Sunteți pe pagina 1din 9

Olteanu Anda_Introducerea camerelor video la examenul de Bacalaureat-o schimbare benefic sau nu_2012n acest eseu voi aborda tema

schimbrii introduse de Ministerul Educaiei ianume amplasarea camerelor de luat vederi la examenul de Bacalaureat nanul 2011. Decizia Ministerului Educaiei de a introduce camere de luat vederi n centrele de examen a strnit numeroase controverse att n randul elevilor ct i n cel al profesorilor i al prinilor lor .Opiniile n privina acestui subiect sunt pro icontra deopotriv: n vreme ce unii consider aceast schimbare ca fiind benefic pentru nvmntul romnesc, alii o critic i o percep ca pe un factor de stres pentru tinerii care trebuie s susin examenul de Bacalaureat. Dei prerile sunt mprite, eu cred c hotrrea Ministerului Educaiei de amonta camere de luat vederi n slile de examen este una extrem de favorabil. n primul rnd, dotarea centrelor de examinare cu camere de luat vederi a fost o decizie ct se poate de bun, deoarece elevii au fost intimidai n ncercarea de a mai copia, mergndu-se pe deviza tolerana zero la fraude nsui Ministrul Educaiei, DanielFuneriu, a delarat c ,,Cuvntul cheie la bacalaureat este stabilitate. Cel mai puternic semnal de reform, nu doar n educaie i n societate, este s avem toleran zero fa de fraud n al doilea rnd, prin introducerea camerelor de luat vederi la examenul de Bacalaureat, au fost scoase n eviden adevratele cunotine ale absolvenilor de liceu.Drept dovad n acest sens, stau rezultatele absolut dezastruoase pe care elevii le-au obinut la examenul desfurat n anul 2011. Mai mult dect att, promovabilitatea foarte sczut ( 44,47%) fa de anii anteriori nu a fcut altceva dect s aduc n prim plan o situaie dramatic a colii romneti -supravieuirea prin fraud, dup cum este menionat pe site-ul Realitatea TV. Cu alte cuvinte, se poate spune c doar cei care au nvat cu simul rspunderii i nu s-au lsat influenai de vechea metod a copiatului au reuit s promoveze cu brio examenul de Bacalaureat din 2011. n al treilea rnd, o dat cu aplicarea legii de a monta camere de luat vederi n slile de examen, s-a demonstrat c nu toi absolvenii de liceu sunt n stare s urmeze i mai ales s termine nite studii universitare n adevratul sens al cuvntului. Acest fapt este susinut i de ctre tefanVlaston n articol intitulat Bacalaureat 2011. Prime concluzii i observaii Ce s-antamplat anul acesta la Bacalaureat esteo prim ncercare de a ridica vlul care acoper o mistificare grosolan: toi tinerii sunt capabili i api de studii universitare. Uite c nu-i aa! Pe de alt parte, cei care sunt mpotriva acestei legi consider c elevii nu au obinut note de trecere la examenul de Bacaluareat, ntruct s-au simit timorai n prezena camerelor video. Acest lucru este ns contrazis dectre psihologul Mircea Miclea, care este de prere c Aceasta e o modalitate de a se apraa celor care au avut performane foarte slabe sau ochestiune manipulat politic.n concluzie, introducerea camerelor de luat vederi n timpul examenului de Bacalaureat2011 a avut un impact pozitiv asupra sistemului de educaie ei i la promovarea celor care ntr-adevr au meritat.

Istoric Ce s-a intamplat la bacalaureatul 2011 isi are originea in evolutia educatiei de dupa 1990. Un numar de oameni intreprinzatori si cu viziune au inteles cererea enorma de diplome universitare si au dat drumul unei afaceri de cca un miliard de euro pe an: fabricile de diplome din invatamantul superior. Cum cererea creeaza oferta, s-a trecut la treaba. Mii de cadre didactice au aparut in cativa ani din neant si din structuri de partid. Din cadre de preuniversitar, care au devenit peste noapte doctori pe bani si pile, au avansat rapid in cariera, de-am ajuns tara cu cea mai mare densitate de profi univ. dr. la mia de locuitori. 1

