Materia Medica – Sulphur, Sulphur iodat, Sulphuric acid, Psorinum,

Lycopodium, China, Chelidonium

Dr Dorin Dragos

SULPHUR
Dr Dorin Dragos

Grupa VIa Perioada 3

Împingerea la extrem a importanţei Preocuparea pentru (relaţiile cu)
acordate universului exterior (realizări, ceilalţi, pentru exterior.
succese, onoruri), ducând la descătuşarea de
acesta (acestea).
Æ Æ
Sulphur: în relaţiile cu semenii, împinge la extrem importanţa acordată universului
exterior (realizări, succese, onoruri), pentru ca apoi să se descătuşeze de acesta (acestea) /
să îl (le) abandoneze
Æ
Preocuparea pentru aspectele exterioare ale relaţiilor cu ceilalţi – le acordă o importanţa
excesivă, apoi le abandonează dispreţuitor.
Împingerea la extrem Æ energie vitală mare (dirijată sau nu către exterior) Æ
Călduros
Călduros şi agrav. de căldură (multe remedii care conţin elemente din grupele 6 şi 7
sunt călduroase şi/sau au agravare la căldură: diversele săruri cu sulf, NaCl, Iodum);
Local şi general agrav. de căldura patului. agrav. iarna.
Totuşi unii dintre pacienţi sunt friguroşi;
Suferinţă articulară (artrită, artroză etc.) agrav. de supraîncălzire şi amel. de aplicaţii
reci.
* Picioarele se încing şi trebuie să le scoată de sub pătură sau caută permanent un
loc răcoros pe aşternut.
* Aversiune pentru şi agrav. după ce face baie (dacă se spală).
Dureri (de cap sau cu orice altă localizare) cu senzaţie de arsură, amel. de comprese
reci
Exces de sânge
Æ hiperemie (inflamaţii) sau stază (patologie venoasă):
- Faţă rumenă, uneori, ca la băutori, faţa aprinsă sau cu dilataţii venoase (venectazii) la
nivelul nasului sau obrajilor. - Bufeuri, valuri de căldură la menopauză.
- Buze roşii.
Rotofei, cu obrajii rumeni, pletoric, cu buze roşii.
Exces de sânge + căldură excesivă Æ propensiunea pentru inflamaţii (cu dureri cu
caracter de usturime/arsură, căldură locală, hiperemie/roşeaţă, iritaţie, agravare la căldură)
*- Conjunctivită cu senzaţia de nisip, corp străin în ochi. - Blefarită; roşeaţă,
arsură iritaţie la marginea pleoapelor. - Irită. - Retinită. Hemoragie retiniană.
- Infecţii dentare recidivante. - Otită medie, otoree, mai ales pe partea stângă.
- Secreţie nazală cronică, purulentă. Sinuzită.
- Pneumonie. Bronşită. Emfizem. Tuberculoză.
Balanită. - Prostatită, arsură la nivelul uretrei sau prostatei. - Scurgere uretrală.
*- Mâncărime, senzaţie de arsură la nivelul rectului, agrav. de căldură, amel. de
rece. - Hemoroizi. Fistulă rectală. - Scurgere perianală, foarte iritantă.
Vitalitate şi entuziasm
de multe ori însă dirijate destul de eratic, împrăştiate în mai multe direcţii, ajutând pe
unul sau pe altul, ocupându-se de un lucru sau de altul, de fiecare dată cu dorinţa de a
obţine recunoaştere/recunoştinţă din partea celorlalţi şi de fiecare dată cu o tendinţă la
lăudăroşenie/fanfaronadă; bombastic şi gălăgios; în general, cucereşte simpatia celor din
jur, fiind bonom şi sociabil (temperament, adesea şi aspect jupiterian, rotofei, gurmand,
bon viveur, optimist, bine intenţionat, generos, idealist, tendinţa de a filosofa, de a dezbate
idei profunde/fundamentale: viaţă/moarte, divinitate, rostul existenţei/universului etc. –
atitudinea faţă de divinitate nu este însă de supunere oarbă/agnostică sau de teamă sau
fatalistă/defetistă, ci de curiozitate, explorare, optimism, îndrăzneală – chiar şi lui
Dumnezeu ar putea să-i dea sfaturi despre cum putea să croiască lumea mai bine);
impuls sexual puternic;
Metabolism intens
pentru a susţine energia vitală mare:
Sete: - Sete intensă pentru băuturi reci ca gheaţa.
trebuie să mănânce mult Æ
- Foame intensă, îi place să mănânce. *- Senzaţie de gol în stomac cu foame în
fiecare zi la ora 11 a.m.
alimente consistente (având conţinut energetic ridicat) şi gustoase: Dorinţe
alimentare: Dulciurile. Ciocolata. Îngheţata. Grăsimile. Mâncarea condimentată.
Băuturile alcoolice, mai ales bere sau whisky. Carne. Alimente picante. Mere. - Înainte
de menstruaţie preferă dulciurile şi ciocolata. - Aversiune pentru: *Ouă, mai ales
gălbenuşul moale. Peşte. Mâncăruri acre. Măsline. Dovlecei. Ficat. Rareori dulciuri.
secreţie acidă crescută pentru a digera alimentele de care are nevoie: - Gastrită. Ulcer
peptic. - Pirozis, mai ales după excese alimentare. - Indigestie în timpul menstruaţiei.
Se împrăştie în exterior
Împrăştiat şi dezorganizat, dezordonat, aruncă lucrurile peste tot, inclusiv femeile şi
copii.
Dorinţa de a cunoaşte cât mai mult,
Este permanent ocupat, îşi desfăşoare acţiunile într-un ritm alert, dar are tendinţa de a se
împrăştia în mai multe activităţi deodată.
Foarte competent, adesea are multe cunoştinţe în domenii colaterale – este un om de
interfaţă, capabil să realizeze conexiuni între mai multe teritorii.
Minte/fire pătrunzătoare şi pragmatică
Având un spirit ascuţit şi intrepid, nu se lasă intimidat de un lucru nou/necunoscut: îşi
dă seama repede cum funcţionează, cum să-i vină de hac.
Dorinţa de a sonda în profunzimile realităţii, cultivat, inteligent, educat, citit; are
cunoştinţe enciclopedice (adesea însă cam dezorganizate, nesistematice – nu urmează până
la capăt o formă de învăţământ, nu învaţă metodic, nu este riguros);
Simţ tehnic, fire curioasă (mai frecvent la copii), soluţii/idei originale, adesea bizare,
excelând fie prin pragmatism, fie prin absurditate hilară.
Femeie interesată de afaceri şi de probleme practice, cu simţ tehnic neobişnuit pentru
sexul frumos.
Copil curios, ager, pătrunzător, cu înclinaţii pentru mecanică, îşi imaginează repede şi
într-un mod foarte mecanicist felul în care funcţionează un lucru.
Pragmatism Æ atracţie pentru lucruri concrete, practice:
atracţie pentru pământ, muncă fizică, grădinărit.
Aspectul receptiv în relaţiile cu ceilalţi: importanţa excesivă acordată aprecierii din
partea celorlalţi
ceilalţi trebuie să-l asculte şi să fie încântaţi de ceea ce spune; nu are răbdare să-i asculte
pe ceilalţi şi, oricum, ceea ce spun ceilalţi nu este corect decât dacă reprezintă cuvinte de
apreciere pentru el;
Copiii vor să fie în centrul atenţiei şi pot reacţiona cu mânie şi gelozie dacă altcuiva i se
acordă mai multă importanţă.
se laudă şi simte nevoia să fie lăudat, * egocentric, plin de sine; deşi pare a fi plin de
încredere în sine, caută permanent recunoaşterea, aprobarea încurajarea şi afecţiunea
celorlalţi (Frică respingere, eşec. - Încredere în sine scăzută.); nu este propriu-zis arogant
sau agresiv, ci mai curând naiv şi inofensiv (domnul Micawber din „David Copperfield” de
Charles Dickens); este mai mult fanfaronadă (Æeste mai frecvent indicat pentru bărbaţi):
povesteşte despre câte ar fi în stare să facă, întotdeauna mai bine decât ceilalţi, dar, fiind
indolent, nu se apucă să facă efectiv; - Teamă de înălţimi, chiar şi atunci când alţi
oameni se află într-un loc înalt.
Este preocupat de aspectul exterior, de aspectul fizic, de felul în care arată, de felul în
care se prezintă celorlalţi, de impresia pe care o face celorlalţi,
preocupat de semnele de admiraţie şi de recunoaştere din partea celorlalţi Æ se
cramponează de diferite semne ale preţuirii care i-a fost acordată de către exterior Æ se
cramponează de amintiri (- Colectează obiecte. Iluzia sau impresia că "zdrenţele de pe el
sunt nepreţuite".) Æ reţine reziduuri Æ tendinţa organismului de a le elimina prin secreţii
(şi prin erupţii cutanate/mucoase) Æ
- Transpiră excesiv. - Agrav. după suprimarea erupţiilor sau a secreţiilor.
din cauza marii încărcări cu reziduuri, secreţiile vor fi urât mirositoare:
- Miros respingător al secreţiilor, scaunului, transpiraţiei etc.
- Urină cu miros respingător. - Leucoree, galbenă şi cu miros respingător. Prurit vaginal.
- Transpiraţie cu miros respingător în regiunea inghinală.
*- Scaun cu miros foarte respingător; mirosul se simte în toată casa, toată familia ştie
că a avut scaun. - Flatus cu miros respingător.
- Picioarele îi transpiră şi au un miros respingător.
- Mare sensibilitate la mirosuri. *- Aversiune faţă de mirosul corpului altor oameni
(dar al său îi place).
Propensiunea pentru boli de piele/mucoase;
- Erupţii pe pielea păroasă a capului (scalp) sau la marginea acesteia. - Seboree,
mătreaţă la nivelul aceloraşi zone sau la sprâncene.
- Erupţii de obicei umede şi cu mâncărime extrem de intensă. - Mâncărime agrav.
căldură, căldura patdului, noaptea, când se spală, la contactul cu haine de lână. *-
Eczema. Psoriazis. Seboree. Intoxicaţie cu planta Rhus toxicodendron. Scabie. -
Furuncule, dureroase, adesea cu tendinţă la recidivă. - Herpes. Impetigo. Tinea. Varicelă.
Erizipel. Celulită.
- Acnee. Acnee rozacee. Acnee la nivelul nasului.
- Acnee la nivelul spatelui.
- Erupţii în jurul organelor genitale. Herpes.
- Celulită, limfangită, mai ales la nivelul antebraţelor. Paronichie.
Aspectul emisiv egocentric în relaţiile cu ceilalţi: ambiţios, tendinţe de conducător
Dacă are o fire bună, generoasă, se bucură de popularitate între semeni (colegi de
şcoală/serviciu, vecini, parteneri de joacă/ distracţie/ afaceri) şi tind să fie în centrul
atenţiei, să devină conducători, formatori de opinie.
Tendinţa de a conduce, de a se impune:
Copil extravertit, cu o voinţă puternică, tendinţa la şefie, de a domina pe ceilalţi. Îi
place compania adulţilor şi îl deranjează să nu fie tratat de pe picior de egalitate,
considerând că este nedrept să fie trimis la culcare în timp ce adulţii îşi continuă
conversaţia.
Îi plac funcţiile care presupun autoritate, control, responsabilitate, inclusiv la
femei/copii
Femeie cu tendinţe masculine, dominatoare.
Încăpăţânat şi iritabil (inclusiv femeile şi copii) – poate fi confundat cu Nux vomica
(care este mai adesea friguros, în timp ce Sulph este mai frecvent călduros).
Doreşte să devină celebru, să facă mari descoperiri, mari fapte pentru care toţi ceilalţi să
