Îngrijirea copilului sănătos 1.

Îngrijirea nou-născutului Date anamnestice

În condiţii normale nou-născutul trebuie preluat de medic din primele 24 de ore de la externare,sau cat mai aproape de momentul externării din maternitate. La prima vizita, medicul de familie va fi informat de modul cum a decurs naşterea şi evoluţia în maternitate atît verbal de către mamă cît şi prin parcurgerea epicrizei de la externare. Această fişă a nou-născutului va cuprinde istoricul prenatal, naşterea, perioada postnatală precoce, vîrsta gestaţională, scorul Apgar, datele antropometrice(greutate,talie,perimetre),screeningul senzorial,datele examenului fizic,icter fiziologic, incidente în evoluţia postnatală, vaccinări(hepatită B, BCG).De asemenea se va consemna în fişa nounăscutului existenţa unor malformaţii(inclusiv luxaţia congenitală de şold). La externarea din maternitate nou-născutul va primi recomandări cu privire la profilaxia rahitismului şi schema de vaccinare ulterioară. Examenul medical va fi precedat de o scurtă informare privind naşterea şi evoluţia postnatală şi se vor cere cîteva date în legatură cu mama : dificultaţi de alăptare la sîn,posibilităţi de îngrijire, condiţii de locuit, etc.

Examenul clinic Tegumente şi mucoase

icter,cianoză,descuamatie; echimoze,hematoame; nevi pigmentări,hemangioame; leziuni cutanate,vezicule, pustule,eritem aspectul bontului, plagii ombilicale

Mucoase
- stomatita candidozică sau eritematoasă; - sîngerări gingivale - leziuni faringiene postinstrumentare

Ţesut celular adipos

- abundent la macrosomi - diminuat la prematuri - absent la dismaturi

Sistem muscular
hipertonia musculaturii flexoare hipotonie spasticitate mişcări asimetrice integritate deformări articulare asimetrie de segmente osoase fracturi-claviculă, craniu, membre mobilitate articulară deformari osoase- torace, membre malformaţii : şold, craniu(macro, microcefalie) rahischizis fontanela anterioară: dimensiuni dehiscenta suturilor, hiperostoza suturilor dimensiuni, simetrie ampliatii toracice sonoritate murmur vezicular:prezent, absent parcelar(zone atelectatice) ritm respirator:frecventa 30-40/minut, usor neregulat caracterul şi intensitatea zgomotelor cardiace frecvenţa cardiacă(normal 120/minut) prezenţa unor sufluri cardiace prezenţa pulsului la arterele femurale(lipsa lui in coarctaţie de aorta) prezenţa cianozei (generalizate, a extremitaţilor, periorale) malformaţii bucale- palatoschizis tulburări de deglutiţie apetit, scaune, vărsături distensie abdominală hepato/splenomegalie hernie inghinală, ombilicală

Sistem osteo-articular

Aparat respirator

Aparat cardiovascular

Aparat digestiv

Aparat urogenital
- micţiuni, flux urinar, diureză - urini hipo/hipercrome, hematurie
2

- malformaţii genitale:hipertrofie de clitoris, ambiguitate sexuală - ectopie testiculară

Sistem nervos
tonus/reactivitate reflexe arhaice motilitate, reflectivitate miscări anormale crize de apnee si cianoză tulburari de supt/deglutiţie ritm somn/veghe ţipat particular

Organe de simţ Aparat ocular – strabism, nistagmus,asimetrii pupilare

Cataractă Microoftalmie Exoftalmie Ptoza palpebrala Secreţii conjunctivale Aparat auditiv - malformaţii pavilionare Tuberculi pretragieni Atrezie coanală Malformatii ale piramidei nazale Auz

Aspecte generale
- dismorfie - malformaţii majore/minore - sindrom malformativ complex

Recomandări : Importanţa alimentaţiei la sîn

Pentru a se evita riscul ca un nou-nascut să nu fie alimentat la sîn este nevoie de o educaţie sanitară precoce şi intensă efectuată de medicul de familie.În acest sens sunt importante cîteva măsuri: -explicarea si promovarea alimentaţiei la sîn încă din perioada prenatală; -mama trebuie să considere acest act natural şi perfect realizabil; -medicul de familie şi sora de ocrotire trebuie să ajute mama în a deprinde cît mai corect tehnica alăptării la sîn;

-se va explica mamei superioritatea laptelui uman în raport cu formulele de lapte artificial şi laptele de vacă; -nu se vor exagera eventualele ‘”eşecuri” de început ale alăptării,mama fiind ajutată şi sprijinită în vederea depăşirii acestora; -nu se va oferi”gratuit” lapte praf mamei pentru a nu fi tentata să-l administreze copilului.

