Sunteți pe pagina 1din 19

ROMNIA STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE

3.1. EFECTELE INTEGRRII Integrarea Europeana nu reprezinta un scop n sine, ci un mijloc de a promova valorile fundamentale ale culturii europene: drepturi fundamentale pentru toata lumea, democratii pluraliste,prosperitate comuna si concurenta economica. Iar cheia este data de dialog si buna ntelegere, eficienta si competenta. Se urmareste asezarea definitiva a Romniei n matca occidentala, deschiderea unui lung ciclu de prosperitate, pace sociala si siguranta pentru toti romnii, acces nengradit la oportunitatile muncii, educatiei si dezvoltarii individuale. Toti dorim sa avem sansa de a trai ntr-un cadru sanatos, iar respectul pentru mediul natural din Romnia sa aiba valoarea respectului european.Dorim umanizarea[1] tranzitiei si recladirea ncrederii romnilor n forta lor, n capacitatea lor de a fi cetateni europeni egali. Sa redescoperim mndria de a fi romn,facnd ca talentul national sa si regaseasca locul de cinste n rndul tale europene. Este de remarcat faptul ca drumul Romniei catre Europa a fost de multe ori continuu, uneori discontinuu,nsa ntotdeauna acolo. Este evident faptul ca extinderea Uniunii se va derula sub presiunea unor constrngeri si complicatii noi,cu implicatii puternice n ceea ce priveste aderarea tarii noastre. Pe lnga respectarea riguroasa a tratatelor europene,care contribuie la constructia pe termen lung a proiectului European. Romnia trebuie sa-si afirme n fata celorlalte tari partenere potentialul sau, care constituie un activ pentru Uniune si nicidecum un pasiv. Activ, deoarece ROmnia ofera o piata mare, a doua ca dimensiune din Europa Centrala. n al doilea rnd, economia noastra are nca resurse mari de crestere a productivitatii,posibile datorita combinatiei actuale de capital putin si forta de munca abundenta. Iar n al treilea rnd, tot un activ este si potentialul de inventivitate si de acceptare a schimbarilor, de care poporul romn a dat dovada de-a lungul istoriei sale. Contributia potentialului nostru intelectual, cultural, uman la soliditatea Europei presupune accesul nengradit al cetatenilor romni la spatiul, cultura, sistemul de educatie si sanse pe piata muncii din Europe Unita. Realizarea compatibilitatii noastre cu Europa va nsemna recunoasterea identitatii europene a cetatenilor nostri ca o masura a respectului ce l merita. Daca Romnia va ndeplini n continuare obiectivele fundamentale pe care si le-a propus, legate de convergenta nominala si reala, vom putea spune ca am facut un mare pas cu dreptul catre integrarea europeana. n conditiile n care Romnia va cstiga o mai mare credibilitate,va convinge autoritatile europene ca adopta masuri bune, ca dovedeste seriozitate n ndeplinirea lor ntocmai si ca, totodata,actioneaza concret pentru mbunatatirea mediului de afaceri, tara noastra si va netezi singura drumul spre Uniunea European 252f59c a. Exigentele economice[2] cerute sunt foarte mari, iar Romnia nu a raspuns ntotdeauna prin performante certe. Este drept, am reusit reducerea deficitului public, restrngerea ponderii sectorului de stat n industrie. Sunt realizari care se adauga cresterii economice constante si reducerii inflatiei. Avem nsa de sustinut examene si mai grele: sporirea productivitatii si eficientei, reducerea coruptiei si birocratiei, disciplina contractuala, politica salariala, ameliorarea costurilor unitare ale fortei de munca ntr-un cuvnt o economie de piata cu adevarat functionala.

Aflata n vecinatatea Europei de Est si a Balcanilor, Romnia contribuie la eforturile Uniunii de a proiecta stabilitate si prosperitate n regiunile adiacente, mai ales n Caucaz si n Orientul Mijlociu. Aflata pe viitoarea frontiera a Uniunii Europene, ROmnia va avea o sarcina importanta n monitorizarea uneia dintre cele mai sensibile zone de granita ale Uniunii, care va fi supusa unei presiuni migratorii semnificative. Prin dezvoltarea infrastructurii si a retelelor europene pe teritoriul national, Romania devine o punte ntre Europa si regiunile nvecinate.Sa nu uitam ca regiunea Caspica, bogata n petrol si gaze naturale, va reprezenta principala sursa de energie a Europei n viitor. n plus, capacitatea operativa a portului Constanta devine din ce n ce mai valoroasa n aprovizionarea strategica a misiunilor Aliantei Nord-Atlantice catre Caucaz si Asia Centrala,si prin posibila utilizare a liniei de ferry-boat[3] Constanta- Batumi pentru ntarirea capacitatii de securitate a Georgiei, prin contributia statelor donatoare din spatu euro-atlantic. n curnd, Dunarea va deveni un ru intern al Uniunii Europene, de la izvoarele din Germania pna la varsarea sa n Marea Neagra. Este momentul sa ne gndim cu mai mult pragmatism cum sa articulam cooperarea ntre statele riverane Dunarii cu cele riverane Marii Negre n folosul Europei Unite si pentru ntarirea spatiului de securitate euro-atlantic. Trebuie sa ne reamintim ca, dupa extinderea UE, Marea Neagra va deveni o mare pe care Uniunea Europeana si NATO o mpart cu Rusia, Ucraina si Georgia. Avem n vedere trei dimensiuni ale acestei articulatii strategice: proiecte economice care sa puna n valoare caile de transport pe Dunare si Marea Neagra, adoptarea unei platforme comune pentru facilitarea comertului si mbunatatirea mediului de afaceri pe principiile acceptate de investitorii occidentali, un sistem ntarit de supraveghere si control comun cu partenerii din UE a traficului de marfuri din Marea Neagra catre Europa de Vest. Acest lucru este exact ceea ce Romnia poate aduce Uniunii Europene: cunoasterea zonei Marii Negre n general, unde Europa, pna acum, nu a fost foarte prezenta si unde se joaca interese politice si geopolitice fundamentale. Asa cum Finlanda a putut sprijini intrarea n Uniune a arilor Baltice, pentru ca geografic era foarte apropiata de ele, asa cum Spania si Franta sunt tarile care aduc cea mai buna expertiza asupra Maghrebului, datorita proximitatii geografice si a legaturilor istorice, asa este si rolul pe care l poate jucaRomnia pentru aceasta regiune. De prea multe ori n ultimii ani ne-am raportat cu detasare fata de Estul continentului, gndindu-ne ca aceasta ne va consolida identitatea apartenentei noastre vestice. Dar evolutiile din ultimele luni ne-au demonstrat ct de importanta este nu att stabilirea referentialului geografic al raportarii noastre la Vest sau la Est, ci, mai degraba, ct de mult putem sa demonstram ca putem avea un rol, ca tara de conectare a Estului fata de Vest. Edificarea Europei Unite va nsemna nu att geografie, ct valori comune si pragmatism. Romnia va marca ntr-un viitor apropiat o parte din granita de est a Uniunii, pna la care valorile europene si euro-atlantice dau sens si substanta functionarii institutiilor democratiei si economiei de piata. Dar tot asa trebuie sa recunoastem cu pragmatism ca Romnia va reprezenta poarta de acces a intereselor economice ale estului catre Uniuni Europene. De aici o imensa responsabilitate, nu numai fata de Vestul Europei, dar si o imensa responsabilitate fata de viitorul partenerilor estici ai Uniunii. Integrarea Romniei n Europa nu este numai o negociere. Cresterea natiunii romne n viitoarea Europa Unita depinde si de modul n care elitele noastre pot sa revitalizeze "spiritul gentilomilor"[4] n viata romneasca.Trebuie sa facem astfel nct sa reapara n solul fertil al tarii noastre semintele progresului.

