RAID Curiozitati

n utlima vreme, tot mai multe plci de baz ofer posibilitatea conectrii mai multor HDDuri n RAID. Aprut n 1987, termenul RAID (Redundant Array of Inexpensive Disks) defineste un mod de utilizare a mai multor discuri ieftine (cu vitez si capacitate reduse) pentru a obtine o performant comparabil cu a unui drive scump. La baza conceptului de RAID st mprtirea datelor pe discuri, fiecare dintre ele stocnd o cantitate prestabilit (stripe). Discurile sunt astfel concatenate si apar pentru sistem ca un singur disc, dar cu capacitate dubl (la o matrice format din dou HDD-uri). Alt criteriu care defineste o matrice RAID, este viteza de transfer a datelor. Mai multi factori influenteaz comportamentul matricei, dar ce este cel mai important, este ca discurile s fie identice. pentru ca o operatiune de I/O s fie complet, toate discurile trebuie s acceseze datele corespunztoare, cel mai lent fiind cel care va stabili timpul necesar, n final, pentru operatiune (dac discurile sunt diferite). Initial au fost definite 5 nivele RAID, toate avnd ca scop stocarea redundant si cresterea vitezei. Nivele RAID RAID 0 Este cel mai des ntlnit n sistemele moderne, datorit costului redus si al vitezei mari de transfer. Acest mod nu ofer nici un fel de redundant, n cazul defectrii unui disc, datele fiind iremediabil pierdute. mprtirea datelor pe o matrice RAID 0 se face jumtate pe un HDD, iar cealalt jumtate pe cellalt HDD. Acest mod de mprtire se numeste stripping. Acest tip de matrice se utilizeaz cel mai des n sisteme destinate prelucrrii video, aplicatiilor de pre-pass sau oriunde este nevoie de un transfer foarte bun, fr ca datele s fie critice. RAID 1 Este primul nivel RAID care ofer redundant (mirroring) si este bazat pe scrierea identic a datelor pe dou sau mai multe discuri, aranjate n perechi.. Acest mod ofer redundant 100%, n cazul unei defectiuni, reconstructia fcndu-se automat. n cazul unui RAID 1 cu mai multe perechi, sistemul poate sustine cderea mai multor drive-uri, cu conditia ca acestea s se gseasc pe mirror-uri diferite. Viteza de scriere este egal cu viteza unui singur disc, n schimb viteza de citire fiind de dou ori mai mare, dac discurile sunt conectate la un controller care permite operatii simultane pe mai multe discuri. Cazul ideal pentru acest tip de matrice este conectarea discurilor din mirror-uri diferite la controllere separate, pentru mrirea redundantei (n eventualitatea unei defectiuni la un controller, RAID-ul functioneaz n continuare). Acest mod se numeste duplexing. Desi costul per GB este destul de ridicat (capacitatea util este jumtate din cea total) acest mod este utilizat n servere si statii de lucru entry-level, unde datele au o important mare si se regseste ca facilitate a multor controllere Publice-ATA si S-ATA moderne. RAID 2 Este un nivel ce utilizeaz coduri Hamming pentru corectia erorilor, construind sume de control (la nivel de byte) pe discuri separate. Tehnologia este similar cu cea utilizat pentru corectarea erorilor n memoria RAM (ECC Error Correction Control). Costul per GB este foarte mare n cazul unui numr mic de discuri, dar eficienta creste odat cu acesta. Un model de implementare ar putea utiliza 10 discuri pentru date si 4 discuri pentru ECC. Reconstructia se face automat, singura problem fiind nlocuirea discului defect.

