CENTRU DE SPORTURI ACVATICE

mapa de prezentare tema

Stud. Arh. Rca Ioana Snziana Promoia: 2011-2012 ndrumtor: Arh. Luncan Andrei

CENTRU DE SPORTURI ACVATICE

Cred c, n mod fundamental, ne folosim talentele la un nivel foarte slab. Foarte muli oameni trec prin ntreaga lor via neavnd nici un fel de idee despre care ar putea fi talentele lor. Sir Ken Robinson

CUPRINS
Argument Capitorul I- Definirea si istoricul temei 1.1- Agrementul acvatic - definitie si tipologii 1.2- Istoricul evolutiei agrementului acvatic incepand din Antichitate 1.3- Agrementul acvatic in prezent Capitolul II- Context 2.1- Agrementul acvatic in Europa si in Romania 2.2- Infrastructura existenta pentru sustinerea practicarii agrementului acvatic in Romania Capitolul III- Beneficii fizice si mentale ale elementului acvatic 3.1 Relatia om-apa de-a lungul timpului 3.2 Beneficii fizice 3.3 Beneficii mentale Capitolul IV- Importanta elementului acvatic in viata comunitatii 4.1 Impactul socio-educativ 4.2 Impactul medical 4.3 Impactul economic Capitolul V- Concluzii 5.1 Amplasamentul proiectului 5.2Impactul regional 5.3 Analiza SWOT 5.4 Posibilitati de extindere 5.5 Concluzii Capitolul VI- Referinte 6.1 Referinte tehnice 6.2 Exemple de proiecte

ARGUMENT
De multe ori ne oprim ntrebndu-ne ce am fi fcut acum dac un adult ar fi ncurajat o pasiune din copilria noastr, sau ne-ar fi oferit posibilitatea s experimentm mai multe domenii care, dat fiind situaia factual, nu ne-au fost accesibile. Prezentul proiect analizeaz, prin prisma dezvoltrii personale i a istoriei existente n domeniu, impactul implementrii n Suceava a unui nou program arhitectural dedicat sporturilor acvatice i activitilor din acest domeniu deschise publicului larg. Statisticile arat c n afara hotarelor, ambasadorii cei mai importani ai Romniei au fost i sunt, pe lng mitul lui Dracula inventat pn la urm de un irlandez, sportivii de performan. De la Nadia Comneci pn la Gheorghe Hagi, ne mndrim cu romnii care arat lumii ntregi la olimpiade c suntem o ar cu oameni de valoare. Din pcate, multe valori sportive se pied din cauza lipsei oportunitilor, iar faptul c n ultimii 20 de ani Romnia a avut o singur campioan mondial la not, combinat cu o statistic ngrijortoare a accesului populaiei la bazine i faciliti pentru sporturi de apa, ar trebui s ne dea serios de gndit asupra subiectului. n lumina acestor argumente combinate cu beneficiile fizice si mentale ale sporturilor acvatice asupra omului, vom concentra lucrarea de fa asupra propunerii de dezvoltare a infrastructurii publice pentru activiti destinate sporturilor acvatice n municipiul Suceava.

Cap. I

Definirea temei

1.1- Sporturile acvatice - definitie si tipologii

Sporturi acvatice- sporturi care se desfasoara in si pe apa (la suprafata ei sau in adancime) Categorii de sporturi acvatice In apa - (la suprafata)- inot, inot de salvare, inot sincron, polo, aerobic acvatic, gimnastica acvatica La adancime sarituri in apa, scufundari , hockey acvatic, rugby acvatic Pe apa- caiac, canoe, rafting, vaslit etc.

