DELINCVENTA IN ADOLESCEN Perioada adolescentei reprezinta o etapa fireasca, cu caracteristici proprii in viata fiecaruiindivid.

Psihifiziologia varstelor considera ca perioada minoratului coincide cu copilaria siadolescenta, intre care nu exista graniti cronologice clar conturate.Stabilita printr-o conventiefundamentala statistic, perioada adolescentei cuprinde periaoda pubertala 11-12 ani pana la14-15 ani si adolescenta propriu-zisa pana la implinirea varstei de 18 ani.Se considera ca panala varsta majoratului s-au produs toate manifestarile psihofiziologice si biologice caremarcheaza trecerea la maturitate si care dobandesc o serie de particularitati psihosociale.Literatura de specialitate precizeaza ca in perioada adolescentei, are loc o accelerare adezvoltarii fizice, din punct de vedere somatic si morfologice, care variaza atat la fete cat si la baieti.Toate aceste transformari din punct de vedere fizic, social si psiho-afectiv se producintr-o maniera inegala si variata in cazul fiecarui copil, determinandu-l in acelasi timp, sa-sistructureze noi modele de functionare a gandirii in conformitate cu aceste transformari si cunoua sa infatisare.Pe plan mental, se trecea de la gandirea concreta la cea abstracta,adolescentii beneficiind de noi tehnici de operare mintala.Acum sunt capabili sa analizezesituatiile logic, din punct de vedere al cauzei si efectului, fapt ce le da posibilitatea sacantareasca alternativele si sa-si stabileasca idealuri.Acestia isi dezvolta propriul sistem devalori, precum si constiinta aparentei la generatie.Toate aceste elemente imbinate confera perioadei adolescente o nota de originalitate si unicitate, iar filosofia de viata care siodezvolta adolescentii constituie dupa ( Allport, 1996) o caracteristica a personalitatii maturecare se pregateste sa devina altfel.Referitor la procesul de dezvoltare morala, L.Kohlberg ( 1981) descopera trei nivele aledezvoltarii morale: Nivelul preconventional: se refera la oamenii pentru care regulile societatii suntexterne Self-ului.La acest nivel, indivizii nu inteleg si nu sprijina regulile sociatatii( copii sub 9 ani, unii adolescenti si adulti criminali) Nivelul convential: se refera la oamenii rationali care au interiorizat regulilesocietatii si sperantele celorlalti.Acestia actioneaza astfel incat sa fie laudati siacceptati de ceilalti, mai ales, de cei care au autoritate ( cei mai multi adolescenti siadulti); Nivelul prostconventional: este rezervat pentru relativ putini indivizi care audiferentiat propriul lor concept asupra Self-ului de regulile societatii si isi definesxvalorile in termeni de principiul, alese de catre insisi. Indivizii care opereaza la cele trei nivele demonestreaza ca au diferite perspective sociomorale.O perspectiva socio-morala a persoanei, se refera la punctul de vedere al individuluicare cuprinde atat factori sociali cat si valori socio-morale (

Kohlberg, 1981).Preconventialiise concentreaza doar asupra drepturilor proprii, ignorand datoriile! Conventionalii seconsidera membrii ai societatii, iar preconventialii considera ca mai intai individul si apoisocietatea.Ei au simtul democratiei, calitatile sunt demnitatea, unicitatea si binefacera.Dezvoltarea emotionala cuprinde cea mai grea incercare: descoperirea identitatii.Erikson(1902) considera ca un rol important in dobandirea identitatii de catre tanar, il constituieinfluenta modelului cultural al societatii, care se suprapune modelului excitat de familie, inacest sens fiind necesara realizata unei armonii intre dezvoltarea biopsihologiei si cea socialasi culturala, ca obiectiv principal al adolescentei.Dupa ( American Psycologist Association, 2002) identitatea contine doua componente: Conceptul de sine: el reprezinta in set de credinte detinute de individul in persoana, ceinclude caracteristici, roluri, scopuri, interese, valori si credinte religioase sau politice

