Sunteți pe pagina 1din 24

Capitolul 2 Formatul desenului tehnic. Prezentarea elementelor grafice ale lui. Indicatorul desenului tehnic

2.1.

Formatul desenului tehnic

2.2.

Elementele grafice ale formatului

2.3.

Indicatorul

2.4.

Zonarea planşelor de desen tehnic

2.5.

Împăturirea planşelor de desen tehnic

2.1. Formatul desenului tehnic

Formatul desenului tehnic reprezintă spaţiul de pe suportul utilizat pentru desen, limitat de un contur dreptunghiular cu dimensiunile axb.

Dimensiunile

desenelor

tehnice

următoarelor cerinţe:

au

fost

standardizate

pentru

a

răspunde

utilizarea raţională a suportului desenului; satisfacerea necesităţilor de multiplicare tradiţionale sau moderne; satisfacerea necesităţilor de exploatare a desenelor tehnice.

Standardul român SR ISO 5457:1994, (identic cu ISO 5457:1980) precizează că desenul original trebuie executat pe un suport având cel mai mic format care permite claritatea şi precizia cerută desenului.

Formatul desenului poate fi orientat cu dimensiunea lui cea mai mare:

pe lungime (Fig. 1.a), fie pe lăţime (Fig. 1.b).

pe lungime (Fig. 1.a),  fie pe lăţime (Fig. 1.b). a. Planşă orientată în lungime b.

a. Planşă orientată în lungime

lăţime (Fig. 1.b). a. Planşă orientată în lungime b. Planşă orientată în lăţime Fig.1 Orientarea

b. Planşă orientată în lăţime

Fig.1 Orientarea formatelor

Dimensiunile formatului desenelor:

a) format seria A, ISO (Tabel nr. 1) -

b= a

a) format seria A, ISO (Tabel nr. 1) - b = a 2 . b) formate

2 .

b) formate alungite speciale (Tabel nr. 2) se obţin prin modificarea dimensiunii mici a unui format din seria A, ISO, au lungimea egală cu un multiplu al dimensiunii mici a unui format de bază ales.

Tabel nr. 1 formate seria A, ISO

Nr.

 

Dimensiuni axb (mm)

crt.

Format

 

1 A0

841x1189

 

2 A1

594x841

 

3 A2

420x594

 

4 A3

297x420

 

5 A4

210x297

Tabel nr. 2 Formate alungite speciale

Nr.

 

Dimensiuni axb (mm)

crt.

Format

 

1 A3 x 3

420x891

 

2 A3 x 4

420x1189

 

3 A4 x 3

297x630

 

4 A4 x4

297x841

 

5 A4 x 5

297x1051

c) formate alungite excepţionale (Tabel nr. 3) se obţin prin modificarea dimensiunii mici a unui format din seria A, ISO, au lungimea egală cu un multiplu al dimensiunii mici a unui format de bază ales.

Tabel nr. 3 Formate alungite excepţionale

Nr.

 

Dimensiuni a x b (mm)

Nr.

 

Dimensiuni a x b (mm)

crt.

Format

crt.

Format

 

1 A0 x 2

1189

x 1682

8

A3 x 5

420

x 1486

 

2 A0 x 3

1189

x 2523

9

A3 x 6

420

x 1783

 

3 A1 x 3

841

x 1783

10

A3 x 7

420

x 2080

 

4 A1 x 4

841

x 2378

11

A4 x6

297

x 1261

 

5 A2 x 3

594

x 1261

12

A4 x 7

297

x 1471

 

6 A2 x 4

594

x 1682

13

A4 x 8

297

x 1682

 

7 A2 x 5

594

x 2102

14

A4 x 9

297

x 1892

2.2. Elementele grafice ale formatului

indicator;

margini şi chenar;

repere de centrare;

repere de orientare;

gradaţia metrică de referinţă;

sistemul de coordonate;

unghiul de decupare.

Notă:

Dintre elementele grafice ale formatului:

sunt obligatorii: indicatorul, chenarul şi reperele de centrare; sunt facultative: reperele de orientare, gradaţia metrică de referinţă, sistemul de coordonate şi unghiul de decupare.

Margini şi chenar Chenarul este conturul prin care se delimitează câmpul desenului de marginile formatului. Chenarul se execută cu linie continuă, de aceeaşi grosime cu cea mai groasă linie din desenul tehnic, dar nu mai mică de 0,5mm.