Tehnica alimentaţiei Tehnica alimentaţiei la sîn

a. pregătirea pentru alimentaţie b. precocitatea punerii la sîn din primele ore c. tehnica alternanţei sînilor d. durata suptului : - este in medie de 20 minute - în primele zile este de 10 minute e. ritmul suptului: - un orar elastic este de 3-4 ore cu o pauză de 7 ore în cursul nopţii(7-8 mese pe zi) f. cantitatea de lapte : 60-70ml/masă la 200ml/masă g. recomandări la sfîrşitul suptului h. cantitatea laptelui pe 24 ore: nevoile de lapte cresc proporţional cu vîrsta : <2 săptamîni: 60-90ml/supt - 3 săptămîni- 2 luni –120-150 ml/masă - 2-3 luni : 150-170ml/masă - >3-4 luni : 180-200 ml/masă i. modalitaţi de apreciere a suficienţei suptului: - comportamentul sugarului după supt - aspectul curbei ponderale - proba suptului(este combătută) - numărul micţiunilor(> 5-6 ori pe zi) j.Durata alimentaţiei naturale este de minim 6 luni şi se poate prelungi pînă la 2 ani.

Tehnica alimentaţiei artificiale

Administrarea cu biberonul sau linguriţa – sterilizate prin fierbere Sunt necesare : - 8-10 biberoane - 10 tetine(cauciuc, material plastic, silicon) - un vas emailat

- 3 căni emailate pentru păstrarea lingurilor şi prepararea diluţiilor - o pîlnie - o perie pentru spălarea biberonelor - 2-3 linguriţe - tifon steril Tetinele noi sunt frecate cu sare şi fierte pentru dispariţia mirosului de cauciuc.Sunt perforate cu un ac înrosit în 2-3 puncte – asigurîndu-se un debit de 20 de picături/min(“picătură cu picătură”). Laptele trebuie administrat călduţ la temperatura de 38º. Biberonul se va ţine în poziţie înclinată ca tetina să fie plină tot timpul. Poziţia în timpul suptului a sugarului să fie oblică. Durata mesei –10-15 minute.

Igiena tegumentelor şi mucoaselor

Se va explica mamei importanţa păstrării în condiţii de igiena şi curăţenie maximă a nou-nascutului.Dat fiind particularitaţile tegumentelor la nou-nascut legate de lipsa stratului cornos, lipsa Ph-ului acid,lipsa florei saprofite, deficienţa de apărare imunitara locală,riscul infecţiilor cu poartă de intrare cutanată este foarte mare.În acest sens se va explica mamei importanţa spălatului pe mîini ori de cîte ori manevrează copilul; - necesitatea toaletei locale cu apă fiartă şi răcită şi tampoane sterile la nivelul plicilor cutanate şi regiunii inghinogenitale - toaleta mucoaselor:bucale, oculare, genitale - îngrijirea bontului şi plagii ombilicale cu apă sterilă, alcool alb 70º şi tampoane sterile; - baie generală,efectuată zilnic de preferinţa la aceeiaşi oră – se va insista asupra igienei cadiţei de baie testată cu termometrul(38º) sau prin metoda tradiţională “cu cotul” ; - importanţa masajului la baie(înainte sau după baie) cu ulei cu vitamina F sau ulei fiert şi răcit - toaleta nazală cu ser fiziologic- preferabil înainte de supt pentru a-i asigura un comfort de respiraţie în timpul suptului şi a prevenirii aerofagiei si aerocoliei.

Tehnica înfaşatului
În acest sens se recomandă îmbrăcăminte lejeră, absorbabilă din bumbac, folosirea pamperşilor pe timpul nopţii, iar în cursul zilei intermitent pentru a nu se ajunge la o iritaţie şi eritem inginogenital.

Patul copilului
- să fie prevăzut cu saltea “respirabilă” din iarbă de mare; - plasarea lui să fie într-o zonă “neutră” a camerei din punct de vedere termic; - nu se va folosi perna pentru cap.

Igiena mediului ambiant

- camera să fie curată şi plasată în partea însorită a locuinţei - temperatura din camera să fie între 20-22º cu 2º mai mult (24º) la baie; - umiditatea aerului la un grad de umiditate de 50-60% folosind aparate speciale sau vase cu apă; - aerisirea camerei de 3-4 ori pe zi; - monitorizarea temperaturii camerei(eventual şi a umiditaţii) folosind termometre de cameră; - evitarea “vicierii aerului” din camera de către persoane straine sau supraaglomerare; - camera copilului să aibă pardoseală uşor de întretinut(gresie, linoleum, etc).