Trecerea in cativa ani, de la 150.000 de studenti cati aveam in 1990, la 800.000, nu se putea face decat cu pretul decaderii invatamantului superior la cote de avarie. Geaba scandalurile de tot soiul, de la diplome false la doctorate date cui vrei si cui nu vrei. Rolul statului de garant al calitatii serviciilor din piata a fost anihilat, fapt recunoscut de ex-ministrul Mihail Hardau: Universitatea Spiru Haret si alte universitati controleaza parlamentul Romaniei si Ministerul Educatiei. Profetice aprecieri! Preuniversitarul trebuia sa furnizeze materia prima, cotizantii la fabricile de diplome, ajunse la 130 in doar cativa ani. Mai multe decat in tari cu traditie de sute de ani. Incet, incet, toate deciziile luate de minister si parlament au fost subordonate acestui comandament aducator de venituri uriase beneficiarilor, inclusiv parlamentarilor rectori sau profesori universitari.

Admiterea la liceu a fost desfiintata. Examenele de capacitate, teze unice, testare nationala, evaluare nationala, au fost pervertite astfel incat toti elevii sa ajunga la liceu, sa ia bacul, apoi sa cotizeze la fabricile de diplome; Scoala profesionala, scolile de arte si meserii au fost si ele desfiintate, in acelasi scop; Bacalaureatul a ajuns o joaca de copii. Procente de 98% (judetul Mehedinti in 2009), erau visul oricarui inspector general, care trebuia sa raporteze ministrului-rector sau doar simplu inginer: misiune indeplinita! Valuri de elevi au luat cu asalt universitatile de stat si/sau private, platind pentru diplome fara acoperire in competente si cunostinte.

O vreme a tinut. Angajatii la stat si-au ridicat statutul (si salariul), de la simpli politisti, grefieri, functionari, la juristi, magistrati, economisti, etc. Daca faceau parte si din clientela politica a partidului aflat la guvernare, le-a pus Dumnezeu mana in cap! O alta parte a diplomatilor s-a trezit in piata muncii la 23-24 de ani fara nicio calificare, luand totul de la zero: taximetristi, instalatori, electricieni, soferi, coafeze cu studii superioare. Si a venit criza si ministrul Funeriu Statul, guvernul, si-au dat seama ca nu merita sa arunci bani pe atatea diplome, pentru ca absolventii sa devina someri sau sa faca munci care nu necesita diplome universitare. Ca minciuna asta a unui invatamant mediu si superior fara finalitate precisa costa bani multi, care nu se regasesc in productivitatea si atractivitatea fortei de munca, deci a economiei. Ca trebuie sa iesim din culoarul de minciuni in care am mers 20 de ani si sa revenim la adevar. Adevarul este, totusi, ca societatea cunoasterii pretinde educatie si competente mai multe, mai sofisticate si mai importante comparativ cu 30 de ani in urma. Globalizarea si evolutia fulminanta a tehnologiilor pretind competente de comunicare mai bune, inclusiv in limbi straine, abilitati informatice, spirit antreprenorial, inclusiv pentru propria cariera, competenta de a invata si adapta toata viata, nu doar in anii de scoala. Dar nu neaparat integrale si derivate. La toate aceste provocari, inclusiv la masificarea invatamantului, trebuie sa raspundem cu intelepciune si intelegere a fenomenelor social-economice. Ce s-a intamplat anul acesta la bacalaureat este o prima incercare de a ridica valul care acopera o mistificare grosolana: toti tinerii sunt capabili si apti de studii universitare. Uite ca nu-i asa. Si daca toti ne facem diplomati, savanti, medici, scriitori, cine mai munceste jos, la saiba, in campul muncii? Ca nu putem fi toti boieri! Este adevarat ca saiba si-a schimbat sensul si continutul. Cand depanezi o masina, alta decat batrana Dacie, nu folosesti pila si ciocanul. Folosesti computerul. Si stiinta de a demonta, inlocui si monta la loc mii de subansamble.

