III. LEXICOLOGIE Teme: Organizarea vocabularului.

Organizarea interna, organizarea externa, Masa vocabularului, Procedee de formare a cuvintelor noi, Calculul semantic, Lexicologia normativa

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvântul este unitatea centrală, definitorie a lexicului, unitatea semnificativă autonomă minimală a limbii, constituită prin asocierea unei forme fonetice (complex sonor) ai a unui conţinut (complex de sensuri). Individualitatea sa In enunţ ai legătura indestructibilă dintre cele două laturi componente (semnificant ai semnificat) fac din cuvânt semnul lingvistic prin excelenţă. Forma şi conţinutul sunt cele două laturi constitutive ale cuvântului, care funcţionează Intr-o solidaritate indestructibilă, deai reuniunea lor are un caracter arbitrar. Forma (denumită ai expresie sau complex sonor) reprezintă latura materială a cuvântului, adică fonemele grupate In silabe ai puse sub un accent, ai morfemele, diferenţiate In rădăcină, afixe ai desinenţe. Conţinutul (denumit ai Inţeles sau semnificaţie) reprezintă latura ideală, psihică a cuvântului, imaginea prelucrată mental a obiectului denumit (denotatul), pe care-l evocă, inclusiv In lipsa acestuia. Sensul este actualizarea, In diferite categorii de contexte verbale ai situaţionale, a semnificaţiei. Sensul denotativ (propriu, apelativ, cognitiv, denominativ) este Insoţit de sensuri conotative (figurate), derivate, In urma unor figuri de stil, din primul ai păstrând mai mult sau mai puţin caracterul

expresiv iniţial. Trăsăturile distinctive ale cuvântului Transformarea lumii referenţilor In lume a sensurilor, mai simplu a referentului In sens, se realizează printr-o prelucrare logică sui generis, In care trăsăturile obiectelor descoperite prin observaţie, analiză ai comparaţie se supun probei comutării, disociindu-se cele relevante (esenţiale) de cele nerelevante (Intâmplătoare). De exemplu,

pentru grupul de obiecte denumite de cuvântul casă, trăsăturile ,clădire”, ,cu caracter stabil”, ,destinată locuinţei” sunt relevante, pe când altele ca ,număr de niveluri”, ,tip de acoperia”, ,material din care este construită” etc. sunt nedefinitorii. Analiza componenţială este o metodă structuralistă inductivă, cu ajutorul căreia se divizează conţinutul semantic al unui cuvânt In constituenţi. Punând In contrast cuvinte din acelaai câmp semantic, sau mai Indepărtat, se stabilesc din aproape In aproape trăsăturile semantice distinctive (semele) care le separă sau le apropie. Este deci un fel de taxonomie semantică. De exemplu, unchi se deosebeate de mătu%ă prin ,sexul masculin”, de tată prin ,ascendenţă colaterală”, de nepot prin ,filiaţia ascendentă”, de bunic prin ,nivelul ascendenţei”, de socru prin ,rudenia de sânge” (sau ,naturală”), de scaun prin ,calitatea de fiinţă”, de urs prin ,calitatea de fiinţă umană”, de Inrudit prin faptul că e ,substantiv”. Punând la un loc componentele, vom obţine formula lui semantică (sememul): ,substantiv”, ,nume de fiinţă umană”, ,rudă naturală cu cineva”, ,In relaţie de ascendenţă colaterală”, ,de primul nivel”, ,sex masculin”. Vocabularul unei limbi este organizat după mai multe criterii, formând un sistem, e drept, cu multe imperfecţiuni, posibil de descompus In subsisteme corelate Intre ele ai ierarhizate pe niveluri din ce In ce mai mici. Unii specialiati vorbesc explicit de sistemul lexical, alţii adoptă termenii mai puţin tranaanţi de ansamblu, totalitate sau mulţime de unităţi lexicale. Organizarea vocabularului limbii române contemporane Organizarea externă (ierarhizarea funcţiona1ă) a vocabularului românesc constă In ordonarea cuvintelor, după criteriul statutului dobândit In procesul utilizării lor de către comunitatea vorbitorilor, pe niveluri ai sfere de Intrebuinţare. Principalele clasificări rezultate din ierarhizarea prin uz sunt: vo- cabular activ—vocabular pasiv, vocabular literar—vocabular neliterar, vocabular de uz general (comun, mediu)—vocabular cu utilizare limitată: arhaic/neologic, regional/sectorial (de specialitate)/de grup (special); vocabular de bază (fundamental) — masa vocabularului. Vocabularul activ ai vocabularul pasiv sunt subdiviziuni ale lexicului, In funcţie de frecvenţa In vorbire la un moment dat. Vocabularul activ este format din cuvintele folosite curent, fiind deci foarte puţin numeros, dar frecvent In circulaţie.

Din vocabularul activ fac parte instrumentele gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole, verbe auxiliare, pronume ai adverbe relative) ai substitutele (pronumele ai numeralele) cele mai uzuale, precum ai substantivele, adjectivele, verbele, adverbele referitoare la aspecte indispensabile activităţii cotidiene ai care au tranaat In favoarea lor concurenţa la zi cu sinonimele. Câteva exemple: de, la, cu, să, că, dacă, cel, am (fost), a% (merge), voi (avea), care, cine, ce, unde, cánd, unu, doi, casă, femeie, mánă, bun, frumos, dulce, a face, a vorbi, a mánca, a fi, a avea. Foarte active sunt Insă ai cuvintele (sau sensurile) ,la modă”, majoritatea neologisme: manager, profit, dividend, a implementa, pluralism, firmă, democraţie, marketing, privatizare etc. Vocabularul pasiv este format din cuvintele cunoscute, dar folosite rar de vorbitori. El cuprinde cuvinte care denumesc realităţi implicate Intâmplător sau puţin frecvent In activitatea vorbitorilor: lăcustă, ferigă, eclipsă, cazarmă, chimono, cuvinte care au intrat In fondul pasiv din cauza ieairii din ,vogă”, dispariţiei obiectelor denumite sau Inlăturării lor de către sinonimele concurente: pionier, sovietic, bordei, %ubă, retribuţie, colectivist, cooperator, cehoslovac, tovară %, cuvinte necunoscute pentru majoritatea vorbitorilor, care au dispărut de mult din limbă, au apărut recent In vorbirea unui mic număr de oameni sau sunt folosite numai In anumite medii restrânse: zapis, zlătar, hagiu, párgar, brabete, perjă, glajă, scafandru, scovergă, zăbic, a gini, benga, cataroi, mititica, idiosincrasie, reostat, seismogramă, display etc. Vocabularul literar — vocabularul neliterar (popular şi familiar) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de criteriul cultural. Vocabularul literar este partea vocabularului Intrebuinţată In texte ai In vorbirea cu caracter literar, adică normat ai cultivatlIngrijit (care-i asigură calitatea culturală). Vocabularul neliterar este o clasă mai eterogenă care cuprinde cuvintele rămase la nivelul neliterar al limbii. Grupările pe care le include vocabularul neliterar sunt: vocabularul popular ai vocabularul familiar. Vocabularul popular este alcătuit din cuvintele folosite In mediile ai situaţiile nesupuse rigorilor profesionale, livreati. Exemple de elemente lexicale populare: ima%, furcă, suveică, iţă, caier, tropăi, popă, otavă, a crácni, lehamite, nevastă, oi%te, jug, ráie. Includem In vocabularul popular ai cuvintele folosite numai In anumite regiuni (numite regionalisme, provincialisme sau cuvinte dialectale), chiar

dacă, pe o altă axă, ele se opun elementelor cunoscute In tot teritoriul lingvistic românesc. Vocabularul familiar este format din cuvintele utilizate In situaţii de relaţii intime, familiale, neoficiale, manifest nepretenţioase: mă, dragă, bătráne, coane, ăsta, slujbă, chestie, treabă, acătării, mersi, plea%că, mamaia, tataia, puiuţ (,copil”), bebelu%, băiete, dandana, belea, baftă. Vocabularul de uz general — vocabularul cu sferă de utilizare limitată (regional, arhaic, neologic, argotic, de jagon, profesional) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de aria de folosinţă a cuvintelor. Vocabularul de uz general, care se mai numeate fond comun, general (sau vocabular mediu, supradialectal, nespecializat), este partea vocabularului cunoscută ai utilizată de Intreaga comunitate lingvistică, indiferent de nivelul de cultură, de domeniul de activitate sau de zona geografică a vorbitorilor. Vocabularul cu sferă de utilizare limitată Inglobează mai multe grupări diferite Intre ele, dar care au ca trăsătură comună Inscrierea Intr-o arie lexicală restrânsă. Vocabularul regional (dialectal, provincial) cuprinde cuvinte Intrebuinţate In anumite regiuni geografice: Muntenia: burtă, a ciupi, chel, ginere, a jumuli, magiun, na%, nene, puţ; Oltenia: lubeniţă, brabete, blană ,scândură”; Moldova: curechi, sudoare, pántece, a pi%ca, ţintirim, oghial, buhai, perjă, chelbos, ciubotă, hulub, povidlă; Banat: foale, a pi%cura, iorgan, anţărţ, golumb; Crişana: pántece, a piţigăia, temeteu, poplon, bráncă, prunc, %ogor; Maramureş: cătilin, cocon, a froi, ai (,usturoi”). Arhaismele sunt cuvintele ieaite din uzul general al limbii ai rămase In uzul sporadic al unor vorbitori cu preferinţe sau preocupări pentru exprimarea arhaică. Unele desemnează realităţi depăaite sau ieaite din vogă fiind numite, de aceea, istorisme: logofăt, hatman, agă, opaiţ, iţari, opinci, i%lic, arca%, palo%, flintă, birjă. Altele au fost marginalizate ai scoase din uz de concurentele lor sinonimice: leat (sinonim cu an), voroavă (=cuvânt), rost (=gură), cinovnic (=funcţionar), bucoavnă (=abecedar), slobod, volnic (=liber), mezat (=licitaţie). Neologismele sunt cuvinte apărute de curând In limba română ai aflate In curs de adaptare fonetică ai de Incadrare morfologică sau semantică: puzzle, show, feed-back, marketing, hobby, job, top, western, flash (cu variantele fla%/fle%), computer, design, display, hardware, software, consulting, management, sponsor, copy-right, know-how,

a hali. decan. mefienţă. colivie. cartaboi.preocupări” ai . boacter. din dorinţa de a nu fi Inţeleai de virtualele victime sau de urmăritori (poliţiati).creier”). amortizoare (. dulap. baibarac (. Inăuntru etc. Vocabularul special (sau de grup) este utilizat de grupurile mai mult sau mai puţin ostentativ . colţan. colegiu. diblă.domeniul de specializare”. Părţile corpului primesc ai ele porecle: alunecări. balaban. ba%că. Argourile sunt cel mai bine definite grupuri lingvistice de acest tip ai caracterizează In primul rand mediile interlope. geanabet. vechimea In meserie. alungători (. gonitor.ochi”). cotlet (. ata% (. incubator. avan. nasol. adida%i.penis”). alonjar.perciune”) etc.aliţ”) etc. bul. Exemple: . alunecători. diurnist. burlan (. elice (.stomac”).best-seller. bufet. bordei. gagică etc. jogging. . bortă. a (se) confia. bord. circar. sticlete. Aceatia. boiţar. hingher. neologism recent (sau chiar cuvânt recent). de strat mai vechi.infractorul” (Indeosebi . La fel. croitor. bonjur (. cavas. croncan. aripioară. cange (. erete. bobiţă. sunt formate In limba romană sau calchiate (copiate) după modele străine: a antama. numai aparent pleonastic. science-fiction.pumni”). fermă. bulversat. descoperitor. draibăr. arcan.interese”. hultan. . aghiotant. giurgin.cap”). cu nuanţe vizand .pălărie”). juice. gabor. coţcar. ilegalist etc. be%liu. capelmaistru. ienicer. heavy-metal.ureche”). ghi%eu (.fund”). astupător (. cantalup. hit.pu acăria” este pe rand: academie. bijoc.fustă”). Termenul neologism are mai multe accepţii.vestă”). aportor. separate prin . carditor. bobocel. curcan. căpriori (. cabanos (. calfă. bojogar. In general. cea prezentată de noi putand fi denumită. cu%că. acvilist. dar transparent pentru cei iniţiaţi. gulie (. bobar. cloanţă (.fese”). a demara. mass-media. Multe argotisme au intrat In limbajul familiar: baftă. baterii (. incintă. horn (. a devoala. caraliu.pantalon”).haină”). binoclu. carete. coroi. ketchup. de restul comunităţii. invadator. clopot. acioală. anii de puacărie etc. boscar.chilot”).limbă”).trahee”). icre (. ascultătoare (. coldan. a se deroba. cocor. calif.Inchise” de vorbitori.poliţistul” este denumit: acolist. angrosist.picioare”). cuţulan. ceapán.mană”). daraban. hamburger. hrubă.: abţibild. piesele de Imbrăcăminte ai Incălţăminte: abajur (.. gherlă. au adoptat un lexic opac pentru vorbitorul comun. ciupitor. ghiozdan (. Alte neologisme. .gură”). curcan.hoţul”) este denumit. calibarcă (. agib. ied. copcă. aripă. a stopa etc. cotlon.sani”). căutători (. Ingera%. ale infractorilor. fereală.

