Sunteți pe pagina 1din 6

Structuralismul n antropologie Curentul din cadrul Antropologiei culturale, care are la baza ideea conform careia obiectele culturale

cum ar fi literatura, arta, arhitectura si altele, nu pot fi percepute n mod izolat, ci trebuie studiate ntr-un context delimitat de structuri mai mari, la care acestea si -au adus contributia si n cadrul caruia s-au dezvoltat, poarta numele de Structuralism. Paradigma structuralista, n cadrul acestei discipline, sugereaza faptul ca structura procesului de gndire la om poate fi regasit ntr-un mod identic la toate culturile si ca procesele mentale exista sub forma unor opozitii binare[1]. Unele dintre aceste opozitii contin si variantele fierbinte-rece, barbat-femeie, culturanatura si crud-gatit. Reprezentantii curentului structuralist mpartaseau convingerea ca aceste opozitii binare se reflecta n diversitatea institutiilor culturale[2]. Procesele de gndire pot fi relevate cu ajutorul analizei relatiilor de rudenie, a miturilor si nu n ultimul rnd, a s tructurilor lingvistice. Este de presupus ca exista o realitate ascunsa n spatele tuturor formelor de exprimare culturala, iar structuralistii si-au propus sa nteleaga sensul ascuns al lucrurilor prin gndirea umana exprimata prin intermediul actelor de cultura. Mai mult, elementele culturii trebuie ntelese din perspectiva relatiilor cu ntregul sistem. n mod esential, elementele de cultura nu sunt explicite n sine, dar constituie o parte a unui sistem cu o ncarcatura semantica deosebita. Demersul structuralist este fundamentat pe baza cercetarilor ntreprinse de lingvistul elvetian Ferdinand de Saussure, care, printre altele, priveste limba ca un sistem nchis, numele sau fiind legat pe de alta parte si de stabilirea diferentei ntre langue si langage[3]. Conceptia lui Saussure cu privire la limba s-a axat pe premisa conform careia sensurile asociate cuvintelor sunt arbitrare si conservarea lor se produce doar prin intermediul conventiilor culturale. ntruct att sensul, ct si reprezentarea sunt constructii arbitrare, Saussure este de parere ca limba constituie mediul n care se stabileste realitatea. Altfel spus, nu limba traseaza si impune caracteristicile unei lumi, ci atribuirea sensului unor obiecte sau idei exprimate prin limba, crendu-se astfel realitatea. Structuralismul reprezinta o teorie culturala si literara, care constituie o re plica la ceea ce unii au numit umanism liberal sau teorie dinaintea teoriei. Validitatea explicatiilor structuraliste a fost pusa sub semnul ntrebarii, pe motiv ca metoda structuralista ar fi imprecisa si dependenta de observator[4]. n ceea ce priveste paradigma structuralista, una dintre principalele cmpuri vizate a fost structura psihicului uman, facnd totodata abstractie de aspectele istorice sau schimbarile survenite n cultura. Multi au criticat ideea structuralista argumentndu-si afirmatiile prin lipsa de preocupare pentru individualitatea umana a structuralistilor. Cu precadere reprezentant ii relativismului

cultural sunt cei care critica structuralismul, pe considerentul ca " rationalitatea" structurala abordeaza gndirea umana perceputa uniforma si invariabila. Pe lnga cei care au modificat paradigma structuralista si pe lnga cri tici, mai exista o alta reactie la adresa structuralismului, concretizata n post-structuralism, ai carui reprezentanti percep structura ca pe un produs al creatiei umane, chiar daca participantii nu sunt constienti de structura[5]. Adeptii materialismului ridica, de asemenea, obiectii cu referire la explicatiile structuraliste, plednd pentru elaborarea unor explicatii mai practice si concrete. Teoreticienii Antropologiei culturale asociaza de multe ori figura lui Marcel Mauss cu nceputurile Structuralismului si antropologiei franceze n genere. Marcel Mauss (1872, pinal - 1950, Paris) provine dintr-o familie de rabini si este considerat deopotriva sociolog si antropolog. Mauss ncepe studiul Filosofiei la Universitatea din Bordeaux, fiind influentat n foarte mare masura de unchiul sau, ilustrul . Durkheim. Notiunile fundamentale de Antropologie le dobndeste dupa studierea operelor unor clasici ai domeniului, precum J.G. Frazer si E.B. Tylor. n anul 1901, Marcel Mauss va deveni titularul Catedrei de

