ANALIZA EFICACITATII MODERNIZARII

PROTECTIEI PRIN BLINDAJ

Lt.col.prof.mil.ing. SORIN CRISTEA
ABSTRACT
The need to evaluate the capacity of fighting of an army has led to the development of new ways of
comparison or/and calculate the total fight potential of different warfighting techniques. This allows us to set
a hierarchy of states troughout the capacity of their weapons and their results in fight. In other words we
tried to reduce the grade of subjectivity than can occur in the declarations of certain military or political
strategics.
Taking in consideration these facts, we will try to present two different models of analysis, first one
created by The Analysis Scientific Institute (USA) and the second created by The Military Technical
Academy, B2 Department (armored vehicles), the second being presented through-out a study of a few
certain elements.
Pentru evaluarea capabilităŃilor unui sistem de armament, strategii militari au utilizat diverse
modele de apreciere, modele care au ajuns uneori la complexităŃi deosebite, evaluând până la 200
de parametrii pentru o categorie de armament. Odată cu creşterea complexităŃii au crescut şi
costurile pentru menŃinerea în actualitate a bazei de date şi inerent a crescut şi numărul parametrilor
oarecum subiectivi, parametrii care apreciază arma în raport cu doctrina Ńării care o utilizează, cu
capacitatea de operare a personalului (capacităŃi fizice, grad de pregătire profesională, capacitate de
rezistenŃă la factori de stres etc.) sau cu particularităŃile de anotimp şi relief ale zonei probabile de
acŃiune.
Nu în ultimul rând, creşterea gradului de generalitate al modelului a impus introducerea unor
coeficienŃi care să asigure compatibilitatea unor modele care au drept subiect categorii total diferite
de tehnică militară.
Evaluarea potenŃialului unei arme în raport cu statul care o are în dotare a fost dictată de
necesităŃi economice. Astfel, urmare a uzurii morale, tehnica se scoate din dotarea unei armate.
Dezafectarea şi casarea acesteia sunt însă costisitoare şi de aceea este de preferat ca arma să fie
vândută unui alt stat. Din momentul în care se pune problema înlocuirii unei arme demarează studii
de piaŃă privind potenŃialii cumpărători, studii în care valoarea criteriilor politico-militare primează în
faŃa celor economice.
Statele cu putere economică importantă prevăd în caietele de sarcini ale proiectării sau
modernizării unei arme inclusiv restricŃii rezultate din estimările de piaŃă pentru perioada scoaterii
din dotare a respectivei arme.
Prima metodologie de evaluare pe care o vom aborda este metodologia TASCFORM,
publicată prima oară pe 17 august 1992. Aceasta a fost elaborată la cererea Biroului adjunctului
Ministrului Apărării al SUA de către Societatea ŞtiinŃelor Analitice (TASC), intenŃia fiind de a pune
la dispoziŃia utilizatorului un set de modele pentru evaluarea potenŃialului relativ al forŃei armate
prin prisma evaluării unei game largi de sisteme de armă. În 1978 TASC a început să lucreze cu
directorul reŃelei de evaluare din cadrul Ministerului Apărării la un proiect ce intenŃiona să dezvolte
o metodă de măsurare cantitativă a modernizării forŃelor armate. Proiectul iniŃial s-a transformat
într-o metodă mult mai amplă de evaluare a potenŃialului militar pornind de la măsurarea
performanŃelor caracteristice ale unor sisteme specific militare. Această metodă este cunoscută sub
numele de TASCFORM (Tehnică de Evaluare Comparativă în Modernizarea ForŃelor Armate).
TASCFORM include o serie de modele de evaluare a sistemelor de armă, precum şi o serie de
modele însoŃitoare în scopul de a măsura din punct de vedere calitativ şi aspecte mai puŃin legate de
forŃa tehnicii militare, cum ar fi: personal, comandă şi control, logistică etc.
Acest raport conŃine o descriere detaliată a modelelor de evaluare a sistemelor de arme,
exemple de utilizare a acestor modele şi instrucŃiuni privind utilizarea modelelor la diverse evaluări.
Descrierea detaliată a fiecărui model însoŃitor menit să măsoare din punct de vedere calitativ
aspectele mai puŃin legate de tehnica militară a diverselor forŃe armate este dată în articole separate.
