Actorii principali : echipele (jucatorii)

Actorii secundari : staff-ul tehnic (antrenorii principali,secunzii,statisticienii, masorii,

etc.)
„Sufleur-ii“ : arbitrii + oficialii de la masa (scorer, cronometror, operator de 24s)
Regulamentul oficial al jocului de baschet -2008
Interpretarile oficiale – 2008
Anexa tehnica referitoare la echipamentele de joc – 2008
Mecanica arbitrajului in 2
Mecanica arbitrajului in 3
8 reguli
50 de articole

Art. 1 Definiţie
1.1. Jocul de Baschet
Un joc de baschet se desfăşoară între două echipe de câte cinci jucători fiecare.
Scopul fiecărei echipe este să introducă mingea în coşul adversarilor şi să împiedice
cealaltă echipă să înscrie.
Jocul este condus de arbitri, oficiali şi un comisar, dacă este prezent.
1.2. Coşul: advers/propriu
Coşul care este atacat de o echipă este coşul advers, iar coşul care este apărat de o
echipă este coşul propriu al echipei.
1.3. Învingătoarea unui joc
Echipa care înscrie cel mai mare număr de puncte la terminarea timpului de joc va fi
învingătoarea jocului respectiv.

Art.4 Echipele
4.1.3. În timpul jocului, un membru al echipei este:
Jucător, când este pe terenul de joc şi este desemnat să joace.
Înlocuitor, când nu se află pe terenul de joc dar are drept de joc.
Jucător eliminat în urma comiterii a 5 greşeli personale şi care nu mai are
dreptul să intre în joc.
4.2.1. Fiecare echipă va fi compusă din:
Nu mai mult de 12 membri ai echipei cu drept de joc, inclusiv un căpitan.
Un antrenor şi, dacă echipa doreşte, un antrenor secund.
Un număr maxim de cinci (5) însoţitori care au dreptul de a sta pe banca
echipei şi au responsabilităţi precise, de exemplu: manager, doctor,
fizioterapeut, statistician, interpret.
4.2.2. Cinci (5) jucători din fiecare echipă trebuie să se afle pe terenul de
joc în timpul jocului şi vor putea fi înlocuiţi.
4.3.3. Echipele trebuie să aibă un minimum de 2 rânduri de maieuri
(tricouri) şi:
Prima echipă înscrisă în programul jocurilor (denumită şi echipa gazdă)
trebuie să poarte maieuri de culoare deschisă (de preferinţă de culoare
albă);
Cea de-a doua echipă înscrisă în programul jocurilor(denumită echipă
vizitatoare) trebuie să poarte maieuri de culoare închisă.
Totuşi, dacă cele 2 echipe sunt de acord, ele pot schimba culoarea
maieurilor.

Art. 6 Căpitanul : Obligaţii şi drepturi

6.1. Căpitanul (CAP) este jucătorul desemnat de antrenorul său să îşi
reprezinte echipa în terenul de joc. El poate comunica într-o manieră
cuviincioasă cu arbitrii pentru a obţine informaţii în timpul jocului, dar
numai dupa ce mingea devine moartă şi cronometrul de joc este oprit.

Art. 7 Antrenorul: Obligaţii şi drepturi

7.1. Cu cel puţin 20 minute înainte de ora fixată pentru începerea jocului,
fiecare antrenor sau reprezentantul lui trebuie să înmâneze scorerului lista
scrisă cu numele şi numerele corespunzătoare sportivilor cu drept de joc,
precum şi numele căpitanului echipei, al antrenorului şi al antrenorului
secund.
7.2. Cu cel puţin 10 minute înainte de începutul jocului, fiecare antrenor
trebuie să confirme acordul lui asupra numelor şi numerelor membrilor
echipei sale şi asupra numelor antrenorilor înscrişi pe foaia de arbitraj,
semnând-o. În acelaşi timp, antrenorii trebuie să-i indice pe cei 5 jucători
care vor începe jocul. Antrenorul echipei “A” este primul care este obligat
să furnizeze aceste informaţii.
7.4. Antrenorul sau antrenorul secund pot merge la masa oficială în timpul
jocului pentru a obţine informaţii statistice doar când mingea devine moartă
şi când cronometrul jocului este oprit.
7.8. Căpitanul echipei poate îndeplini funcţia de antrenor ... Dacă, căpitanul
echipei trebuie să părăsească terenul, el poate să continue să îndeplinească
funcţia de antrenor.

