Alexand res$u@rdoxul rog&

w

*q_#"

lCiteqte cu voce tare textul.]

1. Formuleazi

din textuldat:

#

qp-

rispunsuri la intrebdrile de maijos, referit6are la situalia$e cdnunicare

@*

a. Cine ar putea fi receptorultextuluidat,

b. Ce elemente importante de confinut

dat?

c. Ce tip de text este

avAwc Tn vedere scopulcoryrffirii?

(idei,fupente, fapte, offildentifici in textul

,L

.p

eL#

informatiyq hdmorialistic, epistolar)?

#*Y

"

acesta (narativffiscf*pffi,

*@'"W

dflffi

"ffi**

%dfl#

N

*d\,

Motiveazi-fi rispunsul.

ffiW

2. Care este opinia ta despre pdffiffi identitd{ii cgftgrale a unui popor? Susline cu

argumente opinia pe care o

Proba A

Ministerul Educafiei, cercetdrii, Tineretului 9i sportului Centrul Na[ional de Evaluare gi Examinare

trh*

Examenul de bacataffi t

Ntl

*

prooffi

*

& W*lF

23 augupo.i*

"

Biletul nr. {5

*-

#

'to*

_

domeniul studiilor estetice 9i

inten{ii care, degi rim6n tot

timpul solidare, nu sunt n*#p*ufh difqi€ in spiritul gidireclia tor. Am aritat

cine vorbegte, o face#B*dffid

dorinfele sau hotirdriffiar cffiacelagi timp comunicdrile sale nizuiesc si atingi o

sferi anumita a

Este o constatare pliqi de

pentru intreg

literare, faptul cd limbajul on&h4psc

ffiffilq@

cine vorbeg_te;roffiricffi",,se

consideraft{pptbla sd

,,reflexirffi[ltfan-41ffi

oamsiffie fldfr6sc.

"onr"*q1ft3l

egt6-ri*nsuflelit de dou-

giattidatd ci

a-q!irirpertegi gdndurile, sentimentele gi reprezentirile,

intrebuin[eazd acelagi sistem de simboluri lingvisiice.

comunici". o face pentru alfii gi o face pentiu el. ln

limbaj se etffiftea gWe sufletescd individuali gi se organizeazd un raport social.

aceeagivreme

ffitenfie, se poate spune ci faptul lingvistic este in

Se reflecti in el omul care il produ-e gi sunt atingi, prin el, toli

6ffiiX{ffun

4#Wiuri

dr€pte"

de pildi cd ,,suma unghiurilor unui triunghi este egati cu doud

in raport

trffiite

'w"k

sau cAnd afirm ,,corpurile se atrag Tn raport direct cu masa si

distanlei lor" construiesc un fapt de limbd care se poate

dar care nu comunici nimic

irffii"rect cu pdtratul

oricirei inteligenle omenegti,

oricine vede insi

despre mine insumi. k.l*

ci nu acelagi este cazul unui vers de Eminescuffiitaciffi

Valo.area de

circulalie

a unor

asemenea fapte de limbi este cu mult mai re€trafoa.

ca intr-un

1

Existi creafii ale poeziei in care privim

Eminescu: ,,Apele pl6ng clar izvorAnd in

abis fdri fund. Citeffis" ue%uitui

W

# g

1

f6ntine',.

[Citegte cu voce tare textut.]

(Tudor Via#%Ftud ffie estetici)

W*% w

6$F**

1. Formuleazi

rispunsuri la intrebirile de maijos, referiffie ta situalia o" &ffi,i."r"

qfl

Y

din textuldat:

a. Ce se

poate

inte_n!ii)?

3;3" "'"t"nte

deduce din text despre emifitorul acestui mesaj (atitud+ffir

&

,,%!Fta'

perspectivd,

importante de con[inut (idei,fuente, fapte,_o#Ydentifici Tn textut

c. C.6rui

funclional ii aparline texffinrptffin""ra dou6&Xteristici formate/ de

66

"%ff

d4}f

confinut.

stil

2. care este opinia

ta desprerorffiunicdrii in-Sfos,ffi"r"" emofiilor? sus{ine cu

e6ffi*W

F

dlr

?d

*%\*"

argumente opinia pe care o

@ ffiw"# W

#

&6,

" %." 4p"

^

"w

,:iiiijiiili;l:l- ;l,iii.,ii',iiit'

'

allii!:.

