Sunteți pe pagina 1din 3

Cea mai cunoscută şi larg utilizată definiţie a şomajului este cea adoptată de Biroul Internaţional al Muncii

- organizaţie din sistemul Naţiunilor Unite - care elaborează statistici şi analize pe problemele muncii şi,
potrivit căreia, este şomer oricine are mai mult de 15 ani şi îndeplineşte concomitent următoarele condiţii:
este apt de muncă, nu are loc de muncă, este disponibil pentru o muncă salariată, caută un loc de muncă
şi este disponibil să înceapă lucrul imediat. Caracteristicile şomajului
Şomajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte şi anume: nivelul, intensitatea, durata şi structura sa.
Nivelul şomajului se determină absolut ca masă a şomajului şi relativ ca rată a şomajului şi diferă pe ţări,
perioade şi regiuni ale aceleiaşi ţări.
Masa şomajului constă din numărul persoanelor care, la un moment dat întrunesc condiţiile pentru a fi
incluse în categoria şomerilor. Altfel spus ea constă din populaţia activă disponibilă, respectiv din acea
forţă de muncă neocupată.
Rata şomajului, ca mărime relatvă a fenomenului, se calculează ca raport procentual între masa
şomajului şi unul din parametrii de referinţă ai acestuia: populaţia activă, populaţia activă disponibilă, forţa
de muncă, populaţia ocupată, populaţia acupată ca salariaţi. Cel mai concludent raport de exprimare a
ratei şomajului este cel în care se foloseşte ca numitor fie forţă de muncă, fie populaţia activă disponibilă.
Intensitatea şomajului este o altă caracteristică. În funcţie de acestea, se pot distinge: şomajul total, care
presupune pierderea locului de muncă şi încetarea totală a activităţii; şomajul parţial care constă în
diminuarea activităţii depuse de o persoană în special prin reducerea duratei saptămânii de lucru sub cea
legală cu scăderea remunerării şi şomajul deghizat specific mai ales ţărilor slab dezvoltate, unde
numeroase persoane au o activitate aparentă, cu eficienţă mică, dar este întâtlnit şi în ţările est europene,
inclusiv în România.

O bună parte din tinerii care absolvesc un liceu, colegiu şi chiar universitate, după finisare sunt
dezorientaţi, să fie acest lucru datorat sistemului de învăţământ?!

Şi anume aceşti tineri aleg de a fi şomeri sau suplinesc rândurile emigranţilor, atunci când pot să se
descurce şi în ţara lor. O persoană care nu are un post de muncă se înregistrează la ANOFM,
ulterior i se propun posturi de muncă şi o se oferă o indemnizaţie. Această sumă este diferită în
dependenţă de mai mulţi factori, care se stabilesc la înscriere direct de către agenţi şi se acordă
pentru o perioadă limitată. Actualmente îndemnizaţiile unui şomer(din cauza reducerilor de personal)
constituie suma de la 758,70 lei până la 1264,5 lei, agenţia mai organizează cursuri de recalificare.

Biroul Inaternational al Muncii (organizatie din cadrul ONU ) defineste somerul ca fiind persoana care indeplineste
urmatoarele conditii :
- are o varsta de peste 15 ani ;
- este apt de munca ;
- nu are loc de munca ;
- este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala ;

CAUZELE SOMAJULUI
Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective. In conditiile unei productivitati
a muncii ridicate, ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa
asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca fiind in favoarea
ultimei

Year Unemployment rate Percent Change

1993 2.899

1994 13.9 379.48 %

1995 14.4 3.60 %


1996 13 -9.72 %

1997 12 -7.69 %

1998 9.232 -23.07 %

1999 11.118 20.43 %

2000 8.5 -23.55 %

2001 7.3 -14.12 %

2002 7.3 0.00 %

2003 7.9 8.22 %

2004 8.1 2.53 %

2005 7.3 -9.88 %

2006 7.4 1.37 %

2007 5.1 -31.08 %

2008 4 -21.57 %

2009 6.4 60.00 %

2010 7.4 15.63 %

This is one more proof that the unemployment is on the rise. Many enterprises send their
personnel in undesired vacations or even dismiss them. The explanation seems to be
simple, as many enterprises cannot sell their products, do not have incomes, and therefore,
cannot pay salaries, so that they do not have any other solution but to dismiss some
employees. In fact, authorities indicated personnel cuts when speaking about reduction of
budgetary expenses.

Moldova faces the risk to experience a situation like in late 1990s, when the unemployment
rate was over 11 percent and salary and pension arrears accounted for hundreds of millions
in nominal terms lasted months.

The number of employees in agriculture has dropped much (about 23 percent of all
employees, compared with about 28 percent in early 2008), by more than 88,000 people.
The explanation would have two reasons:

1. the emigration of population to other countries (in particular from rural areas);
2. seeking a job in urban areas.

In addition, the number of employees in industrial and building sectors has decreased by
about 5 percent on average (crisis effects).

According to latest surveys, the unemployment has hit more than 80 percent of families
that means at least a family member was dismissed or obliged to take an undesired
vacation. Respectively, 25 percent of those who lost their jobs have plans to immigrate to
other countries.

S-ar putea să vă placă și