Ca mod de abordare, TASCFORM furnizează indicatori pasivi (statici) ai potenŃialului militar
al trupelor, denumiŃi măsuri ale eficacităŃii (MOE’s). Aceşti indicatori se bazează pe caracteristicile
şi cantităŃile sistemelor de arme individuale fiind exprimaŃi ca valori numerice.
 Măsurile eficacităŃii pentru avioane, proiectile, rachete, arme de foc, vehicule de luptă şi alte
sisteme de arme sunt determinate de compararea caracteristicilor de performanŃă, cum ar fi:
încărcătura de azvârlire, bătaia maximă (a unei arme), manevrabilitatea, mobilitatea şi ochirea.
Aceste caracteristici sunt raportate pentru fiecare subsistem în parte, la caracteristicile unui
sistem de armă ales ca referinŃă. ImportanŃa relativă a acestor caracteristici pentru fiecare sistem de
armă este ajustată prin folosirea unor factori de pondere dezvoltaŃi de către unii experŃi folosind
tehnicile Delphi.
TASC şi sponsorii săi au găzduit numeroase simpozioane la care reprezentanŃi cu experienŃă
în domeniul operativ-tactic de la toate categoriile de forŃe ale armatei, precum şi reprezentanŃi ai
comunităŃii de analiză ai apărării şi-au exprimat preferinŃele pentru anumiŃi coeficienŃi de pondere
utilizaŃi pentru a pune în evidenŃă importanŃa relativă a caracteristicilor diferitelor sisteme de armă.
Aceste valori atribuite sistemelor de armă individuale pot fi folosite în mod disparat sau pot fi
combinate cu alte elemente pentru a crea o bază teoretică mai solidă.
Pentru unele nevoi de analiză sistemele de armă teoretice sau aparatul teoretic pentru
determinarea potenŃialului forŃelor armate nu este suficient. Determinarea în mod real a
potenŃialului forŃelor cere evaluarea aspectelor intangibile, nelegate de armă, a unei forŃe militare.
Astfel, TASC a dezvoltat un set de metode însoŃitoare ce măsoară următoarele elemente:
– sisteme C3I (Control, Comandă, ComunicaŃii – InformaŃii);
– potenŃialul disponibil al efectivelor de a exploata şi de a menŃine forŃa combativă a
sistemelor de armă;
– efectele organizării logistice, a suportului logistic şi ale susŃinerii logistice totale asupra
întregului potenŃial al forŃelor;
– abilitatea de a mobiliza şi desfăşura capitalul forŃelor armate;
– structura forŃelor armate şi resursele financiare alocate.
Aceste modele pot fi utilizate pentru ajustarea punctajelor teoretice în scopul de a reflecta
într-un mod mai apropiat de realitate potenŃialul combativ al unei forŃe militare date.
TendinŃa este de a furniza capabilităŃi sporite de evaluare:
– efectele relative ale armelor nucleare nestrategice asociate;
– efectele la distanŃă ale sistemelor asupra forŃelor cu caracter general;
– modernizări prin perfecŃionarea tehnologiilor.
Toate aceste modele analitice au limitările lor. TASCFORM este un model de evaluare static
şi are multe din limitările acestui tip de modele:
– nu poate prezice rezultatele luptelor;
– este doar un indicator al potenŃialului armei;
– nu interacŃionează dinamic şi nici nu poate măsura efectul sinergic al sistemelor antrenate
în luptă.
Abilitatea de generare a unor valori care să măsoare potenŃialul sistemelor de armă
individuale şi al organizaŃiilor militare de bază, precum şi de modificare a acestor valori pentru a
Ńine seama şi de factorii calitativi, face ca metoda TASCFORM să fie utilă în diverse situaŃii:
– pentru efectuarea studiilor de analiză a sistemelor, urmărind creşterea nivelului tehnologic
şi tendinŃele costurilor legate de performanŃe;
– pentru a permite aprecieri la nivel macro ale echilibrului de forŃe, prin comparaŃie, pentru
planuri strategice sau operative;
– pentru a conduce la evaluări nete ale balanŃei curente sau viitore, pe plan militar, între doi
posibili adversari aparŃinând oricărei regiuni de pe mapamond, incluzând SUA şi potenŃialii ei
adversari.
