Sunteți pe pagina 1din 20

Curs 1 si 2 CONCEPTUL DE ORDINE PUBLICA. SISTEMUL NATIONAL DE ORDINE PUBLICA Lect.univ.dr. Ina Raluca TOMESCU ? Definitie ? lat.

ordo, -inis ? Ordine publica = ordine politica, economica ?i sociala dintr-un stat, ca re se asigura printr-un ansamblu de norme ?i masuri deosebite de la o ornduire so ciala la alta ?i se traduce prin func?ionarea normala a aparatului de stat, men? inerea lini?tii ceta?enilor ?i a respectarii drepturilor acestora. (DEX) ? n asociere cu alti termeni juridic, drept public, stat, constitutie s-a t ransformat n sintagme cu semnificatie juridica: ordine constitutionala, ordine de drept, ordine publica etc. ? prin Ordine Publica se intelege starea de legalitate , de echilibru si p ace sociala prin care se asigura linistea publica, siguranta persoanei, a colect ivitatilor si a bunurilor, sanatatea si morala publica a carei mentinere,potrivi t principiilor si normelor statornicite prin Constitutie, se realizeaza prin mas uri de constrangere specifice politiei. Din punct de vedere sistemic, ca element de sine statator, ordinea publica are t rei componente: ordinea sociala defineste convietuirea pasnica si cooperarea armonioasa intre me mbrii societatii; ordinea constitutionala defineste functionarea normala a organelor statului crea te in conformitate cu prevederile Constitutiei pentru elaborarea, punerea in apl icare si asigurarea respectarii legilor in societate; ordinea naturala defineste mentinerea echilibrului intre factorii naturali si de mediu. Ordinea publica este o stare de drept, continutul fiind legat de prevederile leg ale, ceea ce permite realizarea si mentinerea echilibrului bazat pe: ? consensul social necesar functionarii optime a ansamblului social in con ditiile reglementarilor juridice in vigoare; ? apararea si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cet atenilor; ? apararea avutului public si privat; ? apararea valorilor supreme in scopul promovarii si afirmarii progresului social intr-o societate democratica. Analiza conceptuala a ordinii publice trebuie corelata cu definirea notiunilor d e: ? mentinere, ? asigurare si ? restabilire a ordinii publice. ? Mentinerea ordinii publice reprezinta ansamblul de masuri si actiuni int reprinse pentru prevenirea tulburarilor sau a altor manifestari cu violenta in s copul evitarii fortei. ? Caracteristica principala a mentinerii ordinii publice o constituie prev enirea, in care scop culegerea si valorificarea informatiilor este elementul es ential alaturi de actiunile privind asigurarea ordiniipe timpul intrunirilor, ma nifestatiilor de diferite tipuri. ? Asigurarea ordinii publice cuprinde un ansamblu de masuri, activitati si actiuni specifice adoptate si desfasurate de catre organismele specializate ale administratiei de stat, in scopul respectarii normelor de conduita civica preva zute in legi si alte acte normative, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si a celor de protectie a proprietatii publice si private. ? Restabilirea ordinii publice reprezinta ansamblul masurilor legale, prep onderent represive, bazate pe forta de constrangere, inclusiv pe forta fizica si a armelor de foc aplicate de organele cu atributii legale pentru readucerea sit uatiei create prin incalcarea grava a ordinii publice, generatoare de pericol, p entru siguranta statului, a cetatenilor, a proprietatii publice si private, la s tarea de normalitate. ? Sistemul national de ordine publica ? legislatia;

? fortele de ordine publica; ? pregatirea; ? conducerea. ? Legislatia ? nglobeaza totalitatea actelor normative n vigoare care reglementeaza activ itatea de ordine publica inclusiv cele referitoare la organizarea si functionare a autoritatilor cu atributii n aceasta directie. ? Principalele acte normative care alcatuiesc cadrul juridic necesar pentr u mentinerea, asigurarea si restabilirea ordinii publice sunt: Constitutia Romniei prevede ca Romania este stat de drept, democratic si social, i n care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvolta re a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori su preme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Re volutiei din decembrie 1989, si sunt garantate (art. 1, alin.3). ? Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Supre m de Aparare a Tarii prin care sunt compatibilizate toate aspectele referitoare la locul si rolul acestuia n cadrul sistemului autoritatilor si institutiilor pub lice ale statului cu prevederile Constitutiei. ? Legea nr. 604/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Admi nistratiei si Internelor precizeaza ca acesta este organul de specialitate al ad ministratiei publice centrale avnd pe lnga celelalte atributii care i revin si apar area drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a proprietatii publice si private si prevenirea si combaterea faptelor antisociale. ? Legea nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romne , stipuleaza: Jandarmeria Romna este institutia militara specializata a statului" , care are ca atributii, printre altele, asigurarea si restabilirea ordinii publ ice, prevenirea si combaterea infractiunilor, si prevenirea si neutralizarea act elor diversioniste si teroriste pe teritoriul Romniei; ? Legea nr.61/1991 cu modificarile ulterioare, pentru sanctionarea faptelo r de ncalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice. Aceasta lege prevede faptele care ncalca unele norme de convietuire sociala, a o rdinii si linistii publice, comise de persoane sau grupuri de persoane care cons tituie dupa caz infractiuni sau contraventii si sunt sanctionate conform legii. ? Legea politiei locale nr.155/2010 ? Ordin nr. 60/2010 privind organizarea si executarea activitatilor de men tinere a ordinii si sigurantei publice ? Fortele de ordine publica ? Conceptul de forta de ordine publica, n sens larg, desemneaza acele forte investite, ndrituite sa exercite dreptul de politie: institutii si autoritati cu competente si atributii n materie de ordine publica, cu dreptul de a soma pe ori ce n scopul de a respecta anumite reguli de conduita pe care le-a ncalcat - dreptu l de a chema la ordine. ? n sens restrns, fortele de ordine publica includ doar acele forte care asi gura servicii de ordine, de mentinere ori restabilire a ordinii publice, indifer ent de actiunile si persoanele care provoaca tulburarea acesteia, adica fortele, efectivele de jandarmi si politie. Fortele de ordine publica se compun din: ? forte specializate de ordine publica; ? forte complementare de ordine publica; ? forte de exceptie pentru apararea ordinii publice. ? Fortele specializate sunt alcatuite din unitati din structura MAI destin ate executarii de activitati si misiuni de sine statatoare. Ele reprezinta compo nenta de baza a fortelor destinate asigurarii si restabilirii ordinii publice si asigura caracterul unitar al activitatii statului de drept pentru garantarea re spectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor, ct si functionarea n normalitat e a celorlalte componente ale sistemului securitatii nationale. ? Fortele specializate de ordine publica actioneaza pentru: asigurarea ordinii si linistii publice, apararea drepturilor si libertatilor, av utului public si privat si combaterii criminalitatii; mentinerea ordinii publice pe teritoriul de competenta ;