Istoria religiilor popoarelor necivilizate, la cole Pratique des Hautes tudes. De foarte timpuriu va adera la Partidul Socialist, convingere politica pe care o vor mbratisa multi dintre antropologii francezi, cum ar fi si Claude Lvi-Strauss. n anul 1925, Mauss fondeaza la Paris Institutul de Etnologie pe lnga Universitate, demers n care este sprijinit de Lvi Bruhl. Convingerea lui Mauss consta n faptul ca fenomenele sociale pot fi considerate si fenomene mentale, idee care va gene ra apropierea lui Lvi-Strauss de acesta. Din punct de vedere al noutatilor n materie de terminologie, Mauss introduce n stiintele sociale conceptul de fapt social total, tratat n ssai sur le don (1924). Marcel Mauss este considerat, pe buna dreptate, unul dintre principalii teoreticieni ai Antropologiei franceze. El nu a ntreprins nici o cercetare de teren, dar meritul sau a fost acela de a fi analizat n registru comparativ, fenomenele Potlach, identificat de Franz Boas la indienii Kwakiutl si Kula, n cadrul comunitatilor studiate de Bronislaw Malinowski n Arhipelagul Trobriand.

"(...) Potlach nseamna, la baza, a hrani, a mnca. Aceste triburi foarte bogate locuind n insule pe coasta sau n regiunea dintre Muntii Stncosi si coasta, si petrec iernile ntr -o sarbatoare perpetua . Propunem sa pastram numele de potlach pentru acel gen de institutie pe care am putea-o numi, cu maxima precizie si fara nici un pericol, prestatii totale de tip agnostic (...)"[6].
n Antropologia culturala, demersul n sensul structuralismului este initiat de functionalismul structuralist al lui A.R. Radcliffe-Brown, urmat ulterior de asa numitul Structuralism logic. Din perspectiva Structuralismului logic [7] , monopolul procesului de teoretizare si de conceptualizare revine unui grup restrns de antropologi, compus din Claude Lvi-Strauss, E.R. Leach siR. Barthes. Ideile noului curent gasesc un mediu propice diseminarii n Statele Unite ale Americii si n Marea Britanie, beneficiind de o deosebita popularitate n perioada 1970-1980. Claude Lvi-Strauss s-a nascut la Bruxelles, n anul 1908, obtinnd ulterior diploma n stiinte juridice dupa studiile urmate la Universitatea din Paris (1927-1932). n anul 1934 devine profesor de Sociologie la Universitatea Sao Paolo din Brazilia, n calitate de membru al misiunii universitare din Brazilia, privind n acea perioada gndirea umana din perspectiva transculturala si a alteritatii. Prima sa lucrare n domeniul antropologiei a fost publicata n anul 1936, avnd ca tema organizarea sociala a populatiei

"Bororo" [8] . n aceeasi directie, Claude Lvi-Strauss ntreprinde cercetari etnografice n Mato Grosso si Amazonia.

n cadrul cercetarii ntreprinse la populatia Bororo, antropologul analizeaza modul n care sunt realizate contactele culturale, acestea detinnd o semnificatie deosebita n ceea ce priveste transformarile care au loc ntr -o comunitate umana. LviStrauss atrage atentia asupra rolului major pe care l au misionarii n aplanarea conflictelor dintre indigeni si colonisti [9] .

fiind organizarea n ginti, compuse din grupuri de familii care prezinta un sistem de descendenta de tip matriliniar [10] .

n Tropice triste ne sunt furnizate informatii privitoare la forma de organizare sociala a populatiilor Bororo, caracteristica

semne ale specializarii profesionale [11] .