Ministrul Funeriu a avut curajul, as spune nebunesc, sa spuna stop. Nu mergem mai departe cu aceasta mistificare si ipocrizie. A construit o metodologie a examenului de bacalaureat adecvata scopului propus, a instruit inspectorii generali si membrii comisiilor ca jar mananca daca fac magarii in timpul examenului. Universitarii nu si-au mai miscat pretioasele posterioare sa conduca comisiile de bac, pentru 500 de lei, ele au fost conduse in principal de catre inspectori si directori verificati si iata rezultatul: 45% dintre elevi promoveaza bacalaureatul la nivel de tara! Procent anticipat de mine a fi cel corect, in cateva articole anterioare. Trebuie sa recunoastem si cuplarea la acest demers a majoritatii membrilor din comisiile de bac, fie ei supragehetori, corectori, presedinti. Mai de frica, mai din convingere, au inteles si ei ca nu putem merge cu minciuna la infinit. Ca sa nu ajungem in situatia Greciei! Iar elevii, inclusiv cei picati, au inteles si ei care este realitatea. De asta nici n-au avut loc proteste si violente, in ciuda dorintelor unora! Si totusi, ce sa facem in continuare?

Sa oferim tinerilor mai multe si diversificate trasee educationale. Nu doar cel liceal, ci si scoala profesionala, cursuri de formare profesionala, trasee prevazute de Legea Educatiei Nationale (LEN) Fiecare traseu educational sa beneficieze de curricule adecvate scopului. Adica nu toata lumea trebuie sa stie integrale, derivate, fizica cuantica, teorie literara. Ca nici nu le foloseste in viata! Sa diversificam bacalaureatul in trei tipuri: A- bacalaureat stiintific, pentru cei care doresc si pot sa mearga in invatamantul superior, in varianta de acum, atat pentru filiera teoretica cat si pentru cea tehnologica; B-bacalaureat profesional, mult mai simplu, cu accent pe partea tehnica si/sau economica, competente de comunicare si informatice, pentru viitori tehnicieni, dar fara drept de acces in invatamantul superior; C- bacalaureat vocational, pentru invatamantul vocational (sportiv, artistic), cu acces in invatamantul superior doar in domeniul in care s-au pregatit in liceu. Iar elevii din filiera tehnologica care au sustinut un bacalaureat de tip A sa aiba acces doar la facultati tehnice sau economice; Sa legam salarizarea profesorilor de performanta si rezultatele muncii; Sa mentinem rigoarea la evalurile sumative, pentru a avea diagnostice clare si precise ale calitatii sistemului. (Cand te duci la o radiografie, nu te astepti sa-ti spuna medicul: n-ai nimic, du-te acasa si mori impacat!); Sa impunem taxe pentru toti studentii, sa nu se mai joace de-a facultatea pe banii bugetului. Cei merituosi, dar lipsiti de mijloace materiale, pot fi ajutati cu burse si credite pentru studii garantate de stat; Sa depolitizam, descentralizam si reprofesionalizam sistemul de invatamant preuniversitar. Sa stimulam invatamantul privat, deci competitia, singura generatoare de calitate (prin finantarea urmeaza elevul, inclusiv in invatamantul privat, lucru prevazut de LEN). S-a vazut ca a fi de stat nu este de loc o garantie a calitatii; Sa nu amagim parintii si elevii ca prin diplome cat mai multe, inclusiv universitare, pot ajunge la joburi bine platite. Ca nu este cazul. In structura joburilor din piata muncii, 80-90% nu necesita diplome universitare;

Concluzie Suntem la un moment de cotitura. In care imperativul este sa renuntam la ipocrizie si mistificare. Sa vedem care sunt cerintele pietei globalizate a muncii , sa nu cheltuim bani aiurea pe diplome care nu valoreaza nimic. Doar ca sa imbogatim proprietarii fabricilor de diplome universitare. Sa devenim mai pragmatici, cu ochii larg deschisi asupra realitatilor economice si sociale ale vremurilor noastre. Ca sa nu ajungem in situatia Greciei.