restabilirea ordinii publice n cazul tulburarii grave a acesteia; pazei militare a obiectivelor de importanta deosebita pentru statul romn; prevenirea si stingerea incendiilor; paza, supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat a Romniei. Categoriile de forte principale de ordine publica sunt: - Jandarmeria - Politia - Politia de frontiera - Pompierii militari ? Fortele complementare - se organizeaza la nivelul diverselor organe ale administratiei publice centrale de specialitate si asigura: prevenirea si combaterea evaziunii fiscale; supravegherea respectarii normelor igienico-sanitare; ordinea si disciplina militara n garnizoana; paza si supravegherea detinutilor; paza unor obiective, altele dect cele date n competenta fortelor principale; protectia mediului nconjurator. ? Dintre aceste categorii de forte fac parte: Garda Financiara, Politia Co munitara, Pompierii civili, detectivii particulari, formatiunile de sprijin n dom eniul ordinii publice si cele de paza a bunurilor si altele. ? Fortele de exceptie pentru apararea ordinii publice - sunt constituite d in unele unitati ale Armatei, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului Romn de Informatii, Serviciului de Paza si Protectie, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, destinate si pregatite din timp, care vor actiona numai cu aprobarea Presedintelui Romniei, n conformitate cu prevederile legale, n situatia n care insti tutiile democratice au fost depasite, iar posibilitatile fortelor principale si complementare au fost epuizate. Pregatirea fortelor de ordine publica - se realizeaza prin organismele special c onstituite la nivelul organelor administratiei publice centrale de specialitate. n Ministerul Administratiei si Internelor efectivele fortelor de ordine se pregat esc n institutii militare de nvatamnt, unitati militare, prin cursuri si n cursul pr ogramelor de cooperare interna si internationala sau prin sistemul specific de i nstruire a personalului activ. ? Conducerea Sistemului National de Ordine Publica este realizata de: Parlamentul Romniei, Presedintele Romniei, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Guvernul Romniei, Ministrul Administratiei si Internelor, autoritati ale administratiei publice centrale si locale cu atributii n domeniul ordinii publice. Curs 3 si 4 ? STRATEGIA NATIONALA DE ORDINE PUBLICA 2010-2013 Lect.univ.dr. Ina Raluca TOMESCU ? Mijloace de realizare a ordinii publice Valorile comune n domeniul ordinii publice sustin ntreaga activitate de zi cu zi s i ofer coordonatele n care aceasta se dezvolt, precum si mijloacele prin care se re alizeaz, astfel: ? legalitate - politicile n domeniul ordinii publice se constituie strict c u respectarea drepturilor si liberttilor fundamentale si a suprematiei legii; ? profesionalism - presupune specializarea si diversificarea metodelor si mijloacelor de actiune, o politie stiintific, flexibilitate institutional, impleme ntarea unui management proactiv si, n special, prin fundamentarea deciziilor pe b az de analiz; ? dialog - construirea unei relatii de ncredere cu cetteanul, prin transpare nt si comunicare, n conformitate cu principiile tolerantei, respectului si libertti i de exprimare;

? integritate profesional - responsabilitate n cheltuirea banului public si desfsurarea ntregii activitti n domeniul ordinii publice, dup normele statuate n Codul de etic si deontologie profesional; ? parteneriat - cooperarea mpotriva criminalittii, att cu cettenii, ct si cu in stitutiile de aplicare a legii, la nivel national si international, precum si cu alte organizatii publice sau private, pentru consolidarea interoperabilittii si focalizarea resurselor ctre securitatea public si individual; ? operativitate si solidaritate - receptarea mesajelor cettenilor si identi ficarea modalittilor optime de rspuns la acestea si actionarea cu promptitudine si eficacitate n desfsurarea prestatiilor efectuate n folosul membrilor comunittii, pr ecum si participarea la actiuni concrete n beneficiul trilor din Uniunea European. ? Provocri n domeniul ordinii publice ? Criza economic si financiar mondial - efectele crizei pot conduce la situat ii de o gravitate exceptional n plan economic, social si politic, prin cresterea n umrului de disponibilizri, att n sectorul public, ct si n cel privat, cu impact asupra cresterii infractionalittii, sentimentului de nencredere a populatiei n institutii le statului, numrului de proteste si de manifestri violente n rndul populatiei. ? Situatia fenomenului infractional - in ultimii ani, n Romnia, criminalitat ea a cunoscut un trend preponderent ascendent, iar sentimentul de insecuritate a l cettenilor s-a amplificat. Conflictele dintre gruprile criminale devin din ce n c e mai violente, iar folosirea armelor este tot mai prezent n situatiile acestea. N umrul furturilor din bnci si din case de schimb valutar creste si apar moduri de o perare deosebite (cu mn armat, persoane mascate). Mica criminalitate, criminalitate a "de vitrin" (furturi din magazine, din buzunare, din masini, prostitutie etc.) constituie domeniul cel mai sensibil si cu impact direct asupra cettenilor, ce su nt afectati de frecventa cu care sunt svrsite astfel de fapte. Fenomenul violentei pe stadioane a proliferat, iar sentimentul de insecuritate al spectatorului sim plu s-a amplificat. ? Criminalitatea economico-financiar Amploarea, complexitatea si nalta specializare a infractorilor au definit caracte risticile criminalittii economico-financiare n perioada ultimilor ani - n anul 2009 , fiind constatat un numr de aproximativ 80.000 de fraude de aceast natur, cu un pr ejudiciu de peste 19.000.000 mii lei, de 3 ori mai mare dect n 2008. . Criminalitatea economico-financiar distorsioneaz mediul de afaceri, prin atingerea grav adus concurentei loiale, si este strns asociat cu coruptia - dac n 2006 s-au con statat peste 3.900 infractiuni, n anul 2009 numrul acestora a crescut la aproximat iv 9.300. . ? Criminalitatea organizat cresterea interesului pentru Romnia a grupurilor criminale strine, cauza reprezent d-o pozitia geostrategic; interferentele ntre criminalitatea organizat si finantarea terorismului, elemente ce se sustin reciproc n realizarea actului infractional; continua specializare a gruprilor criminale, accesul la ultimele tehnologii si an gajarea de persoane cu diverse specializri necesare ndeplinirii scopurilor infract ionale; evolutia tot mai puternic, din punct de vedere financiar, a grupurilor infraction ale, prin racordarea acestora la retele internationale, transfrontaliere de crim organizat si prin plasarea cstigurilor ilicite n diferite zone economice, respectiv geografice. ? Migratia - a doua frontier extern a Uniunii Europene, cu segmente att pe us cat, ct si maritim, Romnia are un rol important n asigurarea echilibrelor demografi ce, economice si sociale n ntreaga Europ. ? Implementarea politicii comune n domeniul migratiei si azilului, prin asi gurarea protectiei internationale, gestionarea eficient a fluxurilor de migratie (admisie, sedere, ndeprtare, azil si integrare), prevenirea si aplicarea legii n do meniul migratiei ilegale sunt realizate de Politia de Frontier Romn si Oficiul Romn pentru Imigrri ? Infractiuni comise de cettenii romni n strintate - numrul cettenilor romni se lati cu activitate infractional n strintate a crescut continuu, ajungndu-se ca, n anul 2009, numrul acestora s fie de peste 9000. 90% din criminalitatea comis de cettenii

romni n strintate se nregistreaz pe teritoriul a 8 state (Austria, Italia, Franta, Sp ania, Irlanda, Belgia, Germania si Marea Britanie). ? Desi majoritatea faptelor ilicite se nscrie n sfera micii criminalitti, se constat si aparitia cazurilor n care cetteni romni fac parte din filiere transnation ale de crim organizat. ? Siguranta rutier - desi n anul 2009, datele statistice nregistrate relev o u soar scdere a riscului rutier, evolutiile ultimilor 5 ani l plaseaz pe un trend asce ndent. ? Dezastre si calamitti - Romnia se afl n zona european cu risc ridicat de prod ucere a cutremurelor devastatoare; efecte ale fenomenelor meteorologice deosebit e - revrsri de ape, inundatii, alunecri de teren ? Prioritti n domeniul ordinii publice pentru 2010-2013 ? cresterea gradului de sigurant pentru cetteni; ? restabilirea autorittii structurilor de aplicare a legii, descentralizare a si reforma institutional, necesar consolidrii serviciilor comunitare si a celor d e ordine public din Romnia, precum si asigurrii unui grad ridicat de ncredere a cette nilor fat de structurile de ordine public; ? aderarea la Spatiul Schengen si armonizarea, pe segmentul ordinii public e, cu Strategia UE de securitate intern, continuarea progresului n spatiul de libe rtate, securitate si justitie, adoptarea modelului european de securitate, ca re cunoastere a interdependentei dintre securitatea intern si cea extern n construirea "centrului de securitate global". ? Obiective strategice Cele 3 prioritti de actiune se fundamenteaz pe urmtoarele obiective strategice: 1. mbunttirea sigurantei cetteanului; 2. asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri; 3. reducerea impactului criminalittii organizate, transfrontaliere si terorismulu i; 4. consolidarea managementului integrat al crizelor de ordine public si situatiil or de urgent; 5. mbunttirea calittii serviciilor publice n domeniu; 6. securizarea frontierei, n special a celei externe a Uniunii Europene de pe ter itoriul Romniei. Curs 5 ? JANDARMERIA ROMNA Lect.univ.dr. Ina Raluca TOMESCU ? Istoric ? Momentul care marcheaza ntemeierea Jandarmeriei Romne a fost 3 aprilie 185 0 cnd, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hota rrea Divanului obstesc, semnnd "Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor n jandarmi". ? legea prevedea ca Regimentul de jandarmi din Moldova se mparte n doua subd iviziuni, fiecare avnd zona de responsabilitate formata din cte sase tinuturi (jud ete). ? misiuni: privegherea sigurantei publice, tinerea unei bune ornduieli si d ucerea la ndeplinire a legilor. n ceea ce priveste executarea serviciului, se prev edea ca Jandarmeria executa un serviciu ordinar, care se realizeaza zilnic, pe b aza regulamentelor sale si un serviciu extraordinar, pe care l executa la solicit area autoritatilor. ? n perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusa unu i amplu proces de modernizare, ca de altfel toate institutiile statului national modern romn. ? odata cu transformarea Regimentului de jandarmi n Legion de jandarmi, ncep e si procesul de nlocuire treptata a escadroanelor si companiilor de jandarmi, cu escadroane de dorobanti, ? prin Legea de organizare a puterii armate n Romnia, din noiembrie 1864 Jan darmeria este organizata pe principii noi, scoasa de sub administratia Ministeru

