Sunteți pe pagina 1din 162
MINISTERUL EDUCATIEI $l CERCETARII PSIROLOGIE Mielu Zlate - coordonator Tinca Cretu Nicolae Mitrofan Mihai Anitei Manual Pentru clasa aX-a 2005 ‘Acest manual este proprietatea Ministerului Educafiei si Cercetari. Manualul este aprobat prin Ordinul Ministrului Educate si Cercetai nr. 3787/05.04.2008, in urma lisitalei organizate ae catre Ministerul Educatii gi Cercetfri, este realizat tn conformitate cu programa anaitica aprobata prin Ordinul Ministrlui Educate si Cercetari nr, 4598/37.08.2004 si este distribuit gratuit elevilor. ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE: ‘Anu | Numeleelevuluicarea | ciasa | Scoala Anul_ |__Starea manualull’ Primit manualul soolar | la primire | la returnare 1 2 3 | 4 “Starea manualului se va inscrie folosind termenii: nou, bun, ingriit, nesatistéctor, deteriorat. Cadrele didactice vor controla dacd numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie sa faca nici un fel de insemnari pe manual. [ Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei Psihologie : manual pentru clasa a X-a / Mielu Zlate, ‘Nicolae Mitrofan, Tinea Creju, Mihai Anil. - Bucuresti: Aramis Print, 2005 ISBN 973-679-234-X 1. Ziate, Mielu I, Mitrofan, Nicolae IN. Creu, Tinca IV. Anitei, Mihai 159.9(075.35) “Autor: Prof. univ. dr. Mielu late (coordonator), prof univ. de. Tinea Cre, prof. univ dr. Nicolae Mitrofan, conf, univ. d. Mihai Anite Referenfi: Prof. univ. de. Elena Bonchis; prof. univ. dt. lon Negre|-Dobridor Redactor: Nicol Pop . DIP: Liviu Dobrean ISBN 973-679-234-X Copyright © 2005 Aramis Print s.r. toate drepturilerezervate Aramis Print sl. « Redactia si sediul social: Bedul Metalurgici nr. 46-56, cod 041833, sector 4, Bucuresti, OP. 82~C.P.38 tek: (021) 461.08.19/14/15; fax: (021) 461.08.09/19, E-mail: office@ edituraaramiso; office @megapress.ro Departamentul desfacere: tel: (021) 461.08.08/12/13/16; fax: (021) 461.08,09/19; E-mail: desfacere @edituraaramis.r0 Tiparit la MEGApress holdings s.. @A nnis .Psihologia este 0 lumina indispensabild infelegerii, apropieri si ascensiunii umane.” (Vasile Pavelou, 1964) .Eu cred ca psinologia trebuie s& se ocupe mai mult de problemele importante ale pozitiei omului in lumea de azi si spun acest lucru deoarece toate problemele importante ‘ale omenirii ~ rézboi si pace, exploatare si frateritate, urd si dragoste, boala gi sénatate, infelegere si neinjelegere, fericire si nefericire — conduc la 0 mai buna infelegere a naturii umane si la 0 psihologie cu aplicafil distincte pentru viala omului." (Abraham H. Maslow, 1970) .Cei care se preocupa de cercetarea faptelor omului nu intampind difcultate mai mare decat s& le lege la un loc gi s8 le analizeze in aceeasi luming.” (Montaigne, 1588) .A Injelege omul pentru al perfectiona, aceasta este adevarata menire a psihologiei.* (S.L. Rubinstein, 1957) wArta de a fi psinolog nu se invala, ci se trdieste si se experimenteaza, deoarece nu exista un complex de canoane care s&-f dea cheia misterelor psihice, a structurilordiferentiale ale vie sufletesti Nu esti un pstholog bun dacé tu insu nu esti un subiect de studiat, daca materialul tau psihic nu ofera zilnic 0 complexitate si un inedit care s& excite curioztatea ta continua, Nu te pot initia in misterul altuia, dacd tu insufi n-ai un mister in care ste initiezi.