III. LEXICOLOGIE Teme: Organizarea vocabularului.

Organizarea interna, organizarea externa, Masa vocabularului, Procedee de formare a cuvintelor noi, Calculul semantic, Lexicologia normativa

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvântul este unitatea centrală, definitorie a lexicului, unitatea semnificativă autonomă minimală a limbii, constituită prin asocierea unei forme fonetice (complex sonor) ai a unui conţinut (complex de sensuri). Individualitatea sa In enunţ ai legătura indestructibilă dintre cele două laturi componente (semnificant ai semnificat) fac din cuvânt semnul lingvistic prin excelenţă. Forma şi conţinutul sunt cele două laturi constitutive ale cuvântului, care funcţionează Intr-o solidaritate indestructibilă, deai reuniunea lor are un caracter arbitrar. Forma (denumită ai expresie sau complex sonor) reprezintă latura materială a cuvântului, adică fonemele grupate In silabe ai puse sub un accent, ai morfemele, diferenţiate In rădăcină, afixe ai desinenţe. Conţinutul (denumit ai Inţeles sau semnificaţie) reprezintă latura ideală, psihică a cuvântului, imaginea prelucrată mental a obiectului denumit (denotatul), pe care-l evocă, inclusiv In lipsa acestuia. Sensul este actualizarea, In diferite categorii de contexte verbale ai situaţionale, a semnificaţiei. Sensul denotativ (propriu, apelativ, cognitiv, denominativ) este Insoţit de sensuri conotative (figurate), derivate, In urma unor figuri de stil, din primul ai păstrând mai mult sau mai puţin caracterul

expresiv iniţial. Trăsăturile distinctive ale cuvântului Transformarea lumii referenţilor In lume a sensurilor, mai simplu a referentului In sens, se realizează printr-o prelucrare logică sui generis, In care trăsăturile obiectelor descoperite prin observaţie, analiză ai comparaţie se supun probei comutării, disociindu-se cele relevante (esenţiale) de cele nerelevante (Intâmplătoare). De exemplu,

pentru grupul de obiecte denumite de cuvântul casă, trăsăturile ,clădire”, ,cu caracter stabil”, ,destinată locuinţei” sunt relevante, pe când altele ca ,număr de niveluri”, ,tip de acoperia”, ,material din care este construită” etc. sunt nedefinitorii. Analiza componenţială este o metodă structuralistă inductivă, cu ajutorul căreia se divizează conţinutul semantic al unui cuvânt In constituenţi. Punând In contrast cuvinte din acelaai câmp semantic, sau mai Indepărtat, se stabilesc din aproape In aproape trăsăturile semantice distinctive (semele) care le separă sau le apropie. Este deci un fel de taxonomie semantică. De exemplu, unchi se deosebeate de mătu%ă prin ,sexul masculin”, de tată prin ,ascendenţă colaterală”, de nepot prin ,filiaţia ascendentă”, de bunic prin ,nivelul ascendenţei”, de socru prin ,rudenia de sânge” (sau ,naturală”), de scaun prin ,calitatea de fiinţă”, de urs prin ,calitatea de fiinţă umană”, de Inrudit prin faptul că e ,substantiv”. Punând la un loc componentele, vom obţine formula lui semantică (sememul): ,substantiv”, ,nume de fiinţă umană”, ,rudă naturală cu cineva”, ,In relaţie de ascendenţă colaterală”, ,de primul nivel”, ,sex masculin”. Vocabularul unei limbi este organizat după mai multe criterii, formând un sistem, e drept, cu multe imperfecţiuni, posibil de descompus In subsisteme corelate Intre ele ai ierarhizate pe niveluri din ce In ce mai mici. Unii specialiati vorbesc explicit de sistemul lexical, alţii adoptă termenii mai puţin tranaanţi de ansamblu, totalitate sau mulţime de unităţi lexicale. Organizarea vocabularului limbii române contemporane Organizarea externă (ierarhizarea funcţiona1ă) a vocabularului românesc constă In ordonarea cuvintelor, după criteriul statutului dobândit In procesul utilizării lor de către comunitatea vorbitorilor, pe niveluri ai sfere de Intrebuinţare. Principalele clasificări rezultate din ierarhizarea prin uz sunt: vo- cabular activ—vocabular pasiv, vocabular literar—vocabular neliterar, vocabular de uz general (comun, mediu)—vocabular cu utilizare limitată: arhaic/neologic, regional/sectorial (de specialitate)/de grup (special); vocabular de bază (fundamental) — masa vocabularului. Vocabularul activ ai vocabularul pasiv sunt subdiviziuni ale lexicului, In funcţie de frecvenţa In vorbire la un moment dat. Vocabularul activ este format din cuvintele folosite curent, fiind deci foarte puţin numeros, dar frecvent In circulaţie.

Din vocabularul activ fac parte instrumentele gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole, verbe auxiliare, pronume ai adverbe relative) ai substitutele (pronumele ai numeralele) cele mai uzuale, precum ai substantivele, adjectivele, verbele, adverbele referitoare la aspecte indispensabile activităţii cotidiene ai care au tranaat In favoarea lor concurenţa la zi cu sinonimele. Câteva exemple: de, la, cu, să, că, dacă, cel, am (fost), a% (merge), voi (avea), care, cine, ce, unde, cánd, unu, doi, casă, femeie, mánă, bun, frumos, dulce, a face, a vorbi, a mánca, a fi, a avea. Foarte active sunt Insă ai cuvintele (sau sensurile) ,la modă”, majoritatea neologisme: manager, profit, dividend, a implementa, pluralism, firmă, democraţie, marketing, privatizare etc. Vocabularul pasiv este format din cuvintele cunoscute, dar folosite rar de vorbitori. El cuprinde cuvinte care denumesc realităţi implicate Intâmplător sau puţin frecvent In activitatea vorbitorilor: lăcustă, ferigă, eclipsă, cazarmă, chimono, cuvinte care au intrat In fondul pasiv din cauza ieairii din ,vogă”, dispariţiei obiectelor denumite sau Inlăturării lor de către sinonimele concurente: pionier, sovietic, bordei, %ubă, retribuţie, colectivist, cooperator, cehoslovac, tovară %, cuvinte necunoscute pentru majoritatea vorbitorilor, care au dispărut de mult din limbă, au apărut recent In vorbirea unui mic număr de oameni sau sunt folosite numai In anumite medii restrânse: zapis, zlătar, hagiu, párgar, brabete, perjă, glajă, scafandru, scovergă, zăbic, a gini, benga, cataroi, mititica, idiosincrasie, reostat, seismogramă, display etc. Vocabularul literar — vocabularul neliterar (popular şi familiar) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de criteriul cultural. Vocabularul literar este partea vocabularului Intrebuinţată In texte ai In vorbirea cu caracter literar, adică normat ai cultivatlIngrijit (care-i asigură calitatea culturală). Vocabularul neliterar este o clasă mai eterogenă care cuprinde cuvintele rămase la nivelul neliterar al limbii. Grupările pe care le include vocabularul neliterar sunt: vocabularul popular ai vocabularul familiar. Vocabularul popular este alcătuit din cuvintele folosite In mediile ai situaţiile nesupuse rigorilor profesionale, livreati. Exemple de elemente lexicale populare: ima%, furcă, suveică, iţă, caier, tropăi, popă, otavă, a crácni, lehamite, nevastă, oi%te, jug, ráie. Includem In vocabularul popular ai cuvintele folosite numai In anumite regiuni (numite regionalisme, provincialisme sau cuvinte dialectale), chiar

dacă, pe o altă axă, ele se opun elementelor cunoscute In tot teritoriul lingvistic românesc. Vocabularul familiar este format din cuvintele utilizate In situaţii de relaţii intime, familiale, neoficiale, manifest nepretenţioase: mă, dragă, bătráne, coane, ăsta, slujbă, chestie, treabă, acătării, mersi, plea%că, mamaia, tataia, puiuţ (,copil”), bebelu%, băiete, dandana, belea, baftă. Vocabularul de uz general — vocabularul cu sferă de utilizare limitată (regional, arhaic, neologic, argotic, de jagon, profesional) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de aria de folosinţă a cuvintelor. Vocabularul de uz general, care se mai numeate fond comun, general (sau vocabular mediu, supradialectal, nespecializat), este partea vocabularului cunoscută ai utilizată de Intreaga comunitate lingvistică, indiferent de nivelul de cultură, de domeniul de activitate sau de zona geografică a vorbitorilor. Vocabularul cu sferă de utilizare limitată Inglobează mai multe grupări diferite Intre ele, dar care au ca trăsătură comună Inscrierea Intr-o arie lexicală restrânsă. Vocabularul regional (dialectal, provincial) cuprinde cuvinte Intrebuinţate In anumite regiuni geografice: Muntenia: burtă, a ciupi, chel, ginere, a jumuli, magiun, na%, nene, puţ; Oltenia: lubeniţă, brabete, blană ,scândură”; Moldova: curechi, sudoare, pántece, a pi%ca, ţintirim, oghial, buhai, perjă, chelbos, ciubotă, hulub, povidlă; Banat: foale, a pi%cura, iorgan, anţărţ, golumb; Crişana: pántece, a piţigăia, temeteu, poplon, bráncă, prunc, %ogor; Maramureş: cătilin, cocon, a froi, ai (,usturoi”). Arhaismele sunt cuvintele ieaite din uzul general al limbii ai rămase In uzul sporadic al unor vorbitori cu preferinţe sau preocupări pentru exprimarea arhaică. Unele desemnează realităţi depăaite sau ieaite din vogă fiind numite, de aceea, istorisme: logofăt, hatman, agă, opaiţ, iţari, opinci, i%lic, arca%, palo%, flintă, birjă. Altele au fost marginalizate ai scoase din uz de concurentele lor sinonimice: leat (sinonim cu an), voroavă (=cuvânt), rost (=gură), cinovnic (=funcţionar), bucoavnă (=abecedar), slobod, volnic (=liber), mezat (=licitaţie). Neologismele sunt cuvinte apărute de curând In limba română ai aflate In curs de adaptare fonetică ai de Incadrare morfologică sau semantică: puzzle, show, feed-back, marketing, hobby, job, top, western, flash (cu variantele fla%/fle%), computer, design, display, hardware, software, consulting, management, sponsor, copy-right, know-how,

hit. a devoala. baterii (. bonjur (. diurnist. cea prezentată de noi putand fi denumită. bulversat. acvilist.infractorul” (Indeosebi . cange (.stomac”).preocupări” ai . alonjar.haină”). . bufet. angrosist. aripioară. baibarac (. giurgin. arcan.perciune”) etc. incintă. . astupător (. caraliu. a se deroba. curcan. a (se) confia.chilot”). gagică etc. In general. sticlete. sunt formate In limba romană sau calchiate (copiate) după modele străine: a antama. dar transparent pentru cei iniţiaţi. calibarcă (.: abţibild. adida%i. ceapán. geanabet.cap”).vestă”).best-seller. cotlet (. descoperitor. amortizoare (. bojogar.pumni”). decan. Inăuntru etc.Inchise” de vorbitori. horn (. cabanos (. gabor. de strat mai vechi. curcan. cantalup. de restul comunităţii. balaban. vechimea In meserie. ciupitor. ilegalist etc. Părţile corpului primesc ai ele porecle: alunecări. cuţulan.limbă”). croitor. mass-media. diblă. circar. erete.pălărie”). fermă. piesele de Imbrăcăminte ai Incălţăminte: abajur (. bobar. coldan.picioare”). carete. gulie (. anii de puacărie etc. colivie. Alte neologisme. numai aparent pleonastic. a demara. bul.ureche”). ienicer. cartaboi. aghiotant. ied. Aceatia. coţcar. ketchup.fustă”). ghiozdan (. invadator. cloanţă (. colegiu. nasol. hingher. bijoc. cu nuanţe vizand . cavas. avan. agib.mană”). ale infractorilor. juice. elice (.poliţistul” este denumit: acolist. binoclu.domeniul de specializare”.penis”). Vocabularul special (sau de grup) este utilizat de grupurile mai mult sau mai puţin ostentativ . burlan (. au adoptat un lexic opac pentru vorbitorul comun.gură”). ascultătoare (. carditor. dulap.fese”). bord.ochi”). Ingera%. incubator. din dorinţa de a nu fi Inţeleai de virtualele victime sau de urmăritori (poliţiati).fund”). La fel. bordei. cu%că.sani”). calif. aportor. alungători (. cocor. ghi%eu (.interese”. jogging.. separate prin . hamburger. Termenul neologism are mai multe accepţii. bortă. a stopa etc. croncan. heavy-metal. hultan. boiţar. mefienţă. colţan. science-fiction. Exemple: . boscar. capelmaistru. aripă. . clopot. draibăr.pu acăria” este pe rand: academie. ba%că.trahee”). Argourile sunt cel mai bine definite grupuri lingvistice de acest tip ai caracterizează In primul rand mediile interlope. Multe argotisme au intrat In limbajul familiar: baftă. hrubă.hoţul”) este denumit. boacter. daraban. gonitor. acioală. copcă.aliţ”) etc. be%liu. neologism recent (sau chiar cuvânt recent). gherlă. calfă.pantalon”). icre (. coroi. ata% (. alunecători. a hali. fereală.creier”). bobiţă. căutători (. bobocel. cotlon. căpriori (.

soră. femeie. — familia: mamă. na%pa etc. fier. a merge. viţel. plug. reprezentativ) sau fondul principal lexical reprezintă nucleul funcţional stabil al limbii. tată.). vin. nas. roată. bio. care cuprinde cuvintele cunoscute ai folosite frecvent In cele mai importante situaţii de viaţă de către toţi vorbitorii ai care fac parte din familii lexicale bogate. a clădi. inimă. Vocabularul de bază (fundamental. a avea. u %ă. fiind In majoritate elemente moatenite din latină sau formate In limba română. coco%. creier. Foarte mulţi din termenii de specialitate sunt cuvinte internaţionale. Vocabularul specializat sau profesional (numit ai fond savant) cuprinde cuvintele folosite In diverse limbaje profesionale care alcătuiesc terminologiile de specialitate sau tehnico-atiinţifice. topor. fiu. frate. masă. soţ(ie). frunză. folosite de majoritatea limbilor de cultură. coajă.Elevii au tendinţa de folosire a unor elemente de argou proprii (profu. — corpul omenesc In părţile lui: cap. a zice. apă. unchi. mánă. mate) sau Imprumutate din alte medii (pufulete. albină. Vocabularul de bază (fundamental. — alimente ai băuturi: páine. oţel. Aceste cuvinte răspund unor multiple exigenţe lingvistice ai extralingvistice: a) au un grad ridicat de stabilitate. reprezentativ) — masa (sau restul) vocabularului constituie o clasificare de sinteză a vocabularului limbii române. dinte. cáine. gráu. bestial. neadaptate ai nesocializate Incă In cercuri mai largi. picior. folosite insistent ai deseori defectuos sau neglijent de unele grupuri. carne. coasă. hotărát. — unelte: cle%te. nucă. a spăla. lup. lapte. plop. lanţ. Jargoanele cuprind elemente neologice de ultimă oră. — plante: cire%. sanie. morcov. nepot. inel. ţánţar. b) denumesc noţiuni indispensabile vieţii ai activităţii umane: — obiecte ai acţiuni foarte importante: casă. supărat. fiică. ureche. fereastră. scară. ca urmare a snobismului. — fiinţe: om. văr. . vrabie. fată. măr. socru. diriga. pe%te. bránză. floare. a face. oaie. a mánca. frunte. dorinţei de detaaare de masa vorbitorilor sau pretinsei superiorităţi intelectuale. marfă. a apăra. limbă. soacră. sfeclă. cumnat. băiat. papagal.