lui de Interne si subordonata direct Ministerului de Razboi, ca element componen t al armatei permanente. ? Meritul pentru deplina clarificare a rolului, locului si organizarii Jan darmeriei rurale i-a revenit partidului conservator condus de Lascar Catargiu, c are a elaborat si prezentat Parlamentului n ianuarie-februarie 1893, Legea pentru organizarea Jandarmeriei rurale. ? Aceasta lege prevedea instituirea unui corp de paza si ordine cu structu ra militarizata n toate localitatile rurale din tara, deoarece structurile anteri oare practic neprofesionalizate, nu faceau fata situatiei complexe de pe teren s i nici nu corespundeau institutiile unui stat modern european, din acea vreme. ? legiuitorul a pus accentul pe mentinerea si garantarea sigurantei public e, ct si pe executarea legilor. ? Transformarea societatii romnesti inaugurata prin Revolutia din Decembrie 1989 si reasezarea institutiilor de stat pe temelii democratice de drept au fa vorizat n mod decisiv att remodelarea institutiei Jandarmeriei, ct si elaborarea un ei conceptii noi cu privire la locul si rolul fortelor de ordine interna, la sfrs itul sec. XX si nceputul secolului XXI. ? n conformitate cu Hotarrea de Guvern nr.0749/1990 cu privire la cresterea capacitatii de actiune si mbunatatirea structurii organizatorice a Ministerului d e Interne, Comandamentul trupelor de Paza si Ordine s-a transformat n Comandament ul Trupelor de Jandarmi; ? ulterior, prin Legea nr.40/1990, s-au legiferat structura si atributiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor, la supra vegherea si informarea organelor superioare asupra starii de fapt n situatii n car e se ameninta siguranta si ordinea publica n caz de tulburari interne pentru inte rventia n scopul restabilirii ei. ? Legea nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romne stabileste statutul, atributiile si competentele institutiei, organizarea si co nducerea, drepturile si obligatiile personalului institutiei. ? Jandarmeria Romna este institutia specializata a statului, cu statut mili tar, componenta a Ministerului Administratiei si Internelor, care exercita, n con ditiile legii, atributiile ce i revin cu privire la apararea ordinii si linistii publice, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a proprieta tii publice si private, la prevenirea si descoperirea infractiunilor si a altor n calcari ale legilor n vigoare, precum si la protectia institutiilor fundamentale ale statului si combaterea actelor de terorism (art. 1, Legea 550/2004). ? Organizarea Jandarmeriei Romne ? Jandarmeria Romna este organizata pe principii militare, ca sistem unitar de forte si mijloace dispus conform organizarii administrativ-teritoriale a tar ii, si are urmatoarea structura organizatorica: Inspectoratul General al Jandarmeriei Romne; Directia Generala de Jandarmi a Municipiului Bucuresti; Brigada Speciala de Interventie a Jandarmeriei si gruparile de jandarmi mobile; inspectoratele de jandarmi judetene; institutiile militare de nvatamnt pentru formarea si pregatirea continua a persona lului; unitatile si subunitatile specializate, necesare pentru ndeplinirea atributiilor specifice Jandarmeriei Romne, inclusiv de sprijin logistic si medical, nfiintate p otrivit legii. ? Atributii STRUCTURILE MOBILE DE JANDARMI sunt constituite din : ? Brigada Speciala de Interventie "Vlad Tepes" a Jandarmeriei Romne cu comp etenta teritoriala generala; ? 4 Batalioane speciale de interventie n cadrul Directiei Generale de Janda rmi a Municipiului Bucuresti cu competenta teritoriala la nivelul municipiul Buc uresti; ? 8 Grupari mobile cu competenta teritoriala n 3 - 8 judete; ? 41 Detasamente de jandarmi mobile cu competenta teritoriala la nivelul u nui judet; ? 10 plutoane si 1 grupa de supraveghere si interventie, cu competenta ter

itoriala la nivelul unui municipiu, oras sau zona, stabilita prin ordin al I.G.J .R. ? asigurarea ordinii publice la ntruniri si manifestatii (mitinguri, marsur i, demonstratii, procesiuni, actiuni de pichetare, promotionale, comerciale, act ivitati cultural - artistice, sportive, religioase, comemorative), care se desfa soara n locuri publice si care implica aglomerari de persoane; ? interventia si restabilirea ordinii publice cnd aceasta a fost tulburata prin orice fel de actiuni sau forte ce contravin legilor n vigoare; ? interventia pentru combaterea manifestarilor de violenta ntre diferite gr upuri turbulente sau pentru capturarea si neutralizarea infractorilor care folos esc arme de foc ori alte mijloace ce pun n pericol siguranta persoanei, bunurilor , valorilor si transporturilor speciale; ? urmarirea si prinderea evadatilor, dezertorilor si a altor persoane, des pre care exista date, informatii sau indicii temeinice ca intentioneaza sa savrse asca, au savrsit infractiuni ori se sustrag masurii arestarii preventive, executa rii pedepselor privative de libertate sau se opun executarii hotarrilor judecator esti; ? asigurarea ordinii publice n cooperare cu alte institutii abilitate ale s tatului pe timpul vizitelor oficiale sau al altor activitati la care participa na lti demnitari romni si straini pe teritoriul Romniei, n zona obiectivelor si locuri lor de desfasurare a activitatilor; ? supravegherea, controlul si asigurarea protectiei si conservarii fondulu i cinegetic si piscicol natural, a fondului silvic si de protectie a mediului, n comun cu alte institutii abilitate; ? executarea de misiuni n sprijinul altor institutii ale statului, pentru p revenirea si combaterea fenomenului infractional cu caracter temporar; ? limitarea si nlaturarea consecintelor dezastrelor naturale, tehnologice, de mediu sau complexe ; ? mentinerea ordinii publice n statiunile balneare / turistice si de pe lit oral; ? actiuni de combatere a fenomenului infractional n zona pietelor, trgurilor , oboarelor, a zonelor si locurilor cu potential criminogen ridicat; Structurile de actiuni speciale, antiteroriste si misiuni internationale sunt fo rmate din: ? Batalionul Antiterorist din cadrul Brigazii Speciale de Interventie "Vla d Tepes" a Jandarmeriei Romne; ? 8 detasamente de actiuni speciale din cadrul Gruparilor mobile; ? 41 plutoane de actiuni speciale din cadrul inspectoratelor de jandarmi j udetene; ? 2 detasamente pentru misiuni internationale din cadrul Brigazii Speciale de Interventie "Vlad Tepes" a Jandarmeriei Romne; pe plan intern ? interventia antiterorista la obiectivele aflate n responsabilitatea Janda rmeriei Romne; ? participarea , mpreuna cu alte institutii abilitate prin lege , la preven irea si neutralizarea actelor teroriste pe teritoriul Romniei; ? interventia pentru capturarea sau neutralizarea persoanelor care foloses c arme de foc ori alte mijloace ce pot pune n pericol siguranta persoanelor, bunu rilor si valorilor; ? interventia pentru capturarea sau neutralizarea persoanelor care ataca s au pun n pericol transporturile speciale; ? interventia mpotriva persoanelor care tulbura grav ordinea publica prin a cte de violenta; ? participarea la asigurarea protectiei transporturilor unor valori import ante, arme, munitii, materiale explozive, stupefiante, substante toxice sau radi oactive si a altor substante periculoase; ? asigurarea ordinii publice n zona obiectivelor si locurilor unde se desfa soara activitati la care participa nalti demnitari romni si straini; pe plan international ? Jandarmeria Romana participa, in conditiile legii, la actiunile organiza