20 mm-A 0 şi A 1 10 mm –A 2 , A 3 şi A 4

mm-A 0 şi A 1 10 mm –A 2 , A 3 şi A 4 câmpul
câmpul desenului
câmpul
desenului
1 10 mm –A 2 , A 3 şi A 4 câmpul desenului margine chenar zona
margine
margine
mm –A 2 , A 3 şi A 4 câmpul desenului margine chenar zona neutr ă
chenar
chenar

zona neutră

Fig. 2 Elemente de margini şi chenar

Zona neutră este regiunea cuprinsă între marginile formatului şi chenar şi are rolul de a permite menţinerea suportului în timpul reproducerii. pentru formatele A0 şi A1 - lăţimea de 20mm (redusă la 10mm); pentru formatele A2, A3 şi A4 - lăţimea de10mm (redusă la 7mm). Fâşia de îndosariere este regiunea care permite practicarea perforaţiilor. Are o lăţime de 20mm şi se plasează în stânga indicatorului.

Repere de centrare

În scopul facilitării poziţionării desenului la multiplicare, formatele din seria A ISO şi formatele alungite speciale trebuie să conţină repere de centrare, Fig. 3. Reperele sunt marcate prin linii continui cu grosimea de minim 0,5mm şi se trasează începând de la marginile formatului şi prelungind cu 5mm peste chenar, spre câmpul desenului. Formate alungite excepţional trebuiesc prevăzute cu repere suplimentare pe dimensiunea mare a formatului şi în mijlocul fiecărui segment de înregistrare.

Reper de centrare Indicator Reper de orientare
Reper de
centrare
Indicator
Reper de
orientare
Reper de centrare Reper de Indicator orientare
Reper de
centrare
Reper de
Indicator
orientare

a. Format tip x;

Fig.3 Repere

b. Format tip Y

Repere de orientare (Fig. 3)

servesc pentru orientarea planşei în timpul execuţiei desenului

constau din săgeţi amplasate pe chenar, unul pe dimensiunea mică iar celălalt pe dimensiunea mare

coincid cu reperele de centrare astfel încât unul dintre repere este orientat spre desenator.

Sistemul de coordonate

Sistemul de coordonate se recomandă pentru toate formatele, în scopul de a permite localizarea mai uşoară pe desen a detaliilor sau a modificărilor. Este plasat în zona neutră, la minim 5mm de la marginea formatului (Fig. 4). Diviziunile sistemului de coordonate sunt în număr par, au dimensiunile recomandate de 25x45mm şi se trasează cu o linie de minim 0.5mm grosime. Notarea lor se face cu cifre arabe pe o latură a formatului şi cu majuscule pe cealaltă latură.

2 3 4 5 6 1 1 A A B B C C D D
2
3
4
5
6
1 1
A
A
B
B
C
C
D
D
Indicator
1
2
3
4
5
6

Fig. 4 Sistem de coordonate

Gradaţia metrică de referinţă Gradaţia metrică de referinţă este un careu de 100x5mm, divizat în centimetri, amplasat în zona neutră, lipită de chenar, şi simetric faţă de un reper de centrare. Se trasează cu linie continuă de minim 0,5mm.

Unghi de decupare În scopul facilitării operaţiei de decupare pot fi prevăzute unghiuri de decupare, amplasate în cele patru colţuri ale formatului Se reprezintă:

printr-un triunghi dreptunghic isoscel, cu latura de 10mm (Fig. 5a), prin linii scurte de 2mm grosimea, trasate pe cele două laturi ale colţului (Fig. 5b).

prin linii scurte de 2mm grosimea, trasate pe cele două laturi ale colţului (Fig. 5b). b
b
b

a Fig.5 Unghiuri de decupare

2.3. Indicatorul

Indicatorul este partea desenului tehnic destinat identificării, exploatării şi înţelegerii acestora.

Standardul român SR ISO 7200:1994 - Desene tehnice. Indicator, (identic cu ISO 7200:1984), stabileşte prevederi, prin prezentarea de reguli şi recomandări corespunzătoare pentru executarea şi folosirea indicatorului.

- Amplasarea indicatorului se face în colţul inferior dreapta al câmpului

desenului, sensul de citire al indicatorului fiind acelaşi cu sensul de citire al desenului.

- Configuraţia indicatorului se prezintă sub forma unui careu alcătuit din

unul sau mai multe dreptunghiuri alăturate, lipite de chenarul formatului.