* (Emil Cioran, 1934) Scrisoare deschisé pentru elevi sau in loc de Cuvént inainte Dragi elev, Cénd am inceput elaborarea acestui manual, impreund cu ceilalfi autor, ‘m-am géndit in primul rand la voi, toate demersurile noastre fiind ghidate de spusele scritorului grec Plutarh: ,Capul tanérului nu-i un vas pe care trebuie sé-1 umpl, ci o faclie pe care s-o aprinzi, astfel incat mai térziu s& lumineze cu 0 lumind proprie". Cum am incercat sa traducem in fapt un asemenea deziderat? printr-un confinut stinfific modem si dens, dar accesibil (desigur ca pe alocuri veti intéini $i informafii mai greu de injelee de la prima vedere, pentru descitrarea acestora apelati la ajutorul profesorului); -» prin nenuméirate exemple preluate din viafa cotidiand, adeseori chiar din viata voastré de elevi, cu intentia sublinieni caracterului practic-aplicativ al psihologiei .. print-un sir de exerciti $i teme, zicem noi incitante $i solicitante, menite 4 faciita implicarea alrecta in solutionarea lor $i, mai ales, invifarea prin descoperire. VA ofer doar un singur exemplu. Exercifu: frecvent se vorbeste despre .limbajul trupulu’, sintagma respectiva patrunzénd $i fn ttlul unor cdf. Credefi cd este corect? Argumentaf-va opfiunile, Daca da — de ce? Daca nu ~ de ce? Numai parcurgénd lecfia despre comunicare si imbaj, vefi alatraspunsul corect. Astfel de exerci sunt presarate mai peste tot in manual: print-un limbaj concis $i expresiv si nu tehnicist, incércat, greol: -»- prin antrenarea voastrd in efectuarea unor aplicafii practice constand in umici experimente” sau ymicro-cercetéri’, pentru a va forma gandirea ‘independents $i creativa, dar si un minimum de deprinderi necesare unui vitor cercetitor; in fine, prin ilustratii cét mai sugestive, care sé va imbogafeascd informatile teoretice, si va stimuleze gandirea analiticd $i criticd, s8 va determine a imagina alte variante posibile. Afi avut curizitatea s& rasfot si s& ; vedej/ unele cintre vignetele cu care se deschide fiecare lecfie? Dac da, trebuie ‘84 recunoastefi cd cel putin unele dintre ele sunt extrem de reusite. Ce vefi gasi in acest manual? > Mai inti, cum este $i fresc, céteva informafii despre psinologie $i obiectu! ei de studiu. Sti din experienfa proprie c& atunci cand va inténifi cu 0 persoand necunoscutd Incercafi sé aflaficét mai multe lucruri despre ea: cum o cheama?, ce varstd are?, cu ce se ocupé?, ce interese $i aspirafiio anima? etc. Acelasilucru este valebil si pentru situafia intélnirii cu un domenir nou al cunoasteri, cu 0 noudi materie/disciplina de invéfdimdnt. Cénd afi aflat ca in clasa a X-a, vefi face psinologie, probabil ca imediat v-afi formulat o serie de intrebari, La unele dintre acestea incercém sé réspundem in prima parte a manualului circumscriind obiectul de cercetare al psihologiei, legitimitatea ei ca stinfS, specificul metodelor $i legilor psitologiei, complexitatea psihicului sia ipostazelor sale - constient, subconstient, inconstient. > Se trece apoi, in partea a doua, la prezentarea ,instrumentelor* psihice necesare procesari informatilor. Un psiholog american spunea despre om ca este 0 sfinf& informavord’, adica o finfa care se hrineste cu informati. Int-adevér, din prima $i pnd in ultima clipé a viefi sale, omul este bombardat cu mii, milioane $i chiar milarde de informafi. Toate acestea trebuie sa fie captate, Inregistrate, prelucrate,introduse apoi in aispozitivele reactional-comportamentale. Ori, pentru a putea face acest lucru, omul are nevoie de o serie de ,miloace" sau ,instrumente* psihice. Unele dintre ele sunt mai simple (senzafi, percepti, reprezentar), altele sunt mai complexe (gandirea, memoria, imaginafia). Primele asigur’ contactul direct, nemijlocit cu realitatea, cu Insugirle concrete, simple, care transpar la suprafafa obiectelor scare sunt, cel mai adesea, superfciale, neesentiale. Altele, in schimb, milocesc intrarea in posesia insusinilor abstracte, ascunse ale obiectelor $i fenomenelor. Cunoasterea senzoriala se continua cu cea rajionala, iar aceasta din ura deschide cai nebénuite pentru noi demersuri cognitive. > iif insd, tot din experienfa, cd oricét de dotafi afi fi in planul cunoasteri oricdt de dezvoltate va vor ff