vară. a trece (toate au peste 10 sensuri). săptămánă. regionalisme. a pune. pronume. lung. cámp. Majoritatea cuvintelor polisemantice au un număr restrâns de sensuri. elemente de argou ai jargon). a purta. a fi. Ea are o diversitate foarte mare. a bate. oră. — calităţi ai defecte: bun. dar ai părţile vocabularului aflate. c) au numeroase derivate ai compuse. Polisemia este prima formă de sistematizare semantică. vesel. Masa (restul) vocabularului sau vocabularul secundar reprezintă partea cea mai mobilă. vánt. al Imbogăţirii semantice a vocabularului. Exemplu: a avea. a da. gras. formează locuţiuni ai expresii. a sta. tánăr. dimineaţă. deal. Fenomenul este cunoscut sub numele de pletoră semantică ai caracterizează cuvintele foarte uzuale care denumesc noţiuni centrale In viaţa ai activitatea oamenilor. noapte. cinstit. cuprinzând In primul rând cuvintele de utilizare limitată (arhaisme.— mediul Inconjurător: afară. vizând conţinutul semantic sau forma unităţilor lexicale. prost. a face. — instrumente gramaticale (prepoziţii. urát. bun. din diferite motive. izvor. soare. dar ai cea mai numeroasă a vocabularului. dulce. termeni profesional-atiinţifici. ieri. verbe auxiliare) ai numerale până la 10. negru. lacom. nori. familiar. lumină. Unele Insă au acumulat un număr mare de sensuri. fiind. zăpadă. . din punctul acesta de vedere. neologisme. trist. Polisemia este sursa ai rezultatul schimbărilor de sens. albastru. — diviziunea timpului: zi. mánă. rău. limitarea fiind determinată de cerinţa ca acestea să fie apropiate Intre ele. Sistematizarea semantică a vocabularului rezultă din decuparea unităţilor de sens ai din distribuirea lor pe unităţi formale. punct. frumos. azi. conjuncţii. lene%. In sensul că evidenţiază distribuirea Intr-un cuvânt (complex sonor) a mai multe sensuri aflate In anumite relaţii. cald. pasiv). an. — culori: alb. pămánt. gheaţă. Sunt predispuse la polisemie cuvintele vechi In limbă. ro%u. cele primare (care au Intotdeauna mai multe sensuri decât derivatele lor) ai cele de uz general. slab. timp. lună. e) sunt In cea mai mare parte polisemantice. In zone de uz marginale (lexicul popular. galben. de%tept. a lua. ogor. d) sunt foarte frecvente In vorbire (au valoare circulatorie mare). verde. Organizarea internă a vocabularului sau sistematizarea sa are la bază criterii lingvistice. cap. iarnă.

Descrierea componenţială a omonimelor arată că ele nu prezintă 1 seme substanţiale (importante) comune: a semăna = . Omonimele pot fi: 1) totale sau propriu-zise. care dezu voltă mutaţii semantice identice: piciorul muntelui.referitor la”. apropouri” .verb” . pieptul dealului. . Omonimele au ei etimoane diferite: primul provine din lat. care denumesc atât procesul. dar se pronunţă diferit: copii — copIi).In solul” . aceasta din urmă vizând sensuri care au seme substanţiale (importante) comune ei acelaei etimon (un exemplu de sens cuprins In 1 a semăna este .In vederea obţinerii unei viitoare recolte”. de exemplu. al doilea din lat.scaun lung” — bancă . Inţelesul identic Inseamnă aceeaşi formulă semică: termenii etern ei ve%nic pot fi descriei ca . cercetare.rezultatul povestirii”. seminare. sugestii. descriere = .acţiunea de a descrie” ei . Principala deosebire constă In aceea că omonimele nu au trăsături semantice (seme) comune. similare.Intruun mediu suspicios” .de a arunca sămânţa” .pentru a obţine dezbinarea”). a semăna = . Cele două caracteristici menţionate deosebesc omonimia de polisemie. plimbare). diferenu ţiinduuse prin altele (corn/corni — corn/coarne — corn/cornuri). Ca ei acesta. Inţelesul foarte asemănător presupune existenţa In formula semică a celor două cuvinte a unor seme diferenţiatoare . la fel: máncare. cât ei rezultatul acţiunii: povestire = .neliu mitată”. nu sensuri ale aceluiaei cuvânt.denumeete acţiunea” . dar se scriu diferit: Intruna ei Intr-una) ei omografele (cuvintele care se scriu la fel.temporală”. Omonimia este o formă de structurare semantică asemănătoare cu polisemia prin faptul că priveete exprimarea unor sensuri complet diferite prin forme identice. respectiv substantivele postverbale.instituţie bancară”). dar cu Inţeles identic sau foarte asemănător. de aceea.rezulu tatul descrierii”. . seria termenilor somatici. când au toate formele identice ei aparţin bineInţeles aceleiaei părţi de 1 2 vorbire (bancă .acţiunea de a povesti”. fiind considerate.verb” . omofonele (cuvintele care se pronunţă identic.extensiune”. In această categorie intră. alte varietăţi ale omonimelor parţiale. .pe baza unor anumite trăsături”. 2) parţiale sau pseudoomonime când au numai anumite forme identice. de asemenea. .de a arunca vorbe. Sinonimia este relaţia care se stabileete Intre cuvinte cu forme diferite.denuu meete starea” . cotul ráului. . are caracter regulat ei iterativ (a se vedea.verb” .Intre persoane sau obiecte” .adjectiv”. cuvinte distincte.de asemănare” .omologul derivării morfematice.special pregătit” 2 .denuu meete acţiunea” .

minore (care .

difident-divident. voie etc. cuvântul acord are nu mai puţin de opt serii sinonimice. potrivire.atragerea” ei Inlocuirea In comunicarea verbală a termenului mai puţin cunoscut de către termenul mai cunoscut din perechea paronimică. pe lângă semele comune (.apreciere In plus”).. a apropia. 3) concordanţă. Impăciuire.nemotivat”. concert. convenţie. a ráde. asentiment. inteligent ei ager au. pact. . fortuit-forţat.grad mic”. pace. De exemplu.referitor la” . familial-familiar. conformitate. Incuviinţare. a petrece etc. Grupul de cuvinte care pot contracta relaţii sinonimice cu acelaei termen constituie câmpul de expansiune sinonimică al termenului respectiv. Paronimia este relaţia dintre cuvintele insuficient diferenţiate din punct de vedere formal. pe baza căreia de fapt se face raportarea celor doi referenţi. ei seme graduale diferenţiatoare: .. tárg. duză-doză. a (se) distra. 5) aprobare. aviz. a excita-a incita. Cuvintele polisemantice se raportează. pe când cel de-al doilea conţine semul .adjectiv” . 4) armonie. Ingăduinţă. conjunctură-conjectură. tranzacţie. din care cităm: 1) aranjament. s-a stabilit că termenii antonimi au In mod obligatoriu o dimensiune semantică comună. Efectul cel mai important al paronimiei In vorbire Il reprezintă atracţia paronimică. concordie etc.a apropria. combinaţie. permisiune. Exemple: agresiv ei bătăios au semele importante comune (. Ea poate forma ei serii sinonimice. Exemple: adagio-adagiu.motivat”. consonanţă etc. Limita poate fi un sunet pentru cuvintele scurte ei de 2-3 sunete pentru cuvintele lungi ei cu sensuri foarte apropiate: fisă-fi%ă. Antonimia este relaţia dintre cuvinte cu sens contrar. speţe-speze.grad nedeterminat”..inteligenţă” . dar primul are semul substanţial . comunicare-comunicaţie.apreciere In plus”). animare-animaţie. De exemplu.a Investi. Invederat-inveterat. respectiv . Astfel a (se) veseli are ca sinonime seria: a (se) amuza. a investi. petrolifer-petrolier. original-originar. a (se) desfăta. vorbă etc. a enerva-a inerva.. tasa-taza. emigrant-imigrant. corespondenţă. Aceasta se produce Indeosebi când cei doi termeni paronimi sunt cunoscuţi de vorbitori In grade foarte diferite ei constă In . potriveală.pot fi substanţiale sau graduale). tocmeală. %ustă etc. Prin analiza componenţială. absorbantadsorbant.reactivitate psihică” . 2) Inţelegere. legămánt. minerminier. evident. ei un sem incompatibil contrar. Invoială. contract. care relevă incompatibilitatea logică a celor doi referenţi. la mai multe serii sinonimice. a (se) Inveseli. a (se) dispune. consimţămánt.adjectiv” .

pe de o parte pe linia cuvântului-bază (In aea-numita familie lexicală). de la acelaei cuvânt de bază. faţă de cuvântul-bază) ei componentele gramaticale (sufixe gramaticale ei desinenţe). a include-a exclude. vocabularul limbii române poate fi Impărţit In cuvinte primare. Incántat. De exemplu. cántăreţ. cu un conţinut modificat.a dezlega. compunere. mare-mic). Intuneric-lumină.structură-infrastructură). al cuvântului. conversiune). a confirma-a infirma.grad nedeterminat”.apreciere In plus”. In. Incánta. proliberal-antiliberal. a lega. concordanţă-discordanţă. compunere. schimbarea valorii gramaticale). b) cu acelaşi radical (homolexe). existente la unul din termenii cuplului (cinstit-necinstit. supra. Sistematizarea formativă (etimologică) se referă la organizarea internă a vocabularului pe latura formei (expresiei) cuvintelor.ei -itură sunt afixe (primul prefix. a importa-a exporta. corosiv-anticorosiv. afixe (particule adăugate la Inceputul sau la sfâreitul rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou.(provenită prin alternanţă din cuvântul tare) este rădăcină. subestima-supraestima. Ambele ierarhii au la bază structura morfematică a cuvântului. Majoritatea unităţilor lexicale ale limbii române se află Intr-o ierarhie morfematică.apreciere In minus”. iar ca sem incompatibil contrar .cald ei rece au In comun dimensiunea formată din semele . moral-imoral. egal-inegal. descántare. In funcţie de structura lor morfologică. In sensul aportului semantic al afixului. descánta. antonimele pot fi: a) cu radicali diferiţi (heterolexe) (iarna-vara. Cuvintele primare sunt cuvintele care nu pot fi descompuse In componente lexicale In limba română. formată din rădăcină sau radical (elementul autonom. fiind deci neanalizabile lexical. a Infiinţa-a desfiinţa. al doilea sufix). familia lexicală a cuvântului (a) cánta cuprinde unităţile cántare. stabil. Acestea din urmă marchează opoziţia prin prefixe antonimice sau privative. Din această perspectivă. care nu pot fi analizate In unităţi lexicale mai mici. cánt. tipicatipic. Familiile lexicale sunt grupuri de cuvinte formate prin diverse procedee formative (derivare. iar pe de altă parte pe linia procedeului formal (derivare. respectiv . ei cuvinte formate de la acestea prin diverse mijloace constitutive.privitor la temperatură” . secvenţa -tăr. prefaţă-postfaţă. . care este ei purtătorul principal al conţinutului său semantic). Exemplu: In cuvântul Intăritură.adjectiv” . ofensivă-contraofensivă) sau la ambii termeni (antebelic-postbelic.

Se mai numesc elemente slavone: apostol.zarea (argea. pe cale cultă. ceafă. brazdă. a semăna. de substrat) (Intre 70 ei 200) denumesc aspecte privind: corpul uman (buză. făină. zimbru. mamă. a vedea. Insuşiri fizice ei morale (bun. icoană. amenajări ei instrumente casnice (daltă. Ele sunt grupate In: elemente moetenite din latină ei elemente autohtone (sau de substrat). candelă. a face.Ele se Impart. pupăză. relaţii de familie (copil. dámb. măgură. ceapă. cazanie. aspru). prin intermediul administraţiei ei al bisericii (In care slava era limba oficială). lapte. călugăr. animale ei plante sălbatice (cioară. lánă). imprumuturile slave vechi se regăsesc mai ales In următoarele câmpuri lexicale: agricultură (plug. bou. gard). ţap. a scrie. creşterea vitelor (cal. a muri). păstoritul (baci. cártiţă. steag. grajd. dihor. alimente (páine. cap. apă. a fi. psalm. strajă. dárz. grumaz). locuinţa ei aşe. forme de relief (ciucă. berbec. gras. citi. nătáng. moetenite din limba dacă. snop). nume de animale domestice şi sălbatice (bivol. Inalt. brusture. pu %că. páráu). brad. blánd. fiică. rás. din punctul de vedere al provenienţei. luptă. ţeavă. lung. culori (alb. smead). In două mari categorii: elemente moştenite ei elemente Imprumutate. tabără. gorun). Cuvintele moştenite din limba dacă (autohtone. terminologie militară (armă. veveriţă). mitropolit. gárbov. fiu. a auzi. agricultură (cámp. ogor. voievod. destoinic. gură). negru. vin). pivniţă. stareţ. 0 altă categorie de elemente slave a intrat mai târziu In limba română (după secolul al X-lea). frumos. Ele denumesc aspectele de bază din domeniile esenţiale ale vieţii: corp omenesc (ochi. armată (război. murg. . mo%). nicovală. mal. calităţi şi defecte (blajin. duhovnic. a vorbi. sabie. bătaie. viezure. urdă). a veni. fluier. a merge. orz). mánă. sare. Cuvintele moştenite din latină reprezintă esenţa vocabularului românesc. păstor. mánz. pomelnic. vită. a bea. frate. mire. a se spăla. apărare). a culege. ro%u. oaie. vacă. văr). miel. acţiuni cotidiene (a mánca. zăvor). trámbiţă) etc. bránză. varză. iapă. spic. carne. Cuvintele Imprumutate sunt cuvintele preluate de română din alte limbi. gráu. om. soră. rău. a ara. familie (tată. a avea. nepot. zapis. Cuvintele moştenite sunt prezente In limba română Incă de la originile acesteia. sădi. verde). hram. letopiseţ. In urma contactului lingvistic direct dintre populaţia românească ei populaţiile vorbitoare ale limbilor respective sau prin influenţa culturală. colibă.

geaba). faună ei floră (calcan. catagrafie. iaurt. molipsitor. pătrunderea lor In limba română a modernizat lexicul. ora%). dulgher.rindea”). dijmă. lalea. dud. locui. cătană. uric. anapoda.necaz”. ca%acaval. maghiară. cele mai importante. flegmă. culturală (anarhie. tabiet. viaţa politică. adverbe (barem. burghiu. plic. cazma. igrasie. agramat. bizantină (aparţinând secolelor XII-XV). cu atât mai mult cu cât ele au luat locul unor Imprumuturi mai vechi de origine slavă. patriarh. Se Intâlnesc Indeosebi In domeniile: alimentaţiei (cafea. molimă. haide!. musaca. pilaf. halal!). hal. a Imprumuturilor din neogreacă. egumen. ghiveci. nostim. imprumuturile greceşti au ei o generaţie foarte veche. arhimandrit. ctitor. portocală. halva. politicos. saltea. medicină (cangrenă. scrumbie). ipocrizie. mezel. telemea). atât prin contactul direct. pe calea comerţului ei a organizării administrative. au reueit să pătrundă In limba literară (prin osmoza elementelor dialectale ardeleneeti In fondul lexical unitar românesc). imprumuturile turceşti au pătruns In limba română In perioada veche (Incepând cu secolul al XVI-lea ei continuând In secolul al XVIII-lea). tertip). active In secolele al XVII-lea ei al XVIII-lea ei prima parte a secolului al XIX-lea. naz. tagmă. misit. ba%ca. evanghelie. Exemple: arhiereu.imprumuturile maghiare au mai ales caracter regional (bai . când Incepe perioada modernă a culturii române. simandicos). imprumuturile neologice sunt cuvintele intrate In limba română din diverse limbi după primele decenii ale secolului al XIX-lea. greu de disociat de unele dintre Impru. lăuză. zambilă). imprumuturile latino-romanice domină câmpul influenţelor lexicale externe ale limbii române din ultimele două secole. ananghie. tifos). doldora. din comerţ ei industrie (ban. catapeteasmă. dascăl. dovleac. substantive abstracte (berechet. mănăstire. sarma. meserii (calapod.muturile slave vechi. ima%. dar unele au devenit populare (deci răspândite In Intreg teritoriul românesc: alean. Acestea se referă mai ales la: viaţa socială şi individuală (agale. aghiazmă. unelte ei meserii (bidinea. iar altele. orfan. comerţ (agonisi.nebun”. parastas. chiftea. teatru). catár. Mai bine reprezentată este generaţia mai nouă. ciorbă. protipendadă. mutră. arbagic. pingea. geamgiu). rahat. interjecţii (bre!. costisitor.cârciumă”. fedele%). mistrie. ipsos. mamo %. me%ter). prosop. bolund . gealău . partidă. fidea. amvon. hotar. cât ei pe filieră culturală. vamă. religioasă. făgădău . sculă). paraclis. Acestea denumesc: aspecte de organizare administrativă (aprod. . a cheltui.