-'q#F

ddR*e

*ffi*

-f\}f

"

.J

"

Proba A

ji::l

1

l:::::':

Ministerul Educaliei, Cercetdrii, Tineretului gi Sportului Centrul National de Evaluare gi Examinare

Examenul de bacalaurea't;Pq,l I

.,1;iilti

Proba# h

,,',,i:i:,:iiiii:i

i

Biletul nr. 16

23 aug'trs t ZVl' t.','.ni.:'

.il'rutt.'""

, .;i,l,l.;,;"'"

-,,

ri.

::,,:,a.r:a

. ]1

_

!'

12 NOTEMBRIE t

1

Merg cu OanS, ,q#r", prin Bois de Boulogne, care e un

Qdkiiitul

adevirat parc, nu o pidurq plantat cq$QPsoiul de arbori, avAnd pe lAngi doui alei

drepte, gi o sumi de altele g&glite.

frunzigului, inci foarte frumos, de o mare

varialie. Pe lac, rafe sSffiigee- s-${nvi[at cu oamenii, ca la Viena - gi lebede. Ne

indreptim spre Nanter6,"It+flhargfuea Parisului, unde vid panoul publicitar pentru noua

construcfie - aproape&ffiie dgffirtamente - pe care a proiectat-o gi o ridici profesorul

Remondet 9i

birouffi*rte ffiitecture.

dffTa

[

]

13 NOIEMBRlffAS*€pt,

trei zile; n pffiO

fiul vechiuSfoii qiet#

ambasadS, pagaportul, cu vizi de tranzit prelungiti inci

ing@rl dupi-amiezii. imi telefoneazd arhitectul Gheorghe Rosetti,

Alexandru Rosetti; e aciimpreuni cu solia sa, dupd ce a vizitat

diferite

ffiyi?ffiii

q$Franfei: incAntat de cele vdzute.

!ari;

14 NffWffiR/ffiec spre

ig*ffiptq@ff

ffilma

sunt condus la aeroport de Dan. in sala de agteptare,

pregedintele Academiei, Miron Nicolescu, care ia acelagi

intdlnesc pe

ftltcite pentru ciclul de conferinle {inut

in Statele Unite gi

in Anglia. Zbofiliri

inWdente, cu escala obignuiti la Viena. Abia la Bucuregtiaflu

c5, din cauza viscolgffis

!ari, unele avioane - de pildd acelea ale companiei austriece A.U.A. -6-au ffi

continuat de la Viena, ciau rimas pe

[Citegte cu voce tare textul.]

loc.

ffi

w

(Constantin C. Giurescu, Jurnql ffi cffitorie)

#re*

ffiffi

?

6fu

* ffiry

"%,ffi

&*

1. Formuleazi rdspunsuri la intrebirile de maijos, referitoare la situffi de comunigffi

din textul dat:

a. Ce se poate deduce din

inten[ii)?

b. Ce elemente importante

dat?

c. Ce tip de

Motiveaze-ti

text despre emitetorul acestui mesaj (atitudine,

de continut (idei,

text este

rispunsul.

acesta (narativ,

textul

Sustine cu

Proba A

Ministerul Educa{iei, Cercetirii, Tineretului gi Sportului Centrul National de Evaluare gi Examinare

.,#*l

*u,,,,,,

.

.:::;:::

Examenul de bacalaurc at 2,611

"r::f'!" tin

tltt;.,

,1:;i:ifiii1'.

Probeiiffi.**"

u+it+i'u,. f-:i;:il"'

23 augu$,f,''201ffi'o

Biletul nr. 17

'ii!

'';:ii;r

:::::::

li;''tt

:.:1:

.1-:::.1

'::i::r .;:1,, ,,.

:i::

-

':':""

t"".'"''