Stima de sine: ceea ce simte individul despre conceptul de sine.Abilitatile pe care acestia trebuie sa le detina in dezvoltarea lor emotionala includ:recunoasterea si utilizarea emotiilor, dezvoltarea empatiei , capacitatea de a rezolvaconflictele in mod constructiv, dezvoltarea spiritului cooperant ( R.Lawrence,1998).Desi in aparenta, adolescentii par a fi pe deplin dezvoltati datorita staturii fizice care odepaseste de cele mai multe ori pe cea a adultului, acestia prezinta adeseori o insuficientadezvoltare morala, emotionala, volitiva ( prin incapatanare ) datorita lipsei experientei deviata care il dobandeste de adult.Din acest motiv, adolescentii manifesta momente de nelinisti,indoiala, razvratire fata de lumea dultilor cu care iontra foarte usor in conflicte de idei si deautoritate.Dupa ( T. Rudica, 1990) adolescentii prezinta urmatoarele tendinte de comportamenti: Reactia de opozitie fata de cerintele sporite, de lipsa de atentie din partea adultilor,de interdictiile abuzive care produc o stare de instrainare, ducand uneori lavagabondaj sau chiar la un comportament antisocial; Reactia de imitare a unei persoane concrete, apartinand grupului de referinta sau aunui model din mass media, fapt care poate duce la aparitia unor cazuri de minori cucomportament antisocial; Reactia de negare a modelului propus de adulti; Reactia de compensare dintr-un anumit domeniu;

Reactia radicala, manifestandu-se in negarea valorilor si a normelor cu caracter social.Dezvoltarea pe plan social al adolescentului are loc in contextul tuturor reactiilor lor, inspecial a acelora din cadrul familiei si prietenilor care marcheaza prin intermediul procesuluide socializare, dezvoltarea si formarea personalitatii minorului.Caracteristicile dezvoltarii sociale ale adolescentior sunt prevazute in tabelul nr 1 (A.P.A American Psychologist Association, 2002). GrupulsocialAdolescenta timpurie( 9-13 ani)Adolescenta de mijloc ( 1416ani)Adolescenta tarzie(17-19 ani)P r i e n t e n i - c e n t r u l u n i v e r s ul u i s i social se schimba dinfamilie in prieteni-grupul de prieteni tindsa aiba acelasi sex ca siadolescentiiapare dorintaputernica de a seraporta si de a fiacceptat de un grup deprieteni-grupurile de prieteni fac loctreptat relatiilor romantice-grupurile de prieteni tind sadevina mixte din perspectivasexului-incep intalnirile-dau divada de mai putinaconformitate si o tolerantamai mare la diferenteleindividuale.-se dezvolta relatiide cuplu serioase siintimeFamilia -are loc o crestere a conflictelor intre adolescenti siadulti;-legaturile stranse cu familia reprezinta un factorpredicator impotriva factorilor de risc aicomportamentului-se pune in balantainflunenta familieicu cea a grupului

Toate aceste schimbari ce implica dezvoltarea adolescentilor, ii pregatesc sa experimentezenoi comportamente.Aceasta exprimare decurge din asumarea riscului ce reprezinta un aspectnormal al dezvoltarii acestora ( D.M. Ferguson & J.L.Horwood, 1996) implicare in asumareariscului ii ajuta pe adolescenti sa isi