rege. automobil. smoching.turcească. spicher. formând dublete sinonimice: substantivale (amănunt-detaliu. ceresc-celest. valută). valţ. show. inventar. al cărui obiect Il reprezintă studierea mecanismului prin care limba română creează. mercerie. cultura. căi-regreta. totalitarism. capelmaistru. acont. abandona. coafor. imprumuturile germanice sunt Intâlnite Indeosebi In dialectele din Ardeal. %alter. henţ. verbale (bănui-suspecta. constituţie. corner. bilanţ. Se adaugă. radar. ceas-oră. prin mijloace interne de Imbogăţire a vocabularului. influenţă. convoi. display. allegro. Acestea sunt deci cuvintele formate pe terenul limbii române. electrobuz. fular. Formarea cuvintelor In limba romană s-a constituit ca un domeniu lexical de sine stătător. ventil. cinstitonest. insulă. cinema. borma %ină. boiler. ca un mijloc mixt . handicap. persoană. %aibă. dormitor. operă. gol. rosbif. antet. basorelief. referat. faleză. cinste-onestitate. pictor. dancing. In ei mai multe cazuri Insă. mass-media. Incepe-debuta). agenţie. meci. aproba. bancă. cuvinte noi. adjectivale (adánc-profund. fasung. duză. scadenţă. chitară. Foarte multe din germanismele prezente In limba română sunt cuvinte compuse: abţibild. rolă. fotbal. hobby. grecească (vezi cinovnic-funcţionar. efect. start). bec. bacalaureat. balet. colocviu. bel%ugabundenţă. set. bowling. imprumuturile englezeşti sunt mai noi. Cele mai multe sunt Insă preluate din lexicul internaţional. Domeniile preferate sunt sportul (baschet. disc-]okey). dribling. compunerea. funcţionează alături de sinonime moetenite sau Imprumutate (eventual create) anterior. parfum. certificat. Unele au putut intra prin filieră franceză: biftec. motel. bariton. partitură. tezaur). iar In limba literară cunosc o concentrare mai mare In terminologia tehnico-etiinţifică: bliţ. capodoperă. arpegiu. credincios-fidel). matriţă. diată-testament). gater. fini%. glaspapir. doclad-raport. calcio-vecchio. lizieră. dovadăargument. contabil. decret. debut. %ină. Procedeele de formare Inscrise acestui mecanism sunt: derivarea. conversiunea. dărámademola. xenofobie). abdica. glasvand. pornind de la cuvintele primare de care dispune ei folosind diverse procedee ei formanţi. sergent. italiana (adagio. presing. ring. glas-voce). fisc. pension. dar destul de numeroase ei active. franceza (aba]ur. teracotă. ]azz. biruinţă-victorie. arta ei tehnica (blugi. Imprumuturile latino-romanice pot fi distribuite In mare parte după limba de provenienţă: latina savantă (ambigen.

calcul lingvistic.(intern. prin o parte sau prin toţi componenţii. ei extern. . prin modelul structural).

numite afixe. numerale (doime). iar cele puse după rădăcină se numesc sufixe. glăscior. bucăţică. . copilac. Particulele puse Inaintea rădăcinii se numesc prefixe (In cazul de faţă pre-.mi c”. adjectivale (locuibil). derivarea este: cu sufixe. Cuvântul-bază nu coincide Intotdeauna cu cuvântul primar. lăpticel. prelucra. . Sufixele sunt. Derivarea cu sufixe are un câmp de acţiune foarte larg In limba română. grăsuc. deosebind acadar acest termen de rădăcină). tema cuvântului prelucra este prelucr. -(a)t. lucrat. -(ă)tură (prelucra. nelucrat.ac: ciobănac. . măricor. . din cuvântul lucru se extrage rădăcina lucr-.uc: ineluc. ne-. Partea fixă din formele flexionare ale unui cuvânt (deci rădăcina Impreună cu afixele sale) constituie tema cuvântului respectiv (unii specialicti o numesc radical. golănac.ice (pădurice). -a. verbale (a pietrui). ne-). De exemplu. după formă. rămăciţă. pronominale (mătăluţă). cutărică. degeţel. Baza termenului prelucrare este un derivat.(ea se regăsecte In toate formele flexionare: prelucrezi. ţărăncuţă. . neprelucrat). cu prefixe ci parasintetică. prelucrat. pătuţ.iţă: aluniţă.uc(ă): năsuc. In funcţie de formanţii folosiţi. Sufixele diminutivale au ca aport semantic nuanţa de . După categoria lexicogramaticală a cuvântului rezultat In urma derivării. determină constituirea unor unităţi lexicale diferite de bază. picioruc. simple (când nu se combină cu altele: băieţel) ci compuse (când sunt alcătuite din mai multe sufixe simple: păt-uc-el). . schimbând sensul cuvântului-bază. prelucránd etc.). nepoţel. binicor. interjecţionale (aolică!). nevestică. care a folosit de-a lungul evoluţiei sale circa 600 de sufixe. butoiac. locucor. de la care pot fi derivate alte cuvinte prin adăugarea afixelor pre-. lucrare. miccorare”: .uţ(ă): bănuţ. prelucrăm. . mămucă. sunt: substantivale (copilandru). . regresivă. De exemplu.ic (ă): tătic. adverbiale (studenţecte). albuc.el (-icel): borcănel. care. -(a)re. golac. pră]iturică.Derivarea constă In adăugarea la rădăcină a unor particule neautonome. sforicică.ior: călcáior. Clasificarea cea mai importantă este cea semantică. . lucrătură. . broscuţă.

păgubac. ctergător. cercetător. plumburiu.easă: cenucăreasă.dop”. flăcăiandru/flăcăuandru. . . chiriac.că: italiancă. restanţier. . mireasă.ac (-ec): căruţac.giu: camionagiu.an: gáscan.ar: fugar. mărgelat. angrosist. plăiec. pisoi.ampliiicare”): . călărac. porumbiţă. cireciu.ier: bufetier. .os: bănos. trufac. lungan. lenjereasă. . . unionist. uluitor. călucar. căsoaie. puctancă. săptămánal.cel care Indeplinecte o anumită acţiune. ostac. . inelar.iţă: păstoriţă. răuuc . toptangiu. scandalagiu. bărbătesc. demascabil. lătrău. vamal. bucuros. tocător.ar: brăudar. este legat constant de obiectul sau acţiunea exprimată de bază”: . . . uăcac. .Sufixele augmentative sunt contrare semantic celor diminutive (aportul lor semantic este nuanţa de . piperniţă. are o preocupare sau un interes. . arătând sexul opus exprimat prin radical: . orăceancă. bulgăroaică. . chinuitor.oi (-oaie.oaie (-oaică): doftoroaie. găudoaie.eţ: glumeţ. piumac.ac: mărginac. . cusurgiu.tor: apărător. cenucar.an. podar. cojocar. triumfător. ingineresc. .easă: bucătăreasă. băiec. . cerboaică.mare”.tor: ascultător. . . . -oaică): băieţoi. mătăsar. călugăriţă.uc: astupuc . tunar. pădurar.ău: lingău.esc: armenesc. luptător. pistruiat. găinăreasă. uaharniţă. .instrument cu care se răzuiecte ceva”. . Sufixele pentru determinarea Insuşirii: . máncău. cimpoiec. dator. căpităneasă.iu: arămiu.at: gucat. măturoi. Sufixele pentru denumirea agentului au ca nuanţă semantică . . ceferist. Sufixele moţionale iormează substantive. mătăsos. stelist. -ancă: băietan. atacabil.al: mormántal.andru: copilandru. moţat.ar: blănar.oi: răţoi.ist: căminist. pacoptist. scutier. Sufixele pentru denumirea instrumentelor: . vorbăreţ. arătos. brumăriu. . gránar. . . . curcan. negricios. plucat. . . scriitor.bil: apărabil.tor: Incălţător.niţă: botniţă. .

Sufixe pentru indicarea modalităţii: -ecte: bărbătecte.algie (gr.glandă”). Intorsură. făgărăcean. grosime. păltinic. noutate.pline” (substantive. porumbicte. . rufărie. . . oltean. suferinţă”: nevralgie. . bavarez. viespărie. croială. singularmente. referenţial (sunt. . jucărie. .iot: cipriot. mărăcinic. nebunecte. clădire. cuvántare. acezare.Sufixele pentru denumiri abstracte: . funcţionărime. tirolez. orientare.ăraie: apăraie. . cánepicte. educare”: pedagogie. mărginac. . verbe etc. .ime: adáncime. . . . dar care se deosebesc de acestea prin sensul deno-tativ. băcăuan. cerere. canadian. mangaliot. .anţă (-enţă. francez.are: adunare.durere. adenalgie (aden .et: brădet.it: moscovit.agogie (gr. . grăpic.ere: abatere. dăscălime. adjective. sofiot. gándirism.ărie: copilărie.ian: georgian. .ez: albanez.icte: arinicte.) grececti (ci mai rar latinecti): . . corigenţă.ic (-ác): crucic. prusac. Sufixele colective: . .conducere. aca cum se mai spune. greutate.) . . cărăucie. Falsele sufixe (sufixoidele) sunt formanţi care au In comun cu sufixele poziţia enclitică ci lipsa de autonomie funcţională (nu pot apărea autonom In enunţ). colbăraie. cruzime. Sufixe care indică provenienţa (locală): . .ărie: bostănărie. tismănar. pacoptism.) . gándire. brazilian. .ătate: bunătate. cuconet.ime: boierime.ire: amăgire.eală: amorţeală. meschinărie. .ean (-an): craiovean. . . făget. fumăraie. .mente: actualmente.ură (-tură): arsură. -inţă): cutezanţă. grececte. cumetrie.ac: austriac.ac: liniac. entităţi autosemantice).ism: muntenism. ungurac. culegere. făgăduială. . haţegan. Indrumare. tárác. faptul se datorecte provenienţei lor din cuvinte .ic: alunic. cotitură. .ar: morenar.ie: boierie. speranţă.

incineraţie”: holocaust. antropofil. care prenintă afinitate pentru.care poartă. care susţine. . .arhie (gr. autodrom. hidrofob. temporalitate. convieţuire”: zoocenoză.care respinge. vorbitor”: afon. om”: mizantrop.greutate. . evoluţie”: anacronie.putere. . genocid.) . care oprecte”: bactericid.fug (lat. pigmentaţie”: monocromie. Indrumător”: ierarh.. energofag.) .for (gr. . monarh.probă finică.cronie (gr.”: francofil. fotofob. suport de bană”: hidrofor. opinie”: ortodox.) .asociaţie.sennaţie. diacronie.centric (gr. somnifer. astrodrom. concentric. vermifug. claustrofob.) . cronofag. velodrom. acrocentric. uniform. care se ferecte de. casetofon.fil (gr. semafor.fag (gr. radioestezie.cid (gr. . presiune”: isobar. insecticid.) . paradox. .caust (gr. plutarhie. hipodrom..bar (gr.) . bibliofil.) .culoare. . care conduce. coloraţie. francofon.drom (gr. .) . .) . . .fil (-filă) (gr. care conţine. sinestezie..care poartă. părere.voce. 2 . care nu poate suferi.) . pentatlon.cromie (gr. . cartofor. conducere”: autocraţie. sensibilitate. purtător. petrolifer.care omoară. . perceptibilitate”: anestezie.fob (gr. biocenoză. románofil.frunnă.”: anglofob.) .cefal (gr. central”: egocentric.) . foaie”: clorofilă.estezie (gr.) . autocefal.fiinţă umană. cef. .craţie (gr.) . care conţine. l .cutie craniană.) . . .) . excentric.conducător. sens. căpetenie.fon (gr.situat In centru. .aspect. sincronie. telefon. conducere”: monarhie. .. macrocefal. decatlon. glas.. care consumă”: antropofag. calorifer. agorafob. casă.antrop (gr. paricid.dox (gr. filantrop. . democraţie. care preferă. care fuge. comunitate.idee. birocraţie. exerciţiu”: biatlon.) . stăpânire. megafon.) . protocronie. sunet.atlon (gr. microfon. calofil.) . durată. formă.timp.iubitor de.arh (gr. diform.care mănâncă. Infăţicare”: multiform.) .) .putere. craniu”: bicefal. care distruge.ardere. . care se Indepărteană”: ignifug. policromie. fonic. pitecantrop.) .care urăcte.fer (lat. care produce”: aurifer.) . direcţie”: aerodrom. .form (lat.) .) .drum. care alungă. .cenoză (gr.

.) . care generează. .spectacol. . trigonometrie. diagramă”: ortografie. . care produce”: ovipar. polimorf.grafie (gr.odonţie (gr.obsesie patologică”: piromanie. .scriere. miriapod.) .par (lat.sens. pentagon. cu aspect de”: paraboloid. muchie”: poligon.manţie (gr.măsurare. elicopter. humanoid.) . distribuţie”: agronomie.) . Inregistrare.) . semnificaţie”: monosemie.metrie (gr.parte. privelicte”: dioramă. fotogramă.memorie.gen (gr. . psihopat. paronim. In formă de”: amorf. anomie. alogen.) .) . antonim.) . vivipar.) .logie (gr.care nacte.) .) . astronometrie. geografie. care dirijează. inscripţie. picior. aripioară”: coleopter. fonolog. sinonim.nomie (gr.cu aspect de. amfigen. agronom. l . dantură”: ortodonţie.semie (gr. cercetare”: mineralogie. arheologie. monografie. .oramă (gr.id (gr.ctiinţă. pseudonim. suferind”: cardiopat.pter (gr.) . . . aritmomanie. astrolog. grafie. schemă”: ortogramă.iatrie (gr.savant. . .prezicere. acidogen.) .care produce.) . entomolog. diviziune. caligrafie.unghi.care suferă.) .nom (gr. . biografie.gon (gr.dinţi. . cardiologie. . lat.regulă. antropolog. conducere. care agreează”: oxigen. colţ. cablogramă. care nacte. android. geriatrie. cardiogramă.scriere. pseudopod. hidrogen. nume. antropoid.aripă. 2 . termen”: polinom. nevropat. pedodonţie. amintire”: amnezie. evaluare”: goniometrie.termen. polisemie.suport. .) . aerogramă.) . biogen. teolog. studiu. sociometrie. autonomie. panoramă. .. astronom. care administrează”: autonom. ortosemie. . amfimorf.) . hexagon. Inregistrare.) .gramă (gr. peduncul”: gasteropod. lexicolog.) . geometrie. divinitate”: chiromanţie. denumire”: antroponim. urologie. omonim.In formă de. autogen. alomorf. eugen(ie).log (gr. medicaţie”: pediatrie. acronim. epistemologie. .pod (gr.onim (gr. specialist”: biolog. astronomie. toponim.) .tratament.morf (gr. principiu. calapod.) .) .nom (gr.) . dipsomanie.. . heptagon. .manie (gr.mnezie (gr. .care conduce. .pat (gr.

scopie (gr.valent (lat. .stat (gr. pneumoscopie. vindecare”: hidroterapie. crnt<a crnta.model. apendicotomie. . nedumeri<nedumerit. arhetip.care stă. stabilizator”: termostat. pleurotomie.tehnie (gr. Derivarea regresivă este clasificată In funcţie de baza de pornire.care valorează. . . . medicaţie.terapie (gr. măslin<măslină. pictură.tratament. aniversa<aniversare. anemostat. Invăţ<a Invăţa.) . portocal<portocală. cuget<a cugeta. a candida<candidat. valenţă”: monovalent. joacă<a juca. veghe<a veghea. Derivarea postsubstantivală: pisic<pisică.tip (gr. ceartă<a certa. investigare. explorare. ortoped<ortopedie.. . candidatură. care menţine.zofie (-sofie) (gr.ctiinţă.care Inghite. a nemulţumi< nemulţumit. procedeu tehnic”: agrotehnie. ambivalent. imagine”: radioscopie. chimioterapie. fală<făli. cunoactere”: filozofie. pagubă<păgubi. horoscop. a desăvrrci< desăvrrcit. fitotehnie.) . demiurg. avort<a avorta. care poate fi substantiv. prototip. fenotip. radiofica<radioficare. ramburs< a rambursa. reostat. denunţ<a denunţa. care mănâncă”: carnivor. dovadă<a dovedi.vor (lat. lucrător”: chirurg. Derivarea postverbală: auz<auzi. trai<a trăi. . a vărga<vărgat<vargă. care roade. . fizioterapie.tehnică.) . a picta<pictor.) .indicator. antropotehnie. Derivarea postadjectivală: a bruma<brumat<brumă.) . sărut<a săruta.) .tăiere.scop (gr.tomie (gr. speculă<a specula. zootehnie. secţionare. autoterapie.urg (gr. omnivor.) . exemplar”: linotip. Brrnduc<Brrnducă. bivalent. incizie”: dihotomie. . Derivarea regresivă (sau inversă) constă In formarea de cuvinte noi prin Indepărtarea din cuvântul de bază a afixelor. artroscopie.) .) . observator. . . agrotip. psihoterapie. rugă<a (se) ruga.creator. antropozofie. dejun< a dejuna. adjectiv sau verb. diascop. alun<alună.) .examinare. polivalent. stabil.) . ură<a urI. accept <a accepta. vizual”: microscop. teozofie. aerostat.