Baile de aer
- nou-nascutul va fi scos zilnic în aer liber după primele 2-3 săptămîni iniţial 10-15 minute şi ulterior se va creşte progresiv la 3-4 ore de 1-2 ori pe zi.

Alte sfaturi primite de mama

- explicarea ritmului somn veghe; - explicarea colicilor sugarului şi a modului cum acestea pot fi tratate; - recunoaşterea primelor semne care pot anunţa o boala(refuzul alimentaţiei, pertubarea ritmului somn/veghe, modificarea comportamentului copilului, etc); - se va învaţa mama cum să trateze iniţial o stare febrilă pînă la venirea medicului; - se va explica mamei importanţa vaccinarii copilului, a profilaxiei rahitismului şi anemiei feriprive; - informarea mamei privind alimentele pe care nu le poate lua in timpul alaptării; - evitarea fumatului, alcoolului, condimentelor sau a altor alimente care modifica gustul laptelui.

Dificultăţi şi incidente în timpul alimentaţiei

a.Diminuarea reflexului de supt şi eficienţei suptului - la prematuri, encefalopat - malformaţii ale gurii si cavitaţii bucale - malformaţii viscerale grave Se recomandă : - alimentaţia prin gavaj sau cu linguriţa cu lapte de mamă muls b.Obstrucţia nazală: - rinite, adenoidite Se recomandă: - aspiraţia secreţiilor nazale cu o pară de cauciuc, urmată de instilarea de ser fiziologic- cîteva picături c. Regurgitaţiile şi vărsăturile: - eructaţie- eliminarea aerului din stomac datorat aerofagiei - regurgitaţie – eliminarea aerului însoţit de mici cantiţăti de lapte - vărsătura – eliminarea de lapte“modificat” în cantitate mai mare la un interval de timp după supt. Se recomandă : respectarea unei tehnici de alaptare corecte. d. Colicile abdominale - Atenţie! Colici + vărsături – învaginaţie intestinală - Nu se cunosc cu certitudine cauzele apariţiei colicilor - Debutul este în primele 15 zile de viaţă şi durează 2-3 luni - Clinic: agitaţie paroxistică (îşi frecă picioarele) apărute după supt şi durează 5 – 20 minute după care dispar brusc. - Cauze posibile : - supra alimentaţia, subalimentaţia sugarului - aerofagia, aerocolia - factori constituţionali – caracterul mai “dramatic”al colicilor la uni sugari – hipertonie vagala - factori materni : - mama cu un grad superior de inteligenţă, mame optimiste, stabile « feminine » - consumul de lapte de vacă Tratament : - tehnica alimentară corectă cu favorizarea eliminării aerului înghitit; - masarea abdomenului; - comprese calde pe abdomen-uscate - administrarea unor medicamente anticolinergice şi mai rar
7

medicaţie sedativă - aerisirea camerei copilului e. Diareea post prandială: - survine la sugarul alimentat natural în primele 3-4 luni de viaţă - scaunele sunt semilichide , verzi, explozive, uneori cu mucus, însoţite de colici Recomandări: - respectarea ritmului şi cantităţi de lapte necesar; - supravegherea stării generale şi aspectului curbei ponderale care este normală. f.Constipaţia: - apare mai rar la sugarul alimentat natural; - administrarea unui supozitor de glicerină dacă sugarul nu a avut scaun 1-2 zile; Atenţie la constipaţie prin subalimentare – curba ponderală nesatisfacatoare !

Alimentaţia sugarului prematur la domiciliu

La prematuri alimentaţia ridică unele probleme concordante cu gradul prematurităţii. Se recomandă continuarea alimentaţiei la domiciliu cu acelaşi preparat din maternitate sub directa supraveghere a medicului şi a asistentei .Alimentul ideal recomandat este laptele de mamă – iniţial muls.Se va administra imediat şi nu se va fierbe.Ulterior se va încerca punerea la sîn pentru cîteva minute. După 1-3 săptămîni majoritatea prematurilor se obişnuiesc cu alimentaţia la sîn(>250gr). Numărul de mese poate fi de 8-10/zi, iar cantitatea de lapte poate ajunge la 180-200ml/kg/zi. Dacă circumstanţele impun alimentaţia artificială a prematurului se va folosi un preparat de lapte adaptat sau semiadaptat cum ar fi : Milumil, Preaptamil, Humana). Se va acorda o atenţie deosebită pentru suplimentare cu fier, vit.C, calciu, vit.D.