gandirea, memoria, capacitatea reprezentativ- imaginativa etc., mu vefi obfine in mod obligatoriu si performanje. Daca nu suntefi impinsi, stimulafi si drecfionafi de ceva anume, mai ales de ceva care sa vind din interiorul vostru, atunci potenfialtaile si disponibiltifile cognitive pot réméne intr-o stare latent’, nefinalzate i nefructificate. De aceea este necesaré punerea in miscare a comportamentelor prin forfe interme. Acest fapt vet! putea face dacé veti recurge la mecanismele de stimulare $i energizare a comportamentelor, adica la ‘motivatio si afectivitate, pe care le vefi gas tratate in partea a treia a manualulu. > Sunt si momente in viafa, chiar destul de multe, cénd trebuie sa efectuafi actvititi mai complexe $i difcile, s& va refacefi echilibrul perturbat de o serie de factori aleatori, neprevaézufi, sé depunefi efort pentru mentinerea echilibrului cand este necesar. Nu vefi putea face acest lucru decat daca vefi disoune de o serie de ‘mecanisme, numite mecanisme de reglaj psitic. In randul acestora, se incadreazé ‘comunicarea si limbajul, atenjia si voinfa, aceasta din urmé find forma superioaré de reglajpsinic. Cu toate acestea veti face cunostin{a in partea a patra a manualului Férd indoiald cé dispozitivele cognitive, cele stimulator-energizante, ca $i cele de reglaj psinic sunt absolut necesare pentru buna destésurare a activité Daca insd ele nu sunt corelate, integrate si sudate de o instant superioard, s-ar ppulea ca valenfele lor s8 se risipeasca in van. Mecanismul integrator, care asigur’ buna functionalitate a intregiiactivitafi psihice umane, este personalitatea. In partea a cincea a manualulu, vefi ala céteva lucruri despre personalitae, in general, apoi despre laturile ei (temperament, aptitudini, caracter, inteligenta, creativitate). Personalitatea nu este ins ceva abstract, ci, am spune, cea mai vie, complexd si dinamicé expresie a fiinfei umane. Personalitatea se formeazé treptal, intré in relafii cu alte personalitfi, formandu-se pe sine $i influenténd formarea allora, Isi elaboreaza o imagine despre sine, dar si despre altul, se implicd intr-o serie de comportamente pro sau antisociale. Personalitatea in contextul viefi Cotidiene constituie obiectul ultimei péifi, a sasea, a manualulu de fafd. ‘hn intentia mea sia colaboratorilor mei, structura manualului este coerenté si integratoare. Ea este conceput ca o trecere treptata de la simplu la complex, de la Cunoasterea mai ntdi a elementelor psihice bazale, fundamentale ale fnfei umane, pentru ca, in final, sé se ajunga la expresia ei ultimativa - personalitatea. Cel mai in masurd si cunoasea si sd .stpdneasca* intreaga problematica psifologica a finfei umane este, fara indoiald, psihologul, acest, violator de mistere* ‘sau ,Suprem inaiscret* ~ dupa cum fl numea Emil Cioran, Nu-i mai putin adevérat ci un oarecare acces la cunoasterea psinologica a omului o are orice persoand, chiar Si fiecare dintre voi. Numai c& aceast cunoastereteste empiric’, ea se ridicé doar ‘a nivelul cunoasterii de bun-simj. De aceea, vé invitém sa facefi saltul din lumea incerta si amagitoare a cunoasteni empirice in lumea ceritudini, autenticitafi $i ‘rigurozitafii cunoasterii stinfifice. Invéfarea psihologiei va va ajuta s& intrafi in posesia unui corp de informati stinfifice mai pufin cunoscute pana la varsta la care vé afi, dar va va facilta, sperm, mai buna cunoastere a propriei voastre personalitif si a personalitifi’altora. Ideal ar fica, porind de la unele sugesti din ‘manual, sa va autoconstruifi 0 personalitate putemicd, viguroasa. ,Adevérata ‘menire a psihologiei ~ arétam intr-o lucrare a mea (,Omul faf3 in fafa cu lumea" 1988, pagina 321) este de a contribui la asigurarea unei existenfe omenesti, a unei constinfe demne, a