Art. 8.Timp de joc, scor egal şi prelungiri

8.1. Jocul constă în patru (4) perioade (sferturi) a câte 10 minute fiecare.
8.2. Va exista o pauză de două minute între primul şi cel de-al doilea
sfert(prima repriză / jumătate), între al treilea şi al patrulea sfert (a doua
repriză/jumătate) şi înaintea fiecărei prelungiri.
8.3. Intervalul (pauza) dintre reprize (între sfertul 2 şi 3) va fi de 15 minute.
8.4. Cele 20 de minute înaintea începerii jocului constituie un interval de
joc.
8.7. Dacă scorul este egal la terminarea celei de-a patra perioade jocul va
continua cu câte prelungiri de cinci (5) minute sunt necesare pentru a
decide un învingător.

Art. 9 Începutul şi sfârşitul unei perioade sau a jocului

9.3. Jocul nu poate începe dacă una dintre echipe nu are în terenul de joc
cinci (5) jucători gata de joc.
9.4. Pentru toate jocurile, echipa menţionată prima în program (echipa
gazdă) va avea coşul propriu şi banca echipei în stânga mesei oficiale,
privind cu faţa spre terenul de joc. Totuşi, dacă cele două echipe sunt de
acord, ele pot inversa băncile şi/sau coşurile.
9.6. Echipele vor schimba coşurile înaintea începerii celei de-a doua
reprize/jumătăţi.
9.7. Echipele vor continua să joace şi să arunce de-a lungul tuturor
prelungirilor la aceleaşi coşuri la care au jucat în cea de-a patra perioadă.
9.8. O perioadă, o prelungire sau jocul trebuie să se termine când semnalul
cronometrului de joc sună pentru a anunţa terminarea timpului de joc.
Art. 16 Coş: Când este reuşit şi valoarea lui
16.1.1. Un coş reuşit este atunci când o mingie vie intră în coş pe deasupra şi
rămâne înăuntru sau trece prin el.
16.2.1. Un coş reuşit din acţiune este atribuit echipei care a atacat coşul advers în
care mingea a fost aruncată, după cum urmează:
Un coş reuşit în urma unei aruncări libere contează 1 punct.
Un coş reuşit din zona coşului de 2 puncte contează 2 puncte.
Un coş reuşit din zona coşului de 3 puncte contează 3 puncte.
16.2.2. Dacă un jucător înscrie accidental în propriul coş, coşul contează 2 puncte
şi punctele vor fi înregistrate în contul căpitanului din terenul de joc, al echipei
adverse.
16.2.3. Dacă o echipă înscrie deliberat în propriul coş, aceasta este o abatere şi
coşul nu trebuie să conteze.
16.2.4. Dacă un jucător face ca mingea să intre în coş de jos în sus aceasta este o
abatere.