SONDAJ DE OPINIE Psiholog si fost ministru al Educatiei, profesorul Mircea Miclea .: Un elev intervievat de HotNews, deja acceptat la o facultate din Marea Britanie, a afirmat ca atmosfera din acest an a fost mai tensionata din cauza camerelor de luat vederi. Mircea Miclea: Cercetarile stiintifice arata foarte clar: cunostintele bine consolidate nu sunt afectate de nivelul de anxietate. Punct. .M.: Generalizand, exista doua modele de a educa: prin recompensa si prin pedeapsa. Care dintre acestea doua credeti ca predomina astazi in sistemul educational romanesc? Mircea Miclea: Cred ca predomina recompensa fara performanta. Daca ne uitam la modul in care se face admiterea la universitati: e suficient sa-ti depui dosarul ca sa fii admis. E suficient sa promovezi doar o parte din examenele dintr-un an de studiu ca sa fii socotit promovat. E o recompensa foarte putin asociata cu performanta. -Noi am introdus n jude nc de anul trecut, de la sesiunea din august a examenului de bacalaureat, sistemul de supraveghere video la acest examen. I-am prezentat atunci acest sistem pilot ministrului Funeriu care l-a apreciat", a declarat, pentru gndul, Doru Resmeri, eful ISJ Galai. El a explicat c ideea a pornit de la rezultatele unui sondaj printre cei care au trecut examenul de bacalaureat n sesiunea iunie - iulie 2010 i c sistemul video a fost introdus n coli din judeul Galai de la sesiunea din august a bacalaureatului 2010 Examenul de Bacalaureat 2011 a adus n prim plan o situaie dramatic a colii romneti supravieuirea prin fraud. Profesorii umilii din cauza salariilor nchideau ochii la furtiagurile de la examene, elevii prefereau fiuicile de pe internet dect s nvee, iar acum a venit vremea scadenei. Ani de zile, promovabilitate la bacalaureat de peste 80% n multe judee, btnd chiar 90% n altele, era considerat motiv de fal pentru dascli. Din cnd n cnd, cte un ministru promitea c va analiza colile n care nu a promovat niciun elev i pe cele cu rezultate foarte bune. Analizele fie rmneau la nivel declarativ, fie erau fcute de ochii lumii, pentru c fruntaii rmneau fruntai, iar codaii la fel. Rezultatele la testele internaionale de scris i de citit, unde Romnia ocupa un loc foarte slab, puteau fi pentru autoriti un prim semnal de alarm asupra faptului c ceva este n neregul n sistem. Iat c, n 2011, nainte de contestaii apare o situaie unic n istoria postdecembrist a Romniei: mai puin de jumtate din numrul celor care au participat la examen au promovat, mai precis doar 44,47%, iar 661 de candidai au fost eliminai pentru c au fost prini copiind. Autoritile nu se pot mndri cu acest rezultat, n schimb au fcut un pas mare pentru oprirea fraudei. Adic, pentru prima dat, profesorii i-au fcut datoria, au fost foarte exigeni, iar elevii nu au mai putut copia, spun cei mai muli inspectori colari. Chiar dac pare ireal, chiar dac ne este ruine, aceasta este situaia. De fapt, de ce s-a ajuns la aceste rezultate foarte slabe? n primul rnd pentru c modelele promovate timp de 20 de ani sunt, de cele mai multe ori, personaje care au reuit n via uor, dnd pag, nelnd, mergnd cu ceva furtiaguri. n acest sistem s-a dezvoltat i marea industrie a diplomelor de studii. Iar astzi avem cele mai slabe rezultate la bacalaureat, doar 44,47% promovai, nainte de contestaii, sunt de prere muli profesori. Giurgiu - judeul cu cele mai slabe rezultate la Bacalaureat n 2011 Cea mai sczut rat de promovabilitate s-a nregistrat n judeul Giurgiu. Aici, doar 20% dintre elevi au promovat examenul de Bacalaureat anul acesta. Nici la Cara nu au fost rezultate bune. Mai puin de 25% dintre cei care au susinut examenul maturitii, au obinut note de trecere. Urmeaz judeele Mehedini, Galai, Timi, Arad, Hunedoara, Dolj, Alba, Dmbovia i Vrancea, unde promovabilitatea nu a depit 40%. 4