Oragul Tecuci avea,*cdnd m-a4S*6cut eu (29 sept./ 11 oct. 1888),7000 de

din zilele noastre gide doui ori mai mulli

Corodul, satul cel 46$t gdutar{iffregiunea

invecinati. Era insi regedinla judelului

locuitori, deci cam cit o comtiffirnai rg&$oard

decdt

cu acelagi nume, la fel6gtkffe orpge"moldovenegti, tot mici, ca Vasluiul, Dorohoiul etc.,

ceea ce insemneazi

ffive4Sfr"refectur5,

un tribunal gi alte organe administrative la

]

care-i da dreptul cffi&

seami

prea mariffiI

ascend#tilpYei.

rogu

H[ri%#f

ffidea

lui{bl,capital5" judeleana [

Amintirileryrffil6 Oeffb oragul

#

natal (gi suburbiile lui) se leagi strdns, mai cu

afectlvdfoSind."€Hcele privitoare la unele sate situate la diverse distanle, nu

ln fiffntea lor sta Nicoregtii, locul de nagtere al mamei gi al tuturor

j{€cest

sat, celebru de multi vreme din cauza podgoriilor lui - vinul

!ari", a putut se $ffi{g

invildtopi seanff

gp4*i$orw&Xfost gi continui si fie cel mai bun sau unul dintre cele mai bune ale

SiJffdoi sau trei ani pirinfii mei. Faptul are o importan{i hotdrAtoare, cum se nid-departe, pentru dezvoltarea mea ca elev de liceu: acolo s-a niscut fKlele

dtHfr Neculai, care, fiind firan in sens strict, niscut, adici, ,,la

gcoala normal5 (gcoala pedagogici) din Birlad, sd ajung6, astfel,

ajute apoi pe mine la continuarea studiilor dupi terminarea

claselor elementffiffi W

(lorgu lordan, Meffiorfuvol. l)

ffiffim

[Citegte cu voce tare textul.]

fu

^

'%#

W

&*

1. Formuleazi

rispunsuri la intrebirile de maijos, referitoare la situffi de comuniffiW

ffi

{\}*

opinii) identiffi textul

&

din textuldat:

a. Cine ar putea fi receptorultextuluidat, avind in vedere scopul comunicirii?-

b. Ce elemente importante de confinut (idei, argumente,ffite,

da|?

q

s

c. Ce

tip de text este acesta

(narativ, descriptiv, informativ,

&"

Motiveazd-lirispunsul.

memoriaffiie, epistolar)?

* TffiM

formarea pdrsbnalitatii? S ustine cu

':::1

:l

*;Pil-J"*

Ministerul Educafiei, Cercetirii, Tineretului gi Sportului Centrul National de Evaluare gi Examinare

Examenul de bacalauredtlEAfi

Biletul nr. { 8

Probafi*

*t''%,.

'",h

'i:;.;'iiijii

i,:,i

23 aughpr 2btt* "'

$i *,

,,,;iii::l{''i' $,;:'.,'

"''{

Ln'""i"

Dar ceea ce md impresion$

ceea ce, decr, se lega cu toate

amigtfffiurioase, unele stranii, ca din alti planeti.

neg#nit,

sentimentele mele, era natr*a. Am

lin

minte o cdldtorie a mea

&qptat

rgdfu*intr-o dimineali, pe un drum care mergea pe

r4$IatOastru, siniliu, cu o ceali sublire, cu un orizont

iulmea unui deal- un

nemirginit gi striin.

pqhgffOe

Ogiiffiiu

gmd a fost asta, unde mergeam, pe unde eram - nimic!

"**r-

mi-a fdcut un zmeu, fabricat pentru mine de un mog al

]

La asta s-a

Ceva colorat, dar nerffi

O impresieffiS6rqigrE

meu. Era mare*ryaffidstrus-ffi'o cruce albi pe un postament tot alb.

addugat cA tgrfuin gffsat,

[

care nu mai vizuseri zmeul, au venit fofi la curte, ca la o

intimplarem&Vagant6

'

gi necurati.

Mt1lffSoq71kmi iduce aminte gridina noastri. in care era o corlatd (un chiog

bituti cu flori delicate de tot felul de fasole, pArdul din

ficut#fudaraeffifr6 fasole)

e#Milffpe

qld faceam

mori, gi balconul casei, care suna a metal cind umblam pe el

lbriiteanu, Adeta.ltffifu

ffid

.\

**

sfl&

%fuS ap$sdfi. De la mogiile celelalte imi aduc aminte n9t1n,.9a_ci am stat pu.[in.- dffi

ryr'

(G.

[Citegte cu voce tare textul.]