modeleze identitatea, sa incerce noi abilitati de a luadecizii, sa isi dezvoltare o conceptie realista despre sine si sa castige respuctul si acceptarea prietenilor.Din pacate, cateva din riscurile pe care adolescentii si le asuma pot constitui o amenintare laadresa sanatatii si integritatii lor.Conform (D.P. Farmington,1993) aspectele care prezinta unnivel ridicat al riscului in dezvoltarea tulburarilor de comportament sunt: consumul de alcoolsi droguri, sarcinile si volile cu transmisie sexuala, esecul si abandonul scolar, crimele,delincventa si violenta.In ceea ce priveste asocierea dezvoltarii pubertale cu delincventa se mentine inca o stare deconfuzie. (Peterson si Taylor, 1996) revela faptul ca in cazul adolescentilor maturizati precoce, predomina o stare de stres, datorita sarcinilor la care acestia nu le pot face fata, starecare le orienteaza comportamentul spre acte delincvente.Conform acestei opinii, adolescentii baieti se confrunta mai des cu aceste probleme de adaptare sociala si psihologica, care-idetermina sa se implice in numeroase activitati delincvente.Aceste afirmatii vin incontradictie cu teza conform careia, adolescentii maturizati precoce se adapteaza mai usor decat cei cu o maturitate mai tarzie ( Susman et al, 2002).In consecinta, relatia dintre maturizare- adaptare si delincventa este curviliniara. 2.1 Particularitati de varsta ale adolescentilor Sub aspecul sensului de dezvoltare biopsihosociala , varsta delincventilor, reprezinta ocoordonata importanta a personalitatii.In ceea ce priveste tipologia si evolutia numerica ainfractiunilor, s-a constatat ca aceasta difera in raport cu varsta delincventilor minori sauadolescenti.Studii din domeniul psihologiei deviatiei arata demonstreaza ca majoritateatulburarilor psihice si comportamentale isi au originea in perioada copilariei, marcata puternicde influentele nefavorabile din mediu.In ceea ce priveste cazul minorilor infractori 10-14 ani,statisticile evidentiaza preponderenta infractiunilor de furt, prostitutie, violuri, vababondaj,realizate de minori, ale caror preocupari sunt distractia, consumul frecvent de bauturialcoolice, comiterea escrocheriilor si organizarea in bande ( P.Tolin & N.Guerra, 1994).Perioada in care copilul se pregateste sa deviana adolescent ( 12-13 ani ), se caracterizeaza printr-o stare de tensiune psihica, datorata modificarii structuii logice si atitudinale, care-ldetermina adesea pe adolescent sa manifeste conduite contradictorii, uneori impulsive, greude controlat.Datorita faptului ca adolescentii nu-si pot autoevalua adevarat capacitatiile,acestia inregistreaza in 37% din cazuri esecuri scolare.( S.W.Henggeller,1998)Ignorand activitatea scolara, acestia prefera organizarea in bande in care predominadistractia, consumul de alcool si escrocheria.Prezenta acestui decalaj intre nevoile individuluisi satisfacerea lor in familie, scoala, ii determina pe adolescenti sa adere la grupul infractionalin care acestia sunt socializati intr-o maniera antisociala.Studiile realizate de ( I.Pitulescu, 1995) in anul 1991 au constatat ca intre 10-14 ani au avutloc 5504 fapte prevazute de legea penala si anume de 3,2 ori mai multi faptuitori si de 3,7 orimai multe fapte data de anul 1989, cea mai mare pondere avand-o talhariile ( 75% in mediulurban si 25% in rural) apoi violurile, furturile si omorurile, majoritatea

fiind comise de minorice au abandonat scoala ( 54%).Un alt studiu efectuat (G.W. Know, 20000, evidentiaza incidenta infractiunilor la tineri careatinge o culme absoluta intre 25-30 ani, dupa care scade brusc.Acelasi autor afirma ca infazele adolescentei sunt dominate infractiunile de furt, care se specializeaza dupa 30 de ani, escrocheria care atinge varful statistic la 21 de ani si infractiunile contra moravurilor intre 16-30 de ani.Statisticile arata ca violenta contra persoanelor e mai mica la adolescenti si creste inspecial la adultii tineri- inclusiv delincventa rutiera ( J.D.Hawkins,1996).Referitor la delincventa feminina, acesta este mai lent in ceea ce priveste versantele deascensiune si scade mai putin rapid decat cea a delincventei masculine, fiind intotdeauna subacesta ( T.Hirchi, 1996).In ceea ce priveste numarul si natura infractiunilor comise de minori, statisticile din S.U.A.evidentiaza ca 26% dintre minorii arestati in 1997 erau fete, din care o treime cu varsta sub 15ani.Intre 1993-1997 numarul infractiunilor insotite de violenta reprezinta 9% in cazul baietilor si 12 % in cazul fetelor ( A.B.Looper & D. Cornell, 1996).Din cele aratate mai sus, se contureaza clar ideea ca delincventa juvenila reprezintaconsecinta unor deficiente educative, dar si a carentelor din dezvoltarea socio-morala siafectiva care predomina inca din perioada copilariei si care influenteaza personalitateaadolescentului. 2.2 Cauzalitatea si factori favorizati in delincventa juvenila Tabelul nr. 2 Modelul cauzal al delincventei ( G.Basiliade, 1974) Tip de cauze Grad degeneralitatiActiune Pondere1) nivel societal macrosocial:disfunctii organizatorice social-economice, politice, moraleg e n e r a l e I n d i r e c t a P r i n c i p a l a s a u secundara2) nivel psihosocial(microsocial): deficienta aleinstitutiilor de socializare ( alegrupurilor primare)p a r t i c u l a r e I n d i v i d u a l a P r i n c i p a l a s a u secundara3) nivel psiho-individual:insuficienta dezvoltare a judecatilor morale, a atitudinii,valorilor, tulburarilor afectivesi caracteristiceIndividual sisingularIndividuala Principala sausecundara Pornind de la acest model, o examinare completa asupra etiogenezei comportamentuluidelincvent, presupune, pe langa considerarea factorilor obiectivi, analiza mecanismelor psihosociale si psihologice, a proceselor psihice care ii determina, in prezenta acelorasiconditii social-economice si culturale, pe unii indivizi, sa devina infractori , in timp ce pe altiinu.Conceptiile moderne actuale, considera ca la baza formarii si modelarii comportamentuluidelincvent, contributie o multitudine de factori.Unii factori tin la particularitatiile individualeale copilului sau adolescentului, dar majoritatea lor depinde de complexitatea mediului social( ex: familia sociala, grup de prieteni, vecini, comunitat) care favorizeaza, modeleaza simentin agresivitatea timpurie si comportamentele antisociale.Studiile efectuate ( V.Preda, 1998) au stabilit ca factorii implicati in aparitiacomportamentului delincvent la minori si

adolescenti, au urmatoarea pondere: 31,2% de ordinindividual sau de personalitate, 25% de ordin social si 43,8% combinatii, fapt ce realizeaza

caracterul si de potentare reciproca a conditiilor care duc la descompensarea pe fondul evidental inadaptarii.Etiologia comportamentului delincvent, constituie o problema complexa in care bio-neuro- psihogeneza nu poate fi separata de psihopatogeneza si sociogeneza.In acest sens, dupa cum afirma Sorin M.Radulescu ( 2000,p.242) la dizarmonizarea psihicului contribuie factorii organici si ereditari, tradusi in leziuni la nivel microscopic, biochimic si desenzimatic care actioneaza in sens negativ inainte de formareaconstiintei.Factorii de mediu social din timpul copilariei si adolescentei actioneaza fie in sens pozitiv, corectand dezechilibrele existente, amornizand psihicul, fie in sens negativ, agravand baza organiza a psihopatiei.Referitor la factorii favorizati in delincventa minorilor si adolescentilor, pintre acestia se pot numara influenta negativa a grupului familial si stradal, consumul de alcool si stuperfiantea caror influenta nefasta sporesc sansele ca indivizii de sex masculin sau feminin sa manifesteconduite antisociale