frate. — alimente ai băuturi: páine. lup. apă. — fiinţe: om. marfă. folosite insistent ai deseori defectuos sau neglijent de unele grupuri. bránză. a apăra. Aceste cuvinte răspund unor multiple exigenţe lingvistice ai extralingvistice: a) au un grad ridicat de stabilitate. u %ă. Vocabularul de bază (fundamental. — familia: mamă. coco%. scară. frunte. mate) sau Imprumutate din alte medii (pufulete.Elevii au tendinţa de folosire a unor elemente de argou proprii (profu. soacră. viţel. — unelte: cle%te. femeie. nas. inel. morcov. mánă. tată. supărat. Jargoanele cuprind elemente neologice de ultimă oră. roată. Vocabularul specializat sau profesional (numit ai fond savant) cuprinde cuvintele folosite In diverse limbaje profesionale care alcătuiesc terminologiile de specialitate sau tehnico-atiinţifice. soţ(ie). lapte. masă. albină. a avea. gráu. băiat. fiu. a zice. Foarte mulţi din termenii de specialitate sunt cuvinte internaţionale. ureche. sfeclă. folosite de majoritatea limbilor de cultură. — corpul omenesc In părţile lui: cap. carne. floare. frunză. limbă. cumnat. nucă. a clădi. inimă. plop. nepot. dinte. a mánca. lanţ. care cuprinde cuvintele cunoscute ai folosite frecvent In cele mai importante situaţii de viaţă de către toţi vorbitorii ai care fac parte din familii lexicale bogate. oaie. vrabie. a spăla. oţel. diriga. fier. neadaptate ai nesocializate Incă In cercuri mai largi. a face. na%pa etc. pe%te. bio. sanie. fereastră. . — plante: cire%. hotărát. unchi. b) denumesc noţiuni indispensabile vieţii ai activităţii umane: — obiecte ai acţiuni foarte importante: casă. socru. soră. fată. măr. reprezentativ) sau fondul principal lexical reprezintă nucleul funcţional stabil al limbii. creier. reprezentativ) — masa (sau restul) vocabularului constituie o clasificare de sinteză a vocabularului limbii române. fiică. topor. a merge. coasă. cáine. ca urmare a snobismului. bestial. papagal.). dorinţei de detaaare de masa vorbitorilor sau pretinsei superiorităţi intelectuale. vin. Vocabularul de bază (fundamental. ţánţar. coajă. fiind In majoritate elemente moatenite din latină sau formate In limba română. picior. văr. plug.

vizând conţinutul semantic sau forma unităţilor lexicale. gheaţă. Ea are o diversitate foarte mare. cap. a da. cámp. a face. Masa (restul) vocabularului sau vocabularul secundar reprezintă partea cea mai mobilă. lumină. punct. conjuncţii. — instrumente gramaticale (prepoziţii. formează locuţiuni ai expresii. dar ai părţile vocabularului aflate. a fi. — diviziunea timpului: zi. In sensul că evidenţiază distribuirea Intr-un cuvânt (complex sonor) a mai multe sensuri aflate In anumite relaţii. vánt. rău. dulce. frumos. Fenomenul este cunoscut sub numele de pletoră semantică ai caracterizează cuvintele foarte uzuale care denumesc noţiuni centrale In viaţa ai activitatea oamenilor. galben. neologisme. vară. pronume. săptămánă. pămánt. a pune. a bate. din diferite motive. negru. albastru. verde. d) sunt foarte frecvente In vorbire (au valoare circulatorie mare). slab. lună. bun. oră. ieri. azi. a purta. deal. familiar. Exemplu: a avea. Organizarea internă a vocabularului sau sistematizarea sa are la bază criterii lingvistice. soare. a trece (toate au peste 10 sensuri). ro%u. cuprinzând In primul rând cuvintele de utilizare limitată (arhaisme. elemente de argou ai jargon).— mediul Inconjurător: afară. Sistematizarea semantică a vocabularului rezultă din decuparea unităţilor de sens ai din distribuirea lor pe unităţi formale. e) sunt In cea mai mare parte polisemantice. Majoritatea cuvintelor polisemantice au un număr restrâns de sensuri. an. ogor. Unele Insă au acumulat un număr mare de sensuri. cald. noapte. a sta. termeni profesional-atiinţifici. regionalisme. In zone de uz marginale (lexicul popular. lung. izvor. verbe auxiliare) ai numerale până la 10. de%tept. zăpadă. fiind. c) au numeroase derivate ai compuse. tánăr. cele primare (care au Intotdeauna mai multe sensuri decât derivatele lor) ai cele de uz general. — calităţi ai defecte: bun. Polisemia este prima formă de sistematizare semantică. vesel. lene%. cinstit. Polisemia este sursa ai rezultatul schimbărilor de sens. dar ai cea mai numeroasă a vocabularului. urát. mánă. trist. limitarea fiind determinată de cerinţa ca acestea să fie apropiate Intre ele. . din punctul acesta de vedere. al Imbogăţirii semantice a vocabularului. iarnă. timp. — culori: alb. lacom. gras. a lua. Sunt predispuse la polisemie cuvintele vechi In limbă. nori. pasiv). prost. dimineaţă.

sugestii. apropouri” . In această categorie intră. Inţelesul foarte asemănător presupune existenţa In formula semică a celor două cuvinte a unor seme diferenţiatoare . alte varietăţi ale omonimelor parţiale. . Ca ei acesta. Descrierea componenţială a omonimelor arată că ele nu prezintă 1 seme substanţiale (importante) comune: a semăna = . seria termenilor somatici.omologul derivării morfematice.rezultatul povestirii”. Cele două caracteristici menţionate deosebesc omonimia de polisemie. . seminare.Intre persoane sau obiecte” .verb” . Omonimele au ei etimoane diferite: primul provine din lat.pe baza unor anumite trăsături”.acţiunea de a descrie” ei .In vederea obţinerii unei viitoare recolte”.instituţie bancară”).rezulu tatul descrierii”.Intruun mediu suspicios” . diferenu ţiinduuse prin altele (corn/corni — corn/coarne — corn/cornuri). pieptul dealului.adjectiv”. respectiv substantivele postverbale.de a arunca vorbe.extensiune”.temporală”.pentru a obţine dezbinarea”). care dezu voltă mutaţii semantice identice: piciorul muntelui. la fel: máncare. de aceea.verb” . cercetare. . 2) parţiale sau pseudoomonime când au numai anumite forme identice. de exemplu. al doilea din lat. Omonimele pot fi: 1) totale sau propriu-zise. când au toate formele identice ei aparţin bineInţeles aceleiaei părţi de 1 2 vorbire (bancă . aceasta din urmă vizând sensuri care au seme substanţiale (importante) comune ei acelaei etimon (un exemplu de sens cuprins In 1 a semăna este . Omonimia este o formă de structurare semantică asemănătoare cu polisemia prin faptul că priveete exprimarea unor sensuri complet diferite prin forme identice. similare.verb” . Principala deosebire constă In aceea că omonimele nu au trăsături semantice (seme) comune. care denumesc atât procesul. Sinonimia este relaţia care se stabileete Intre cuvinte cu forme diferite. .denuu meete starea” . cât ei rezultatul acţiunii: povestire = .acţiunea de a povesti”. dar se pronunţă diferit: copii — copIi). dar cu Inţeles identic sau foarte asemănător. dar se scriu diferit: Intruna ei Intr-una) ei omografele (cuvintele care se scriu la fel. de asemenea.denumeete acţiunea” .special pregătit” 2 .denuu meete acţiunea” . plimbare). a semăna = .scaun lung” — bancă . descriere = .de a arunca sămânţa” . omofonele (cuvintele care se pronunţă identic. are caracter regulat ei iterativ (a se vedea.referitor la”.neliu mitată”.de asemănare” . fiind considerate. Inţelesul identic Inseamnă aceeaşi formulă semică: termenii etern ei ve%nic pot fi descriei ca . .In solul” . cuvinte distincte. nu sensuri ale aceluiaei cuvânt. cotul ráului.

minore (care .

nemotivat”. Exemple: adagio-adagiu.. Prin analiza componenţială. a (se) desfăta. animare-animaţie. Antonimia este relaţia dintre cuvinte cu sens contrar.grad mic”. De exemplu. Cuvintele polisemantice se raportează.grad nedeterminat”. conjunctură-conjectură. vorbă etc. Paronimia este relaţia dintre cuvintele insuficient diferenţiate din punct de vedere formal. cuvântul acord are nu mai puţin de opt serii sinonimice. din care cităm: 1) aranjament. minerminier. combinaţie.apreciere In plus”). respectiv . dar primul are semul substanţial . petrolifer-petrolier. a excita-a incita. Invoială..referitor la” . Limita poate fi un sunet pentru cuvintele scurte ei de 2-3 sunete pentru cuvintele lungi ei cu sensuri foarte apropiate: fisă-fi%ă. 2) Inţelegere. fortuit-forţat. conformitate. aviz. pact.a Investi. De exemplu. asentiment.atragerea” ei Inlocuirea In comunicarea verbală a termenului mai puţin cunoscut de către termenul mai cunoscut din perechea paronimică. voie etc. a enerva-a inerva.pot fi substanţiale sau graduale). evident. pe lângă semele comune (. comunicare-comunicaţie. Grupul de cuvinte care pot contracta relaţii sinonimice cu acelaei termen constituie câmpul de expansiune sinonimică al termenului respectiv. duză-doză. Invederat-inveterat. emigrant-imigrant. Exemple: agresiv ei bătăios au semele importante comune (.apreciere In plus”). . la mai multe serii sinonimice. Aceasta se produce Indeosebi când cei doi termeni paronimi sunt cunoscuţi de vorbitori In grade foarte diferite ei constă In . a apropia. a petrece etc. difident-divident. a (se) distra. ei seme graduale diferenţiatoare: . Impăciuire.motivat”. tasa-taza. 4) armonie. familial-familiar. Incuviinţare. ei un sem incompatibil contrar. pace. Astfel a (se) veseli are ca sinonime seria: a (se) amuza.a apropria. care relevă incompatibilitatea logică a celor doi referenţi. original-originar. s-a stabilit că termenii antonimi au In mod obligatoriu o dimensiune semantică comună.inteligenţă” . corespondenţă. 3) concordanţă. concert. pe baza căreia de fapt se face raportarea celor doi referenţi. tranzacţie. pe când cel de-al doilea conţine semul .adjectiv” . consonanţă etc. permisiune. contract.adjectiv” . absorbantadsorbant. potriveală. legămánt. Efectul cel mai important al paronimiei In vorbire Il reprezintă atracţia paronimică.reactivitate psihică” . convenţie.. speţe-speze. consimţămánt. a ráde. a (se) Inveseli. inteligent ei ager au. concordie etc. Ingăduinţă. a (se) dispune. Ea poate forma ei serii sinonimice. tocmeală. a investi.. tárg. 5) aprobare. potrivire. %ustă etc.