te in cadrul Asociatiei Fortelor de Politie si Jandarmerie Europene si Mediteran eene cu Statut Militar sau la cele organizate de catre organismele similare ale altor state si indeplineste misiuni de mentinere a pacii, potrivit angajamentelo r internationale asumate de Romania; ? Participa la misiuni n afara teritoriului national, cu efectivele si tehn ica din dotare ori apartinnd Organizatiei Natiunilor Unite, stabilita prin Memora ndum de ntelegere, la activitati de instruire, la constituirea fortelor internati onale destinate ndeplinirii unor misiuni n cadrul actiunilor de prevenire a confli ctelor si gestionarii situatiilor de criza, de ntarire - consiliere, asistenta, f ormare, control - a fortelor de ordine locale sau de substitutie a acestora n toa te domeniile lor de activitate. ? Manifestari sportive ? Jandarmeria Romna este institutia specializata a statului, cu statut mili tar, componenta a Ministerului Administratiei si Internelor, care potrivit Legii 550/2004, art.19 (b) executa misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia m anifestarilor sportive care se desfasoara n spatiul public si care implica aglome rari de persoane, cu urmatoarele atributii : asigurarea masurilor de ordine publica pe traseele de deplasare catre stadioane, sali si alte locuri destinate desfasurarii competitiilor sportive; avizeaza masurile stabilite de organizatori pentru asigurarea ordinii si securit atii participantilor n interiorul locurilor de desfasurare a competitiilor sporti ve; stabileste mpreuna cu organizatorii gradul de risc al manifestarii sportive; restabileste ordinea publica grav tulburata n interiorul locurilor de desfasurare a competitiilor sportive, atunci cnd se produc acte de violenta ntre participanti si sunt puse n pericol viata si integritatea corporala ale spectatorilor, jucato rilor, arbitrilor, oficialilor sau ale fortelor de ordine; ? evacueaza spectatorii din locurile de desfasurare a competitiilor sporti ve, n situatia n care desfasurarea manifestarilor n conditii de siguranta nu mai es te posibila si a fost solicitat sprijin n acest sens de catre organizatori; ? evacueaza partial sau total spectatorii n situatia producerii de incendii , distrugeri, catastrofe, tulburare grava a ordinii publice sau ca urmare a alto r situatii care pun n pericol viata, integritatea corporala ori sanatatea spectat orilor, jucatorilor, arbitrilor, oficialilor sau fortelor de ordine. ? pentru evitarea tulburarii ordinii publice si prevenirea incidentelor de orice natura, fortele de ordine vor nsoti grupurile de suporteri pe tot parcursu l deplasarii la stadion si la napoiere si vor lua toate masurile legale ce se imp un atunci cnd se constata tulburari ale ordinii publice; Structurile de judiciar, criminalistica si evidenta contraventii sunt destinate pentru a executa urmatoarele misiuni si activitati : ? participa la executarea misiunilor de ordine publica, paza si protectie institutionala, executate de structurile de jandarmi, desfasurnd activitati concr ete de constatare a crimelor si delictelor, identificare si prindere a autorilor , identificare a persoanelor vatamate, a martorilor si mijloacelor materiale de proba, ntocmirea actelor premergatoare nceperii urmaririi penale si predarea nvinui tilor organelor abilitate pentru continuarea cercetarilor; ? efectueaza, n conditiile legii, controlul corporal preventiv si controlul bagajelor suspectului, ntocmind n acest sens un proces-verbal; ? procedeaza la protejarea si conservarea locului faptei, participa la efe ctuarea cercetarii la fata locului, n cazul evenimentelor comise n zona de respons abilitate; ? executa documentarea criminalistica prin fotografiere si filmare a activ itatii unor persoane care pregatesc ori au comis infractiuni sau contraventii de natura a tulbura ordinea de drept; curs 6 si 7 ? POLITIA ROMNA Lect.univ.dr. Ina Raluca TOMESCU

? Istoric ? Primele atestari privind Politia Romna dateaza din vremea lui Neagoe Basa rab sau a lui Mihai Viteazu (crearea institutiei agiei), continua cu domnia lui Mihai Sutzu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate s i reglementarea portului armelor), iar din 1806, organele de paza si ordine din Capitala primesc denumirea generica de POLITIE. ? In 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe si impozite celor nsar cinati sa mentina ordinea publica si sa apere proprietatea cetatenilor, iar n 183 1, prin Regulamentele organice, atributiile politiei sunt extinse. ? n timpul Revolutiei de la 1848 are loc reorganizarea politiei, prin apari tia institutiei sefului politiei Capitalei caruia i se subordoneaza Guardia muni cipala. ? La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Voda emite Cronica politieneasca prin ca re, n cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile naltei politii si "obisnuite i politii , ceea ce a constituit momentul crearii primei structuri centrale cu atr ibutii n organizarea si coordonarea activitatilor politienesti. ? ncepnd cu Legea de organizare a politiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noie mbrie 1860), urmata de Legea lui Vasile Lascar (1 aprilie 1903) si de Legea pent ru organizarea politiei generale a statului (8 iulie 1929), competentele organel or de politie sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate. ? Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se nfiinteaza Militia, apoi, pr in Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se renfiinteaza Politia Romna ale carei competente vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 si prin Legea 218 din 23 aprilie 2002 (modificata Lg 60/2009). ? Politia Romana ? Politia Romana face parte din Ministerul de Interne si este institutia s pecializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prev enirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, in conditiile legii. ? Activitatea Politiei romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul insti tutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii. ? Politia Romana se organizeaza corespunzator impartirii administrativ-ter itoriale a tarii. ? Politia Romana se poate organiza si conform specificului unor sectoare a le economiei nationale - transporturi feroviare, aeriene, navale - sau al unor o biective economice si sociale, in functie de importanta si de numarul acestora. ? Organizare si functionare Politia Romana are urmatoarea structura organizatorica: ? Inspectoratul General al Politiei Romane; ? unitati teritoriale aflate in subordinea Inspectoratului General al Poli tiei Romane, Directia generala de politie a municipiului Bucuresti si inspectora tele judetene de politie; ? institutii de invatamant pentru formarea si pregatirea continua a person alului; ? alte unitati necesare pentru indeplinirea atributiilor specifice politie i, infiintate potrivit legii. ? Inspectoratul General al Politiei Romane este unitatea centrala a politi ei, cu personalitate juridica si competenta teritoriala generala, care conduce, indruma si controleaza activitatea unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a infractiunilor deosebit de grave, circ umscrise crimei organizate, criminalitatii economico-financiare sau bancare, a a ltor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate in supravegherea Parchet ului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, precum si orice alte atributii date in competenta sa prin lege. ? Inspectoratul General al Politiei Romane este condus de un inspector gen eral. ? In municipiul Bucuresti se organizeaza si functioneaza ca unitate cu per

sonalitate juridica Directia generala de politie a municipiului Bucuresti, condu sa de un director general, ajutat de adjuncti. ? In judete se organizeaza si functioneaza, ca unitati cu personalitate ju ridica, inspectorate de politie, conduse de un inspector-sef, ajutat de adjuncti . ? In cadrul Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti se orga nizeaza si functioneaza unitati de politie ale sectoarelor, corespunzator organ izarii administrativ-teritoriale a acestuia. ? In fiecare sector se organizeaza si functioneaza sectii de politie. Num arul acestora se stabileste prin ordin al ministrului de interne, in functie de intinderea teritoriului, numarul populatiei, de numarul si importanta obiectivel or economice, sociale si politice. ? In municipii si orase functioneaza politii municipale si orasenesti, iar in comune, posturi de politie. ? Autoritatea teritoriala de ordine publica ? La nivelul municipiului Bucuresti si al fiecarui judet se organizeaza si functioneaza autoritatea teritoriala de ordine publica, organism cu rol consult ativ, a carui activitate se desfasoara in interesul comunitatii. ? Autoritatea teritoriala de ordine publica este constituita din seful Dir ectiei generale de politie a municipiului Bucuresti sau al inspectoratului de po litie judetean, un reprezentant al Corpului National al Politistilor, subprefect , 6 consilieri desemnati de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respect iv de consiliul judetean, seful Corpului gardienilor publici al municipiului Buc uresti sau al judetului, 3 reprezentanti ai comunitatii, desemnati de primarul g eneral al municipiului Bucuresti, respectiv de presedintele consiliului judetean . ? Atributii ? contribuie la elaborarea planului de activitati si la fixarea obiectivel or si indicatorilor de performanta minimali, avand ca scop protejarea intereselo r comunitatii si asigurarea climatului de siguranta publica; ? sesizeaza si propune masuri de inlaturare a deficientelor din activitate a de politie; ? face propuneri pentru solutionarea de catre organele de politie a sesiza rilor care ii sunt adresate, referitoare la incalcarea drepturilor si libertatil or fundamentale ale omului; ? organizeaza consultari cu membrii comunitatilor locale si cu organizatii le neguvernamentale cu privire la prioritatile sigurantei persoanei si a ordinii publice; ? prezinta trimestrial informari in sedintele Consiliului General al Munic ipiului Bucuresti sau ale consiliului judetean, dupa caz, asupra nivelului de as igurare a securitatii si sigurantei civice a comunitatii; ? elaboreaza anual un raport asupra eficientei activitatii unitatilor de p olitie, care se da publicitatii. ? Atributiile Politiei Romane ? apara viata, integritatea corporala si libertatea persoanelor, proprieta tea privata si publica, celelalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii; ? aplica masuri de mentinere a ordinii si linistii publice, a sigurantei c etateanului, de prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identifi care si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata, libertate a, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, pre cum si a altor interese legitime ale comunitatii; ? sprijina unitatile de jandarmerie cu informatii pentru asigurarea sau re stabilirea ordinii si linistii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestatiilor cultural-sportive si altele asemenea; ? asigura, direct sau in cooperare cu alte institutii abilitate potrivit l egii, executarea controalelor tehnice si interventiilor pirotehnice pentru preve nirea, descoperirea si neutralizarea dispozitivelor explozive amplasate in scopu l tulburarii ordinii publice, vatamarii integritatii corporale, sanatatii persoa nelor sau provocarii de daune proprietatii publice ori private;

? avizeaza si controleaza, in conditiile legii, infiintarea societatilor p rivate de detectivi, paza, supraveghere si garda de corp; ? culege informatii in vederea cunoasterii, prevenirii si combaterii infra ctiunilor, precum si a altor fapte ilicite; ? desfasoara, potrivit competentei, activitati pentru constatarea faptelor penale si efectueaza cercetari in legatura cu acestea; ? asigura paza si functionarea, in conditiile legii, a locurilor de retine re si de arest preventiv organizate in cadrul unitatilor de politie; ? constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit leg ii; ? asigura protectia martorului, informatorului si a victimei, in conditiil e legii; ? asigura, conform legii, protectia magistratilor si a familiilor lor, in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse u nor amenintari; ? exercita controlul asupra legalitatii stabilirii domiciliului sau resedi ntei cetatenilor romani si straini aflati pe teritoriul tarii, in conditiile leg ii; ? Mijloace folosite impotriva celor care tulbura ordinea si linistea publi ca ? Pentru descurajarea, impiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive a le persoanelor care tulbura ordinea si linistea publica, actiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace, politistii pot folos i scuturi de protectie, casti cu vizor, bastoane din cauciuc, bastoane cu energi e electrostatica, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si paralizante, j eturi de apa, arme cu glont din cauciuc si catuse, caini de serviciu, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata sau nu produc o vatama re corporala grava. ? Folosirea acestor mijloace impotriva participantilor la actiunile agresi ve se va face in mod gradual, dupa avertizarea prealabila asupra utilizarii unor asemenea mijloace si acordarea timpului necesar pentru incetarea actiunilor si conformarea la solicitarile legale ale politistului; exceptie fac cazurile extre me. Orice actiune in public si in cazuri extreme se face prin anuntare: Politia! ? In caz de necesitate politistul poate folosi, in situatiile si in condit iile prevazute de lege, forta armelor albe sau a armelor de foc. Armele de foc s e folosesc dupa somatia: Stai, stai ca trag! ? In cazurile de legitima aparare politistul poate folosi armele de foc, f ara somatie. ? Folosirea armamentului din dotare pentru indeplinirea atributiilor de se rviciu, in conditiile si in situatiile prevazute de lege, inlatura caracterul pe nal al faptei. ? Se interzice folosirea mijloacelor impotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, impotriva persoanelor cu semne vadite de invaliditate si copiilor, c u exceptia cazurilor in care acestia infaptuiesc un atac armat sau in grup, care pune in pericol viata sau integritatea corporala a uneia ori mai multor persoan e. ? Folosirea mijloacelor din dotare se face numai dupa avertizarea si somar ea, prin mijloace de amplificare sonora, a participantilor la dezordine asupra n ecesitatii respectarii legii si ordinii publice. ? Daca dupa avertizare se incalca in continuare ordinea publica si legile, politistul numit ca sef al dispozitivului de ordine sau sefii ierarhici ii some aza pe participanti folosind formula: Prima somatie: Atentiune, va rugam sa para siti... Vom folosi forta!, urmata de semnale sonore si luminoase. ? Daca dupa trecerea perioadei de timp necesare dispersarii cei somati nu se supun, se foloseste o ultima somatie, astfel: Ultima somatie: Parasiti... Se va folosi forta! ? Daca in astfel de situatii se impune uzul de arma, in prealabil se va fo losi o ultima somatie, astfel: Parasiti... Se vor folosi armele de foc! ? Folosirea mijloacelor de impiedicare si constrangere inceteaza de indata

ce s-a restabilit ordinea publica. ? POLITIA LOCALA Politia Locala se nfiinteaza n scopul exercitarii atributiilor privind apararea dr epturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, a prevenirii si descoperirii infractiunilor, n urmatoarele domenii (Le gea politiei locale, nr. 155/2010): ? ordinea si linistea publica, precum si paza bunurilor; ? circulatia pe drumurile publice; ? disciplina n constructii si afisajul stradal; ? protectia mediului; ? activitatea comerciala; ? evidenta persoanelor; ? alte domenii stabilite prin lege. ? n exercitarea atributiilor ce i revin, Politia Locala coopereaza cu unitat ile, respectiv cu structurile teritoriale ale Politiei Romne, ale Jandarmeriei Ro mne, ale Politiei de Frontiera Romne si ale Inspectoratului General pentru Situati i de Urgenta, cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si loc ale si colaboreaza cu organizatii neguvernamentale, precum si cu persoane fizice si juridice, n conditiile legii. ? Politia Locala solicita interventia unitatilor/structurilor teritoriale competente ale Politiei Romne sau ale Jandarmeriei Romne, pentru orice alte situat ii ce exced atributiilor ce i revin. ? La nivelul comunei, al orasului, al municipiului sau al sectorului munic ipiului Bucuresti, dupa caz, unde este nfiintata politia comunitara conform preve derilor Legii nr. 371/2004 privind nfiintarea, organizarea si functionarea Polit iei Comunitare, aceasta se reorganizeaza ca structura de Politie Locala. ? Politia Locala se organizeaza si functioneaza, prin hotarre a autoritatii deliberative a administratiei publice locale, ca un compartiment functional n ca drul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca institut ie publica de interes local, cu personalitate juridica. ? Politia Locala se organizeaza pe compartimente functionale, la nivel de directii generale, directii, servicii si/sau birouri, conform prevederilor Regu lamentului-cadru de organizare si functionare a Politiei Locale. ? Atributiile Politiei Locale n domeniul ordinii si linistii publice, precum si al pazei bunurilor, politia loc ala are urmatoarele atributii (art.6): ? mentine ordinea si linistea publica n zonele si locurile stabilite prin planul de ordine si siguranta publica al unitatii/subdiviziunii administrativteritoriale, aprobat n conditiile legii; ? mentine ordinea publica n imediata apropiere a unitatilor de nvatamnt publi ce, a unitatilor sanitare publice, n parcarile auto aflate pe domeniul public sau privat al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, n zonele comerciale si de agrement, n parcuri, piete, cimitire, precum si n alte asemenea locuri publ ice aflate n proprietatea si/sau n administrarea unitatilor/ subdiviziunilor admi nistrativ-teritoriale sau a altor institutii/servicii publice de interes local, stabilite prin planul de ordine si siguranta publica; ? participa, mpreuna cu autoritatile competente prevazute de lege, potrivit competentelor, la activitati de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de calamitati naturale ori catastrofe, precum si de limitare si nlat urare a urmarilor provocate de astfel de evenimente; ? actioneaza pentru identificarea cersetorilor, a copiilor lipsiti de supr avegherea si ocrotirea parintilor sau a reprezentantilor legali, a persoanelor fara adapost si procedeaza la ncredintarea acestora serviciului public de asist enta sociala n vederea solutionarii problemelor acestora, n conditiile legii; ? constata contraventii si aplica sanctiuni, potrivit competentei, pentru nerespectarea legislatiei privind regimul de detinere al cinilor periculosi sau agresivi, a celei privind programul de gestionare a cinilor fara stapn si a celei privind protectia animalelor si sesizeaza serviciile specializate pentru gestio narea cinilor fara stapn despre existenta acestor cini si acorda sprijin personalu

lui specializat n capturarea si transportul acestora la adapost; ? asigura protectia personalului din aparatul de specialitate al primarul ui/primarului general, din institutiile sau serviciile publice de interes local la efectuarea unor controale sau actiuni specifice; ? participa, mpreuna cu alte autoritati competente, la asigurarea ordinii si linistii publice cu ocazia mitingurilor, marsurilor, demonstratiilor, procesi unilor, actiunilor de pichetare, actiunilor comerciale promotionale, manifestari lor culturalartistice, sportive, religioase sau comemorative, dupa caz, precum s i a altor asemenea activitati care se desfasoara n spatiul public si care implica aglomerari de persoane; ? asigura paza bunurilor si obiectivelor aflate n proprietatea unitatii/sub diviziunii administrativ-teritoriale si/sau n administrarea autoritatilor admini stratiei publice locale sau a altor servicii/ institutii publice de interes loca l, stabilite de consiliul local/ Consiliul General al Municipiului Bucuresti; ? constata contraventii si aplica sanctiuni pentru nerespectarea normelor legale privind convietuirea sociala stabilite prin legi sau acte administrative ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale, pentru faptele cons tatate n raza teritoriala de competenta; ? executa, n conditiile legii, mandatele de aducere emise de organele de ur marire penala si instantele de judecata care arondeaza unitatea/subdiviziunea ad ministrativ-teritoriala, pentru persoanele care locuiesc pe raza de competenta; ? participa, alaturi de Politia Romna, Jandarmeria Romna si celelalte forte ce compun sistemul integrat de ordine si siguranta publica, pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii stradale; curs 8 si 9 ? ORGANIZAREA SI EXECUTAREA ACTIVITATILOR DE MENTINERE A ORDINII SI SIGURANTEI PUB LICE Lect.univ.dr. Ina Raluca TOMESCU ? Mentinerea ordinii si sigurantei publice reprezinta ansamblul masurilor intreprinse si al activitatilor desfasurate cotidian de catre Politia Romana, pe ntru protejarea si respectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor, functio narea normala a institutiilor statului, a normelor de conduita civica, regulilor de convietuire sociala, a celorlalte valori supreme, precum si a avutului publi c si privat. ? Mentinerea ordinii si sigurantei publice se realizeaza, pe intreg terito riul national, de catre Politia Romana, prin activitati specifice executate de s tructurile proprii cu atributii in domeniu. ? Jandarmeria Romana si Politia de Frontiera Romana participa la planifica rea si executarea activitatilor de mentinere a ordinii si siguranteil, sub condu cerea Politiei Romane. ? Ordin nr. 60/2010 privind organizarea si executarea activitatilor de men tinere a ordinii si sigurantei publice ? Organizarea activitatilor curente pentru mentinerea ordinii si sigurante i publice, in sistem integrat, pe teritoriul unitatilor administrativ-teritorial e, se realizeaza de catre Politia Romana, conform Planului unic de ordine si sig uranta publica. ? Planul unic de ordine si siguranta publica este documentul operativ de l ucru prin care se organizeaza anual activitatea pentru mentinerea ordinii si sig urantei publice pe teritoriul unui judet/municipiului Bucuresti. ? Constituirea dispozitivelor de mentinere a ordinii si sigurantei publice si derularea activitatilor specifice pentru mentinerea ordinii si sigurantei pu blice se realizeaza in functie de evolutia situatiei operative, folosind in aces t sens analizele tactice care vizeaza criminalitatea stradala, intocmite la nive lul structurilor de analiza a informatiilor. ? Analiza tactica este un proces cognitiv si tehnic care permite o abordar

e a conducerii activitatilor desfasurate de politie prin prisma suportului infor mational oferit. ? Analiza tactica stabileste zonele cu potential criminogen ridicat, natur a faptelor sau evenimentelor inregistrate, intervalul orar de producere, moduril e de operare, suspectii si ofera recomandari cu privire la modalitatile de actiu ne. ? Analiza tactica se intocmeste pe perioade scurte si medii de timp, la so licitarea sefilor structurilor de politie, in functie de evolutia starii infract ionale si de informatiile detinute. ? Dispozitivele de mentinere a ordinii si sigurantei publice pe raza local itatilor urbane si rurale se organizeaza de sefii de politie municipala/orasenea sca, cu forte proprii, iar in functie de particularitati, se solicita forte supl imentare de la jandarmerie si politia de frontiera, pentru constituirea de patru le mixte. ? Efectivele angrenate in activitatile de mentinere a ordinii si sigurante i publice, repartizate intr-un sector/zona de siguranta publica, desfasoara acti vitati de patrulare pedestra si auto, pe itinerare stabilite in functie de evolu tia criminalitatii, si asigura interventia la evenimentele semnalate. ? In localitatile rurale cu infractionalitate ridicata sau stari conflictu ale cu riscuri la adresa ordinii si sigurantei publice, activitatea de mentinere se realizeaza prin efectuarea de patrulari intra si/sau intercomunale, sub coor donarea sefilor structurilor de politie pentru mediul rural din cadrul politiilo r municipale si orasenesti. Activitatea de patrulare este organizata pe urmatoarele principii: ? patrulele pedestre actioneaza in zonele de patrulare cu situatie operati va complexa, unde se concentreaza un numar mare de persoane, unitati comerciale, institutii publice etc. ori unde accesul cu mijloace auto este dificil, pentru asigurarea preventiei si interventiei; ? patrulele auto desfasoara activitati specifice pe raza sectorului/zonei de siguranta publica, acoperind in special locurile unde frecvent se inregistrea za infractiuni stradale; ? in zonele cunoscute cu stare infractionala ridicata (violenta, trafic si consum stradal de droguri etc.) pot fi folosite efective dotate cu caini de ins otire; ? in zonele cu infractionalitate ridicata, interventia la evenimente si ac tivitatea de patrulare se realizeaza prin suplimentarea componentei patrulei sau a numarului de echipaje auto. ? Prin dispozitia sefului politiei municipale/orasenesti, in mediul urban si rural se pot constitui zone speciale de siguranta publica, in care se institu ie dispozitive suplimentare de ordine si siguranta publica, folosindu-se inclusi v personal de la alte formatiuni ale politiei ? investigatii criminale, detasame nte de interventie rapida etc. ? Constituirea zonei speciale de siguranta publica are loc atunci cand pe un spatiu restrans se concentreaza un fenomen infractional ? violent, trafic si consum de droguri, prostitutie etc. ? In momentul in care cauzele ce au determinat constituirea zonei speciale de siguranta publica au fost inlaturate, masurile speciale luate inceteaza. ? Interventia la evenimentele semnalate se realizeaza pe principiul "cea m ai apropiata patrula de locul evenimentului intervine". ? Pentru fiecare eveniment la care s-a intervenit se intocmeste, in mod ob ligatoriu, "Fisa interventiei la eveniment". ? La iesirea din serviciu, membrii patrulelor de siguranta publica intocm esc un raport cu activitatile desfasurate, care, impreuna cu "Fisa interventiei la eveniment", se implementeaza la structura de politie in Sistemul National de Raportare a Incidentelor. ? PLANUL DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA AL POLITIEI LOCALE ? Analiza situatiei operative Se au in vedere aspectele ce privesc: ? amplasarea geografica a teritoriului,

? populatia, ? evenimentele social-economice, politice sau religioase, ? manifestarile traditionale periodice, ? starea infractionala si contraventionala inregistrata in anul anterior, precum si tendintele acesteia. ? Teritoriul ? asezarea geografica a unitatii administrativ-teritoriale; ? suprafata si configuratia terenului: zone de deal, munte, campie, supraf ete impadurite, suprafete arabile, suprafete cultivate; ? regim climateric: temperaturile obisnuite, minimele/ maximele inregistra te, cantitatile de precipitatii inregistrate in ultimii ani si cele cu caracter temporar; ? retele hidrografice: retelele construite, starea de intretinere, proprie tarii sau administratorii acestora; ? cai de comunicatie - rutiere, feroviare, maritime: lungimea, dispunerea acestora, legaturile cu alte unitati administrativ-teritoriale; ? zone de agrement: atat din mediul urban, cat si din mediul rural; ? obiectivele turistice, economice, institutiile de interes public, de cul t, muzeistic, scoli si alte locuri ce pot prezenta interes pentru activitatea de mentinere a ordinii publice; ? conductele magistrale de transport de produse petroliere cu instalatiile aferente, lungimea, traseul. ? Populatia ? numarul populatiei si structura acesteia - dupa varsta, sex, nationalita te; ? ocupatii de baza si/sau temporare; ? date demografice de interes - fluctuatia populatiei, somaj etc. ? Evenimente social-economice, politice sau religioase Sunt consemnate manifestarile ce au loc in unitatea administrativ-teritoriala re spectiva, pe locatii de desfasurare, precum si perioadele de timp cand au loc, p entru a avea o imagine de ansamblu a acestora, permitand in acest fel o orientar e flexibila a fortelor din sistemul integrat de ordine publica. ? sarbatorile nationale - Ziua Nationala, Unirea Principatelor etc.; ? zilele municipiilor, oraselor, comunelor; ? sarbatorile organizatiilor si asociatiilor profesionale - de exemplu: Zi ua Marinei; ? sarbatori religioase la nivel national si local; ? manifestarile traditionale periodice - de exemplu: Targul de Fete, Draga ica etc. ? Starea infractionala si contraventionala ? date referitoare la evolutia fenomenului infractional; ? date referitoare la faptele de natura contraventionala ponderea pe categ orii de fapte, zonele unde se comit frecvent etc.; ? starile conflictuale inter/intra familiale, interetnice, interconfesiona le sau de alta natura; ? alte date care sa conduca la o radiografie a fenomenului contraventional si infractional. ? Dispozitivele de ordine si siguranta publica, misiunile si zonele de re sponsabilitate Dispozitivele de ordine si siguranta publica si zonele de responsabilitate ? delimitarea sectoarelor de siguranta publica, a zonelor de patrulare si locurilor/perimetrelor unde actioneaza efectivele politiei locale; ? amplasarea dispozitivelor pentru supravegherea si controlul traficului r utier; ? dispunerea efectivelor aflate in paza obiectivelor. Curs 10 ? SANC?IONAREA FAPTELOR DE NCALCARE A UNOR NORME DE CONVIE?UIRE SOCIALA, A ORDINII

?I LINISTII PUBLICE Lect.univ.dr. Ina Raluca TOMESCU ? Legea nr.61/1991 cu modificarile ulterioare, pentru sanctionarea faptelo r de ncalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice (republicata 2010) ? Pentru asigurarea climatului de ordine si liniste publica necesar desfas urarii normale a activitatii economice si social-culturale si promovarea unor re latii civilizate in viata cotidiana, cetatenii sunt obligati sa aiba un comporta ment civic, moral si responsabil, in spiritul legilor tarii si al normelor de co nvietuire sociala (art. 1). ? Infractiuni Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea (art. 2): ? portul, fara drept, in locurile si imprejurarile in care s-ar putea prim ejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordi nea si linistea publica, a cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului o ri a altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, imp ungere sau lovire, precum si folosirea in asemenea locuri sau imprejurari a arme lor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confectionate pe baza de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru socuri electrice; ? importul sau procurarea din tara, in vederea comercializarii, de arme cu aer comprimat sau cu gaze comprimate care imprima proiectilului o viteza mai ma re de 220 m/s, cu exceptia celor destinate pentru a fi folosite la antrenamente si competitii de catre Federatia Romana de Tir, de cluburile si asociatiile spor tive cu sectii de tir afiliate la aceasta federatie, care pot dobandi, detine si folosi arme din aceasta categorie, conform standardelor sportive internationale ; ? neasigurarea de catre responsabili sau patroni, prin personal propriu or i specializat, a ordinii publice in localuri publice, hoteluri, moteluri, campin guri, cluburi, pensiuni, discoteci si in alte locuri de distractie sau de agreme nt pe care le conduc, precum si refuzul acestora de a acorda sprijin organelor i n drept pentru restabilirea in locurile respective a ordinii publice sau pentru luarea masurilor impotriva persoanelor care au incalcat legea; ? impiedicarea, sub orice forma, a organului de urmarire penala sau de men tinere a ordinii publice de a-si indeplini obligatiile de serviciu privind legit imarea sau conducerea unei persoane la sediul politiei ori al altui organ de sta t, de a lua masurile necesare pentru mentinerea ori restabilirea ordinii publice . ? Contraventii Constituie contraventie savarsirea uneia dintre faptele (art. 3): ? savarsirea in public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de i njurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenintari cu acte de violenta impotriv a persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si linistea p ublica sau sa provoace indignarea cetatenilor ori sa lezeze demnitatea si onoare a acestora sau a institutiilor publice; ? constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, in scopul de a savarsi actiuni ilicite, contrare ordinii si linistii publice si normelor de convietuire sociala, precum si actele de incurajare sau sprijinire, sub orice forma, a unor astfel de grupuri de persoane, care incita la dezordine sociala; ? apelarea, in mod repetat, la mila publicului, de catre o persoana apta d e munca, precum si determinarea unei persoane la savarsirea unor astfel de fapte ; ? aruncarea asupra unei persoane, constructii sau asupra unui mijloc de tr ansport cu obiecte de orice fel, cu substante inflamante, iritant-lacrimogene sa u cu efect paralizant, corosive sau care murdaresc, daca nu s-au produs vatamari ale integritatii corporale sau sanatatii, ori pagube materiale; ? organizarea, ingaduirea sau participarea la jocuri de noroc ? altele dec at cele autorizate potrivit legii ? de natura sa lezeze bunele moravuri; ? atragerea de persoane, sub orice forma, savarsita in localuri, parcuri, pe strazi sau in alte locuri publice in vederea practicarii de raporturi sexuale

cu acestea spre a obtine foloase materiale, precum si indemnul sau determinarea , in acelasi scop, a unei persoane la savarsirea unor astfel de fapte; ? acceptarea sau tolerarea practicarii faptelor anterioare in hoteluri, mo teluri, campinguri, baruri, restaurante, cluburi, pensiuni, discoteci sau in ane xele acestora de catre patronii sau administratorii ori conducatorii localurilor ; ? comercializarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbal etelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vanatoare in alte locuri decat in maga zinele autorizate sa efectueze operatiuni cu arme de foc si munitii; ? vanzarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vanatoare persoanelor care nu au implinit var sta de 18 ani, persoanelor care au savarsit acte de violenta mentionate in cazie rul judiciar, precum si persoanelor care sufera de boli neuropsihice mentionate in certificatul de sanatate eliberat de policlinica teritoriala; ? netinerea evidentei de catre magazinele autorizate a cumparatorilor arme lor in registre speciale, vizate de organele de politie, in care vor fi mentiona te datele de stare civila, domiciliul, seria si numarul actului de identitate al e cumparatorului, numarul cazierului judiciar, numarul certificatului de sanatat e neuropsihica, cu denumirea policlinicii teritoriale, precum si caracteristicil e armei vandute. Daca cumparatorul este titular al unui permis de arma, este scu tit de obligatia de a prezenta cazierul judiciar si certificatul de sanatate neu ropsihica, iar daca cumparatorul este titular al unui permis de conducere, acest a este obligat sa prezinte numai cazierul judiciar; ? alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni in caz de pericol ori a organelor de mentinere a ordinii publice, prin darea semnalelo r de pericol sau, dupa caz, prin solicitarea interventiei la fata locului, fara motiv intemeiat; ? intreruperea curentului electric sau stingerea, fara drept, a lampilor c e servesc la iluminatul public pe strazi, in parcuri, sali de spectacol sau in a lte locuri publice; ? patrunderea, cu incalcarea normelor legale de acces, in sediile autorita tilor publice centrale si locale, institutiilor publice, institutiilor de invata mant si spatiilor apartinand acestora, indiferent de destinatia lor, regiilor au tonome, societatilor comerciale, partidelor sau altor formatiuni politice, organ izatiilor guvernamentale si neguvernamentale, ambasadelor si reprezentantelor al tor state ori ale organizatiilor internationale de pe teritoriul Romaniei, precu m si ocuparea fara drept a terenurilor apartinand ambasadelor si reprezentantelo r sau a terenurilor situate in perimetrul acestora ori refuzul de a le parasi la cererea organelor de ordine; ? scrierea sau desenarea, fara drept, pe peretii cladirilor, pe garduri sa u pe obiecte de folosinta comuna aflate in locuri publice, deteriorarea prin ori ce mijloc a acestora, precum si dezlipirea sau distrugerea, fara drept, a reclam elor, anunturilor si afiselor legal expuse in locuri anume destinate; ? nerespectarea masurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfasurare a manifestarilor cultural-sportive; curs 11 ? REGIMUL JURIDIC AL CONTRAVENTIILOR Lect.univ.dr. Ina Raluca TOMESCU ? OG 2/2001 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraventiilor ? contraventie - fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarre a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarre a consiliu lui local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucu resti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucurest i. ? Prin legi, ordonante sau hotarri ale Guvernului se pot stabili si sanctio na contraventii n toate domeniile de activitate. ? Prin hotarri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene

se stabilesc si se sanctioneaza contraventii n toate domeniile de activitate pen tru care acestora le sunt stabilite atributii prin lege, n masura n care n domeniil e respective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau hotarri ale Guvernului. ? Sanctiunile contraventionale Sanctiunile contraventionale sunt: principale; complementare. ? Sanctiunile contraventionale principale ? avertismentul; ? amenda contraventionala; ? prestarea unei activitati n folosul comunitatii. Sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savrsite. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune contraventi onala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare. ? Sanctiunile contraventionale complementare ? confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii ; ? suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autoriza tiei de exercitare a unei activitati; ? nchiderea unitatii; ? blocarea contului bancar; ? suspendarea activitatii agentului economic; ? retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior, temporar sau definitiv; ? desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului n starea initiala. Sanctiunile complementare se aplica n functie de natura si de gravitatea faptei. ? Amenda contraventionala Limita minima a amenzii contraventionale este de 250.000 lei, iar limita maxima nu poate depasi: a) 1 miliard lei, n cazul contraventiilor stabilite prin lege si ordonanta; b) 500 milioane lei, n cazul contraventiilor stabilite prin hotarri ale Guvern ului; c) 50 milioane lei, n cazul contraventiilor stabilite prin hotarri ale consili ilor judetene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti; d) 25 milioane lei, n cazul contraventiilor stabilite prin hotarri ale consili ilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiulu i Bucuresti. ? Prestarea unei activitati n folosul comunitatii ? poate fi stabilita numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depa si 300 de ore. ? se stabileste alternativ cu amenda. ? daca contravenientul nu a achitat amenda n termen de 30 de zile de la ramn erea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organ ul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a c arei raza teritoriala s-a savrsit contraventia, n vederea nlocuirii amenzii cu sanc tiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comunit atii, tinndu-se seama de partea din amenda care a fost achitata. ? Daca aceeasi persoana a savrsit mai multe contraventii sanctiunea se apli ca pentru fiecare contraventie. ? In cazul n care la savrsirea unei contraventii au participat mai multe per soane, sanctiunea se va aplica fiecareia separat. ? Daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contraventie, ea nu se mai sanctioneaza, chiar daca a fost savrsita nainte de data intrarii n vig oare a noului act normativ. ? Daca sanctiunea prevazuta n noul act normativ este mai usoara se va aplic a aceasta. In cazul n care noul act normativ prevede o sanctiune mai grava, contr aventia savrsita anterior va fi sanctionata conform dispozitiilor actului normati v n vigoare la data savrsirii acesteia.

? Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie n termen de 6 l uni de la data savrsirii faptei. ? Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul -verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului n ter men de o luna de la data aplicarii sanctiunii. ? Cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei ? Caracterul contraventional al faptei este nlaturat: n cazul legitimei aparari, starii de necesitate, constrngerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, infirmitatii, daca are legatura cu fapta savrsita. Minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional. Pentru contraventiile savrsite de minorii care au mplinit 14 ani minimul si maximu l amenzii stabilite n actul normativ pentru fapta savrsita se reduc la jumatate. Minorul care nu a mplinit vrsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati n folosul comunitatii. ? Constatarea contraventiei ? Contraventia se constata printr-un proces-verbal ncheiat de persoanele an ume prevazute n actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denu mite n mod generic agenti constatatori. ? Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde n mod obligator iu: data si locul unde este ncheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatat or; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupa tia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului n care a f ost savrsita, precum si aratarea tuturor mprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; ? indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza co ntraventia; ? indicarea societatii de asigurari, n situatia n care fapta a avut ca urmar e producerea unui accident de circulatie; ? posibilitatea achitarii n termen de 48 de ore a jumatate din minimul amen zii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; ? termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plnger ea. In cazul n care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele , prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia. In momentul ncheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduc a la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la con tinutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct n procesul-v erbal la rubrica "Alte mentiuni", sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal. ? Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. ? In cazul n care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate s a semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste mprejurari, care tr ebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. ? Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. ? In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au con dus la ncheierea procesului-verbal n acest mod. ? Daca o persoana savrseste mai multe contraventii constatate n acelasi timp

de acelasi agent constatator, se ncheie un singur proces-verbal. Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plngere n termen de 15 zile de la data inmanarii sau c omunicarii acestuia. ?