îl recunoască, să-l admire; convingerea că ceilalţi nu sunt capabili să-l aprecieze la
valoarea lui Æ îi dispreţuieşte, mergând până la dezgust pentru ceilalţi; *- Dezgust -
reacţie viscerală faţă de mirosuri, obiecte sau chiar oameni.
Gelozie, invidie – se teme să nu piardă ceea ce deja a dobândit, este ataşat de ceea ce a
dobândit în plan exterior în ceea ce priveşte relaţiile cu semenii. Se compară cu ceilalţi,
vrea să fie deasupra
Aspectul emisiv altruist în relaţiile cu ceilalţi: generos, prietenos, extravertit, preocupare
pentru semeni
îi ajută pe ceilalţi, prietenos, preocupat de ceilalţi cărora le dă o mulţime de sfaturi pe
care el nu le aplică; anxios pentru familie şi pentru prieteni sau chiar pentru întreaga
omenire; oamenii ştiu că le sare în ajutor la nevoie; - Anxietate pentru familie sau copii -
accidente, boli.
atât adultul, cât şi copilul: deschis, inocent, extravertit, zgomotos şi prietenos.
Claustrofobie.
Adesea anxietate, adesea pentru propria sănătate (ipohondru; frică de boală, infecţie,
cancer) sau pentru cei apropiaţi (dacă vreun membru al familiei întârzie, se gândeşte
imediat că s-a petrecut o nenorocire).
Mai frecventă şi mai accentuată la femei: anxietate şi ipohondrie pentru ele şi pentru cei
din jur – foarte îngrijorată pentru cei din jur.
 Îndepărtare de universul interior, al emoţiilor şi accentuarea aspectelor formale,
exterioare.
Simptomele emoţionale vor fi dezvăluite mai degrabă de către membrii ai familiei decât
de către pacient, fapt neobişnuit când este vorba de o femeie – spre deosebire de
majoritatea femeilor, se va concentra asupra simptomelor concrete, care-i generează
disconfort fizic.
Abandonarea exteriorului şi a dorinţei/tendinţei de a face impresie bună exteriorului, de
a acţiona în exterior Æ
Se refugiază în / ataşament pentru trecut Æ lâncezeală, indolenţă, pasivitate în prezent
se complace în amintirea trecutului glorios Æ nu acţionează, tot aşteptând ca oamenii
să-l recunoască Æ amână ceea ce are de făcut. Se gândeşte la multe proiecte, dar rareori le
pune în aplicare. Preferă să stea discutând probleme filozofice (*- Intelectual, filozofează,
teoretizează.), decât să facă ceva concret Æ.
Indolenţă. *- Leneş.
Neglijenţă:
Se refugiază în interior, lumea ideilor, speculaţiilor, teoriilor
Vrea ca oamenii să-l aprecieze, să-l admire, dar nu este dispus să depună efortul necesar
pentru a o merita (de altfel, consideră că merită din principiu admiraţia celorlalţi Æ citeşte
despre un filosof/scriitor, dar nu le citeşte operele (din comoditate); face proiecte, dar, din
lene, nu le pune în aplicare
energie redusă; nu mai acţionează, ci se limitează la la preocupări intelectuale:
filosofează (indolenţă) – de fapt mai mult speculează;
acordă sexului o importanţă marginală, ba chiar îşi dezvolta compensator
(autojustificator) o filosofie moralizatoare, condamnând preocuparea pentru sexualitate,
declarându-se scârbit Æ Impotenţă sau pierderea erecţiei. - Fimoză. – Hipertrofie de
prostată.
detaşare de exterior Æ aplatizarea sentimentelor Æ cinism, mizantropie, dezgust;
intelectual egocentric (inclusiv femeile),
spirit critic cu cei din jur (dar nu cu sine: nu aplică sfaturile pe care le dă celorlalţi); toţi
ceilalţi greşesc; spiritul critic nu este justificat de o înclinaţie către rigurozitate, ci de
convingerea că el le ştie mai bine pe toate; deşi se limitează la a privi, deşi nu a făcut
niciodată acel lucru, el ştie cum trebuie făcut: cum trebuie ţinut un regim, cum trebuie un
om să se alimenteze sănătos, cum trebuie să joace un actor un rol (la teatru), cum trebuie să
joace un fotbalist la o anumită fază etc.
o preocupare de bază este să caute nod în papură celorlalţi (- Critic.) Æ
CAP *- Dureri de cap la sfârşit de săptămână; adesea cu senzaţia că are capul strâns
într-o chingă; în creştetul capului,; agrav. iarna, agrav. de mirosuri.
Dacă are o fire agresivă/rea, critică, poate avea un comportament dispreţuitor, grosolan,
arogant, violent (comportament antisocial, copii cu tulburări de comportament, sar repede
la ceartă/bătaie).
izolare de exterior, de semeni;
Aroganţă, atât la adulţi, cât şi la copii. Se îmbată de profunzimea ideilor sale, izolându-
se de lume într-un turn de fildeş de ceilalţi; absolut convins de dreptatea sa, de valoarea sa;
el ştie mai bine decât ceilalţi, el ştie cum ar trebui făcute, chiar dacă nu le face, îi învaţă pe
ceilalţi cum ar trebui să facă, deşi el însuşi nu face în acel mod;
Scade tendinţa de a se manifesta în exterior Æ nu mai face fapte care să-i aducă
aprecierea celorlalţi, ci doar îşi reaminteşte de cele de odinioară Æ indolenţă Æ
Dorinţa de a sta jos, de a nu sta în picioare Æ
Patologie care îl obligă să stea jos: spate - Îşi simte spatele slăbit, zace prăbuşit în
fotoliu. - Durere de spate joasă (lombară, durere de şale) şi sciatică. Durere de spate agrav.
când stă mult timp în picioare, agrav. când se apleacă în faţă. - Nu poate sta drept de spate.
*- Agrav. când stă în picioare (îl doare spatele, îl dor şalele, are diaree, leşină) (dar şi
agrav. când stă întins).
Poate avea perioade când este morocănos şi anxios, alteori depresiv.
Neglijenţă: *- Murdar sau neglijent, dezordonat. Îi este indiferent cum arată. Nu
suportă să facă baie, să se spele. Dar poate fi (excesiv de) tipicar.
Neglijent pentru interfaţa cu exteriorul, în relaţiile cu familia, prietenii, colegii.
pentru aspectul fizic: neras, părul neîngrijit, nespălat, nepieptănat; haine neîngrijite,
necălcate, nespălate, deteriorate, pătate de cerneală, mâncare etc., încheiate greşit, cămaşa
ieşind din pantaloni; încălţări scâlciate, desfăcute, murdare de noroi de câteva
zile/săptămâni; nu se spală (intervine şi indolenţa), se spală doar pe porţiuni, se culcă fără
să se spele;
pentru modul în care se comportă: cinic, condescendent, dispreţuitor, grosolan, abuziv,
prost crescut, bădăran;
pentru mediul din jur: dezordine, lucrurile aruncate claie peste grămadă (cărţi, hârtii,
haine, vase murdare)
Pe de altă parte, pacienţii Sulphur pot să fie exagerat de tipicari.
Alte simptome mentale: Tendinţe compulsive, pornirea obsesivă, irezistibilă de a
face anumite lucruri. Îşi roade unghiile. - Impulsul de a-i lovi pe cei din familie, ceea ce îl
sperie. - Plânge la menopauză. - Repetă întrebarea înainte de a răspunde.
Aspect corporal:
Varianta jupiteriană: grea, corpolentă, bine făcută, viguroasă, pletorică, roşie la faţă
(inclusiv la copii şi la femei) – ceva mai frecvent la cei sociabili, optimişti, cu fire bună,
generoasă.
Varianta saturniană: slabă, deşirată, osoasă – ceva mai frecventă la cei antisociali,
morocănoşi, critici.
Fizic. Orice problemă fizică poate cădea sub incidenţa acestui remediu. Mai frecvent
patologia vizează pielea (abcese, acnee, eczemă, psoriazis etc.) şi aparatul digestiv (diaree,
ulcere, hemoroizi etc.).
GENERALITĂŢI *- Agrav. la 11 a.m. cu foame, durere de cap etc. - Agrav. noaptea
sau noaptea în pat. - Agrav. la sfârşit de săptămână. - Agrav. în zile noroase, când soarele
mijeşte printre nori. - Aspect: 1) Slab, deşirat, adus de spate, uscăţiv; sau
OCHI *- Sprâncene groase, stufoase.
NAS - Febră de fân. - Polipi nazali.
RECT *- Diaree sau scaun moale în fiecare dimineaţă, adesea silindu-l să se ridice
din pat dimineaţa, mai ales pe la 5-6 a.m. Poate să aibă mai multe scaune în fiecare
dimineaţă. - Diaree după bere. - Nevoia imperioasă, bruscă de a avea scaun.
UROGENITAL - Enuresis.
CARDIAC - Angină. - Palpitaţii, agrav. noaptea în pat, agrav. în timpul somnului. -
Cardiopatii în faze avansate.
PIEPT - Astm, agrav. când răceşte. - Respiraţia este mai dificilă seara. - Apnee în
timpul somnului, sare din somn cu senzaţia de sufocare. - Tuse, agrav. noaptea în pat.
EXTREMITĂŢI - Dureri în umărul stâng. - Artrită reumatoidă. Gută. Artrită
psoriazică. - Varice. - Unghiile groase şi deformate, mai ales la degetele de la picioare.
SOMN - Insomnie. *Doarme bine 3-4 ore apoi se trezeşte şi restul nopţii
dormitează, tot trezindu-se şi adormind la loc. - Apnee în timpul somnului, se trezeşte
cu senzaţia de sufocare. - Râde în timpul somnului (Lyc). - Coşmaruri, *mai ales când
doarme pe spate. Preferă să doarmă pe partea stângă.
CLINIC Abces. Acnee. Alcoolism. Alergie. Amigdalită. Angină. Anxietate. Aritmie.
Artrită. Artrită reumatoidă. Astm. Blefarită. Boală inflamatorie colonică. Bronşită. Bursită.
Bufeuri de menopauză. Cancer. Cefalee. Ciroză. Colagenoze, boli de ţesut conjunctiv.
Conjunctivită. Constipaţie. Demenţă. Depresie. Diabet. Diaree. Durere de spate lombară.
Eczemă. Esofagită de reflux. Faringită. Fisură, abces, fistulă rectală. Gută. Hemoroizi.
Hepatită. Hernie hiatală. Herpes. Hipertensiune arterială. Impetigo. Insuficienţă cardiacă
congestivă. Irită. Mătreaţă. Migrenă. Oboseală cronică, sindrom de. Otită medie.
Pneumonie. Polipi nazali. Proctită. Prostatită. Psoriazis. Rinită. Sciatică. Scleroza laterală
amiotrofică. Scleroză multiplă. Seboree. Sinuzită. Tinea. Ulcer peptic.
ACUT - În răceli, gripe, amigdalite, bronşite, pneumonii trenante, "neglijate"; pacient
cu senzaţia de căldură, transpirat, îmbrăcat cu nişte haine vechi, nu s-a mai schimbat de
câteva zile, părul devine slinos, lipit de cap.
- Pojar (Apis, Bell, Bry, Euphr, Gels, Puls, Rhus-t).
COMPLEMENTARE Ars. Nux-v. Psor. Acon. Puls. Ciclul: Sulph - Calc - Lyc -
Sulph. COMPARAŢII Nux-v - Ambiţios, egotic, nerăbdător, îi plac grăsimea,
condimentele, tulburări gastro-intestinale. Puls - Călduros, agrav. căldură, teamă de
înălţimi, iritabil, dezgust, îi plac dulciurile, durere de cap, picioarele i se încing, probleme
dermatologice. Arg-n - Călduros, extravertit, teamă de înălţimi, tulburări gastro-intestinale,
diaree, îi plac dulciurile. Psor. Aloe. Med. Lyc. Plat. Ant-c. Graph. Mez.
 SULPHURIC ACID
Dr Dorin Dragos