a confirma-a infirma.apreciere In plus”. respectiv . schimbarea valorii gramaticale). al cuvântului. In. moral-imoral.(provenită prin alternanţă din cuvântul tare) este rădăcină. al doilea sufix). iar ca sem incompatibil contrar . afixe (particule adăugate la Inceputul sau la sfâreitul rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou. Cuvintele primare sunt cuvintele care nu pot fi descompuse In componente lexicale In limba română. familia lexicală a cuvântului (a) cánta cuprinde unităţile cántare. Din această perspectivă. descánta. corosiv-anticorosiv. Majoritatea unităţilor lexicale ale limbii române se află Intr-o ierarhie morfematică. conversiune).a dezlega. vocabularul limbii române poate fi Impărţit In cuvinte primare. Ambele ierarhii au la bază structura morfematică a cuvântului. de la acelaei cuvânt de bază. care nu pot fi analizate In unităţi lexicale mai mici. De exemplu. a Infiinţa-a desfiinţa. Acestea din urmă marchează opoziţia prin prefixe antonimice sau privative. compunere. fiind deci neanalizabile lexical. compunere. concordanţă-discordanţă. mare-mic). subestima-supraestima. faţă de cuvântul-bază) ei componentele gramaticale (sufixe gramaticale ei desinenţe). In sensul aportului semantic al afixului.cald ei rece au In comun dimensiunea formată din semele . prefaţă-postfaţă. formată din rădăcină sau radical (elementul autonom. existente la unul din termenii cuplului (cinstit-necinstit. Incánta. supra. proliberal-antiliberal.privitor la temperatură” . a importa-a exporta. pe de o parte pe linia cuvântului-bază (In aea-numita familie lexicală). a include-a exclude. stabil. egal-inegal. Familiile lexicale sunt grupuri de cuvinte formate prin diverse procedee formative (derivare. iar pe de altă parte pe linia procedeului formal (derivare.grad nedeterminat”. a lega. Sistematizarea formativă (etimologică) se referă la organizarea internă a vocabularului pe latura formei (expresiei) cuvintelor. cántăreţ. descántare. ei cuvinte formate de la acestea prin diverse mijloace constitutive.structură-infrastructură). secvenţa -tăr. ofensivă-contraofensivă) sau la ambii termeni (antebelic-postbelic.adjectiv” . cánt. Incántat.ei -itură sunt afixe (primul prefix. b) cu acelaşi radical (homolexe). cu un conţinut modificat. . Intuneric-lumină. tipicatipic. antonimele pot fi: a) cu radicali diferiţi (heterolexe) (iarna-vara. Exemplu: In cuvântul Intăritură. care este ei purtătorul principal al conţinutului său semantic). In funcţie de structura lor morfologică.apreciere In minus”.

a ara. gard). destoinic. murg. rău. mamă. păstor. psalm. páráu). calităţi şi defecte (blajin. a muri). terminologie militară (armă. letopiseţ. In două mari categorii: elemente moştenite ei elemente Imprumutate. de substrat) (Intre 70 ei 200) denumesc aspecte privind: corpul uman (buză. dárz. citi. a culege. a fi. ro%u. mitropolit. a se spăla. animale ei plante sălbatice (cioară. stareţ. carne. a vedea. Cuvintele moştenite din latină reprezintă esenţa vocabularului românesc. alimente (páine. pu %că. spic. dámb. a bea. strajă. 0 altă categorie de elemente slave a intrat mai târziu In limba română (după secolul al X-lea). luptă. zapis. negru. Se mai numesc elemente slavone: apostol. locuinţa ei aşe. candelă. bránză. cap. familie (tată. lung. colibă. vin). duhovnic. fiică. apă. nicovală. In urma contactului lingvistic direct dintre populaţia românească ei populaţiile vorbitoare ale limbilor respective sau prin influenţa culturală. brazdă. steag. iapă. mánz. a merge. mánă. lapte. creşterea vitelor (cal. berbec. cártiţă. fluier. Inalt. vită. ceafă. sare. brad. ţap. brusture. zimbru. gárbov. hram. a auzi. bou. nepot. Cuvintele moştenite sunt prezente In limba română Incă de la originile acesteia. păstoritul (baci. mo%). a face. grumaz). pomelnic. armată (război. ogor. ceapă. imprumuturile slave vechi se regăsesc mai ales In următoarele câmpuri lexicale: agricultură (plug. făină. smead). nume de animale domestice şi sălbatice (bivol. relaţii de familie (copil. urdă). om. pupăză. . pivniţă. rás. soră. gorun). acţiuni cotidiene (a mánca. nătáng. tabără. a avea. lánă). sabie. a semăna. frumos. zăvor). gras. prin intermediul administraţiei ei al bisericii (In care slava era limba oficială).zarea (argea. aspru). Insuşiri fizice ei morale (bun. sădi. din punctul de vedere al provenienţei.Ele se Impart. apărare). miel. verde). blánd. Cuvintele moştenite din limba dacă (autohtone. călugăr. orz). veveriţă). mire. bătaie. forme de relief (ciucă. voievod. cazanie. trámbiţă) etc. snop). măgură. fiu. frate. mal. vacă. dihor. viezure. Cuvintele Imprumutate sunt cuvintele preluate de română din alte limbi. a veni. ţeavă. agricultură (cámp. culori (alb. Ele sunt grupate In: elemente moetenite din latină ei elemente autohtone (sau de substrat). gură). Ele denumesc aspectele de bază din domeniile esenţiale ale vieţii: corp omenesc (ochi. moetenite din limba dacă. varză. a vorbi. a scrie. icoană. văr). pe cale cultă. grajd. amenajări ei instrumente casnice (daltă. oaie. gráu.

doldora. partidă. rahat. mistrie. chiftea.rindea”). simandicos). mezel. vamă. scrumbie). substantive abstracte (berechet. adverbe (barem. Acestea se referă mai ales la: viaţa socială şi individuală (agale. costisitor. viaţa politică. făgădău . paraclis. orfan. burghiu. meserii (calapod. dulgher. ca%acaval. dascăl. politicos. tagmă. anapoda. halal!).necaz”. parastas. iar altele. tertip).cârciumă”. protipendadă. greu de disociat de unele dintre Impru. imprumuturile greceşti au ei o generaţie foarte veche. lalea. medicină (cangrenă. igrasie. egumen. tifos). arhimandrit. fidea. mutră.nebun”. hotar. musaca. gealău . cu atât mai mult cu cât ele au luat locul unor Imprumuturi mai vechi de origine slavă. pilaf. religioasă. flegmă. atât prin contactul direct. dar unele au devenit populare (deci răspândite In Intreg teritoriul românesc: alean. evanghelie. cătană. ctitor. nostim. fedele%). locui. molipsitor. aghiazmă. halva. agramat. arbagic. me%ter). a Imprumuturilor din neogreacă. catagrafie. faună ei floră (calcan. haide!.muturile slave vechi. zambilă). ipsos. au reueit să pătrundă In limba literară (prin osmoza elementelor dialectale ardeleneeti In fondul lexical unitar românesc). dijmă. din comerţ ei industrie (ban. comerţ (agonisi. saltea. dovleac. bolund . imprumuturile latino-romanice domină câmpul influenţelor lexicale externe ale limbii române din ultimele două secole. teatru). lăuză. prosop. hal. unelte ei meserii (bidinea. pătrunderea lor In limba română a modernizat lexicul. Mai bine reprezentată este generaţia mai nouă. geamgiu). uric. Acestea denumesc: aspecte de organizare administrativă (aprod. active In secolele al XVII-lea ei al XVIII-lea ei prima parte a secolului al XIX-lea. ima%. naz. culturală (anarhie. catapeteasmă. cât ei pe filieră culturală. amvon. iaurt. patriarh. mănăstire. interjecţii (bre!. Exemple: arhiereu. ciorbă. catár. pingea. imprumuturile neologice sunt cuvintele intrate In limba română din diverse limbi după primele decenii ale secolului al XIX-lea. ora%). maghiară. geaba). când Incepe perioada modernă a culturii române. sculă). portocală. misit. bizantină (aparţinând secolelor XII-XV). ghiveci. pe calea comerţului ei a organizării administrative. plic. ba%ca. sarma. cazma. . ananghie. Se Intâlnesc Indeosebi In domeniile: alimentaţiei (cafea. molimă. dud.imprumuturile maghiare au mai ales caracter regional (bai . tabiet. imprumuturile turceşti au pătruns In limba română In perioada veche (Incepând cu secolul al XVI-lea ei continuând In secolul al XVIII-lea). a cheltui. ipocrizie. mamo %. telemea). cele mai importante.

coafor. ring. antet. colocviu. gater. doclad-raport. cinste-onestitate. compunerea. start). electrobuz. duză. %alter. bilanţ. influenţă. convoi. motel. disc-]okey). corner. set. In ei mai multe cazuri Insă. certificat. mass-media. show. capodoperă. pension. dormitor. borma %ină. operă. %ină. prin mijloace interne de Imbogăţire a vocabularului. bowling. basorelief. fasung. glasvand. arta ei tehnica (blugi. sergent. Unele au putut intra prin filieră franceză: biftec. constituţie. totalitarism. %aibă. aproba. pictor. ]azz. capelmaistru. adjectivale (adánc-profund. Acestea sunt deci cuvintele formate pe terenul limbii române. cinstitonest. bariton. Formarea cuvintelor In limba romană s-a constituit ca un domeniu lexical de sine stătător. bec. boiler. Foarte multe din germanismele prezente In limba română sunt cuvinte compuse: abţibild. dancing. contabil. efect. dar destul de numeroase ei active. cuvinte noi. smoching. rosbif. gol. fular. franceza (aba]ur. display. parfum. imprumuturile englezeşti sunt mai noi. Se adaugă. dribling. partitură. verbale (bănui-suspecta. Domeniile preferate sunt sportul (baschet. radar. hobby. italiana (adagio. Incepe-debuta). faleză. presing. handicap. abdica. imprumuturile germanice sunt Intâlnite Indeosebi In dialectele din Ardeal. acont. valută). mercerie. Procedeele de formare Inscrise acestui mecanism sunt: derivarea. inventar. automobil. fotbal. debut. formând dublete sinonimice: substantivale (amănunt-detaliu. balet. Imprumuturile latino-romanice pot fi distribuite In mare parte după limba de provenienţă: latina savantă (ambigen. agenţie. chitară. insulă. referat. conversiunea. scadenţă. decret. Cele mai multe sunt Insă preluate din lexicul internaţional. xenofobie). funcţionează alături de sinonime moetenite sau Imprumutate (eventual create) anterior. bancă. abandona. bel%ugabundenţă. teracotă. arpegiu. spicher. matriţă. al cărui obiect Il reprezintă studierea mecanismului prin care limba română creează. biruinţă-victorie. dărámademola. bacalaureat. căi-regreta. persoană. dovadăargument. glas-voce). pornind de la cuvintele primare de care dispune ei folosind diverse procedee ei formanţi. glaspapir. ventil. credincios-fidel). lizieră. diată-testament). meci. allegro. iar In limba literară cunosc o concentrare mai mare In terminologia tehnico-etiinţifică: bliţ. cinema. rege. ceresc-celest. rolă. valţ. ca un mijloc mixt . calcio-vecchio.turcească. ceas-oră. fini%. cultura. fisc. tezaur). grecească (vezi cinovnic-funcţionar. henţ.

ei extern. prin o parte sau prin toţi componenţii. prin modelul structural).(intern. . calcul lingvistic.

