Strategia guvernamentală de dezvoltare a comunicaţiilor

electronice în bandă largă în România

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei

Bucureşti, Iulie 2008

Cuprins

I Definirea conceptului de comunicaţii în bandă largă............................... ............3

II Obiective şi metode..................................................................... ..........................5
III Indicatori de monitorizare a evoluţiei sectorului de comunicaţii electronice în bandă
largă 5
IV Necesar şi opţiuni de finanţare.................................................................. ..........6
V Planul de acțiune........................................................................................... ........7
VII.2........................................................................................................... ........................8
VII.3 Opţiuni recomandate în planul ofertei de servicii broadband.....................................8
VII.3.1 Politici sectoriale.......................................................... .........................8
VII.3.2. Politici fiscale.............................................................................. ..........9
V.0.1 Politici de reglementare............................................................ ..............11
Politici sectoriale......................................................................................... .....................12
Glosar de termeni şi abrevieri utilizate.......................................................... .......16

2
 Într-o societate globală aflată într-un proces de transformare semnificativ la începutul
mileniului 3, autorităţile europene au conştientizat necesitatea unei viziuni de modernizare a
societăţii şi de dezvoltare a competitivităţii economiei europene. Această viziune, formulată
în urma Consiliului Europei de la Lisabona din anul 2000 (Strategia Lisabona), a urmărit să
creioneze liniile directoare ale strategiilor şi politicilor care să constituie răspunsul adecvat
pentru provocările generate de procesul de îmbătrânire a populaţiei europene şi competiţiei
din ce în ce mai acerbe pe plan global.

Având în vedere faptul că răspândirea beneficiilor Internet-ului depinde tot mai mult de
disponibilitatea accesului la Internet cu viteză mare în rândul cetăţenilor şi companiilor,
utilizarea sporită a serviciilor de comunicaţii în bandă largă a fost identificat drept un obiectiv
major. Ca atare, până în anul 2003 toate ţările membre ale Uniunii Europene au adoptat
strategii naţionale de comunicaţii în bandă largă, între timp majoritatea noilor membre ale
Uniunii Europene adoptând planuri similare.

În acest context, a devenit evidentă şi în România necesitatea dezvoltării unui plan

naţional, care să susţină dezvoltarea comunicaţiilor electronice în bandă largă (engl.
„broadband”), ca factor determinant în crearea societăţii informaţionale. Această strategie pe
termen mediu trebuie sa încorporeze realităţile şi perspectivele tuturor deţinătorilor de
interese din piaţă, astfel încât să poată deveni un vector de aliniere a tuturor resurselor
relevante pentru promovarea serviciilor în bandă largă în România.

Planul strategic a fost structurat în opt componente principale, conform direcţiilor majore
de analiză:
1. Definirea conceptului de comunicaţii electronice în bandă largă
2. Beneficii ale comunicaţiilor electronice în bandă largă
3. Obiective şi principii
4. Indicatori de monitorizare a evoluţiei pieţei de comunicaţii în bandă largă
5. Analiza situaţiei actuale în România
6. Diagnosticarea cadrului de legislativ şi de reglementare actual
7. Necesar şi opţiuni de finanţare
8. Comunicarea şi consultarea pe marginea strategiei

***

I Definirea conceptului de comunicaţii în bandă largă

Definirea conceptului de comunicaţii în bandă largă este esenţială pentru a facilita o

întelegere comună atât în definirea strategiei, cât şi în procesul de implementare.

Conexiunile în bandă largă reprezintă acel tip de comunicaţii electronice, care

permite accesul permanent la Internet, prin intermediul unei multitudini de soluţii
tehnologice disponibile, cu o viteză de transfer de minim 512 kbps (valoare progresiv
crescătoare) şi un grad de disponibilitate lunară de minim 98%, oferind gradul maxim
de interactivitate şi de experienţă în utilizare (accesul la intregul spectru de aplicaţii şi
conţinut digital posibil a fi accesate prin intermediul Internet-ului).

II Beneficii anticipate ale dezvoltării serviciilor de comunicaţii în bandă

largă

Din punct de vedere al tipurilor de efecte, așteptăm beneficiile comunicaţiilor în bandă

largă pe următoarele paliere: educaţie, cercetare-dezvoltare, economie şi activităţi cultural-
recreative.
 Educaţie : Comunicaţiile în bandă largă pot contribui la ridicarea valorii şcolii
româneşti prin implementarea de metode noi de predare şi învaţare (e-learning),
posibilitatea de a comunica interactiv cu profesori şi studenţi din toată lumea, posibilitatea de
a dezvolta şi intensifica programele de cercetare universitare prin unirea eforturilor între
cercetători din centre diferite din România şi intensificarea colaborărilor la proiecte pe plan
internaţional (e-working), facilitarea şi accelerarea accesului la informaţii noi.
Cercetare-dezvoltare : Globalizarea şi deschiderea de către marile companii a
unor centre de cercetare-dezvoltare în zone cu potenţial uman major, în care costurile de
operare sunt reduse, presupun un schimb de informaţii specializate cu distribuţie globală,
accesul la aplicaţii specifice şi mari generatoare de trafic de date. În acelaşi timp presupun
existenţa unor infrastructuri de comunicaţii în bandă largă, precum şi existenţa unor resurse
umane cu experienţă în lucrul cu noile tehnologii, inclusiv de comunicaţii.
Economie : Gradul de interconectare între mediul de afaceri şi cel al comunicaţiilor
digitale este încă într-un stadiu incipient, iar dezvoltarea unor noi modele de afaceri este
dependentă de atragerea unei mase critice de utilizatori. În contextul dezvoltării actuale a
României şi deschiderii către economia europeană şi cea globală, mediul de afaceri va
deveni un consumator major de servicii broadband. În acest sens, se urmăreşte crearea
unui efect de antrenare reciprocă pe baza căruia dezvoltarea mediului de afaceri să
conducă la creşterea cererii şi, implicit, la stimularea competiţiei şi a apariţiei serviciilor cu
valoare adaugată. În plus, dezvoltarea sectorului broadband va putea contribui la
atractivitatea României ca destinaţie pentru investiţii străine.
Activităţi cultural-recreative : Comunicaţiile electronice în bandă largă pot avea
un impact semnificativ asupra activităţilor culturale precum şi a celor recreative, prin oferirea
unei accesibilităţi ridicate, schimbarea comportamentului de consum precum şi prin oferirea
accesului la un număr mare de opţiuni. De asemenea, pe masura creşterii performanţelor
comunicaţiilor în bandă largă, interactivitatea mediilor on-line creşte atragând utilizatorii.