Hidrogen Æ ideea de deschidere şi de extremism

Preocuparea pentru relaţia cu exteriorul este dusă la extrem (
atât în sens activ Æ graba, nerăbdarea, tendinţa de a face mai multe lucruri deodată Æ
confuzie, epuizare
cât şi în sens pasiv: deschidere extremă faţă de exterior Æ vulnerabilitate la exterior:
la factori chimici: sensibilitatea la gaze, la substanţe din mediul exterior, la alergeni;
la factori mecani: echimoze, traumatisme;
la factori fizici:;
Grabă, alertă, excitaţie, veselie (Allegro), nerăbdare, iritabilitate, capriciozitate
Grabă când face ceva (mănâncă, merge, gândeşte, scrie etc.), în mişcări, în profesie.
– Vrea ca şi ceilalţi să se grăbească.
– Minte împrăştiată (– Îşi simte creierul mişcându-se liber în interiorul capului.), se
gândeşte la / vrea să facă mai multe lucruri deodată Æ confuzie Æ durere de cap
– Cefalee şi nevralgie, adesea pe stânga, care cresc treptat, lent în intensitate,
pentru ca apoi să dispară brusc, amel. la mare. – Nevralgie postgripală. – Uneori doar o
senzaţie atenuată, nu de intensitate nevralgică: senzaţie (nedefinită de uşoară constricţie şi
uscăciune) ca şi cum ar avea albuş de ou întins pe faţă.
Grabă, nerăbdare, agitaţie
■Hurry, haste / - eating; while / - movements, in / - movements, in - fast enough;
cannot do things / - occupation, in / - walking, while / - writing, in / - mental exertion;
during; ■Impatience … / - trifles, about; ■Restlessness;
– Somn agitat cu treziri frecvente. Doarme 2 ore după care se tot trezeşte din nou şi din
nou. – Coşmaruri înainte de menstruaţie.
Iritabilitate
■Irritability
Capricios, schimbător: poate uneori vesel, alteori morăcănos sau trist sau suspicios
La alcoolici este frecventă această alternanţă de stări
Remediu important pentru alcoolism: ALCOHOLISM
– Dorinţă de coniac (rachiu) şi de alcool în general. – Aversiune pentru apă dacă nu
i se adaugă coniac sau lichior.
– Eructaţii şi indigestie, agrav. dacă consumă alcool. – Apa îi provoacă o senzaţie de
rece în stomac.
Capricios, schimbător
■Mood – alternating; ■Mood - changeable / - perspiration, during;
■Capriciousness;
Veselie, excitare
■Cheerful; ■Excitement; ■Starting, startled - noise, from; ■Memory – active;
Morocănos, taciturn
■Morose; ■Answering - aversion to answer / - difficult / - refusing to answer; ■Speech
- monosyllabic; ■Taciturn;
Trist
■Sadness; ■Weeping;
Suspicios
■Suspicious
Grabă Æ confuzie
■Confusion of mind - haste; from;
– Încurcă lucrurile, le face anapoda.
Stupoare
■Prostration of mind / - injuries, from; ■Stupefaction - pollutions, after; ■Stupor -
diphtheria, in; ■Unconsciousness - diphtheria, in;
Grabă Æ epuizare Æ scade energia vitală Æ friguros
Oboseală şi epuizare, tremură din cauza slăbiciunii.
– Friguros şi agrav. de frig.
– Transpiră la cel mai mic efort sau după mâncare caldă.
 Grabă şi stare de epuizare.
Sensibilitatea la gaze, la substanţe din mediul exterior, în general vulnerabilitate la
exterior (inclusiv la factori mecanici Æ tendinţa la hemoragii)
1 Delusions - confused; as if - smoke in head caused confusion
sensibilitatea la fum, gaze, aburi, vapori.
boli profesionale produse de factorii de mediu, boli determinate de poluarea mediului,
sindroame de hipersensibilitate la substanţe chimice.
*- Agrav. de aburi, vapori, gaze de eşapament. – Agrav. de fum, praf, substanţe
chimice aromatice.
Tendinţă la
echimoze şi hemoragii: – Echimoze, vânătăi; în general este administrat după
Arnica în traumatisme acute. – Traumatisme la nivelul părţilor (ţesuturilor) moi.
Gangrenă post-traumatică. – Prurit la vârful degetelor; Echimoză. Purpură. Luxaţii.
Inflamaţii, exulceraţii pe mucoasele aflate la interfaţa cu mediul exterior:
respiratorie: – Coriză şi febră de fân cu senzaţie de arsură şi prurit la nivelul palatului şi
nasului. Alergie. Astm.
digestivă: – Afte dureroase linguale şi jugale (pe limbă şi pe interiorul obrajilor) şi de-a
lungul întregului tract gastrointestinal, care, în multe cazuri, apar periodic. – Gastrită.
GENERALITĂŢI– Durerile apar gradat şi dispar brusc. – Lateralitate dreaptă (cu
excepţia simptomelor de la nivelul capului). – Agrav. la menopauză. – Mirosuri acre (în
stări febrile sau septice).
CAP– Umflarea glandelor parotide sau a glandelor submandibulare pe partea stângă.
Alte simptome mentale la Sulphuric acid
Vorbeşte cu sine însuşi (vorbeşte de unul singur).
Serious, earnest
Fear
Mental symptoms - alternating with - physical symptoms
Timidity - bashful
Wearisome
Simptome mentale la care este remediu unic
1 Confusion of mind - scratching - head; the right side of
1 Eccentricity - alternating with - timidity
1 Fear - morning - until evening
1 Moaning - lifted, when
1 Nymphomania - menses - after
COMPLEMENTARE Puls. Arn.
COMPARAŢII Tarent. Med. Nux-v. Iod.

