Sunteți pe pagina 1din 3

INTELIGENTA EMOTIONALA Majoritatea autorilor care-i propun sa consilieze cititorii cum s-i dezvolte valenele ascunse ncep prin

a le propune acestora s intre n contact cu emoiile lor. De ce este att de important? Emoiile noastre constituie factorii care ne influeneaz cel mai mult modul n care reacionm, lum decizii, ne raportm la propriul sistem de valori i, nu n ultimul rnd, comunicam cu ceilali. Astfel, dac reuim s ne controlm emoiile, putem avea lucrurile sub control, indiferent de context. Ni s-a spus mereu sa nu ne exprimm emoiile, mai ales n public, pentru ca asta nseamn imaturitate. Ni s-a spus ca omul este o fiin raional. Acum apar deodat nite oameni de tiin care ne spun c omul este o fiin emoional, ca oricare alta de pe acest Pmnt. Pe cine s credem? Pn de curnd emoiile erau considerate ceva de care trebuie s scapi dac vrei s nu ai neplceri. Azi se tie c emoiile pot fi educate i c beneficiile obinute n urma acestui proces sunt enorme. Inteligena emoionala redefinete imaginea despre lume i om. Azi tim c emoiile sunt cele mai importante resurse ale omului i ca felul cum este construit creierul uman i permite acestuia mai nti s iubeasc. n legtur cu emoiile exista mai multe mituri: Inteligen nseamn doar IQ. Adevrul: IQ este doar o parte a inteligenei noastre generale. IQ-ul nu poate fi dezvoltat i nici educat. Inteligena general crete dac se dezvolt inteligena emoional. Succesul la locul de munca i n via depinde de IQ. Adevrul: Cercetrile au artat ca succesul nostru la locul de munca sau n via depinde 80% de inteligena emoional i doar 20% de intelect. n timp ce intelectul ne ajut s rezolvm probleme, s facem ca calcule sau s procesm informaii, inteligena emoional (EQ) ne permite sa fim mai creativi i s ne folosim emoiile pentru a ne rezolva problemele. Inteligena emoional este abilitatea de a percepe i exprima, de a asimila emoii n gndire, de a nelege prisma emoiilor i de a regla emoiile proprii i ale altora (Salovey, Mayer, Caruso, 2000). Conform lui Howard Gardner , reputatul specialist n psihologie educaional de la Harvard, exist nu unul ci apte tipuri de inteligen emoional: -Inteligena spaial - capacitatea de a vedea structuri i forme cu precizie; cei care posed acest tip de inteligen se exprim foarte uor prin desene, fotografii sau sculpturi. -Inteligena kinestezica capacitatea de a utiliza corpul cu precizie, coordonnd micrile foarte bine i, n acelai timp, putnd s neleag rapid toate nuanele unei micri. -Inteligena muzical capacitatea de a identifica stilul unui compozitor i de a recunoate diverse partituri muzicale. -Inteligena lingvistic capacitatea de a nva foarte uor o limba strin sau de a dezvolta un vocabular foarte bogat. -Inteligena logico-matematic capacitatea de a rezolva cu uurin probleme i de a te simi foarte confortabil atunci cnd se lucreaz cu numere; aceasta este cea care determin obinerea unor scoruri foarte mari la testele care msoar coeficientul de inteligen tradiional. -Inteligena interpersonal i cea intrapersonal capacitile care te ajut s nelegi sentimentele celor din jur i, respectiv, s i nelegi propriile sentimente; acestea sunt responsabile n bun msur pentru cele 80 de procente ale succesului organizaional. Redus la esen, inteligena emoional are trei componente: cunoaterea propriilor emoii, gestionarea acestora i nelegerea i luarea n considerare a emoiilor celorlali. Presupunnd c emoiile sunt contientizate n totalitate, n ciuda faptului c unele dintre ele spun despre noi lucruri pe care nu am vrea sa le auzim, partea cea mai dificil este s nvm s le gestionm n mod constructiv n vederea atingerii unui anumit