-(a)re.uc(ă): năsuc. . broscuţă.ic (ă): tătic. degeţel. care a folosit de-a lungul evoluţiei sale circa 600 de sufixe. numerale (doime). neprelucrat). miccorare”: . schimbând sensul cuvântului-bază. De exemplu.mi c”. iar cele puse după rădăcină se numesc sufixe. copilac. butoiac. lucrat. . glăscior. adjectivale (locuibil). numite afixe. . sforicică. . interjecţionale (aolică!). Particulele puse Inaintea rădăcinii se numesc prefixe (In cazul de faţă pre-. grăsuc.(ea se regăsecte In toate formele flexionare: prelucrezi. Partea fixă din formele flexionare ale unui cuvânt (deci rădăcina Impreună cu afixele sale) constituie tema cuvântului respectiv (unii specialicti o numesc radical. .ac: ciobănac. După categoria lexicogramaticală a cuvântului rezultat In urma derivării. nelucrat.uc: ineluc. picioruc. De exemplu. Sufixele diminutivale au ca aport semantic nuanţa de . binicor. -(a)t. pătuţ. rămăciţă. Sufixele sunt. -a. Baza termenului prelucrare este un derivat. lucrare. prelucrat. pronominale (mătăluţă). bucăţică. determină constituirea unor unităţi lexicale diferite de bază.ior: călcáior. care. prelucrăm.). cutărică. albuc. ne-). golac. golănac. de la care pot fi derivate alte cuvinte prin adăugarea afixelor pre-.iţă: aluniţă.el (-icel): borcănel. verbale (a pietrui). tema cuvântului prelucra este prelucr. . . Cuvântul-bază nu coincide Intotdeauna cu cuvântul primar. . lucrătură. mămucă. regresivă. nevestică. .uţ(ă): bănuţ.Derivarea constă In adăugarea la rădăcină a unor particule neautonome. pră]iturică. prelucránd etc. sunt: substantivale (copilandru). deosebind acadar acest termen de rădăcină). Clasificarea cea mai importantă este cea semantică. derivarea este: cu sufixe.ice (pădurice). adverbiale (studenţecte). lăpticel. simple (când nu se combină cu altele: băieţel) ci compuse (când sunt alcătuite din mai multe sufixe simple: păt-uc-el). -(ă)tură (prelucra. ne-. după formă. măricor. cu prefixe ci parasintetică. ţărăncuţă. Derivarea cu sufixe are un câmp de acţiune foarte larg In limba română. In funcţie de formanţii folosiţi. locucor. din cuvântul lucru se extrage rădăcina lucr-. prelucra. . nepoţel.

. restanţier. scriitor. răuuc . lătrău.at: gucat. -oaică): băieţoi. chinuitor. . .andru: copilandru. stelist. scutier. cerboaică.easă: bucătăreasă. . piumac.oi: răţoi.esc: armenesc. uaharniţă. toptangiu. plucat. angrosist. ingineresc. măturoi. . băiec. plumburiu.dop”.ist: căminist. săptămánal. porumbiţă.iţă: păstoriţă. . pacoptist.ac (-ec): căruţac. trufac. atacabil. bulgăroaică. ceferist. . cojocar. uăcac. păgubac. lenjereasă. .tor: apărător. este legat constant de obiectul sau acţiunea exprimată de bază”: . călugăriţă. .al: mormántal. .Sufixele augmentative sunt contrare semantic celor diminutive (aportul lor semantic este nuanţa de . mătăsar. ctergător. vamal. ostac. . arătos. . podar.os: bănos.easă: cenucăreasă.ău: lingău. găinăreasă. . călărac.an: gáscan. máncău.că: italiancă. plăiec. pistruiat. găudoaie. triumfător. are o preocupare sau un interes. Sufixele pentru denumirea agentului au ca nuanţă semantică . . .uc: astupuc . unionist.an. chiriac.bil: apărabil. lungan. brumăriu.instrument cu care se răzuiecte ceva”. puctancă. orăceancă. pisoi.giu: camionagiu.ac: mărginac. vorbăreţ. pădurar.tor: ascultător.oaie (-oaică): doftoroaie. căsoaie. mărgelat. luptător. cercetător.ar: brăudar.ar: blănar. cusurgiu.eţ: glumeţ. piperniţă. . Sufixele pentru denumirea instrumentelor: . uluitor. cimpoiec. . Sufixele moţionale iormează substantive.cel care Indeplinecte o anumită acţiune. cireciu. . tocător. . moţat. . arătând sexul opus exprimat prin radical: . . mătăsos. . . . Sufixele pentru determinarea Insuşirii: . . .ampliiicare”): . negricios. demascabil. călucar. cenucar.ar: fugar. flăcăiandru/flăcăuandru.ier: bufetier.oi (-oaie. mireasă. dator.tor: Incălţător. curcan. . . scandalagiu. tunar. bărbătesc.mare”. -ancă: băietan. gránar. inelar.niţă: botniţă. bucuros. căpităneasă.iu: arămiu.

. .ime: adáncime. grececte. .) . greutate. viespărie.ime: boierime. făgăduială. Sufixe pentru indicarea modalităţii: -ecte: bărbătecte.ac: liniac.conducere.ean (-an): craiovean. haţegan. . . cărăucie. referenţial (sunt. croială.algie (gr. cotitură.anţă (-enţă. . funcţionărime. . cruzime. . Intorsură.it: moscovit. mangaliot. . băcăuan. adenalgie (aden . . tismănar. .) grececti (ci mai rar latinecti): . corigenţă.pline” (substantive. acezare. jucărie.are: adunare.glandă”). sofiot. entităţi autosemantice). mărginac. orientare. oltean. fumăraie. pacoptism. prusac.ie: boierie.durere.ar: morenar. Falsele sufixe (sufixoidele) sunt formanţi care au In comun cu sufixele poziţia enclitică ci lipsa de autonomie funcţională (nu pot apărea autonom In enunţ). clădire.ătate: bunătate. tárác.Sufixele pentru denumiri abstracte: . noutate. tirolez. Sufixe care indică provenienţa (locală): . francez. verbe etc.eală: amorţeală. educare”: pedagogie.ere: abatere.ire: amăgire. aca cum se mai spune. . .ăraie: apăraie.ism: muntenism. grosime. mărăcinic. .) .ărie: copilărie.icte: arinicte.iot: cipriot. dar care se deosebesc de acestea prin sensul deno-tativ.agogie (gr. gándire. Sufixele colective: . singularmente. suferinţă”: nevralgie. . faptul se datorecte provenienţei lor din cuvinte . speranţă. .ură (-tură): arsură.ic: alunic. cerere.ărie: bostănărie. cuconet.mente: actualmente.ac: austriac. . . păltinic. . rufărie. Indrumare. . canadian.ian: georgian. -inţă): cutezanţă. grăpic. făget. ungurac. culegere. gándirism. adjective. bavarez. . brazilian. nebunecte.et: brădet. .ez: albanez.ic (-ác): crucic. . . cuvántare. meschinărie. cumetrie. cánepicte. dăscălime. făgărăcean. colbăraie. porumbicte. . .

) . cef.cutie craniană.fil (gr.. presiune”: isobar. .) ..) .) . plutarhie.cefal (gr. vorbitor”: afon.dox (gr.) .probă finică. care se ferecte de. fotofob. cronofag.care poartă.putere. . acrocentric. decatlon. central”: egocentric.caust (gr. francofon.iubitor de. .craţie (gr. . .) .care omoară.) .) . pitecantrop.) . . . paradox. microfon. care prenintă afinitate pentru. formă. semafor.cenoză (gr. casă.drom (gr. stăpânire. . . monarh. velodrom.timp.) .. care consumă”: antropofag. calofil. care nu poate suferi. care oprecte”: bactericid.) . incineraţie”: holocaust.care poartă. autodrom. conducere”: autocraţie. calorifer.bar (gr.for (gr. direcţie”: aerodrom.care respinge. democraţie. románofil. megafon. opinie”: ortodox. insecticid.”: francofil. . sinestezie. antropofil. somnifer.putere.centric (gr. casetofon. om”: mizantrop. care produce”: aurifer.) .arh (gr. care preferă.arhie (gr.care mănâncă. energofag. sens. care susţine. glas.) . pigmentaţie”: monocromie. 2 . agorafob.) . părere.) .voce. vermifug. telefon. căpetenie. concentric.cronie (gr. foaie”: clorofilă.) .cid (gr.situat In centru. bibliofil. policromie. . l . diform. radioestezie. . care distruge. coloraţie.antrop (gr. care se Indepărteană”: ignifug. craniu”: bicefal.asociaţie.fil (-filă) (gr. care conţine. purtător. .idee.fer (lat. cartofor.care urăcte.) . fonic. . Indrumător”: ierarh. pentatlon. . . macrocefal. convieţuire”: zoocenoză. .conducător.estezie (gr. hipodrom.) .fiinţă umană.cromie (gr. . petrolifer. exerciţiu”: biatlon.) .ardere. uniform. .greutate. temporalitate.) . sunet.aspect.) . astrodrom. conducere”: monarhie.frunnă.. autocefal. hidrofob. diacronie.fob (gr. genocid. care conţine. sincronie.form (lat.) .) .fug (lat. care fuge. birocraţie. . durată.) . biocenoză.fon (gr. . claustrofob. Infăţicare”: multiform.) . care conduce..sennaţie. suport de bană”: hidrofor.culoare. evoluţie”: anacronie. sensibilitate.atlon (gr.”: anglofob.fag (gr.drum. paricid. filantrop. protocronie. . care alungă. comunitate. . excentric. perceptibilitate”: anestezie.

pseudonim. In formă de”: amorf. geografie. dipsomanie.) . medicaţie”: pediatrie. diagramă”: ortografie. astrolog. acronim. acidogen. aerogramă. principiu.iatrie (gr. autonomie.) .prezicere.nomie (gr. care agreează”: oxigen. amfigen. polisemie.nom (gr. . ..gon (gr.care suferă. . pedodonţie.id (gr. suferind”: cardiopat. amfimorf. .regulă. . epistemologie. distribuţie”: agronomie. polimorf. lexicolog. omonim.) . antonim. android. autogen. dantură”: ortodonţie. care generează.savant. geriatrie. nume. conducere. care nacte.In formă de. .obsesie patologică”: piromanie.) .) . alogen. .suport.logie (gr.metrie (gr. astronom..) .parte. diviziune. denumire”: antroponim.) . sinonim. . picior. lat. .sens. caligrafie. paronim. . schemă”: ortogramă. panoramă. cu aspect de”: paraboloid.memorie. calapod.) . pentagon.care conduce.gramă (gr. Inregistrare. psihopat. agronom.pter (gr. Inregistrare. colţ. nevropat. care administrează”: autonom. .măsurare. inscripţie.tratament.mnezie (gr.) . monografie. humanoid.) .care nacte. cardiogramă. biogen. . entomolog. . grafie. arheologie. care produce”: ovipar.pod (gr. hidrogen.manţie (gr. peduncul”: gasteropod. specialist”: biolog.) .pat (gr. semnificaţie”: monosemie. . .manie (gr. toponim. elicopter.scriere.gen (gr. trigonometrie.) . aritmomanie.semie (gr. .morf (gr. evaluare”: goniometrie.) . antropolog. miriapod.) .par (lat.care produce.) . care dirijează. cercetare”: mineralogie.) .onim (gr. pseudopod. alomorf. sociometrie. muchie”: poligon. termen”: polinom.) .cu aspect de. heptagon. fonolog.) . anomie.) . ortosemie. privelicte”: dioramă. amintire”: amnezie.nom (gr. studiu. .grafie (gr.unghi. . urologie.termen. antropoid. l . divinitate”: chiromanţie. fotogramă. .) . hexagon.ctiinţă. biografie. . eugen(ie).log (gr.oramă (gr.scriere.) .spectacol.) . astronomie. teolog.dinţi.odonţie (gr. cablogramă. aripioară”: coleopter. 2 . vivipar. . geometrie.) . . cardiologie.aripă. astronometrie.) .