SULPHUR IODATUM
Dr Dorin Dragos

Afecţiuni cutantate persistente: acnee, eczemă care exsudează (pielea umflată, de

culoare roşu închis, cu mâncărime intensă), furuncule, erupţie pruriginoasă pe braţe, lichen
plan.
Aproape specific pentru inflamaţia persistentă a foliculilor piloşi (foliculită) de pe
faţă şi gât după bărbierit, determinată de o infecţie stafilococică (sycosis barbae) sau
fungică (tinea barbae).
leziuni acneice mari, dureroase, supurate
Iod Æ afinitate pentru glande, noduli limfatici:
amigdale hipertofiate cronic;
adenopatii mezenterice, inghinale;
glande salivare: parotide hipertrofiate, parotidită şi sechele după parotidită,
Secreţii verzui/gălbui, urât mirositoare, purulente, sanguinolente, abundente, vâscoase:
spută, secreţie nazală, scurgere anală malodoră (urât mirositoare), urină (piurie, depozit
brun), leucoree (abundentă, acră, sanguinolentă, groasă, arzătoare);
Uscăciune: faţa, faringe, trahee.
Inflamaţie a mucoaselor Æ mâncărime, iritaţie, uscăciune Æ secreţiile se desprind
greu Æ
 catar respirator, obstrucţie respiratorie Æ dispnee, raluri groase, respiraţie şuierătoare,
astm alergic;
nas: excoriaţii, arsură, mâncărime, strănut, rinită alergică;
faringe: inflamat, uscat, durere la înghiţire, dorinţa de a umezi bolul alimentar,
înghiţirea salivei nu ameliorează uscăciunea, uvula şi amigdalele umflate şi roşii;
laringe, trahee: senzaţie de uscăciune, cheaguri de mucus gros, dificil de desprins şi
care determină mâncărime şi iritaţie Æ tuse;
anus: căldură şi mâncărime; constipaţie;
uretră: arsură la extremitatea penisului, strictură după gonoree, dureri la micţiune, şi jet
deformat;
Mental: destul de asemănător cu Sul-ac.
FEAR - exertion - of exertion; fear - slight exertion
Sensibil faţă de exterior
SENSITIVE / - everything; to / - external impressions, to all
FRIGHTENED easily - waking, on
STARTING, startled - sleep – during / - waking, on
Grabă, nerăbdare, agitaţie
HURRY, haste / - walking, while / - work, in
IMPATIENCE
RESTLESSNESS / – anxious / - move - must constantly / - night
Evită efortul/munca, apatie, indiferenţă, lene (reverberaţii de la Sulph)
ABSENTMINDED - reading; while
BUSINESS - incapacity for
DUTY - aversion to - domestic duty
FEAR - exertion - of exertion; fear
INDIFFERENCE, apathy - duties; to / - duties; to - domestic, to / - surroundings, to the
LAZINESS / - housework; aversion to her usual
MENTAL EXERTION - agg.
NEGLECTING - household, the
SITTING - inclination to sit
Confuzie
CONCENTRATION – difficult / - studying
CONFUSION of mind / – morning / - evening / - mental exertion - from
DULLNESS
PROSTRATION of mind
SENSES - dull, blunted
STUPEFACTION
Temperament oscilant: veselie alternând cu tristeţe sau cu iritabilitate
MOOD - changeable
IRRITABILITY / - alternating with – cheerfulness / - alternating with - mirth
Excitare, veselie
CHEERFUL
EXCITEMENT / - feverish
HYSTERIA
Supărare, tristeţe, disperare, descurajare
SADNESS
DESPAIR
DISCOURAGED
WEEPING – evening
Simptome mentale de rangul 1
ANXIETY
ANXIETY - driving from place to place
ANXIETY - stool - before
COMPANY - aversion to
CONFIDENCE - want of self-confidence
CONSCIENTIOUS about trifles
COWARDICE
DELIRIUM - night
 DELUSIONS - dead - persons, sees
DELUSIONS - fancy, illusions of
DISCONTENTED
DOUBTFUL
FEAR - happen, something will
FEAR - insanity
FEAR - misfortune, of
FEAR - people; of
SUSPICIOUS
THOUGHTS – persistent / - tormenting / - wandering
TIMIDITY

PSORINUM
Dr Dorin Dragos

Este o expresie elocventă a diatezei psorice, care este o denumire a unei înclinaţiei
fundamentale spre boală. Boala este o consecinţă a ignoranţei, a necunoaşterii
chemării/aspiraţiei profunde a omului. Omul se teme de el însuşi, de ceea ce este, de
aptitudinile sale, de imagine sa reală, de autenticul din sine, de forţa şi măreţia sa interioară
Æ îndepărtarea de toate acestea, va genera o propensiune spre lipsă, insuficienţă, paucitate,
mediocritate, sărăcie Æ
neîncredere, anxietate;
alterarea imaginii de sine;
scăderea energiei vitale, slăbiciune constituţională, putere de apărare scăzută Æ
friguros;
bolile (chiar şi răceli banale) apar uşor, iar vindecarea lor trenează mult;
depresie, disperare, gânduri suicidare.
se mulţumeşte cu puţin ca venituri, profesie, apreciere/recunoaştere din partea celorlalţi
(în realitate, tânjeşte cu întreaga fiinţă după aceasta), condiţii de viaţă, perspective,
cunoaştere/comunicare, valorificare a potenţialului propriu;
Deficit în cunoaştere, comunicare, exprimare a gândurilor, sentimentelor, dorinţelor,
pornirilor
*- Tuse, bronşită sau astm, cu dispnee şi oboseală, amel. când stă întins, mai ales
când stă pe spate cu braţele desfăcute, ca şi cum ar fi "crucificat". – Tuse, agrav. în aer
liber, la rece, la băuturi reci.
Nu-şi ascultă impulsurile profunde, îndemnurile sufletului
– Sciatică şi durere de spate joasă (lombosacrată).
Înclinaţia de a dezvolta boli
– Boli acute frecvente (Calc, Tub, Merc, Sulph, Bar-c).
*- Se simte inexplicabil de bine în preziua declanşării bolii.
Preocuparea pentru imaginea de sine (ca manifestare a neîncrederii în sine), pentru
impresia pe care o face exteriorului
Afecţiuni cutanate
– Aspect: Pielea are un aspect soios, de parcă ar fi murdară, chiar dacă pacientul s-a
spălat cu doar puţin timp înainte.
*- Faţa are un aspect murdar, chiar dacă abia s-a spălat. – Acnee. Acnee rozacee.
Piele uleioasă. – Erupţii retroauriculare, la nivelul gâtului, feţei, scalpului şi capului, foarte
pruriginoase. – Erupţii cu cruste şi cu descuamare la nivelul capului şi feţei.
– Erupţii în regiunea genitală.
*- Erupţii la nivelul plicilor articulaţiilor. – Erupţii între degete şi în jurul unghiilor.
PIELE – Eczemă, cu o mâncărime insuportabilă. – Mâncărime, agrav. noaptea,
agrav. când este supraîncălzit, agrav. de la căldura patului; trebuie să se scarpine
până când îi dă sângele. – Insomnie din cauza pruritului intens. – Scabie recidivantă sau
suprimată. – Secreţii galbene şi urât mirositoare. – Furuncule. Veruci. Pielea este uscată
sau excesiv de uleioasă.
Secreţii urât mirositoare
– Miros respingător. Secreţii urât mirositoare, purulente cu orice localizare.
Reprimare (erupţii, secreţii, inclusiv transpiraţie) Æ patologia devină mai profundă
 Când aceste reflexii exterioare ale defectului său fundamental sunt reprimate Æ starea
se agravează, tulburările devin mai profunde
– Agrav. după suprimarea erupţiilor, a transpiraţiei şi a secreţiilor.
– Dureri de cap, după suprimarea erupţiilor.
Incapacitatea de a percepe mesajele din exterior/ semnificaţia pe care o au bolile Æ
afecţiuni ale organelor de simţ
Nas (rinită alergică, febră de fân), urechi (Secreţii cronice la nivelul urechilor, secreţii
urât mirositoare), ochi (Urcior, orjelet. Blefarită.).
nfecţii cronice ale ochilor, sinusurilor, urechilor.– Afte.
Scăderea forţei/energiei vitale
*- Trebuie să poarte o pălărie călduroasă, de blană chiar, tot timpul anului, chiar
şi vara. – Dureri de cap, agrav. când nu mănâncă, la curenţi de aer, în aer liber.
*- Friguros şi agrav. la rece. Cel mai friguros remediu; poate să nu fie atât de friguros
în cazurile în care Sulphur este următorul remediu. Îi lipseşte căldura vitală. – Agrav. în
aer liber, de la curenţi de aer, înainte de furtună, când se schimbă vremea, iarna. –
Amel. vara.
– Transpiră abundent la cel mai mic efort.
– Agrav. când nu mănâncă. – Apetit nesăţios şi totuşi adesea slab. – Apetitul îi creşte
înainte sau după durerea de cap. – Apetitul creşte noaptea sau în timpul sarcinii.
Trebuie să se scoale pentru a mânca.
– Aversiune pentru activitatea sexuală.
Teama că va fi copleşit de viitor
Teama că va fi copleşit/strivit de viitor (sănătate, bani, relaţii, carieră) Æ le vede
reducându-se progresiv până la dispariţie.
Viitorul (sănătatea, resursle financiare, relaţiile, succesul) le vede efilându-se în
incertitudine Æ îi alterează imaginea de sine Æ imaginea de sine i se deteriorează Æ
pielea i se deteriorează Æ afecţiuni cutanate
Teamă pentru viitor Æ nu poate controla viitorul Æ tendinţă suicidară
anxietate legată de sănătate, situaţie materială, de viitor în general.
Anxietate şi disperare legate de viitor.
Pesimism. Gânduri şi tendinţe de sinucidere.
– Stări chinuitoare de profundă anxietate, care îl torturează şi îl fac să se zbată în
nelinişte.
– Nelinişte plină de anxietate noaptea (Ars).
– Disperare.
Frică de: Viitor.
Frică de: Boală (se teme pentru sănătatea sa). Cancer.
Îşi pierde speranţa că se va mai însănătoşi.
Chinuit şi disperat din caza bolilor de piele.
Teamă pentru bani
Frică de sărăcie.
Teamă pentru carieră Æ teamă de eşec
Frică de eşec.
Teamă pentru relaţii Æ teamă că va rămâne singur . Se simte părăsit şi izolat.