Cu toate ca activitatile specifice de subzistenta ale populatiei sunt legate de vnatoare si cules, pot fi observate primele

Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial, a predat la New School for Social Research si la Free School for Higher Studies din New York. Aici l-a cunoscut pe Roman Jakobson, de la care a preluat si adaptat modelul structuralist din lingvistica, aplicndu -l culturii. n America detinuse si functia de consilier cultural la Ambasada Frantei din Statele Unite ale Americii, n perioad a 19451948. Dupa ntoarcerea n Franta, Claude Lvi-Strauss primeste titlul de doctor n litere, dupa ce sustinuse teza Les structures lmentaires de la parent. n anul 1949 devine director adjunct laMuse de l`Homme. n anul 1960 fondeaza Laboratorul de Antropologie Sociala, iar n anul 1973 a fost ales membru al Academiei Franceze. Principalele sale lucrari: La vie familiale et sociale des Indiens Nambikwara (1948); Les structures lmentaires de la parent (1949); Race et histoire (1952); Tristes tropiques (1955);Anthropologie structurale (1958); Le totmisme aujurd`hui (1962); La pense sauvage (1962), au constituit si constituie puncte de reper ale Antropologiei culturale. Nu mai putin important este ciclul de Mythologiques, aparuta n patru volume (1964, 1966, 1968, 1971).

Lvi-Strauss este considerat de multi specialisti ca fiind parintele Structuralismului. n anul 1959 devine profesor titular de Antropologie sociala la Collge de France. Lucrarile lui Claude Lvi-Strauss au influentat domenii diverse din cadrul stiintelor sociale, precum filosofia,

religia [12] sau literatura. Din punctul de vedere al convingerilor sale politice, a fost un sustinator al marxismului.

Structuralismul straussian a constituit un efort n demersul de reducere a informatiilor referitoare la sistemele culturale, la relatii formale esentiale existente ntre elemente. El a privit culturile ca sisteme de comunicatie si a construit modele la a caror baza se aflau lingvistica structurala si conceptele matematice despre structura, n vederea stabilirii si demonstrarii legilor generale care guverneaza structura rela tiilor sociale. nclinatia lui Claude Lvi-Strauss catre marxism si are originea n influenta exercitata asupra sa de Partidul Comunist Francez, dar antropologul s-a straduit din rasputeri sa se disocieze de dogmatica si de metodele mecanice ale stalinismului pentru care conceptul de lingvistica structurala era folositor. Dupa opinia lui Lvi-Strauss, termenul structura sociala nu are nimic n comun cu realitatea empirica, ci doar cu modelele care sunt construite dupa ea. Structura sociala nu poate fi redusa la ansamblul rela tiilor sociale. O structura este compusa dintr-un model pentru ntocmirea caruia trebuie ndeplinite cteva cerinte: n primul rnd, structura expune caracteristicile unui sistem, ea este compusa din alte elemente dintre care nici unul nu poate f i modificat fara ca toate celelalte elemente sa fie afectate. Pe de alta parte, pentru oricare model dat, ar trebui sa existe posibilitatea de a comanda o serie de transformari, realiznd un grup de modele de acelasi tip.

Proprietatile mentionate asigura predictibilitatea reactiei modelului n cazul n care unul sau mai multe elemente sunt supuse anumitor modificari. Modelul trebuie constituit astfel, nct realitatile observate sa poata fi ntelese imediat.
Punctul central al antropologiei lui Claude Lvi-Strauss a gravitat n jurul ntelegerii structurii unei societati si a transformarilor posibile care survin. ncepnd din anii '60, Structuralismul devine o moda n Franta, coinciznd cu perioada de declin a simpatiei populare detinute de Partidul Comunist Francez care nceteaza sa mai sustina realitatile din Uniunea Sovietica, fiind totodata momentu l cnd survine n Franta scindarea dintre elita intelectuala si clasa muncitoare. Referitor la structura sociala, Lvi-Strauss conchidea:

"(...) Principiul fundamental este ca notiunea de structura sociala nu se refera la realitatea empirica, ci la modelele construite dupa ea. Astfel apare deosebirea dintre doua notiuni att de apropiate, nct au fost adeseori confundate, adica aceea de structura sociala si aceea de relatii sociale. Relatiile sociale sunt materia prima ntrebuintata pentru construirea modelelor care scot n evidenta structura sociala nsasi. n nici un caz aceasta nu poate fi, deci, redusa la totalitatea relatiilor sociale care pot fi observate ntr-o societate data (...)"[13].
Una dintre preocuparile lui Lvi-Strauss a constat n analiza sistemelor de relatii de rudenie si modul n care limbajul este reflectat n relatiile de rudenie. Antropologul era interesat sa aduca la suprafata structurile elementare ale rudeniei si sa identifice modul n care acestea se proiecteaza n mintea oamenilor, refractndu-se n subconstientul acestora. Dincolo de a identifica modul de operare al mecanismelor societatii, a motivatiei oamenilor n ntreprinderea anumitor actiuni, Claude Lvi-Strauss intentiona n mare parte din cercetarile sale sa dezvaluie principiile de functionare a mintii umane. Profesorul clujean Achim Mihu propune o forma schematizata a ideilor fundamentale ale lui Lvi -Strauss cu privire la abordarea relatiilor de rudenie (a se vedea Anexe, Fig. 5). Relatiile de rudenie mbraca o forma aparte n cadrul vietii social -culturale, aceea a constiintei emice, mediul n care adevarul fenomenal se afirma.