Alimentaţia mamei care alaptează

Aport alimentar echilibrat în principii nutritive,cît mai variată pentru aportul tuturor factorilor nutritivi. Pregătirea alimentelor să fie căt mai simplă :carne şi legume fierte; salate, fructe.
8

Se va evita excesul de dulciuri, alimente picante, grăsimi, prăjeli,excesul de sare, ciocolată, cafea, fumatul. Nu se vor consuma alimente ce modifică gustul laptelui: muştar, usturoi. Nu se poate alăpta în condiţiile unei diete de slăbire! Excesul de proteine nu creşte secreţia lactată!Excesul de grăsimi poate reduce secreţia lactată! Excesul de lichide poate scădea secreţia lactată prin intervenţia hormonului antidiuretic.Cantitatea de lichide la mama care alaptează este autoreglată prin senzaţia proprie de sete, berea şi ceaiul nu stimulează secreţia lactată!

Examenele periodice ale nou-nascutului şi sugarului

După prima vizită a medicului, copilul sănătos este încadrat într-un program de urmărire sistematică bazat pe examene de bilanţ periodice. Examene de bilanţ la copil În perioada de nou-născut În perioada de sugar În perioada 1-4 ani În perioada 5-10 ani În perioada 11-18 ani Săptămînal 1 lună,2luni, 4luni, 6luni, 9luni, 12luni 15luni, 18luni, 24luni, 3ani, 4ani 5ani, 6ani, 7ani, 8ani, 9ani, 10ani Anual

Conţinutul examenului de bilanţ în perioada de sugar

■Date antropometrice : greutate , lungime, indice ponderal ■Rezumatul examenului clinic ■Dezvoltarea psihomotorie ■Aprecierea corectitudinii alimentaţiei recomandate ■Evaluarea eficienţei profilaxiei antirahitice şi a celei antianemice Fiecare examen de bilanţ se va încheia cu o concluzie asupra stării de sănătate a copilului.

2. Dezvoltarea somatică a sugarului şi copilului

Medicina copilului sănătos reprezintă o latură prioritară a activitaţii medicului de familie, aceasta constituindu-se ca un obiectiv fundamental in cadrul programelor de sănătate ale unei ţări. Dacă pediatrul se ocupă cu predilecţie de copilul bolnav, prin antiteza medicul de familie este acela care se preocupă în primul rînd de copilul sănătos. În cadrul medicinii copilului sănătos, aprecierea dezvoltarii somatice şi psihice a copilului reprezintă o practică curentă a medicului de familie, în cadrul examenelor de bilanţ periodice ale sugarului şi copilului. Aprecierea dezvoltării somatice se realizează prin cuantificarea periodică a unor parametrii antropometrici ( greutate, talie, perimetru cranian), care se compară cu tabelele si curbele de somatogramă existente şi se înscriu în fişa copilului. Standardele internaţionale ale greutăţii, taliei, circumferinţa perimetrului cranian sunt redate în tabelele 1 şi 2.

10

Tabelul nr.1 Greutate, talie şi perimetru braţ mediu la băieţi raportate la percentilele 3,50,97
Vărsta Greutate ( Kg. ) Talie ( cm. ) Perimetrul braţ mediu (cm.)

3
Naştere

50 3,5 5,7 7,8 9,3 10, 3 11, 7 12, 7 14, 7 15 19 21 23 25 27, 5 30 34 38 43 49 55 60 62 64

97 4,4 7,2 9,8 11,6 12,8 14,2 15,7 17,8 21 23 27 30 34 39 44 50 58 64 71 76 79 80 82

50

97 65 71 76 80 87 93 102 110 117 124 130 137 143 148 154 160 168 176 182 185 187 187

3 30 38 41 43 44 46 47 48 49 50 51 53 -

50 35 41 44 46 47 49 50 50 51 52 54 56 -

97 38 43 46 47 49 51 52 53 54 55 56 58 -

3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 18 luni 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani

2,5 4,4 6,2 7,6 8,4 9,4 10, 2 11, 6 13 14 16 17 19 21 23 25 27 30 33 39 46 49 50

50 55 60 62 66, 5 66,5 71 70 75 75 80 86 94 100 105 110 115 120 125 129 133 138 144 152 158 162 162 81 87 95 101 108 114 120 126 132 137 142 147 153 160 167 172 174 175