PIEPT– Palpitaţii, agrav. când stă întins pe partea stângă.

SIMPTOME COMBINATE – Depresie cu gânduri suicidare şi miros respingător. –
Foarte friguros şi boli acute frecvente.
CLINIC Abces. Acnee. Afte. Alergie. Anxietate. Astm. Bronşită. Cefalee. Colagenoze,
boli de ţesut conjunctiv. Depresie. Dermatită. Eczemă. Faringită. Fobii, tulburări fobice.
Furuncule. Infecţii ale tractului respirator superior. Insomnie. Otită medie. Psoriazis.
Răceli. Scabie. Sciatică. Ulcere cutanate.
COMPLEMENTAR Sulph.
COMPARAŢII Ars – Anxietate, teamă pentru sănătate, pentru viitor, frică de sărăcie,
gânduri suicidare, foarte friguros, miros respingător, eczemă etc. Sulph – Boli de piele cu
un prurit intens, apetit crescut, insomnie, anxietate. Nit-ac – Anxietate şi disperare,
friguros, boli de piele, veruci. Calc – Disperat că nu se va mai însănătoşi, anxietate pentru
viitor, teamă de sărăcie, boli frecvente. Mez. Petr. Phos. Hep. Carb-an.
 LYCOPODIUM CLAVATUM
Dr Dorin Dragos