examinare.creator. pleurotomie. omnivor. pictură. trai<a trăi. psihoterapie. Derivarea regresivă (sau inversă) constă In formarea de cuvinte noi prin Indepărtarea din cuvântul de bază a afixelor. sărut<a săruta. aniversa<aniversare.) . incizie”: dihotomie.scop (gr. pagubă<păgubi. care poate fi substantiv. pneumoscopie.) . măslin<măslină. medicaţie. investigare. secţionare. nedumeri<nedumerit. autoterapie. artroscopie. fenotip. stabil.) .stat (gr. alun<alună.tehnie (gr.zofie (-sofie) (gr.valent (lat. vindecare”: hidroterapie.) .tehnică. cuget<a cugeta. joacă<a juca. care menţine. ambivalent. care mănâncă”: carnivor. Derivarea postsubstantivală: pisic<pisică. a candida<candidat. rugă<a (se) ruga. dovadă<a dovedi.terapie (gr. teozofie. Derivarea postadjectivală: a bruma<brumat<brumă. speculă<a specula. crnt<a crnta. a picta<pictor. zootehnie. . . radiofica<radioficare.care valorează. denunţ<a denunţa. fizioterapie. . ură<a urI. Brrnduc<Brrnducă. ortoped<ortopedie.urg (gr.) . aerostat.) . arhetip. imagine”: radioscopie.vor (lat. diascop.tăiere. . . a nemulţumi< nemulţumit. Derivarea postverbală: auz<auzi.care stă. ramburs< a rambursa. portocal<portocală.ctiinţă.tip (gr. chimioterapie.) . fală<făli.) . candidatură. polivalent. . antropotehnie.. exemplar”: linotip. prototip. explorare.care Inghite. anemostat. dejun< a dejuna. avort<a avorta.) . a desăvrrci< desăvrrcit. vizual”: microscop.tomie (gr. cunoactere”: filozofie. apendicotomie. care roade. Derivarea regresivă este clasificată In funcţie de baza de pornire. accept <a accepta. Invăţ<a Invăţa. . agrotip. observator.) . bivalent. veghe<a veghea. . lucrător”: chirurg. demiurg. a vărga<vărgat<vargă. antropozofie. adjectiv sau verb. ceartă<a certa. stabilizator”: termostat.scopie (gr. . fitotehnie. . valenţă”: monovalent.indicator.tratament. reostat.model. procedeu tehnic”: agrotehnie. horoscop. .) .

aerodinamic. acvatic”: acvacultură. re-: realege. aerogară. adeno. a-/an-: apoetic. ci ele. supratonaj. superproducţie. mult mai rar.(dez-. . super-: superputere. nemuritor. reInfiinţat. albinărit”: apicultură. agrar. prepoziţie. in-/im-: indiscutabil. alternare”: alocromatic. om. Falsele prefixe (prefixoidele) Sunt Intâlnite cel mai adesea. alogen. aloterm. răzleţi. omenesc”: antropocentric. ultra-: ultrademagog. aerofagie. anistoric. De exemplu.ogor. ca ci sufixoidele. supra-: supraprofit. agro.(lat. In cuvinte formate In românecte: acva. acvanaut.) .(gr. antropozofie. antroposferă. hiper-: hipersecreţie.) . adenogramă. neasemuit. alo. de albină. apiterapie. diferit. decuruba. nedescoperit. repus. aerodrom.(gr. desăra. alomorf.) . adenotomie. agronomie. atmosferă. arhipăstor.(lat. recăsători.altul. .fără”. agronom. răscumpăra. Prefixele negative: ne-: necredincios. ganglion”: adenografie.) . . gaz”: aerobiotic. adenomegalie. agropedologie.apă. extraplat. asexuat.aer. deosebit.fiinţă umană. răzgandi. antropo. antropofob.glandă. aerogramă. desfrunzi. Prefixele iterative — folosite pentru exprimarea ideii de repetare: răs-/răz-: răsfira. acvastat. de-): descătuca. la nivelul bazei.lipsit de”.a lipsi de”: des.Derivarea cu prefixe are o amploare mai mică decât cea cu sufixe. câmpie. nedesfăcut. deznoda. semantic: prefixele care marchează intensitatea maximă: arhi-: arhidiacon. agricol”: agrometeorologie. alocronic. Prefixele sunt clasificate. aerofobie. aerosol. dezamăgi. antropofag. adenopatie. a indispune. agrozootehnie. aero. Prefixele privative au sensul . extra-: extrafin.) . prefixul fiind.albină.(gr. In termeni cu cir. api.(gr. hipersensibil.) . alofon. Prefixele delocutive — formează cuvinte noi pornind de la baze lexicale componente ale unor locuţiuni. reIncepe. răsfrange.(gr. antropofil.culaţie internaţională ci. uman. ultraprogresist. a Infăptui provine din locuţiunea a pune In fapt. răscoace.) . apifug. alofazie. oxigen. impropriu. dejuga.

de cărţi”: bibliofil.nconjurător. fiinţă fie”: biocenoză. homomorf.(gr. microfite. kinetoterapie.cal. singur. bio. demografie.(gr.(gr. univers”: cosmodrom. mobilitate”: kinetoscop. omolog. durată. mono. sol.(gr. helioscop. echivalent”: izobar. biblio.) . micro. balnear”: balneologie. hidrosferă. cosmografie. microcefal. floră”: fitocenoză. de acelaui fel.(gr. homo-/omo. microcosm.(gr.lume. enorm”: macrocefal.(gr. omofon. bioterapie. cosmo.viaţă.plantă.(gr. hidrofug. balneo.(lat.soare. acvatic”: hidrodinamic. 2 auto . heliograf. autodrom. biogramă. bioplasmă.lumină”: fotofil.apă. monosemantic.(gr. hemostatic.(gr. monolit.) . balneoterapie. hidrotehnică. monovalent. cosmogonie. demo. ecologie. hidronim. automat”: autobiografie. autocamion. izotermă.) . bibliologie. acelaui”: homocromie.unic.) . fotofobie.(gr. hipotracţiune.timp.) .carte. biociclu. calofonie. hidrofobie.(gr. geodezie.) . hemoptizie.sânge”: hemocultură. geospeologie. simetric”: calofilie.(gr.) .(romanic) .(gr. monoton. foto.pământ. izomer.) . ecosferă. bibliografie. fotogramă.(gr.) . hidroliză. ecotip. geosferă.mare. microclimă. locuinţă.) . macroscop. solar”: heliocentric. biologie. ecografie.) . vegetaţie.) . geometrie. cronologie. autostradă.băi. lichid. hipologie. biografie.mi ucare. hemoragie. macrocosmos. temporalitate”: cronografie.(gr.(gr. cabaline”: hipodrom. 1 .frumos.) .) . autoadministra. caligrafie. singur. colectivitate”: democraţie. de la sine. izoglosă. bibliotecă.care se referă la automobil”: autobuz. autocar. omogen. lumină. geo. hipometrie.) .(gr.casă. autocraţie. autogară. hemo. macro. o dată”: monocrom. monogam. teluric”: geografie. biosferă.) . eco. monocultură. hemofilie.nsuui. monoftong. izo. economie. spontan. hidro.) . kineto.(gr. ecotop. autonomie. hipo. autoconservare. fitofag. cronometrie. izometrie. microscop.) . omograf.) . identic. populaţie.popor. biometrie. macrobiotică. hemogramă. geologie. biopsie.auto . helio..) .egal. fitonomie. demoscopie.(gr. omonim. izomorf. omoterm.) . fito.mic”: microbiologie. calo. fotogen.) . cronoscop.asemănător. proprietate”: ecogeneză. biblioteconomie. fotografie. autocefal.(gr. mediul . crono.

Valea Lungă) sau prin joncţiune (bou-de-baltă. -urdin colţuros. zoofag. telecinema. tautometrie. .) . In relief. psihomotor. dar care nu pot fi considerate nici una.(gr. articole etc. geruleţ. zootehnie. Ele sunt. xenomanie. poliedru. Interfixele sunt particule situate Intre temă ui sufix. Gradul de contopire a elementelor componente poate fi diferit: a) compunerea aparentă.) . psihiatrie. pseudo.) . nici sufixului. ortografie.(gr. telescop.(gr. De exemplu. zoocultură.) . telegraf. zooterapie. termofite. psihologie. carpe-cu-clopoţei). ortoped.. -ar-/-ăr. ortoepie.) . multilateral.animal. termoreglare.(gr.suflet”: psihochinezie.multi.) .(gr. la distanţă”: teledinamie. psihometrie. polimorf. drum-de-fier. 2 tele .(gr. televorbitor. identic”: tautofonie.(gr.(gr. teletext. argint-viu. xenofob. b) sudura completă sau aglutinarea (vinars. niciodată.ui sufixul -os. bunăvoinţă. telecomandă. Compunerea este procedeul de formare a unui cuvânt prin combinarea a două sau mai multe cuvinte existente In limbă. polifonic. multinaţional. stereognozie. televizor. poli. pseudoctiinţă. xenofil.) . stereogramă. . telespectator. zoomorf. iubăreţ. pseudonim. tautologie. tautogramă.) . tauto. animalier”: zoochimie. telepatie. policrom. In aceeaui situaţie se află -ul. realizată prin juxtapunere (iarbă-mare.căldură.din cerculeţ.drept. de fapt. zoologie. certăreţ. telerama.departe.) . xeno. locotenent). descleia. zoofite. stereofil. temperatură”: termodinamic.) . termo. aflat Intre tema colţ. l tele . tridimensional”: stereocite.(gr.(gr.(gr. psihogen. termogeneză. orto. cerul-gurii. grăsuliu etc. corect. termofil. psiho. psihochirurgie. stereofonie. polisportiv. multiflor. adevărat”: ortodox. Invecmanta. termometru. psihopatie.fals. stereoscop. multiform.din băgăreţ. teledetecţie. Derivarea parasintetică Inseamnă constituirea de cuvinte noi prin adăugarea la cuvântul-bază a unui sufix ui a unui prefix: Imbărbăta.la fel. Incheia. stereografie. telespectacol.mult.reziduuri” ale unor alte categorii (desinenţe.solid. psihogramă. nu aparţine nici temei. numeros”: poliartroză.).mulţi. polisemantic. aparent”: pseudocefal.străin. zambăreţ. multe”: multicelular.) (izolat din televiziune): telejurnal. parazit”: xenobioză.(gr.) . zoo. frunzuliţă. politehnic. termogramă. stereo. nici alta.

cáteodată. Pronume: oarecare. vorbă-lungă. Substantive formate prin subordonare completivă directă: fluieră-vánt. Gara de Nord. Substantive formate prin subordonare atributivă substantivală In acuzativ cu prepoziţie: apă-de-plumb. iacătă. Turnu-Severin. scump-la-tăráţe. Interjecţii: nani-nani. clarvăzător. Adjective formate prin subordonare atributivă: rocu-Inchis. cumsecade. floare-de-colţ. Vatra Dornei. Verbe formate prin subordonare circumstanţială: a binevoi. pe la. Ocna-Sibiu) care. de pe. despre. social-economic. deci. verde-foarte deschis. răufăcător. Conjuncţii: acadar. oricine. Numerale formate prin subordonare circumstanţială: doisprezece. . Adverbe: astfel. tic-tac. bun-de-lucru. papă-lapte. deui la origine sunt formate cu genitivul sau acuzativul (Tárgu-Jiului. untdelemn. fiecare. Substantive formate prin subordonare circumstanţială: ducă-se-pe-pustiu. Compunerea prin coordonare (parataxă) este caracteristică limbajelor culte. gură-cască. bine crescut. ceea ce. Marea Neagră. Piatra-Olt.Cel mai important criteriu de clasificare a compuselor este cel sintactic. Numerale formate prin subordonare atributivă: douăzeci. apă-tare. mobilă-tip. au fost transformate pe cale administrativă. atotputernic. Exemple: puccă-mitralieră. făt-frumos. drept-credincios. oricum. a binecuvánta. orice. ieftin-la-mălai. Adjective formate prin subordonare circumstanţială faţă de un adjectiv verbal: binevenit. Piatra-de-Olt. Ocna-de-la-Sibiu). Compuse prin falsă parataxă sunt Indeosebi nume de locuri (Tárgu-Jiu. Compunerea prin subordonare (hipotaxă) Substantive formate prin subordonare atributivă adjectivală: bot-gros. gura-leului. devreme. Prepoziţii: de la. Turnu-de-la-Severin. Adjective formate din sintagme cu prepoziţii/adverbe sau din propoziţii: cuminte. románoenglez. Substantive formate prin sobordonare atributivă substantivală In genitiv: floarea-soarelui. Incurcă-lume.