11

Tabelul nr.2 Greutatea, talia şi perimetrul braţ mediu la fete raportate la percentilele 3,5, 97 Vîrsta Greutate ( Kg. ) Talie ( cm. ) Perimetrul braţ mediu (cm.) 3 50 97 3 50 97 3 50 97 Naştere 2,5 3,5 4,4 50 30 35 39 3 luni 4,2 5,2 7,0 55 58 62 37 40 43 6 luni 5,9 7,3 9,4 61 65 69 40 43 45 9 luni 7,0 8,7 10,9 65 70 74 42 44 47 12 luni 7,6 9,6 12,0 69 74 78 43 46 48 18 luni 8,8 10, 13,6 75 80 85 45 47 50 9 2 ani 9,6 12, 14,9 79 85 91 46 48 51 0 3 ani 11, 14, 17,4 86 93 100 47 49 52 2 1 4 ani 13 16 20 92 100 109 5 ani 15 18 23 98 107 116 48 50 53 6 ani 16 20 27 104 114 123 7 ani 18 23 30 109 120 130 8 ani 19 25 35 114 125 136 50 52 54 9 ani 21 28 40 120 130 142 10 ani 23 31 48 125 136 148 11 ani 25 35 56 130 143 155 12 ani 28 40 64 135 149 164 51 53 56 13 ani 32 46 70 142 156 168 14 ani 37 51 73 148 160 172 52 54 57 15 ani 42 54 74 150 162 173 16 ani 45 56 75 151 162 174 17 ani 46 56 75 18 ani 46 57 75 -

12

Tabelul nr.3 Valorile standard ale perimetrului cranian tabelul nr.3 Varsta Perimetrul cranian (cm.) Baieti Fete La nastere 35,3 34,7 3 luni 40,9 40,0 6 luni 43,9 42,8 9 luni 46,0 44,6 12 luni 47,3 45,8 15 luni 48,0 46,5 18 luni 48,7 47,1 2 ani 49,7 48,1 3 ani 50,4 49,3 4 ani 50,7 50,1 5 ani 51,2 50,4

şi toracic baieţi şi fete sunt redate in Perimetrul toracic (cm.) Baieti Fete 33,2 32,9 40,6 39,8 43,7 43,0 46,0 45,4 47,6 47,0 48,6 47,9 49,5 48,8 50,8 50,1 52,4 51,9 53,7 53,1 55,0 54,2

13

14

15

Perioadele de dezvoltare ale copilulu Dezvoltarea copilului cuprinde 4 periode : intrauterină, prima copilarie, a doua copilarie şi a treia copilarie. 1. Perioada intrauterină : - etapa embrionară : 0-12 săptămîni - etapa fetală : 13 săptămîni – naştere 2. Prima copilarie ( de la naştere – 3 ani ) - etapa nou născut : 0 – 28 zile - etapa de sugar : 29 zile – 12 luni - anteprescolar : 1 – 3 ani
3. A doua copilărie : - perioada preşcolară : 3 – 6 (7) ani

4. A treia copilarie : - etapa de şcolar mic : 6 – 12 ani - etapa de şcolar mare : 12 – 14 (15) ani - adolescenţă > 14 ani ( fete ) şi 15 ani (băieţi) pînă la 18 ani.

Creşterea intrauterină
Calcularea vîrstei gestaţionale se face după data ultimei menstruaţii la care se adaugă 14 zile, întru-cît ovulaţia are loc în a 14 zi a ciclului menstrual care durează 28 zile. Perioada embrionară se consideră între 0 si 12 săptămîni iar perioada fetală între 13 săptămîni şi 42 săptămîni. În funcţie de vîrsta gestaţională (VG) nou născutul poate fi: - nou-nascut prematur < 37 saptamani - nou-născut la termen: VG 38-42 săptămîni - nou născut post matur: VG > 42 săptămîni

Parametrii antropometrici la naştere :

greutate : 2800 – 4000 g - talie : 50 -52 cm - perimetrul cranian : 35 – 36 cm - perimetrul toracic : 33 – 34 cm
-

16

Creşterea în perioada de sugar Creşterea în greutate: - în primele 4 luni creşte 750gr./lună

- între 5-8 luni creşte 500gr./lună - între 9-12 luni creşte 250 gr./lună. O modalitate sintetică, globală de apreciere a creşterii în greutate este aceea că sugarul născut cu 3000 gr. îsi dublează greutatea la 4 luni cînd cîntăreste 6000 gr. şi şi-o triplează la 1 an cînd are 9000 gr.