n 25 de judee, rezultatele elevilor au artat un procentaj de absolvire a BAC-ului cuprins ntre 40 i 60 de procente. Doar n dou judee ale rii adolescenii au pus puin burta pe carte n acest an. n Harghita i Suceava s-au ntregistrat rezultate mai bune. 64,03 respectiv 65,03% a fost rata de promovabilitate aici. Promovabilitatea n judeul Iai este de 41,9% nainte de contestaii, iar la dou grupuri colare, din localitile Holboca i Vldeni, niciunul dintre candidai nu a trecut probele evalurii. eful ISJ Iai spune c n judeul Iai examenul de bacalaureat a fost corect, supravegherea n sli a fost serioas, iar evaluarea a fost obiectiv. "Nu exist teze asemntoare", susine eful ISJ Iai. La Sibiu este nc normalitate. Inspectoratul colar Judeean Sibiu a anunat c promovabilitatea la examenul de bacalaureat este, n jude, de 53,8% naintea depunerii contestaiilor, ncadrndu-se n media ultimilor ani. n schimb, la Botoani rezultatul la bacalaureat este mult sub ateptri - 56%. Cu mult sub ce a fost n anii anteriori, n condiiile n care n 2009 au promovat acest examen 98% dintre candidai, iar n 2010, 82%. "Este cu mult sub ateptrile noastre, ns este rezultatul unei evaluri corecte. Trebuie s le mulumesc celor care s-au implicat n evaluarea corect a elevilor, pentru c nvmntul are acum nevoie de corectitudine. Ct despre cei care au venit s-i ncerce norocul la bacalaureat, le doresc pregtire uoar i ct mai mult noroc la sesiunea din toamn", a spus inspectorul colar general al judeului Botoani, Ada Macovei. n Bihor, promovabilitatea la examenul de bacalaureat este de 50,38%, mult mai mic dect cea din sesiunea iulie 2010 (87,48%) i cea din iulie 2009 (87,60 %). n acest jude, la Grupul colar Agricol din comuna Bor promovabilitatea a fost de 7,41 la sut, la Liceul "Andrei aguna" din Oradea au promovat 8,11 la sut din candidaii prezentai la examen i la Colegiul "Mihai Viteazu" din Oradea, 12,63 la sut. Inspectorul general colar al judeului Bihor, Dorel Luca, susine c principala cauz a scderii promovabilitii este reducerea proporiei fraudelor. n judeul Covasna, promovabilitatea naintea contestaiilor este de 44,29%, n timp ce la sesiunea din vara anului trecut examenul era promovat de 72,12% dintre candidai. Cele mai slabe rezultate ale judeului sunt 0,99% la Grupul colar Agricol i de Industrie Alimentar "Gaman Janos" i 1,25% la Grupul colar "Puskas Tivadar" din Sfntu Gheorghe. n judeul Timi au promovat 31,79% dintre cei care s-au prezentat la examen, cel mai slab rezultat din ultimii 20 de ani, cu mult sub procentul nregistrat anul trecut - 82,84. La patru licee din Timioara - CFR, UMT, Silvic i Agricol - niciun elev nu a promovat examenul. n judeul Dolj, doar 39,74 la sut dintre cei 7.221 de elevi din judeul Dolj nscrii la bacalaureat au promovat examenul, n timp ce anul trecut promovabilitatea a fost de 67%. Promovabilitatea la bacalaureat n judeul Mure este de 45,56%, n nou uniti colare fiind nregistrate sub zece procente, ntre care i cea din localitatea Band, unde niciun elev nu a luat examenul.