Abordarea modulară folosită în evaluări facilitează şi includerea altor modele de evaluare ce
sunt atât de detaliate şi precise pe cât doreşte beneficiarul acestei metodologii. Sistemul individual
de măsurare a eficacităŃii poate fi comparat cu un indicator de primă poziŃie în ceea ce priveşte
potenŃialul de performanŃă. Urmărind evoluŃia în timp a valorilor, indicatorii eficacităŃii identifică
tendinŃele de creştere a performanŃei pentru noile proiecte. Dacă sunt combinaŃi cu date despre
costuri, furnizează informaŃii pentru evaluarea tendinŃei acestora.
Măsurile eficacităŃii furnizează pentru nivelul de bază al combativităŃii un indice combinat,
atât din punct de vedere calitativ cât şi din punct de vedere cantitativ. Gradul de modificare al
acestui indice în timp măsoară nivelul de modernizare al sistemelor de armă. Aceste valori
reprezintă o bază pentru calculul mediei ponderate a valorilor pentru un sistem, atunci când se
urmăreşte analiza lui pe subsisteme. TendinŃa acestei valori în timp deşi măsoară doar creşterea
performanŃelor sistemului luat ca un întreg, oferă informaŃii şi despre evoluŃia subsistemelor.
ComparaŃiile dintre aceşti indici combinaŃi (care reflectă nivelul combativităŃii forŃelor atât
din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ) pot fi utilizate într-un număr
mare de situaŃii de către cei care întocmesc planurile strategice şi operative. Aceştia, ocupându-se
cu repartiŃia forŃelor, folosesc indicatorii nivelului de bază al combativităŃii ca estimator grosier de
fezabilitate. Se obŃin astfel un set de prime indicii asupra gradului de adecvare a diferitelor tipuri de
forŃe, când le raportăm la potenŃialii inamici. De asemenea, aceste comparaŃii pot dezvălui asimetrii
în perimetrul luptei sau, prin utilizarea factorilor de legătură, pot combina potenŃialul sistemelor
pentru a evalua performanŃele în cadrul misiunilor de pe câmpul de luptă. Rezultatele pot fi şi mai
mult ajustate în scopul de a perfecŃiona comparaŃiile făcute şi a identifica gradele de risc. Odată
interpretate, aceste rezultate pot fi folosite pentru a ne concentra atenŃia asupra unor aspecte mai
detaliate sau pentru simulări, dacă sunt necesare.
Algoritmul de calcul al modelului presupune parcurgerea a trei etape:
– calculul indicatorilor pentru sistemul de bază; se obŃine potenŃialul armei (WP); presupune
evaluarea câtorva caracteristici de bază;
– adaptarea rezultatelor de performanŃă ale sistemului de bază pentru condiŃii particulare;
– se ajustează potenŃialul sistemului de armă evaluat, luând în considerare factorii de
productivitate şi/sau de uzură morală; se obŃine potenŃialul ajustat al sistemului de armă (AWSP).
În continuare se calculează potenŃialul forŃei militare:
– se evaluează indicatorii de mai sus pentru armate pe baza nivelelor organizatorice reale;
rezultă potenŃialul desemnat al forŃei armate (DFP);
– se ajustează valoarea potenŃialului desemnat cu factori calitativi şi de interes; se obŃine
potenŃialul echivalent al forŃei armate (EFP).
Modelul TASCFORM-ARMOR realizează evaluări pentru tancuri, vehicule de luptă şi alte
sisteme de armă pentru lupta de aproape, cum ar fi:
– elicopterele de atac;
– elementele de manevră ale marilor unităŃi care duc lupta la distanŃa vizibilităŃii directe.
Modelul pentru blindate TASCFORM-ARMOR diferă de alte modele TASCFORM prin faptul
că evaluarea se face pentru un grup de sisteme de armă şi nu individual. Sistemele de armă sunt
evaluate utilizând indicatori rezonabili de subiectivi ca şi în cazul celorlalte modele TASCFORM.
Modelul de Evaluare a Tancurilor (MET) elaborat de Catedra B2 din Academia Tehnică
Militară a fost finalizat aproximativ în anul 1997, an apropiat de cel al finalizării unui model care
tratează aceeaşi temă de către AgenŃia de Cercetare de la Clinceni. Colectivul Catedrei B2 din
Academia Tehnică Militară face astfel o încercare de adaptare a modelului TASCFORM-ARMOUR
pentru utilizarea în condiŃiile specifice armatei şi Ńării noastre. Spre deosebire de modelul de bază,
MET nu are aceeaşi intenŃie de generalizare, fiind destinat doar evaluării blindatelor grele, adică a
tancurilor.