Creşterea în lungime: - 5 cm. în prima lună;

- 4 cm. în luna a II-a; - 3 cm. în luna a III-a; - 2 cm. în luna a IV-a; - 1 cm./luna între a V-a şi a XII-a lună Sugarul creşte ăn primul an cu 22-25 cm. atingînd o lungime de 73-75 cm. Un alt parmetru urmarit este fontanela anterioară , care are un diametru de 3-5 cm. la naştere şi se va micşora treptat pentru ca la 9-12 luni să se ănchidă. Perimetrul toracic este de 33-34 cm. la naştere, ulterior va creşte 3 cm în prima lună, 2 cm în luna a doua, şi ulterior 1 cm./lună pana la 1 an.

Dezvoltarea psihomotorie a sugarului şi copilului mic

Dezvoltarea psihomotorie a copilului parcurge, pînă la vîrsta de 5 ani, cînd are controlul de plin al propriului corp, diverse stadii. Iată, într-o manierea comprimată “calendarul mişcării”:

În primele 3 luni:
Mişcările sunt neorganizate, spontane, fără un scop precis. Copilu ţine pumnii strînşi, stînd cu membrele flexate. La o lună tinde să fixeze cu privirea, pentru cîteva momente, un punct de interes. Încearcă să păşească, în mod reflex, cînd este susţinut. La două luni, urmareşte un obiect pe direcţie orizontală, de la un capăt la altul. Începe să surîdă şi să gîngurească. Distinge tonalitatea sunetelor. La trei luni cunoaşte o dezvoltare importantă a simţurilor. Poate percepe culorile (roşu,verde), distinge gustul acru de cel sărat, prinde obiecte mari, se joacă cu mînuţele, rîde. Treptat, învinge forţa gravitaţională: sprijinindu-se pe palme îşi ridică trunchiul.

Între 4 şi 6 luni:

17

Este stadiul mişcărilor necoordonate. Acum întoarce capul spre persoana care îl strigă, distinge bine gusturile, poate sta sprijinit pe palme, orientîndu-şi capul în ambele sensuri. Reţine obiectele de care este interesat şi se bucură la vederea persoanelor apropiate. La 5 luni începe să pedaleze, stînd pe spate. Îşi prinde picioarele cu mîinile, încercînd să le ducă la gură. La 6 luni poate sta în şezut. Cîmpul lui vizual se largeşte: “ecranul” devine panoramic. Se poate rostogoli în toate sensurile. Se apleacă dupa obiecte.

Între 7 şi 10 luni:
Intrăm în stadiul de debut al coordonarii. La 7 luni reuşeşte să se ridice singur în şezut. Se prinde de grilajul patului. Aruncă obiecte şi începe să emită vocalize. La 8 luni începe să se ridice din şezut în picioare. Prinderea obiectelor nu se mai face cu toată mîna, începînd să-şi folosească cea mai importantă unealtă: degetul mare. Ţinîndu-se de grilajul patului, în poziţie verticală, execută mişcări de flexie şi extensie a picioarelor. La 9 luni se poate ridica în “patru labe”. Sprijinindu-se de propriile picioare, se “caţară” în poziţie verticală. Pronuntă cuvinte din două silabe.

La 10 luni:
Se poate roti fără să-şi piardă echilibrul. Merge în “patru labe”, încearcă să păşească, la început temător, apoi din ce în ce mai hotărît. La joacă e tot mai inventiv: scoate bilele dintr-o galetuşă, se deplasează dupa jucarii, bate din palme, face cu mîna. Intrăm apoi în stadiul coordonarii parţiale, care ţine pînă la doi ani.

La 11 luni:
Poate merge în picioare, sprijinit sau uneori singur, pe distanţe de 2-3 metri.

La 12 luni:
La un an echilibrul este mai sigur, chiar dacă merge legănat, cu baza largă de susţinere. Merge mai mult pe vîrfuri, la început, apoi poate merge şi lateral, prinzîndu-se de obiecte.

Între 12 şi 18 luni:
Îsi perfeţionează mersul. Se opreşte şi porneşte singur, fără să cadă.
18

La 15 luni:
Construieşte turnuleţe din cîteva cuburi sau rasfoieşte cărţile care îi cad în mînă.

La 16 luni:
Poate “remorca” jucării cu roţi sau merge cu păpuşa în braţe.