unul «suflet» inaripat de idealuri nobile si indraznefe, insofit de capacitatea de a le traduce in fapt’. Dacd macaro parte dintre acese deziderate vor 948i ecou, prin invéfarea psihologiei, in constinta si comportamentele voastre, noi autorii acestui manual, ne declarm satisfacuti. Va dorim spor la invajare! Prof. univ. dr. Mielu Zlate, coordonatorul manualului introducere I st [Tse watson rig | 1, Psihologia ca stiinta Ps cpertinente si grew de combiitut Paikologia este unul dintre domeniile cunoasteri Astiel, a contestat statutul de stint cel mai acerb comentat, controversat si contesta, iar destinl ei departe de a fi unal simplu, linear Dim- porivi, destinul psitologied a fost mult mai riméntat si mai dramatic decit celal alior singe. 1.1. Statutul de stiinga a psihologiei Psihologia a cunoscut de-a lungul evolutiei ei perioade de avant, dar si de stagnare, de jnillare, dar si de cidere, de calm si destindere, dar si de incordare si inerncenare conceptual- ideatic. Nu de pufine ori s-a vorbit si s-ascris despre .tiza psihologici, despre ,crama psihologie! sau despre ,slabiciunile psihologiei. Cele mai multe atacuri au fost concentrate asupra statutului de sting’ a psihologiei, nenumdrafi ‘inditoriintrebindu-se daca ea este sau nu 0 stiinga. S-a spus despre obiectul psihologiei — dact exist ~ cd ar fi nebulos, i-au fost contestate metodele, considerate nesigure, i s-au pus la indoial levi. Ori daca un domeniu de cerce- tare nu are un obiect propriu de cercetare, acd nu dispune de un ansamblu de metode, tehnici si procedee de cercetare, in fine, dact ni este capabil si descopere si s& formuleze legile fenomenelor investigate, cu greu ar putea fi numit stings Uneori argumentele prin care se susfinea ilegitimitatea psihologiei ca stiinfi erau banale, ‘puerile, simple speculagii sau deduct logice. De exemplu, s-spus ci psihologia studiaza sufletul, dar sufltul nu exist, ca atare nu poate exista 0 stim despre ceva inexistent. Sau: psihologia studiazi sufletul, dar sufletul este ceva wmisterios", ,,ezoteric, este un fermen coti- promis, de aceea el trebuie eliminat din definirea psihologiei; numai c& a exclude sufletul (psihicul) din psihologie echivaleaza toemai cu negarea obiectului ei propriu de cercetare. Alte- ori insi, argumentele contestatare confineau in cle un simbure de adevir, fiind mult mai Paes NL ae a psihologiei prin exacerbarea unor ici ale psihicului (caracteral lui individual, unic) care intr in contradicie cu atributele stinfei, aceasta studiind generalul, universalul, In acelasi mod, s-a procedat si cu metodele si legile psihologiei, S-a spus despre metodele psihologiei c& sunt subiective si mu objective, cl ele demonstreazi evidenfa sau nu demonstreazi ,nimic", ci nu sunt adeevate specificului obiectului cercetat ete. La fel, despre lege psihologiei s-a afirmat c& sunt o simpli condensare a experienfei curente si mu ajuti la prevedere, ci sunt calitative sim. cantitative, empirice gi nu stinjfice. Pornindu- se de la aceste caracteristci,s-aformulat chiar siun calambur:legile psihologiei sunt fie cali- tative si empirice si afunci nu mai sunt stiin- fifce; fie cantitative, matemaice, sintifice si atunci nu mai sunt psihologice. Toate aceste dispute mu trebuie ingelese ca simple curiozitigi sau picanterii din istoria psihologiei, ci ca realitii, uncori dure, dra- rmatice, cu care psihologia s-a confruntat de-a Tungul existenfei sale, Mai mult, ele trebuie si ajute la constientizarea mai clari a con cinfelor produse in si asupra_ psihologi ‘Acestea se dihotomizeazs. Pe de o parte, -a ajuns la povitiidefetiste, de desconsiderare sau chiar de negare a psihologiei si de eliminare a ei din sistemul stiingelor. Filosoful german Immanuel Kant afirma c& psihologia este o stiinfi