Din punctul de vedere al principalelor zone de influenţă, beneficiile comunicaţiilor în

bandă largă se regăsesc la nivelul administraţiei publice, companiilor private, comunităţilor şi
al cetaţeanului de rând.
Administraţia publică : Administraţia publică este furnizoare de informaţii publice,
servicii precum colectarea taxelor, educaţie şi sănătate etc., toate de o importanţă majoră
pentru cetăţeni. Tehnologiile şi comunicaţiile în bandă largă pot imbunătăţi eficienţa şi
flexibilitatea administraţiei publice, pot contribui la creşterea disponibilităţii şi accesului la
servicii guvernamentale.
Companiile private : Pentru companii broadband-ul reprezintă un facilitator al
aplicaţiilor şi practicilor de tip e-Business, creând noi oportunităţi de afaceri şi ajutând
companiile să obţină creşteri de productivitate bazate pe o îmbunătăţire a accesului la
informaţii şi a tranzacţiilor. Atât pentru companii cât şi pentru angajaţi comunicaţiile în bandă
largă au rolul de a diminua importanţa localizării prin permiterea stabilirii unor sedii în
localităţi mici, rurale sau izolate precum şi prin facilitarea teleworking-ului.
Pentru companiile româneşti dezvoltarea comerţului electronic poate aduce avantaje
importante în sensul reducerii semnificative a costurilor de tranzacţionare şi intensificării
vitezei de interacţionare cu partenerii de afaceri. În al doilea rând, comunicaţiile în bandă
largă permit o revoluţionare a proceselor de afaceri, contribuind la creşterea competivităţii
companiilor româneşti în zona Europei Centrale şi de Est (ECE), dar şi la nivel global
(facilitând internaţionalizarea companiilor locale, descentralizarea funcţiilor întreprinderilor
precum producţia, activitatea de marketing etc.).
Comunităţi : Pentru comunităţile mici, rurale sau izolate dezvoltarea comunicaţiilor
în bandă largă poate favoriza integrarea economică şi socială prin facilitarea accesului la
bunuri şi servicii noi, superioare, precum şi oportunităţi de participare la economia digitală
sau societatea informaţională.
Cetăţeni : Pentru consumatorul obişnuit, în afara facilităţilor oferite de
comunicaţiile în bandă largă deja menţionate (precum e-Education, teleworking etc.),
efectele benefice se concretizează şi în acces crescut la conţinut interactiv, interconectarea
diferitelor echipamente (fie că au sau nu funcţiunea de bază de comunicare) sau
personalizarea consumului.

II Obiective şi metode

Obiectivele au fost grupate în jurul a trei piloni fundamentali care pot fi implementaţi prin
mai multe metode de intervenţie:
1. asigurarea accesului la servicii broadband;
2. furnizarea de conţinut relevant;
3. asigurarea pre-condiţiilor necesare de informare, educare şi securitate.

Metodele de intervenţie propuse pentru îndeplinirea pilonilor strategiei de broadband se

încadrează în trei seturi generale de politici, şi anume:
4. politici sectoriale;
5. politici fiscale;
6. politici de reglementare.

Obiectivele majore ale strategiei, care urmăresc încurajarea ofertei de servicii

broadband se referă la:
• Dezvoltarea infrastructurii în zonele defavorizate şi
• Creşterea extensivă a disponibilităţii şi atractivităţii serviciilor

În ceea ce priveşte obiectivele privind stimularea ofertei de servicii de bandă largă,

acestea vizează în mod special:
• Conectarea instituţiilor publice (agregarea cererii publice)
• Creşterea utilizării în domeniul public
• Conectarea şi creşterea utilizării în cazul IMM-urilor
• Sporirea accesibilităţii serviciilor
• Dezvoltarea de conţinut şi aplicatii
• Educarea consumatorilor şi includerea grupurilor de utilizatori defavorizaţi

Răspândirea comunicaţiilor electronice în bandă largă este limitată atât de infrastructura

existentă TIC, cât şi de cea de transport şi de acces la servicii broadband, precum şi de
tehnologiile utilizate.

III Indicatori de monitorizare a evoluţiei sectorului de comunicaţii

electronice în bandă largă

În vederea monitorizării progresului înregistrat în implementarea măsurilor din cadrul

strategiei de comunicaţii electronice în bandă largă s-au definit un set de indicatori cheie.

• Indicatori de monitorizare a precondiţiilor necesare dezvoltării serviciilor de comunicaţii

electronice în bandă largă
• Indicatori de monitorizare a dezvoltării serviciilor de comunicaţii electronice în bandă
largă
• Indicatori de monitorizare a dezvoltării de aplicaţii/conţinut relevant(e) pentru Internet în
bandă largă
• Indicatori privind calitatea serviciilor de comunicaţii electronice în bandă largă
• Indicatori privind intensificarea concurenţei
• Indicatori de monitorizare şi control a implementării strategiei de dezvoltare a
comunicaţiilor în bandă largă
Tabel 1. Sinteză a valorilor-ţintă pentru indicatorii de monitorizare propuşi

Indicator Interval ţintă pe un orizont de 3 ani

Rata de penetrare a calculatoarelor 60-70%
Competenţele digitale ale populaţiei Sub 40% (procentul populaţiei neiniţiate)
Rata de penetrare a conexiunilor în bandă 20-25% din populaţie
largă în rândul populaţiei (≈ 4,5 – 5 milioane de conexiuni în bandă largă)
Frecvenţa de utilizare a Internet-ului 70-80% frecvenţă ridicată
Rata de penetrare a conexiunilor în bandă 70-80%
largă în rândul companiilor
Rata de penetrare a serviciilor de comunicaţii 80%
în bandă largă în administraţiile publice
Nivelul de utilizare a serviciilor electronice 80% din media UE
publice (1) – obţinere de informaţii
Nivelul de utilizare a serviciilor electronice 80% din media UE
publice (2) – descărcare formulare
Nivelul de utilizare a serviciilor electronice 80% din media UE
publice (3) – încărcare/trimitere formulare
Nivelul de utilizare a serviciilor electronice 60-70% din media UE
publice (4) – plăţi on-line
Gradul de utilizare a comerţului electronic Nivel-ţintă care urmează a fi determinat
Sumarul de proiecte multimedia de
aplicaţii/conţinut implementate Nivel-ţintă care urmează a fi determinat
Calitatea conexiunilor în bandă largă Nivel-ţintă care urmează a fi determinat
Gradul de satisfacţie al utilizatorilor de Internet Nivel-ţintă care urmează a fi determinat
în bandă largă
Sumarul plângerilor înregistrate Nivel-ţintă care urmează a fi determinat
Gradul de concentrare pe piaţa serviciilor de 1000-1500
comunicaţii electronice în bandă largă