1. Formuleazd

rispunsuri la intrebirile de maijos, referitoare la situa!ffi dff;gpmunicare

6fu

W

in vedere scopulffo@ffirii? in tffi*

*.s**

#

din textuldat

a. Cine ar putea fi receptorultextuluidat, avind

b. Ce

elemente importante de conlinut (idei, argumente, fapte, opini'@entifici

dat?

c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, memorialistic, effiar)?

Motiveazi-lirispunsul.

.*1g#

dqff

Ministerul Educafiei, Cercetirii, Tineretului 9i Sportului Centrul National de Evaluare 9i Examinare

;''

Examenul de bacalau#eat ?,fi11

,,i,ii,,

{iir.

""i"it"'tt'''

'

ri!,

""'u"

Biletul nr.19

Proba''Aii,i ,,ii,i.

,r,iiiiir,,i,,,,, o,

,iiioi"""''

;:: :,,,:;,:i:,.'

23 augu$fi%01.1=11,;-'

N

-*

,,iir*;#

Bucuregti, joi22 decembrie Q927

"h,#

E prima zi de vacg{aj€Ie

-#F"

,*u

cr$rite miraculoase pentru o elevi. Cu toate acestea,

cu neribdare un lucru gi dupi ce l-am cipitat

fost gi cu vacanla. Nu-i vorbi, nu mi se arati prea

meu de mari. ln loc

nu mi bucur. Aga sunkffitepfpgtept

nu mai imi face nicio ffire.#Sd a

[

stralucitd.

---

-

Me ,it

]

dp*- ffi"

s6nyffice

fficris pini acum; nigte prostii cAt capul

si spun cepft;F6cutffam ingirat vrute 9i nevrute. Aga,

evenlmenkfuE-a

se vindp#nifia kfrbui gijumdtate, dar a

sifhrgit

azi'. am fost prima

m-armiftWit ffi

nnq$g6sr

acuma si anun! marele

datd la patinaj. Mi intelesesem cu Dida

venit la zece fdri un sfert, aga ci pAnd atunci

cu biiatul lui Rusu (chiriaqul

exersat la pian. Era si fac cunogtinli

to**f-"r gisit acasi, plecase de la gapte dimineala. La patinaj. Parcd mi

biteam la uga lui Rusu. Orffiag

dffiti"inim#bit un purice gi cu pieptul inainte, cum

t&€, tot

micd.[

timidi rimdn cu striinii. ln casd sunt obraznici 9i cu un strdin ma

]

[

].

Numai inima mea se

fa#ryffi;fu

&

-

#s

Tineri, tinere, tofi petrec, patineazd,

strAffipocdffi

sdrdcula. $i stau, tremur, mi uit cum cum se duce gi vine lumea, numqkffiu ffitinez.

De ce? Mi-e frici. Ah! Frica asta in fala oricdrui lucru mi omoarS.

dau inapoi gi in fala evenimentelor mai insemnate din via!5. A,

Tar$flffi fricfsi nu

{". lHt fficris: mi-e

6fu

W

fricd, se putea altfel?

(Maria Banug, Jurnalde adolescenli, in rerlfstfumAnia literaS)*.

ffi

*-#6*

&&d

#

qP-

[Citegte cu voce tare textul.]

1. Formuleazi

rdspunsuri la intrebirile de maijos, referitffare la situaliape cffiunicare

'&

din textuldat:

a. Cine ar putea fi receptorultextului dat, av@d in vedere scopul copffieSrii?

b. Ce elemente importante de confinut (idei,6@r6ente, fapte,

o;ffidentifici in textul

*\"#

dat?

W

c. Ce tip de text este acesta (narativffisc#0ffi, informatigfo$morialistic, epistolar)?

Motiveazi-lirSspunsul.

2. Care este opinia ta despre

argumente opinia pe

W

@

it$ ffi

+*

sentfffi#irl de nesiguffii al adolescenlilor? Susfine cu

*#q,*

d:.F

'r:::::iiii::'i'

.i:i.

.+.'

ii.i::;::.--.:i::i::

l:r:ii

J.

r::::

;:::r

-.:.1:1

-

ii

care o effi*"q

* W#

#iw

'":::!iiiillii

iiiil

:::::::::i: ::::::H

q]s$r

lrlir:{rri

"ffiii:i:::ii::iii::i:iri:r"

.

:i::.,::::l::i

i'

i

-.:::Ii-

i:*i '"

i:iii.

::i:::*:i:;

,,

:ii+i::i:::i:i::r.