scop. n acest proces este esenial nelegerea faptului c orice emoie are att o latur pozitiv, ct i una negativ, iar acest lucru este valabil i n cazul emoiilor considerate n mod tradiional negative, aa cum ar fi mnia. Dac latura negativ a mniei este legat de faptul ca i ndeprteaz pe cei din jur, tensioneaz corpul i afecteaz raiunea, latura pozitiva privete funcia auto-protectoare pe care aceasta o are pentru individ, precum i capacitatea de a mobiliza la aciune. De abia dup ce aceste etape sunt parcurse, se poate vorbi de nelegerea i luarea n considerare a emoiilor celor din jur. n acest scop trei elemente sunt eseniale i ele nu reprezint o noutate pentru nimeni :ascultarea activ, ceea ce nseamn mai mult dect a atepta rbdtor s ii vin rndul s spui ceva, abilitatea de interpreta corect limbajul corpului i, nu n ultimul rnd, abilitatea de a distinge ntre diferitele nuane ale emoiilor unei persoane. Doar utilizarea mpreun a acestor abiliti ne permit s comunicm eficient la nivel emoional cu cei din jur, receptnd i transmind att latura raional, ct i cea afectiv a unui mesaj. Un aspect interesant l reprezint faptul c, spre deosebire de inteligena logico-matematica, cea care sufer modificri nesemnificative o data cu sfritul adolescenei, inteligena emoional se poate dezvolta de-a lungul timpului, fr limita de vrsta, cu condiia sa i fie acordat atenia si eforturile necesare Relaii mai bune cu cei din jur. Creativitatea ridicata. Capacitate mai bun de a te motiva si a-i motiva pe cei cu care lucrezi. Capacitate mai buna de a conduce. Cinci motive pentru care merit s ncercai sa dezvoltai inteligenta emoional.

Modalitatea prin care realizezi ca dozarea propriilor emoii este o aciune care are un rol determinant in modul in care eti perceput de ceilali reprezint un factor cheie in cadrul inteligenei emoionale. Persoanele care au un EQ ridicat tiu in general sa-i direcioneze foarte bine aciunile in viat. Dincolo de faptul ci prioritizeaz i i fixeaz obiective realiste, n plus, au capacitatea de a apela la raional atunci cnd sunt pui sa ia decizii- mai exact apeleaz la autocontrol. Oamenii de tiina apreciaz c nainte de a gndi simim si ca aceasta ine de instinctul nostru de conservare. Oricum, o data ce ncepi sa te temi pentru ceea ce simi ai ansa s fii deja pe drumul cel bun. Capacitatea de a te retrage pentru un moment in expectativa pentru a analiza ceea ce simi te determina s apelezi la autocontrol, prelund anumite abloane comportamentale pe care le-ai sesizat la alii. Un rol esenial n managementul emoiilor l joaca optimismul, abilitatea de a vedea permanent jumtatea plin a paharului. Cu alte cuvinte, tiind cum s reacionezi pozitiv in momente mai puin faste, depind obstacolele si adaptnd starea care te avantajeaz cel mai mult in acel moment reprezint un management al emoiilor optim. i pentru ca succesul sa fie deplin, este necesar o doza generoas de perseverent. CUM S-TI MBUNETI INTELIGENA EMOIONAL - ine cont ca emoiile, c de altfel si fericirea ta, stau in minile tale; - Folosete-i energia pentru a-i analiza propriile aciuni dect sa-i pierzi timpul criticndu-i pe alii; Fii constructiv si preia din comportamentul celorlali ceea ce i se potrivete; Inva sa te relaxezi cnd simi ca autocontrolul i cam joaca feste si mergi mai departe cnd simi ca i-ai revenit; ncearc s faci haz de necaz in caz de criz; Fii cinstit cu tine insui; recunoate atunci cnd greeti si vezi care este sursa greelilor astfel nct s poi rezolva situaia respectiv ntr-un mod ct mai optimal; Arat ca te respeci respectnd la rndul tu sentimentele celorlali; Eviti pe cei care ncearc s te pun intr-o situaie de inferioritate