) .altul. aerogramă. răscoace. supra-: supraprofit. agronom.) . oxigen. aerofagie.) . reIncepe. impropriu. deosebit. recăsători. De exemplu. Falsele prefixe (prefixoidele) Sunt Intâlnite cel mai adesea.fără”. api. acvanaut.fiinţă umană. agronomie. superproducţie. omenesc”: antropocentric. de-): descătuca. prefixul fiind. Prefixele privative au sensul . aerofobie. Prefixele iterative — folosite pentru exprimarea ideii de repetare: răs-/răz-: răsfira.(lat. antropofil. om. răscumpăra. aloterm. adenopatie.) . deznoda. antroposferă. In termeni cu cir. apiterapie.lipsit de”. neasemuit. aerosol. extraplat. nedescoperit. Prefixele negative: ne-: necredincios.(gr. adeno. antropo. ultraprogresist. ci ele. hiper-: hipersecreţie. acvatic”: acvacultură. agrar. antropofob. Prefixele delocutive — formează cuvinte noi pornind de la baze lexicale componente ale unor locuţiuni. In cuvinte formate In românecte: acva. antropozofie. adenomegalie. super-: superputere. la nivelul bazei. asexuat.) . acvastat. aero. Prefixele sunt clasificate.(gr. alofon.) .culaţie internaţională ci. adenogramă. adenotomie. agro. extra-: extrafin.) . alocronic. aerodinamic. . alo. hipersensibil. anistoric. ultra-: ultrademagog.ogor. a-/an-: apoetic.Derivarea cu prefixe are o amploare mai mică decât cea cu sufixe. agropedologie. apifug. supratonaj.(gr. decuruba. alofazie. repus. alogen.glandă. diferit. desfrunzi. nemuritor. semantic: prefixele care marchează intensitatea maximă: arhi-: arhidiacon.(gr. gaz”: aerobiotic. mult mai rar. ca ci sufixoidele.albină. alomorf.a lipsi de”: des. câmpie. răzleţi. alternare”: alocromatic. albinărit”: apicultură.(gr. antropofag. reInfiinţat. a indispune. dejuga. arhipăstor. de albină. desăra. .(lat. . ganglion”: adenografie. aerogară. agrozootehnie. uman. nedesfăcut. dezamăgi. răsfrange. atmosferă.aer.(dez-. răzgandi. agricol”: agrometeorologie.apă. prepoziţie. in-/im-: indiscutabil. aerodrom. a Infăptui provine din locuţiunea a pune In fapt. re-: realege.

biogramă.mare. floră”: fitocenoză.(gr. omogen. izometrie.) .(gr. fotografie. geosferă.care se referă la automobil”: autobuz. macro. izotermă. bioplasmă. demografie. ecotop. hipometrie.mi ucare.(lat.) . monoftong.unic. bibliologie.mic”: microbiologie. hemostatic.sânge”: hemocultură. enorm”: macrocefal. omoterm. monovalent. biociclu.) . omograf. hipologie. demo. hemoragie. kineto. geometrie. omolog.) . autoadministra. monosemantic.(gr.soare. hemogramă.carte. cabaline”: hipodrom. acelaui”: homocromie.egal. geospeologie.(gr. univers”: cosmodrom. identic. monoton. calofonie. hemo. fotofobie. biografie. omonim.lumină”: fotofil.) . biblioteconomie.) . microcefal. hemoptizie. autocar. fito.) . echivalent”: izobar. izomorf. de la sine.) .cal.nconjurător. biopsie. calo.. homo-/omo. izomer. fotogramă. autocraţie. temporalitate”: cronografie. populaţie.auto . izo. autonomie.viaţă. microclimă. hidrofug. 2 auto . hipo. lichid. cronoscop.(romanic) . biologie. automat”: autobiografie. caligrafie.) . cronologie. monolit. hidrosferă. o dată”: monocrom. heliograf. monocultură.(gr.(gr.) .(gr.frumos.) . lumină. balneoterapie. durată. fiinţă fie”: biocenoză.(gr. autocefal. ecotip. mediul . cosmografie. mobilitate”: kinetoscop. crono. autoconservare. izoglosă. microscop.băi.timp. vegetaţie. cosmogonie. ecografie.asemănător. bibliotecă.(gr.(gr. 1 . hipotracţiune. autogară.) .) . microcosm. autocamion.) . micro.) . geologie.nsuui. biblio.(gr. geodezie. cronometrie.(gr.) . solar”: heliocentric.casă. eco. balneo.(gr. macrobiotică.apă. ecosferă. hidrofobie.(gr. ecologie.popor. geo. microfite. monogam. simetric”: calofilie. autostradă.(gr. locuinţă. mono.plantă.lume. omofon. proprietate”: ecogeneză. teluric”: geografie. cosmo. colectivitate”: democraţie. bibliografie. helioscop.(gr. balnear”: balneologie. demoscopie. foto.(gr. macrocosmos. bioterapie.) .) .) .(gr. spontan. fotogen. singur. economie.(gr. singur. macroscop.pământ. hidro.) .(gr. biometrie. de cărţi”: bibliofil. hemofilie. bio. fitonomie. de acelaui fel. hidroliză. kinetoterapie. acvatic”: hidrodinamic. sol.) . fitofag. biosferă. hidrotehnică. helio.) . hidronim.(gr. homomorf. autodrom.

corect.(gr.) (izolat din televiziune): telejurnal. xenofil. pseudoctiinţă. In aceeaui situaţie se află -ul. l tele . descleia. numeros”: poliartroză. teledetecţie. telegraf. argint-viu. poliedru. De exemplu.(gr. tautogramă. telespectator. xenomanie. locotenent). Incheia. zoo. xeno.animal.(gr. cerul-gurii. ortoepie. multe”: multicelular. Gradul de contopire a elementelor componente poate fi diferit: a) compunerea aparentă. politehnic.străin.(gr.(gr.) . xenofob. Interfixele sunt particule situate Intre temă ui sufix. parazit”: xenobioză. -urdin colţuros.departe.multi.reziduuri” ale unor alte categorii (desinenţe. multiform. articole etc. telecomandă.) .) . televorbitor. psiho. policrom.fals.suflet”: psihochinezie. pseudo. iubăreţ.(gr. stereognozie. Ele sunt. multiflor.la fel. psihiatrie.căldură. stereogramă. polifonic. geruleţ. multinaţional. grăsuliu etc. stereofonie. pseudonim.(gr. Valea Lungă) sau prin joncţiune (bou-de-baltă. termo. Invecmanta. psihomotor. stereo.solid. psihogramă.) . telescop. zooterapie. realizată prin juxtapunere (iarbă-mare. multilateral. poli.din băgăreţ.(gr. psihometrie. Compunerea este procedeul de formare a unui cuvânt prin combinarea a două sau mai multe cuvinte existente In limbă. nu aparţine nici temei. zoomorf. bunăvoinţă. animalier”: zoochimie. polisportiv.) . tauto. telespectacol. nici sufixului. carpe-cu-clopoţei). tridimensional”: stereocite. psihologie.(gr. niciodată. aflat Intre tema colţ. 2 tele . Derivarea parasintetică Inseamnă constituirea de cuvinte noi prin adăugarea la cuvântul-bază a unui sufix ui a unui prefix: Imbărbăta. telerama. psihochirurgie. telecinema. termogramă. stereografie.) . termofil. aparent”: pseudocefal.) . teletext.)..din cerculeţ. identic”: tautofonie. nici alta. In relief.mult. de fapt.mulţi. polisemantic. ortoped. psihopatie.(gr. stereofil. tautologie. stereoscop. frunzuliţă. zootehnie. -ar-/-ăr. termometru. zoofite.ui sufixul -os. b) sudura completă sau aglutinarea (vinars.(gr. drum-de-fier. zambăreţ.) . la distanţă”: teledinamie. temperatură”: termodinamic. termoreglare. . . polimorf. orto. zoofag.) . dar care nu pot fi considerate nici una. ortografie. psihogen.drept. termogeneză.) .) . termofite. zoocultură.(gr. telepatie. zoologie. certăreţ. adevărat”: ortodox. tautometrie. televizor.

Interjecţii: nani-nani. cumsecade. Numerale formate prin subordonare atributivă: douăzeci. iacătă. ieftin-la-mălai. . oricum. Substantive formate prin subordonare circumstanţială: ducă-se-pe-pustiu. deci. Marea Neagră.Cel mai important criteriu de clasificare a compuselor este cel sintactic. Ocna-Sibiu) care. Adjective formate din sintagme cu prepoziţii/adverbe sau din propoziţii: cuminte. de pe. tic-tac. papă-lapte. Numerale formate prin subordonare circumstanţială: doisprezece. Adjective formate prin subordonare circumstanţială faţă de un adjectiv verbal: binevenit. Gara de Nord. orice. Adjective formate prin subordonare atributivă: rocu-Inchis. Compunerea prin coordonare (parataxă) este caracteristică limbajelor culte. verde-foarte deschis. Substantive formate prin subordonare completivă directă: fluieră-vánt. Compuse prin falsă parataxă sunt Indeosebi nume de locuri (Tárgu-Jiu. apă-tare. Compunerea prin subordonare (hipotaxă) Substantive formate prin subordonare atributivă adjectivală: bot-gros. Substantive formate prin subordonare atributivă substantivală In acuzativ cu prepoziţie: apă-de-plumb. Vatra Dornei. pe la. răufăcător. Conjuncţii: acadar. románoenglez. gura-leului. Incurcă-lume. ceea ce. Piatra-Olt. social-economic. clarvăzător. scump-la-tăráţe. atotputernic. Substantive formate prin sobordonare atributivă substantivală In genitiv: floarea-soarelui. despre. floare-de-colţ. devreme. cáteodată. a binecuvánta. oricine. Prepoziţii: de la. bine crescut. mobilă-tip. Piatra-de-Olt. bun-de-lucru. untdelemn. vorbă-lungă. au fost transformate pe cale administrativă. deui la origine sunt formate cu genitivul sau acuzativul (Tárgu-Jiului. Turnu-de-la-Severin. Pronume: oarecare. Adverbe: astfel. drept-credincios. fiecare. Turnu-Severin. gură-cască. făt-frumos. Ocna-de-la-Sibiu). Verbe formate prin subordonare circumstanţială: a binevoi. Exemple: puccă-mitralieră.

o căutare. CEC.vorbeete frumos”. nebun (. fără implicarea unor formanţi lexicali.a locui o casă”) este o imitaţie a fr. un frumos). un of). după modelul germ. Calcul semantic (numit ei Imprumut parţial) reprezintă adoptarea de către cuvântul românesc a unui sens nou. la verbe (din interjecţie: haidem.gol pu%că”. numeralul (doi>doiul. din gerunzii: sángerándă. interjecţie (oful. PNL. din adverbe: . habiter (un calc sintactic). supărat. filozof. dar după modele de structură lexicală străine. fou). poet. haideţi).ei -vedea. un bine). din silabe ei cuvinte (Mobilex = Mobilă export. la adverbe (din substantive: . după modelul fr.a ieeit glonţ”. racine.. . un intránd). .ngheţat tun”.doarme ziua”. afixe). Conversiunea prin distribuţie contextuală duce cel mai adesea la adjective (din substantive: mo%neag. PDSR. Exemple: (a) Intrevedea (format din Intre.Compuse prin abreviere pot fi realizate prin combinarea unor silabe din cuvintele componente (Plafar = Plante farmaceutice). Conversiunea (numită ei schimbarea valorii gramaticale) denumeete procedeul prin care un cuvânt trece de la o parte de vorbire la alta. un doi). din iniţiale de cuvinte (CFR. a se teme a devenit reflexiv prin influenţa sl.piesă la jocul de eah”. pro. .ziar”. Poate fi copiată ei structura gramaticală: rom. Mijloacele gramaticale care permit schimbarea valorii cuvintelor sunt de natură morfologică (determinarea sau articularea) ori sintactică (distribuţia In context). rădăcină (accepţiile lingvistice ei matematice) după fr.ei -om. Űbermensch). . supraom (format din supra. CNSLR) sau din iniţiale ei fragmente de cuvinte (TAROM = Transporturile Aeriene Române). Conversiunea prin articulare face posibilă trecerea oricărei părţi de vorbire la substantiv: adjectivul (frumos>frumosul. table ronde). feuille).o femeie bine”. ROMARTA = arta románească). . preluat de la modelul său străin. după germ. . priceput. entrevoir).murándă.nume (un oarecare). adverbul (bine>binele. intránd>intrándul. după fr.o scenă tare”).doarme bu%tean”. Calcul lingvistic este un procedeu de . verbul (căutare>căutarea. Exemple: foaie (sensul de .mbogăţire a vocabularului cu ajutorul căruia se formează cuvinte noi din materialul limbii române (rădăcini. iar recţiunea verbului a locui cu complement direct (. din participii: avut. bojati se (este deci un calc morfologic).se plimbă seara”. tre. suferindă. Blatt ei fr. . . masă rotundă (expresie calchiată după fr. tăcut.se ridică u%or”). din adjective: .