Sentimentul de inferioritate în faţă exteriorului

Sentiment de inferioritate, pe încearcă să-l depăşească.
*- Probleme legate de subaprecierea propriei persoane şi de lipsa de încredere în
sine.– Anxietate legată de: sănătate, conflicte, carieră.
Frici, fobii: ipohondrie (teamă de boală, cancer, moarte, şi supravieţuire), singurătate,
mai ales noaptea, de fantome.
Propensiunea către subordonare, supunere, neîncredere, rutină, situaţii cunoscute, ca şi
afinitatea pentru afecţiuni colonice l-ar face un remediu util pentru persoane din zodia
Fecioarei, dar îi lipseşte scrupulozitatea, onestitate, conştiinciozitatea, responsabilitatea.
Se teme în confruntarea cu exteriorul Æ
Timditate, fobie socială (teamă de oameni), agorafobia (uneori, claustrofobie), teamă de
(a vorbi în) public (*- Trac, anxietate la intrarea pe scenă.): timid, introvertit, singuratic,
retras, reţinut, preferă preocupări solitare, intelectuale, cititul, vreun hobby sau
calculatoarele, confruntările le acceptă în jocuri pe calculator, dar nu în viaţa reală. –
Depresie.
Pare să îmbătrânească înainte de vreme, chiar şi copiii par mai în vârstă, au
comportament de adult (cuminte, rezervat, prudent): – Aspect: trăsături fine, riduri adânci
pe obraji şi pe frunte, alura anxioasă, calviţie, - Riduri adânci pe frunte şi pe obraji. *-
Păr grizonat (pe cap sau în barbă) dispus în fâşii sau în pete, mai ales pe partea dreaptă.
Habitusul exprimă slăbiciunea, lipsa de forţă: obez sau numai coapsele şi fesele
disproporţionat de mari, toracele şi braţele atrofiate (habitus Chvostek în ciroza hepatică,
cu mase musculare atrofiate).
Capul poate să fie disproporţionat de mare faţă de corp.
Se teme de confruntări, competiţii, luptă: Pe copil jocurile fizice dure îl înspăimântă sau
îl epuizează, neatrăgându-l în nici un fel.
Evită angajarea, implicarea în situaţii necunoscute/noi
Evită responsabilitatea, deşi îşi doreşte funcţii de şef pentru a-şi compensa complexul de
inferioritate
„laşitate”. Angajare, implicare. Pacientul Lyc se teme să se angajeze într-o relaţie pe
termen lung. Îi este teamă să-şi asume o responsabilitate, o îndatorire, un angajament, o
căsătorie. În aceeaşi arie intră şi teama de impotenţă. Pacientul funcţionează normal cu o
nouă parteneră, dar ulterior îşi pierde interesul iniţial, ajungând în cele din urmă la
impotenţă. Totodată însă el poate fi uşor excitat de o altă femeie. În cele din urmă îi va
spune că "pur şi simplu nu îi place de ea". Ba chiar încearcă să se convingă singur că nu a
iubit-o niciodată cu adevărat.
afecţiuni colonice, mai ales funcţionale (colon iritabil);
Indigestie după scoici, ceapă, varză etc. – Zgomote în abdomen.–– Abdomenul sensibil
la presiunea hainelor. – Scaunul este la început tare sau constipat, pentru ca apoi să devină
moale sau lichid.
palpitaţii:
Palpitaţii, agrav. seara în pat, când are indigestie sau când mănâncă peste măsură.
Cea mai puternică tendinţă este către subordonare, supunere. Este un intelectual, dar nu
are aptitudini de conducător Æ poziţie intermediară. Se lasă dominat de exterior, îndură,
suportă, înghite Æ afecţiuni hepatobiliare:
Hepatită acută sau cronică. – Colecistită cu dureri agrav. când mănâncă sau trage aer
adânc în piept.
Probleme de comunicare Æ afecţiuni respiratorii:
Astm; tuse uscată, cronică, cu senzaţie de gâdilitură. – Pneumonie.
Importanţă acordată imaginii în ochii celorlalţi Æ afecţiuni cutantate:
Crăpături la colţurile ochilor. – Erupţii pe pielea păroasă a capului sau retroauricular;
acnee; eczemă; psoriazis; herpes.
Eczemă. Psoriazis. Veruci. Tinea. *- Crăpături ale călcâielor.
Slăbiciunea musculaturii Æ– Hernie inghinală.
 Tiranic cu alţii, indulgent cu sine Æ se complace în diverse slăbiciuni: – Se trezeşte
noaptea de foame. – Dorinţe alimentare: *Dulciuri (mănâncă până când i se face rău).
Alcool. – Agrav. când sare peste / pierde o masă sau când ţine post.
. Acelaşi lucru este valabil şi în sfera sexuală, unde coboară adesea până la
promiscuitate, făcând avansuri oricărei femei virtual disponibile, chiar şi recepţionerei. şi
aceasta nu fiindcă ar avea cine ştie ce energie sexuală ci mai degrabă dintr-un interes
superficial pe care încearcă să şi-l satisfacă de câte ori poate.
amel. în aer liber (deşi poate să fie friguros).
Energie vitală redusă: – De obicei friguros, dar poate să fie şi călduros.
Încearcă să compenseze tiranizând pe cei care-i sunt subordonaţi/inferiori
ierarhic/profesional (şef faţă de subordonaţi), emoţional/afectiv (copil faţă de părinţi, un
partener faţă de celălalt), mental (profesor faţă de elevi) Æ falsă tendinţă emisivă Æ
afecţiuni pe partea dreaptă
Dualitate: este obraznic/arogant/dominator/tiranic cu cine poate (subordonaţi, cei care
îi sunt inferiori ca vârstă, poziţie, venituri, pe cei care sunt îngăduitori) şi este linguşitor,
supus, slugarnic faţă de cei care sunt deasupra lui sau sunt mai fermi: copii se
poartă/vorbeşte urât, tiranizează, face scene pe mamă/bunică/părinţi/prietenii mai mici ca
vârstă, dar se poartă frumos /ştie de frică tatălui/mamei/profesorilor/copiilor mai mari.
*- Mâna sau piciorul de o parte mult mai reci decât de partea cealaltă.
Prin aroganţă şi îngâmfare încearcă să compenseze lipsa de încredere în sine. Spre
deosebire de Sulph, este o veritabilă aroganţă, cu tendinţe agresive, dominatoare, tiranice –
nu este doar fanfaronadă şi lăudăroşenie. Încearcă permanent să-şi afirme personalitatea,
vrea să ajungă în vârful ierarhiei, dar nu din dorinţa de a face lucrurile să meargă bine sau
ca o manifestare a forţei interioară, ci pentru a-şi compensa slăbiciunea interioară Æ
afinitatea pentru digestive superioare:
are afinitate mai ales pentru esofag (se lasă cel mai mult dominat): Pirozis. Eructaţii
acide (Rob, Sulph).
mai puţin pentru stomac (se străduieşte să-şi câştige o poziţie în ierarhie), iar, când
afectează stomacul, este mai ales sub formă de dispepsie funcţională: Dureri de stomac
amel. când se freacă pe abdomen.
cel mai puţin pentru duoden (în general, pacientul cu ulcer duodenal este conştient de
propria valoare);
*- Probleme pe partea dreaptă, sau mergând de la dreapta la stângă.
Durere de cap, agrav. pe partea dreaptă,
Nevralgie facială dreaptă. – Otită medie dreaptă.
Faringită pe partea dreaptă sau începe pe dreapta, extinzându-se apoi şi pe stânga.
Litiază renală dreaptă.
Tumori sau chisturi ovariene drepte.
Pneumonie, mai ales pe partea dreaptă.
Ficatul şi colecistul sunt, ambele, pe partea dreaptă.
Herpes, mai ales pe partea dreaptă, extinzându-se în jos pe coapsă.
Podagră, mai ales pe partea dreaptă.
Doarme numai pe partea dreaptă.
ar vrea să se poată impune faţă de exterior, dar, la momentul confruntării propriu-zise
cu exteriorul, intervine sentimentul de inferioritate Æ nu face faţă exteriorului, are o
capacitate redusă de a digera exteriorul Æ pofta este mare, dar după câteva îmbucături este
sătul, nu poate înghiţi mai mult, nu poate prelucra mai mult în plan:
fizic, material, alimentar: *- Abdomen umflat şi destins, amel. eructaţie şi flatus,
agrav. chiar şi numai după ingestia unei cantităţi mici de hrană. – Saţietate precoce. –
Poftă de mâncare exagerată; imensă; pofta de mâncare creşte pe măsură ce mănâncă.
– Se trezeşte noaptea să mănânce. Bulimie.
social, relaţional, sexual: Promiscuitate sexuală, adulter. Frigiditatea este obişnuită la
femeile Lyc. *- Impotenţă, mai ales când este cu propria nevastă. Ejaculare prematură.
volitiv
afectiv: Aversiune pentru companie, totuşi îi este teamă să fie singur.
Copiii. sentiment lăuntric de slăbiciune şi de multe ori îi lipsesc de fapt rezistenţa şi
tăria normale la această vârstă. Trăsăturile sunt de obicei fine sau chiar delicate.
 MENTAL *- Plânge în urma unor evenimente sentimentale sau când i se
mulţumeşte. – Inversează literele şi cuvintele când citeşte sau scrie
GENERALITĂŢI *- Agrav. 4-8 p.m. sau 3-7 p.m., dimineaţa la trezire. – Amel.
seara sau la miezul nopţii.
CAP – Durere de cap agrav. 4-8 p.m., căldura patului. –– Obstrucţie nazală, agrav.
noaptea în pat; obstrucţie nazală la nou-născuţi. – Bătăi ale aripilor nasului în astm sau
în pneumonie. –*
GÂT –– Durere de gât, amel. băuturi calde, dar în unele cazuri amel. băuturi reci.
GASTROINTESTINAL – Dorinţe alimentare: Băuturi calde. – Aversiuni alimentare:
Scoici (stridii). *Băuturi reci sau mâncare rece.
UROGENITAL – Senzaţie de micţiune imperioasă dureroasă. –Urină cu sediment
roşiatic. – Enuresis. – Prostatită. Adenom de prostată. –
MUSCULOSCHELETAL – Durere de spate amel. când urinează. – Torticolis (Lachn,
Caust, Nux-v, Strych, Rhus-t). – Sciatică, agrav. când stă pe partea dureroasă, amel. când
merge. – Durere de şold, agrav. când începe să meargă, dar amel. la mişcare. –– Îşi
dezveleşte picioarele în pat. –– Miros respingător al picioarelor.
SOMN– Se trezeşte ca după o sperietură. – Dimineaţa se trezeşte complet neodihnit.
CLINIC Accident vascular cerebral. Alergie. Amigdalită. Anxietate. Artrită. Astm.
Bronşiolită. Bronşită. Bulimie. Cancer. Cefalee. Chist ovarian. Ciroză. Cistită. Colagenoze
(boli de ţesut conjunctiv). Colecistită. Colică. Colită. Colon iritabil, sindrom de. Crohn,
boală. Depresie. Dezvoltare întârziată. Diabet. Eczemă. Ejaculare precoce. Faringită.
Fibrom uterin. Gută. Hepatită. Hernie. Herpes. Hipertensiune arterială. Impotenţă. Infecţii
ale tractului urinar. Litiază renală. Lupus eritematos sistemic. Migrenă. Nevralgie.
Oboseală cronică, sindrom de. Otită medie. Pielonefrită cronică. Pneumonie. Sarcoidoză.
Sclerodermie. Sinuzită. Tinea. Ulcer peptic. Uretrită. Vaginită. Veruci.
STĂRI ACUTE:
- Faringită, adesea pe partea dreaptă sau începe pe partea dreaptă şi se extinde spre
stânga, amel. la băuturi atât calde cât şi reci.
- Amigdalită.
- Pneumonie, dispnee intensă, prostraţie, spută spumoasă, pieptul plin de raluri groase,
utilizează muşchii respiratori accesori, bătăi ale aripilor nasului, fruntea ridată.
- Colecistită.
- Litiază renală cu colică renală, mai ales pe partea dreaptă, uneori cu sediment roşu în
urină.
COMPLEMENTARE
Puls. Lach. Nat-m. Sulph. Sep. Iod. Chel.
COMPARAŢII Thuj – Se subapreciază singur, agrav. ceapă, friguros, eczemă, herpes,
picioare cu miros respingător.
Ars – Anxietate, friguros, sete, bea în înghiţituri mici, dorinţă de băuturi calde, are
nevoie de companie, probleme pe partea dreaptă, astm.
Arg-n – îi plac dulciurile, abdomen destins, plin de gaze, eructaţii, anxios,
claustrofobie, amel. aer liber.
Sulph – Anxios şi intelectual, îi plac dulciurile, extravertit şi arogant, agrav. când nu
mănâncă, picioarele cu miros respingător, îşi dezveleşte picioarele, agrav. când nu
mănâncă, probleme gastrointestinale.
Mag-m – Probleme hepatice şi gastrointestinale, agrav. dimineaţa, somn neodihnitor.
Med. Carb-v. Graph. Nat-m. Nit-ac.
CHINA OFFICINALIS
Dr Dorin Dragos