sau nu-i respect sentimentele; nvat s asculi mai mult dect vorbeti; Fii atent la comunicarea non-verbal; uit-te la fete, ascult tonul vocii si studiaz limbajul trupului; Contientizeaz c pentru mbunatairea inteligenei tale emoionale ai nevoie de timp si de multa rbdare. Inteligenta emotionala Fiecare dintre noi are o omagine de sine stabilizata in timp, bazata pe autoobservatie si autocunoastere. Se spunne ca nimeni nu ne cunoaste mai bine ca noi insine. Pe de alta parte, suntem prinsi in interactiuni complexe cu cei din jur, cautand sa transmitem o anumita imagine de sine. Subiectivitatea isi face loc inclusiv in deciziile de natura manageriala, cand se decide angajarea unei persoane prezente la interviu, de exemplu. De curand am participat la un interviu la o firma de cercetare de piata. M-am trezit de dimineata, la 7, m-am spalat pe ochi si pe dinti, uitandu-ma in oglinda la fiecare 3 minute. Am stat aproximativ o jumatate de ora in fata sifonierului ca sa ma hotarasc asupra tinutei mele. Mi-am ales o pereche de pantaloni negri, clasici si o bluzita simpla, alba. Mi-am luat un sacou pentru ca afara era innorat. Am plecat. In troleu inghesuiala, lume ce se grabea sa mearga la serviciu. Si eu urma sa ma duc la un interviu. Ma uitam pe geam fara sa observ in jurul meu ce se petrece. La penultima statie urca o colega de facultate. M-a intrebat ce fac, i-am zambit, am salutat-o si am coborat cu toate ca mai aveam o statie de mers cu troleul. Am mers in pas grabit spre locatia cu pricina si am ajuns in fata unei cladiri albastre, lunga si cu un singur etaj. Am urcat cateva scari si am patruns pe o usa cu geam termopan. Acolo o domnisoara zambareata m-a indrumat spre o incapere unde si alte persoane de varsta mea asteptau. Am dat buna dimineata! cu un larg suras. Am intrat in ordine alfabetica intr-o alta incapere. Am fost prima care a patruns in locul cu pricina. Totul a decurs rapid, dupa 15 minute am dat ochi din nou cu persoanele pe care le vazusem. Cand am iesit din interviu, fetele si baietii erau in aceeasi pozitie incare ii lasasem cand am parasit incaperea in care stateam cu totii. Fetele li s-au luminat cand am aparut si m-au bombardat cu intrebari de genul cum a fost?, ce te-a intrebat?, si tu ce i-ai raspuns?. I-am rugat mai intai sa vorbeasca pe rand, dupa care o alta persoana a fost chemata inauntru. I-am urat bafta si i-am spus sa nu isi faca probleme. Am ramas pana cand ultimul om a iesit de la interviu. Apoi am dezbatut alaturi de noile mele cunostinte experienta fiecaruia in parte. Unii spuneau ca le-au transpirat palmele si simteau un fior rece pe spate. Altii marturiseau ca ii apucase tremuratul, iar asta i-a impiedicat sa vorbeasca fluent. In schimb, au existat si persoane, printre care ma numaram si eu, care au fost siguri de ei, comunicativi, sociabili, naturali. A doua zi am fost chemati la o noua infatisare. M-am trezit cu 5 minute inainte ca ceasul sa anunte ora programata de mine. Acelasi ritual de spalat si imbracat. De data asta am ales o bluza rosie si in troleu am intalnit una din fetele cu care ma intalnisem la interviu. Am mers impreuna spre destinatia comuna si am povestit diverse aspecte din viata de zi cu zi. Am fost din nou prima care a intrat la intrevederea cu intervievatorul, dar de data asta am stat mai mult. Am glumit cu cel cu care staeam de vorba si totul mergea de le sine. La final fiecare si-a impartasit experienta prin care a trecut. Din nou au fost diferente in cele povestite de fiecare, dar greul trecuse. Asteptam verdictul. A treia zi urma sa primim un telefon prin care ni se comunica reusita sau insuccesul interviului.

