Sunteți pe pagina 1din 1

Cea mai mare hidrocentral din ziua de astzi din lume, Itaipu , de la grania dintre Brazilia i Paraguay, are

o capacitate de 14.000 megawai, n timp ce potenialul hidroenergetic al Romniei este de 15.000 megawai (dintre care numai 40% este valorificat).

4 Irigatiile

Agricultura are nevoie si ea de cantitati foarte mari de apa, in functie de felul culturii, de perioadele de dezvoltare si de situatia climatica a unei regiuni. Apa pentru diversele sisteme de irigatii (canale, bazine, stropitori) poate fi luata din rauri, lacuri, bazine de retentie, ape subterane). Inceputurile irigatiilor se pot cita inca de acum 4000 de ani, cand se practicau in Egipt si in China, iar mai tarziu, in Mesopotamia si India. Parasirea sistemelor de irigatii din jurul orasului Bagdad a transformat terenurile, foarte productive odinioara, intr-un adevarat desert. Cartagina, altadata infloritoare datorita retelei sale de canale, a devenit astazi un centru situat in zona desertica a Saharei. Pe de alta parte, in unele regiuni ale Pamantului, practicarea irationala a irigatiilor a dus la degradarea solurilor prin saraturare sau prin inmlastinire. De aceea este foarte necesar sa se cunoasca aspectele legate de structura solului si de necesarul de apa al culturii respective, atunci cand se procedeaza la irigarea acestora. V Hidrografia orizontului local

Comuna Mileanca este situat n partea de nord a judeului Botoani i este format din 4 sate: Mileanca, Codreni, Selistea i Scutari. Teritoriul comunei este strbtut de prul Podriga. Satul Mileanca avea pe vremuri o aezare favorabil, fiind amplasat pe importantul drum ce venea de la marea Baltic prin Polonia, spre Marea Neagr. Acest drum trecea prin Camenia, Hotin, Snyatin, traversa pe la Rdui Prut i apoi prin Mileanca ajungea la Dorohoi (reedina Trii de Sus). De aici drumul cobora, trecnd Prutul prin dreptul Iailor, spre Cetatea Alb. n legtur cu acest drum trebuie pus i Podul de Piatr ce se afla peste prul Podriga, la hotarul Milencii, pe care tradiia l atribuie lui tefan cel Mare. Podul avea un arc de piatr aproape semicircular, pe sub care pe la 1900 nc mai putea trece un om clare.