n judeul Braov, promovabilitatea la examenul de bacalaureat este de 45,89% nainte de contestaii, procent mai mic dect cel nregistrat n vara anului trecut, de 56,42%. i n judeul Harghita, procentul celor promovai - 64,03- este mai mic fa de cel de anul trecut 72,08. eful ISJ Harghita, Ferencz Salamon Alpar, crede c procent de promovabilitate nregistrat este unul "corect" i "echilibrat". n judeul Hunedoara, procentul celor promovai nainte de contestaii este de 38,36, mai puin de jumtate fa de cel nregistrat n 2010, cnd 85% dintre cei care au susinut bacalaureatul au trecut examenul. Sesiunea de var a bacalaureatului a adus cele mai slabe rezultate din istorie i n judeul Arad, cu o promovabilitate de doar 36,43 %, comparativ cu 86,38% n iulie 2010, n acest an existnd licee cu un singur candidat promovat. "Este cea mai slab promovabilitate de pn acum la bacalaureat. Cred c acest examen nu a fost tratat cu seriozitate n acest an, absolvenii nu au nvat. Pe de alt parte, comisiile de examinare i supraveghetorii au fost mai exigeni ca n anii trecui", spune inspectorul colar general, Mirela Aldescu. n Vrancea, unde au promovat 38,73% dintre candidai, cauza ar fi, dup cum spune inspectorul general colar, slaba motivaie a nvrii. Procentul nregistrat n acest an este cu mult sub cel de anul trecut, care a fost de 64,1%. "Printre motivele care au dus la aceast situaie se afl slaba motivaie a nvrii, neimplicarea familiei, lipsa locurilor de munc, grupurile sociale defavorabile dezvoltrii armonioase a personalitii, diminuarea autoritii cadrelor didactice, salarizarea neatractiv a dasclilor, schimbarea modelului cultural, dar i abandonarea valorilor tradiionale", susine Maria Lupu, inspector colar general adjunct. n Bistria-Nsud, doar 44,19% dintre elevii care au susinut bacalaureatul au reuit s promoveze examenul. La Cluj, promovabilitatea la examenul de bacalaureat este de 54,07%, procent mai mic dect cel nregistrat n aceeai perioad a anului trecut, de 65%. Peste 70 la sut dintre elevii care au susinut examenul de bacalaureat n judeul Mehedini nu au reuit s promoveze, iar la dou licee niciun candidat nu a obinut medii de trecere. La Grupul colar Agricol i Colegiul Tehnic de Transporturi Auto, ambele din Drobeta-Turnu Severin, promovabilitatea a fost zero. i n Capital, rezultatele din acest an au fost mai slabe ca niciodat. Promovabilitatea la bacalaureat n Capital a fost de 42,03 la sut, cea mai mic nregistrat dup Revoluie, spune inspectorul general colar, Cristian Alexandrescu. n urm cu un an, procentul celor care promovau examenul era de 61,26, iar n 2009, de 76,32. Dac este s facem o comparaie cu rezultatele finale din ali ani, 2011 este cel mai slab din istorie. n 2010, promovabilitatea la prima sesiune a Bacalaureatului a fost de 67,4%, cea mai slab din ultimul deceniu. Din anul 2001, rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat nu a cobort la nivel national sub pragul de 75%. Cele mai bune rezultate au nregistrat elevii care au absolvit liceul n anul 2002. Atunci promovabilitatea a fost de 86,71%, iat, aproape dubl fa de anul acesta. Potrivit calendarului examenelor, publicat de Ministerul Educaiei, contestaiile se depun doar luni, iar soluionarea acestora se va realiza n perioada 5 - 7 iulie. Afiarea rezultatelor finale are ca termen limit data de 8 iulie. 6

Ce spun profesorii i prinii despre slabele rezultate de la Bacalaureat 2011 Rectorul Universitii "Babe-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca, Andrei Marga, fost ministru al Educaiei, consider c procentele de promovabilitate ale bacalaureatului sunt "alarmante", rezultatele nregistrate indicnd faptul c este vorba despre "cea mai slab nvare din istorie". La rndul lor, prinii fac autoritile responsabile pentru situaia dezastruoas de la bacalaureat. Ei spun c rezultate slabe de la bacalaureat au fost cauzate de atitudinea autoritilor de discreditare a cadrelor didactice i a elevilor, dar i de lipsa msurilor coerente i eficiente care s conduc la mbuntirea real a procesului instructiv-educativ. n opinia Federaiei Naionale a Asociaiilor de Prini-nvmnt Preuniversitar, Ministerul Educaiei s-a mulumit s instaureze msuri pentru eliminarea posibilitilor de fraud din slile de examene, lucru ludabil, dar care s-a fcut fr a asigura un climat unitar la nivel naional. Prinii cred c acest lucru trebuia fcut discret, fr a instaura stresul asupra copiilor i fr ca acetia s fie tratai din start ca infractori. Ministrul Educaiei declara recent c la examenul de bacalaureat i-au fcut treaba cadrele didactice, i-au fcut treaba corectorii, i-a fcut treaba Ministerul Educaiei. "Nu trebuie s facem confuzie ntre mijloacele pe care le utilizm i scopul n care utilizm aceste mijloace. Eliminarea de la bacalaureat a 661 de candidai, dublu fa de anul trecut, nu este deloc fericire. Ceea ce este important e c Romnia nu se poate nsntoi dect prin adevr, dect dac sistemul educaional furnizeaz an de an oameni care tiu c rezultatele se obin prin perseveren, prin munc, prin onestitate i c frauda nu este o soluie. Acum lucrurile se fac serios, sistematic", spunea ministrul Daniel Funeriu. Dezbatere REALITATEA.NET: Cele mai mici note din istorie la Bac. Cine este vinovat? Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/dezastru-la-bacalaureat-2011-veziharta-promovabilitatii-pe-judete_849923.html#ixzz1wReQ0TI Msurile de securitate pentru eliminarea fraudei la examenul de bacalaureat au fost sporite, iar cei care copiaz vor fi i mai drastic sancionai, ei fiind eliminai i primind interdicie de a participa la dou sesiuni, a anunat, mari, ministrul Educaiei, Daniel Funeriu. "Cuvntul cheie la bacalaureat este stabilitate. Coninutul probelor i modul de desfurare este cvasiidentic cu cel de anul trecut, mai puin calendarul. Ca element de noutate au fost ntrite msurile care vizeaz politica MECTS de toleran zero fa de fraud. Cel mai puternic semnal de reform, nu doar n educaie i n societate, este s avem toleran zero fa de fraud", a apus ministrul Educaiei. El a precizat c au fost luate cteva msuri pentru eliminarea fraudei, solicitndu-se inspectoratelor colare s asigure pentru organizarea bacalaureatului ct mai multe sli de clas prevzute cu camere de luat vederi Reamintesc c este interzis accesul n sal cu telefone mobile sau alte astfel de instrumente. Tot pe palierul preveniei au fost transparentizate toate msurile, astfel c organizaii de prini i reprezentani ai organizaiilor nonguvernamentale care au fost acreditate de ctre inspectoratul colar judeean vor putea s aib acces la tot ceea ce ine de supravegherea examenelor i la procedurile de desfurare a bacalaureatului", a mai spus ministrul Educaiei. De asemenea, au fost ntrite i ridicate la nivel sporit sanciunile pentru cei care au fraudat.