- Conţinutul indicatorului constă în informaţii grupate în mai multe zone alăturate:

Zona de identificare

Una sau mai multe zone de informaţii suplimentare

2.3.1 Zona de identificare Zona de identificare se amplasează în unghiul inferior dreapta al indicatorului, se marchează prin linie continuă, de aceeaşi grosime cu aceea a chenarului şi să conţină obligatoriu următoarele informaţii de bază . a) numărul de înregistrare sau de identificare al desenului se amplasează în colţul inferior dreapta al zonei de identificare şi este stabilit de proprietarul desenului; b) denumirea desenului – indică din punct de vedere funcţional obiectul desenului; c) numele proprietarului legal al desenului – firmă, companie, întreprindere.

c b a
c
b
a
b c a
b
c
a
b c a
b
c
a

Fig. 6 Modurile posibile de dispunere a informaţiilor obligatorii în indicator

2.3.2. Zonele de informaţii suplimentare Zonele de informaţii suplimentare cuprind următoarele grupe de informaţii:

informaţii indicative;

informaţii tehnice;

informaţii de ordin administrativ.

informaţiile indicative:

simbolul care indică metoda de proiectare; scara principală a desenului, unitatea de măsură pentru dimensiuni liniare, alta decât milimetru.

informaţiile tehnice se referă la metodele şi convenţiile speciale pentru desenele de execuţie:

metoda de indicare a stării suprafeţelor; metoda de indicare a stării toleranţelor geometrice; valoarea toleranţelor generale; orice alt standard din domeniu;

informaţiile de ordin administrativ cuprind:

formatul desenului tehnic; data ediţiei desenului; indice aferent unei modificărise înscrie în caseta corespunzătoare numărului desenului (a); data modificărilor şi fişa modificărilor aferente indicelui cu privire la modificari – aceste informaţii pot fi dispuse pe desen în afara indicatorului sau pot face parte dintr-un document separat; alte informaţii de ordin administrativ (numele şi semnăturile persoanelor responsabile pentru desen şi pentru modificări).

2.3.3. Desene cu mai multe planşe Desenele cu mai multe planşe identificate prin acelaşi număr al desenului (a) se numerotează cu numere succesive astfel:

Planşa nr. n/p, unde

- n este numărul planşei

- p este numărul total de planşe.

2.3.4. Tipuri de indicatoare În domeniul construcţiilor, modul de întocmire şi de prezentare grafică a indicatorului desenelor tehnice de construcţii şi arhitectură este reglementat de STAS 1434-83.

Indicatorul are trei mărimi:

- Indicatorul mare (Fig. 7) - folosit pentru formate mai mari decât A3

- Indicatorul mic (Fig. 8) - folosit pentru formate mai mici decât A3

- Indicatorul îngust (Fig. 9) - folosit pentru detalii tip care se multiplică şi prin tipar.

185 85 80 20 3 20 1 2 50 7 6 4 5 30 8
185
85
80
20
3
20
1
2
50
7
6
4
5
30
8
70
15
100

Fig. 7 Indicatorul mare

1.-denumirea instituţiei proiectante; 2.- denumirea proiectului, locul construcţiei; 3.- indicativul (numărul) proiectului; 4.-calitatea, numele în clar şi semnătura (proiectat, desenat, verificat, control STAS, aprobat); 5.-scara/scările desenului, iar dedesubt data întocmirii desenului); 6.-denumirea obiectului şi titlul planşei; 7- faza de proiect; 8.- indicativul, respectiv numărul de ordine al planşei în cadrul proiectului.

120 55 50 15 2 3 1 7 5 6 4 8 12 65 1822
120
55
50
15
2
3
1
7
5
6
4
8
12 65
1822
40
Fig. 8 Indicatorul mic 185 1 2 2 3 4 5 7 8 6 75
Fig. 8 Indicatorul mic
185
1
2
2
3
4
5
7
8
6
75
15
10
65
20
100
25

Fig. 9 Indicatorul îngust

2.4. Zonarea planşelor de desen tehnic

Standardul român SR ISO 9431:1996 stabileşte zonele care se repartizează desenului, textului şi indicatorului: zona rezervată pentru desen şi zona rezervată pentru text. a) zona rezervată pentru desen În câmpul desenului, figurile trebuie aliniate pe orizontală şi pe verticală, rezervând spaţiul din partea superioară din stânga pentru figura principală a grupului de desene reprezentate pe planşă.

b) zona rezervată pentru text Această zonă cuprinde grupul de informaţii necesare citirii şi interpretării corecte a conţinutului desenului, informaţii care nu trebuie amplasate în zona rezervată desenului. Zona rezervată pentru text trebuie să aibă lăţimea egală cu aceea a indicatorului şi va fi situată:

în partea inferioară dreapta a planşei, deasupra indicatorului (Fig. 10.a); sub desen (Fig. 10.b), dacă desenul se desfăşoară pe toată lăţimea planşei.