1.2- Istoricul evolutiei sporturilor acvatice

Desi inotul e mentionat in scrieri din cele mai vechi timpuri, iar vaslitul si uzul caiacelor provine din culturile antice si poate chiar dinaintea lor, referinte scrise cu privire la inot ca tehnica sportiva apar abia in 1538 (Nicholas Wyreman- Dialogul privind arta inotului). 1894 este anul in care inotul este introdus in lista sporturilor olimpice, polo-ul fiind inventat abia in 1870 in Anglia si ulterior introdus in 1900. In prezent, lista sporturilor olimpice cuprinde 8 sporturi care implica apa, Romania avand performante in ultmii 20 de ani in cadrul a 3 dintre acestea ( vasle, caiac-canoe, inot), cu o depreciere vertiginoasa in cadrul celor mai recente doua olimpiade . Performanta in cadrul sporturilor acvatice poate incepe de la o varsta frageda, in functie de sportul ales. Unele loturi de inotatori la olimpiade au membri chiar si de 12 ani. Varsta recomandata de catre specialisti pentru inceperea invatarii de stiluri variate in abordare tehnica este 10 ani, dar cursurile de inot pentru copii pot debuta chiar de la 2-3 ani. In ceea ce priveste salturile in apa, marii sportivi olimpici isi incep cursurile in jurul varste de 7 ani. Beneficiile sporturilor acvatice sunt binecunoscute nu doar in randul sportivilor de performanta, ci si in randul populatiei de masa. Ele sunt folosite i ca mijloace de recuperare n cazul diferitor afectiuni grave, n special locomotorii. In ceea ce priveste fizicul uman, sporturile de natatie ajuta la dezvoltarea tuturor grupelor de muschi (daca se practica mai multe stiluri de inot). Deasemenea, ele ajuta la dezvoltarea sistemului respirator si intarirea sistemului cardiac. Datorita exercitarii unei presiuni mult mai mici asupra articulatiilor si coloanei, pot fi practicate fara probeleme si de persoanele cu afectiuni in aceste domenii. Totodata, sporturile acvatice actioneaza in mod pozitiv si asupra psihicului uman, inducand o stare de relaxare si eliminand stresul.

1.3- Sporturile acvatice in prezent

- categorii de sporturi olimpice - concursuri internationale - recorduri

Cap. II

Context

2.1- Practicarea de sporturi acvatice in Europa si in Romania 2.2- Infrastructura existenta pentru sustinerea practicarii de sporturi acvatice in Romania

11

Cap. III

Tema program

Centrul de sporturi acvatice este destinat unei mari varietati de activitati pentru populatia de toate varstele, avand elemente specifice atat pentru pregatirea si antrenamentul sportivilor de performanta, cat si pentru activitati dedicate publicului larg. Acest tip de program mixt nu este insa foarte mult uzitat in tara noastra, de cele mai multe ori bazinele olimpice fiind strict delimitate ca program de piscinele pentru public si parcurile acvatice de distractie. Foarte rar intalnim complexe care sa imbine partea de pregatire sportiva de performanta cu elemente de distractie si acces neconditionat al publicului, care sa nu intervina insa in mod negativ in programul de antrenament sportiv (bazinele olimpice deschise si spre uz public avand un program foarte limitat pentru accesul persoanelor care nu practica inotul ca sport de performanta). Activitati prevazute de functionare a unui centru de sporturi acvatice:

3.1- Sporturi acvatice de performanta

Pentru sportivii de performanta centrul de sporturi acvatice va pune la dispoziie un bazin de dimensiuni olimpice i un bazin pentru srituri, ambele la standarde internaionale. Aceasta infrastructur va fi susinut cu echipamentul de antrenament i personalul necesar pentru a oferi practicanilor de sporturi de performan condiii ideale de pregtire pentru competiii. - Programe prevzute in cadrul seciunii dedicate sporturilor de performan: o Antrenamente specifice o Descoperirea de talente o Competitii nationale si internationale o Tabere de antrenament -Schema funcional pentru seciunea centrului de sporturi acvatice destinata sporturilor de performan

3.2- Agrement in contextul sporturilor acvatice

o o o o o o o o o

Pentru uzul publicului larg Piscine publice (apa calda, apa rece, hidromasaj, valuri, sarituri) Cursuri de inot pentru incepatori si avansati pe grupe de varsta Cursuri pentru initierea in diferite sporturi acvatice Cursuri de certificare pentru instructori si salvamari Programe de entertainment pentru publicul larg Oferirea de asistenta, indurmare si orientare elevilor Parteneriate cu scoli, licee, universitate Organizarea de competitii publice pentru diferite sporturi acvatice Campanii de promovare a sporturilor acvatice

3.3- Scheme functionale

Componenta programului arhitectural: P.0 Spaii deservire toate programele -parcaje acoperite -parcaje neacoperite P.1 Zona destinat sporturilor de performan -accesse/lobby-uri -spatii circulatie -punct informatii -garderob 13