Deoarece un controller hardware ar fi foarte specializat si complex, un asemenea echipament nu si-a dovedit eficienta economic pentru a fi implementat ca atare, dar tehnologia ECC este utilizat chiar n controller-ul hard-discului. RAID 3 Acest nivel mparte informatia la nivel de byte pe un numr de minim 3 discuri. Redundanta este asigurat prin stocarea de sume de control pe ultimul disc, sistemul suportnd pierderea unui disc din configuratie. O a doua defectiune, ns, este fatal, datele fiind iremediabil pierdute. Capacitatea util a acestei matrici este dat de mrimea celui mai mic hard disc nmultit cu numrul de discuri din configuratie. Dac viteza de citire secvential este foarte bun, datele putnd fi transferate simultan de pe mai multe discuri, faptul c sumele de control sunt stocate pe un singur disc (care este accesat la fiecare operatiune I/O) mpiedic RAID 3 s aib o bun performant si la scriere. Acelasi motiv, dar si calculul sumelor de control, determin ineficienta n cazul stocrii de date de dimensiuni mici (discurile trebuie sincronizate pentru obtinerea vitezei maxime). Acest mod este utilizat, de regul, n aceleasi aplicatii ca si RAID 0, pentru citirea/scrierea de date de dimensiuni mari (de ex. captur si editare video), acolo unde este necesar si siguranta datelor. RAID 4 Acest mod se deosebeste de nivelul 3 doar prin mprtirea datelor n blocuri care sunt apoi stocate pe discuri, sumele de contro, fiind pstrate tot pe un singur disc. Fisierele mai mici dect mrimea stabilit a blocului se pstreaz pe un singur disc. Capacitatea de stocare este similar cu cea a nivelului 3, avnd nevoie de minim 3 discuri. Acest nivel nu este orientat ctre un anumit segment al pietei si poate fi utilizat ntr-un server de fisiere sau de baze de date. Timpul de recuperare a unei defectiuni este destul de mare si, n general, este nevoie de un controller hardware specializat. RAID 5 Acest nivel mparte informatia n blocuri de mrimi prestabilite si stocheaz sumele de control pe toate discurile (avnd o bun rat de scriere, mai ales pentru fractiuni mici de informatie). Se foloseste n majoritatea serverelor si statiilor de lucru moderne. Mrimea optim a blocului pentru o aplicatie dat poate fi gsit prin ncercri succesive. Fr un disc dedicat pentru informatia de verificare, problema limitrii ratei de transfer datorit accesrii la fiecare scriere dispare. Calculul parittii rmne, ns, o problem. n cazul defectrii unui disc, timpul de reface a datelor pe un disc nou este relativ bun, dar dac nu este suportat facilitatea hot-swap, computerul respectiv va trebui oprit pentru nlocuire. Chiar si asa, n timpul reconstructiei unui disc, performanta se degradeaz substantial. Multe sisteme de operare moderne (Linux, Windows 2000 Server, Windows 2003 Server) suport implementri software ale RAID 5. Toate calculele pentru paritate sunt efectuate de ctre procesor, iar n cazul unei defectiuni, operatiunile de I/O sunt de pn la trei ori mai consumatoare de resurse (procesor, memorie). Avnd o performant medie foarte bun si un cost relativ sczut per GB, RAID 5 este utilizat pentru toate tipurile de transfer (servere de baze de date relationale, servere de fisiere). RAID 6 Acest model este identic cu nivelul 5, cu exceptia faptului c se calculeaz si se stocheaz paritate dubl pentru date, deci sunt necesare cel putin patru discuri, performanta scznd datorit calculului dublu de paritate, dar creste redundanta, matricea suportnd dou discuri