IV Necesar şi opţiuni de finanţare

Finanțarea programului de dezvoltare a comunicațiilor în bandă largă va fi realizat din

următoarele surse :
 Fondurile structurale
 Programul de sprijin strategic în domeniul tehnologiilor de informaţii şi comunicare
(ICT PSP) , prevăzut un buget de 730 milioane €
 Programul “eContent Plus” , ce dispune de un buget de EUR 149 milioane €
 Programul “CEEX” lansat în anul 2005 de către Autoritatea Naţională pentru
Cercetare Ştiinţifica din România cu obiectivul de a sprijini procesul de creştere a
calităţii şi performanţelor în activităţile de cercetare-dezvoltare.
 Programul Cadru 7 , reprezintă instrumentul financiar prin care Uniunea Europeana,
începând din anul 1984, sprijină domeniul cercetării şi dezvoltării, acoperind aproape
întreg spectrul de discipline ştiinţifice. Una dintre temele-cheie de cercetare sub
Programul Cadru 7 este tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Bugetul alocat pentru
acest domeniu depăşeşte EUR 9 miliarde.

Necesarul de finanțare estimat este :

DE BAGAT VARIANTA NOUA DE LA PANZARU - JASPERS

V Planul de acțiune

Planul de acțiune vizează următoarele direcții principale :

1. crearea disponibilităţii serviciilor de acces în bandă largă;
2. stimularea utilizării serviciilor prin diversificarea ofertei de conţinut;
3. asigurarea precondiţiilor pentru succesul în execuţia strategiei.

Trebuie menţionat faptul că, actualul document de strategie nu prevede, în mod

exclusiv, acţiuni/măsuri cu un caracter inedit pronunţat. Astfel, planul strategic recunoaşte
iniţiativele cu impact asupra dezvoltării serviciilor broadband întreprinse până în prezent,
subliniind importanţa continuării eforturilor în direcţia vizată precum şi necesitatea
coordonării/ subsumării acestor eforturi obiectivelor generale ale strategiei.

• Încurajarea dezvoltării de tehnologii inovative printr-o politică sectorială coerentă

• Sprijinirea creării de infrastructuri de comunicaţii în bandă largă în zonele de eşec al
pieţei prin stimulente fiscale
• Co-finanţarea proiectelor de creare a infrastructurii în zonele defavorizate
• Analiza oportunităţii desemnării mai multor operatori cu putere semnificativă pe piaţa
de acces local
• Creşterea gradului de implementare a măsurilor de liberalizare a accesului la bucla
locală
• Încurajarea dezvoltării şi testării de noi tehnologii prin facilitaţi fiscale
• Stimularea cercetării şi dezvoltării în domeniul tehnologiilor inovative
• Acoperirea tuturor localităţilor urbane cu conexiuni la o reţea de transmisii naţionala
prin fibră optică
• Realizarea de reţele metropolitane în principalele oraşe

Prioritizarea acţiunilor vizând stimularea cererii

• Sporirea accesibilităţii serviciilor de acces la Internet în bandă largă prin acordarea

de stimulente fiscale către utilizatorii rezidenţiali
• Educarea consumatorilor - comunicarea beneficiilor serviciilor broadband către
utilizatori
• Stimularea dezvoltării de conţinut şi aplicaţii localizate de interes pentru utilizatorii din
România
• Agregarea cererii publice la nivel regional
• Obligativitatea prezenţei pe web a instituţiilor publice
• E-guvernare - Crearea unui sistem on-line de plata a taxelor, impozitelor şi altor
obligaţii către stat
• E-Sanatate – Introducerea cartilor electronice de sănătate
• E-Educatie – Digitalizarea procesului de învăţământ
• Adaptarea şi traducerea conţinutului internaţional de interes în limba romană
• E-Guvernare – Posibilitatea completării on-line a cererilor de eliberare pentru acte
personale
• Creşterea accesibilităţii echipamentelor prin acordarea de subvenţii către utilizatorii
rezidenţiali
• Oferirea de consultanţă şi asistenta companiilor IMM pentru dezvoltarea e-Business
• Încurajarea procesului de formare continuă prin intermediul cursurilor on-line
• E-Sanatate – Introducerea reţetelor medicale electronice
• E-guvernare – Înregistrarea on-line a datelor referitoare la cumpărarea/vânzarea
autovehiculului personal
 • Creşterea accesibilităţii echipamentelor prin acordarea de stimulente fiscale către
utilizatorii rezidenţiali
• Sporirea accesibilităţii serviciilor de acces la Internet în bandă largă prin acordarea
de subvenţii către utilizatorii rezidenţiali
• Dezvoltarea accesului IMM la servicii broadband
• Finanţarea dezvoltării aplicaţiilor de tip e-Learning
• Subvenţionarea achiziţiei de cursuri on-line
• Validarea opiniilor medicilor folosind un sistem informatic de colaborare on-line
(telemedicina)
• Dezvoltarea de aplicaţii relevante pentru sectorul IMM (baze de date comerciale,
platforme de tranzacţionare, etc.)
• Implementarea unui sistem electronic de numărare a voturilor
• E-cultură – Digitalizarea conţinutului cultural
• E-guvernare – Aplicaţii on-line pentru eliberarea autorizaţiilor de construcţii

VII.2

VII.3 Opţiuni recomandate în planul ofertei de servicii broadband

Majoritatea iniţiativelor de stimulare a serviciilor în bandă largă prin prisma ofertei se

înscriu în sfera intervenţiilor directe din partea statului, în condiţiile în care acestea sunt
necesare datorită existenţei situaţiilor de eşec sau limitare pe piaţă. Eşecul pieţei în anumite
zone considerate defavorizate din punct de vedere al accesului la comunicaţii în bandă largă
este datorat viabilităţii comerciale reduse a unor proiecte de investiţii în aceste zone (costuri
de dezvoltare ridicate coroborate cu un potenţial de piaţă scăzut). în asemenea condiţii, este
necesară o intervenţie viguroasă şi nemijlocită a statului, care să rectifice lipsurile modelelor
economice.