-tribune public -grupuri sanitare -bazine sporturi performanta -vestiare -spatii tehnice -spatii depozitare P.2 Zona destinat sporturilor de agrement -accesse/lobby-uri -spatii circulatie -punct informatii -spatii comerciale -cafenea -birouri administratie -birouri personal -grupuri sanitare -vestiare public -vestiare personal -bazine agreement -acvariu -spatii tehnice -spatii depozitare -SPA P.3 Unitate de cazare -accesse/lobby-uri -spatii circulatie -spaii multifuncionale -spatii cazare -restaurant -grupuri sanitare -bucatarie -spalatorie -spaii tehnice -spaii depozitare

15

Cap. IV
4.1 Regiunea deservita 4.2 Accesibilitate 4.3 Posibilitati de extindere

Amplasamentul proiectului

17

Cap. V
5.1 Puncte forte (strenghts) 5.2 Puncte slave (weaknesses) 5.3 Oportunitati (opportunities) 5.4 Amenintari (Threats) 5.5 Concluzii

Analiza SWOT

19

Cap. VI
6.1 Referinte tehnice

Referine

Schema funcional a unui bazin olimpic (Vaiss)

21

Dimensionarea si echiparea unui bazin olimpic (conform ghidului FINA -www.fina.com)

Dimensiuni generale Lungime: 50 de metri intre panourile tactile ale Echipamentului Automatic de Inregistrare Latime: 25 metri Adancime: minim 2 metri (recomandat 3 metri) Peretii de la ambele capete trebuie sa fie echipati cu jgheaburi de scurgere Numar de culoare: 10, marcate de la 0 la 9 Culoarele trebuie sa aiba 2.5 metri latime, cu 2 spatii de 2.5 metri latime in lateralul exterior al culoarelor 0 si 9. Trebuie sa existe un separator de culoare intre fiecare 2 culoare. Pereti Peretii de pe latura scurta trebuie sa fie paraleli si sa formeze unghiuri drepte cu traiectoria de inot si suprafata apei. Ei trebuie sa fie construiti din materiale solide cu o suprafata antiderapanta care sa se extinda pana la -0.8 metri adancime fata de suprafata apei, pentru a-i ajuta pe inotatori sa atinga si sa se poata impinge in ei in timpul intoarcerilor fara a fi expusi la riscuri. Marginile pentru odihna in lungul piscinei sunt permise: ele nu trebuie sa coboare mai jos de 1.2 metri sub suprafata apei si pot avea latimea de 0.1 sau 0.15 metri. Jgheaburi de scurgere pot fi plasate pe toti cei patru pereti ai piscinei. Daca sunt instalate jgheaburi de capat, ele trebuie sa permita atasarea panourilor tactile la inaltimea ceruta de 0.3 m deasupra suprafetei apei. Jgheaburile trebuie acoperite cu un gratar adecvat. Platformele de start Platformele de start trebuie sa fie fixe si sa nu aiba nici un fel de efect de aruncare (arcuire). Inaltimea platformei deasupra suprafetei apei trebuie sa fie intre 0.5 si 0.75 m. Suprafata platformei trebuie sa aiba cel putin 0.5X0.5 m si trebuie sa fie acoperita cu material antiderapant. Inclinatia maxima este de 10 grade. Se recomanda ca grosimea platformei sa depaseasca 0.04 metri, cu manere de cel putin 0.1 m latime pe fiecare laterala si 0.4 m latime in partea din fata, amplasate la 0.03 metri de suprafata platformei.