defecte. Reconstructia datelor poate consuma foarte multe resurse, performanta fiind puternic afectat. Redundanta dubl creeaz posibilitatea de a amna procesul de reconstructie pentru un plus de vitez. Pentru crearea de nivele etajate RAID, oricare nivel poate fi combinat alt nivel, dar cel mai uzual sunt folosite nivelele 0, 1 si 0+1. Orice controller hardware (indiferent c e P-ATA sau S-ATA), chiar integrat pe palca de baz, suport RAID 0, RAID 1 si RAID 0+1, n functie de implementare. Din punct de vedere al redundantei, RAID 0+1 este vulnerabil, orice defectiune transformndu-l ntr-un RAID 0, fr protectie. Alte combinatii, gen 1+5 sau 5+1, au un cost foarte mare (minim dou controllere si sase discuri pentru o capacitate util egal cu dublul capacittii unui disc), iar datele pot fi asigurate si prin alte metode, mai ieftine. La realizarea unei matrici RAID se tine seama de urmtorii factori: rata de transfer a controllerului, ltimea de band a slotului PCI si mrimea memoriei tampon (buffer). Nici un hard disc actual nu poate atinge rata de transfer teoretic a magistralei: transferuri la 100 MB/s pe o interfat U-ATA 133 se fac doar pe durate foarte scurte de timp (asa numita burst rate sau transfer n rafal), datele fiind servite din memoria tampon (buffer). Rata de transfer sustinut a unui hard disc modern se situeaz undeva spre valoarea de 40-50 MB/s. La o matrice RAID 0 cu 4 discuri capabile de o rat de transfer de 40 MB/s, performanta este mic, deoarece se depseste ltimea de band a controllerului (4x40=160 MB/s). Controllere cu rate de transfer mai mari sunt concepute pentru plci de baz care au sloturi PCI X pe 64 bit ce pot lucra la frecvente de pn la 133 MHz (fat de cei 33 MHz ai unui PCI obisnuit). O solutie pentru mrirea ratei de transfer este un controller cu mai multe canale (SCSI Small Computer System Interface foloseste n mod uzual dou canale). i controllerele S-ATA 150, care au o rat teoretic de transfer de 150 MB/s, suport nivele RAID 0, 1 si 0+1. Dou discuri S-ATA 150, chiar n RAID 0, nu pot depsi 150 MB/s. Pentru mrirea ratei de transfer se poate realiza o matrice cu un controller cu patru sau opt canale, dar acesta este mult m ai scump si necesit un slot PCI X 64. n cazul discurilor SCSI, mai rapide dect cele IDE sau S-ATA, exist si posibilitatea transferului simultan de pe mai multe discuri, rata maxim de transfer a magistralei fiind repede acoperit de cteva discuri n RAID 0 sau RAID 5. Controllerele SCSI U320 (320 MB/s) sunt destul de uzuale, dar au nevoie de mai multe discuri rapide care vor solicita la maxim controllerul si magistrala PCI (64 bit, 133 MHz). Instalarea discurilor pe dou canale separate duce la mbunttirea ratei de transfer, fiecare canal suportnd 320 MB/s. La fel stau lucrurile si pentru controllerele P-ATA sau S-ATA (dou controllere PCI cu dou discuri fiecare vor fi mai rapide dect un singur controller cu patru discuri), existnd posibilitatea instalrii a dou controllere S-ATA cu cte dou canale. RAID 0 cu patru discuri HDD_1................HDD_2.................HDD_3................HDD_4 Segment 1...........Segment 2............Segment 3...........Segment 4 Segment 5...........Segment 6............Segment 7...........Segment 8 Segment 9...........Segment 10..........Segment 11.........Segment 12 RAID 1 cu dou discuri HDD_1................HDD_2 Segment 1...........Segment 1 duplicat Segment 2...........Segment 2 duplicat Segment 3...........Segment 3 duplicat Segment 4...........Segment 4 duplicat

RAID 3 cu trei discuri _____________________________Paritate HDD_1.................HDD_2.................HDD_3 Segment 1............Segment 2............Segment 1 Segment 3............Segment 4............Segment 2 Segment 5............Segment 6............Segment 3 Segment 7............Segment 8............Segment 4 Segment 9............Segment 10 .........Segment 5 RAID 5 cu trei discuri _______________ HDD_1.................HDD_2..................HDD_3 Segment 1...........Segment 2..............Paritate Paritate...............Segment 3..............Segment 4 Segment 5...........Paritate..................Segment 6 RAID 0+1 ______________________Controller _____________________________ ________RAID 1____________________________RAID 1____________ HDD_1...............HDD_2...............................HDD_3................HDD_4 Segment 1..........Segment 1..........................Segment 2...........Segment 2 Segment 3..........Segment 3..........................Segment 4...........Segment 4 Segment 5..........Segment 5..........................Segment 6...........Segment 6 ________________________RAID 0______________________________