Teama de este proiectarea imaginativă a propriei

confruntarea cu compensată prin persoane într-o lumină favorabilă.
realitatea
Æ
oscilaţia între stări de spirit contradictorii
sensibilă, introvertită, susceptibilă, sentimente de o mare intensitate (Nat-m)
investeşte foarte mult în fiecare gest/eveniment Æ
uşor de lezat/ofensat (Nux-v);
pierde fluidele vitale Æ *- Agrav. de pierderea de fluide; epuizare;
(sub formă de hemoragie, diaree, lactaţie, scurgeri purulente, etc.).
diaree acută (agrav. de peşte, fructe, lapte); periodică; cronică;
hemoragii: epistaxis; hematemeză; leucoree sanguinolentă; meno/metroragie cu sânge
închis la culoare; cefalee agrav. de hemoragie Æ anemie, paloare;
transpiraţii: transpiraţii nocturne; transpiraţie rece pe faţă, mai ales în jurul nasului şi a
buzei superioare (şi ca semn de colaps);
scurgeri purulente de la nivelul unor furuncule;
debilitate, oboseală, slăbiciune, colaps; anemie, paloare;
Teama de confruntarea cu realitatea
teama de confruntarea cu realitatea concretă, rugoasă, brutală, cu provocările ei
veritabile/concrete:
patologie colonică (mai ales funcţională): *- Abdomenul balonat, destins, plin de
gaze dar nu este amel. de eliminarea gazelor (sub formă de flatus sau de eructaţie).
Zgomote hidroaerice, borborisme, eructaţii, flatus. – Colopatie. – Crampe abdominale
amel. dacă se apleacă în faţă, agrav. când are frison.; – Tulburări de digestie după fructe,
lapte, grăsime, bere.
afectat de autoritate Æ patologie gastrică: gastrită; Anorexie. Îi lipseşte pofta de
mâncare însă îi revine după prima îmbucătură; – Îi plac alimentele uşor de digerat
(dulciurile) şi gustoase [sarea (dorinţa de profunzime), condimentele (nevoia de stimulare
a puterii digestive)]. – Nu îi plac mâncărurile greu de digerat (grăsimile, untul), care-i
agravează simptomele colonice (fructele), calde.
suportă, îndură, fără să riposteze Æ patologie hepato-biliară: – Colecistopatii. Colică
biliară. – Hepatită sau ciroză hepatică. Hepatomegalie. – Splenomegalie.
Frică de animale, chiar de *animale domestice. Frică de câini.
trăieşte confruntările în vis/imaginaţie: vise extravagante în care săvârşeşte isprăvi
grozave şi iese triumfător; *- Insomnie din cauza unor gânduri excitante şi a unor
fantezii eroice; – Foame exagerată noaptea, obligându-l să se ridice din pat şi să mănânce.
mai ales pentru maladii ale tractului intestinal
Abdomenul balonat, destins, plin de gaze dar nu este amel. de eliminarea gazelor
(sub formă de flatus sau de eructaţie).
Zgomote hidroaerice, borborisme, eructaţii, flatus. – Diaree agrav. de peşte, fructe,
lapte. Colită. – Diaree periodică. Diaree cronică. – Crampe abdominale amel. dacă se
îndoaie din mijloc (dacă se apleacă în faţă), agrav. când are frison.
Tulburări de digestie după fructe, lapte, grăsime, bere.
Nu îi plac fructele.
Teama de confruntarea cu realitatea îl face hipersensibil la stimulii din exterior,
reacţionând excesiv la agresiuni minore /stimuli minori:
foarte sensibil (aminteşte de Natrum Muriaticum) şi susceptibil, se simt lezat, ofensat de
orice (ducându-ne cu gândul la Nux Vomica),
Persoană iritabilă, sensibilă, care se ofensează uşor.
Sensibili la stimuli, mai ales la zgomote.
Adolescent foarte sensibil, susceptibil, care se simte lezat de orice fleac,
Frică de animale, chiar de *animale domestice. Frică de câini.
Agrav. la curent de aer.
Nu suportă atingerea, mai ales atingerea uşoară.
Agrav. pe ceaţă, vreme umedă şi rece, toamna.
 Agrav. la atingere dar amel. la presiune puternică (atât simptomele locale cât şi în
general).
Sensibilitate a pielii capului; nu suportă să fie atins nici măcar pe păr (Sel). – Nevralgie
facială sau ciliară. – Sensibilitate la mirosuri.
Insomnie, somnul îi este tulburat de cele mai mici zgomote.
Pielea sensibilă sau dureroasă la atingere când are febră. – Dureri musculare şi
articulare agrav. de atingere.
hipersensibilitate; hiperexcitabilitate:
sensibilitate a pielii capului; nu suportă să fie atins nici măcar pe păr (Sel);
nevralgie facială sau ciliară;
sensibili la stimuli, mai ales la zgomote; sensibilitate la mirosuri;
insomnie, somnul îi este tulburat de cele mai mici zgomote;
fire poetică, artistică;
capricioasă, schimbătoare, cu toane, sarcastică;
idealistă (psihologie de adolescentă), doreşte intensitate şi profunzime:
nopţi nedormite; imaginaţia (fantezii nocturne), visează un viitor eroic, măreţ;
Agrav. la atingere dar amel. la presiune puternică (atât simptomele locale cât şi în
general). – Nu suportă atingerea, mai ales atingerea uşoară.
Cefalee amel. la apăsarea puternică;
Se simte slab, vulnerabil, expus în faţă exteriorului, riscând să se dispeze în exterior
*- Agrav. de / tulburări declanşate de pierderea de fluide (sub formă de hemoragie,
diaree, lactaţie, scurgeri purulente, etc.).
poate pierde lichide şi sub forma transpiraţiei
Reacţia este periodică
reacţia resursele revine
reacţie pierde
Æ Æ epuizare Æ vitală Æ vitale se Æ reacţia
intensă: energie
diminuează refac intensă
Æ
oscilaţie, periodicitate, fire capricioasă, schimbătoare

risipă de energie:
Reacţie intensă
intelectuală: fantezii, imaginaţie Æ creativitate artistică;
(investeşte/cheltuieşte
emoţională: irascibilitate;
foarte mult energetic
vitală: pierdere de lichide vitale;
şi emoţional)
Æ
epuizarea resurselor vitale depresie, tendinţa de a se închide în el),
Æ
reacţia diminuează

Periodicitate
*- Periodicitate, mai ales la fiecare două zile sau la fiecare şapte zile. *- Febră
periodică, malarie sau antecedente heredocolaterale de malarie. Febre periodice. –
Febră hectică (cu oscilaţii foarte mari). Cefalee periodică, în fiecare zi, la două sau la şapte
zile;
Oscilaţia între stări de spirit contradictorii (inclusiv de la zi la noapte)
Schimbări frecvente de dispoziţie, stare de spirit oscilantă.
Capricios, schimbător, cu toane.
hiperexcitabilitate, “eretism nervos” Æ nopţi nedormite în care imaginaţia îi brodează
scenarii fantasmagorice, împănate de fapte eroice şi de planuri măreţe de viitor. A doua zi
însă, când se trezeşte, se simte jenat de aceste fantezii nocturne.
La agresiunea exteriorului reacţionează prin
Inflamaţie Æ febră, frisoane Æ transpiraţie
Sarcastic, dar şi idealist
– Transpiraţii nocturne. – Transpiraţie rece pe faţă, mai ales în jurul nasului şi a buzei
superioare.
– Frisoane (care îl fac să tremure din tot corpul) alternând cu senzaţie de căldură.
Tendinţa de a se proteja Æ se închide în el
 Introvertit, posomorât, prost dispus, posac, ursuz.
Dureri intense
– Cefalee, migrene, nevralgii.– Sciatică. – Dismenoree severă.
Se simte lezat de exterior Æ tendinţa la hemoragie
– Leucoree sanguinolentă. – Metroragie cu sânge închis la culoare. – Epistaxis. –
Hematemeză.
Slăbiciune
Anemie. – Debilitate, oboseală, slăbiciune, colaps, paloare. Æ – Amenoree (anumite
cazuri).
– Paloare a membrelor inferioare asociată cu edem care lasă godeu la apăsare la
extremităţi. – O mână rece şi cealaltă caldă (Chel, Lyc).
Fire sensibilă
Îi place mâncarea bună la gust: Îi plac: dulciurile, sarea, condimentele.
Se simte slab în faţă exteriorului Æ
se lasă reprimat de exterior, înghite, îndură Æ
hepatopatii (hepatită sau ciroză hepatică. hepatomegalie. – splenomegalie),
colecistopatii (colică biliară);
gust amar în gură; mâncarea sau tutunul au gust amar;
nu-şi exprimă gândurile şi sentimentele, nu se deschide spre cunoaşterea exteriorului Æ
afecţiuni respiratorii:
astm (crize de astm toamna), pneumonie, bronşită;
tuse agravată când râde, când stă întinsă pe spate având capul mai jos decât trunchiul;
vrea să compenseaze prin tendinţa de a se afirma:
afecţiuni gastrice/dispeptice: *- Gastrită. Anorexie. Îi lipseşte pofta de mâncare însă îi
revine după prima îmbucătură. – Foame exagerată noaptea, obligându-l să se ridice din pat
şi să mănânce. Nu poate digera alimente grele: grăsimile, untul
nu este capabil să se afirme în cursul zilei (în confruntarea cu realitatea concretă) Æ se
afirmă noaptea prin visuri, fantezii:
Seara şi noaptea se lasă purtat de vise extravagante în care el săvârşeşte tot felul de
isprăvi grozave din care el iese permanent triumfător. *- Insomnie din cauza unor
gânduri excitante şi a unor fantezii eroice.
Se frământă
CAP – Cefalee amel. la apăsarea puternică; agrav. de hemoragie, când stă întins pe
spate; amel. când se ridică în picioare; cefalee asociată cu probleme biliare sau hepatice;
cefalee însoţită de tinnitus. – Îşi simte creierul plutind liber în interiorul craniului şi
izbindu-se de pereţii acestuia–
imaginaţie
Face greşeli când vorbeşte şi când scrie. – Fire poetică, artistică.