Dimensionarea unui bazin pentru srituri destinat competiiilor internaionale (Conform ghidului de regulament al FINA - www.fina.com)
Sarituri de pe trambulina Trambulina trebuie sa aiba cel putin 4.8 m lungime si 0.5 m latime. Trambulina trebuie sa fie acoperita cu o suprafata antiderapanta satisfacatoare. Plansa trambulinei trebuie sa fie prevazuta cu puncte de sprijin mobile si usor ajustabile de catre scufundator. Trambulinele trebuiesc montate pe fiecare parte (sau pe ambele parti) a platformei. Pentru sariturile sincron se prefera existenta a cel putin 2 trambuline la aceeasi inaltime plasate adiacent, nici un obiect neimpiedicand vizibilitatea dintre saritori in nici un moment al sariturii.
Sariturile de la platforma Fiecare platforma trebuie sa fie rigida si orizontala. Dimensiunile minime ale platformelor vor fi: h 0.6-1 m 0.6 m latime 5 m lungime h 2.6-3 m 0.6 m latime 5 m lungime (se prefera 1.5 m) h5m 1.5 m latime 6 m lungime h 7.5 m 1.5 m latime 6 m lungime h 10 m 3 m latime 6 m lungime Grosimea preferata pentru partea din fata a platformei este de o.2m (max 0.3m), ea putand fi verticala sau inclinata la un unghi mai mic de 10 grade luat de la verticala spre interiorul platformei. Suprafata si muchia din fata a platformei vor fi acoperite cu un material antiderapant rezistent. Partea din fata a platformelor de 10m si 7.5m vor fi proiectate cel putin cu 1.6 m peste marginea piscinei. Pentru platformele de 2.6m, 3m si 5m se accepta o proiectie de minim 1.25 m, iar pentru 0.6 m si 1m o proiectie de 0.75 m. Acolo unde platformele se suprapun direct. cea de deasupra va fi proiectata cu minim 0.75 m (preferabil 1.25m) inafara celei de dedesubt. Pentru satisfacerea cerintelor structurale pentru platforme si trambuline se da o incarcare de proiectare p=350 kilograme forta/ml. 23

SPA Sauna n unele zone din lume sauna a devenit un mod de relaxare i curaire spiritual, urcnd aproape la gradul de ritual. n rile nordice sauna are un design tradiional , i este folosita de toate categoriile populaiei cel puin odat pe sptmn, regsindu-se att n locuine individuale ct i in spaii publice, fr segregare pe sexe. Sauna a devenit, la nivel mondial, o facilitate esenial n toate centrele de sport sau relaxare. Principiul saunei implic alternana bailor de aer cald i rece, umed i uscat, acest ciclu repetitiv avnd efecte benefice asupra condiiei pielii i a sistemului imunitar. Efectul este intensificat prin bai reci periodice i masaj. mbaierea implica trei cicluri de cte 8-12 minute, urmate de bai cu apa rece. Camera de sauna trebuie sa fie cat mai mica(2,5 - 16mp), iar pereii i tavanul trebuiesc finisai cu lemn inchis la culoare pentru a reduce efectul de radiaie a caldurii. Sauna pentru spaii publice trebuie nsoit de spaii de schimb, duuri i camere de masaj.

SAUN PUBLIC PENTRU 30 DE PERSOANE

SAUN N CADRUL UNUI HOTEL

6.2 Exemple de proiecte 1. Anning river aquatic recreation resort (Staiune acvatic de recreere pe rul Anning)
Locaie: Miyi, China Arhitect: Studio Shift, California (echipa de proiect- Mario Cipresso, Irina Krusteva, Stephen Morton) Despre proiect: Pentru a putea promova i acomoda turismul pe tot parcursul anului, Centrul Acvatic are un set complet de bazine interioare care includ bazine de not i srituri, piscine de relaxare de tipuri variate i cu diferite temperaturi ale apei, piscine de joac pentru copii i faciliti complete pentru spa. Conexiunea cu apa este intima, avnd ns o natur direct. Nivelul ce gazduiete spa-ul coboar parial spre sit, unde relaia sa cu laguna pentru not este mrit i n acelai timp difereniat. Facilitile n aer liber ale complexului sunt tot att de comprehensive, avnd o serie de bazine nconjurate de o zon pentru plaj elevat i cabane de relaxare la nivelul bazinelor. Facilitile necesare de tip vestiar i grupuri sanitare i o cafenea cu restaurant n aer liber mresc nivelul de confort pentru toi cei care aleg s se bucure de oferta complexului. Elementul dominant al proiectului, o lagun destinat notului, este spat n inima sitului, intre albia rului i Centrul Acvatic. O plaj cu nisip nconjoar laguna i definete dou zone mai discrete, cu nivel variabil de intimitate. Laguna filtreaz cantitatea abundent din ap de ploaie a zonei i apa rului adiacent, folosindule ca surse principale de alimentare. Tehnologii de bio-remediere vor fi implementate n proiect pentru a filtra i purifica apa printr-un sistem de bio-filme i pompe cu consum redus de energie, sistem ce conine microorganisme care se hrnesc cu poluani din ap. Acoperiul verde de deasupra parcrii servete ca mijloc de colectare a apei de ploaie i a reducerii efectului de nclzire. n plus fa de acoperiul verde, acoperiul metalic de bronz este special gndit pentru a colecta i distribui apa de ploaie n vederea atingerii scopului major al proiectului de a conserva resursele i de a mbunti condiiile existente ale rului.