Nu trebuie uitat ca guvernele vin si pleaca, la fel si programele de finantare, dar comunitatile locale si structurile societatii civile sunt cele care ramn pe termen lung si care sunt adevaratele structuri interesate de a construi un viitor rezonabil. Trebuie sa ntelegem, asadar, ca Uniunea Europeana nu ne asterne dinainte un covor din petale de trandafir. Drumul e greu, dar o alta sansa de a ne dezvolta durabil nu avem. Oricum, aderarea la Uniunea Europeana a devenit chiar catalizatorul procesului de modernizare a Romniei.Este nsa important sa ne amintim ct de semnificativ este gestul NATO de a ne invita sa fim membri deplini. Pentru mai mult de o suta de ani, Occidentul s-a uitat la regiunea noastra mai mult ca la o boala, dect ca la o parte a Europei. Ni s-au oferit mai multe asa-numite parteneriate,dar niciodata calitatea de membru deplin n institutii care aparau securitatea si prosperitatea continentului. si soarta noastra a fost decisa de marile puteri, adeseori cu minima consultare a noastra nsine. Toate acestea s-au terminat acum: Europa accepta astazi ca suntem parte din aceeasi familie, cu aceleasi drepturi si obligatii. Este dreptul nostru nu numai sa fim consultati dar, de fapt, sa luam parte n croirea viitorului continentului. si, deci ramne datoria noastra sa ne aparam pe noi nsine si pe aliatii nostri, este si datoria Europei ntregi, si a Americii de Nord, sa ne vina n ajutor, n vremuri de nevoie. Generatia tnara va privi, curnd, aceste angajamente ca pe ceva natural; i ramne nsa sa continue ceea ce am reusit cu totii pna acum, sa dezvolte durabil.Important este sa fim cu totii constienti ca ne aflam pe un drum ale carui rezultate vor aparea n timp, doar ca rezultat al actiunilor noastre convergente, actiuni care vor avea la ordinea de zi doua elemente esentiale: oamenii, pentru care si mpreuna cu care lucram si calitatea n tot ceea ce ntreprindem, ca o garantie a durabilitatii demersurilor noastre. nsa ar fi o lasitate din partea noastra sa nu recunoastem ca nca mai sunt multe de facut, ca nca mai avem de vazut multe, nca mai trebuie sa constientizam numeroase probleme si da, avem nevoie de participarea tuturor pentru a spera la o viata mai buna. Toata lumea stie ca, teoretic, data la care Romnia a aderat la Uniunea Europeana este ianuarie 2007[5].Oricine stie ca va fi din ce n ce mai bine. De fapt, la nceput situatia va fi foarte dificila, pentru ca se va astepta dovedirea unor eforturi depuse foarte mari. Va trebui sa fie evidenta dorinta de ascensiune pe scara civilizatiei si vor trebui propuse si aplicate nenumarate proiecte (dupa aprobarea acestora) si, nicidecum n ultimul rnd, ne vor fi impuse niste norme care vor trebui respectate. Iar din acest punct de vedere dificultatile sunt mari, caci respectul legii este o bila suficient de gri n cazul Romniei. Europa nu poate recunoaste o astfel de societate. Europa este continentul valorilor morale, al Cartei Magna, al Declaratiei Drepturilor Omului, al Revolutiei Franceze si al caderii Zidului Berlinului,continentul libertatii, al solidaritatii si, mai presus de orice, al diversitatii traduse prin repectul pentru alte limbi, culturi si traditii. Uniunea Europeana are la baza democratia si drepturile omului. De aceea, UE este deschisa doar tarilor care mpartasesc valorile fundamentale precum alegerile libere, respectul pentru minoritati si pentru litera legii. nsa Romnia poate lupta pentru a-si depati minusurile. Doar ca totul ar trebui sa porneasca din constiinta fiecaruia. Respectul, constiinta, simtul responsabilitatii si implicarea sunt elemente sine qua non[6].societate n fundamentele careia nu apar aceste elemente, nu poate exista si implicit, nu-si merita titlul de societate. n acest context, este nevoie ca "stiinta" si "guvernarea" sa coopereze mai bine,nvatnd unii de la altii, ntelegnd fiecare rolul celuilalt si construind o atmosfera de ncredere reciproca. ntelegerea trecutului si a situatiei actuale, ca si designul unei viziuni asupra unui viitor pozitiv, sunt esentiale.

Acum, cnd statele puternice din Europa se ntreaba cum va arata continentul nostru, Romnia nu trebuie sa fie un semn de ntrebare n plus. ara noastra trebuie sa reprezinte o certitudine, un cstig, o surpriza placuta pentru ntreaga familie europeana. Ca membru al Uniunii, Romnia va avea acces liber la o piata de aproape 500 milioane de locuitori, iar cetatenii si firmele romnesti vor beneficia de cele patru libertati economice: libera circulatie a fortei de munca, a serviciilor, a bunurilor si capitalului. Experienta extinderilor anterioare ale Uniunii arata ca unul din efectele aderarii unui stat mai putin dezvoltat este cresterea nivelului de trai al populatiei acestui stat. De altfel, unul din principiile de baza ale Uniunii este solidaritatea n vederea reducerii decalajelor economice. Uniunea Europeana a sprijinit Romnia n eforturile de pregatire pentru aderare, att cu experienta statelor sale membre, ct si cu fonduri nerambursabile, ce urmeaza sa creasca, n perioada urmatoare, de la o medie anuala de 640 milioane Euro, n 2003, la 1 miliard Euro n 2006. Cetatenii Uniunii Europene au acces egal la oportunitatile de munca n toate tarile membre. Mai precis, orice locuitor al Uniunii poate lucra fara permis de munca n orice stat, n aceleasi conditii ca si cetatenii statului respectiv. Pentru tarile care vor adera la Uniune naintea Romniei, a fost stabilita o perioada de tranzitie care poate sa dureze sapte ani, timp n care, cetatenii lor vor ajunge sa se bucure de conditii identice cu cetatenii din cele 15 state membre actuale. Este de asteptat ca o politica similara sa fie aplicabila si Romniei. Pe de alta parte, ntreprinzatorii, mestesugarii si practicantii de profesiuni liberale ( de exemplu:juristii, medicii, artistii )[7] vor putea sa lucreze fara restrictii n Uniune imediat dupa aderare. Statutul de cetatean al Uniunii Europene este acelasi pentru toti locuitorii statelor membre. Toate statele sunt egale din punct de vedere politic, indiferent daca sunt mari sau mici, daca sunt de mai mult sau mai putin timp membre, daca sunt mai mult sau mai putin dezvoltate din punct de vedere economic. Acest lucru nseamna egalitatea n drepturi a cetatenilor, acestia fiind reprezentati n toate institutiile europene. La fel ca si celelalte state din Uniune, Romnia va fi reprezentata n Comisia Europeana, n Consiliul European (Consiliul de Ministrii) si n Parlamentul European. Romnia va fi absolut egala n drepturi cu toate celelalte tari membre: va avea reprezentanti n institutiile europene, iar documentele importante vor fi traduse si n limba romna, care va deveni una din limbile oficiale ale Uniunii Europene. Romnia va ramne un stat democratic suveran[8], pentru ca Uniunea este compusa din astfel de state. Ca urmare, va avea n continuare un presedinte,parlament, guvern si constitutie proprie. n anumite domenii, cum ar fi comertul exterior, Romnia si va uni eforturile cu celelalte state membre, ceea ce i va da posibilitatea sa dobndeasca o mai mare influenta n lume. n aceste domenii, toate statele membre i permit Comisiei Europene sa actioneze n numele lor. Euro nu va fi adoptat automat n momentul aderarii la Uniunea Europeana. Data introducerii monedei unice va fi stabilita prin hotarrea comuna a Uniunii si a Romniei. Conditiile pentru ca o tara sa poata adopta moneda Euro au fost stabilite n anul 1993 si sunt cunoscute ca fiind criteriile de convergenta de la Maastricht. Acestea se refera la controlul inflatiei, limitarea deficitului bugetului de stat si stabilitatea cursurilor de schimb.