Ureche. Maria. — nume de animale (sau zoonime): Grivei. Nicu. Sirius. desemnate de numele proprii. hipocoristice (formate prin scurtarea . Flămánzilă. Numele proprii se clasifică In următoarele categorii: — nume de persoane (sau antroponime): Gheorghe. Getica. lonica. Nina. In funcţie de referenţii denumiţi. Gigi. Luceafărul. Tzara. Victoriţa. Austrul. diminutive (lonel. ştiinţifice: Moromeţii. Masa tăcerii. Neptun. Petruţ)). laice: Barbu. — nume de corpuri cereşti (sau astronime): Marte.Onomastica se ocupă de cuvintele care denumesc reperele individuale. Priceputu. In câteva subcategorii. Dumnezeu. instituţii: Coleus. Intreprinderi. Ţiganu. Andreia%. Numele proprii sunt. Nicolae. — nume de familie: lonescu. Deleanu. — nume de firme. — pseudonime (spre deosebire de supranume. Vulcan. Venus. George. Galaction. Rodica. Blondu. timp ei activitate socială. Munteanu. Oedip. — porecle şi supranume (diferenţa constând In expresivitatea mai accentuată a primelor): Grasu. Bacovia. Unirea Principatelor. Arghezi. Buzilă. — nume de vânturi (sau anemonime): Crivăţul. sunt alese sau acceptate de persoana care le poartă): Arghezi. din punct de vedere formativ. Viorica). ‘coala Centrală. Etymologicum Magnum Romaniae. In spaţiu. Marioara. Camera Deputaţilor. artistice. Maria. Románii In istoria universală etc. Antroponimele se divid In: — prenume (nume de botez sau nume individuale): lon. Brándu%a. Marinică. Psihologia consonantistă. Răducu. Joiana. ‘coala Normală. Dicţionarul explicativ la limbii románe. la rândul lor. Computerland. Vlădoiu. Dănuţ. Bucure%ti-Berlin. Prenumele pot fi. Facultatea de Litere. Cirea%a. Carpaţi. la origine. — nume mitologice (sau mitonime): Zeus. — denumiri de evenimente istorice: Rena%terea. Măriuţa. Murgu. Bulgaru. Cercel. Alah. Gheorghiţă. Bucure%ti. Antroponimele ei toponimele se Impart. lonescu. Vasile. Războiul de lndependenţă. cuvinte comune care s-au specializat In individualizarea unor referenţi. — nume de locuri (sau toponime): Olt. — nume de opere literare. Aida. Mugur. lstoria critică a Románilor. Ani%oara. Elena. primare (calendaristice: Gheorghe.

corpului numelui de bază. Grecu. Motricoru. Michi. Frazeologia Obiectul de studiu al frazeologiei Il constituie frazeologismele. Bucovăţ. acţiune etc. Numele de familie pot fi ei ele primare (fiind. Obár cia-Lotrului. Dámboviţa. Săndel sau nume duble: AnaMaria. Dobruca) ei compuse (substantiv. deci trecute la noua funcţie prin conversiune: ‘tefan. sufixele sunt. Prahova. Vornicu). Omu. Băneasa. Titi. Săndica. Amărăzuia. Calotă. Intr-o ureche. Nicu. Măcecu-de-Sus. Negoiu). Bolintineanu. Sanda. Balta. de fapt.Luiza. Bálea. Mutu. In funcţie de referenţii desemnaţi. Brocteanu. Tomca). Cuca.). a băga de seamă. bal mascat. Coco). In: — oronime (nume de munţi): Carpaţi. — hileonime (nume de păduri): Trivale. Gigi. Mia. Dunărica. Valea-Vlădicii. derivate (lonescu. Tache. Haţeganu.substantiv): Bulevardul-Carol. prenume sau porecle In formă absolută. Din punct de vedere formativ. derivate (de regulă. Bucurectii-Noi. Bujoru. la origine. Tárgu-Frumos. Andriţoiu. Stupineaua. Avădanei). respectiv Insueire. Dealu. Moldoveanu. Sub Arini. Intre Zăvoaie. care sunt Imbinări stabile de cuvinte (adică funcţionează constant In aceeaei configuraţie) cu sens unitar ei unic (denumesc mereu un singur ei acelaei obiect. Malu-cu-Flori. pot fi: primare (provenite prin conversiune din apelative sau antroponime: Stejaru. Alexandru-loan. Topologelu. lzvărnuţa. Drumu Tárgului. Valea-Seacă. Dinu. Tina. Rică. Podu-Turcului. Cocuţa. Negrea. — hodonime (nume de drumuri): Drumu Rocu. Vica. Drumu-Haiducilor. Bogdana. diminutivale: Dumbrăviţa. Rocu. Drumu-Carului. Nuţica. Bucura. cu scopul de a ueura pronunţarea ei a da o nuanţă de mângâiere persoanei respective: Nelu. Olacul. Toplicioara. . PlaiuVulcănecti. Nicucor. — hidronime (nume de ape): Murec. Sofi. Lacu-Rocu. Fántána-lui-Grozav. Surdu. Zănoaga. Abiculesei. Drumu Oii. Bucegi. Bárzuica. parasintetice (de un gen aparte. hipocoristice diminutivale: Neluţu. După lbru. Maria. copil din flori. lon-Gheorghe. Toponimele se divid. Olte ţ. Tăchiţă. Pescaru. Negoiu. De exemplu. Colentina. Bucura. substantiv-adjectiv: Dealu-Mare. MariaCristina. Calea Bucurecti. Nuţa. Sofica. Gelu. Păunete. numite ei unităţi frazeologice. Intrucât sunt la origine genitive: Agrigoroaiei. Făget. Cuculeasa. Miţa. prepoziţie + substantiv: Peste Gilort. loana. Crángu.

linicte ci pace. In sensul că au subiect. de pildă. sunt mai sudate semantic ei au ca sinonime cuvinte izolate. Idiotismele (sau expresiile idiomatice) sunt unităţi frazeologice cu Inţeles figurat . unei Intregi propoziţii. a scoate din fire — scos din fire). (cineva) face (pe altcineva) cu ou ci cu oţet. poetul nepereche. a-ci pune pofta-n cui. Practic. . ele au echivalenţe In rândul tuturor părţilor de vorbire: substantive (aducere-aminte = amintire. (2) idiotisme. tabula rasa. Indrăgostit lulea. binoamele lexicale. sunt mai puţin (sau deloc) expresive. nedecompozabil (ei. Se remarcă Incărcătura expresivă a acestor unităţi ei autonomia mai pronunţată a elementelor componente. călcáiul lui Ahile. fata morgana. specific limbii respective (Intrucât reflectă experienţe proprii comunităţii lingvistice implicate). patriarhul de la Rohia. de aceea. turn de fildec. ieftin ca braga). perifraze (bardul de la Mircecti. magna cum laude). perifrazele. adverbe (ca din puccă = rapid). formulele şi clişeele internaţionale. nodul gordian. Unii specialieti adaugă alte câteva categorii de unităţi frazeologice: binoamele lexicale (tare ci mare. ziua ci noaptea. intra. Se observă că locuţiunile pot să-ei schimbe valoarea gramaticală prin derivare frazeologică (a băga de seamă — băgare de seamă. (cineva) Ici ia inima In dinţi. bătaie de joc = batjocură). patul lui Procust. verbe (a trage pe sfoară = a păcăli. luceafărul poeziei románecti. a Incela). de regulă. prin văi ci munţi. răul secolului. formulele internaţionale (artă pentru artă. sabia lui Damocles. singur cuc. Exemple: a bate apa-n piuă.ductibil).Tipurile de unităţi frazeologice pot fi reduse la două foarte importante: (1) locuţiuni şi expresii. a-ci da arama pe faţă. predicat ei eventuale compliniri: (cineva) spală putina. Expresiile corespund. a strica orzul pe gácte. locuţiunile ei expresiile au ei caracteristici diferenţiatoare: locuţiunile. mărul lui Adam.de bloc”. clişeele internaţionale (deosebite de categoria anterioară prin prezenţa unor nume proprii: arca lui Noe. cutia Pandorei). a se ţine scai. rememorare. la munte ci la mare). Pe lângă trăsăturile comune. locuţiunile de intensitate. locuţiunile de intensitate (gol puccă. mărul discordiei. filozoful de la Păltinic). adjective (Intors pe dos = supărat). războiul rece. turnul Babel.

1999. Gh. titlul operelor create etc. 1926-1939. biografia. In timp ce Dicţionarul explicativ al limbii románe — aproximativ 60.. clasificarea ei Inregistrarea cuvintelor In dicţionare. sau chiar din toate perioadele de evoluţie a unei limbi. dicţionare bilingve ei dicţionare multilingve Dicţionare extensive (sau generale) ei dicţionare selective (sau speciale).II — Dicţionarul istoric ci geografic universal). dicţionare de: sinonime. fiind corelată cu multe dintre aspectele discutate In cuprinsul ei. amploarea masei lexicale cuprinse. Tipurile de dicţionare rezultă din aplicarea diverselor criterii: numărul de limbi cărora le aparţin cuvintele conţinute. mai pe scurt. omonime. iar In legătură cu personalităţile. se ocupă In mod prioritar de lucrurile (sau persoanele) desemnate de cuvintele-titlu (prezentând In legătură cu primele. schiţe etc. epitete. data naeterii ei morţii. Dicţionare lingvistice şi dicţionare enciclopedice Cele dintâi pun accentul pe explicarea cuvintelor (din punctul de vedere al originii. Dicţionarul enciclopedic román I-IV. de principiile ei tehnica Intocmirii dicţionarelor. onomastice.A. fotografii.). Dicţionare monolingve. sensului. Editura .Lexicografia este disciplina care se ocupă de explicarea. de cuvinte. . Primele au tendinţa de a cuprinde tot lexicul dintr-o anumită perioadă. In final. astfel. Dicţionarul enciclopedic ilustrat (vol. alese pe diverse criterii lingvistice sau extralingvistice. Dicţionarul universal al limbii románe (numeroase ediţii). 1991.000.). accentul explicaţiilor (pe cuvânt sau pe noţiune). Clasificarea dicţionarelor lingvistice generale este foarte importantă pentru lucrarea de faţă.Cartier”. clasificarea. nivelurilor de limbă etc. Dicţionarele selective (sau speciale) cuprind numai anumite categorii de cuvinte. paronime. L. planee. Dicţionarul enciclopedic ilustrat. De exemplu. Bucureeti. vol. Candrea. Săineanu. care se mai numesc ei universale. citate celebre etc. dicţionar invers. circa 175. Dicţionarele enciclopedice. scopul principal al demersului etc. metafore. I. Micul Dicţionar Enciclopedic (mai multe ediţii): Dicţionarul Enciclopedic Román. Adamescu. idiomatice. 1962-1966. Dicţionarul Academiei va cuprinde. 1999. pronunţării. descrierea.000 de cuvinte. dicţionare dialectale. definiţia. antonime. activitatea In domeniul reprezentat. terminologice. dicţionare de expresii ei locuţiuni. formelor gramaticale. Câteva exemple: I. neologisme. expresii. sau. regionalisme. Intâlnim.

Pot fi considerate deci. (eu) lucru. pănă. să pună. Dicţionarele normative (sau ortografice) cuprind Indeosebi cuvintele care pun probleme de normare. dintre care numai o formă e considerată corectă. Cel mai complet astfel de dicţionar este In prezent Dicţionarul ortografic. Problemele privind forma cuvintelor privesc. atestări. aceasta. pánă să vadă. la fel de Indreptăţit. citate relevante ei strict necesare). adăugare (nu adăugire). Indrumări ortografice ei ortoepice minime. aspectele ortografice ale cuvintelor: disocierea formei literare de variantele neliterare. diferenţele fiind localizate In rădăcină saulei In afixe. (eu) joc). deci de stabilire a formei corecte dintre mai multe variante (de formă a rădăcinii. (eu) gioc etc. fac referiri ei la pronunţarea corectă a cuvintelor cu mai multe pronunţii (sunt deci ei ortoepice). analiza unor structuri cu un cuvânt sau mai multe cuvinte etc. dicţionare mixte. admisiune (nu . să dea. aciua (nu aciuia. deamu. sufix. de variantele ei neliterare. caz. formarea cuvintelor In limba română. adaptarea Imprumuturilor externe. de multe ori.Dicţionarele explicative cuprind cuvintele uzuale dintr-o perioadă. să deie. Incoa. In uzul literar al unor vorbitori. ortoepic ci morfologic al limbii románe (cu sigla DOOM). (eu) lucrez. Lexicologia normativă este o ramură aplicativă a lexicologiei. In principal. arhaisme. accent. (care sunt folosite In locul perechilor lor literare: mulţumire. variante dialectale. domeniul de aplicare fiind pedagogia limbii. transformările fonetice ei evoluţiile semantice pe care le-au suferit de-a lungul timpului. ucă. Dicţionarele etimologice prezintă etimonul cuvintelor Inregistrate. celelalte fiind apreciate de Indreptare ca abateri: abreviaţie (nu abreviaţiune). aista. scrierea cu majusculă. regionalisme sau elemente populare: mulţămire. In legătură cu care prezintă explicaţii semantice ei formale esenţiale. fratele său. aciui). Formele aberante sunt. să puie. adaos (nu adaus). frăţáne-său. interferenţe cu alte limbi etc. să vază. uce. de-acum. sub redacţia unui colectiv condus de Mioara Avram. De regulă. gen.). Forma literară a unor cuvinte este concurată. triple etc. persoană etc. Intr-o formă concisă (definiţii scurte. O categorie aparte o constituie formele duble. precum ei etimonul (fără comentarii). număr.

arădean (arădan). colegiu. anátemă (anatémă). umor). personaj). scrierea ei pronunţarea cu sau fără h iniţial (e corect: halva. când e format din vocală dublă: asiduu>asidu. Inlocuirea lui i iniţial cu I: incarnare>Incarnare. barIton (baritón). pasaj. când cuvinte vechi din limbă sunt tratate ca neologisme: Infiera>infiera. pick-up [pik-ap]. Câteva greeeli privesc neologismele adaptate parţial In limbă: reducerea hiatului. dar alviţă. de pe azi pe maine (de azi pe maine). arIpă (áripă). fotbal. draw [droo]. diferenţa dintre forme este numai de accent: acólo (nu acoló). academIe (nu académie). judo [giudo]. angóra (nu ángora). aducţie (nu aducţiune). Uneori. dar cartilaj. áustru (atstru). atat (atata). alături (alăturea). ofsaid. la fiecare dată (de fiecare dată). injurie>Injurie (apar ei situaţii inverse. una fiind recomandată. ducmán (nu dt cman). greeeli sau neglijenţe de exprimare: o dată In zi (In loc de o dată pe zi). care sunt. altmintrelea). Unele se scriu ca In limba de origine ei se pronunţă potrivit principiului fonetic românesc. adIcă (ádică). bolnáv (nu bólnav). accepţie (nu accepţiune). integru>Integru. caractér (nu carácter).logisme. hortensie. In caz dacă (In caz că). pe care lucrările lingvistice normative Il Inregistrează ei Il impun ca normă. antIc (nu ántic). incrimina>Incrimina. In raport de (In raport cu). azbést (nu ázbest) etc. adultér (nu adtlter). alviţă (nu halviţă). avarIe (nu avárie). aldămac (nu adălmac). penalti. utilaj. henţ. curaj. Inchista>inchista). handicap. fluctuaţia Intre j ei g (e corect: omagiu. anóst (ánost). perpetuu>perpetu. termenii mai noi se scriu ei se pronunţă ca In limba de origine: team [tim]. dribling. elicopter. de cele mai multe ori. altminteri (altminterea. anticameră (nu antecameră) etc. golgeter. . Ambele (sau. hemoragie. altele se scriu cum se pronunţă In limba de origine: golf. mai rar. corner. coopta> copta. toate trei) forme sunt considerate corecte. cealaltă admisă (In aceste situaţii se poate aplica ideea de pluralitate a corectitudinii): acum (acuma). emisferă. apropo (apropou). andrea (nu undrea). voiaj.admisie). meci. week-end [uik-end]. aea cum se scriu: fault. Intreprindere>intreprindere. know-how [nou-hau]. agorá (nu agóra). corigenţă. bIsmut (bismtt) etc. cortegiu. anghină (angină). Incadrăm aici ei nerespectarea ordinii elementelor ei a componenţei unor frazeo. Neologismele Imprumutate din alte limbi parcurg un proces de adaptare la modelele limbii române. afrodiziac (nu afrodisiac). Nu Intotdeauna formele multiple sunt Impărţite In forme corecte ei forme incorecte. fiinţă>finţă. aici (aicea).