25

27

2. Shanghai Oriental Sports Center (SOSC)

Locaie: Shanghai, China Arhitect: GMP Architekten Despre proiect: Centrul oriental pentru sporturi din Shanghai (S0SC) a fost construi pentru a gazdui cea de a 14-a editie mondiala a campionatului de inot FINA care a avut loc intre 16 si 31 iulie 2011. Centrul a fost construit in doi ani si jumatate si consta intr-o sala polivalenta pentru diferite sporturi si evenimente culturale, un natatorium, o piscin n aer liber i un centru media. Pentru a ine pasul cu politica chinez de dezvoltare urban sustenabil, SOSC a fost construit pe un fost cmp industrial de pe malul raului Huangpu i a fost proiectat n aa fel ncat sa poat servi ntr-o varietate de scopuri dup terminarea campionatului de not. Apa este elementul tematic unificator al proiectului, att n ceea ce priveste aspectul amenajrii peisagere a parcului, ct i arhitectura stadioanelor i a centrului media. Ea este elementul ce realizeaz conexiunea dintre cldiri, care stau pe platforme elevate in lacurile special construite. Astfel, stadioanele circulare sunt ncadrate de malurile curbe ale unor lacuri, n timp ce natatoriumul dreptunghiular are o linie dreapta a malului de lac. Afinitile designului i un idiom formal comun, alturi de alegerea materialelor folosite, dau celor trei cldiri unitate structural. Structurile metalice cu arce largi, avnd elemente de format triunghiular cu dimensiuni mari, fcute din aluminiu, formeaz suprafee bi-faetate curbate de-a lungul cadrelor sub-structurii, evocnd astfel pnzele de corabie ntinse de vnt. Natatorium Natatoriumul conine patru piscine aezate linear: dou de dimensiuni standard, una pentru sarituri i una pentru agrement. Clrirea are peste 3500 de scaune fixe pentru spectatori. Bazinele de not sunt ncadrate ntr-o cladire nchis cu un plan dreptunghiular care are o structur de beton armat i o structura de acoperire facuta din grinzi metalice. Structura acoperiului, cu suprafee triangulare de sticl, are aproape 210 m lungime, 120 metri lime i 22 de metri nlime. Iluminarea prea puternic este prevenit de catre sistemul de umbrire instalat de-a lungul grinzilor, care permite nsa iluminatul natural. Bazinul n aer liber Acest complex destinat notului este localizat pe o insul artificial, oferit 2000 de locuri fixe n format de stadion (capacitatea poate fi mrita la 5000 de locuri). Bazinului de srituri de dimensiuni competiionale i se altur o piscin de dimensiuni olimpice. Ca i la alte stadioane, structura acoperiului are o forma diametral de cca. 130 m, reflectnd planul cojii cldirii. Diametrul interior este de aproximativ 90m, o membran uoara poziionat ntre elementele modulare ale acoperiului oferind protecie mpotriva soarelui i a ploii.