Principalele diferenŃe faŃă de modelul de bază sunt:
– particularizare realizată prin eliminarea unor parametrii care au aceeaşi valoare pentru
toate tancurile şi considerarea teatrului de luptă european;
– obiectivizare realizată prin cuantificarea unor mărimi tip text şi transformarea lor în
mărimi de tip logic sau de tip numeric.
Nivelele de evaluare sunt însă aceleaşi, lucru valabil şi pentru plaja de variaŃie a parametrilor,
dar elementele considerate sunt sensibil mai puŃine.
Astfel:
– potenŃialul armei (WP) reprezintă exprimarea eficienŃei sistemului de bază luând în
considerare: unitatea de foc a armamentului principal, manevrabilitatea, mobilitatea;
– potenŃialul sistemului de armă (WSP) reprezintă ajustarea potenŃialului armei WP prin
luarea în considerare şi a următoarelor elemente: ochirea şi controlul focului, cadenŃa de tragere,
posibilitatea rotirii tunului în plan orizontal, susceptibilitatea la contraacŃiuni, caracteristicile
proiectilelor, caracteristicile de mobilitate, capacitatea de supravieŃuire;
 – potenŃialul ajustat al sistemului de armă (AWSP); amendează valorile potenŃialului
sistemului de armă cu elemente date de: disponibilitate, gradul de uzură morală, un factor de
legătură cu alte modele.
Aşa cum este uşor de observat numărul de elemente luate în considerare este sensibil mai mic
faŃă de modelul TASCFORM-ARMOUR.
Pentru calculul potenŃialului armei WP se utilizează relaŃia:
WP = 0,2 × PLgun + 0,4 × WRgun + 0,2 × M + 0,2 SM (1)
unde:
– PLgun = unitatea de foc relativă;
– WRgun = bătaia maximă eficace relativă;
– M = manevrabilitatea relativă;
– SM = mobilitatea relativă.
Pentru calculul potenŃialului sistemului de armă WSP se foloseşte relaŃia:
WSP=(0,2×PLgun×PUgun+0,4×WRgun+0,2×M+0,2×SM×ME)×S (2)
unde:
– PUgun = factorul utilităŃii sarcinii nominale a tunului;
PUgun=1,1×TAgun×(FCtgun+FRgun+1,1)×(0,6×PENtgun+0,4×WEgun) (3)
– TAgun = capacitatea de ochire;
– FCtgun = capabilitatea Sistemului de Conducere a Focului (SCF);
– FRgun = factorul cadenŃei de tragere;
– PENgun = penetrabilitatea relativă a proiectilului cel mai bun;
– WEgun = factorul tipului de proiectil;
– ME = factorul de mobilitate;
ME = Cxc + Cphib + Cair + Ccru (4)
– Cxc = parametru care Ńine cont de teren în raport cu tehnica;
– Cphib = parametru care Ńine cont de modul de traversare a cursurilor de apă;
– Ccru = parametru care Ńine cont de raza de acŃiune pe şosea.
Dacă se fac înlocuirile cu valori date în tabele, se obŃine pentru ME – factorul de mobilitate
relaŃia:
ME = 0,6 p10 + 0,0008 p11 + 0,008p12 + Cphib + 0,00008 p14 – 0,074 (5)
S = factorul capacităŃii de supravieŃuire depinde de o serie de caracteristici tehnice:
capacitatea de accelerare, aria proiecŃiei frontale, existenŃa armamentului secundar, existenŃa
muniŃiei defensive, existenŃa sistemului de mascare, existenŃa avertizoarelor la iluminare laser,
grosimea echivalentă a blindajului, compartimentarea dispunerii muniŃiei şi combustibilului,
existenŃa sistemului automat de stingere a incendiului.