La 20 luni:
Poate sta pe un singur picior pentru cîteva momente, iar la doi ani aleargă cu siguranţă, poate urca şi cobori scările. Merge rulînd piciorul “călcîie-degete”. Foloseşte linguriţa, încearcă să deseneze figuri simple (cerc, unghi).

La 30 de luni:
Merge pe călcîi sau pe vîrfuri “demonstrativ”. Sare, ţopăie, aruncă mingea fără să cadă.

La 3 ani:
Merge normal şi poate urca scările alternind picioarele, chiar dacă încă le coboară treaptă cu treaptă. Poate urma o linie dreaptă 20-30 de metri. Începe să se incalţe singur.

La 42 de luni:
Stă într-un picior, merge cu tricicleta, se spală singur pe mîini.

La 4 ani:
Poate coborî scările alternîndu-şi picioarele. Sare în lungime şi poate desena un romb (cu cîteva greşeli).

La 5 ani:
Stadiul al cincilea este atins la 5 ani, cînd obţine controlul total al corpului şi poate face tot ce-i trece prin cap: merge pe vîrfuri, începe să scrie şi să deseneze, se îmbracă singur.

19

Dezvoltarea neuropsihică la sugar si copil

Tabelul nr.5 Varsta Motor Social Auzul si (luni) vorbirea Tine capul drept Se linisteste Se sperie de sunete 1 luna 2 luni 3 luni 4 luni 5 luni 6 luni Ochii si mainile
Urmareste lumina cu privirea Misca ochii in sus, in jos si lateral Se uita de la un obiect la altul Prinde si tine in mana cuburi Trage hartia din fata ochilor Ia cubul de pe masa Cauta obiectele cazute pe jos Duce jucariile dintr-o mana in alta Manuieste doua obiecte deodata Loveste doua obiecte unul de altul Prinde cantr-un cleste Tine creionul in mana ca si cand ar vrea sa deseneze

7 luni 8 luni 9 luni 10 luni

timp de cateva cand e ridicat secunde in brate Tine capul ridicat Zambeste Asculta clopotei cand sta pe burta sau zgomote stridente Da zdravan din Urmareste cu Cauta sunetele cu picioare privirea privirea Ridica capul si Zambeste si el Rade pieptul cand sta pe la examinator burta Tine capul drept Se bucura Intoarce capul dupa fara sa-I cada cand te joci cu sunet el Se ridica in maini Intoarece Chicoteste la auzul cand sta pe burta capul dupa unei voci sau unei persoana care melodii vorbeste Se intoarce de pe Bea din cana Scoate patru sunete burta pe spate sau din ceasca diferite Incearca insistent Isi priveste Tipa pentru a-I sa umble de-a imaginea in acorda atentie busilea oglinda Merge de-a busilea Te ajuta sa-I ti Zice mama sau tata pe podea cana cand bea Sta in sustinut picioare Zambeste la propria imagine din oglinda Se impinge ca sa se Se hraneste cu ridice in picioare degetele Merge sau se da la Aplauda ( se o parte joaca cu mainile aplaudand) Asculta ceasul

11 luni 12 luni

Pronunta doua cuvinte inteligibil Pronunta 3 cuvinte inteligibil

20

13 luni

Sta singur picioare Merge singur Urca scarile

in Tine singur Se uita la poze cana din care bea

14 luni 15 luni 16 luni 17 luni

Isi impinge carutul, calul de jucarie, etc. Se suie pe scaun

18 luni 19 luni 20 luni

Merge cu spatele Urca si scarile Sare-topaie coboara

21 luni 22 luni

Alearga Urca scarile picioare in

Si-a dezvoltat o preferinta pentru una dintre maini Foloseste Isi recunoaste Face semne cu lingura propriul nume creionul Isi recunoaste Pronunta clar 4-5 Pune un obiect proprii pantofi cuvinte peste altul Incearca sa Pronunta clar 6-7 Mazgaleste fara apese pe cuvinte probleme clanta Manuieste Face conversatii Trage de fata de bine cana din balbait masa ca sa care bea ajunga la un obiect Isi scoate Apreciaza pozele Se joaca singur pantofii din carti constructiv si sosetele Isi cunoaste o Pronunta 9 cuvinte Face un turn din parte a 3 piese corpului Isi controleaza Pronunta 12 cuvinte Face turn din 4 activitatea piese intestinala (defecatia) Isi controleaza Face propozitii din Mazgaleste in mictiunile pe 2 cuvinte cercuri timpul zilei Incearca sa-si Asculta povesti Face turn din 5 povesteasca sau mai multe experientele piese