Este vorba de interdicia de a da bacalaureatul urmtoarele dou sesiuni, n cazul celor care sunt prini copiind. Aadar, cnd vorbim despre bacalaureat spunem stabilitate, organizare ireproabil, transparentizare sporit prin accesul observatorilor acreditai la supraveghere. Toi inspectorii generali colari au fost instruii s colaboreze cu organele de anchet n cazul fraudelor", a adugat Funeriu. MECTS va institui, la fel ca anul trecut, o linie verde pentru semnalarea tuturor tentativelor i cazurilor de potenial fraudare, a mai spus ministrul. "La acest Tel Verde pot fi semnalate eventualele situaii privind acordarea de foloase materiale necuvenite sau tentative de acest fel. n plus, pot fi semnalate eventualele cereri sau presiuni asupra copiilor i prinilor pentru pag. Este interzis paga n nvmnt, fie c este vorba de bacalaureat, alt examen sau nscrierea n clasa nti", a conchis ministrul Educaiei, Daniel Funeriu A fi sau a nu fi camere video la examenul de Bac? Numirea ministrului Ioan Mang la Educatie a fost asociata cu lipsa camerelor video de la Bacalaureatul din vara aceasta. Dupa rezultatele proaste obtinute anul trecut, el a criticat sistemul de camere video. Cu toate acestea, Ioan Mang a declarat luni ca nu se va abate de la exigentele pe care Funeriu le-a impus. Ioan Mang, noul ministru al Educatiei si-a sustinut propunerile pentru urmatoarea perioada, in fata comisiilor de specialitate din Parlament. Astfel, acesta a declarat ca nu doreste sa renunte la camerele video din salile de examen, pastrand asadar ordinul lui Funeriu. Totodata, Ioan Mang nu va renunta nici la clasa pregatitoare. S-a declarat emotionat si stie ca are de indeplinit un mandat greu, care asa cum a declarat: "incepe la finalul unui an scolar si universitar, iar primele sarcini vor fi sa gestionam examenele de bac si admitere la liceu, locurile la facultati, distribuirea lor, problema clasei pregatitoare. Acestea sunt primele ganduri pe care le am daca vom trece de Parlament". IN acest eseu voi aborda tema schimbrii introduse de ctre Ministerul Educa iei si anume amplasarea camerelor de luat vederi la examenul de Bacalaureat in 2011. Aceast decizie a strnit reacii diverse att din partea elevilor i a profesorilor, dar mai ales din partea prinilor. n timp ce unii vd aceast iniiativ ca una benefic, alii o critic susinnd ca ar putea fi unfactor de stres n plus pentru elevi. Personal, tind s cred c decizia dat de ctre Ministerul Educaiei este una favorabil deoarece rezultatele obinute n acest context vor fi cele reale.Cel mai important aspect al acestei schimbri este micorarea dramatic a ncercrilor de fraud, dac nu chiar eradicarea lor, deoarece dac un elev va fi prins ncercand s copieze va fiacceptat din nou la proba de Bacalaureat abia peste doua sesiuni. n plus, aceste camere vor avea i rolul de a-i suprave ghea pe profesorii prezeni in slilede examen care ar putea fi tentai s-iajute pe elevi. Ministrul Educaiei Daniel Funeriu a precizat:"Cel mai important este cadruldidactic din spatele camerei video, nu camera video n sine. Sper ca cei care sunt tent ai s fraudeze, profesori sau elevi, s neleag ca faptele nu vor fi nepedepsite". Un al doilea lucru benefic care s-a observat n urma introducerii camerelor de luat vederi a fostacela ca dup muli ani rezultate obinute n urma examenului au fost cele reale i din pcate nuau fost dintre cele mai bune. Promovabilitatea foarte scazut fat de anii trecuti (doar 44,7%) a evideniat faptul c examenul de bacalaureat a adus n prim plan o situaie dramatic a coliiromneti supravieuirea prin fraud. Profesorii umilii din cauza salariilor nchideau ochii la furtiagurile de la examene, elevii prefereau fiuicile de pe internet dect s nvee, iar acum avenit vremea scadeneiConform site-ul Mediafax.Un alt impact major pe care a avut-o decizia de a se introduce camere de luat vederi a 8