Antropologul va avea n acest context misiunea de a patrunde n aceste substraturi reprezentate de proce sele mintale, n vederea identificarii legilor generale care le guverneaza. n aceasta faza intervine constiinta etica, presupunnd studierea stiintifica a fenomenelor culturale si sociale [14] .

Tot lui Lvi-Strauss i apartine ideea conform careia relatiile de rudenie constituie un element esential al Antropologiei culturale, deoarece n societatea umana rudenia nu trebuie perceputa stricto sensu ca fenomen socio-cultural. n alta ordine de idei, Lvi-Strauss promoveaza aceeasi conceptie despre societatile indigene ca si alti antropologi,

aceea a laboratorului perfect pentru cercetare [15] .

Dintr-un alt punct de vedere, Claude Lvi-Strauss se remarca n ipostaza de critic al Antropologiei culturale, fiind vorba, fara ndoiala, de o critica de natura constructiva, care are meritul de a atrage atentia asupra unor neajunsuri ntlnite cu precadere n terminologia disciplinei (spre exemplu, n Antropologia sociala ncearca sa clarifice chiar si diferentele de terminologie din literatura americana si cea britanica), dar si n pr actica academica antropologica, sustinnd necesitatea unei decantari lucide a materialului propus spre studiu studentilor, avnd n vedere vastitatea acestuia. Unul dintre cei mai vehementi critici ai lui Lvi -Strauss a fost Clifford Geertz, care i considera ntregul demers stiintific

impropriu antropologiei, vizata fiind, n primul rnd, lucrarea Tropice triste [16] .

grupuri ramase la "stadiul de natura" [17] ori la vrsta copilariei n ceea ce priveste dezvoltarea culturala [18] . Diferentele sau dezvoltarea culturala inegala este explicata de antropologul francez astfel: "(...) Oamenii au elaborat culturi diferite din cauza departarii geografice, a particularitatilor mediului si a ignorarii existentei restului lumii (...)" [19] .

Nu n ultimul rnd, Claude Lvi-Strauss este cunoscut ca adversar al conceptului de " primitiv", precum si a catalogarii unor

ntr-o oarecare masura, demersul lui Lvi-Strauss ar putea fi privit ca o ncercare de ndeplinire a unor reparatii morale la adresa celora care au fost vizati de etichetarile de mai sus. O puternica influenta asupra lui Lvi-Strauss a avut-o Marcel Mauss, pe care acesta l considera precursor, asa cum s -a

precizat mai sus. Unii autori [20] l catalogheaza pe Mauss a fi de drept cel care a pus bazele Structuralismului n antropologia culturala franceza. Un alt punct de reper al teoretizarii Structuralismului, l -a reprezentat E.R. Leach.

Edmund Roland Leach s-a nascut la Sidmouth, Marea Britanie, ramnnd un punct de reper al Antropologiei britanice datorita cercetarilor sale ntreprinse n Birmania si Sri Lanka pe de o parte, iar pe de alta parte, prin preocuparile sale d e teoretizare a disciplinei antropologice. Cu toate ca avea o formare initiala n inginerie, E.R. Leach se asociaza grupului de antropologi conturat la London School of Economics n jurul lui Bronisaw Malinowski. n perioada 1953-1978, va preda Antropologia la Cambridge. Cercetarile ntreprinse n Kurdistan, n anul 1938, i vor oferi posibilitatea lui Leach de a -si concepe prima carte, Social and Economic Organisation of the Rawaduz Kurds, care va aparea n 1940. O alta cercetare va fi orientata catre kasinii din Birmania, rezultatele fiind publicate n 1954, n Political Systems of Highland Burma.