1::iii::::::::::::::+-

i

r:ii.r. {'iS:!.

'

1::::::i.ii:t iii.i:.I.ii:r.::i*r.

.{::!rt

.'!i!r:'

"tii.iijiiiiiii'!:f

::::::ill:+

!:::!:!!.

.:::.iiiii:i'

'lq;:i

at::::::::*F:i

'+'

.iii:iiiil.

':::i;:i!::,.'

Td.:.::::::::::::;:i::li 'ii::.::::::::::::i

:.::::i:::::i1' ,:iiirj''

.

.n

'!:!:i :!'

:l:i

.i:!:i

.,:!i!:!:

.t:.::;::ir

rr::+::::i:'

,.:r

+. r:::1

li:i:*iii'

i::,

1.

;::::j.

'

tii,ir.

.:i:i

:::!:ir.

1:::i. 1:::::1.

,::i:i:iii

.:i::::'

i.

.ii:!,i'

i:!:l:rjrr.r::::::r

'i':::.::+

.::::l

Jt'

::::i

Proba A

aitt,

lii.,.li

Ministerul Educaliei, Cercetirii, Tineretului gi Sportului Centrul Na[ional de Evaluare gi Examinare

d%% Examen ul de bacala4rnqal Nl 1

&%

ProbSA$s

,&.

W

-qhr

zr au$u@6tg4P"

.4;f

p*

_#

,-+F"

Biletul nr.20

nuvelA

Scurti

-

compozilie fitful deJffine, la inceput sinonimd cu povestirea. Din

punctul de vedere al lungffii;;dfe seS{ffeazi intre povestire 9i roman.

Delimitarea depffidtire

gi

defirffipffinp[qpa

igi pSgt&Soci gS

pg face, in timp, in temeiul cdtorva considerente: in

personajelor, nu doar firului epic, precum povestirea;

povestire relatarea e ffictivffil'.-.lin nuveld obiectivitatea e mai mare; nuvela acordi

importanld

p ov e st ire a

perspective fantastice, n u v e Ia e rea I isti.

N uvelrftdte f1;@icd, psihol og icd, fa ntasticd, f ilosoficd, anecdoticd etc.

in

Vqfui{

secdBle alXlX-lea gialXXJea, nuvela este cultivati de mari nume ale

H. Papadat-Beng$cu,

_#

literatur[@pMrsq$#tvlaupassant,

nuveffifuie{nc9@*storia

in

ff6rifrbnceh''

ffiit

Cehov, Gogol, Mark Twain, E. Hemingway. La noi,

1840, odati cu Alexandru Ldpugneanul al lui C. Negruzzi

gar@lfffi agql;innobilati de nume precum Eminescu, Caragiale, Slavici, Macedonski,

Sadoveanu, Gala Galaction, Rebreanu,

petr"scu, Mircea Eiiade, Anton Holban gi

Bdnulescu.

mai aproape de noi, Marin '@

@

o

w

trqh.

(lrina Petrag, Teorilf

litfttturii)

Fdnug Neagu, Nicolae Velea, $t.

[Citegte cu voce tare textul.]

&

ffi

trrffi w

#F

qsr

1. Formuleazi

rispunsuri la intrebdrile de mai jos, referitoare ta SitftpOe comunica64

#

*tuW'

#)d

fapte, opinii) identificffibxtul

#

ey"

(narativ, descriptiv, inform?itiv, memorialiglic, dpistolar)?

@

*W

",w

cu argumente

din textuldat:

a. Cine ar putea fi receptorultextuluidat, avind in vedere scopul comunicirii?

b. Ce elemente importante de conlinut (idei, argumente,

dat?

c. Ce tip de text este

acesta

Motiveazi-firispunsul.

2. Care este opinia ta

opinia pe care o enunfi.

despre utilitatea consffiii$icfionarelor?$p$ffie

W "& ** ffi

*w#

rtuh#

d{%#'

.€ nd

A

.&

q%.

1@q-

#-*&

qitw6'

W

*

e

@

*fu--d

ffi.*

*d

ddsw% x#

ffi#s

* ffi

*#

w

4Fffi&,

*

*

*

'W'

#

v

.*€1e"

*ryW

q6q

*q-

{3&

-s.