Art. 18 Minut de întrerupere

18.1 Definiţie
Un minut de întrerupere este o întrerupere a jocului solicitată de către antrenorul sau
antrenorul secund al echipei.
18.2.2 Un minut de întrerupere poate fi acordat în timpul unei oportunităţi de
acordarea a unui minut de întrerupere
18.2.3. O oportunitate pentru acordarea unui minut de întrerupere începe :
pentru ambele echipe, când mingea devine moartă, cronometrul de joc este oprit şi
când arbitrul a terminat comunicarea sa cu masa scorerului.
pentru ambele echipe, când mingea devine moarta ca urmare ultimei sau singurei
aruncări libere reuşite
un coş din acţiune a fost reuşit împotriva echipei care a solicitat un minut de
întrerupere.
18.2.4. O oportunitate pentru acordarea unui minut de întrerupere încetează când
mingea se află la dispoziţia unui jucător pentru o repunere în joc din afara terenului
sau pentru prima sau singura aruncare liberă.
18.2.5. Pot fi acordate oricând fiecărei echipe câte două (2) minute de întrerupere în
prima repriză; câte trei(3) minute de întrerupere în a doua repriză şi câte un(1) minut
de întrerupere pentru fiecare prelungire.
18.2.6. Minutele de întrerupere nefolosite nu pot fi utilizate în următoarea repriză
sau prelungire.
18.3 Procedură
18.3.1. Numai un antrenor sau un antrenor secund au dreptul să ceară un minut de
întrerupere. Pentru aceasta el trebuie să stabilească un contact vizual cu scorerul sau
va trebui să se ducă personal la masa oficială solicitând cu claritate un minut de
întrerupere, executând cu ajutorul mâinilor semnul convenţional pentru “minut de
întrerupere”(Diagrama III/12).
18.3.3. Minutul de întrerupere:
Începe atunci când arbitrul fluieră şi arată semnul convenţional corespunzător pentru
minut de întrerupere.
Se termină când arbitrul fluieră şi cere echipelor să reintre pe terenul de joc.
18.3.4. Imediat când apare o posibilitate de acordare a unui minut de întrerupere,
scorerul va indica arbitrilor, că a fost solicitată acordarea unui minut de întrerupere
punând în funcţiune semnalul său sonor.

Art. 19 Înlocuiri de jucători

19.1. Definiţie
Înlocuirea de jucător este o întrerupere a jocului cerută de un înlocuitor pentru a
deveni jucător.
19.2.1. O echipă poate efectua o înlocuire de jucător(i) în timpul unei oportunităţi de
înlocuire.
19.2.2. O oportunitate pentru o înlocuire de jucători începe :
pentru ambele echipe, când mingea a devenit moartă şi cronometrul de joc este oprit,
şi după ce arbitrul care semnalizează o greşeală sau abatere şi-a terminat
comunicarea cu masa scorerului.
pentru ambele echipe, când mingea devine moartă ca urmare a ultimei sau singurei
aruncări libere reuşite
un coş din acţiune a fost reuşit în ultimele două(2) minute ale perioadei a patra sau
ale unei prelungiri împotriva echipei care a solicitat o înlocuire de jucători.
19.2.3. O oportunitate pentru o înlocuire de jucători încetează când:
Mingea este la dispoziţia unui jucător pentru administrarea primei sau singurei
aruncări libere.
Mingea este la dispoziţia unui jucător pentru o repunere în joc din afara terenului.
19.3 Procedura
19.3.1. Doar un înlocuitor are dreptul de a solicita o înlocuire de jucător. El (nu
antrenorul sau antrenorul secund) trebuie să facă aceasta ducându-se şi
adresându-se personal scorerului. El trebuie să solicite acest lucru cu claritate şi să
facă semnalul corespunzător cu ajutorul mâinilor(Diagrama III/10). El va sta pe
scaunul/banca pentru schimbări până la prima oportunitate de efectuare a schimbării,
oricând gata de joc.
19.3.4. Jucătorul trebuie să rămână în afara limitelor terenului până când un arbitru
fluiera şi face semnul corespunzător pentru a intra în terenul de joc.
19.3.5. Jucătorul care a fost înlocuit nu trebuie să se prezinte nici arbitrului şi nici
scorerului.
19.3.7. Dacă o înlocuire de jucători este solicitată în timpul unui minut de întrerupere
sau într-un interval de joc, înlocuitorul trebuie să se prezinte scorerului înainte de a
intra pe teren.
19.3.8. Jucătorul care are de executat una sau mai multe aruncări libere trebuie
înlocuit:
Dacă el este accidentat;
Dacă el a comis a cincea (5) greşeală;
Dacă el a fost descalificat.
Aruncările libere vor fi executate de înlocuitor care nu va putea fi la rândul său
înlocuit înainte ca mingea să devină moartă, după ce a fost pus în funcţiune
cronometrul de joc pentru derularea unei noi faze de funcţionare a acestuia