sentimente de o mare intensitate. Această persoană idealistă şi atât

şi, într-o mai mică măsură, în afecţiuni ale capului şi extremităţilor (probleme ale
sistemului muscular şi osos).
GASTROINTESTINAL–––– Nu îi plac: mâncărurile calde.
GENITAL– Tremură în timpul menstruaţiei.
CLINIC: Anemie. Artrită. Astm. Cefalee. Colecistită. Colon (boli inflamatorii ale
colonului). Diaree. Febră. Gastrită. Gripă. Hepatită. Insomnie. Malarie. Mialgie. Migrenă.
Nevralgie. Oboseală cronică, sindrom de. Sciatică. Splenomegalie. Tuse. Ulcere peptice.
Vaginită.
COMPLEMENTARE Ferr.
COMPARAŢII Nux-v – Iritabil, hipersensibil, se ofensează imediat, simptome
digestive, friguros, nevralgii, agrav. de curentul de aer.
Nat-m – Febră, migrenă, sensibilitate excesivă, insomnie, aversiune pentru grăsimi.
Lyc. Ign. Ars. Chin-s. Chin-ars. Carb-v.
__

CHELIDONIUM MAJUS
Dr Dorin Dragos
 Remediu mai ales hepatobiliar [colecistopatii (colecistită, litiază biliară),
hepatopatii (hepatită, ciroză), icter] Æ prin extensie: remediu pentru afecţiuni cu
lateralitate dreaptă (migrenă, nevralgie, pneumonie), mai ales dacă au
manifestări amintind de/asociate cu afecţiuni hepatobiliare [durere în hipocondrul drept cu
iradiere în sapte (în scapulă sau subscapular pe dreapta), greaţă/vărsături, icter].
Remuşcări (probabil, legate mai ales de serviciu/datorie)
■Delusions - soldiers - being a soldier - night (simptom la care este remediu unic;
celelalte simptome la care este remediu unic sunt irelevante/nespecifice); ■Anxiety -
conscience; anxiety of / - business; about; ■Remorse; ■Restlessness - conscience, of;
■Delusions - crime - committed a crime; he had / criminal, he is a / sinned; one has -
unpardonable sin; he had committed the; ■Delusions - criminals, about;
Anxietatea legată de felul în care apare în faţă unei instanţe superioare/ semenilor Æ
propensiunea pentru faţă – nevralgie facială.
Nevralgie facială dreaptă (mai ales supraorbitală).– iradiind spre dinţi sau spre
ochi. *- mai ales când se asociază cu probleme hepatice. – Amorţeală la faţă, mai ales pe
dreapta.
Junghi (imbold care îl împinge de) la spate pe partea dreaptă Æ
Remuşcările legate de ceea ce ar fi trebuit să facă (atitudine activă/emisivă Æ
lateralitate dreaptă) – le resimte ca pe un imbold/junghi care îl împinge de la spate pe
partea dreaptă Æ
Durere abdominală cu iradiere în spate sau *spre regiunea scapulară dreaptă;
amel. când stă pe partea stângă cu picioarele îndoite, strânse la piept; amel. când
mănâncă (Graph);
Durere în hipocondrul drept: de origine hepatică sau biliară.
Pneumonie pe dreapta, cu dureri care iradiază în spate, tuse cu senzaţie de durere,
hemoptizie.
Nevralgie intercostală pe partea dreaptă, agrav. de mişcare.
Durere scapulară sau în umăr pe dreapta (mai rar pe stânga).
În general (dar mai puţin specific), dureri pe partea dreaptă:
Simptome pe partea dreaptă a corpului (lateralitate dreaptă).
Dureri articulare (artralgii) mai ales pe partea dreaptă.
Nevralgie facială pe dreapta.
Ideea de galben:
Limba cu depozit gălbui, adesea având pe margine amprentele dinţilor.
Icter. Icter neonatal.
Digestie perturbată:
Indigestie după ce mănâncă grăsimi. – Indigestie, greaţă, eructaţii, flatulenţă.
durerile de cap sau pneumoniile sunt adesea însoţite de eructaţii sau indigestie.
Agravare la rece şi/sau ameliorare la căldură/ingestie de lichide calde
Friguros, agravare la rece sau la schimbarea vremii. – Senzaţie de răceală în vârful
degetelor.
durere care se extinde în partea opusă a abdomenului; amel. de căldură, băuturi calde
sau lapte cald; amel. de scaun. – Vomită tot cu excepţia băuturilor calde. Dorinţe
alimentare: Băuturi calde.
pneumonie cu dorinţă de băuturi calde,
Îşi compensează remuşcările prin preocuparea pentru religie
■Despair - religious despair of salvation; ■Religious affections - too occupied with
religion; ■Doubtful - salvation; of; ■Anxiety - salvation, about;
Remuşcări Æ frământări Æ dureri de cap
■Brooding; ■Thoughts – persistent; ■Delusions - head - whirling in head
Cefalee pe partea dreaptă
Tristeţe, nefericire Æ tendinţe suicidare:
■Sadness; ■Unfortunate, feels; ■Weeping … / - night / - night - sleep, in / - carried,
when / - despair, from / - headache, with; ■Death - desires; ■Suicidal disposition;
Mânios, irascibil, nemulţumit, certăreţ, se ofensează uşor
 ■Anger / trifles; at / violent / causeless; ■Discontented / everything, with /
surroundings, with; ■Offended, easily; ■Irritability / afternoon / trifles, from / waking, on;
■Quarrelsome; ■Rage, fury;
Morocănos
■Morose / afternoon / causeless / trifles, about / waking, on; ■Sulky; ■Conversation -
aversion to
Dictatorial, dominator;
Încăpăţânat Æ ceafa dureroasă, înţepenită
■Obstinate, headstrong
Gâtul înţepenit, dureros, mai ales pe partea dreaptă.
Senzaţie de răceală, mai ales la nivel occipital.
Lene, evită efortul mental
■Laziness / morning / afternoon / afternoon - 14 h / eating, after / physical / sleepiness,
with / - dinner, after; ■Sitting - inclination to sit; ■Tranquillity, serenity, calmness;
■Indifference, apathy; ■Mental exertion - aversion to
Pesimism legat de sănătate
■Delusions - die - about to die; one was; ■Death - presentiment of; ■Delusions - sick -
being / body - brittle, is / health, he has ruined his / disease - incurable disease; he has an;
■Death - thoughts of; ■Fear - death, of / - death, of – night / - health - ruined, that she has /
- pneumonia - of pneumonia; fear; ■Thoughts - disease, of;
Alcoolism
■Alcoholism;
Delir, stupoare, inconştienţă, alterarea facultăţilor mentale, nebunie
legate sau nu de o patologie specifică: icter, pneumonie – care ar putea fi expresia
encefalopatiei fie hepatice, fie alcoolice, fi septice/febrile (într-o pneumonie, de exemplu)
■Stupor - delirium, after / - jaundice, in / - pneumonia, in; ■Unconsciousness -
jaundice, in; ■Delirium … / - night / - picking at nose or lips, with; ■Insanity, madness;
■Confusion of mind / - night / - night - waking, on / morning / morning - rising - after /
morning - rising - when / afternoon / sleep - after - siesta / waking, on; ■Delirium - quiet /
fever - during / muttering / raging / waking, on; ■Unconsciousness … / - delirium, after / -
pneumonia, in / - morning / - morning - waking, on / - night / - apoplexy, in / - rubbing
soles of feet amel. / - transient / - vertigo, during / - waking - on; ■Delusions - insane -
become insane; he/she will; ■Fear - insanity; ■Memory - weakness of memory - do; for
what was about to; ■Delusions - think - cannot think; she; ■Senses - vanishing of;
■Thoughts - vanishing of; ■Dullness / morning - bed, in / condition, could not think of her
/ eating, after / headache, with / waking, on; ■Forgetful; ■Imbecility; ■Absentminded;
■Memory - weakness of memory / - business, for / - done; for what he just has; ■Mental
exertion - agg. - impossible; ■Concentration - difficult; ■Indifference, apathy - sleepiness,
with; ■Senses - dull, blunted;
Excitaţie, agitaţie, veselie
■Excitement; ■Restlessness … / - day and night / - night / - anxious / - bed - tossing
about in / - internal; ■Cheerful - evening; ■Exhilaration; ■Mirth - evening; ■Starting,
startled / startled - noon / startled - noise, from / startled - sleep - during / startled - sleep -
from / startled - sleepiness with;
GENERALITĂŢI– Agrav. la 4 a.m. sau la 2-4 p.m.– Amel. după masa de prânz. –
Agrav. la mişcare.
GASTROINTESTINAL – Dorinţe alimentare: Brânză. Lapte. – Aversiuni alimentare:
Brânză. Spanac.
CLINIC: Bursită. Cancer (tumori maligne). Gastrită.
COMPLEMENTARE Lyc.
COMPARAŢII Lyc – Simptome pe partea dreaptă, probleme biliare şi hepatice,
pneumonie, o mână rece (şi cealaltă caldă), eructaţii, cefalee. Bry – Agrav. la mişcare, îi
place laptele cald, pneumonie, nevralgie. Chin. Sang. Sulph.