M-am numarat printre castigatori si in prima zi de lucru m-am intalnit cu fata care ma insotise cu doua zile in urma la interviu. De atunci lucram impruna si facem o echipa buna. Sefii nostri sunt multumiti de munca noastra si totul merge bine. Se spune ca prima impresie conteaza. Or, evaluarea unei persoane dupa prima impresie nu este altceva decat o evaluare bazata pe intuitie si feeling. Subiectivitatea, emotiile si sentimentele sunt importante si, evident, ele se regasesc in toate deciziile noastre, oricat de mult am incerca sa le fundamentam rational ori obiectiv. Numeroase studii au aratat ca succesul social nu este neaparat al celor cu cel mai ridicat QI (Coeficient de Inteligenta). Oamenii de succes, aflati in fruntea unor intreprinderi, organizatii, partide, guverne ori, pur si simplu, oameni bogati si imbogatiti prin efort propriu sunt dintre cei care au un coeficient de inteligenta emotionala (QE) ridicat. Inteligenta emotionala tine de constientizarea propriilor emotii, stapanirea acestor emotii (prin controlarea cauzelor generatoare), motivatia interioara de a evolua, dublata de initiativa, optimism si daruire, empatie (capacitatea de a intelege emotiile si sentimentele altora) si, nu in ultimul rand, de aptitudinile sociale, adica de capacitatea de a stabili relatii pozitive, de a coopera si colabora cu ceilalti, de a rezolva conflicte, de a capta atentia. In momentul in care devenim constienti ca nu doar ratiunea ne conduce in viata, ca sentimentele si compatibilitatea personala ii ghideaza pe ceilalti intocmai cum ne ghideaza si pe noi, apare intelegerea superioara a pozitiei in grupurile in care suntem parte si poate fi mai bine gestionata imaginea pe care o proiectam in afara. Mergand la un interviu de angajare, ori la o intalnire de afaceri, foarte multi oameni valorosi din punct de vedere profesional impresioneaza prin siguranta de sine, dar sunt mai putin capabili sa stabileasca un contact social placut. De multe ori alegem sa lucram nu cu cei mai competenti, ci cu cei care ne plac mai mult ori cu care ne intelegem mai bine. La o prima intalnire fata in fata, cele mai importante sunt aspectele de personalitate, precum energie, tonus, vitalitate, stapanire de sine, umor, capacitate de a destinde atmosfera si de a stabili o relatie umana calda si pozitiva, placuta, relaxata si relaxanta. In felul acesta, se castiga increderea si se depaseste nesiguranta initiala ce tine de necunoasterea celuilalt. Inteligenta aduce precizie si obiectivitate, dar persoanele caracterizate de aceste atribute sunt vazute si descrise de ceilalti ca inexpresive si reci, detasate, neprietenoase. In schimb, o persoana cu inteligenta emotionala crescuta este perceputa ca fiind simpatica, comunicativa, sociabila, glumeata, naturala si dezinvolta, placuta si de treaba. Cel mai important este ca, intocmai precum inteligenta academica, si inteligenta emotionala poate fi educata si dezvoltata. Primul pas este recunoasterea faptului ca suntem oameni condusi si de sentimente, ca si ceilalti ca si noi au voie sa greseasca ori sa fie subiectivi (dar nu partinitori). Un alt pas este cel al adaptarii comunicarii la cei cu care comunicam. Profesionalismul ramane, in continuare, important, pentru ca, oricat de mult am placea pe cineva, daca nu se achita de atributii, nu vom fi multumiti. Dar trebuie pastrat echilibrul pentru un succes deplin intre "vocea ratiunii si glasul inimii".