3 4 5 6 Explicaţii ………….… …………… Instrucţiuni ………….… …………… Referinţe
3
4 5
6
Explicaţii
………….…
……………
Instrucţiuni
………….…
……………
Referinţe
………….…
……………
Vigneta
Tabel de modificări
Notare
Detaliile modificării
Data
Semnătura
Indicator
a
2 5 6 1 1 3 4 A B Explicaţii C Instrucţiuni Referinţe ………….… ………….…
2
5
6
1 1
3
4
A
B
Explicaţii
C
Instrucţiuni
Referinţe
………….…
………….…
………….…
……………
……………
……………
Tabel de modificări
Vigneta
Notare
Detaliile modificării
Data
Semnătura
D
Indicator

b

Fig. 10 Informaţii din zona rezervată pentru text

Informaţiile din această zonă se referă la următoarele:

rubrica Explicaţii - cuprinde informaţii necesare citirii desenului: simboluri, abrevieri, unităţi de măsură;

rubrica Instrucţiuni - cuprinde informaţii necesare realizării obiectului reprezentat; dacă pe aceeaşi planşă sunt reprezentate mai multe obiecte, atunci informaţiile cu caracter general se dau în această rubrică, iar informaţiile specifice se dau împreună cu desenul obiectului reprezentat;

rubrica Referinţe - conţine date sau desene complementare referitoare la obiectul reprezentat;

Tabelul cu modificări se utilizează pentru înscrierea tuturor schimbărilor aduse formei iniţiale a desenului . Conţinutul tabelului trebuie ă fie cel din Fig.10. Ca dimensiuni, tabelul cu modificări are lăţimea egală cu a indicatorului (Fig. 10.a), dar nu mai puţin de 100mm dacă tabelul este plasat în stânga indicatorului (Fig. 10.b). Înălţimea fiecărui rând trebuie să corespundă cu spaţiul minim între liniile suport ale scrisului.

Vigneta - se amplasează astfel încât să fie vizibilă după plierea planşei şi cuprinde:

un plan de situaţie schematic (Fig. 11.a) cu indicarea suprafeţei, a direcţiei nord, a clădirii sau părţii de clădire; un plan schematic al clădirii (Fig. 11.b) cu indicarea suprafeţei, a părţii de clădire; o secţiune schematică prin clădire (Fig. 11.c) cu indicarea etajului şi direcţiei de observare a vederilor.

(Fig. 11. c) cu indicarea etajului şi direcţiei de observare a vederilor. a. b. Fig. 11

a.

b. Fig. 11 Conţinutul vignetei

c.

2.5. Împăturirea planşelor de desen tehnic

Regulile de împăturire a copiilor desenelor tehnice, executate pe formate standard, în vederea păstrării lor în mape, plicuri sau în vederea îndosarierii, sunt stabilite prin prevederile standardului român SR74:1994.

Copiile desenelor se împăturesc utilizând una din următoarele metode:

- împăturirea modulară se aplică pentru păstrarea copiilor în mape sau în plicuri (exemple în Fig. 12.b);

- împăturirea copiilor desenelor destinate aplicării unei benzi adezive

perforate (exemple în Fig. 12.a) - se aplică pentru desenele care urmează să fie îndosariate

- împăturirea copiilor desenelor destinate perforării (exemple în Fig. 12.c) - se

aplică pentru desenele care urmează să fie îndosariate (pentru evitarea deteriorării desenelor prin plieri şi deplieri repetate, această metodă nu este recomandată pentru copiile formatelor mari, ci numai pentru formatul A3).

7 5 6 4 3 1 2 = = 198 198 198 297 297297 297
7
5
6
4 3
1
2
=
= 198
198
198
297
297297
297
 

5

297

4

6

297297

 

3

1

2

297

210

210

 

210

 

210

 
  5 2 9 7 4 6 2 9 7 2 9 7   3 1
  5 2 9 7 4 6 2 9 7 2 9 7   3 1
  5 2 9 7 4 6 2 9 7 2 9 7   3 1
  5 2 9 7 4 6 2 9 7 2 9 7   3 1
  5 2 9 7 4 6 2 9 7 2 9 7   3 1
  5 2 9 7 4 6 2 9 7 2 9 7   3 1
  5 2 9 7 4 6 2 9 7 2 9 7   3 1
2 1 rest 105 190 297
2
1
rest
105
190
297

a) împăturirea copiei în vederea aplicării benzii adezive, pentru un format A0

b) împăturirea modulară pentru un format A0

c) împăturirea copiei în vederea perforării, pentru un format A3

Fig. 12 Împăturirea planşelor de desen tehnic

Desenele se împăturesc prin pliere mai întâi după linii perpendiculare pe baza formatului şi apoi după linii paralele cu baza formatului.

Împăturirea se face astfel încât zona de identificare a indicatorului să rămână complet vizibilă, iar fâşia de îndosariere să rămână neacoperită pe toată lungimea sa.

Toate aceste reguli se aplică atât formatelor seria A, ISI, cât şi formatelor alungite speciale sau excepţionale.