Art. 20 Joc pierdut prin neprezentare

20.1 Regula
O echipă va pierde jocul prin neprezentare, dacă:
15 minute după ora oficială de începere a jocului nu este prezentă sau nu este în
măsură să prezinte cinci(5) jucători gata de joc.
Prin atitudinea ei împiedică desfăşurarea jocului.
Ea refuză să joace după ce a primit dispoziţie de la arbitru.
20.2 Sancţiuni
20.2.1. Jocul este câştigat de echipa adversă cu scorul de douăzeci – zero (20-0).
Echipa care a pierdut prin neprezentare va primi zero(0) puncte în clasament.
20.2.2. Pentru întâlnirile duble (tur - retur) contând pentru o singură serie (totalul
punctelor) precum şi pentru Play-Off (cel mai bun din trei jocuri), echipa care a
pierdut una din întâlniri prin neprezentare, pierde seria sau Play-Off prin
neprezentare. Acest lucru nu se aplică pentru Play-Off (cel mai bun din cinci jocuri).

Art. 21 Joc pierdut în condiţii speciale

21.1 Regula
O echipă va pierde jocul prin “înfrângere” dacă, în cursul jocului, numărul minimum
de jucători rămaşi pe teren pregătiţi de joc este mai mic de doi (2).
21.2 Sancţiuni
21.2.1. Dacă echipa care beneficiază de victorie conduce ca scor, rezultatul din
momentul opririi jocului rămâne valabil. Dacă această echipă este condusă, scorul va
fi de doi – zero (2-0) în favoarea sa. Echipa declarată învinsă, va primi un(1) punct în
clasament.
21.2.2. Pentru întâlnirile duble (tur - retur) contând pentru o singură serie (totalul
punctelor), echipa care a pierdut una din întâlniri prin “înfrângere”, pierde seria prin
“înfrângere”.

Art. 24 Regula driblingului

24.1.1. Un dribling începe în momentul când un jucător care are controlul unei
mingii vii pe terenul de joc, o aruncă, o loveşte, o rostogoleşte, o driblează pe sol sau
o aruncă în mod deliberat în panou, după care o reatinge înainte ca ea să fie atinsă
de alt jucător.
Un dribling se termină în momentul în care un jucător atinge simultan mingea cu
ambele mâini sau când reţine mingea cu una sau cu ambele mâini.
24.1.2. Pierderea accidentală şi apoi recâştigarea controlului unei mingii vii pe
terenul de joc de către un jucător este considerată control slab.
24.1.3. Următoarele acţiuni nu sunt considerate driblinguri:
Aruncările succesive la coş.
Controlul slab al mingii la începutul său la sfârşitul unui dribling.
Încercările de a obţine controlul mingii, lovind-o pentru a o îndepărta de jucătorii care
şi-o dispută.
Atingerea mingii în scopul de a deposeda un jucător care o controlează.
Devierea unei pase şi recuperarea/prinderea mingii.
Pasarea mingii dintr-o mână în alta şi ţinerea ei înainte ca ea să atingă podeaua, cu
condiţia ca să nu se comită o abatere de la regula paşilor.
24.2. Regulă
Un jucător nu poate dribla a doua oară după ce a terminat primul dribling, doar dacă
a pierdut controlul unei mingii vii pe terenul de joc, ca urmare:
A unei aruncări la coş din acţiune.
A lovirii mingii de către un adversar.
A unui control slab sau a unei pase, când mingea atinge sau a fost atinsă de un alt
jucător.

Art. 25 Regula “paşilor”

25.1.1. Abaterea de paşi este mişcarea neregulamentară a unuia sau ambelor
picioare, în afara limitelor precizate în acest articol, în orice direcţie, în timp ce un
jucător ţine în mână (mâini) o minge vie pe terenul de joc.
25.1.2. O pivotare este o mişcare regulamentară şi are loc atunci când un jucător,
aflat în posesia unei mingi vii pe terenul de joc, deplasează acelaşi picior o dată sau
de mai multe ori în orice direcţie, în timp ce celalalt picior, denumit picior pivot, este
ţinut în acelaşi punct de contact cu podeaua.
25.2.1. Stabilirea piciorului pivot în cazul unui jucător care prinde o minge
vie pe terenul de joc:
În timp ce staţionează având ambele picioare pe podea:
În momentul când un picior a fost ridicat de pe podea, celalalt picior devine picior
pivot.
În timp ce este în deplasare sau atunci când driblează:
Dacă un picior este în contact cu podeaua acel picior devine picior pivot.
Dacă ambele picioare nu sunt în contact cu podeaua şi jucătorul aterizează
simultan pe ambele picioare, din momentul în care unul dintre cele două picioare este
ridicat celălalt devine picior pivot.
Dacă ambele picioare nu sunt în contact cu podeaua şi jucătorul aterizează pe un
picior, atunci acest picior devine picior pivot. Dacă un jucător sare de pe acest picior
şi se opreşte aterizând simultan pe ambele picioare, atunci niciunul din picioare nu
poate fi picior pivot
25.2.2. Înaintarea cu mingea în cazul unui jucător care şi-a stabilit piciorul
pivot şi care controlează o minge vie pe terenul de joc:
În timp ce stă cu ambele picioare pe podea:
La plecarea în dribling piciorul pivot nu poate fi ridicat înainte ca mingea să
părăsească mâna/mâinile jucătorului.
Când execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, jucătorul poate sări pe piciorul
pivot, dar nici un picior nu mai poate fi repus pe podea înainte ca mingea să
părăsească mâna /mâinile jucătorului.
În timp ce se află în mişcare sau driblează:
Când execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, jucătorul poate sări pe piciorul
pivot şi poate reveni pe podea cu un picior sau cu ambele picioare simultan. După
aceasta, un picior sau ambele picioare pot fi ridicate de pe podea dar nici un picior nu
mai poate fi repus pe podea înainte ca mingea să părăsească mâna/mâinile
jucătorului.
La plecarea în dribling piciorul pivot nu poate fi ridicat înainte ca mingea să
părăsească mâna/mâinile jucătorului.
După ce jucătorul s-a oprit şi nici un picior nu este picior pivot:
La plecarea în dribling nici un picior nu poate fi ridicat înainte ca mingea să
părăsească mâna/mâinile jucătorului.
Când el execută o pasă sau o aruncare la coş din acţiune, un picior sau ambele
picioare pot fi ridicate, dar nu mai pot fi repuse pe podea înainte ca mingea să
părăsească mâna(mâinile) jucătorului.
25.2.3. Jucător care cade, este întins sau este aşezat pe teren
Este regulamentar când un jucător cade si alunecă pe teren în timp ce deţine
mingea, sau dacă el câştigă controlul mingii când este întins sau aşezat.
Este o abatere dacă după aceea jucătorul se rostogoleşte, sau încearcă să se ridice
atunci când ţine mingea în mâini.

Art. 26 Regula celor 3 secunde

26.1.1. Un jucător nu poate rămâne pentru mai mult de 3 secunde consecutive în
zona de restricţie adversă, dacă echipa sa are controlul unei mingi vii în terenul din
faţă şi cronometrul este în funcţiune.
26.1.2. O toleranţă poate fi admisă în cazul unui jucător care:
Face o încercare pentru a părăsi zona de restricţie.
Se află în zona de restricţie atunci când el sau un coechipier este în acţiune de
aruncare la coş, iar mingea părăseşte sau este pe punctul de a părăsi mâna/mâinile
aruncătorului.
Aflându-se în zona de restricţie mai puţin de 3 secunde driblează în interiorul acesteia
pentru a arunca la coş.
26.1.3. Pentru a fi considerat în afara zonei de restricţie un jucător trebuie să fie cu
ambele picioare în contact cu terenul în afara zonei restrictive.

Art. 27 Jucător strâns marcat

27.1. Definiţie
Un jucător care deţine o minge vie pe terenul de joc este strâns marcat atunci
când un adversar se află într-o poziţie activă de apărare la o distanţă de cel mult
un(1) metru.
27.2. Regulă
Un jucător strâns marcat trebuie să paseze, să dribleze, sau să arunce mingea la coş
într-un interval de cinci(5) secunde.

Art. 28 Regula celor 8 secunde

28.1.1. Terenul din spate a unei echipe cuprinde coşul propriu, faţa dinspre teren a
panoului şi suprafaţa de teren de joc situată între linia de fund din spatele propriului
coş, liniile laterale şi linia de centru.
28.1.2. Terenul din faţă a unei echipe cuprinde coşul adversarului, partea din faţă
a panoului adversarului şi suprafaţa de teren de joc situată între linia de fund din
spatele coşului adversarului, liniile laterale şi marginea liniei de centru cea mai
apropiată de coşul adversarului.
28.1.3. Mingea este considerată în terenul din faţă a unei echipe atunci când:
Atinge terenul din faţă
Atinge un jucător sau un arbitru care are o parte a corpului sau în contact cu terenul
din faţă.
În timpul driblingului dinspre terenul din spate spre terenul din faţă, atât ambele
picioare ale jucătorului care driblează cât şi mingea se află în contact cu terenul din
faţă.
28.2.1. Întotdeauna când un jucător are controlul unei mingi vii, în terenul din
spate, echipa sa trebuie să treacă mingea în terenul din faţă într-un interval de 8
secunde.
28.2.2 Numărarea celor 8 secunde va continua cu timpul rămas, când aceeaşi echipă
care controla mingea are dreptul la o repunere din afara terenului, în terenul din
spate, pentru că:
Mingea a ieşit în afara terenului
Un jucător al aceleiaşi echipe este rănit
S-a produs o situaţie de angajare între doi
S-a produs o dublă greşeală
Sancţiunile acordate împotriva celor două echipe au fost egale şi s-au anulat reciproc

Art. 30 Minge întoarsă în terenul din spate

30.1.1. O minge este întoarsă în terenul din spate atunci când:
Atinge terenul din spate al echipei.
Atinge un jucător sau un arbitru, care are o parte a corpului său în contact cu zona din
spate.
30.1.2. O minge este considerată ca a fost întoarsă în terenul din spate al echipei
când un jucător al echipei care controlează o minge vie este:
Ultimul care a atins mingea în terenul din faţă şi după aceea acest jucător sau un
jucător al aceleiaşi echipe este primul care atinge mingea în terenul din spate al
echipei sale.
Ultimul care atinge mingea în terenul din spate, după care mingea atinge terenul din
faţă şi în continuare acest jucător sau un jucător al aceleiaşi echipe care este în
contact cu terenul din spate este primul care atinge mingea.
Această restricţie se aplică în toate situaţiile care se produc în terenul din faţă al
unei echipe, inclusiv repunerile în joc din exteriorul terenului. Cu toate acestea,
restricţia nu se aplică unui jucător care a sărit din terenul său din faţă, câştigă un nou
control pentru echipa sa în timp ce se află în aer şi revine pe sol în terenul său din
spate.
30.2. Regulă
Un jucător al echipei care are controlul unei mingi vii nu poate întoarce mingea
neregulamentar în terenul din spate al echipei sale

Art. 29 Regula de 24 secunde

29.1.1. Oricând un jucător preia controlul unei mingi vii pe terenul de joc, echipa
acestuia trebuie să efectueze o aruncare la coş din acţiune într-un interval de 24
secunde.
Pentru că aruncarea la coş să fie considerată corectă în intervalul de 24 de secunde:
Mingea trebuie să părăsească mâna mâinile jucătorului înainte ca semnalul sonor al
aparatului de 24 secunde să intre în funcţiune, şi
După ce mingea a părăsit mâna/mâinile jucătorului, ea trebuie să atingă inelul sau să
intre în coş.
29.1.2. Atunci când se încearcă o aruncare la coş din acţiune în apropiere de
terminarea perioadei de 24 secunde şi semnalul sonor se declanşează în timp ce
mingea se află în aer:
Dacă mingea intră în coş, nu este nici o abatere, semnalul trebuie neglijat şi coşul
este valabil.
Dacă mingea atinge inelul şi nu intră în coş, nu este nici o abatere, semnalul trebuie
neglijat şi jocul continuă.
Dacă mingea atinge panoul (nu inelul) sau nu atinge inelul, este o abatere de 24
secunde. Cu toate acestea, dacă echipa adversă câştigă clar şi imediat controlul
mingii, semnalul trebuie neglijat şi jocul continuă.
29.2.1 Dacă arbitri opresc jocul dintr-un motiv real dar fără legătură cu una din
echipe (resetare din greşeală etc) sau legat de echipa care nu se afla în posesia
mingii, se va acorda o nouă perioadă de 24 secunde iar posesia mingii va fi atribuită
echipei care a avut controlul acesteia în momentul când a fost oprit jocul.
29.2.2. Dacă aparatul/cronometrul de 24 secunde emite semnalul sonor din
greşeală atunci când o echipă controlează mingea sau nici o echipă nu
controlează mingea, semnalul trebuie neglijat şi jocul trebuie să continue.

Art.32. GREŞELI
32.1.1. Greşeala este infracţiunea de la reguli, care implică un contact personal
neregulamentar cu un adversar, şi/sau un comportament antisportiv.
Orice număr de greşeli poate fi fluierat împotriva unei echipe. Indiferent de sancţiune,
fiecare greşeală acordată va fi înregistrată în contul jucătorului vinovat şi se
sancţionează în consecinţă.

Art.33 Contact: Principii generale

33.1. Principiul cilindrului
Principiul cilindrului este definit ca fiind spaţiul din interiorul unui cilindru imaginar
ocupat de un jucător pe terenul de joc. El include şi spaţiul de deasupra lui şi este
delimitat astfel:
În faţă: prin palmele mâinilor,
În spate: de conturul coapselor şi al posteriorului jucătorului, şi
În lateral: prin conturul exterior al braţelor şi picioarelor jucătorului.
Mâinile şi braţele pot fi întinse în faţa pieptului având o deschidere egală cu distanţa
dintre picioare, braţele fiind îndoite de la coate în aşa fel încât antebraţele şi mâinile
sunt ridicate. Depărtarea picioarelor trebuie să fie proporţională cu talia/înălţimea.

Art. 38 Greşeală tehnică

38.3.1. Greşeala tehnică este greşeala unui jucător, care nu implică contact
personal cu un adversar:
Constituie greşeală tehnică:
Ignorarea avertismentele arbitrilor.
Agresarea unui arbitru, comisar, oficial, adversar sau a oricărei persoane
din zona băncii.
Adresarea către un arbitru, comisar, oficial sau adversar în termeni
nerespectuoşi.
Folosirea unui limbaj sau gesturi care să ofenseze sau să enerveze/incite
spectatorii.
Enervarea sau incomodarea unui adversar agitând mâinile în faţa ochilor.
Folosirea excesivă a coatelor.
Întârzierea deliberata a reluării jocului prin atingerea mingii, după ce
aceasta a trecut prin coş sau prin împiedicarea repunerii rapide a mingii în
joc.
Căderea “teatrală” a unui jucător pentru a simula o greşeală comisă asupra
lui.
38.3.2. O greşeală tehnică se va acorda unui antrenor, antrenor secund,
înlocuitor, jucător eliminat sau însoţitor al echipei pentru adresare de o
maniera necuviincioasă sau bruscarea arbitrilor, comisarului, oficialilor,
adversarilor sau pentru o infracţiune de tip procedural sau administrativ.

Art. 40 Cinci greşeli de jucător

40.1. Un jucător care a comis cinci(5) greşeli personale şi/sau tehnice
trebuie să fie informat de către arbitru şi să părăsească imediat jocul. El
trebuie să fie înlocuit în timp de 30 secunde.

Art. 41 Greşeli de echipă: Sancţiuni

41.1. Definiţie
41.1.1. O echipă este în situaţia de a fi sancţionată pentru greşeli de echipă
după ce a acumulat patru(4) greşeli de echipă în timpul unei perioade de
joc.
41.1.2. Toate greşelile de echipă comise în timpul unui interval de joc sunt
considerate ca făcând parte din perioada sau prelungirea imediat
următoare.
41.1.3. Toate greşelile de echipă comise într-o prelungire vor fi considerate
ca făcând parte din a patra perioadă.
41.2. Regulă
41.2.1. Când o echipă este în situaţia de a fi sancţionată pentru greşeli de
echipă, toate greşelile personale care vor fi comise ulterior asupra unui
jucător care nu este în acţiune de aruncare la coş vor fi sancţionate cu
două(2) aruncări libere, în loc de o repunere în joc din exteriorul terenului.
41.2.2. Dacă o greşeală personală a fost comisă de către un jucător a cărui
echipă are controlul unei mingi vii sau care are dreptul la posesia mingii,
această greşeală va fi penalizată cu o repunere a mingii în joc de către
adversari.