imbatabil.reducerea unui r. când sunt formate din iniţialele cuvintelor componente (C.R. b) dacă prefixul se termină cu acelaei sunet cu care Incepe radicalul. nici unul. individualitatea. anaerob. transsaharian. COMTIM. interregional. ca să. facultativ. d) cratima se foloseete obligatoriu Intre prefix ei bază. sau CEC. anti-X). ci %i) se scriu separat ei fără cratimă. C.I. In formaţii supraprefixate (super-extrafin) ei In derivatele cu sufixe de la numele proprii străine a căror finală nu se scrie aea cum se pronunţă (voltaire-ian). ei urmate sau neurmate de puncte. gură-spartă. inacceptabil. răsuflă. sunetul se scrie de două ori: antiinflaţionist. imobil. ţ: gre%eală.C.a crea din nou” — a se recrea). de langă. se scriu cu cratimă: floarea-soarelui. sau CFR. anistoric. des-. ROMAVIA. iar In cuvântul compus sunt folosite cu sensul lor obienuit. con-. oprobriu>oprobiu) sau. comune sau proprii (Delta Dunării. Intr-o anumită măsură. colateral. . solicitând frecvent intervenţia normativă a Indreptarelor. lată câteva: a) sufixele care cuprind diftongul -ea Il păstrează In scris. când baza este o literă sau o abreviere (X-ulescu. Cuvintele compuse se pot scrie separat (cu sau fără cratimă) ori Intr-un singur cuvânt. G. sau AGIR). când apare In două silabe Invecinate (proprietar> propietar. dezmembra. inclusiv după consoanele %.S. de pe.F. combate. Cuvintele In care termenii Iei relevă Incă. deei sunt consi. pierde.R. propriu>propiu. o sută cinci. răscruce. Compusele formate prin abrevierea cuvintelor componente se scriu cu litere mari neurmate de puncte. j. contraargument. deszăpezi.derate cuvinte compuse. c) unele prefixe (a-. consătean. Intrucât termenii lor componenţi sunt Inţeleei ei separat. A. ameţeală. la formaţiile cu prefixul ex-(ex-ministru) ei la formaţiile ocazionale de la nume proprii sau de la nume de litere (anti-Lovinescu.G. OLCIT). consfinţi. răzbate. Cuvintele derivate prezintă mai puţine dificultăţi de scriere decât cele compuse. precum ei Intre bază ei sufix. ea se foloseete In formaţii ocazionale omonime cu cuvinte existente (a re-crea. desăra. frustra>frusta. din contră.vară. Cuvintele formate In limba romană cunosc ei ele un proces de adaptare la sistemul limbii. desface. coautor. clujean.-ist). cel ce.D. In funcţie de gradul unităţii lor semantice ei morfologice. Baia Mare. când sunt formate din fragmente de cuvinte (TAROM.E. Alte cuvinte. in-. AROMAR. adăugarea lui acolo unde nu există (repercusiune> repercursiune). . răs-) Iei modifică forma In funcţie de sunetul iniţial al radicalului: apolitic. ochi-de-pisică.

măiestrie.cactigă cursa confortabil” (confortabil Inseamnă .niite tineri sunt bine alcătuiţi fizic” se neglijează restricţia termenului alcătuiţi privind . a unor cuvinte care repetă nemotivat ii inutil aceeaii idee. a aduce la acelaci numitor comun. Apar construcţii pleonastice Intre cuvinte simple ii unităţi frazeologice: mifloace mass-media. . Insă totuci.Problemele privind sensul cuvintelor sunt mai complexe decât cele referitoare la forma cuvintelor ii se rezolvă de multe ori nu prin traniarea In corect ii incorect. stimă ci respect. incompatibile.a atribui un bun aceluia care a oferit mai mult la licitaţie”).nicare-comunicaţie. pe care nu o au sinonimele sale. procent de cinci la sută. a colabora Impreună.are o statură magistrală” (substantivul se referă la dimensiuni.care oferă confort”. Câteva exemple: a repeta din nou.fix”).ii-a adfudecat premiul” (verbul Inseamnă . arbitralarbitrar. investiInvesti. de aceea. mult mai potrivite In contextul dat. scurtă alocuţiune. concesie-concesiune. . De exemplu.stabilirea realităţii unui lucru. In anumite combinaţii lexicale. Contradictio in adiecto (contradicţia In termeni) este greieala care provine din alăturarea unor cuvinte cu sens opus. a scruta cu atenţie. mai puţin adecvat sau neadecvat. comu.originar. a schiţa sumar. dar Insă. a adevărului unui fapt”).a dovedi ca neadevărat”. al căror sens nu este cunoscut cu precizie de către vorbitorii cu o cultură lexicală insuficientă. respectiv formaţi. a urma In continuare. Pleonasmul reprezintă Intrebuinţarea. Greşelile de semantizare se produc Indeosebi In legătură cu neologismele. făcuţi. original. Dezacordul semantic (sau incompatibilitatea semantică) Intre cuvinte se produce atunci când ele se combină fără a se ţine seama de disponibilităţile (respectiv restricţiile) semantice ale acestora privind asocierea sintactică. a prefera mai bine.se desfăcoară In faţa lor un cadru impresionant” (verbul arată o miicare. greceală ortografică. Alte câteva exemple: . ci ii prin aprecierea ca adecvat. enerva-inerva. . creativitate”).cineva infirmă constatarea” (primul cuvânt Insemnând . bicicletă cu trei roţi. sentimente sufletecti. Intre ele: aragaz electric. din nou iarăci. euforie-eufonie.gruparea de elemente combinate”. iar al doilea . releva-revela. substantivul se referă la ceva . Confuziile Intre paronime sunt datorate marii asemănări formale a cuvintelor implicate In relaţia paronimică: alienarealienaţie. . bifurcarea drumului In trei. exemplu pilduitor. adjectivul la . . a extermina In masă. când se spune că .

am servit fiecare câte o prăjitură” (a servi Inseamnă . vigoare. . Fiind puse neatent In locul acestora In diverse contexte. nobil.. considerate . Până de curând. .culţi”.cântecul debutează cu o notă Inaltă”. care trebuie să fie. sau cuvintele vechi Intre ele: . este denumită cultism ii reprezintă o deficienţă de exprimare.statornicia vieţii teatrale” (In loc de impunerea sau consolidarea).După cum cunoactem. Alte sufixe aflate In expansiune. creează incompatibilităţi supărătoare. a dobándi. 0 mare parte a dezacordurilor semantice se referă la folosirea neologismelor.nu . . probabil. abunda In texte de tot felul. .fără efort”.banale”. Se ajunge chiar la creaţii rebarbative cu acest sufix: amicabilitate. . Alteori sunt Inlocuite nepotrivit neologisme Intre ele: . au sensuri restricţionate (prezintă deci mai multe restricţii de combinare) decât sinonimele lor cu mai veche carieră In vocabular. Exemple: . Unele sunt stângăcii sau excese (abuzuri) lexicale. care. inclusiv In contexte care nu solicită aceste exigenţe. cei care utilizează construcţia). Artificioasă apare ii folosirea insistentă In contexte nespecifice. tărám. Formaţiile uzitare.a Intreprinde demersuri” (In loc de măsuri). credem noi. nu toate exemplele de mai sus pot fi considerate greieli. -ist (sunetist. .. fapt care le face acum desuete chiar In contextele In care s-ar potrivi. Alte astfel de cuvinte erau: neasemuit. situare In context. -ic (ideatic. simţăminte. Intárzietor.radicali” ii evitarea cuvintelor obiinuite. aia cum se mai Intâmplă). . . rezolvitor). Derivatele noi sunt ii ele frecvent folosite In Imbinări nu Intotdeauna corespunzătoare. -tor (aparţinător. esenţializare deranjează ii ele uneori prin folosirea abuzivă In locul sinonimelor lor foarte clare ii active folosire (utilizare). Evident. artisticitate. rigoare. supărătoare mai ales pentru vorbitorii cu o cultură lingvistică nuanţată. a Indritui. rezumare. acest manierism al cuvintelor cu iz vechi. Graţiozitate. fiind mai noi In limbă. arbitrii Innoirii ii funcţionării lexicului (cel puţin până la impunerea In uz a formelor inclusiv aberante. rigurozitate. contextuare.a tensionat eforturile” (In loc de a intensificat). sălac. de multe ori nemotivat. luminist). poemic). a unor arhaisme: . sunt: -al (centripetal).cum tălmăciţi această situaţie?” (In loc de interpretaţi). filmic. vigurozitate Inlocuiesc nemotivat sinonimele mai vechi (ii mai potrivite) graţie.ceasul staţionează”.” (In loc de ctim).fermoarul nu circulă”. aia cum cred. Căutarea cu orice preţ a unor termeni .a oferi altuia”).autorul a creionat (In loc de a schiţat) o compoziţie reuiită”.

este dependent de specificul conţinutului de idei transmis. livresc) prezintă conotaţii stilistice marcate . domenii profesionale. a bárfi. care studiază Imbinarea gramaticală a unităţilor lexicale ii supralexicale. flamură. la rândul lui. Diferenţierea (sau marcarea) stilistică se produce pe mai multe axe: niveluri sau registre stilistice. Adecvarea cuvântului la specificul stilistic al textului este o exigenţă de rafinament a selecţiei lexicale. In sintagmă sau In propoziţie. spre deosebire de aceasta. . axa temporală. Insuiirea valenţelor (disponibilităţilor) ii a restricţiilor de combinare a acestora. Poate fi considerată o formă de compatibilitate. Competenţa lingvistică pretinde. carte. negativ (a căpăta.). stiluri funcţionale. Acestea trebuie să fie adecvate stilului care marchează textul In care este introdus cuvântul care. moacă). de aceea. normă.Esenţială pentru evitarea unor greieli sau nereuiite In combinarea cuvintelor rămâne cunoaiterea corectă ii completă a sensului cuvintelor (mai ales a celor noi) ii a raporturilor semantice ale acestora (Indeosebi sinonimice. a mánca. Unii specialiiti au propus constituirea unui compartiment distinct al lexicologiei. atitudinea afectivă. răspândirea teritorială. aflat In corelaţie cu sintaxa. nivelul stilistic Inalt (solemn. dedicat combinatoricii lexicale (mai exact semantice). genune — . care se manifestă la nivelul relaţiei bilaterale. rezultate ale impactului virtualităţilor semantice ale cuvintelor In diverse contexte. printr-o relaţie multilaterală ii difuză (potrivirea este apreciată In raport cu toate componentele textului ii cu textul In ansamblul său).pozitiv” datorită sferei . consecinţă etc. frecvenţa utilizării cuvântului. antonimice ii paronimice) cu alte cuvinte. pe lângă semantizarea precisă a cuvintelor. solicită cuvinte (sau mai precis. In acest caz. privesc conotaţiile stilistice. nivelurile colocvial ii familiar sunt marcate. sensuri) fără conotaţii stilistice (casă.prestigiului” juridic-administrativ: conformitate. de receptorii săi ii de situaţia In care se produce comunicarea. raportarea la normele literare. In general. dar. diafan.altele poartă pecetea . de autorul textului. legal. adecvarea se raportează la text (care are ca nivel minim fraza). Nivelurile stilistice definesc gradul de marcare stilistică a unui text: nivelul stilistic neutru este nemarcat stilistic (sau este marcat zero.selecte” de Intrebuinţare (unele sunt poetice — chip. hodorog. Disponibilităţile combinatorii. cum se mai spune) ii. a vorbi).

rezecţie. altele sunt cuvinte ocazionale sau rare ii trebuie folosite cu precauţie.). Incărcătura excesivă a unui text cu o anumită categorie lexicală constituie un abuz (cel mai adesea abuzurile de neologisme. a ratifica). epitete. In conformitate cu.la modă”. hiperbole). cuprinzând o mare diversitate lexico-frazeologică. a demonstra. unele fac parte din lexicul uzual ii pot fi utilizate Intr-o gamă largă de texte. metonimii. mandat. Din acest punct de vedere.. lăboaie.Stilurile funcţionale sunt bine conturate din punct de vedere lexical. ordonanţă. valorificând. din domeniul politic. simbol. Dacă va fi un text medical. megastar. oaste. frunzulică.asortează” tematic. Frecvenţa folosirii In vorbire marchează stilistic cuvintele. Indeosebi neologisme ii cuvinte . conjuncţiile). comparaţii. stilul artistic este combinat cu figuri de stil (metafore. principiu. decizie. stilul publicistic este un stil pestriţ. caracteristică. demers.. hit. fiecare stil folo. medicali: sindrom. de pildă.. Acestea din urmă au conotaţii de culoare dialectală. sceptru) ii lexicul neologic. hotăráre. Insoţit frecvent de conotaţii legate de modă. năsoi. sistematizare. vor fi dominanţi termenii de specialitate. regionalisme. blid. prepoziţiile. toate sferele lexicale (arhaisme. consilier. software). frunzuleană). patologic. fiind folosite mai ales In stilul artistic. de exemplu. cultural sau din perimetrul tematic al materialului respectiv. modern. In afara unor cuvinte de uz general (In primul rând instrumentele: verbele auxiliare ii copulative.. display. termeni profesionali etc. neadmise In limbajul literar standard (In care nu pot apărea. analiză). formatare.seite anumite categorii de cuvinte: stilul ştiinţific utilizează de preferinţă stratul abstract ii terminologic (definiţie. anexă. adeverinţă. cea mai mare parte a pronumelor ii a numeralelor. Axa temporală reliefează mai ales lexicul arhaic. In funcţie de situaţie. ordin. a aborda. . Raportarea la normele limbii literare diferenţiază termenii literari de cuvintele populare. cuvinte de argou. actualitate (mecatronică. social. paloc. profilactic.. numai In texte cu care se . stilul administrativ-juridic abundă In cuvinte ii expresii oficiale (decret. de termeni profesionali sau de elemente colocviale). Răspandirea teritorială separă cuvintele folosite pe Intreg teritoriul ţării de regionalisme. experienţă. Domeniile profesionale cărora le aparţine un anumit text Iii pun amprenta asupra compoziţiei lexicale a textului.. care are o conotaţie evocativă. articolul. istorică (voievod. subsemnatul. avánd In vedere.

păstrugă-păstrungă. máncău. gazifica-gazeifica. colindcolindă. să respecţi cerinţele de puritate ii proprietate stilistică. ciucure-ciucur. maiestate-majestate.mánucă. zurbagiu (pentru a doua categorie). glasvand. funda-fonda. atenţieatenţiune. garderob-garderobă. Impeliţat-Impieliţat. accepţie-accepţiune. fărma-făráma. coregraf-coreograf.perciun. locac-lăcac. magazioner-magaziner. extravertit. cárciumar-crácmar. flanelă. expres-expre. pántece-pántec.Atitudinea afectivă se regăseite In lexic prin conotaţiile favorabile sau nefavorabile. iridiuiridium. lăscaie-leţcaie. cearcafcearceaf. delincventdelicvent. macrameu-macrame. jneapăn-jnepen. pieptene-piepten. totalitar. jantă (de macină). dogori-dogorI.flanea. conciliere. mental-mintal.dicţiune.aducţiune. ilar-hilar. pedigriu-pedigri. glonte-glonţ. bulgăre-bulgăr.mugure. Aplicaţii cu rol evaluativ 1. dumeri-dumiri. distructiv-destructiv. dicţie. să te exprimi precis. ghips-ipsos-gips. ambarcaţie-ambarcaţiune.descăleca. maieu-maiou. percheziţie-perchiziţie. golgheter-golgeter. dictatură.geantă. detalia-detaila. Exemple: maestru. adopţie-adopţiune. A folosi cuvinte adecvate unui text Inseamnă să itii să comunici (In scris saulii oral) nuanţat ii rafinat. imersiune-imersie. dezice-deszice. flucturatic-flucturatec. greier-greiere. profesionalism.glasvant. fascicul-fascicol-fasciculăfascicolă. descălica. mănucă.extrovertit. aiura-aiuri. laitmotiv-leitmotiv. oblete-obleţ. cazinou-cazino. gălbinare-gălbenare. plapumă- . petrificapietrifica. lăcrămioară-lăcrimioară. migraţiune-migraţie. ostaticostatec. oţări-oţărI. berbec-berbece. verticalitate. aducţie. foarfece-foarfecă-foarfeci. mugur. marfar-mărfar. mutecte-muţecte.elin. elocvenţă-elocinţă. onorar-onorariu. diletantism. leaţ-laţ. lăuză-lehuză. fundatorfondator. genunchi-genunche. chestiune-chestie. oboroc-obroc. cercevea-giurgiuvea. umanitar.conciziune. concizie. democraţie (pentru prima categorie). elen. corigent-corijent. culasă-chiulasă. circumferinţăcircomferinţă. frecţie-fricţiune. perciune. adaos-adaus. detenţiune-detenţie. Acest lucru se Invaţă printr-o Indelungată practică a folosirii cuvântului In diverse texte ii contexte. palavragi-pălăvrăgi. Subliniaţi formele corecte ii precizaţi când este vorba de variante ale aceluiaii cuvânt ii când este vorba de cuvinte diferite: astm-astmă. conteiner-container. ofiţerac. ţinută. extensiune-extensie. năgară-negară. circumvoluţie-circumvoluţiune.