Mai ales interesul pe care l manifesta Leach pentru modelele formale aplicate n terminologia specifica relatiilor de rudenie l apropie de Structuralismul straussian, dar, cu toa te acestea, considera abordarile metodologice ale acestuia apropiate mai mult de metafizica.
Leach si-a impus punctul de vedere n Antropologie si prin alte lucrari, cum ar fi: Rethinking Anthropology (1961); Pul Eliya: A Village in Ceylon. A Study of Land Tenurs and Kinship (1961) si printr-o lucrare dedicata celui mai de seama reprezentant al Structuralismului - Claude Levi-Strauss (1970). Se stinge din viata n anul 1989. n curentul structuralist mai pot fi remarcati numerosi autori, nu neaparat antropologi, care au avut un aport substantial la dezvoltarea curentului. De exemplu, Roland Barthes, filosof literar francez, era influentat de Structuralism, dar refuza sa fie considerat un structuralist. Jaques Lacan, critic literar francez, aflat sub influenta curentului psihanalist propagat de Freud, care la rndul sau nu-si recunostea caracterul de structuralist, dar care se reflecta n lucrarile sale.

Jaques Derida, filosof si critic literar francez, care se ncadreaza att n categoria structuralistilor ct si a post structuralistilor; si, nu n cele din urma, Michel Foucault, care n lucrarile sale este preocupat de putere, mai precis, de cine detine puterea ntr-o societate, din punct de vedere social. Desi structuralismul a fost considerat de critici drept o teorie statica, ce nu tine cont de individualitatea umana si de act ele independente umane, reprezinta un punct de reper al Antropologiei culturale, iar spre deosebire de teoriile anterioare, a u rmarit sa reconcilieze sensibilul si inteligibilul, arta si logica [21] .

1] R.H. Winthrop, Dictionary of Concepts in Cultural Anthropology, Greenwood Press, New York, 1991 [2] J. Lett, The Human Enterprise, Westview Press, Boulder, 1987, p. 80 [3] F. Saussure, Signs and Language, n J.C. Alexander; S. Seidman, Culture and Society. Contemporary Debates, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, p. 55 [4] Ibidem, p. 103 [5] P. Rubel, A. Rosman, n Encyclopedia of Cultural Anthropology, IV, Henry Holt&Co., New York, 1996, p. 1270 [6] M. Mauss, Eseu despre dar, Polirom, Iasi, 1997, p. 51-52 [7] G. Marghescu, Introducere n Antropologia culturala, Ed. Fundatiei "Romnia de Mine", Bucuresti, 1999, p. 49 [8] P. Bohannan, M. Glazer, High Points in Anthropology, McGraw-Hill, New York, 1988, p. 423 [9] Cl. Lvi-Strauss, Tropice triste, Ed. stiintifica, Bucuresti, 1968, p. 222-223 [10] Ibidem, p. 230 [11] Ibidem, p. 231 [12] Cl. Lvi-Strauss, Gndirea salbatica. Totemismul azi, Ed. stiintifica, Bucuresti, 1970, p. 81: autorul contribuie la analiza totemismului, identificndu-i rolul de factor al coeziunii sociale [13] Cl. Lvi-Strauss, Antropologia structurala, Ed. Politica, Bucuresti, 1978, p. 336 [14] Ibidem, p. 75 [15] Idem, Mitologice I. Crud si gatit, Ed. Babel, Bucuresti, 1995, p. 19-52 [16] Cl. Geertz, Works and Lives. The Anthropologist as Author, Polity Press, Cambridge, 1989, p. 25 sqq. [17] Il. Petras-Voicu, Introducere n antropologia lui Claude Lvi -Strauss, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992, p. 179 [18] Cl. Lvi-Strauss, Rasa si istorie, Ed. Fides, Iasi, 1996, p. 40: "(...) n realitate nu exista popoare-copii; toate snt adulte, chiar si cele care nu si-au tinut un jurnal al copilariei si adolescentei(...)" [19] Ibidem, p. 17-18 [20] R.H. Winthrop, op.cit., loc.cit. [21] P. Bonte, M. Izard, Dictionar de Etnologie si Antropologie, Polirom, Iasi, 1999, p. 646