Modele teoretice aplicate pe reclamele Toyota si Cum plang barbatii

Pentru a face un consumator fericit reclama trebuie sa-i ofere posiblitatea de satisfacere. Pentru designerii de reclame este foarte important sa stie cu ce fel de public consumator au de-a face si care sunt trebuintele acestuia. Astfel a aparut notiunea de public tinta. Spoturile tv reprezinta cea mai buna metoda de promovare, televizorul fiind de multe ori mai accesibil si mai utilizat decat revistele. In cazul automobilelor, de exemplu, s-a pornit de la satisfacerea trebuintei de deplasare rapida si economica, reclamele evidentiind performantele de viteza si consumul redus de combustibil. Ulterior s-a trecut la nevoia de securitate, reclamele accentuand rezistenta masinilor la coliziune. Reclama la Toyota aduce lucrurile mai in actualitate evidentiindu-se nevoia de a atrage atentia si ideea de putere, valori promovate de societatea de azi. In analiza reclamelor Cum plang barbatii si Toyota, vom folosi: modelul greimasian, modelul lui G. Durand de clasificare a imaginilor si modelul structuralist al lui Claude Levi-Strauss. Publicul tinta pentru cele doua reclame il reprezinta barbatii. Ambele reclame au o tenta misogina si pun accentul pe partile slabe ale femeii : in reclama Cum plang barbatii , femeia este caracterizata de slabiciunea la vorbele dulci si de asa zisele lacrimi, iar in reclama Toyota , femeia este prezentata ca fiind superficiala, se bazeaza pe fizic pentru a atrage sexul opus si este atrasa de barbatul cu masina puternica si atragatoare. Entitatile care vor crea o valorizare simbolica sunt obiecte adjuvante [+concrete] (scrisoarea, melodia de pe fundal, asa zisele lacrimi de pe scrisoare // masina puternica) si obiecte [+ animate, + umane] (barbatul care a scris scrisoarea // barbatii care se uita dupa acea femeie frumoasa). Pe baza clasificarii izotopice a imaginilor facuta de Gilbert Durand, putem clasifica cele 2 reclame astfel: -Cum plang barbatii se incadreaza in regimul nocturn mistic (sau antifrazic) reprezentat prin realismul senzorial, dat de puterea pe care o are atingerea scrisorii. Principiile de clasificare/justificare logica se bazeaza pe asemanarea dintre lacrimi si picaturile de apa de pe sticla de bere. Reflexa dominanta este cea digestiva ce se bazeaza pe derivatele tactile, in atingerea scrisorii si gustative, in berea bauta de barbat la final. Schema verbala se bazeaza pe verbele a confunda, a cobori, iar arhetipurile epitete potrivite sunt: linistit, cald, intim, ascuns asta pentru ca se prezinta o poveste de dragoste intre o ea si un el intr-un cadru stiut doar de cei doi.

- Toyota se incadreaza in regimul diurn cu structuri shizomorfe realizat prin antiteza polemica dintre realitate si aparenta. Principiile de clasificare/justificare au la baza relatiile de excludere a barbatilor obisnuiti sau a masinilor obisnuite si identificarea dintre femeia fatala, care atrage privirile oricarui barbat si masina puternica ce ii intrerupe cursul cuceririlor. Reflexele dominante se bazeaza pe senzatiile la distanta: vazul. Schemele verbale sunt reprezentate de disociatiile: a atrage a respinge ( din punct de vedere vizual), a merge a se opri (brusc), iar arhetipurile epitete se claseaza prin dihotomiile frumos urat, atragator neatragator, sus jos. Conform schemei lui C.L Strauss: Relatii Supraestimate -frumusetea femeii care atrage atentia tutror barbatilor Relatii subestimate
inferioritatea tuturor barbatilor care o urmaresc cu privirea

Negarea Autohtoniei -masinile obisnuite si barbatii obisnuiti

Afirmarea Autohtoniei -privirile barbatilor

Sacrificiile

Personaje Ambivalente -femeia

---

-repetarea accidentului (primul barbat are gatul in ghips) Relatii Supraestimate -efectul produs de citirea scrisorii

-indiferenta femeii

-cazatura femeii

-apare masina ce reuseste sa ii capteze atentia Afirmarea Autohtoniei -sentimentele exprimate de barbat cu ajutorul scrisorii

accidentele

-barbatii obisnuiti vs. Barbatul cu Toyota

Relatii subestimate -realitatea scrisorii

Negarea Autohtoniei ---

Sacrificiile ---

Personaje Ambivalente -scrisoarea

-revelarea adevaratei surse a petelor ce pareau a fi lacrimi

-berea

Iar ultimul model, cel Greimasian (ce prezinta forma canonica a povestirii cu 3 probe), se poate reda astfel: In cazul reclamei Toyota: - proba de calificare cu ce are la baza o femeie frumoasa care atrage atentia barbatilor aflati la volan - proba decisiva simpla aparitie a masinii Toyota face ca rolurile sa se inverseze, astfel incat femeia este cea care se loveste pentru ca nu mai era atenta la drum. - proba de glorificare: cedarea femeii care, in ciuda sarmului sau, capituleaza in fata masinii Toyota. Parcursul acestei scheme este: Contractul: incheiat intre firma Toyota si publicul sau tinta, reprezentat de barbati => potentiali cumparatori. Competenta: guvernata de verbul a fi, avand legatura cu capacitatea masinii de a realiza ceea ce parea imposibil (sa atraga atentia femeii). Performanta (coincide cu proba decisiva) guvernata de modalitatea puterii. Performanta se axeaza pe verbul a face, astfel barbatul cu masina Toyota nu doar atrage atentia, ci reuseste sa o opreasca/sa o faca sa se loveasca pe femeia ce era de neatins pentru ceilalti. Sanctiunea coincide cu proba de glorificare si se doreste remarcarea obiectului de valoare si recunoasterea de catre destinatar, adica de catre publicul tinta.

In cazul reclamei Cum plang barbatii, probele sunt: - proba de calificare: barbatul care scrie o scrisoarein care isi exprima sentimentele. - proba decisiva: femeia remarca urmele ce par a fi lacrimi si se gandeste la momentul in care barbatul a scris scrisoarea - proba de glorificare : subiectul este blamat de justificarea urmelor de pe sticla de bere. In ceea ce priveste parcursul, se constata aceiasi pasi: Contractul: : si in acest caz se face intre publicul tinta, reprezentat tot de barbatii si firma de bere Heineken. Competenta, condusa de acelasi verb a fi apeland la atragerea atentiei prin modalitatea cunoasterii si a intuitiei reactiei femeii la vederea semnelor afectiune. Performanta, axata pe realizarea programului si condusa de verbul a fi, constata in dobandirea efectului scontat. Sanctiunea are un efect ambivalent; pozitiv din punct de vedere al inventivitatii si negativ din punct de vedere al ducerii in eroare.