nebun (. un bine). filozof. Conversiunea prin distribuţie contextuală duce cel mai adesea la adjective (din substantive: mo%neag. PNL. supraom (format din supra. . feuille). PDSR.doarme ziua”.a ieeit glonţ”. Mijloacele gramaticale care permit schimbarea valorii cuvintelor sunt de natură morfologică (determinarea sau articularea) ori sintactică (distribuţia In context). .se ridică u%or”). poet. o căutare. dar după modele de structură lexicală străine. preluat de la modelul său străin. .ziar”. după modelul fr. din adverbe: . din adjective: . un frumos). din iniţiale de cuvinte (CFR. tre. adverbul (bine>binele. . intránd>intrándul.ngheţat tun”. un of). habiter (un calc sintactic). un doi). .piesă la jocul de eah”.doarme bu%tean”.ei -om. Űbermensch). după fr.mbogăţire a vocabularului cu ajutorul căruia se formează cuvinte noi din materialul limbii române (rădăcini. priceput. Poate fi copiată ei structura gramaticală: rom. masă rotundă (expresie calchiată după fr. supărat.gol pu%că”. . după germ. fără implicarea unor formanţi lexicali.Compuse prin abreviere pot fi realizate prin combinarea unor silabe din cuvintele componente (Plafar = Plante farmaceutice).se plimbă seara”. afixe). Calcul lingvistic este un procedeu de .vorbeete frumos”.o femeie bine”.. suferindă. racine. din participii: avut. interjecţie (oful. din silabe ei cuvinte (Mobilex = Mobilă export. numeralul (doi>doiul. fou). . entrevoir).nume (un oarecare). după modelul germ. Exemple: foaie (sensul de . un intránd). Exemple: (a) Intrevedea (format din Intre. CEC. bojati se (este deci un calc morfologic). din gerunzii: sángerándă. tăcut. haideţi).a locui o casă”) este o imitaţie a fr. Calcul semantic (numit ei Imprumut parţial) reprezintă adoptarea de către cuvântul românesc a unui sens nou. a se teme a devenit reflexiv prin influenţa sl. Blatt ei fr. rădăcină (accepţiile lingvistice ei matematice) după fr. Conversiunea (numită ei schimbarea valorii gramaticale) denumeete procedeul prin care un cuvânt trece de la o parte de vorbire la alta.o scenă tare”). CNSLR) sau din iniţiale ei fragmente de cuvinte (TAROM = Transporturile Aeriene Române).ei -vedea. iar recţiunea verbului a locui cu complement direct (. ROMARTA = arta románească). verbul (căutare>căutarea. . pro.murándă. la verbe (din interjecţie: haidem. table ronde). la adverbe (din substantive: . Conversiunea prin articulare face posibilă trecerea oricărei părţi de vorbire la substantiv: adjectivul (frumos>frumosul.

— nume de corpuri cereşti (sau astronime): Marte. lstoria critică a Románilor. Victoriţa. primare (calendaristice: Gheorghe. diminutive (lonel. Neptun. — nume mitologice (sau mitonime): Zeus. Antroponimele ei toponimele se Impart. Vlădoiu. Arghezi. Luceafărul. Antroponimele se divid In: — prenume (nume de botez sau nume individuale): lon. la origine. Nicu. Cercel. Alah. timp ei activitate socială. Galaction. In spaţiu. cuvinte comune care s-au specializat In individualizarea unor referenţi. Brándu%a. Marinică. hipocoristice (formate prin scurtarea . ştiinţifice: Moromeţii. Ţiganu. Venus. — nume de animale (sau zoonime): Grivei. Facultatea de Litere. Ureche. Nina. Prenumele pot fi. Munteanu. Maria. — nume de locuri (sau toponime): Olt. Bacovia.Onomastica se ocupă de cuvintele care denumesc reperele individuale. Dănuţ. Numele proprii sunt. Blondu. Mugur. lonescu. George. Intreprinderi. — nume de firme. Dicţionarul explicativ la limbii románe. Bucure%ti. laice: Barbu. Joiana. Măriuţa. Flămánzilă. Buzilă. Răducu. Numele proprii se clasifică In următoarele categorii: — nume de persoane (sau antroponime): Gheorghe. — denumiri de evenimente istorice: Rena%terea. Marioara. Psihologia consonantistă. Computerland. — nume de vânturi (sau anemonime): Crivăţul. din punct de vedere formativ. ‘coala Centrală. Camera Deputaţilor. Viorica). Vulcan. sunt alese sau acceptate de persoana care le poartă): Arghezi. Aida. Gigi. Tzara. — pseudonime (spre deosebire de supranume. Románii In istoria universală etc. Unirea Principatelor. instituţii: Coleus. Murgu. Dumnezeu. Vasile. — porecle şi supranume (diferenţa constând In expresivitatea mai accentuată a primelor): Grasu. Etymologicum Magnum Romaniae. Priceputu. Andreia%. artistice. Deleanu. Elena. desemnate de numele proprii. Gheorghiţă. Getica. la rândul lor. Cirea%a. Austrul. lonica. — nume de familie: lonescu. Oedip. Masa tăcerii. Războiul de lndependenţă. Ani%oara. Sirius. In funcţie de referenţii denumiţi. ‘coala Normală. — nume de opere literare. Nicolae. Maria. Bulgaru. Bucure%ti-Berlin. In câteva subcategorii. Rodica. Petruţ)). Carpaţi.

lon-Gheorghe. — hodonime (nume de drumuri): Drumu Rocu. Tárgu-Frumos. Făget. Bogdana. Titi.Luiza. Rică. Sofica. Săndel sau nume duble: AnaMaria. prenume sau porecle In formă absolută. Nuţa. Dunărica. Valea-Seacă. Colentina. acţiune etc. Numele de familie pot fi ei ele primare (fiind. Bálea. Omu. Topologelu. Drumu Tárgului. Dealu. Rocu. Sofi. pot fi: primare (provenite prin conversiune din apelative sau antroponime: Stejaru. cu scopul de a ueura pronunţarea ei a da o nuanţă de mângâiere persoanei respective: Nelu. a băga de seamă. Cuculeasa. Avădanei).corpului numelui de bază. Olte ţ. hipocoristice diminutivale: Neluţu. Băneasa. PlaiuVulcănecti. In: — oronime (nume de munţi): Carpaţi. derivate (lonescu. . Bujoru. Tina. Miţa. Toponimele se divid. Bucegi. Negoiu. lzvărnuţa. — hidronime (nume de ape): Murec. Gigi. substantiv-adjectiv: Dealu-Mare. Tăchiţă. Sanda. Balta. Nicu. numite ei unităţi frazeologice. Grecu. Intre Zăvoaie. Zănoaga. Surdu. Măcecu-de-Sus. Frazeologia Obiectul de studiu al frazeologiei Il constituie frazeologismele. Intr-o ureche. Moldoveanu. Alexandru-loan. Bárzuica. deci trecute la noua funcţie prin conversiune: ‘tefan. Fántána-lui-Grozav. Tomca). Mutu. prepoziţie + substantiv: Peste Gilort. Andriţoiu. Michi. Motricoru. Drumu-Haiducilor. Bucurectii-Noi. parasintetice (de un gen aparte. Calea Bucurecti. Drumu Oii. Toplicioara. Abiculesei. După lbru. Negrea. Bucura. In funcţie de referenţii desemnaţi.). Mia. Nuţica. Drumu-Carului. Podu-Turcului. Cuca. Sub Arini. copil din flori. Bolintineanu. loana. De exemplu. de fapt. derivate (de regulă. respectiv Insueire. sufixele sunt. Păunete. Nicucor. Malu-cu-Flori. Calotă. Olacul. Negoiu). Vica. Din punct de vedere formativ. Săndica. Bucovăţ. Maria. Vornicu). Tache.substantiv): Bulevardul-Carol. Gelu. la origine. Obár cia-Lotrului. Haţeganu. Coco). Crángu. Valea-Vlădicii. Cocuţa. Prahova. Bucura. care sunt Imbinări stabile de cuvinte (adică funcţionează constant In aceeaei configuraţie) cu sens unitar ei unic (denumesc mereu un singur ei acelaei obiect. — hileonime (nume de păduri): Trivale. Lacu-Rocu. Dámboviţa. Stupineaua. Intrucât sunt la origine genitive: Agrigoroaiei. Brocteanu. Amărăzuia. diminutivale: Dumbrăviţa. Dinu. Dobruca) ei compuse (substantiv. MariaCristina. Pescaru. bal mascat.

Exemple: a bate apa-n piuă. poetul nepereche. clişeele internaţionale (deosebite de categoria anterioară prin prezenţa unor nume proprii: arca lui Noe. formulele şi clişeele internaţionale. a-ci da arama pe faţă. In sensul că au subiect. ziua ci noaptea. luceafărul poeziei románecti. a scoate din fire — scos din fire). adverbe (ca din puccă = rapid). a Incela). binoamele lexicale. nedecompozabil (ei. a strica orzul pe gácte. prin văi ci munţi. Idiotismele (sau expresiile idiomatice) sunt unităţi frazeologice cu Inţeles figurat . predicat ei eventuale compliniri: (cineva) spală putina. unei Intregi propoziţii. turnul Babel. perifrazele. Unii specialieti adaugă alte câteva categorii de unităţi frazeologice: binoamele lexicale (tare ci mare. verbe (a trage pe sfoară = a păcăli. de pildă.Tipurile de unităţi frazeologice pot fi reduse la două foarte importante: (1) locuţiuni şi expresii. (cineva) face (pe altcineva) cu ou ci cu oţet. turn de fildec. de regulă. a-ci pune pofta-n cui. răul secolului. intra. locuţiunile de intensitate. Practic. ele au echivalenţe In rândul tuturor părţilor de vorbire: substantive (aducere-aminte = amintire. nodul gordian. ieftin ca braga). mărul discordiei. formulele internaţionale (artă pentru artă. fata morgana. magna cum laude). Pe lângă trăsăturile comune.de bloc”. la munte ci la mare). (2) idiotisme. adjective (Intors pe dos = supărat). de aceea. călcáiul lui Ahile. . sabia lui Damocles. Se observă că locuţiunile pot să-ei schimbe valoarea gramaticală prin derivare frazeologică (a băga de seamă — băgare de seamă. bătaie de joc = batjocură). patul lui Procust. mărul lui Adam. filozoful de la Păltinic). locuţiunile ei expresiile au ei caracteristici diferenţiatoare: locuţiunile. perifraze (bardul de la Mircecti.ductibil). Se remarcă Incărcătura expresivă a acestor unităţi ei autonomia mai pronunţată a elementelor componente. patriarhul de la Rohia. singur cuc. Expresiile corespund. specific limbii respective (Intrucât reflectă experienţe proprii comunităţii lingvistice implicate). linicte ci pace. războiul rece. a se ţine scai. (cineva) Ici ia inima In dinţi. sunt mai sudate semantic ei au ca sinonime cuvinte izolate. sunt mai puţin (sau deloc) expresive. locuţiunile de intensitate (gol puccă. cutia Pandorei). rememorare. tabula rasa. Indrăgostit lulea.