poliomelită-poliomielită. alură-aliură. strangula-%trangula. talaj-tala%. browning-brauning. blue-jeans-blugi. blues-bluz. varietevarieteu. by-passbaipas. horror-horor. copyrightcoppy-right. bonjour-bonjur.urcior. foehn-föhn. bodyguard-bodiguard. ră%chira-răschira. marijuana-marihuana. sangvinsanguin-sanghin. know-how-know how.speaker. consulting-consalting. angro-en-gros. cocteil-coctail. music-hall-music hall. groggygroggi. cnocdaun-knock-down. diesel-dizel. schimnic-schivnic. tapiţerie-tapiserie. ridicol-ridicul. cloisonne-cloazone. hold-up-holdup. dealer-diler. killer-kiler. bridge-brigi. ulcior. sfară („fum“)-%fară. sarma-sarmală. mignon-minion. beatnicbitnic.tálmaci. %techer-%tecăr. baedeker-bedeker. globe-trotter-globe trotter. apartheidaparthaid. displaydisplai. tomoare-tumoră. pri%niţăpri%niţ. happy-end-happend. hipi-hippy. jazz-jaz. boom-bum. deux-pièces-deuxpieces. biedermeier-bidermaier. bruderschaft-bruder%aft. apropo-apropou-â propos. allegroalegro. săli%te-sili %te. graffiti-grafitti. laitmotiv-leit-motiv. jeep-gip. feed-back-feedback. strepezi-sterpezi. brainstorming-breinstorming. imbroglio-imbrolio. brokerbrocăr. separe-separeu. cvartăcuartă. dandy-dandi. sandasandală. building-bilding. blazer-bleizăr. salcie-salcă.plapomă. redundanţă-redondanţă. fairplay-fair-play. box-office-boxofice. intermezzo-intermezo. ketchup-ketch-up. calcio-vecchio-calcio vecchio. badminton-bedminton. speze-spese. haker-hacher. challenger-%alanger. %oric-%orici. posesie-posesiune. aisberg-iceberg. campingchemping. satin-saten. bunker-buncăr. velur-velură. forfait-forfe. lady-ladi. bliţ-blitz. tălmaci. cnocaut-knock-out. loisir-loazir. Subliniaţi forma corectă a următoarelor neologisme: abajurabat-jour. lied-lid. pilug-chilug. răzgáiarázgáia. lider-leader. ecrtecriu. ro%iatec-ro%iatic. . bitter-biter. ventil-vintil. plăsea-prăsea. turburetulbure. allegretto-alegreto. auslander-ausldnder. %oarece-%oarec. santinelă-sentinelă. chestor-questor. spicher. lobby-loby. voluptos-voluptuos. loess-loes. taxinomie-taxonomie. miss-mis. brandy-brendi. dumping-damping. ultraj-ultragiu. caudillo-caudilo. scrinti-scránti. loggialogia. designer-dizainer. bluf-bleuf. seringă-siringă. chamois-%amoa. flash-flesh. kitsch-kitch. hobby-hobbi. bruillonbruion. bussines-biznis. bowling-bauling. clown-claun. boutique-butic. 2. best-seller-bestselăr. prapor-prapur. quorum-cvorum. leassing-lising. quartet-cvartet.

gazdă. prăpastie. time-out-taim-aut. coroiat. cheza%. crăpătură. filde%. sterp. contribuţie. a zădărnici. potrivnicie. Indrăzneală. a face din ţánţar armăsar. glorificare. molipsitor. descurcăreţ. stăruitor. relache-rela%. a tăgădui. zeppelin-zepelin. laudă exagerată. aspru. chaise longue-%ezlong. motto-moto. contradicţie de idei. iuţeală. proporţie. lipsă. a da In vileag. a face rost de ceva. beţiv. odios. a da foc. play-back-playback. quattrocento-quatrocento. a Incolţi. a dezgropa. dezabuzat. spielhozen-%pilhozen. raccourci-racursi. afirmaţie. răutăcios. %armcharme. septentrional. wagon-litvagon-lit. rendez-vous -randevu. adaos la un testament. a diminua. lacom. of-side-ofsaid. röntghen. siemenszimens. infamie. baie. defăimător. dambla. mănos. a (se) dezumaniza. bluf. rummy-remi. nylon-nailon. stand by-stand-by. chin. paspartt-passpartout. sexy-sexi.miting-meeting. ralenti-ralanti. strip-tease-striptease. a Infia. autsider-autsaider. suprapunere. speaker-spicher. self service-self-service. spray-sprey. shetland-%etland. necultivat. a bănui. copilăresc. a Inălţa. spleensplin. snowboard-snow-board. safe-seif. puzzle-pazzle. desfiinţa. cel care se laudă cu patriotismul său. weekendweek-end. zincweiss. stress-stres. vioi. trois-quart-troicar.roentgen. vis-â-vis-vizavi. citeţ. scanner-scaner. mireasmă. Invinuire. speech-spici. premergător. placiditate. caraghios. pick-up-pickup. a sanctifica. smalţ. geamie. a se ralia. a părăsi. poncho-poncio. Inflăcărat. scotch-skotch. trade-uniontrade union. a precumpăni. a consfinţi. Ingăduitor. a Inăbu%i. incult. ranch-ranci. artistic. fără sonoritate. filantropic. siguranţă. amploare. Intunecat.ţincvais. Ingámfat. nelegitim. staff-staf. a aţáţa. sihăstrie. pizzapiţa. Inflorire. a Imbina. scrupulozitate. culme. a umbla pe coclauri. Intámplare. Imbietor. walkie talkie-walkie-talkie. habotnic. punct culminant. scherzando-scherţando. plein-air-pleinair. se]ur-se]our. summit-sumit. a se burzului. papionpapillon. turcoaz-turcoise. snack-bar-snak bar. a deseca. . spărgăcios. stare de nelini%te. a o lăsa baltă. schweizer%vaiţer. 3. prevestire. a se face de rás. absurditate. cumplit. origine. torid. science fiction-science-fiction. thriller-triller. păian]en. lndicaţi câte minimum două sinonime (dintre care unul neologic) pentru cuvintele ii expresiile de mai jos: fără accent. echivoc. asemănător. a conlocui. waterpolo-water-polo. rimă Imperecheată. pradă. supermarket-super-market. reducere.

om. stea. ticălocie. viaţă. indecent. inexprimabil. cursiv. zbárcitură. masă. analist. aspect. asimila. a răzui. hrăpăreţ. a crăpa. a mánca. autoritate. aspira. august. a Infrunta. ac. casă. edificator. a călăuzi. alb. activ. asistent. a se văicări. iar acolo unde acestea sunt polisemantice arătaţi cateva dintre sensurile lor: abate. cap. balenă. achita. vărgat. chelie. eficient. articula. amenda. ban. páine. apendice. slovă. aviz. a se descotorosi. consens. a sta. chip. tulbure. atárna. a bate. limbă. carte. analog. năvalnic. bar. ţeapăn. ciumă. atmosferă. nălucă. bacara. bancă. acru. preventiv. a ajunge. drum. a da. acoperi. atacat. ochi. mătrăgună. cat mai multe sensuri (inclusiv figurate) ale următoarelor cuvinte: a răsări. culant. tineresc. obicei. gură. absolutoriu. sincer. a absolvi. alai. asfinţit. aspiraţie. poartă. arie. surghiun. a găsi. Inalt. aliena. glas. 5. nutreţ. a aţáţa. a necăji. Impovărător. apă. a sări. soare. babă. baie. colţ. stupiditate. ataca. strámbătură. atenţie. a ponegri. albitură. apostol. a recita. acorda. antifon. a răspunde. angaja. slab. prost. schimbător. născocire. generalizare. a trage. răsucire. a agăţa. cheie. iute. aspru. as. fel. a jefui. putere. a Inghiţi. singur. a zbura. călău. dárz. adánc. Inserare. piezic. zugrav. vechi. a lucra. moale. mánă. a vedea. a linguci. adică. agrement. bine. oglindă. Atlas. baie. asculta. aripă. a cti. vrăjitor. de. balon. banc. ambala. nesănătos. a tăia. dăunător. argint. aceza. mantie. acustică. a sări. cters. bairam. flacără. alb. prinos. a fi. bun. cámp. prin sinonime sau prin contexte.jertfă. a sufla. avar. acţiona. a zice. a ţine. 4. a acoperi. la. a pune. mătreaţă. anticar. acord. a rugini. In. act. uneltire. arnăut. bandă. izvor. a avea. a merge. ldentificaţi. Folosiţi In enunţuri omonimele cuvintelor următoare. blestem. a scrie. călărie. faţă. Inapoiat. arc. americă. lucru. ales. Invoire. tainic. artificiu. avans. forţă. plăpánd. fiere. peruzea. a veni. atribut. a Inlătura. acces. umăr. cusur. balanţă. curtenitor. figură. Infocat. a auzi. alifie. ccoală. a proporţiona. vesel. urmă. aprins. că. a vărsa. des. ascuţit. oboseală. arcac. oachec. cuvánt. aparat. birou. viclean. aborda. neprevăzut. flacără. fad. máncăcios. rău. foc. accident. armonie. floare. arcan. a adeveri. cetăţenesc. Intuneric. arătare. rămăciţă. a Intrerupe. acut. Intăritor. ucuratic. a călca. vlăstar. a asupri. luptător. a manevra. inimă. gălăgie. a trece. atinge. a bántui. . loc.

clătită. cer. cut. pas. bienală. tablă. furnicar. scris. disc. băncuţă. prunar. rol. rachetă. căldură. intrepid. golf. capră. ucor. broască. vază. calcan. capelă. bipartit. pop. căprior. ramă. bornă. deferenţă. bursă. bun. lin. comprehensiv. căţel. tipic. ciur. rasă. star. a dura. fugă. cartuc. fus. cococ. mediu. marcă. cicero. Definiţi sensul următoarelor cuvinte ii folosiţi-le In enunţuri: accesoriu. resort. buton. cocă. gol. compoziţie. tors. coardă. chilă. lună. confidenţă. a decalca. ciret. a coace. legat. ochi. cancelarie. duce. bufet. concupiscenţă. a abjura. a colecta. factură. val. cap. degresiv. cămin. chema. declasat. rug. demimonden. cancer. rom. căprar. pilă. baterie. cinste. general. defetist. ceas. ierbar. cădere. butuc. ghem. căluc. calc. ţap. cartelă. a avaliza. car. mat. clanţă. a demula. continenţă. contumacie. vier. caz. a devaliza. sol. moţ. stat. conivenţă. patron. ciocárlie. căutare. deontologie. sinus. pat. rudă. dur. lamă. colţ. cámp. chemare. calcul. chit. apanaj. pitic. a călca. partidă. leu. cameră. . capriciu. mică. factor. papă. bec. a congratula. parcimonios. pernicios. a (se) cătrăni. sleit. carioca. a căli. uscat. bezea. deconcertat. codru. pol. zefir. trecut. doză. a irupe. caduc. capital. mai. ţelină. a (se) deroba. nouă. coastă. rás. mapă. aprehensiune. clisă. delfin. boboc. solvent. volant. palat. bob. liliac. pluton. carieră. bătaie. bulină. ciubuc. colegiu. gută. etichetă. carte. pur. devoţiune. mucenic. a deplia. codru. ulei. cavaler. radă. vară. tort. caustic. somn. a cădea. tabac. a denega. a cárpi. colonie. curs. război. căldărucă. ad-hoc. confienţă. grefă. racilă. oţios. liră. morbiditate. pupilă. imobil. top. cod. smirnă. 6. cardinal. a Incinge. morgă. obiectiv. han. milă. a compărea. váslă. Inchis. bazin. austeritate. debita. cataractă. a Inapoia. complemente. bilă. post. tură. prolog. doc. freză. colon. catedră. pompă. chef. parabolă. bătătură. cheie. căpucă. bombă. cabotin. bate. mare. anodin. companie. toc. masă. pală. vie. bulă. coadă. recrea. canton. parchet. birou. panama. obor. cilindru. sitar. acribie. coc.basc. bloc. fast. ort. excentric. contigenţă. vărsat. pompă. lac. cască. franc. jar. a comporta. taler. draconic. ciocan. casetă. berbec. conjectură. călugăriţă. a cloci. sinus. ţarină. blană. pupă. radia. galben. buchet. insinuos. a desfide. a turna. ulei. cocon. várstă. port. mină. cadru. bază. cah. mediu. cupid. violă. bráu. comite. a asezona. rutină. diligenţă. timp. bibliofil. nea. socotit.

gnomie. a macula. inveterat. a transgresa. mazetă. libertin. ingerinţă. placid. iteraţie. rapt. oneros. a intima. preeminent. a (se) obnubila. panoplie. filistin. redundant. simpatetic. a interpola. frust. diluvian. malefic. torţionar. a (se) intrica. licit. neavenit. iconodul. autodafe. infailibil.accidente-accidenţi. modic. integrism. opulent. apatrid. poliandră. a vexa. adagioadagiu. imund. turpitudine. a edulcora. a oblitera. fiduciar. htonian. a emenda. adjuvant-adjutant. anomie. poncif. vorace. sindic. a oripila. ineluctabil. venal. ingerare. pletoră. brevilocvent. premoniţie. recurenţă. perpetra. chinestezie. rebarbativ. atavic. lubric. friabil. a interverti. diseminare. sinergie. agorafobie. ritos. pau%al. %varţ. prostraţie. inefabil. neofit. pandantiv. %aradă. a concede. a prezerva. abjura-adjura. laconic. incontinent. imbrifug. a persuada. apocrif. ludic. mutual. a obtura. versatil. letal. privaţiune. delator. autarhic. onctuos. pandant. hobby. punitiv. olograf. paradigmă. venial. a preleva. actual-actuar. paspartt. veleitar. sicofant.dezabuzat. fast. obstinat. abil-agil. cenestezie. holocaust. farinaceu. veros. graffiti. fundamentalism. sacramental. apodictic. edenic. gregar. nupţial. recesiv. teratologic. secesiune. peripatetic. 7.). luxurios. mitomanie. famen. transcendent. accidenţe. subretă. idiosincrasie. soporific. sinestezie. tacit. synopsis. xenoman. recluziune. a dezavua. aerofar- . paliativ. peremptoriu.auditoriu-auditorium. septentrional. a expia. a (se) prevala. intemperanţă. idolatrie. a segrega. patronim. famelic. clientelar. a decela. patibular. sardonic. truism. sinecură. fetid. condescendenţă. nubil. uranian. %icanier. xenofob. a garnisi. a mancurtiza. etilism. simulacru. absorbţie-adsorbţie. evanescent. a inculca. inavuabil. irefutabil. a pertracta. auditor. a sidera. sempitern. a obnubila. vicinal. licenţios. a incumba. ignifug. calofil. stenic. oficios. donatar. valetudinar. jugular. frugal. acmee-acnee. sibilinic. preempţiune. legat (subst. lutier. sosie. nunţiu. inextricabil. stipendiu. difident. a licenţia. ebuliţie. totem. vienaj. aductorabductor. viager. fanto%ă. leal. inamovibil. a (se) exonera. a importuna. implacabil. a ostraciza. panaceu. fragrant. polihistor. poţiune. a juisa. futil. potomanie. Definiţi sensul următoarelor paronime ii formaţi enunţuri cu ele: abces-acces. profuziune. felonie. genuin. remanent. a notifica. tanatic. moratoriu. a suplanta. faceţios. ubicuu. iconoclast. prob. oniric. levitaţie. pogrom. claustrofobie.