sliraci, cempirica, de categoria a doua, ea nu poate constitu’ singuri un obiect de studiu aparte, de aceea trebuie izgoniti din metafizic’. TTotusi, data find importanja ei faptic’, ar trebui si i se acorde un mic loc", un domi- ciliu temporar intr-o vasti antropologie. De asemenea, filosoful francez. August Comte, creatorul unui nou sistem al stiinfelor pozi- tive (obiective), elimina psihologia dintre acestea pe considerentul c& nu dispunea (pe vremea aceca) de o metodi obiectivg de investigare a fenomenelor ps Pe de alti parte inst, s-a ajuns la consolidarea psihologiei casting, la delimitarea cat mai riguroasé a propriului ei obiect de cercetare, la sporirea eforturilor pentru cresterea gradului de obiectivitate si de validitate a metodelor ei, in fine, la cresterea gradului de predictibilitate a legilor fenomenelor psihice. De la taftingarea primului laborator de psihologie experimental de citre Wilhelm Wundt, la Leipzig in 1879 — considerat ca actul de nastere al psihologiei stiintfice ~ si pind astizi, drumul parcurs de psihologie a fost lung, sinuos, dar extrem de benefic pentru cunoasterea umani, in general, si pentru cea psihologic’, in special, Se ‘vorbeste tot mai insistent despre progresul si expansiunea psihologiei, despre faptul cd psihologia figureazi printre primele trei domenii de varf al cunoasterii, alaturi de genetica moleculara i microelectro Ee Afirmatia potrivit céreia psihologia reprezintdt un factor de progres social si uman este sustinutd de wmdtoarele argumente: intensificarea procesului de instiujionalizare a psihologie’ ca stim (deci ca actvitate de cercetare), object de invitdmént, profesiune; cresterea interesului specialistilor din alte domenii pentru problemele si rezultatele psihologiet caudienta lucrdrilor de psthologie la marele public, mu doar la specialist: cresterea numdirului tinerilor doritori si se projesionalizeze sist se specializeze i psihalogie; diversificarea rolului psihologului practician, care apare in postura de consultant stint, expert, prognocis, psihodiagnostician, psikoterapeut, specialist in rezolva- rea conflitelor de muncié sin sporireaeficienfe practice 4 activiigilor intreprinse; apariia psihologie’ in calita- tea de instrument de formare si sckimbare psihocompor- tamental;implicarea psthologiei in soluionarea mari- lor probleme ale societti (confice militar, negocieri economice, propaganda politcd etc); institufionalizarea revistelor de specialtate, « asociatilor psihologilor, a ‘manifestrilor stingifce (nationale si internationale) care au loc cu 0 amumita periodicitate. icul obiectului p 1.2. Spe De-a lungul timpului, psihologii au denumit cu termeni diferiti obiectul de studiu al disciplinei lor, Lucrul acesta iese cel mai bing in evidenti din definifiile date psihologiei. lati citeva dintre ele, pee { j | 4 | -Pihologia este stinta experienti | Dre. | imediate, spre deosebire de fizica ~ Sal | stiinta experienfei mediate" (Wilhelm | Wundt, 1832 — 1920). e ! +Psihologia este deserierea i explicarea starilor de constiinfa. in calitate de stari de constiinga* (William James, 1842 1910), =Psihologia este studiul stiinific al | inconstientului* (Sigmund Freud, | 1856 ~ 1939). | Psihologia este stiinta comporta- | ‘mentului* (J. B. Watson, 1878 — 1958). Psihologia este stiinfa conduitei, studiul omului in raport cu universul si mai ales in raporturile sale cu ceilalti ‘oameni™ (Pierre Janet, 1859 ~ 1947). »Psihologia este stiinfa care studiazi Sinele unic si individual al omutui Din definitiile de mai sus, rezulté. cel putin patru obiecte de studiu al psihologiei: * pentru uni psihologi, acesta este constituit din Viafa psibicd interioari, subjectivd a individului, indiferent de expresia sub care

S-ar putea să vă placă și