*

JfF\sdF

F-

"r,'

1

ro

Proba A

Ministerul Educaliei, Cercetirii, Tineretului gi Sportului Centrul National de Evaluare gi Examinare

ro*

Examen ul de bacalagrrqal

Mll

Biletul nr.21

e'%.

ProbdA$e

&W*-?

zs au$uPo{itdq"

dS

#,

s'

Erou e - gi ce riu irq! pare ci n-q#hrim

$

de un nume de Tmprumut la un popor

care nu are cuv6nt pentru efun, fiigff#eroismul a fost veacuri intregi felul de a fi al

unui popor intreg, bdtut g3nd la el insugi iu cat a cerut mai

puffiu cfgfri*fost mai pulin recomandat sau poruncit si fie aga, cu

exemple striine gi cu cAt mai mult i-a venit si faci

c6t a tras mai putlffiinT%ed,*g$iydin

yeffc ir@dac de toate furtunilel, - erou e oricine care fdri

a datp&&vq6$cim6niei; cu atdt mai erou, cu cit a jertfit mai mult 9i

aga din adincrggtrffi{rebffi"necercetat

Eroi,*p$fudii lag$fTere piine

aqteptat Sffierat, "#oi cei

cdpdtat;&ffm gffst

ranitig.ftdteqldftdf,

16uWffiizqr'*Sf

ffilit

W

al n&$brii lor

de nimeni, alfirii mogtenite din strimogi.

la vatri, eroi cei care au rdbdat gi au plAns, au

ce au crezut in minunea care gi prin rugiciunile lor s-au

acela al medicilor care gi-au dat ultima suflare l6ngi agonia

(Nicolae lorga, Eroiai luptei sociale si

naf!ffi[

ffiH

€qh

**'*

$fw

%

gi cu numele cele mai mari, care fdri sc6rbd s-au aplecat asupra

umane gi gi-au pus tinere[ea gi frumusefea lor prinos pentru pim6ntul

[Citegte cu voce tare textul.]

1. Formuleazi rispunsuri la intrebirile de mai jos, referitoare la situa$b d$lpmunicare

din textuldat:

gq

W

a. Cine ar putea fi receptorultextului dat, avAnd in vedere scopul dorfuffinrii?

b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ,

epistoffi argumentffi

#*d

c. Ce

dat?

elemente importante de conlinut (idei, argumente, fapte, opinii) identificffibxtul

N

W

Proba A

Ministerul Educaliei, Cercetdrii, Tineretului gi Sportului Centrul National de Evaluare gi Examinare

ffi Examenul de bacalaffit

64S

Prob#A$g

N1l

Biletul nr.22

ze

d

f

""fraflr,qs"F"

S

AUREL VLAICU. $e#nul nostru*$Si"n"r. a lunecat din slava cerului gi s-a

cgffii rizbuna astfel pe acela ce tindea si se

s-a pierdut.

aceasti

voinfi. Fecior de ldran firi carte, firi

sfirimat de acest pimint.&nru,

viafa; voinlagrH-tu&iruffi

ffiuitffi6st

gi in'adevii

avere, fdri sprijin, ffiFSn

q@ffi

intr-o buni zi c-rgqffidul

zboare siceBffiF

acg#

n tggffi%1u"tat'ffe

capitulffiffiing4ftEri

sus,

b

Q&r4aP,

ffidiul,

W

$i,

desfacd mai mult din robigiltr[c$a Sr$.YAuretVlaicu a murit. Cu aripile ultimului sdu zbor

i s-a fr6nt

els-a trezit

qdgTrumos si zboare cineva, cd el poate zbura, cd trebuie si

ciruia guvernul siu ii vede numai picatele,

e ficut pe lume.

c3liva prieteni, toate piedicile neinfelegerii gi neprieteniei 9i, la

zadarnice, atitor silinle infr6nte, el s-a pomenit, in sfirgit, acolo

n-a ciutat un rost in viald, o funclie, o

ii aiungea doar ci al lui

iubire, nimic

,*

fud zOuffifi"d. De atunci n-a mai voit alta;

unqidi:eramdnt, o vatri de familie, o

cMilintregl

cAnd l-au-vizut

acolo, tdind undele vizduhului luminos, fr6ngind impffi

ca

unui fiu iubit, mai6ffi

*

9i

*

%.

ffi

unui simbol.

r;ffitisiiftriini)

s

$g

*-k*

&%"

vintului,

de lumini, de neatdrnare,