Toate statele membre si majoritatea locuitorilor Uniunii Europene actuale sprijina extinderea spre Europe Central si de Est. Extinderea are doua coordonate, de egala importanta: din punct de vedere politic, Europa unita va fi mai stabila si va reprezenta o voce pe scena politica internationala, iar din punct de vedere economic ea va fi mai puternica si va avea o influenta sporita asupra pietelor Mondale. 3.2. PARTICIPAREA ROMANIEI LA INSTITUIILE EUROPENE Romnia a acceptat sa fie reprezentata n Parlamentul European de 33 de membri din totalul celor 732 de membri. A luat nota ca numarul de reprezentanti care vor fi alesi pentru mandatul 2004-2009 va trebui sa creasca temporar prin aplicarea unei "corectii pro-rata"[9] care va fi decisa de Consiliu, astfel nct numarul total al membrilor sa ramna ct mai aproape de 732. Romnia a acceptat numarul de 14 voturi care i sunt alocate din totalul de 345 voturi ale Consiliului. Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa aiba dreptul la un national ca membru al Comisiei Europene, n mod similar cu celelalte State Membre UE si n conformitate cu Protocolul privind extinderea UE. Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata de un judecator n Curtea de Justitie si de cel putin un alt judecator n Curtea de Prima Instanta. Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata de un national ca membru al Curtii de Auditori si ca acesta sa fie numit de Consiliu, cu majoritate calificata, dupa consultarea Parlamentului. Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n Comitetul Economic si Social de 15 membri ai diferitelor componente economice si sociale ale societatii civile organizate. Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n Comitetul Regiunilor de 15 membri, fiecare detinnd un mandat electoral - regional sau local - sau fiind responsabil politic fata de o adunare aleasa. Romnia a luat nota ca numarul membrilor Comitetului stiintific si Tehnic al EURATOM[10] va fi marit corespunzator pentru a permite numirea ad-personam a membrilor aditionali pentru noile State Membre de catre Consiliu, dupa consultarea Comisiei. Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n Consiliul General al Bancii Centrale Europene de catre Guvernatorul Bancii Nationale a Romniei. Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa devina actionar al Bancii Europene de Investitii. Romnia a acceptat sa fie reprezentata de un membru n Consiliul Guvernatorilor si de un numar corespunzator de directori si directori adjuncti n Consiliul Directorilor, a caror compozitie si functionare poate fi modificata de Consiliu. Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n toate Comitetele stabilite prin Tratate n conformitate cu reglementarile existente. Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n Agentia de furnizare EURATOM n conformitate cu reglementarile existente.

Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n toate comitetele stabilite prin legislatia secundara, n conformitate cu reglementarile nu siuexistente. Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n diferitele agentii stabilite anterior acestei date, n conformitate cu reglementarile existente. Romnia a luat nota ca Articolul 299 al Tratatului CE va fi amendat pentru ca Romnia sa fie inclusa n domeniul geografic al Uniunii Europene. Romnia a luat nota ca de la data aderarii limba romna va fi recunoscuta ca limba autentica a Tratatelor, precum si ca limba oficiala si de lucru, care va fi utilizata de institutiile europene. Romnia a luat nota ca de la data aderarii Reglementarile referitoare la personal si Conditiile de angajare vor fi aplicate oficialilor si altor functionari provenind din Romnia. 3.3. IMPACTUL EURO ASUPRA ECONOMIE ROMANESTI n contextul n care pentru majoritatea tarilor vest - europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizarii monedei unice, se apreciaza ca si pentru Romnia, al carei comert exterior este orientat n proportie de aproximativ 2/3 catre aceasta piata, adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii. Pentru a deveni stat membru al U.E., Romnia va trebui sa-si cladeasca un sistem de referinta, n care moneda de referinta sa fie EURO[11], si nu dolarul american. Noua moneda va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni datorita fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E. Avnd n vedere perspectivele monedei euro, interesul Romniei de aderare la structurile europene si semnalele pozitive pe care le-am primit n acest sens, bancile autohtone si manifesta interesul sa construiasca si sa dezvolte depozite n moneda europeana (EURO), folosind astfel o singura moneda fata de cele 15 utilizate n prezent, valabila pentru toate operatiunile financiare, bancare si comerciale. n prezent, agentii economici pot alege pentru derularea tranzactiilor fie euro, fie moneda nationala. Se asteapta ca marile companii multinationale sa fie deschizatorii de drumuri n utilizarea euro. Acestea vor ncepe sa opereze n euro si vor influenta clientii sa procedeze la fel. Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comertului exterior al Romniei, avnd n vedere ca 2/3 este orientat catre tarile U.E. Noua moneda va stimula importurile si exporturile firmelor romanesti. Pana n prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate n dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Franta, Marea Britanie erau exprimate n moneda nationala a acestora. n tranzactiile cu tarile a caror moneda este mai slaba (Italia, Portugalia) se

folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste tranzactii se foloseste euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influentelor de curs datorate fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E. Romnia a pierdut sume mai de bani datorita faptului ca pna acum erau alese ca moneda de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor tari din U.E. al caror curs fluctuant. Introducerea euro va fi un factor[12] de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar.

Pentru nceput, agentii economici ar trebui ca, pentru a se familiariza cu euro, sa foloseasca n tranzactiile pe care le efectueaza att euro, ca moneda de plata, cat si dolarul SUA, ca moneda de consolidare. Euro va reduce costurile pe care firmele le suporta ca urmare a schimburilor valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2% din valoarea tranzactiei. Tot datorita euro se economiseste timp pretios n activitatea de gestiune, disparnd necesitatea analizei riscului si a raportului cheltuieli - profit pentru fiecare n parte, efectuata de firma. De asemenea, se simplifica evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct de vedere al ntreprinderii, nemaifiind necesar sa se tina cont de volatilitatea monedei data eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pietele oricareia dintre tarile membre. Astfel se va reduce numarul de intermediari,ntreprinderile marindu-si veniturile ca urmare a exporturilor directe.Un alt avantaj important oferit de moneda unica este transparenta. Exprimarea tuturor preturilor n euro va ajuta firmele romnesti sa si aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte n tarile de unde pot obtine veniturile cele mai mari. Alaturi de moneda euro, o importanta deosebita pentru Romnia o are si Banca Centrala Europeana, care si-a nceput activitatea la Frankfurt si a preluat o serie de atributii ale F.M.I. privind finantarea si urmarirea unor politici consecvente de stabilitate a preturilor. n primul rnd, studiile[13] de impact au aratat ca aderarea Romniei la UE n 2007 este cea maiavantajoasa perspectiva att din punct de vedere financiar, ct si ca dezvoltare economica, crestere a nivelului de trai si modernizare a tarii noastre dect o aderare ntrziata sau un scenariu izolationist. Asadar, daca nu am fi aderat la Uniunea Europeana in 2007, costurile ar fi mult mai mari. Costurile care se vehiculeaza ca fiind ale integrarii, sunt, de fapt, costuri ale modernizarii Romniei, care a vor fi trebuit realizate oricum, chiar fara sprijin comunitar, n cazul n care nu ne-am fi integrat. Putem spune ca investim n autostrazi pentru ca ne integram, sau ar fi, de fapt, corect, sa spunem ca vrem sa avem drumuri mai bune, care sa contribuie la dezvoltarea economiei si, implicit, la crearea de noi locuri de munca? Putem spune ca investitiile pentru reducerea poluarii sau pentru mbunatatirea calitatii apei potabile sunt facute de dragul Uniunii Europene? Cred ca ar fi corect sa spunem ca noi nsine suntem interesati sa avem o apa mai buna si un mediu mai curat pentru fiecare dintre noi. La fel, cred ca fiecare dintre noi vrem ca toate conditiile igienice sa fie respectate de catre abatoare si fabrici de lapte, pentru a ne garanta siguranta alimentara. Asadar, cea mai mare parte a costurilor considerate ale aderarii sunt legate de mbunatatirea vietii noastre. Acestea ar fi trebuit realizate oricum. Acum, acestea sunt sustinute cu fonduri comunitare. De exemplu, costurile pentru mediu au fost evaluate, pentru urmatorii 20 de ani, la circa 29 de miliarde de euro. Acestea vor fi acoperite din bugetul public central si cele locale, dar si de la bugetele companiilor. In perioada 2005-2025, Romnia va aloca anual circa 1% din PIB pentru mediu si transport, iar Uniunea Europeana, 1,7% din PIB-ul Romniei. Este adevarat ca, la sumele oferite de Uniunea Europeana trebuie sa adaugam si o co-finantare. Aceasta nu nseamna nsa contributie la bugetul comunitar, ci este o investitie n proiecte de dezvoltare a Romniei. Cu siguranta nu ar fi fost mai suportabil pentru populatie daca ar fi trebuit sa facem aceste investitii cu fonduri 100% romnesti. Asadar, contributia Romniei la bugetul comunitar este de aproximativ 2,5 miliarde de euro n perioada 2007-2009 (800 de milioane in 2007 si cate aproximativ 900 de milioane in 2008, 2009) si nu 5,6 miliarde, cum gresit se vehiculeaza n presa. Co-finantarea nu este contributie la bugetul comunitar. Acesti bani nu pleaca din tara, ci sunt investiti aici, n proiecte pentru modernizarea Romniei (drumuri, canalizari, modernizari de ferme, ntreprinderi, locuri de munca etc.). Dar Romnia

va primi de la bugetul comunitar, in aceeasi perioada (2007-2009), 11 miliarde de euro, dintre care, 6 miliarde de euro plati, urmnd ca restul platilor sa se faca pe masura derularii proiectelor. Probabil ca singurele costuri care pot fi asociate strict integrarii sunt cele legate de crearea unor institutii specifice: de gestionare a fondurilor comunitare, n agricultura etc. Dar beneficiile pe care le aduce acest sistem de management al influxurilor financiare europene sunt exponential mai mari raportate la costuri. si ar mai fi ceva: costurile monetare care trebuie acceptate, cum spuneam, drept costuri de crestere sau dezvoltare/modernizare, produc efecte pe termen mediu si lung mult amplificate fata de fiecare euro cheltuit. si, oricum, beneficiile integrarii trebuie evaluate si n planul efectelor non-monetare: modificarea comportamentului economic bazat acum, n mare masura, pe hazardul moral; cresterea competitivitatii tehnologice, economice si comerciale; mbunatatirea mediului de afaceri, sub aspectul previzibilitatii si reducerii riscului de incertitudine. si, poate, cel mai important beneficiu este cel al posibilitatii Romniei de a participa activ la elaborarea noului acquis comunitar[14], n asa fel nct sa fie servite n mod maximal interesele tarii noastre. Oare nu este cu mult mai bine sa fii parte la luarea unor decizii care au impact asupra ta dect sa fii, pur si simplu, tinta pasiva a acestor decizii? Cred ca este cazul sa depasim abordarea demagogica si sa evaluam impactul aderarii n mod global. Uniunea Europeana nu impune standarde arbitrare[15] pentru a genera costuri suplimentare, ci stabileste anumite standarde pentru a aduce un plus n calitatea vietii fiecarui cetatean si a crea un mediu economic dinamic si competitiv. Este clar ca exista costuri pentru modernizarea Romniei, care este subsumata acum procesului de aderare la Uniunea Europeana. Dar aceste costuri au existat si n ultimii ani pentru eficientizarea economiei romnesti. Acum beneficiem de sprijinul UE, ne-am integrat ntr-un spatiu care va garanta, pe termen mediu si lung, o viata mai buna pentru fiecare dintre noi, iar exemplul altor state membre este elocvent n acest sens. Consider ca, n loc de a discuta demagogic despre acest subiect, trebuie sa informam companiile si cetatenii pentru a-i ajuta sa se pregateasca bine pentru statutul de membru al Uniunii Europene. Cred ca luciditatea, onestitatea si responsabilitatea evaluarii impactului aderarii (si, ulterior, a integrarii propriuzise) a Romniei la Uniunea Europeana trebuie sa constituie ingrediente intelectuale obligatorii. Nota de plata a integrarii se va ridica la cel putin 17 miliarde de euro pentru urmatorii cinci ani. Cei patru milioane de salariati din Romnia urmeaza sa suporte fiecare o cheltuiala de 4.200 de euro n plus fata de contributiile actuale prin taxe. n urmatorii cinci ani, Romnia va trebui sa cheltuiasca peste 17 miliarde de euro pentru a atinge standardele UE. Cea mai mare parte a acestei sume va fi platita de cetatenii si firmele din Romnia. Costurile aderarii, pe care romnii le vor suporta, sunt de trei tipuri: costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi suportate de societatile comerciale) si costuri individuale (ce vor fi platite de fiecare cetatean romn pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie profesionala, pentru alt standard de viata). Pentru primele doua tipuri de costuri se poate face o estimare, chiar si generala, a valorii acestora, insa pentru cele individuale este imposibil de facut o apreciere. Studiile pun n lumina aspecte importante ale aderarii la Uniunea Europeana: gradul de concordanta a legislatiei romnesti si a celei comunitare;

strategii de politica monetara si curs de schimb;

implicatiile adoptarii acquis-ului comunitar asupra controlului financiar; politica europeana de securitate si aparare;

fenomenul migratiei si imigratiei; fondurile structurale - experienta tarilor candidate;

planul de actiune privind depozitarea deseurilor industriale; analiza comparativa ntre statele membre n domeniul insolvabilitatii si al falimentului;

solutii si optiuni de management financiar pentru asigurarea unei cresteri reale a pensiilor; ajutoarele de stat n sectoarele sensibile concurential;

prioritati de dezvoltare agricola si rurala; costurile si beneficiile aderarii. 3.4. VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ROMNESC Alaturarea Romniei la UE presupune renuntarea la prerogativele nationale de baza n materie de formulare si

aplicare de politici economice dar aceasta renuntare nu este un simplu act de transfer de prerogative, deoarece priveste capacitatea unei economii de a-si compatibiliza functionarea cu un alt spatiu (UE), fara costuri excesive, de o parte si de alta. Exista un exemplu sui generis[16] de extindere a UE, care priveste o fosta tara comunista si care contine multe lectii; landurile estice ale Germaniei unificate. Astazi, la mai bine de un deceniu de la unificare si dupa transferuri de cca 800 miliarde Euro, somajul n aceste landuri ramne n apropierea a 20%, iar stagnarea economica este o constanta a anilor din urma. Cteva cuvinte despre dolarizare/euroizare. Cei care pledeaza pentru acest aranjament monetar par sa conceapa spatiul economic unde s-ar aplica schema ca o simpla "anexa", fara viata interna complexa. Se omit, de pilda, consecintele unui deficit comercial major, care ar reduce automat si sever cantitatea de moneda interna (fara ca Banca Centrala sa mai poata interveni), ceea ce ar provoca o deflatie si o recesiune de amploare, greu de suportat economic si social. In plus sistemul bancar intern ar fi supus unor presiuni teribile ca urmare a dobnzilor ridicate. sansa istorica a Romniei de modernizare prin alaturarea la U.E. trebuie judecata si prin prisma nevoii de "adapostire" fata de incertitudinile si volatilitatea din spatiul economic mondial. Avnd n vedere ca fluxul exporturilor si importurilor Romniei, cu UE, la aceasta data variaza ntre 60-65% respectiv 50-55% din total. Cifrele fiind comparabile cu ponderea comertului intra-european al multora dintre statele UE. Se poate spune ca cel putin din punct de vedere economic - exceptnd unele bariere netarifare pentru agricultura si cteva sectoare industriale protejate de UE - Romnia este de facto integrata in comertul comunitar[17].

Datele statistice din ultimii ani indica o imbunatatire al gradului de acoperire a importurilor prin exporturi pe relatia UE. Orientarea comertului catre UE a fost insotita de o semnificativa creare de comert mai ales dupa semnarea Acordului de Asociere in Februarie 1993. 3.4.1 AGRICULTURA[18] Concesiile asimetrice ale Acordului de Asociere cu UE au protejat multe din produsele agricole romnesti de competitia cu cele europene, n timp ce concesiile simetrice ale acordului CEFTA au adus deficite semnificative la acest capitol de comert, produsele comertului extern al Romniei fiind mai putin competitive dect al principalilor parteneri din cauza diferentei de productivitate. Importurile de produse agricole din zona UE reprezinta aproximativ 7% cele din zona CEFTA fiind de 27,34% din total ceea ce ne face sa presupunem ca avem deja de a face cu competitia europeana prin intermediari - reexportatorii din zona CEFTA -, ocolind barierele tarifare. Aderarea la UE a tarilor din primul val va face ca deficitul comertului cu produse agricole sa se inrautateasca rapid ca de altfel si Avantajul Comparativ al Romniei fata de UE. Agricultura Romniei nu va putea face fata rigorilor PAC fara o interventie puternica din partea statului pentru a rentabiliza acest sector n vederea aderarii, desi exista semne clare a suportarii din ce in ce mai greu al rigorilor PAC n Europa (ex: Olanda) aceasta nu se va schimba din cauza lobby-ului puternic exercitat de producatorii din UE. Este posibil totusi ca fermieri din UE sa fie atrasi, odata cu aderarea Romniei, n scopul realizarii unor productii ecologice pe terenuri ce s-au odihnit mai mult de 15 ani. Exemplul Spaniei unde, odata cu intrarea n CEE, veniturile unor producatori s-au dublat nu este concludent. Romnia are cel mai ridicat nivel al ocuparii fortei de munca n agricultura - 27,9%. Agricultura, a carei productie se bazeaza pe ferme mici, folosind n mod intensiv munca, va trebui sa faca fata celei mai mari restructurari de forta de munca, deci o buna parte din costul integrarii va fi platit de cei angajati n agricultura. Pe lnga somaj mai pot exista costuri psihologice sau de transfer. 3.4.2 INDUSTRIA[19] Avantajul comparativ cu UE are un trend accentuat descrescator, n timp ce cu restul lumii nca mai avem un usor avantaj. n ceea ce priveste industria chimica aceasta va avea de pierdut, n conditiile n care, procentul importurilor din UE a ramas constant, nsa exporturile de produse chimice a scazut de mai mult de doua ori n ultimii cinci ani; acest fapt dovedind slaba productivitate si competitivitate al acestei industrii. Fara o restructurare adecvata pna n momentul aderarii aceasta nu va avea sanse n competitie cu UE. Industria materialelor plastice, pielariei si al articolelor din piele, celulozei si hrtiei sunt slab performante, Romnia fiind la acest capitol mai putin competitiva dect oricare din tarile CEFTA, structura productiei interne fiind necompetitiva n general, aceste industrii vor supravietui numai prin preluarea de catre marile companii Vestice la momentul aderarii. Industria lemnului si prelucratoare este ntr-o situatie de avantaj comparativ cu tarile UE, mentinnd acest trend prin investitii n tehnologie si atragere de capital, la momentul integrarii acest sector va avea de cstigat dezvoltndu-se si crend locuri de munca.

Industria de ncaltaminte si textila cu o competitivitate destul de ridicata actualmente reprezentnd 32,43% din totalul exportului si 47,04% din exportul romnesc catre UE dovedeste ca este viabila, chiar daca majoritatea productiei este n lohn, gradul de calificare si salarizare al fortei de munca n acest domeniu, o face viabila. Integrarea va duce la cresterea productivitatii acestei ramuri ct si la o scadere a costurilor unitare ale fortei de munca. Industria sticli si ceramicii va avea de pierdut nca de la aderarea primului val la UE din cauza competitivitatii reduse si datorita costurilor unitare ale fortei de munca. Pentru ca, sarile ce vor intra n primul val vor fi avantajate, cu ct va fi mai mare UE cu att mai mari vor fi cstigurile pentru tarile membre si pierderile pentru tarile nemembre. Actualmente tarile dezvoltndu-se si cstignd pe seama pierderilor altor tari. n domeniul Industriei metalurgice, masini si echipamente daca se va mentine trendul importurilor de tehnologi Romnia va avea de cstigat n acest domeniu la momentul integrarii. Costurile unitare ale fortei de munca n industria metalurgica este cu mult sub media restului industriei. Faptul ca n prezent exportam multe echipamente dar mai ales subansamble dovedeste viabilitatea acestui sector de activitate. 3.4.3. CERCETAREA[20] La nivel guvernamental, cercetarea si dezvoltarea au o sustinere totusi slaba, n Romnia ponderea cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea n PIB fiind mai mica de 4-5 ori dect cea a tarilor UE, mai mica chiar dect n celelalte tari candidate. La capitolul educatie Romnia este n urma mediei UE la nr. de studenti / locuitor, cei mai buni plecnd peste hotare. Cu toate acestea mbinarea dintre cercetare, dezvoltare si educatie poate da rezultate spectaculoase. Producatorii si exportatorii de romni de software sunt o categorie de cstigatori - de exemplu, SOFTWIN[21] .Acest produs a fost cumparat prin internet de aproape de 500 mii de utilizatori din SUA numai n ultimele 45 zile ale anului 200, facnd ca Softwin sa-si realizeze obiectivul de a detine 1% din piata mondiala a produselor antivirus n 2001, iar pentru anul 2006 spernd sa ajunga la o cota de 6% din piata. 3.4.4. PIAA FOREI DE MUNC[22] Odata cu integrarea pietelor, firmele vor trebui sa faca fata competitiei tot mai puternice de pe piata bunurilor. Drept urmare, vor trebui sa elimine forta de munca n exces pentru a-si mbunatati productivitatea. Forta de munca este mpinsa spre a-si gasi noi locuri de munca n alte firme, sectoare de activitate sau chiar sa si schimbe radical ocupatia. Realitatea este ca avem o subutilizare a fortei de munca substantiala si, n contextul viitorului deficit de forta de munca n UE, Romnia are sanse sa devina o sursa pentru atragerea capitalului uman de catre industriile europene (fie direct prin migrarea fortei de munca, fie indirect prin subcontractare). Chiar si acum, cnd exista bariere severe n calea migrarii fotei de munca (vize, permise de munca), Romnia este alaturi de Polonia, singura tara din Europa Centrala care a nregistrat un flux pozitiv al migrarii catre UE.

In functie de mobilitatea fortei de munca si de rapiditatea adaptarii, costul integrarii suportat de aceasta poate fi mai mare sau mai mic. Realocare rapida a resurselor va fi insotita de o realocare a fortei de munca, pentru ca oamenii vor trebui sa se ndrepte catre acele sectoare care creeaza locuri de munca. Cazul ntoarcerii spre agricultura "ca ultim angajator", (ex: Botosani, Iasi etc) nu este o solutie agricultura fiind si ea restructurata pe criteriul productivitatii. Mai nti, realocarea fortei de munca este necesara deoarece firmele trebuie sa supravietuiasca si sa si desfasoare afacerile ntr-un mediu cu totul nou. In acelasi timp, sectoarele care au fost neglijate n timpul comunismului, si anume serviciile, sunt n crestere si cererea lor de forta de munca creste. Ex post, procesul este benefic pentru ntreaga economie, dar pe moment vor fi oameni care pierd si oameni care cstiga. Logica ne spune ca perdanti vor fi aceia care sunt aproape de vrsta pensionarii, n sectoarele n declin economic, care detin calificari specifice ce nu pot fi usor folosite n alt domeniu, n timp ce cstigatorii vor fi cei tineri, cu calificari n sectoarele aflate n crestere. Cu alte cuvinte, pentru a atinge structura ocuparii din tarile mediteraneene ale UE, n Romnia anilor 1989, 31,3% din populatia ocupat trebuia s si schimbe sectorul de activitate, ocupatia si calificarea. De aceea, comparata cu celelalte tari, Romnia va avea populatia cea mai afectata de integrare, avnd nevoie de o mare flexibilitate pentru a se adapta noilor conditii de pe piata munci.

3.4.5. CRITERIUL ECONOMIC[23] n conformitate cu obiectivul major stabilit de Romnia pentru actuala etapa de dezvoltare, crearea conditiilor pentru aderarea, ntr-o perspectiva apropiata, la U.E, principiile fundamentale ce stau la baza dezvoltarii economiei si nfaptuirii reformei sunt: reforma societatii romnesti pentru recunoasterea si afirmarea valorilor morale si democratice, asezarea dreptului de proprietate la temelia societatii romnesti, accelerarea reformei institutionale ncepnd cu Guvernul Romniei pentru crearea unui stat modern, restructurarea si modernizarea industriei romnesti n sensul redimensionarii si privatizarii acesteia n vederea asigurarii unei cresteri economice durabile, reorientarea si dezvoltarea agriculturii n directia cerintelor economiei de piata prin sprijinirea sistemelor de productie si valorificare, reforma sistemului finantelor publice potrivit principiului finantarii obiectivelor viabile economic, distribuirea echitabila a costurilor tranzitiei n sprijinul solidaritatii sociale, asezarea Romniei cu demnitate n lumea democratica si dezvoltata a Europei. Aseznd la baza dezvoltarii economico-sociale aceste principii, strategia aderarii Romniei la U.E.cuprinde o serie de obiective sintetizate n urmatoarele politici : politica macroeconomica, politica de restructurare a economiei, politici privind drepturile omului, culte si minoritati si politici privind capitalul uman. Politica macroeconomica a guvernului si propune n domeniul valutar-monetar urmatoarele: reducerea inflatiei, nfaptuirea stabilitatii interne si externe a monedei nationale, respectiv introducerea unor

masuri de politica economica menite sa asigure previziunea evolutiei cursului monedei;

economiei;

recstigarea ncrederii n moneda nationala si cresterea vitezei de rotatie a banilor;

limitarea deficitului bugetar n vederea diminuarii ponderii statului n utilizarea resurselor financiare ale

mentinerea ratelor dobnzii la niveluri pozitive, n termeni reali, pentru a asigura cresterea si utilizarea eficienta a

resurselor de capital financiar; asigurarea unui nivel competitiv si realist al cursului de schimb valutar[24]; asigurarea deplinei convertibilitati a contului curent si pregatirea conditiilor de trecere graduala la convertibilitatea

contului de capital; administrarea cu prudenta sporita si ntr-o maniera transparenta a datoriei publice interne si externe; practicarea unor dobnzi pentru depozite bancare ale bancilor comerciale la Banca Nationala a Romniei sub

nivelul dobnzii pe piata interbancara; diversificarea emiterii de obligatiuni de stat pe termen mediu, ca instrument al Bancii Nationale a Romniei de

reglare a masei monetare si pentru finantarea deficitului bugetar. Politicile de restructurare a economiei si propun mai nti masuri de consolidare a mecanismelor concurentiale care sa permita Romniei ndeplinirea conditiilor necesare semnarii Acordului European de evaluare a conformitatii. Va fi ncurajata activitatea Consiliului Concurentei pentru a ntari capacitatea acestuia de a pune n aplicare legislatia protectiei concurentei. n prezent, actiunile privind crearea conditiilor[25] de aderare a Romniei la U.E. vizeaza: includerea permanenta a problematicii specifice a integrarii pe agenda contactelor politice bilaterale si multilaterale; pregatirea temeinica a fiecarei etape de negociere n formarea unui corp de negociatori competenti; consolidarea coordonarii de catre Departamentul pentru Integrare Europeana a procesului, alaturi de alte institutii cu responsabilitati n domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane si materiale) capabile sa gestioneze n mod adecvat acest proces; utilizarea cu eficienta maxima a programelor comunitare de asistenta si colaborare; obtinerea unui acces mai larg, n conditii echitabile, la sursele de finantare si investitii; ameliorarea regimului de libera circulatie n spatiul comunitar a cetatenilor romni. ara noastra va trebui sa puna ct mai curnd n aplicare prevederile Programului de pre-aderare pentru a pregati ct mai bine conditiile pentru nceperea negocierilor n vederea aderarii ca memblu cu drepturi depline la U.E. Dintre masurile cele mai importante a caror punere n aplicare a nceput mentionam: realizarea programului national de armonizare legislativa viznd ndeosebi crearea unui cadru adecvat de

participare la piata unica a U.E.; pregatirea conditiilor pentru punerea n aplicare a prevederilor din acordul de asociere referitoare la libera

circulatie a fortei de munca si a capitalului si elemente complementare dezvoltarii comertului si investitiilor;

dezvoltarea de proiecte specifice pentru valorificarea ntregului pachet de asistenta europeana n domeniul

restructurarii si privatizarii, pentru desavrsirea procesului de ajustare structurala, al protectiei sociale, al dezvoltarii infrastructurii si al edificarii societatii civile; dezvoltarea cooperarii si ncheierii de acorduri de liber schimb cu tarile asociate la U.E., ca baza a revigorarii

comertului dintre ele. Derularea contemporana a procesului de integrare a tarilor din U.E., caracterizat de adncirea acestuia si marcat de ncheierea procesului de formare a pietei unice si pregatirea uniunii monetare, ridica probleme noi si deloc usoare pentru niste candidati cu economiile n transformari profunde, care doar de ctiva ani au trecut la convertibilitatea de cont curent a monedei nationale, liberalizarea comertului exterior, crearea si consolidarea mecanismelor de piata concurentiala. Analiza costurilor si beneficiilor extinderii U.E. prezinta o masura importanta pentru Romnia. Studiile efectuate releva ca riscurile potentiale ale neextinderii sunt mai mari pentru tarile U.E. dect pentru cele candidate, pe cnd beneficiile extinderii sunt mai mari dect costurile pentru tarile U.E. Efectele pe termen lung ale integrarii si implicatiile cantitative ale acestora constituie un puternic stimulent pentru impulsionarea eforturilor de integrare. Se poate aprecia ca procesul de ndeplinire a criteriilor de aderare la U.E. de catre tarile candidate se va desfasura n mod continuu, pe parcursul mai multor ani. Dialogul institutionalizat cu U.E. va stabili nu cnd o tara doreste sa adere la U.E., ci cnd este pregatita sa faca acest demers n conformitate cu strategia de la Essen (decembrie 1994) si cu hotarrile Consililui European de la Luxemburg (1997) si Conferintei Europene de la Londra (1998). Romnia considera ca ndeplinirea criteriilor stabilite de U.E. implica o redresare economica ct mai puternica si accelerata a tarii, prin mobilizarea factorilor interni, potentati de cooperarea ct mai stransa cu tarile comunitare, al caror sprijin ndeosebi financiar si tehnico-economic trebuie sa fie mai substantial, dar si de o colaborare multilaterala cu celelalte tari aderente la U.E. Perspectivele integrarii rapide n U.E. vor trebui sa determine autoritatile romane sa analizeze cu seriozitate costurile acestui proces n raport cu beneficiile scontate, termenul necesar armonizarii legislative si ct de benefic este procesul pentru reforma n curs de desfasurare n tara noastra. 3.5. STRATEGIA POST-ADERARE A ROMNIEI[26] Aderarea Romniei la Uniunea Europeana a devenit realitate la 1 ianuarie 2007, aducnd cu sine promisiunea normalitatii si a bunastarii. Majoritatea romnilor priveste cu optimism catre viitorul european si asteapta, nainte de toate, mbunatatirea conditiilor de trai si reducerea decalajelor care ne separa de cetatenii mai vechi ai UE. Pentru a veni n ntmpinarea acestor asteptari, Romnia trebuie sa continue reformele structurale, att n economie, ct si n administratie. ara noastra are nevoie de o strategie coerenta de dezvoltare economica si sociala n perioada postaderare. Integrarea Romaniei n UE constituie un proces de durata, care va fi marcat deopotriva de succese si de greutati. De aceea, principala preocupare a guvernantilor, pentru perioada urmatoare, trebuie sa fie o analiza corecta a realitatilor economice, evaluarea riscurilor, contracararea si eliminarea acestora.

Autoritatile de la Bucuresti trebuie sa mentina un ritm sustinut de crestere economica si un nivel ridicat al competitivitatii si al productivitatii, pentru ca, pe termen lung, cetatenii Romniei sa poata beneficia pe deplin de beneficiile statutului de membru al familiei europene. Combaterea coruptiei, reducerea birocratiei, deschiderea pietei muncii si a sectorului financiar sunt doar cteva dintre obiectivele pe care guvernele post-aderare trebuie sa le ndeplineasca. n calitate de tara membra a UE, Romnia va beneficia, ncepnd cu acest an, de un ajutor financiar considerabil din partea institutiilor europene. Fondurile comunitare sunt destinate mbunatatirii mediului economic si social din Romnia, astfel nct tara noastra sa poata parcurge, ntr-un timp ct mai scurt si cu sacrificii ct mai reduse, distanta care o separa de statele europene. Utilizarea cu succes a banilor europeni depinde, nsa, n mod fundamental de capacitatea noastra de a-i cheltui ct mai folositor cu putinta. n aceeasi masura n care aderarea a fost obiectivul clasei politice n ntregime si nu doar al unei singure guvernari, dezvoltarea Romaniei n perioada post-aderare[27] necesita stabilirea unui dialog interpartinic si atingerea unui consens politic. n ceea ce priveste administratia publica, nevoia de dialog este si mai acuta, n conditiile n care expertiza si performantele trebuie sa depaseasca nivelul algoritmului politic.Realitatile din Romania impun astazi o colaborare ct mai strnsa att la nivelul clasei politice, ct si la nivelul societatii civile si al partenerilor sociali. Romnia va deveni un actor important si stabil pentru viitorul Uniunii Europene doar daca va reusi sa promoveze imaginea unei tari puternice si credibile. Romnia trebuie sa demonstreze ca poate sa si respecte angajamentele pe care si lea asumat atunci cnd a nceput procesul de integrare, ca este pregatita sa implementeze strategiile europene si ca este hotarta sa reprezinte principiile Uniunii pe scena internationala. Toate aceste deziderate sunt prea importante pentru a fi premiul unui partid politic sau al unui guvern anume. Acestea sunt obiectivele intregii societati romnesti si responsabilitatea intregii clase politice. Dezbaterea cu privire la prioritatile de dezvoltare ale tarii dupa aderare trebuie sa continue ntr-un cadru public, astfel nct fiecare roman sa cunoasca indeaproape oportunitatile pe care integrarea europeana i le ofera. Romnia trebuie sa recupereze n anii care urmeaza decalajul ce o separa de statele UE si sa imbunatateasca nivelul de trai al cetatenilor sai. Aceste deziderate trebuie sa constituie obiectivele fundamentale care sa ghideze politicile publice ale tuturor guvernelor postaderare, indiferent de culoarea politica sau de ambitiile personale. CONSIDERAII FINALE Principalele beneficii aderarii Romniei la Uniunea Europeana pot fi clasificate astfel: suplimentarea si diversificarea resurselor financiare Statutul de membru al Uniunii Europene asigura accesul

Romniei la fondurile structurale si la fondurile de coeziune. Volumul acestor transferuri de fonduri catre Romnia nu poate fi evaluat la acest moment (si implicit nici efectele derivate), alocarile financiare nationale din fondurile structurale facnd obiectul noii perioade programare 2007- 2013. O parte din aceste beneficii poate fi evidentiata si anterior momentului aderarii si surprinde cuantumul si efectele pozitive ale intrarilor de fonduri prin intermediul instrumentelor financiare de preaderare si a altor instrumente si programe dezvoltate de UE pentru tarile candidate. beneficii derivate din statutul de membru. Aceste beneficii vor aparea dupa aderarea la UE si sunt derivate din

participarea la piata unica, la uniunea economica si monetara, o mai buna sustinere a intereselor nationale prin participarea la institutiile UE etc.

accelerarea reformelor si sustinerea tranzitiei prin furnizarea elementelor de baza pentru definirea politicilor

economice nationale. Trecerea de la regimul economiei de comanda la economia de piata nu are precedent istoric. n aceste conditii, pe toata perioada de tranzitie, pna la aderare, UE a furnizat Romniei un model de elaborare a politicilor sale economice (date fiind criteriile de aderare si dorinta de integrare n UE, aceasta a nsemnat, n cele mai multe cazuri, chiar preluarea obiectivelor si politicilor comunitare respective n ansamblul lor sau copierea politicilor anumitor state membre, n masura n care politica respectiva nu este comunitara). Aceste beneficii sunt dificil de estimat si pot mbraca forma scurtarii perioadei de tranzitie. Asistenta tehnica acordata de UE Romniei n diferite domenii constituie un exemplu de beneficiu din aceasta categorie. Din punct de vedere metodologic, apare ca dificila distinctia clara ntre efectele integrarii si cele ale procesului de tranzitie. Pe de alta parte, dihotomia cstigator/perdant este relativa. Identificarea unui sector drept cstigator sau perdant n procesul de integrare nu nseamna ca acelasi lucru se poate spune despre orice firma sau individ din acel sector. n plus, analiza sectoriala nu corespunde neaparat unei influente pozitive/negative asupra bunastarii ntregii societati. Un sector important poate elibera resurse pentru alte sectoare, mbunatatind astfel eficienta alocarii resurselor n economie. Integrarea reprezinta si atingerea tintelor de convergenta socio-economica, tinte definite si actualizate periodic conform imperativelor momentului istoric. Din punct de vedere prospectiv, convergenta se defineste printr-un set de indicatori alesi ca reflectnd acele criterii care se afla dincolo de cerinta de convergenta. Uniunea Europeana a trecut la monitorizarea progreselor nregistrate pe calea ndeplinirii obiectivelor propuse n Consiliul de la Lisabona, urmarind sa devina "cea mai dinamica si competitiva Economie Bazata pe Cunoastere din lume pna n 2010, mentinnd si chiar accentund coeziunea sociala"[28]. Acest obiectiv va trebui sa fie atins prin asa numita metoda de coordonare deschisa, n cadrul careia monitorizarea joaca un rol foarte important. Analiza de impact a procesului de integrare europeana a Romniei trebuie efectuata separat pentru perioada de preaderare si perioada post-integrare. De asemenea, scenariile avute n vedere pentru evaluarea impactului, trebuie si acestea gndite diferentiat. La nivel macroeconomic, un tip de analiza se va referi la diverse simulari ncadrate temporal n perioada 2000-2004 (deja parcursa), pentru a compara realitatea petrecuta cu ceea ce s-ar fi putut ntmpla n societatea romneasca daca nu ar fi fost demarat procesul de negociere. Al doilea tip de analiza este de tip prospectiv, comparnd scenarii distincte plauzibile pentru perioada 2005-2015 (n care va fi inclus si momentul aderarii, mai devreme - 2007-2008 - sau mai trziu 2011-2012, n raport cu evolutia procesului de pre-aderare si a celui de negociere. n scopul cuantificarii efectelor integrarii asupra macro-economiei romnesti au fost realizate cte doua scenarii alternative pentru fiecare dintre cele doua perioade (2000-2004 si respectiv 2005-2015). Unul dintre elementele importante generatoare de impact este reprezentat de fluxurile financiare transferate ntre UE si Romnia, care pe durata perioadei analizate vor fi influxuri nete dinspre UE catre tara noastra. ncepnd cu anul 2000, a existat un program pre-stabilit agreat ntre cei doi parteneri de negociere, conform caruia fluxurile financiare transferate direct s-au conformat sau urmeaza a se conforma urmatoarei scheme de finantare de fonduri pre-structurale Dupa anul 2007 (cu acord de principiu pna n 2013), angajamentele UE cresc ca volum de fluxuri financiare, n timp ce efortul bugetar al Romniei este determinat pe baza principiilor de cofinantare stabilite prin metodologiile de acces la fondurile structurale si de coeziune ale Uniunii Europene, precum si considernd contributia Romniei la bugetul Uniunii Europene. Platile echivalente sunt clar stabilite pentru primii trei ani considerati post-integrarii. Impactul macro-economic al pachetului financiar nu poate fi redus doar la valoarea absoluta a sumelor acordate Romniei. Aceasta deoarece programele si actiunile structurale dezvoltate pornind de la sumele respective pot genera si

sustine un proces de crestere economica durabila, cel putin n domeniul agriculturii, al infrastructurii si mediului, al resurselor umane, o crestere a coeziunii sociale prin dezvoltarea rurala si dezvoltarea regionala echilibrata. Analizele sectoriale prezentate n lucrarea de fata induc la rndul lor anumite concluzii importante: - Dezvoltarea economiei nu se va face omogen ntre sectoarele economice, n nici-unul dintre scenariile posibile de dezvoltare. Vor exista ntotdeauna perdanti si cstigatori relativi. Una dintre problemele esentiale pentru decidentii politici va fi sa gaseasca solutiile si masurile de politica economico-sociale necesare pentru a diminua pierderile (costurile) acolo unde apar sau sunt pronuntate, sau, n cazul cel mai fericit, de a gasi metode pentru a transfera toate diferentele sectoriale ntr-o zona de crestere globala. Din cifrele prezentate dezagregat pe sectoare de activitate economica sau sociala, rezulta ca costurile si beneficiile posibile ale integrarii sau izolarii europene a Romniei nu sunt distribuite omogen n timp. Exista perioade n care costurile pot prevala n anumite sectoare sau chiar pe ansamblul economiei, urmate de perioade de prevalenta beneficiilor. Analizele ar trebui efectuate pe termen mediu si lung, iar rezultatele discutate pe baza tendintelor evidentiate catre sfrsitul intervalelor de prognoza. La nivel micro-economic, din punct de vedere al sectorului corporatist, costurile intagrarii vor fi, exceptnd cele financiare, directe, legate de posibilitatea gasirii resurselor necesare restructurarii si finantarii investitiilor de infrastructura (cu precadere n transporturi si sectorul informational), costurile impactului unei competitii crescute n multe sectoare ale economiei romnesti expuse Pietei Unice Europene (industriile chimica, de masini si echipamente, de prelucrare a materialelor nemetalice, de mijloace de transport). Cea mai mare parte a costurilor legate de aderarea Romniei la UE n ceea ce priveste agricultura si politica agricola[29] deriva din competitivitatea si gradul redus de dezvoltare al agriculturii romnesti fata de standardele comunitare. Date fiind preponderenta suprafetei agricole n totalul suprafetei arabile, preponderenta proprietatii private si dimensiunea medie redusa exploatatiilor agricole, se poate afirma ca Politica Agricola Comuna (PAC) va avea un efect semnificativ asupra Romniei. Productia realizata de Romnia n acest sector se afla sub incidenta PAC: n 2002, 57% din productia agricola a fost reprezentata de productia vegetala (dominata de cereale) - care reprezinta principala grupa de produse sub incidenta PAC, si 41% de productie animala - aflata n totalitate sub incidenta politicii agricole comune. Astfel, n documentul comun de pozitie prin care s-au nchis provizoriu negocierile (la 4 iunie 2004), au fost identificate cinci domenii strategice: dezvoltarea rurala, suprafata cultivabila pentru cereale, zootehnie- cresterea animalelor, sectorul vitivinicol, agro-industrie (prelucrarea zaharului si laptelui). Un factor esential n asigurarea cresterii economiei romnesti pe termen lung si de maniera sustenabila-durabila va fi reprezentat de programele care vizeaza dezvoltarea treptata a capitalului uman. Evident, pe termen scurt si mediu sunt implicate costuri inerente care apar n sfera sectorului educational, a celui de cercetare-dezvoltare, a sectorului de sanatate si a sectorului infrastructurii informationale. Este necesara cresterea cheltuielilor cu educatia ca pondere n PIB. Cu o singura exceptie n 1998, cheltuielile publice cu educatia ca procent din PIB au oscilat n jurul a 3%, n ciuda faptului ca Legea Educatiei prevede un minim de 4%. Acest cost trebuie complementat cu eforturile pentru a realiza integrarea Romniei n spatiul european al nvatamntului superior si al cercetarii, precum si redefinirea cadrului general al educatiei, formarii si calificarilor profesionale si costurile legate de recalificarea si reorientarea personalului.Dintre beneficiile implicate de adoptarea acquis-ului comunitar n ceea ce

priveste educatia pot fi mentionate: cresterea nivelului mediu de educatie, ceea ce n plan economic creeaza premisele pentru crestere a nivelului de sofisticare att a activitatilor productive ct si a cererii; cresterea gradului de corelare dintre abilitatile pe care le dezvolta sistemul educational si cele cerute pe piata muncii, fapt ce contribuie la cresterea gradului de utilizare a potentialului uman; asigurarea unui cadru uniform al calificarilor si standardelor ocupationale, ceea ce va crea premisele unei bune functionari a libertatii de circulatie a fortei de munca cu efecte pozitive si pe linia reglarii dezechilibrelor existente pe piata muncii. n raport cu majoritatea statelor membre ale UE, sprijinul acordat n Romnia activitatilor legate de cunoastere (inovatie, cercetare-dezvoltare si nvatamnt superior) este situat la un nivel scazut, ceea ce afecteaza flexibilitatea economiei noastre si a populatiei si diminueaza potentialul de crestere n viitor. Nu ntmplator Consiliul de la Lisabona a propus ca tel principal al UE atingerea statului de "cea mai competitiva economie a lumii" pentru UE, iar Consiliul de la Barcelona a legat aceasta tinta de factorul esential numit politici n domeniul cercetarii-dezvoltarii. Costurile implicate de atingerea unui astfel de obiectiv nu sunt - din pacate - doar cele directe care ar nsemna atingerea unui nivel de 3% din PIB cu cheltuielile totale n domeniul C-D, din care o treime cheltuieli guvernamentale, restul fiind asigurat de sectorul privat. Problema esentiala este pe de o parte dificultatea extrema si costurile mari adiacente necesare pentru a impulsiona sectorul privat sa creasca investitiile n C-D pe plan intern, iar pe de alta parte costul urias de oportunitate pe care l ascunde nerealizarea acestui obiectiv. Din rezultatele partiale prezentate n capitolele anterioare, sectoarele care par a avea de cstigat pe termen lung, datorita proceselor specifice presau post-aderarii, sunt: serviciile de piata, care si vor continua procesul de dezvoltare nceput dupa 1990 n ritm superior restului economiei, agricultura, datorita eforturilor concertate de restructurare pe care Romnia le va face cu un ajutor financiar si de capital cognitiv important din partea UE, precum si sectoarele foarte expuse competitiei internationale care au supravietuit impactului concurential initial si diminuarii cererii interne din primii ani de tranzitie. Dezvoltarea exporturilor si importurilor va continua n ritm sustinut, ceea ce va mari suplimentar competitivitatea externa a acestor sectoare. n domeniul tehnologiei informatiilor si comunicatiilor costurile sunt legate de asigurarea supravegherii concurentei pe piata serviciilor TIC, de finantarea programelor de e-Government si aplicarea Planului Europe+ si sustinerea dezvoltarii infrastructurii, precum si de informatizarea sistemul educational. Beneficiile sunt scaderea tarifelor la serviciile TIC, cresterea ratelor de penetrare a telefoniei si Internetului, participarea la programul eTen, dar si cele generale aduse de dezvoltarea societatii informationale (reducerea coruptiei administrative, cresteri de productivitate, reduceri de costuri de productie). Sectoarele de activitate economico-sociala care pot fi afectate n viitor, cel putin pe termen scurt si mediu, de costuri superioare beneficiilor, vor fi cele relationate cu necesitatea restructurarii pe linia protectiei mediului nconjurator si sectoarele de utilitati publice[30]. Piata fortei de munca poate experimenta fenomene distorsionate n anii urmatori, indiferent de scenariul ales de decidentii politici pentru dezvoltarea Romniei, nainte de a resimti favorabil efectele dezvoltarii sustenabile, ntre care vom aminti n principal generarea de locuri noi de munca. Sectoarele care vor avea de castigat in urma aderarii Romniei la U.E.: -exportatorii de produse din lemn;

-cei care dezvolta produse de inalta tehnologie (in acest moment numarul lor nu este semnificativ, iar efectul de angrenare este scazut); -cei care lucreaza in servicii