In final. In timp ce Dicţionarul explicativ al limbii románe — aproximativ 60. mai pe scurt. amploarea masei lexicale cuprinse. Tipurile de dicţionare rezultă din aplicarea diverselor criterii: numărul de limbi cărora le aparţin cuvintele conţinute. Intâlnim. dicţionare bilingve ei dicţionare multilingve Dicţionare extensive (sau generale) ei dicţionare selective (sau speciale). sau. paronime.Lexicografia este disciplina care se ocupă de explicarea. Dicţionarele selective (sau speciale) cuprind numai anumite categorii de cuvinte. fotografii. neologisme.Cartier”.II — Dicţionarul istoric ci geografic universal). sensului. L. Dicţionarul enciclopedic ilustrat. clasificarea ei Inregistrarea cuvintelor In dicţionare. epitete. idiomatice. de cuvinte. I. Candrea. citate celebre etc. Dicţionare monolingve. activitatea In domeniul reprezentat. sau chiar din toate perioadele de evoluţie a unei limbi. clasificarea. Editura . astfel. dicţionar invers. 1991. Dicţionarul enciclopedic ilustrat (vol. 1999. regionalisme. Dicţionarele enciclopedice. care se mai numesc ei universale. onomastice. pronunţării. metafore.). nivelurilor de limbă etc.A. de principiile ei tehnica Intocmirii dicţionarelor. Bucureeti. 1962-1966. 1999. Câteva exemple: I. vol. formelor gramaticale. fiind corelată cu multe dintre aspectele discutate In cuprinsul ei. definiţia. Adamescu. biografia. iar In legătură cu personalităţile.. dicţionare dialectale. alese pe diverse criterii lingvistice sau extralingvistice. omonime.). Clasificarea dicţionarelor lingvistice generale este foarte importantă pentru lucrarea de faţă. Dicţionarul universal al limbii románe (numeroase ediţii). Dicţionarul enciclopedic román I-IV. Dicţionare lingvistice şi dicţionare enciclopedice Cele dintâi pun accentul pe explicarea cuvintelor (din punctul de vedere al originii. accentul explicaţiilor (pe cuvânt sau pe noţiune).000.000 de cuvinte. data naeterii ei morţii. 1926-1939. Primele au tendinţa de a cuprinde tot lexicul dintr-o anumită perioadă. planee. Gh. schiţe etc. circa 175. titlul operelor create etc. . antonime. terminologice. scopul principal al demersului etc. Micul Dicţionar Enciclopedic (mai multe ediţii): Dicţionarul Enciclopedic Román. Dicţionarul Academiei va cuprinde. expresii. Săineanu. dicţionare de expresii ei locuţiuni. De exemplu. se ocupă In mod prioritar de lucrurile (sau persoanele) desemnate de cuvintele-titlu (prezentând In legătură cu primele. dicţionare de: sinonime. descrierea.

să deie. de variantele ei neliterare. sufix. să vază. Incoa. deci de stabilire a formei corecte dintre mai multe variante (de formă a rădăcinii. Lexicologia normativă este o ramură aplicativă a lexicologiei. O categorie aparte o constituie formele duble. atestări. Pot fi considerate deci. (care sunt folosite In locul perechilor lor literare: mulţumire. fac referiri ei la pronunţarea corectă a cuvintelor cu mai multe pronunţii (sunt deci ei ortoepice). accent. admisiune (nu . Intr-o formă concisă (definiţii scurte. triple etc. gen. să dea. fratele său. la fel de Indreptăţit. aista. dintre care numai o formă e considerată corectă. Problemele privind forma cuvintelor privesc. pánă să vadă. regionalisme sau elemente populare: mulţămire. (eu) lucrez.). uce. Formele aberante sunt. In principal. de-acum. adaos (nu adaus). transformările fonetice ei evoluţiile semantice pe care le-au suferit de-a lungul timpului. Dicţionarele normative (sau ortografice) cuprind Indeosebi cuvintele care pun probleme de normare. In uzul literar al unor vorbitori. analiza unor structuri cu un cuvânt sau mai multe cuvinte etc. Cel mai complet astfel de dicţionar este In prezent Dicţionarul ortografic. diferenţele fiind localizate In rădăcină saulei In afixe. precum ei etimonul (fără comentarii). (eu) lucru. frăţáne-său. Forma literară a unor cuvinte este concurată. număr. formarea cuvintelor In limba română. aspectele ortografice ale cuvintelor: disocierea formei literare de variantele neliterare. Indrumări ortografice ei ortoepice minime. variante dialectale. celelalte fiind apreciate de Indreptare ca abateri: abreviaţie (nu abreviaţiune). scrierea cu majusculă. dicţionare mixte. arhaisme.Dicţionarele explicative cuprind cuvintele uzuale dintr-o perioadă. aciui). Dicţionarele etimologice prezintă etimonul cuvintelor Inregistrate. să puie. pănă. In legătură cu care prezintă explicaţii semantice ei formale esenţiale. interferenţe cu alte limbi etc. ucă. citate relevante ei strict necesare). să pună. sub redacţia unui colectiv condus de Mioara Avram. adăugare (nu adăugire). ortoepic ci morfologic al limbii románe (cu sigla DOOM). persoană etc. (eu) joc). deamu. De regulă. caz. adaptarea Imprumuturilor externe. (eu) gioc etc. domeniul de aplicare fiind pedagogia limbii. aceasta. de multe ori. aciua (nu aciuia.

utilaj. care sunt. andrea (nu undrea). anticameră (nu antecameră) etc. la fiecare dată (de fiecare dată). Inchista>inchista). dar alviţă. arIpă (áripă). barIton (baritón). incrimina>Incrimina. aldămac (nu adălmac). anátemă (anatémă). Inlocuirea lui i iniţial cu I: incarnare>Incarnare. ducmán (nu dt cman). antIc (nu ántic). Incadrăm aici ei nerespectarea ordinii elementelor ei a componenţei unor frazeo. scrierea ei pronunţarea cu sau fără h iniţial (e corect: halva. altele se scriu cum se pronunţă In limba de origine: golf. corigenţă. aea cum se scriu: fault. Nu Intotdeauna formele multiple sunt Impărţite In forme corecte ei forme incorecte. greeeli sau neglijenţe de exprimare: o dată In zi (In loc de o dată pe zi). golgeter. când e format din vocală dublă: asiduu>asidu. corner. Unele se scriu ca In limba de origine ei se pronunţă potrivit principiului fonetic românesc. de pe azi pe maine (de azi pe maine). ofsaid. anóst (ánost). adultér (nu adtlter). cortegiu. pe care lucrările lingvistice normative Il Inregistrează ei Il impun ca normă. In caz dacă (In caz că). alviţă (nu halviţă). draw [droo]. bIsmut (bismtt) etc. perpetuu>perpetu. integru>Integru. fiinţă>finţă. curaj. week-end [uik-end]. afrodiziac (nu afrodisiac). atat (atata). Intreprindere>intreprindere. arădean (arădan). penalti. injurie>Injurie (apar ei situaţii inverse. voiaj. emisferă. dar cartilaj. Câteva greeeli privesc neologismele adaptate parţial In limbă: reducerea hiatului. coopta> copta. personaj). hemoragie. colegiu. judo [giudo]. când cuvinte vechi din limbă sunt tratate ca neologisme: Infiera>infiera. cealaltă admisă (In aceste situaţii se poate aplica ideea de pluralitate a corectitudinii): acum (acuma). altmintrelea). meci. termenii mai noi se scriu ei se pronunţă ca In limba de origine: team [tim]. Ambele (sau. elicopter. anghină (angină). aducţie (nu aducţiune). . adIcă (ádică). umor).admisie). caractér (nu carácter). avarIe (nu avárie). alături (alăturea). agorá (nu agóra). hortensie. Neologismele Imprumutate din alte limbi parcurg un proces de adaptare la modelele limbii române. diferenţa dintre forme este numai de accent: acólo (nu acoló). altminteri (altminterea. áustru (atstru). bolnáv (nu bólnav). accepţie (nu accepţiune). fotbal. dribling. fluctuaţia Intre j ei g (e corect: omagiu. toate trei) forme sunt considerate corecte. azbést (nu ázbest) etc. Uneori. mai rar. handicap. apropo (apropou). aici (aicea). academIe (nu académie). henţ. pasaj.logisme. angóra (nu ángora). de cele mai multe ori. pick-up [pik-ap]. una fiind recomandată. know-how [nou-hau]. In raport de (In raport cu).

din contră. iar In cuvântul compus sunt folosite cu sensul lor obienuit. . nici unul. Cuvintele In care termenii Iei relevă Incă. desăra. anaerob. combate. ROMAVIA.S. de pe.reducerea unui r. răs-) Iei modifică forma In funcţie de sunetul iniţial al radicalului: apolitic. Alte cuvinte. des-. interregional.G. când sunt formate din iniţialele cuvintelor componente (C. lată câteva: a) sufixele care cuprind diftongul -ea Il păstrează In scris. Intrucât termenii lor componenţi sunt Inţeleei ei separat. contraargument. C. propriu>propiu. G. comune sau proprii (Delta Dunării. Baia Mare. inclusiv după consoanele %. adăugarea lui acolo unde nu există (repercusiune> repercursiune). dezmembra. b) dacă prefixul se termină cu acelaei sunet cu care Incepe radicalul. transsaharian. AROMAR. consătean. oprobriu>oprobiu) sau. Cuvintele formate In limba romană cunosc ei ele un proces de adaptare la sistemul limbii. răscruce. deei sunt consi. imobil. Compusele formate prin abrevierea cuvintelor componente se scriu cu litere mari neurmate de puncte. când sunt formate din fragmente de cuvinte (TAROM.I. COMTIM. când baza este o literă sau o abreviere (X-ulescu. In funcţie de gradul unităţii lor semantice ei morfologice. frustra>frusta. A. j.a crea din nou” — a se recrea).vară. se scriu cu cratimă: floarea-soarelui. con-. sau CEC. o sută cinci. clujean. deszăpezi. ea se foloseete In formaţii ocazionale omonime cu cuvinte existente (a re-crea. In formaţii supraprefixate (super-extrafin) ei In derivatele cu sufixe de la numele proprii străine a căror finală nu se scrie aea cum se pronunţă (voltaire-ian). individualitatea. de langă. la formaţiile cu prefixul ex-(ex-ministru) ei la formaţiile ocazionale de la nume proprii sau de la nume de litere (anti-Lovinescu. consfinţi. solicitând frecvent intervenţia normativă a Indreptarelor.R. ei urmate sau neurmate de puncte. sau AGIR). coautor. c) unele prefixe (a-. răsuflă.R. colateral. ţ: gre%eală.derate cuvinte compuse.C. Cuvintele compuse se pot scrie separat (cu sau fără cratimă) ori Intr-un singur cuvânt. Cuvintele derivate prezintă mai puţine dificultăţi de scriere decât cele compuse. facultativ. ameţeală. ochi-de-pisică. in-. anti-X). imbatabil.D. anistoric. răzbate. sau CFR.F. desface. . când apare In două silabe Invecinate (proprietar> propietar. cel ce.E. sunetul se scrie de două ori: antiinflaţionist. ca să. d) cratima se foloseete obligatoriu Intre prefix ei bază. Intr-o anumită măsură. inacceptabil. OLCIT).-ist). pierde. gură-spartă. precum ei Intre bază ei sufix. ci %i) se scriu separat ei fără cratimă.

. din nou iarăci. stimă ci respect. . a schiţa sumar.a dovedi ca neadevărat”. releva-revela. .ii-a adfudecat premiul” (verbul Inseamnă . Pleonasmul reprezintă Intrebuinţarea. al căror sens nu este cunoscut cu precizie de către vorbitorii cu o cultură lexicală insuficientă. adjectivul la . a extermina In masă. De exemplu. investiInvesti.măiestrie. Dezacordul semantic (sau incompatibilitatea semantică) Intre cuvinte se produce atunci când ele se combină fără a se ţine seama de disponibilităţile (respectiv restricţiile) semantice ale acestora privind asocierea sintactică. a prefera mai bine. mai puţin adecvat sau neadecvat. când se spune că . respectiv formaţi. enerva-inerva. exemplu pilduitor. a scruta cu atenţie.fix”). a colabora Impreună. . bicicletă cu trei roţi. Câteva exemple: a repeta din nou.Problemele privind sensul cuvintelor sunt mai complexe decât cele referitoare la forma cuvintelor ii se rezolvă de multe ori nu prin traniarea In corect ii incorect. greceală ortografică. de aceea. Alte câteva exemple: . . creativitate”). pe care nu o au sinonimele sale. Insă totuci. Greşelile de semantizare se produc Indeosebi In legătură cu neologismele. a adevărului unui fapt”). iar al doilea . concesie-concesiune.stabilirea realităţii unui lucru. a aduce la acelaci numitor comun. dar Insă. sentimente sufletecti. original. substantivul se referă la ceva . Intre ele: aragaz electric. Contradictio in adiecto (contradicţia In termeni) este greieala care provine din alăturarea unor cuvinte cu sens opus. bifurcarea drumului In trei. ci ii prin aprecierea ca adecvat.originar.a atribui un bun aceluia care a oferit mai mult la licitaţie”).se desfăcoară In faţa lor un cadru impresionant” (verbul arată o miicare. incompatibile. arbitralarbitrar. a unor cuvinte care repetă nemotivat ii inutil aceeaii idee. procent de cinci la sută. a urma In continuare. Apar construcţii pleonastice Intre cuvinte simple ii unităţi frazeologice: mifloace mass-media. comu.gruparea de elemente combinate”.care oferă confort”. In anumite combinaţii lexicale. făcuţi.niite tineri sunt bine alcătuiţi fizic” se neglijează restricţia termenului alcătuiţi privind .are o statură magistrală” (substantivul se referă la dimensiuni.cactigă cursa confortabil” (confortabil Inseamnă .nicare-comunicaţie.cineva infirmă constatarea” (primul cuvânt Insemnând . scurtă alocuţiune. Confuziile Intre paronime sunt datorate marii asemănări formale a cuvintelor implicate In relaţia paronimică: alienarealienaţie. euforie-eufonie. mult mai potrivite In contextul dat.