Având în vedere caracteristicile pieţei româneşti a serviciilor în bandă largă, relevate în

cadrul analizei diagnostic, precum şi criteriile menţionate anterior, se consideră că
dezvoltarea infrastructurii în zonele defavorizate şi creşterea disponibilităţii şi atractivităţii
serviciilor reprezintă categoriile majore de intervenţie pe partea ofertei.

VII.3.1 Politici sectoriale

Încurajarea dezvoltării de tehnologii inovative printr-o politică sectorială coerentă

O opţiune strategică cu prioritate ridicată pentru dezvoltarea infrastructurii în zonele de

eşec al pieţei o constituie încurajarea tehnologiilor inovative cu potenţialul de a acoperi
regiunile defavorizate. Trebuie menţionat că importanţa acestei opţiuni va creşte treptat în
detrimentul măsurii de co-finanţare a unor astfel de proiecte, având în vedere că, pe termen
lung, aceasta este mai adecvată pentru a crea un mediu de piaţa competitiv şi în actualele
zone de eşec al pieţei. Finalitatea încurajării tehnologiilor noi este descoperirea unei
modalităţi eficiente, atât tehnice cât şi economice, în acoperirea zonelor defavorizate.

Pentru punerea în practică a acestei măsuri sunt vizate în principal crearea unui cadru
sectorial coerent şi stimularea cercetării şi dezvoltării.

Crearea unui cadru sectorial coerent se va realiza prin intermediul unor acţiuni de
acordare de licenţe experimentale pentru testarea tehnologiilor inovative precum şi prin
elaborarea unor politici sectoriale şi planuri strategice specifice.

(de ex. strategia privind acordarea licenţelor WiMax în 10.5 GHz).

 Licenţele de testare acordate furnizorilor de echipamente şi operatorilor reprezintă un
pilon solid în stimularea tehnologiilor inovative întrucât permit destinatorilor testarea în „timp
real” şi adaptarea echipamentelor şi a modului de implementare a tehnologiilor la specificul
local. Prin aceasta, riscul asociat lansării tehnologiilor noi precum şi timpul de lansare (engl.
„time to market”) se reduc semnificativ, dat fiind că furnizorii au posibilitatea de a ajusta
posibilele disfuncţionalităţi înainte de inaugurarea comercială a serviciilor.
.

Stimularea cercetării şi dezvoltării în domeniul tehnologiilor inovative

În direcţia stimulării activităţilor de cercetare-dezvoltare, eforturile de implementare a

strategiei se pot concretiza prin alocarea de fonduri cercetării şi dezvoltării în domeniul
tehnologiilor de telecomunicaţii. Procesul de cercetare în acest domeniu are un grad
sporit de complexitate şi implică resurse financiare şi de timp care trebuie angajate o
perioadă îndelungată pentru a conduce la beneficii concrete.

VII.3.2. Politici fiscale

Instrumentele de politică fiscală propuse pentru crearea de infrastructuri au în vedere

stimularea operatorilor de telecomunicaţii de a participa activ la aceste proiecte, prin aportul
de experienţă şi credibilitate conferit. Trebuie, însă, subliniat că participarea autorităţilor
publice la asemenea proiecte trebuie sa aibă doar rolul de eliminare a barierelor iniţiale de
intrare, iar, odată create condiţiile funcţionarii mecanismelor de piaţa, contribuţia statului să
fie eliminată. Modelul care trebuie vizat este cel în care proiectul de infrastructură este
susţinut în faza dezvoltării, ulterior, după o perioadă determinată de timp (de regula circa 3
ani de zile) acesta ajungând în punctul de echilibru – mecanism de auto-susţinere financiar-
economica. Desigur că iniţiativele de sprijinire financiară trebuie realizate ţinând cont de
principiul alocării eficiente a resurselor.

Conform cartografierii preliminare a zonelor geografice şi grupurilor demografice

defavorizate, există o serie de zone şi arealuri geografice identificate drept defavorizate din
punct de vedere al disponibilităţii accesului la servicii de comunicaţii în bandă largă.
În aceste zone, un procent cuprins între 15 şi 33% din populaţie, corespunzând unei
ponderi între 36-64% din numărul de localitati, nu sunt deservite cu servicii de comunicaţii.

Având în vedere această stare de fapt, o prioritate strategică este stimularea dezvoltării
de infrastructură în zonele de eşec al pieţei prin co-interesarea operatorilor din piaţă.

Sprijinirea dezvoltării de infrastructură de comunicaţii în bandă largă în zonele

defavorizate prin stimulente fiscale

Pentru stimularea dezvoltării infrastructurii în zonele de eşec al pieţei prin co-

interesarea operatorilor, un alt instrument cu prioritate ridicata îl reprezintă stimulentele
fiscale. Acestea pot varia de la deducerea investiţiilor făcute de furnizorii de infrastructură în
zonele defavorizate din baza impozabilă, scutirea de impozite a profitului obţinut în urma
ofertei de servicii în respectivele zone, măsuri legate de taxa pe valoare adăugată s.a. şi
aceste acţiuni de politică fiscală se înscriu în sfera intervenţiilor directe, dar, spre deosebire
de co-finanţare, presupun o contribuţie financiara mai puţin intensă din partea autorităţilor.

Co-finanţareaproiectelor de creare a infrastructurii în zonele defavorizate

 După cum s-a constatat în urma analizei diagnostic a pieţei de broadband din România,
motivele eşecului pieţei în zonele defavorizate ţin în special de imposibilitatea susţinerii
economice a infrastructurii de comunicaţii. Altfel spus, veniturile pe care furnizorii de
infrastructură şi servicii în bandă largă le pot aştepta în mod realist nu ar acoperi investiţiile
necesare extinderii reţelelor în respectivele zone.

Din perspectiva acestei realităţi, dezvoltarea infrastructurii pentru a deservi şi

comunităţile defavorizate este viabilă doar dacă o parte din investiţiile aferente sunt
suportate din fonduri publice. Asemenea intervenţii se justifică în această situaţie întrucât nu
interferează cu un mecanism de piaţă funcţional, ci vin să remedieze disfuncţionalităţile
amintite anterior. Din acest motiv, a fost ales drept instrument prioritar pentru atingerea
obiectivului strategic, co-finanţarea proiectelor de infrastructură în zonele de eşec al
pieţei prin intervenţii directe de tipul politicilor fiscale.