famat-fanat.lingoare. orator-oratoriu. arahidearahnide. invidios-insidios. granat-granit. a amporta-a importa. file-fileu. apertură-apretură. patentat-potentat.aerofor. andosator-andosatar. funeralii-funerarii. venal. novelă-nuvelă. literal-literar. albinism-alpinism. detraca-detracta. deluviu-diluviu. edem-eden. matricematriţe. avers-aversă. frescă-fresco. mangal-mangan. campanelă-campanilă. a investi-a Investi. amidăomidă-amibă. lectorrector. a disimila-a disimula.fragrant. fascicul-fasciculă.anafură-anafora. arivist-arhivist. anual-anuar.fricţiune. marmotă-marmită. difidentdisident.excerpta. jintiţă-jitniţă. degresiune-digresiune-degresare. licoare-lucoare. alizeu-elizeu. izocrom-izocron. a reporta-a repurta. inapt-inept. a ecloza-a ecluza. eminent-iminent. fisă-fi%ă. premoniţie-premuniţie. diată-dietă. dezinfecţie-dezinsecţie. maestro-maistru. impasabil-impasibil. limb-nimb. imun-imund. novator-inovator. arbitrar-arbitral. diată-dietă. altercaţie-aliteraţie. locatar-locator. agest-agrest. valută. monogramă-nomogramă. monomahie-monomanie. ficţiune. gheată-gheatră.măiestru. dolman-dolmen. melamină-melanină. a elida-a eluda. minerminier. carbonar-cărbunar. gang. livret-libret-libert. aferent-eferent. dihanie-dihonie. ezoteric-exoteric. moină-noimă. anoforă. enolog-etnolog. deconcertantdeconcertat. antologie-antilogie. facţiune-fracţiune. justiţial-justiţiar. a defula-a refula. etologie-etiologie.gangă.piruetă. mimoză. emergent-imergent.venial. paladin. nunţiu-nupţiu. doză-duză. lineal-linearliniar. aluzie-iluzie. friza-freză-friză. antinomicantonimic. imunitate-impunitate. firet-%iret. albastrualabastru. afabil-amabil-amiabil. feroce-veloce. eteronom-eteronim. langoare. apropia-apropria. alocuţiune-elocuţiune. bac-bacă. eufonie-euforie. pelagic-pelasgic. excepta. a inculca-a inculpa. enervaţie-inervaţie. a gera-a gira. EladaElida. flagrant. fiestă-siestă-festă. escadră-escadron-escadrilăespadrilă.Indemn. glacial-glaciar. florescenţă-fluorescenţă. apostrof-apostrofă. doctrinal-doctrinar. allegro-alegru. a erupe-a irupe. balestră- . melană-melenă. a infesta-a infecta. vrac-vraf. hidră-vidră. atlas-atlaz. gintă-geantă-jantă.volută. banderolă-banderilă. a indura-a Indura. a evada-a evida. autonom-autonim. batistbatistă. %ic-%i%. auricul. alocaţielocaţie.mimeză.palatin. bruion-bruior. aflux-eflux.auriculă. indemn. condor-condur. destinsdistins. emersiuneimersiune. a iriza-a irita. oliv-olivă. mesă-me%ă. asculta-ausculta. vacant-vagant. giruetă. a mánca-a manca. floral-florar. anghilă-anghină. frupt-fruct. a (se) intrica-a intriga-a (se) integra. a insera-a Insera.

Găsiţi cat mai multe expresii ii locuţiuni: a) care să conţină comparaţii. a (se) enerva. f) să conţină cuvintele: . a se Increde. solidar-solitar. (a fi) aiurit. fortuit-forţat. a regreta. bogat. contor-condorcontoar. a scăpa. speţespeze. saciu-casiu. patentpetent-patentă. axial-axilar. a amuţi. relictărelicvă.coralifer. a (se) speria. a ucide. candel-candelă. cală-cahlă. a actepta. a tăcea. manifestare-manifestaţie.siameză. turcoaz-turcoază. ticălos. a refula-a reflua. calotă-carotă. repede. con]unctură-con]ectură. fastidiosfastuos. a semăna.palestră. covertă-corvetă. frică. sărac. a-ci aminti. (a fi) disperat. bestial-bestiar. a releva-a revela. a concedia. preceptor-perceptor. anormal. (a nu avea) astámpăr. a (se) certa. a (se) bucura. rezidual-reziduar. legislaţie-legislatură. a bárfi. anarhie. a elucida-a eluda. bazon-blazon. niciodată. palmier-palmieră. a fugi. a dispărea. 9. Găsiţi expresii sau locuţiuni care să fie sinonime cu următoarele cuvinte sau unităţi frazeologice: (a fi) abătut. bancrut-bancrută. conciliabilconciliabul. coliziune-coluziune. zaricte-]aricte. sepia-sepie. coralier. a se adeveri. bizon-vizon. agenţie-agentură. a ]igni. stringent-astringent. gafă. a minţi. c) să conţină nume proprii. refector-reflector. a sărăci. a omorI. revolut-rezolut. virtute-vártute.virtuoz. tributal-tributar. rău. rucine.specios. a ploua. tremă-trenă. aferenteferent. fiabil-friabil. e) să aibă nuanţă de superlativ. a a]uta. várstă-vrástă. (a fi) atent. a flecări. concesional-concesionar. ales. sudură. rás.paner-panier. 8. consignatar-consignator-cosignatar. a trăncăni. inveterat-Invederat. a uita. a hoinări. a pleca. pe ascuns. boem-boemă. togă-tocă. sapăcapă. a bea. persan-persian. a muri. dragon-dragor. rulotă-ruletă. talaz-taluz-talus. simpaticsimpatetic. a cabla-a cabra. bardă-dardă. buret-burete. imposibil.sutură. canic-canică. porfir-profir. consort-consorţiu. paricid-patricid. servil-serviabil. baril-beril. prost.piromanţie. degeaba. a Imbătráni. a cáctiga. calin-călin. special. a păţi. bravură-bravadă. a tasa-a taxa. a stán]eni. d) să conţină numere. pandant-pendant. suveran-suzeran. a constránge. a critica. a gera-a gira. ciment-cement. a asculta. panel. oficial-oficios. sinteză. insolvabil-insolubil. avanta]e. aventurier. lenec. a bate. băiac-băiec. cenzură-cezură. virtuos. musai. caro-carou. concordant-concordat. brec-bric. a mustra. piromanie. a alina. a pedepsi. fata. mult. b) care să fie rimate. departe. vers-viers.

apelpisie. avalan%ă de zăpadă. a cădea jos. adică cu alte cuvinte. a colabora Impreună. logofăt. armie. 11. călcái. picior. delniţă. zapis. nacafa. cicatrizarea rănii. olat. bunăoară de exemplu. be %leagă. balamuc de nebuni. a coincide exact. catastrofă tragică. epistat. a coabita Impreună. zapciu. calfă. jari%te. dajdie. Explicaţi de ce sunt pleonastice următoarele Imbinări: a abrevia pe scurt. diac. nas. ureche. cam aproximativ. clironomie. a bate. bogasier. venetic. a asambla la un loc. a băsni. beilic. uric. jalbă. a lua. bicicletă cu două roţi. a da. cinovnic. a mazili. dro %că. chiar Intocmai. baftă %i noroc. pitac. baltag. dragoman. căftănie. cavaf. ciubuc. bei. om. suzeran. garboavă. rusfet. arnăut. %tab. palo%. agapă. bard. a avansa Inainte. ghelir. pojarnic. a face. spahiu. a prinde. bănie. cavas. căminar. anost %i plictisitor. cobai de experienţă. a anticipa dinainte. lup. fiastru. letopiseţ. izvod. firman. slobozie. cămără%el. circa aproximativ. faţă. haraci. catagrafie. edec. mezat. ceau%. poslu%nic. abuz exagerat. postelnic. a avea. zaveră. aproape circa. diată. ipochimen. porucic. aversă de ploaie. sluger. boare de vánt. zavistie. vistier. a aranja In ordine. bairac. leah. caftan. mungiu. potcap. vornic. a Intabula. cap. agie. hagiu. amăgire iluzorie. Găsiţi echivalente actuale pentru următoarele arhaisme: adet. bolniţă. a coexista Impreună. agă. anafora. mánă. 10. bancnotă de hártie. butcă. armă%el. amploiat. a conchide 100 . pehlivan. acum numaidecát. burtă. zaraf. cerinţă imperativă. ambianţă Inconjurătoare. clucer. pe%in. comis. ucaz. gát. be%liu. gelep. polcovnic. ocină. băjenie. hrisov. i%lic. apanaj. pisar. caimacam. a se bifurca In două. comănac. vatman. lume. a clarifica mai precis. ansamblu omogen. palie. jitar. cadenţă ritmică. beizadea. jupán. agarean. %oltuz. ispravnic. becher. amestec eterogen. a călca In picioare. a sta. rădvan. a coborI jos. cá%tig profitabil. bogasiu. cándva odată. carvasara. anteriu. eforie. cocon. cot. locotenenţă. chior de un ochi. mitoc. pedestru. chirigiu. mare abundenţă. babă bătránă. lung. a%adar In consecinţă. livrea. a beneficia de un avantaj. chilom.inimă. răze %. avantaj favorabil. stolnic. mare amploare. a asocia Impreună. a anexa alături. ceremonie solemnă. mo%nean. bandieră. blazon de nobleţe. prisav. a avertiza preventiv. cadet. panţár. activitate laborioasă. a ţine. biografia vieţii. a clănţăni din dinţi.

la sfár%it. continuitate neIntreruptă. 101 . consens unanim. concluzie finală.

pubelă de gunoi.conţine In interior. a extermina In masă. proiect de viitor. a reface din nou. cu%etă de dormit. Intrajutorare reciprocă. notorietate publică. mare geniu. folclor popular. a reaminti din nou. elocvenţă grăitoare. nul %i neavenit. 102 . a impune cu forţa. pamflet satiric. imprudenţă nesăbuită. a cronometra timpul. epilog final. cuplet satiric. ospiciu de nebuni. elucubraţie absurdă. prim-plan apropiat. erupţie violentă. entuziasm Inflăcărat. detaliere amănunţită. epatare %ocantă. a jumuli de pene. picnic In aer liber. lihnit de foame. limonadă de lămáie. limuzină de lux. a reţine pe loc. oranjadă de portocale. dună de nisip. a profera ameninţări. a Ingheţa de frig. a merge pe jos. miraj In%elător. scurt rezumat. povară grea. ortografie corectă. respect %i consideraţie. panaceu universal. jerbă de flori. piesă componentă. potecă Ingustă. mentor spiritual. lăutar popular. panoplie de arme. dar Insă. local public. nebun la cap. performanţă remarcabilă. prăpastie adáncă. garderobă vestimentară. plajă de nisip. a milita pentru o cauză. jurămánt solemn. rang ierarhic. rablă veche. de%ert arid. a reuni Impreună. radieră de %ters. a dăinui etern. exemplu pilduitor. perspectivă de viitor. onest %i cinstit. ogar de vánătoare. a conveni de comun acord. desinenţă finală. nămeţi de zăpadă. a participa Impreună. jambon de porc. intemperiile vremii. dezrobirea omului. a Infuleca lacom. ráu curgător. a (se) Intoarce Inapoi. a repeta Incă o dată. rechizite de scris. lapsus momentan. reclamă publicitară. prenume de botez. infatuare arogantă. hemograma sángelui. evlavie cucernică. gamă diversificată. a convieţui Impreună. a%adar %i prin urmare. magazin de mărfuri. decát numai. reper orientativ. de%i a%adar. disimulare ascunsă. nevralgie dureroasă. glicemie In sánge. coridor de trecere. a prefera mai bine. pacient bolnav. unanimitate deplină. va să zică deci. a ie%i afară. proverb popular. cult religios. etnogeneza unui popor. pom fructifer. cutremur de pămánt. decor ornamental. definitiv %i irevocabil. cumplit %i Infiorător. poantă de efect. procent la sută. culpă din gre%eală. oprobriu public. promoţie de absolvenţi. a Impovăra cu greutăţi. miting popular. a numerota cu cifre. dată calendaristică. pilon de susţinere. a menţine mai departe. omletă de ouă. a prevedea dinainte. hit de mare succes. purpură ro%ie. protagonist principal. diurnă zilnică. revelaţie nea%teptată. personalitate remarcabilă. perioadă de timp. interacţiune reciprocă. a intra Inăuntru. faună animală. plan de viitor.

vestibul de intrare. stánă de oi. topografia locului. a tárI după sine.salon de primire. saramură sărată. solemnitate festivă. a suprima total. a survola peste. Gabriel. unitate indisolubilă. vogă trecătoare. 1995. tinde să devină. a surveni pe nea%teptate. Bucureiti. a ţá%ni brusc. Angelescu. unanimitate totală. statuetă mică. sloi de gheaţă. ţincvais alb. summit la várf. Probleme ale exprimării corecte. stană de piatră. a teleghida (de) la distanţă. stai pe loc. urale %i ovaţii. Dicţionar de pleonasme. Avram. vită domestică. mare válvătaie. sectă religioasă. tenebre Intunecoase. a urca sus. troian de zăpadă. siesta de după masă. slip de baie. a semna personal. a unelti pe ascuns. Editura Coresi. scurt toast. vedetă celebră. a uni laolaltă. %lagăr la modă. a urma mai departe. tot la fel. %eptel de animale. a %edea jos. scadenţă de plată. slănină de porc. savant erudit. a zbiera tare. verigă intermediară. Editura Academiei 103 . zvon fals. a schiţa sumar. vad de trecere. samovar de ceai. BIBLIOGRAFIE 1. trial de selecţie. 2. salopetă de lucru. scándură de lemn. schelet osos. vacarm asurzitor. Mioara.

ediţia a II-a. Bucureiti. Dicţionarul explicativ al limbii románe. 10. Bucureiti. 1988. Narcisa. Editura Univers Enciclopedic. Bucureiti. Constantinescu. Cuvinte %i sensuri. Formarea cuvintelor In limba románă. 1978. 7. Silviu. 9. Marin. Probleme de semasiologie. Bidu-Vrânceanu. Bucă. Ivan. Structura vocabularului limbii románe contemporane. Bucureiti. Editura Facla. Editura Niculescu. Polisemia. III. 1998. Bucureiti. Evseev. 1986. I. sinonimia. Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. Angela. 8.demiei. Editura Aca. Angela. 1970. Bucureiti. Bucureiti. Forăscu. 5. Dicţionar de cuvinte derivate al limbii románe. Bidu-Vrânceanu. Editura Academiei. Formarea cuvintelor In limba románă. Formarea cuvintelor In limba románă. 1996. 6. 1987. Editura Academiei. 1976. 3. 1989. Compunerea. .Române. Timiioara. Prefixele. Bucureiti. Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. antonimia prin exerciţii. 4. II. Sufixele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful