Sunteți pe pagina 1din 12

EFICIENTA ECONOMICA 1.

Pragul de rentabilitate sau punctul mort reprezinta: a) o stare de la care o entitate economica poate obtine ulterior fie pierdere fie profit; b) o stare in care veniturile societatii scad sub nivelul cheltuielilor; c) o stare in care cheltuielile depasesc veniturile. 2. Criteriul de optimalitate sau al optimului economic presupune: a) ca dintr-o multitudine de variante ale eficientei economice sa putem alege una corespunzatoare; b) o multitudine de variante ale eficientei economice bazate pe combinarea diferita a factorilor de productie; c) ca dintr-o multitudine de variante ale eficientei economice, bazate pe combinarea diferita a factorilor de productie, sa putem alege pe cea mai buna, pe cea optima. 3. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata: a) orice varianta de eficienta este optima; b) orice varianta optima este eficienta; c) nu orice varianta optima este eficienta. 4. Productivitatea sociala a muncii ca indicator macroeconomic se determina: a) ca raport intre produsul intern brut si numarul de salariati; b) ca raport intre produsul intern brut si productivitate; c) ca raport intre produsul intern brut si venitul national. 5. Eficienta mijloacelor fixe ca indicator macroeconomic se determina: a) ca raport intre volumul productiei si capitalul fix; b) ca raport intre produsul intern brut si mijloacele fixe noi; c) ca raport intre produsul intern brut si volumul valoric al mijloacelor fixe. 6. Eficienta investitiilor ca indicator macroeconomic se determina: a) ca raport intre volumul investitiilor si produsul intern brut; b) ca raport intre produsul intern brut si volumul investitiilor; c) ca raport intre produsul intern brut si volumul investitiilor corectate cu levierul. 7. Cu cat valoarea indicatorului productivitatii sociale a muncii la nivel macroeconomic este mai mare, cu atat: a) resursele la nivel national sunt folosite mai eficient; b) numarul de salariati este mai mare; c) produsul intern brut este mai mare. 8. Productivitatea muncii la nivel microeconomic se poate determina astfel: a) W= Q / Ns sau W=Q / T b) W= Q / Ns sau W=T / Q c) W= Ns / Q sau W=Q / T in care: W (productivitatea muncii) Q (volumul productiei) Ns (numarul de salariati) T (timpul lucrat) 9. Cu cat eficienta folosirii capitalului fix este mai mare cu atat:

a) la un volum dat al capitalului se obtine o productie mai mare; b) la un volum dat al productiei exista un nivel constant al capitalului; c) retehnologizarea intreprinderii se reflecta intr-un nivel preponderent al capitalului. 10. Rata profitului la nivel microeconomic se determina ca raport intre: a) cifra de afaceri si profit; b) cheltuieli si profit; c) profit si cheltuieli sau profit si cifra de afaceri. 11. Cu cat rata profitului este mai mare cu atat: a) profitul este mai mare; b) agentul economic este mai eficient; c) profitul este mai mare in raport cu cifra de afaceri. 12. Functia de productie COBB-DOUGLAS este: a) y=A x L x K b) y=A x L x K c) y=A x K x L in care: y este productia exprimata in forma baneasca L este munca utilizata K este capitalul in functiune este coeficientul de elasticitate a productiei fata de capital este coeficientul de elasticitate a productiei fata de munca utilizata A este factorul de proportionalitate 13. Ecuatia fundamentala a modelului Leontieff al balantei legaturilor dintre ramuri este urmatoarea: a) x = (E A) 1 x y b) y = (E A) 1 x x c) x = (A E) 1 x y in care: x este vectorul productiei totale a ramurilor A este matricea coeficientilor tehnologici E este matricea unitate (E A) 1 este matricea coeficientilor cheltuielilor totale sau matricea inversa a matricei A y este vectorul cererii sau consumului total 14. Eficienta marginala reprezinta raportul dintre: a) costurile marginale si veniturile marginale b) veniturile marginale si costurile marginale c) eficienta medie si eficienta totala 15. Eficienta alocativa se realizeaza atunci cand valoarea pe care consumatorii o acorda unui bun sau serviciu este reflectata prin disponibilitatea acestora de a plati un anumit pret, egal cu costul resurselor utilizate pentru producerea bunului sau serviciului respectiv. a) adevarat b) fals

16. Eficienta productiva se refera la costurile de productie ale unei firme si vizeaza atat termenul scurt cat si pe cel lung, in conditiile realizarii unei productii la costuri minime a) adevarat b) fals 17. Dupa factorul timp, indicatorii de eficienta economica pot fi: a) pe termen scurt si pe termen lung b) statici si dinamici c) temporari si atemporari 18. Dupa gradul de complexitate, indicatorii de eficenta economica pot fi: a) statici si dinamici b) complecsi si partiali c) analitici, sintetici si complecsi 19. Cand o variabila dependenta se poate explica ca o functie de n variabile independente avem o ecuatie de: a) regresie multipla b) regresie simpla c) regresie alternativa 20. Ecuatia y = a + bx, este o: a) regresie multipla b) regresie alternativa c) regresie simpla 21. Capacitatea de productie reprezinta: a) capacitatea de productie care poate face fata cresterii de produse pe piata in conditiile marginalizarii costurilor de productie; b) cantitatea maxima de productie ce se poate obtine intr-o perioada mai mica de timp decat cea a concurentei in conditii normale de functionare impuse de utilizarea deplina a capitalului fix si se masoara in unitati fizice; c) un indicator de magnitudine a volumului productiei, care tine seama numai de potentialul unei firme de a realiza efecte care se pot exprima in unitati fizice sau valorice, fara a avea in vedere cheltuielile necesare pentru obtinerea productiei respective. 22. Capacitatea de productie, numarul de salariati si productivitatea muncii sunt: a) indicatori de baza ai eficientei economice b) indicatori generali ai eficientei economice c) indicatori specifici ai eficientei economice 23. Volumul capitalului investit este un: a) indicator de baza al eficientei economice b) indicator general al eficientei economice c) indicator specific al eficientei economice 24. Volumul capitalului investit se determina cu ajutorul formulei: a) It = Id-Ic+Mc+Chs b) It = Id+Ic+Mc+Chs c) It = Id+Ic-Mc+Chs in care: It=investitii totale Id=investitii directe conform devizului general Ic=investitii colaterale Mc=necesarul de mijloace circulante pentru primul ciclu de productie Chs=cheltuieli suplimentare

25. In categoria capitalului pasiv intra: a) masini, instalatii, utilaje b) capitalul financiar c) cladirile 26. In categoria capitalului activ intra: a) masini, instalatii, utilaje b) capitalul financiar c) cladirile 27. In cadrul duratei de realizare a lucrarilor de investitii se urmareste: a) minimizarea volumului fondurilor imobilizate b) maximizarea parabolei lui Gauss c) minimizarea raportului de compresie a utilajelor 28.Durata de functionare a unui obiectiv investitional se subdivide in: a) durata de declin a productie, durata normala de functionare, durata minima b) durata de atingere a parametrilor proiectati, durata normala de functionare si durata de maximixare c) durata de atingere a parametrilor proiectati, durata normala de functionare si durata de declin a productiei 29. Investitia specifica reprezinta raportul dintre: a) investitia totala si valoarea productiei b) investitia totala si investitia medie c) investitia totala si investitia minima 30. Termenul de recuperare a investitiei se determina ca raport intre: a) profit si investitia totala b) volumul total al investitiilor si profitul anual c) durata de functionare normala si profit 31. Coeficientul de eficienta economica a investitiilor reprezinta: a) inversul termenului de recuperare b) multiplicatorul termenului de recuperare c) nici una de mai sus 32.Cheltuielile echivalente sau recalculate reprezinta produsul matematic dintre: a) costurile anuale, durata de recuperare si profit b) investitia medie, costurile medii si durata minima de functionare c) investitia totala, costurile anuale si durata de functionare 33. Randamentul economic exprima: a) profitul obtinut de un agent economic dupa recuperarea investitiilor, b) randamentul utilajelor care functioneaza la capacitate maxima c) profitul repartizat pentru rambursarea inprumuturilor 34. Care din indicatorii de mai jos sunt indicatori de baza: a) rentabilitatea si randamentul economic b) randamentul economic si cheltuielile echivalente specifice c) cheltuielile echivalente specifice si profitul 35. Efectele generate in urma procesului de productie al unui agent economic care influenteaza in mod pozitiv sau negativ activitatea unor terte persoane se numesc: a) duritati

b) externalitati c) efecte propagate 36. Acea situatie a economiei sau societatii in care imbunatatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ nu duce la inrautatirea situatiei economice a altor indivizi, fie chiar si a unuia singur este specifica criteriului de optimalitate: a) Pareto b) Domar c) Hicks-Kaldor 37. Problema compensarii situatiei indivizilor mai defavorizati se regaseste in criteriul de optimalitate a lui: a) Hicks-Kaldor b) A. Marshal c) Arthur Cecil Pigou 38. In cazul criteriului Hicks, o activitate va contribui la optimizarea Pareto daca suma maxima pe care perdantii sunt dispusi sa o ofere castigatorilor, pentru a prevenii schimbarea, este: a) mai mica dacat suma minima pe care castigatorii o vor accepta ca mita pentru a renunta la schimbare b) mai mare dacat suma minima pe care castigatorii o vor accepta ca mita pentru a renunta la schimbare c) mai mica dacat suma minima pe care castigatorii nu o vor accepta ca mita pentru a renunta la schimbare 39.Externalitatile negative reprezinta costuri, prejudicii, efecte nefavorabile, de natura economica si sociala induse de catre agentii economici persoanelor fizice si juridice terte sau partilor terte a) fals b) adevarat 40. Costul marginal privat reprezinta: a) costul la care un producator isi realizeaza productia, interesandu-l efectele nefavorabile pe care le cauzeaza tertilor b) costul la care un producator isi realizeaza productia, fara sa-l intereseze efectele nefavorabile pe care le cauzeaza tertilor c) costul la care un producator nu isi realizeaza productia, imputandu-l tertilor 41. Costul marginal social reprezinta: a) suma dintre costul marginal privat si costul marginal extern b) diferenta dintre costul marginal privat si costul marginal extern c) raportul dintre costul marginal privat si costul marginal extern 42. Beneficiul individual pe care il realizeaza un agent economic in cadrul pietei concurentiale, fara sa-l intereseze posibilele externalitati pe care le induce tertilor reprezinta: a) beneficiul marginal social b) beneficiul marginal extern c) beneficiul marginal privat 43. Internalizarea externalitatilor negative se realizeaza prin: a) subventii producatorilor nerentabili b) taxe si impozite corective c) taxe de prima inmatriculare 44. Externalitatile pozitive mai poarta denumirea de : a) costuri marginale externe b) beneficii marginale externe

c) costuri si beneficii 45. Beneficiul marginal social reprezinta: a) suma dintre beneficiul marginal privat si beneficiul marginal extern b) diferenta dintre beneficiul marginal privat si costul marginal extern c) raportul dintre beneficiul marginal privat si beneficiul marginal extern 46. Beneficiul marginal extern reprezinta: a) beneficii pentru care tertii platesc b) beneficii pentru care tertii nu platesc c) beneficii pentru care tertii platesc proportional 47. Internalizarea externalitatilor pozitive presupune un proces instrumentat prin politicile autoritatilor publice locale si centrale, cu influenta directa asupra nivelului optim al productiei din punct de vedere social a) adevarat b) fals 48. Prin icluderea beneficiului marginal extern in beneficiul marginal privat are loc: a) externalizarea externalitatilor pozitive b) internalizarea externalitatilor negative c) internalizarea externalitatilor pozitive 49. Subventiile corective mai pot genera ceea ce numim: a) beneficiul social net b) costul corectiv net c) beneficiul corectiv net 50. Raportul dintre profitul curent si activul total reprezinta: a) rata rentabilitatii financiare b) rata rentabilitatii economice c) rata rentabilitatii comerciale 51. Rata rentabilitatii financiare se determina ca raport intre: a) profitul net si capitalul propriu b) cifra de afaceri si profit c) activul total si profit 52. Raportul dintre profit si cifra de afaceri ponderat cu 100 reprezinta: a) rata rentabilitatii financiare b) rata rentabilitatii economice c) rata rentabilitatii comerciale 53. Indicatorul care se calculeaza ca raport intre profitul din exploatare si suma volumului mediu al mijloacelor fixe si activelor circulante exprima: a) rentabilitatea capitalului real b) rentabilitatea capitalului circulant c) nici una de mai sus 54. Efectul de levier pozitiv are loc atunci cand: a) rentabilitatea capitalurilor proprii creste concomitent cu indatorarea b) costul indatorarii nu este acoperit de rentabilitatea economica c)o indatorare a firmei este neutra fata de rentabilitatea capitalurilor proprii 55. Efectul de levier negativ are loc atunci cand: a) rentabilitatea capitalurilor proprii creste concomitent cu indatorarea

b) costul indatorarii nu este acoperit de rentabilitatea economica c) o indatorare a firmei este neutra fata de rentabilitatea capitalurilor proprii 56.Efectul de levier nul are loc atunci cand: a) rentabilitatea capitalurilor proprii creste concomitent cu indatorarea b) costul indatorarii nu este acoperit de rentabilitatea economica c) o indatorare a firmei este neutra fata de rentabilitatea capitalurilor proprii 57. Care din urmatoarele afirmatii legate de efectul de levier este adevarata? a) daca rata dobanzii este mai mica decat rentabilitatea economica, cresterea gradului de indatorare are un efect benefic asupra rentabilitatii financiare; b) daca rata dobanzii este mai mica decat rentabilitatea economica, cresterea gradului de indatorare are un efect negativ asupra rentabilitatii financiare; c) efectul de levier se manifesta cand rata dobanzii este mai mare decat rentabilitatea economica. 58. Structura tehnologica a mijloacelor fixe este data de : a) raportul dintre valoarea mijloacelor fixe active si valoarea mijloacelor fixe totale b) raportul dintre productia exercitiului si valoarea mijloacelor fixe totale c) raportul dintre cifra de afaceri si valoarea mijloacelor fixe totale 59. Raportul dintre valoarea mijloacelor fixe noi si valoarea mijloacelor fixe active reprezinta: a) rentabilitatea financiara b) gradul de innoire a mijloacelor fixe c) gradul de casare a mijloacelor fixe 60. Cu cat raportul dintre productia exercitiului si valoarea mijloacelor fixe totale este mai mare cu atat: a) reflecta un consum mai intens de mijloace fixe; b) reflecta o folosire mai buna a capitalului fix din dotare; c) reflecta o uzura mai mare a mijloacelor fixe. 61. Raportul dintre valoarea adaugata si mijloacele fixe totale, ca indicator ce apreciaza eficienta mijloacelor fixe este influentat de: a) progresul tehnic incorporat in capitalul fix; b) cifra de afaceri; c) amortizarea calculata lunar si neinregistrata. 62. Mijloacele fixe active sunt cele care: a) realizeaza in mod efectiv procesul de productie; b) au rolul de a asigura activ conditiile necesare desfasurarii proceselor de munca; c) participa activ la procesul de modernizare. 63. Pragul de rentabilitate se calculeaza dupa urmatoarea formula: CF a) PR = ----------CV-PM CF b) PR = ----------PM-CV CV c) PR = ----------PM-CF

In care: PR pragul de rentabilitate; CF cheltuielile fixe; CV cheltuielile variabile; PM productia medie anuala 64. Cu cat cheltuielile fixe sunt mai mici cu atat pragul de rentabilitate se stabileste la un nivel cat mai scazut: a) adevarat; b) fals. 65. Pragul de rentabilitate depinde de modul de divizare a cheltuielilor totale in cheltuieli fixe si variabile a) fals b) adevarat 66. In cazul in care cifra de afaceri este superioara pragului de rentabilitate, firma isi poate calcula activitatea rentabila, numita marja de securitate ca diferenta dintre: a) pragul de rentabilitate si cifra de afaceri b) randamentul economic si efectul de levier c) cifra de afaceri si pragul de rentabilitate 67. Indicele de securitate reprezinta raportul dintre: a) randamentul economic si marja de securitate b) marja de securitate si cifra de afaceri ponderate cu 100 c) profit si investitia specifica 68.Coeficientul parghiei de exploatare determina: a) elasticitatea rezultatului exploatarii fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri b) elasticitatea profitului fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri c) elasticitatea efectului de levier sau parghiei financiare fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri 69. Coeficientul parghiei de exploatare exprima performanta economica, in cazul unei cresteri a cifrei de afaceri sau riscul economic, in cazul unei diminuari a cifrei de afaceri a) fals b) adevarat 70. Luarea in considerare a influentei complexe a factorului timp asupra valorilor economice ale cheltuielilor si rezultatelor la momente diferite de timp se poate realiza prin: a) tehnica discontarii b) tehnica optimului c) tehnica arbitrajului 71. Tehnica discontarii presupune: a) luarea in considerare a factorilor care au un caracter discontinuu; b) luarea in considerare a influentei complexe a factorului timp; c) luarea in considerare a factorilor umani. 72. Indicatorii de eficienta economica care nu tin cont de factorul timp sunt: a) indicatori atemporari; b) indicatori statistici; c) indicatori statici. 73. Intre indicatorii statici si cei dinamici exista: a) o complementaritate in dublu sens: b) o legatura discontinua temporara; c) o complementaritate in sensul discontarii. 74. Calculele de actualizare:

a) se pot efectua numai anterior punerii in functiune a investitiei; b) se pot efectua numai posterior duratei de executie: c) se pot efectua la orice moment, chiar anterior sau posterior perioadei in care se executa lucrarile de investitii. 75. In cazul in care calculul financiar nu se refera dacat la o singura perioada sau la o fractiune a acesteia, tehnica actualizarii foloseste principiul: a) dobanzii compuse b) dobanzii anuale efective c) dobanzii simple 76. Cand capitalul este depus la banca pentru mai multe perioade de timp si nu se ridica dobanda, are loc mecanismul capitalizarii dobanzii prin: a) incorporarea dobanzii anuale la capitalul initial b) defalcarea dobanzii numai pentru perioada anterioara capitalizarii c) scaderea dobanzii din capital 77. Operatiunea cea mai folosita pentru a calcula valoarea prezenta actuala a unei sume viitoare se numeste: a) tipizare b) actualizare c) nici una de mai sus 78. Factorul de fructificare sau capitalizare arata: a) ce devine o suma initiala de un leu atunci cand creste intr-un ritm anual egal cu intr-o perioada data de n ani; b) ce devine o suma initiala de un leu la o rata a inflatiei actualizata; c) ce devine o suma finala de un leu cand scade continuu. 79. Factorul de actualizare sau discontare ne arata: a) cat valoreaza in prezent o suma de un leu care se asteapta sa fie realizata in viitor dupa n ani. b) cat valoareaza in viitor o suma actuala de un leu; c) cat valoreaza in viitor o suma egala cu cea din prezent. 80. Factorul fondului de reducere indica: a) depozitul anual uniform necesar pentru a depasi un leu intr-un anumit an b) depozitul anual uniform necesar pentru a ajunge la o suma echivalenta intr-un anumit an c) depozitul anual uniform necesar pentru a ajunge la un leu intr-un anumit an 81. Factorul de anuitate indica: a) valoarea in prezent a sumei de un leu obtinuta anual pe o perioada data de timp b) valoarea in viitor a sumei de un leu obtinuta anual pe o perioada data de timp c) valoarea in trecut a sumei de un leu obtinuta anual pe o perioada data de timp 82. Factorul de recuperare a capitalului este: a) inversul factorului de capitalizare b) inversul factorului de anuitate c) nici una de mai sus 83. Factorul de recuparare a capitalului nu ne arata cat trebuie sa platim anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de un leu in n ani. a) adevarat b) fals 84. Angajamentul de capital sau capitalul angajat reprezinta:

a) suma actualizata a costurilor totale de investitii si a celor care nu pot fi actualizate, in perioada anterioara punerii in functiune, la momentul initial al duratei de realizare a investitiilor; b) suma actualizata a angajamentelor asumate prin contractele de investitii de a restitui capitalurile angajate impreuna cu achitarea costurilor corespunzatoare; c) suma actualizata a costurilor totale de investitii si a celor de exploatare ale unui obiectiv, in perioada ulterioara punerii in functiune, la momentul initial al duratei de realizare a investitiilor. 85. Amortismentul este cuprins in angajamentul de capital a) adevarat b) fals. 86. Angajamentul de capital sau capitalul angajat este folosit in fundamentarea deciziilor in ceea ce priveste: a) rambursarea creditelor externe; b) determinarea volumului necesar de fonduri de investitii care trebuie finantate; c) fundamentarea deciziei non profit. 87. Un proiect de investitii este eficient daca: a) angajamentul de capital este mai mic decat valoarea actuala totala a fluxului de lichiditati; b) angajamentul de capital este mai mare decat valoarea actuala totala a fluxului de lichiditati; c) ambele variante de mai sus. 88. Daca valoarea totala a fluxului de lichiditati este mai mica decat angajamentul de capital atunci proiectul este: a) eficient; b) ineficient; c) punctul mort. 89. Avantajul net actualizat total este diferenta dintre: a) angajamentul de capital si venitul actualizat total; b) venitul actualizat total si angajamentul de capital; c) fluxul de lichiditati si angajamentul de capital. 90. Valoarea neta actualizata totala sau venitul net actualizat (VNAT), in termeni absoluti, reprezinta: a) valoarea totala a avantajului economic neactualizat, exprimat in flux de lichiditate, la momentul scoaterii din functiune a obiectivului de investitii; b) valoarea totala a avantajului economic actualizat ponderat cu media fluxului de lichiditate, la momentul inceperii unui proiect de investitii. c) valoarea totala a avantajului economic actualizat, exprimat in flux de lichiditate, la momentul inceperii unui proiect de investitii. 91. Indicele de profitabilitate reprezinta: a) raportul dintre venitul net actualizat total si investitiile totale actualizate; b) raportul dintre venitul net actualizat total si cash flow; c) raportul dintre venitul net actualizat total si investitiile premergatoare; 92. Acea rata de actualizare pentru care suma fluxurilor financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este egala cu cheltuielile de investitii si exploatare efectuate se numeste: a) rata interna; b) rata interna de rentabilitate a fluxului de lichiditati; c) rata interna de rentabilitate.

93. Daca rata interna de rentabilitate este mai mica decat rata dobanzii atunci avem de a face cu un: a) proiect nerentabil; b) proiect rentabil; c) proiect in care avem de a face cu un punct mort. 94. Un proiect rentabil este atunci cand: a) rata interna de rentabilitate este mai mare ca rata dobanzii b) rata interna de rentabilitate este mai mica ca rata dobanzii; c) rata interna de rentabilitate este egala sau mai mare ca rata dobanzii. 95. Cursul net de revenire actualizat denumit si testul Bruno sau cursul de revenire al valutei exprima: a) revenirea monedei nationale in raport cu valutele straine; b) costul intern in valuta al unei unitati in lei interna; c) costul intern in lei al unei unitati de valuta externa obtinuta prin exportul de produse. 96. Cand cursul de revenire actualizat este mai mare ca cursul de schimb al valutei: a) proiectul este eficient b) proiectul nu inregistreaza nici castig nici pierdere c) proiectul este ineficient. 97. Cursul net de revenire actualizat se determina ca raport intre: a) valoarea neta actualizata totala in valuta si angajamentul de capital; b) angajamentul de capital si valoarea neta actualizata totala in valuta; c) economia neta actualizata si fluxul de lichiditati. 98. Modelul lui Baumol consta in: a) definirea nivelului de aversiune fata de risc si apoi masurarea riscului proiectului b) utilizarea tehnicilor de discontare atipica c) modelarea dupa o parabola a fenomenului studiat. 99. Metoda criteriului viitorofob este utilizata in practica datorita: a) complexitatii b) exactitatii c) simplitatii 100. Evaluarea calitatii unui proiect de investitii, retinand timpul ca principal criteriu de evaluare a riscului apartine: a) metodeti criteriului viitorofob b) metodei distributiilor c) metodei primei de risc 101. Metoda distributiilor de probabilitate a evenimentelor cacaterizeaza un proiect investitional prin construirea de ipoteze privind natura legii distributiei de probabilitati a) fals b) adevarat 102. Metoda echivalentilor certi presupune atasarea la fluxurile de trezorerie ale unui proiect, a unui: a) model complex b) coeficient de incertitudine c) factor aleator 103. Construirea de scenarii bazate pe diferiti coeficienti de probabilitate este specifica:

a)metodei coeficientilor de probabilitate b) metodei constructiilor c) metodei scenariilor. 104. Metoda lui Hertz mai este cunoscuta si sub denumirea: a) metodei Monte Carlo b) metodei Pareto c) metodei Hicks Kaldor 105. Retinerea solutiei care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii este specifica: a)criteriului Laplace b) criteriului Wald c) criteriului Savage 106. Criteriul Savage sugereaza: a) retinerea solutiei care minimizeaza maximul de regret b) retinerea solutiei care maximizeaza maximul de regret c) nici una de mai sus 107. Criteriul Hurwitz identifica decizia care: a) face maxim rezultatul mediu b) face minim rezultatul maxim c) face maxim rezultatul minim 108. Riscul legat de mediul economic, social si politic care nu poate fi diversificat se numeste: a) risc temporar b) risc socio-uman c) risc sistematic 109. Wagner si Lau (1971) au incercat sa estimeze impactul marimii unui portofoliu asupra: a) riscului acestuia b) pietii c) concurentei 110. Una din metodele bazate pe teoria jocurilor este: a) metoda Hertz b) metoda Savage c) nici una de mai sus