Încurajarea dezvoltării şi testării de noi tehnologii prin facilitaţi fiscale

În ceea ce priveşte activitatea de cercetare-dezvoltare, contribuţia stimulentelor

fiscale la încurajarea tehnologiilor inovative va fi similară măsurii de co-finanţare a
dezvoltării infrastructurii clasice, respectiv o diminuare a efortului financiar din partea
operatorilor cu scopul de a facilita investiţiile. Implicaţiile vor fi de aceeaşi natură ca şi în
cazul extinderii infrastructurii, fiind necesare şi în acest caz evaluarea efectelor bugetare şi
consultarea autorităţilor competente în domeniul fiscal, atât romane cât şi europene.

Conform clarificărilor aduse de Comisia Europeană în luna noiembrie 2006 asupra

modului de utilizare a stimulentelor fiscale pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare,
acestea vor trebui sa respecte o serie de principii:
• Să fie transparente şi usor accesibile unei game largi de companii, pentru a maximiza
adopţia şi a spori astfel activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare
• Să fie stabilite pe perioade relativ lungi de timp şi să se conformeze unor reguli simple
de aplicare şi auditare pentru a asigura un cadru fiabil şi stabil
• Să garanteze cu certitudine suma scutirilor fiscale acordate, pentru a permite
companiilor o planificare financiară corespunzătoare
• Să nu schimbe natura şi baza stimulentelor în mod frecvent pentru a spori gradul de
predictibilitate a activităţilor şi costurilor eligibile
• Să le permită autoritaţilor de reglementare fiscală identificarea clară a datelor necesare
pentru evaluarea stimulentelor şi a modalităţilor de colectare

Acoperirea tuturor localităţilor urbane cu conexiuni la o reţea de transmisii naţională

prin fibră optică

În vederea creşterii extensive a disponibilităţii serviciilor în bandă largă, un mijloc

adecvat ar putea fi constituit de acţiuni în direcţia acoperirii tuturor localităţilor urbane cu
conexiuni la reţeaua de fibră optică naţională. Conectarea oraşelor mici ar avea ca
beneficii stimularea concurenţei, prin garantarea accesului tuturor operatorilor la
infrastructura de backbone, precum şi extinderea capacităţii de transmisie/ transfer în
respectivele localităţi.

Realizarea de reţele metropolitane în principalele oraşe

Pe lângă asigurarea disponibilităţii serviciilor în bandă largă în zonele de eşec ale

pietei, un obiectiv al strategiei guvernamentale în al doilea val de măsuri va fi extinderea
ofertelor către cât mai multi utilizatori în zonele cu un mecanism de piaţă functional şi
creşterea atractivitătii lor, pentru a asigura un grad cât mai mare de utilizare. În ceea ce
priveste creşterea extensivă a disponibilităţii serviciilor, aceasta are ca obiectiv extinderea
ofertelor către cât mai mulţi potentiali utilizatori din zonele aflate ţntr-un stadiu adecvat de
dezvoltare a pieţei. Este vorba despre acele comunităţi ce nu pot fi considerate defavorizate
întrucât beneficiază de acoperire broadband în baza uneia sau altei tehnologii, dar în care
disponibilitatea şi succesiv adopţia pot fi stimulate prin asigurarea mai multor tipuri de oferte.

În vederea creşterii extensive a disponibilităţii serviciilor, un prim instrument constă în

încurajarea proiectelor de reţele metropolitane în marile oraşe. Pe lângă beneficiul
evident al eliminării totale a barierelor de disponibilitate pentru potenţialii utilizatori de servicii
broadband, această măsură asigură şi o sistematizare şi o eficientizare a infrastructurii de
comunicaţii.

V.0.1Politici de reglementare

Creşterea extensivă a disponibilitaţii serviciilor de broadband şi crearea condiţiilor

adecvate dezvoltării concurenţei pe piaţă presupun şi intervenţii în zona cadrului de
reglementare. Explicaţiile privind mecanismul prin care o sporire a gradului de concurenţă de
pe o piaţă conduce la oferte de servicii mai atractive sunt recunoscute pe deplin, de către
toti deţinătorii de interese din piaţă. Pe scurt, cu cât consumatorul are o gamă mai largă de
opţiuni pentru satisfacerea nevoilor, cu atât furnizorii vor fi mai motivaţi să-şi îmbunătăţească
oferta prin prisma raportului calitate-preţ, pentru a atrage şi fideliza clienţii. După cum relevă
analizele la nivel european, statele cu gradul de competiţie cel mai ridicat (evaluat prin cota
de piaţă a noilor operatori) tind să aibă o penetrare mai mare a serviciilor broadband şi un
ritm de creştere a penetrării mai alert.

Având în vedere că piaţa de telecomunicaţii deţine o importanţă strategică pentru

dezvoltarea economiei naţionale, autorităţile au la îndemână o serie de instrumente pentru a
asigura o mai bună aplicare practică a axiomei concurenţei. În acest sens, se recomandă
două măsuri: analiza oportunitţăii desemnării de operatori cu putere semnificativă pe piaţa
accesului local în scopul furnizării de servicii broadband şi creşterea gradului de
implementare a măsurilor de liberalizare a accesului la bucla locală.

Analiza oportunităţii desemnării mai multor operatori cu putere semnificativă pe piaţa

de acces local (bucla locală utilizată în scopul furnizării de servicii de comunicaţii
electronice în bandă largă)

În România, în momentul de faţă, principalii operatori de reţele de televiziune prin cablu

deţin o cotă de aproximativ jumătate (45%) din piaţa serviciilor fixe de Internet în bandă
largă. Aceasta sugerează necesitatea investigării în detaliu a situaţiei competitive în vederea
identificării, dacă este cazul, a unei situaţii de tip oligopol, care ar putea deteriora
mecanismele concurenţiale. În măsura în care se va constata o influenţă semnificativa a
furnizorilor alternativi, remediul va putea consta în desemnarea respectivilor jucători
drept operatori cu putere semnificativă pe piaţa accesului local în scopul furnizării de
servicii de Internet în bandă largă.
În această privinţă, obiectivul general este consolidarea unui cadru de reglementare
uniform, prin care să se asigure respectarea principiului neutralităţii tehnologice – ceea ce
se traduce prin respectarea aceleiasi metodologii în analiza pietelor de acces local (bucla
locală) şi în elaborarea remediilor de reglementare, indiferent de tipologia tehnologiilor de
acces.

Creşterea gradului de implementare a măsurilor de liberalizare a accesului la bucla

locală
 Această iniţiativă urmăreşte atât stimularea investiţiilor cât şi accelerarea dinamicii şi
competiţiei pe segmentul de piaţă al serviciilor de tip XDSL. Punerea în practică a acestei
măsuri are în vedere evaluarea măsurii în care serviciile de gros de tip „revânzare” şi acces
„bitstream” ar putea fi reglementate, precum şi identificarea unor remedii împotriva
distorsiunilor în furnizarea serviciului de gros ULL.

Politici sectoriale

Educarea consumatorilor - comunicarea beneficiilor serviciilor broadband către

utilizatori

Una dintre direcţiile majore de intervenţie de care depinde, în mare măsură, succesul
implementării întregii strategii de comunicaţii naţionale în bandă largă o constituie educarea
consumatorilor în sensul comunicării beneficiilor broadband şi a facilităţilor oferite şi
includerea grupurilor de utilizatori defavorizaţi. Printre măsurile cu cel mai ridicat grad de
prioritate se numără şi realizarea unei campanii de informare/ conştientizare a beneficiilor
serviciilor broadband care adresează utilizatorii finali. Intervalul scurt de timp necesar iniţierii
şi derulării acestei masuri, precum şi impactul deosebit asupra ratei de adopţie şi utilizare a
serviciilor de comunicaţii în bandă largă o recomanda pentru o implementare rapida.

Agregarea cererii publice la nivel regional

Agregarea cererii de servicii broadband provenită din sectorul public reprezintă una
dintre cele mai utilizate metode în cadrul strategiilor naţionale de broadband, al cărei succes
a fost demonstrat pe parcursul a numeroase proiecte. Aceasta metoda este folosita pentru a
oferi o mai mare atractivitate economică planurilor de extindere a infrastructurii de
telecomunicaţii în zonele slab acoperite şi oferă un nucleu solid de baza de utilizatori care
este de aşteptat să genereze un interes mai ridicat din partea operatorilor pentru investiţii în
zonele defavorizate. Viabilitatea acestui tip de intervenţie directă este întărită atât de
rezultatele înregistrate în alte state de această componentă a strategiei de broadband, cât şi
de primele rezultate ale unor iniţiative locale de tipul proiectului "Economia bazată pe
cunoaştere" (prin care se realizează agregarea cererii publice la nivel local), care a relevat
un nivel rezonabil de succes (prin realizarea unui trafic semnificativ în comunităţile
participante).

• E-Guvernare - Crearea unui sistem de plată on-line a taxelor, impozitelor şi altor

obligaţii către stat

• Printre măsurile de e-Guvernare cu cel mai ridicat impact şi grad de acceptabilitate

publică se numără crearea unui sistem on-line de plată a tuturor taxelor, impozitelor
şi altor obligaţii către stat. Această măsură este de altfel definitorie pentru gradul
general de implementare al sistemelor e-Guvernare de către administraţia centrală,
el fiind deja pus în practică cu rezultate excelente în multe tări.

• E-Sănătate – Introducerea cărţilor electronice de sănătate

• În cadrul procesului de reformare şi eficientizare a sistemul medical, trebuie avute în

vedere avantajele unor aplicaţii informatizate. Aplicaţiile de tip e-Sănătate (engl. „e-
Health”) reprezintă principala metoda de a dezvolta cererea pentru servicii de
comunicaţii în bandă largă în acest domeniu şi vor permite procesarea mai rapida a
cazurilor medicale, reducând posibilitatea de eroare în acordarea tratamentului
potrivit. Sistemele moderne de e-Sănătate folosesc instrumentele TIC pentru a
informa cetăţenii, medicii sau pacienţii şi a le oferi tuturor accesul în condiţii de
 maxima securitate la baze de date dinamice. Exista un număr de proiecte în derulare
în cadrul Comunităţilor Europene care contribuie la îndeplinirea obiectivului Comisiei
Europene de a crea un spaţiu informaţional european unic în domeniul sănătăţii pana
în anul 2010.
• Ulterior introducerii cărţilor electronice de sănătate, utilizarea acestui sistem public
informatizat de sănătate poate fi extinsa şi către alte aplicaţii prin introducerea
reţetelor medicale electronice.
Implementarea sistemelor de consultaţii interactive (telemedicina) ar putea aduce
beneficii precum reducerea costurilor directe cu deplasarea pentru pacienţi, reducerea
timpului de deplasare şi de aşteptare, precum şi reducerea costurilor indirecte pentru doctor
datorită consumului mai redus de timp al consultaţiilor interactive faţă de cele fizice.

E-Guvernare – Alte aplicaţii vizând utilizarea generalizată a formularelor on-line în

relaţia cu instituţiile publice

În etapele următoare pot fi implementate măsuri care sa permită nu doar colectarea

informaţiilor necesare instituţiilor publice, ci sa ofere şi cetăţenilor posibilitatea efectuării unor
solicitări de servicii către administraţia locala. Unul dintre obiectivele generale majore în
acest sens ar fi ca, pe termen mediu, sa fie create condiţiile pentru utilizarea generalizată a
formularelor on-line în relaţia cu cvasi-majoritatea instituţiilor publice.

VII. Politici fiscale

Sporirea accesibilităţii serviciilor de acces la Internet în bandă largă precum şi

echipamentelor necesare conectării

O precondiţie necesară utilizării serviciilor de comunicaţii broadband o constituie

accesibilitatea serviciilor de acces Internet în bandă largă, ce poate fi facilitată prin măsuri
care sa determine creşterea ratei de penetrare a PC-urilor şi a conexiunilor Internet în bandă
largă.

În cazul a 40% dintre persoane, motivul pentru care nu se achiziţionează o conexiune

Internet îl reprezintă lipsa unui calculator personal în gospodărie. Aceasta determină
necesitatea unor măsuri de creştere a accesibilităţii echipamentelor necesare utilizării de
servicii broadband prin acordarea de stimulente fiscale sau subvenţionarea achiziţiei de
hardware (PC, modem, placa reţea etc.) şi software (aplicaţii tip browser, antivirus etc.)
necesare accesării şi utilizării serviciilor de comunicaţii electronice în bandă largă.

De asemenea, alte iniţiative necesare se referă la stimularea achiziţiei de conexiuni de

acces în bandă largă, având în vedere că preţul este cel mai important atribut în decizia de
achiziţie (pentru 29% dintre respondenti) precum şi faptul că principalul motiv pentru care nu
se achiziţionează o conexiune Internet în gospodărie este preţul (importanta de 44%).
Instrumentele utilizate vor consta, de asemenea, în subvenţionarea directă a achiziţiei de
servicii de acces Internet în bandă largă pentru a se crea o bază importanta de utilizatori
într-o primă faza, urmată de acordarea unor stimulente fiscale menite sa menţină interesul
utilizatorilor.

Stimularea dezvoltării de conţinut şi aplicaţii localizate de interes pentru

utilizatorii din România

Având în vedere faptul că 70% din timpul petrecut pe Internet de către utilizatorii din
România este în interes personal, este necesară încurajarea dezvoltării de conţinut relevant
ce poate fi realizata prin intermediul unei măsuri de acordare de stimulente fiscale şi
financiare pentru dezvoltarea de conţinut şi aplicaţii localizate.
 E-Educaţie – Digitalizarea procesului de învăţământ

Digitalizarea procesului de învăţământ nu se referă însă doar la activităţile didactice ci

şi la gestionarea tuturor activităţilor administrative ce au loc în sistemul educaţional,
contribuind la îmbunătăţirea eficienţei operaţionale a sistemului de învăţământ într-un mod
asemănător celui în care aplicaţiile e-Guvernare conduc la reducerea costurilor instituţiilor
publice.

Se va încuraja procesul de formare continuă prin intermediul cursurilor on-line

Într-un mod similar învăţământului în cadrul instituţional, aceste instrumente de educaţie

on-line pot fi folosite şi în afara sistemului tradiţional de învăţământ în cadrul procesului de
formare continuă, în condiţiile existenţei unui volum suficient de aplicaţii şi conţinut relevant.
În acest fel, pot fi atinse categorii de utilizatori cu vârste de peste 24 de ani, care doresc să
se perfecţioneze sau să se recalifice şi să obţină diverse certificări profesionale. De
asemenea, acest tip de învăţământ contribuie şi la facilitarea integrării sociale a persoanelor
cu dizabilităţi, printr-un acces direct şi nediferenţiat la informaţie.

Adaptarea şi traducerea conţinutului internaţional de interes în limba română

O măsură complementară dezvoltării de conţinut inovativ, dar care vizează creşterea

volumului de conţinut digital disponibil care să antreneze în mod direct dezvoltarea utilizării
broadband este adaptarea şi traducerea conţinutului internaţional de interes ridicat în limba
română. Considerând că în acest moment aproximativ 75% dintre toate paginile web
accesibile pe Internet sunt disponibile doar în limba engleză, o asemenea măsură ar
încuraja foarte mult utilizarea Internetului de către persoanele în vârstă sau cu un nivel
educaţional mai scăzut, oferind posibilitatea accesului universal la informaţiile de interes
tuturor cetăţenilor.

Oferirea de consultanţă şi asistenţă Întreprinderilor Mici şi Mijlocii pentru

dezvoltarea componentei e-Business

Prin includerea componentei de e-Business în modelul de afaceri al IMM, acestea vor

deveni mai competitive şi vor cunoaşte o creştere a productivităţii, contribuind la creşterea
economică naţională. Este necesară în acest sens o iniţiativă de stimulare a aplicaţiilor de tip
e-Business în rândul IMM prin acces la consultanţă şi asistenţă, al cărei prim pas îl
reprezintă realizarea unei campanii de comunicare a necesităţii prezenţei pe web a
companiilor şi a beneficiilor de afaceri pe care le aduce mediul virtual.

Dezvoltarea accesului IMM la servicii broadband

O precondiţie în acest sens o constituie dezvoltarea accesului IMM la serviciile

broadband, având în vedere faptul că doar 40% dintre angajaţii IMM au acces la Internet,
conform aceluiaşi studiu întreprins în rândul companiilor în perioada octombrie-noiembrie
2006. Mai mult chiar, 47% din companii declară că nu utilizează conexiuni în bandă largă, iar
71% dintre companii nu utilizează niciuna dintre principalele aplicaţii broadband, referindu-
ne aici la aplicaţiile de videoconferinţe, cursuri on-line, echipe de lucru virtuale sau servicii
IPTV.

E-Cultura – Digitalizarea conţinutului cultural

Parte a misiunii Directoratului General pentru Societatea Informaţională şi Media din

cadrul Comisiei Europene o constituie Încurajarea dezvoltării industriei de conţinut care să
reliefeze diversitatea culturală europeană. În acest context, implementarea unei măsuri care
să vizeze digitalizarea conţinutului cultural va facilita accesul publicului din România, dar şi a
celui străin, la informaţii culturale şi va promova valorile tradiţionale româneşti atât pe plan
intern cât şi extern. În acelaşi timp, această măsură va determina creşterea cererii de
servicii broadband datorită volumului mare de conţinut de calitate pe care îl va face
disponibil pe Internet sub forma unor biblioteci on-line, galerii de artă virtuale sau arhive
culturale.

Guvernul va iniţia şi va sprijini proiecte vizând transpunerea tezaurului cultural şi

ştiinţific în format digital, realizarea unui portal unde utilizatorii îşi pot crea propria expoziţie
virtuală (galerie virtuală de artă), realizarea unei biblioteci electronice şi a unui portal de
acces la subiecte culturale.