23 luni

Se aseaza singur la Isi cunoaste Pronunta 20 de Copiaza linii masa doua parti din cuvinte sau mai perpendiculare corp multe Urca si coboara Isi cunoaste 4 Numeste 4 jucarii scarile in picioare parti ale fara sprijin corpului Imita miscarile pe orizontala

24 luni

Creşterea în perioada preşcolară

21

Creşterea în lungime în această perioadă este mai lentă şi relativ constantă ( 5cm./an) şi se apreciează după formula: L=5V+80 unde L = lungimea în cm. V = vîrsta în ani 80 = lungimea aprox. la un an Creşterea în greutate în perioada de preşcolar este si ea constantă (2Kg./an) şi se calculează dupa formula: G=2V+9 unde G = greutatera în Kg. V = vîrsta în ani. 9 = greutatea la un an

Creşterea în perioada şcolară

În etapa de şcolar mic (6-12 ani) creşterea este lentă pentru ca în etapa de pubertate (11 ani la fete şi 13-15 ani la baieţi) să se înregistreze o creştere accelerată “salt pubertar”. Creşterea în greutate se realizează cu circa 3,5 Kg./an, creşterea în lungime cu circa 6 cm./am, iar perimetrul cranian ajunge la 54 cm. la 12 ani. Pubertatea este marcata de aparitia primei menstruaţii la fete şi a spermatogenezei la baieţi. La trecerea de la pubertate la adolescenţă (14 ani la fete şi 15 ani la baieţi), organismul este apt pentru o reproducere, evaluarea trecerii de la pubertate la adolescenţă realizîndu-se prin aprecierea vîrstei osoase, a taliei şi greutaţii şi dentiţiei.

Maturitatea sexuală

22

Metoda cea mai obiectivă, unanim acceptată în prezent, este aprecierea dezvoltării sexuale care se corelează cu parametrii antropometrici menţionaţi. Aprecierea secvenţială a maturităţii sexuale a fost descrisă de Tanner in 5 stadii de evaluare a dezvoltării organelor genitale externe, pilozităţii pubiene şi dezvoltarea sînilor la fete.

Tabelul nr. 4.
Stadiile Taneer de apreciere a maturităţii sexuale
Stadiu Baieti Organe genitale externe 0 Fete Pilozitate 0 (sau peri fini) Sani 0 “Mugure”, sanul creste putin in diametru, creste in dimensiune areola Sanul si areola mamara au dimensiuni mari si incep sa semene cu sanul de adulta, cu contur lateral rotund Areola mamara cu aspect de disc, care se proiecteaza deasupra celei de-a doua rotunjimi care e sanul Cele doua forme suprapuse conflueaza si genereaza un aspect neted,rotund,caracteristic sanului de femeie tanara

I
( infantil )

II III

Marirea progresiva a Par mic si testiculelor si a scrotului pigmentat pe regiunea pubiana Penisul crste in lungime Par mai des, deschis la culoare, depaseste pubisul Penisul creste Parul are considerabil in lungime si configuratia de la grosime; la fel testiculele adult, dar este mai si scrotul, care se rar hiperpigmenteaza Dezvoltare deplina Este deplin dezvoltat, cuprinde abdomenul inferior si coapsele

IV

La trecerea de la pubertate la adolescenţă are loc o creştere accelerată în greutate şi înalţime sub acţiunea hormonilor sexuali, se dezvoltă masa musculară predominent la baieţi şi ţesutul adipos predominent la fete, se modifică raportul umăr/şold între fete şi băieţi, toate acestea contribuind la realizarea siluetei caracteristice unui tînăr de sex masculin si de sex feminin.Creşterea în lungime se realizează în perioada adolescenţei cu circa 10 cm./an la baieţi şi 7-8 cm./an la fete.

Erupţia dentară la sugar şi copil

23

Erupţia dentară temporară ( deciduală ): - incisivi mediani inferiori (2): 6-9 luni; - incisivi mediani superiori (2): 8-10 luni; - incisivi laterali (4): 10-12 luni; - canini: 14-18 luni; - primul molar: 12-14 luni; - al doilea molar: 20-30 luni. Erupţia dentară definitivă (permanentă) : - incisivi inferiori: 6–8 ani; - incisivi superiori: 7-9 ani; - canini inferiori: 10-11 ani; - canini superiori: 11-12 ani; - premolari: 10-12 ani; - primul molar: 6-7 ani; - al doilea molar: 11-13 ani; - al treile molar (de minte ): 17-21 ani.

24

25