29

31

33

3. London Aquatics Center

Locaie: Londra, Marea Britanie Architect: Zaha Hadid Despre proiect: Conceptul arhitectural al Centrului Acvatic din Londra este inspirat de geometria fluid a apei n micare, crend spaii i medii nconjurtoare care reflect peisajul de pe malul rului al Parcului Olimpic. Un acoperi care se onduleaz se ridic de la pmnt asemeni unui val, acoperind bazinele centrului cu un gest unificator de fluiditate, descriind n acelai timp volumul bazinelor de not i de srituri. Contextul sitului Centrul Acvatic este ncadrat n planul urbanistic al Parcului Olimpic. Poziionat pe latura sud-estica a parcului, n imediata vecintate a Stradfordului, un nou acces pietonal trece direct pe deasupra centrului ca o poart principal catre parc. Mai multe poduri pietonale mai mici vor conecta centrul cu Parcul Olimpic peste canalul existent. Centrul Acvatic este proiectat pe o ax ortogonal care e perpendicular pe podul oraului Stradford. Toate cele trei piscine ale centrului sunt alineate la aceast ax. Piscina de antrenament e localizat sub pod, iar cele dou piscine competiionale sunt cuprinse sub acoperi. Strategia acestei aezri este de a ncadra baza slii ce cuprinde piscinele olimpice n aa fel nct s devin un podium al podului. Acest podium iese din pod ca sa curga peste sala cu bazine spre nivelul canalului. Sala ce gzduiete bazinele se detaeaz deasupra podiumului printr-un acoperi care se arcuiete de-a lungul aceleiai axe ca i piscinele. Forma acestuia este generat de linia vizual a celor 17.500 de spectatori ce pot viziona competiiile n modul olimpic. O geometrie cu linii curbe duble a fost folosit pentru a genera structura de arc parabolic care creaz caracteristica unic a acestui acoperi. Forma sa se onduleaz pentru a diferenia volumele bazinului de not i a celui de srituri. Structural, acoperiul este conectat cu terenul n 3 puncte primare, deschiderea dintre podium i acoperi fiind folosit n modul olimpic pentru a gzdui tribunele, fiind apoi transformat n perei cortin.

35

37

4. Meadows Community Recreation Centre & The Meadows Library

Locaie: Edmonton, Canada Arhitect: Group2 Architecture Engineering Ltd. & Shore Tilbe Perkins + Will Despre proiect: Crearnd o ancor pentru dezvoltarea urban a oraului Edmonton din Canada, colaborarea arhitecilor Group 2 Architecture Engineering Ltd. i Shore Tilbe Perkins+Will a dat natere prin elaborarea proiectului Centrului Meadows de Recreere pentru Comunitate i Biblioteca Publica Edmonton unei sinteze armonioase cu situl, peisajul su natural i nevoilor comunitii. Situat la marginea unei zone suburbane n dezvoltare din sud-estul oraului Edmonton, proiectul se confrunt cu problema medierii nevoilor intrinseci ale comunitilor n dezvoltare, cutnd n acelai timp o abordare nou a unui stil vernacular sustenabil care ia n considerare o echilibrare regenerativ i armonioas n parteneriatul continuu al societii cu spaiul natural nconjurtor. Desingul proiectului a evoluat din nevoia de a adresa trei probleme primare: creerea unei strategii arhitecturale care s susin elementele programului n timpul folosirii lor de-a lungul mai multor decade, creerea unui sentiment puternic de apartenen pentru comunitate cu proiectul dezvoltat i integrarea arhitecturii i a peisajului ntr-un mediu cu adevrat sustenabil. Sinteza rezultat este o investigaie a comunitii, exprimat prin funciuni variate i definit prin forme distincte ce au o relaie bine gandit una cu cealalt. Formele i au rdcinele n desfurarea vlurit a orizontului preeriei pe fundalul cerului. Aceast esen a dat via unei explorri arhitecturale a volumui cldrii ca un spaiu topologic, care gzduiete o gam larg de activiti ce i reflect contextul natural prin forma ondulat a acoperiului care preia rolul conector pe care l are cerul n cadrul naturii.

nuntru, afar, pe tot parcursul anului: activiti susinute i sustenabile

Designul proiectului investete mult n spaiile dinamice de tip civic n aer liber, formnd un dialog cu activitile gzduite de prorgamele interioare. mpreun ele constituie o parte integr a unei strategii organizatorice pentru oferirea de oportuniti recreaionale i culturale. O zona de fitness pe dou nivele completat de o pist de alergri de 200m, o sal polivalent, un centru acvatic cu un bazin de dimensiuni competiionale cu 8 culoare, bazine de terapie i agrement, o bibliotec public de 15 000 ft2, dou nivele de spaii pentru comunitate i alte spaii variate pentru suport i administraie formeaz un program arhitectural robust, completat de spaii exterioare ca pieele de intrare cu funcionalitate flexibil, un skate-parc, o curte cultural, un parc pentru grafitti, un teren de basket n aer liber i alte spaii de joac. Relaia dintre aceste spaii este reprezentativ pentru modul n care inovaiile proiectului n ceea ce privete programul arhitectural i strategiile de design sustenabil se dezvolt n mod simbiotic.