Politici de reglementare

Obligativitatea prezenţei pe web a administraţiilor publice

Obiectivul de stimulare a utilizării serviciilor broadband în sectorul public vine în

completarea iniţiativei de agregare a cererii de servicii broadband provenită din sectorul
public şi poate fi materializat prin intermediul creşterii gradului de conectivitate a angajaţilor
din domeniul public. O măsură menită să încurajeze utilizarea serviciilor publice în bandă
largă, care poate facilita procesul de comunicare dintre administraţia publică şi cetăţeni şi
poate spori gradul de transparenţă cu privire la activitatea instituţiilor publice este
obligativitatea prezenţei pe Internet a administraţiilor publice.
 Glosar de termeni şi abrevieri utilizate

• 3G - Generaţia a treia de servicii comunicaţii mobile

• 3,5 G - Familie de standarde intermediare între generaţia a treia
şi generaţia a patra de servicii de comunicaţii mobile
• ADSL - Asymmetric Digital Subscriber Line
• ANIAP - Asociaţia Naţională a Informaticienilor din Administraţia
Publică
• ANOFM - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
• ANRC - Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii
• ATM - Asynchronous Transfer Mode
• Broadband - Servicii de comunicaţii în bandă largă
• CATV - Community Antenna Television (în prezent desemnează
televiziunea prin cablu)
• CDMA - Code Division Multiple Access
• CE - Comisia Europeană
• CEE - Europa Centrală şi de Est (eng. Central Eastern Europe)
• CEEX - Programul cercetare de excelenţă
• CENTRAS - Centrul pentru Asistenţă pentru Organizaţii
Neguvernamentale
• CIP - Program Cadru pentru Competitivitate şi Inovare
• CIRA - Condiţii Interne de Referinţă pentru Accesul
necondiţionat la bucla locală
• CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
• CNPAS - Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări
Sociale
• CNSR - Cadrul Naţional Strategic de Referinţă
• COCOM - Comitetul Comunicaţiilor al Uniunii Europene
• CP - Proiecte în Colaborare
• CSD - Circuit Switched Data
• DBS - Digital Broadcast Satellite
• DECT - Digital Enhanced Cordless Telephony
• DRM - Digital Rights Management
• DSL - Digital Subscriber Line
• DSLAM - Digital Subscriber Line Access Multiplexer
• DTH - Direct to Home
• DVD - Digital Video Disc
• DWDM - Dense Wavelength Division Multiplexing
• EAGGF - Fondul European de Garantare şi Orientare pentru
Agricultură (engl. European Agricultural Guidance and
Guarantee Fund)
• EBC/ KBE - Economia Bazată pe Cunoaştere/ Knowledge Based
Economy
• EDGE - Enhanced Data rates for GSM Evolution
• EITO - European IT Observatory
• ENUM - TElephone NUmber Mapping
• ETNO - Asociaţia Europeană a Operatorilor de Reţele de
Telecomunicaţii
• eTEN - European Teacher Education Network
• EUR - Euro
• EV-DO - Evolution Data Optimized
• EV-DO Rev A - EV-DO Revision A
• FBI - Federal Bureau of Investigation
• FCC - Comisia Federală de Comunicaţii
• FEDR/ EDRF - Fondul European de Dezvoltare Regională/ European
Regional Development Fund
• FIFG - Instrumentul financiar de orientare în domeniul
pescuitului (eng. Financial Instrument for Fisheries
Guidance)
• FP7 - Framework Program 7
• FR - Frame Relay
• FSE/ ESF Fondul Social European/ European Social Fund
• FTP - File Transfer Protocol
• FTTB - Fiber to the Building
• FTTC - Fiber to the Curb
• FTTH - Fiber to the Home
• FTTP - Fiber to the Premise
• FTTx - Familia de servicii FTTB, FTTC, FTTH, FTTP
• GDS - Grupul pentru Dialog Social
• GPRS - General Packet Radio Service
• GSM - Global System for Mobile Communication
• HDTV - High-Definition Television
• HFC - Hybrid Fiber Coaxial
• HSCSD - High-Speed Circuit Switched Data
• HSDPA - High Speed Downlink Packet Access
• ICT PSP - Program de sprijin strategic în domeniul tehnologiilor de
informaţii şi comunicare
• IDABC - Interoperable Delivery of European eGovernment
Services to public Administrations, Businesses and
Citizens
• IGCTI - Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia
Informaţiei
• IHH - Indicele Herfindahl-Hirschmann
• IMM - Întreprinderi mici şi mijlocii
• IP - Internet Protocol
• IPTV - Internet Protocol Television
• ISDN - Integrated Services Digital Network
• IT - Tehnologia Informaţiei
• ITU - Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor
• LAN - Local Area Network
• LMDS - Local Multipoint Distribution Service
• m - million
• MIRA - Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
• MAN - Metropolitan Area Network
• MCTI - Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei
• MFP - Ministerul Finanţelor Publice
• MMDS - Multichannel Multipoint Distribution Service
• MP3 - Standard audio - MPEG-1 sau MPEG-2 audio layer 3
• MPLS - Multi-Protocol Label Switching
• MVNO - Mobile Virtual Network Operator
• NGN - Next Generation Network
• NMT - Nordic Mobile Telephone
• NoE - Reţele de excelenţă (engl. Networks of Excellence)
• OECD - Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare
• OIPSI - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii
Informaţionale
• ONU - Optical Network Unit
• ORA - Oferta de Referinţă pentru Acces necondiţionat la bucla
 locală
• PC - Calculator personal
• PCMCIA - Personal Computer Memory Card International
Association
• PDH - Plesiochronous Digital Hierarchy
• PIB - Produsul Intern Brut
• PND - Programul Naţional de Dezvoltare
• POS - Program Operaţional Sectorial
• PPP - Parteneriat Public Privat
• PwC - PricewaterhouseCoopers
• SDH - Synchronous Digital Hierarchy
• SEN - Sistemul Electronic Naţional
• SHSDL - Symmetric High-speed Digital Subscriber Line
• SIP - Session Initiation Protocol
• SMIS - Sistemul Informatic Unic de Management
• SNR - Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (în prezent
Radiocom)
• SOHO - Small Office Home Office (microintreprinderi)
• SWAN - Smart Wireless Network
• SWOT - Strengths Weaknesses Opportunities Threats (analiza
punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor şi riscurilor)
• TDM - Time Division Multiplexing
• TIC - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
• TV - Televiziune
• UE - Uniunea Europeană
• ULL - Accesul necondiţionat la bucla locală (engl. Unbundled
Local Loop)
• UMTS - Universal Mobile Telecommunications System
• USD - Dolar american
• UTP - Unshielded Twisted Pair
• VoIP - Voice over Internet Protocol
• VHS - Video Home System
• VSAT - Very Small Aperture Terminal
• VPN - Virtual Private Network
• WAP - Wireless Application Protocol
• WDM - Wave Division Multiplexing
• WiBro - Wireless Broadband
• WiFi - Wireless Fidelity
• WiMax - Worlwide Interoperability for Microwave Access
• WLAN - Wireless Local Area Network
• xDSL - Familia de tehnologii DSL (ADSL, SDSL, VDSL, etc.)