Luând în considerare valorile din tabele se obŃine:
S = –0,0075 p15 + 0,05 p16 + 0,03 p17 + 0,02 p18 + 0,03 p19 + 0,02 p20 + 0,000867 p21 + 0,195
p22 + 0,065 p23 + 0,13 p24 + 0,0672 (6)
Din punct de vedere al problemei blindajelor s-a folosit modelul MET şi s-a obŃinut:
– s-a calculat potenŃialul sistemului de armă WSP pentru două tipuri de tehnică:
– tancul românesc;
– Transportorul Amfibiu Blindat TAB-77;
– considerându-se valorile reale pentru blindajul echivalent s-au obŃinut valorile:
– 0,2759598 pentru TR;
– 0,2261453 pentru TAB-77;
– considerându-se valorile maxime pentru acelaşi parametru s-a obŃinut o creştere a WSP
de:
– 0,12% pentru TR (0,0003309);
– 0,23% pentru TAB-77 (0,0005201) fără evaluarea consecinŃelor asupra parametrilor
de mobilitate şi progresiune);
– s-a calculat WSP pentru valorile reale ale blindajului echivalent, dar s-au adăugat
avertizoare la iluminarea laser pentru ambele tipuri de tehnică; s-a obŃinut o creştere a WSP:
 – 12,37 % pentru TR;
– 14,28 % pentru TAB-77.

Concluzii
Elaborarea unei decizii reprezintă un act complex, fundamentat pe baza unei metode capabile
să supună unei atente analize criteriile de alegere a variabilelor decizionale şi să precizeze cu
argumente ştiinŃifice efectele deciziei propuse şi eventualele riscuri implicate de soluŃia adoptată.
Elaborarea de modele necesare optimizării elaborării deciziei şi alocării resurselor este o
cerinŃă a ritmului de dezvoltare a ştiinŃei şi tehnologiilor, a cerinŃelor crescute de flexibilitate
impuse de dinamica acestor procese. Utilizarea simulării pe scară tot mai largă este impusă de
necesitatea de stabilire a unor noi soluŃii sau de perfecŃionare a unor soluŃii mai vechi în raport cu
noile cerinŃe impuse de realitate.
Modelul elaborat în SUA, TASCFORM-ARMOUR prezintă un număr mare de parametrii
oarecum subiectivi (valorile se vor stabili de echipe de specialişti). Acest lucru poate avea două
prime explicaŃii:
– modelul are un grad mare de generalitate;
– materialul publicat face parte din categoria informaŃiilor declasificate, ceea ce presupune o
oarecare absenŃă a elementelor de precizie.
Modelul elaborat de Academia Tehnică Militară, catedra B2, este superior celorlalte două
modele din punct de vedere al preciziei şi simplităŃii, păstrând însă restricŃia domeniului mai limitat
de armament căruia i se adresează (tancuri).
De asemenea mai oferă:
– o cuantificare mai bună a unor mărimi tip text prin folosirea parametrilor logici şi a
interpolării;
– uşurinŃă în utilizare şi necesitatea unui volum relativ mic de date de intrare.
Toate modelele oferă însă avantajul punerii la dispoziŃie a unei modalităŃi de evaluare ce
poate fi integrată în algoritmi de elaborare a deciziilor atât pe linie politică, de conducere în
domeniul militar, cât şi pe linie tehnică.
Referitor la eficienŃa modernizării blindajului putem afirma:
– perfecŃionarea blindajului nu se justifică deoarece câştigul pentru potenŃialul armei este
mult sub valoarea erorii tehnice admisibile;
– perfecŃionarea blindajului este mai eficientă pentru autovehicule blindate uşoare.
Aceste concluzii scot în evidenŃă:
– necesitatea de a cunoaşte în amănunt atât sistemul modelat, cât şi modelul folosit;
– modelul trebuie privit în limitele lui cu ceea ce oferă cert (valori numerice) şi intuitiv
(interpretare valori).
Deci:
– studiul şi perfecŃionarea blindajelor rămâne deosebit de important prin necesitatea adaptării
acestora la cerinŃele tactice şi prin creşterea gradului de protecŃie;
– modelele trebuie să conŃină parametrii care să ofere un suficient grad de precizie, dar
rezultatele modelării să fie interpretate cu discernământ.

BIBLIOGRAFIE

1. Cristea, Sorin, Realizări şi tendinŃe în construcŃia blindajelor maşinilor de luptă, Sibiu, Universitatea
„Lucian Blaga“, 2002
2. Regan, Jonathan M., Downey, Fred M., The TASCFORM Metodology: A tehnique for assessing
comparative force modernization, ediŃia a IV-a,
12 feb. 1993. În: Tascform-Model, www.tasc.com