39

41

5. Swimming pool in Erne

Locaie: Ernee, Frana Arhitect: Mandataire a_LTA (Le Trionnaire (x2) Tassot Le Chapelain) + Ouest-Structures + Ethis + Hernot Despre proiect: Centrul Acvatic este unul existent. Proiectul propus are astfel dou pri: una de renovare i una de extindere a cldirii existente. Un scurt rezumat al condiiilor existente ar fi: -cldirea ce adpostete bazinul existent are faada principal ctre sud -accesul spre spaiile tehnice este localizat ctre nord -plajele verzi i minerale sunt orientate ctre sud Pentru a extinde aceast baz existent am reconfigurat accesul cldirii, ncorpornd partea de administraie i staff i construind jocurile de lagun in continuarea cladirii existente a bazinului. Aceast extindere servete ca o conexiune ntre bazinul existent i zona de Dojo, crend o structura major ce se remarc ntrun mod atractiv i modern, ca un semnal vizual. Elementele de reconfigurare a proiectului ocup un spaiu important pe situl existent, devenid de fapt elementul major al restructurrii spaiale. S-a profitat de nevoia modernizrii bazinului prin introducerea jocurilor de lagun n cadrul cldirii, pentru a da o scar i abordare diferit proiectului. Consolidarea celor trei enititi: bazinul existent + spaiile exterioare + dojo creaz o entitate unitar. O structur metalic susinut de stlpi metalici subiri, da o not unitar elegant, cu aspect linear. Panta crete viziunea linear datorit micrii raportate la teren, crescnd impactul vizual. n plus, elementele sunt amplasate n mod natural ca i cum ar sta pe un piedestal, iar ferestrele dinspre sud ale cldirii dau un are imaterial acestei apariii. Adevrata munc asupra acestui volum a fost aceea de a cuta raportul ideal dintre opacitate i transparen, ceea ce trebuie vzut i ceea ce ar trebui doar sugerat.

43

45

6. Swimming pool in Toro

Locaie: Toro, Zamora, Spania Arhitect: Vier Arquitectos SLP

Despre proiect: Cldirea ncearc s ncorporeze un nou element n arhitectura oraului, imaginea reprezentativ a cldrii trebuind s rezoneze cu natura sa public. Volumul trebuia s se poat ncadra cu demnitate i, pe ct posibil, s devin parte a motenirii arhitecturale a oraului. Avnd n vedere cele de mai sus, bazinul municipal de not vrea s fie o cldire auster care, fr a abandona limbajul arhitectural contemporan, s tie s dea o continuitate expresiva motenirii patrimoniale a oraului Toro. Designul special al bazinului rezid n rolul avut de pmntul btut n cadrul construciei, acest element constituind semnul distinctiv al unei imagini reprezentative. De la definirea pereilor structurali i a finisajelor exterioare, pana la folosirea pmntului btut n interior, bazinul e conceput ca un spaiu nchis spre exterior, concentrndu-se pe textura pereilor, forma i compoziia care mresc condiia expresiv considerat pretabil pentru a atinge imaginea cerut de program n locaia urban care i-a fost destinat/ Bazinul este protejat de elementele climatice i de privirile indiscrete mulumit zidului perimetral de pmnt batut. Deasupra zidului se ridic acoperiurile vestiarelor, sugernd vegetaia curilor interioare. Scara i planul cldirii, textura i culoarea pereilor, chiar eliberarea de elemente ornamentale, urmresc linii compoziionale prezente n arhitectura monumental din Toro. Aspectul nchis i sever al cldirii contrasteaz cu imaginea care apare imediat ce trecem pragul ei. Zonele diferite n care este mprit programul primesc lumin i ventilaie natural printr-o serie de curi interioare care permit i controlul vizual al cladirii prin transparena sau opacitatea lor care poate fi reglat dup necesiti. Mai mult, aceste curi faciliteaza suportul pasiv pentru reglarea temperaturii, permind ventilarea natural prin locuri umbrite. Volumul principal, care conine bazinele pentru not, trebuie s poat fi controlat din punct de vedere al climatizrii. Din acest motiv, contactul cu alte zone este redus la minimum, spaiul fiind tratat ca un volum autonom fa de restul complexului.

47

49

51