fost lanivel universitar. Dac in anul 2009, anumite judete cum ar fi Mehendinti aveau o medie depromovabilitate de 98%, implicit numrul studenilor era unul foarte ridicat. Raportndu-ne lasituatia de anul aces ta este evident faptul ca nu toi absolvenii de liceu sunt n stare sa intre saus termine o facultate. Acest lucru ridic o alt mare problema actual, dup cum susine i Stefan Vlaston n articolul inti tulat Bacalaureat 2011. Prime concluzii si observaii: Trecerean cativa ani, de la 150.000 de studeni c Ii aveam in 1990, la 800.000, nu se putea face dect cu preul decderii nvmntului superior la cote de avarie. De cealalta parte a baricade i sunt cei care afirma ca muli dintre elevii care au picat examenulau fost influentati de ctre prezena camerelor de filmat in slile de examen care au reprezentatun factor de stres in plus. Acest lucru este infirmat de catre fostul Ministru alEducaiei Mircea Miclea ntr-un interviu acordat site-ului hotnews.ro: Aceasta e o modalitate de a se apra a celorcare au avut performante foarte slabe sau o chestiune manipulata politicsentimentul care a aprut a fost de mai mare responsabilitate. Chiar dac poate a fost asociat cu o anumita teama. Dar acea teama care te face mai responsabil, e o teama bun O alt problem care s-a pus n discuie n legatur cu instalarea sistemelor de supraveghere afost aceea c nu este dect nc o afacere facut pe bani publici cu firmele care comercializeazsisteme electronice. Florina Stoian, sefa ISJ, a afirmat ns c dotarea se va face din fonduri de austeritate: Fr mari cheltuieli. Se vor monta camere video de calculator. Una cost in jur de10 ron i va fi legat la calculatoarele existente in laboratoarele de informatic .n concluzie, introducerea camerelor de luat vederi in timpul examenului de Bacalaureat esteuna extrem de benefic deoarece au promovat doar cei care au meritat i acesta poate fi primulpas spre reconstruirea sistemului de educaie din Romania Ei ca ei, dar parintii lor sunt de-a dreptul disperati, mai ales ca regulile sunt draconice. Cine face prostia sa copieze va fi acceptat la bacalaureat abia peste doua sesiuni. Adica, in septembrie 2012. Constienti de faptul ca isi pot inchide singuri viitorul multi tineri au uitat de vechile prietenii si au raspuns doar pentru ei. De copiat nici nu s-a pus problema, asa ca fituicile si daca au fost pregatite au ramas in buzunar. Cei care au tocit manualele din vreme au iesit fericiti din sala. Pentru ei subiectele au fost usoare, mai ales ca au fost posibile si discutiile libere. Nici nu se va pune problema unor discutii libere si la probele scrise. Elevii vor fi filmati pas cu pas, iar supraveghetorii nu-i vor scapa din ochi. Pentru evitarea fraudelor Ministerul Educatiei a pus la dispozitie si un tel verde. Oricine poate suna gratuit la 0800801100, in cazul in care observa vreo neregula. Telefon care luni n-a prea sunat.