.banale”.am servit fiecare câte o prăjitură” (a servi Inseamnă . a unor arhaisme: .a Intreprinde demersuri” (In loc de măsuri). rezolvitor). aia cum se mai Intâmplă). Alteori sunt Inlocuite nepotrivit neologisme Intre ele: . filmic.fără efort”. considerate . . de multe ori nemotivat. fiind mai noi In limbă. sunt: -al (centripetal). creează incompatibilităţi supărătoare.. Fiind puse neatent In locul acestora In diverse contexte.” (In loc de ctim). Până de curând. 0 mare parte a dezacordurilor semantice se referă la folosirea neologismelor. au sensuri restricţionate (prezintă deci mai multe restricţii de combinare) decât sinonimele lor cu mai veche carieră In vocabular.radicali” ii evitarea cuvintelor obiinuite. Se ajunge chiar la creaţii rebarbative cu acest sufix: amicabilitate. abunda In texte de tot felul.cum tălmăciţi această situaţie?” (In loc de interpretaţi). Graţiozitate. inclusiv In contexte care nu solicită aceste exigenţe. Intárzietor.. . poemic). arbitrii Innoirii ii funcţionării lexicului (cel puţin până la impunerea In uz a formelor inclusiv aberante. Formaţiile uzitare.autorul a creionat (In loc de a schiţat) o compoziţie reuiită”. esenţializare deranjează ii ele uneori prin folosirea abuzivă In locul sinonimelor lor foarte clare ii active folosire (utilizare). fapt care le face acum desuete chiar In contextele In care s-ar potrivi. sălac. contextuare. credem noi.a oferi altuia”). sau cuvintele vechi Intre ele: . acest manierism al cuvintelor cu iz vechi. nu toate exemplele de mai sus pot fi considerate greieli. -tor (aparţinător.După cum cunoactem. nobil. a Indritui. . artisticitate.a tensionat eforturile” (In loc de a intensificat). aia cum cred. care. situare In context.nu . Exemple: . Evident. care trebuie să fie. . . simţăminte. vigurozitate Inlocuiesc nemotivat sinonimele mai vechi (ii mai potrivite) graţie. Alte astfel de cuvinte erau: neasemuit. cei care utilizează construcţia). Căutarea cu orice preţ a unor termeni . -ist (sunetist. rigoare. . rezumare. rigurozitate. vigoare. luminist). a dobándi. Derivatele noi sunt ii ele frecvent folosite In Imbinări nu Intotdeauna corespunzătoare.statornicia vieţii teatrale” (In loc de impunerea sau consolidarea). este denumită cultism ii reprezintă o deficienţă de exprimare.fermoarul nu circulă”. Artificioasă apare ii folosirea insistentă In contexte nespecifice. Unele sunt stângăcii sau excese (abuzuri) lexicale.cântecul debutează cu o notă Inaltă”.ceasul staţionează”.culţi”. Alte sufixe aflate In expansiune. supărătoare mai ales pentru vorbitorii cu o cultură lingvistică nuanţată. . probabil. -ic (ideatic. tărám.

atitudinea afectivă. aflat In corelaţie cu sintaxa. adecvarea se raportează la text (care are ca nivel minim fraza). flamură. cum se mai spune) ii. normă. moacă). diafan. care studiază Imbinarea gramaticală a unităţilor lexicale ii supralexicale. dedicat combinatoricii lexicale (mai exact semantice).altele poartă pecetea . stiluri funcţionale. In sintagmă sau In propoziţie. livresc) prezintă conotaţii stilistice marcate . printr-o relaţie multilaterală ii difuză (potrivirea este apreciată In raport cu toate componentele textului ii cu textul In ansamblul său). genune — . a mánca.selecte” de Intrebuinţare (unele sunt poetice — chip. pe lângă semantizarea precisă a cuvintelor.Esenţială pentru evitarea unor greieli sau nereuiite In combinarea cuvintelor rămâne cunoaiterea corectă ii completă a sensului cuvintelor (mai ales a celor noi) ii a raporturilor semantice ale acestora (Indeosebi sinonimice. spre deosebire de aceasta. este dependent de specificul conţinutului de idei transmis. Diferenţierea (sau marcarea) stilistică se produce pe mai multe axe: niveluri sau registre stilistice. solicită cuvinte (sau mai precis. antonimice ii paronimice) cu alte cuvinte. . frecvenţa utilizării cuvântului. In acest caz. nivelurile colocvial ii familiar sunt marcate. Competenţa lingvistică pretinde. care se manifestă la nivelul relaţiei bilaterale. negativ (a căpăta. raportarea la normele literare. rezultate ale impactului virtualităţilor semantice ale cuvintelor In diverse contexte. Poate fi considerată o formă de compatibilitate. Disponibilităţile combinatorii. Adecvarea cuvântului la specificul stilistic al textului este o exigenţă de rafinament a selecţiei lexicale. de receptorii săi ii de situaţia In care se produce comunicarea. la rândul lui. a bárfi. dar. carte. răspândirea teritorială. Unii specialiiti au propus constituirea unui compartiment distinct al lexicologiei. consecinţă etc. legal. domenii profesionale. de aceea.). Acestea trebuie să fie adecvate stilului care marchează textul In care este introdus cuvântul care. de autorul textului. privesc conotaţiile stilistice. sensuri) fără conotaţii stilistice (casă. In general.prestigiului” juridic-administrativ: conformitate. Nivelurile stilistice definesc gradul de marcare stilistică a unui text: nivelul stilistic neutru este nemarcat stilistic (sau este marcat zero. Insuiirea valenţelor (disponibilităţilor) ii a restricţiilor de combinare a acestora. nivelul stilistic Inalt (solemn. axa temporală. hodorog. a vorbi).pozitiv” datorită sferei .

. unele fac parte din lexicul uzual ii pot fi utilizate Intr-o gamă largă de texte. analiză).). care are o conotaţie evocativă. valorificând. avánd In vedere. cea mai mare parte a pronumelor ii a numeralelor.. rezecţie. regionalisme. Insoţit frecvent de conotaţii legate de modă. hit. altele sunt cuvinte ocazionale sau rare ii trebuie folosite cu precauţie. Raportarea la normele limbii literare diferenţiază termenii literari de cuvintele populare. anexă. megastar. formatare. Dacă va fi un text medical. a aborda. patologic. a ratifica). oaste. sceptru) ii lexicul neologic. demers. neadmise In limbajul literar standard (In care nu pot apărea. Acestea din urmă au conotaţii de culoare dialectală. paloc. fiecare stil folo. Domeniile profesionale cărora le aparţine un anumit text Iii pun amprenta asupra compoziţiei lexicale a textului.. Axa temporală reliefează mai ales lexicul arhaic. a demonstra. frunzuleană). metonimii. numai In texte cu care se . ordin. sistematizare. modern. vor fi dominanţi termenii de specialitate. actualitate (mecatronică. profilactic. display. In funcţie de situaţie. frunzulică. stilul publicistic este un stil pestriţ. social. de exemplu. ordonanţă.la modă”. Răspandirea teritorială separă cuvintele folosite pe Intreg teritoriul ţării de regionalisme. simbol. consilier. caracteristică. cuprinzând o mare diversitate lexico-frazeologică. stilul artistic este combinat cu figuri de stil (metafore. hiperbole).asortează” tematic. istorică (voievod.. Din acest punct de vedere.seite anumite categorii de cuvinte: stilul ştiinţific utilizează de preferinţă stratul abstract ii terminologic (definiţie. stilul administrativ-juridic abundă In cuvinte ii expresii oficiale (decret. . lăboaie. conjuncţiile). medicali: sindrom. Indeosebi neologisme ii cuvinte . In afara unor cuvinte de uz general (In primul rând instrumentele: verbele auxiliare ii copulative. decizie. Incărcătura excesivă a unui text cu o anumită categorie lexicală constituie un abuz (cel mai adesea abuzurile de neologisme. termeni profesionali etc. Frecvenţa folosirii In vorbire marchează stilistic cuvintele. cuvinte de argou. principiu. articolul. epitete. blid. adeverinţă.Stilurile funcţionale sunt bine conturate din punct de vedere lexical.. subsemnatul. prepoziţiile. năsoi. In conformitate cu. software).. de pildă. toate sferele lexicale (arhaisme. de termeni profesionali sau de elemente colocviale). comparaţii. cultural sau din perimetrul tematic al materialului respectiv. din domeniul politic. mandat. fiind folosite mai ales In stilul artistic. hotăráre. experienţă.

adopţie-adopţiune.geantă. lăuză-lehuză. Aplicaţii cu rol evaluativ 1. maiestate-majestate. migraţiune-migraţie. funda-fonda. mugur. cárciumar-crácmar.dicţiune. circumvoluţie-circumvoluţiune. profesionalism. mănucă. mental-mintal. cearcafcearceaf. frecţie-fricţiune. Acest lucru se Invaţă printr-o Indelungată practică a folosirii cuvântului In diverse texte ii contexte. coregraf-coreograf. laitmotiv-leitmotiv. greier-greiere. aducţie. genunchi-genunche. glonte-glonţ. descălica. A folosi cuvinte adecvate unui text Inseamnă să itii să comunici (In scris saulii oral) nuanţat ii rafinat. extravertit. cercevea-giurgiuvea. jantă (de macină). extensiune-extensie. conciliere. gălbinare-gălbenare. cazinou-cazino. chestiune-chestie. corigent-corijent. dumeri-dumiri. adaos-adaus. imersiune-imersie. gazifica-gazeifica. palavragi-pălăvrăgi. distructiv-destructiv. percheziţie-perchiziţie. democraţie (pentru prima categorie). onorar-onorariu. expres-expre. iridiuiridium. fărma-făráma.Atitudinea afectivă se regăseite In lexic prin conotaţiile favorabile sau nefavorabile. detenţiune-detenţie. perciune. macrameu-macrame. umanitar.mánucă. locac-lăcac.extrovertit. bulgăre-bulgăr. circumferinţăcircomferinţă. delincventdelicvent. dezice-deszice. accepţie-accepţiune. ghips-ipsos-gips.elin. conteiner-container. leaţ-laţ. zurbagiu (pentru a doua categorie). să respecţi cerinţele de puritate ii proprietate stilistică. marfar-mărfar. ofiţerac. aiura-aiuri. ciucure-ciucur. Impeliţat-Impieliţat.mugure. fascicul-fascicol-fasciculăfascicolă. plapumă- . concizie. Exemple: maestru.flanea. lăcrămioară-lăcrimioară. oţări-oţărI. jneapăn-jnepen. garderob-garderobă. elen. năgară-negară. petrificapietrifica. berbec-berbece. diletantism. culasă-chiulasă. magazioner-magaziner. pieptene-piepten. păstrugă-păstrungă. atenţieatenţiune. fundatorfondator. dogori-dogorI. să te exprimi precis. ilar-hilar. flanelă. foarfece-foarfecă-foarfeci. oblete-obleţ.conciziune. mutecte-muţecte.descăleca. máncău. maieu-maiou. elocvenţă-elocinţă. verticalitate. dicţie. dictatură. golgheter-golgeter. detalia-detaila. oboroc-obroc.aducţiune. flucturatic-flucturatec. pántece-pántec. ţinută. lăscaie-leţcaie.glasvant. Subliniaţi formele corecte ii precizaţi când este vorba de variante ale aceluiaii cuvânt ii când este vorba de cuvinte diferite: astm-astmă. glasvand.perciun. pedigriu-pedigri. totalitar. colindcolindă. ambarcaţie-ambarcaţiune. ostaticostatec.

allegretto-alegreto. speze-spese. challenger-%alanger. talaj-tala%. apartheidaparthaid. beatnicbitnic. plăsea-prăsea. seringă-siringă. . consulting-consalting. săli%te-sili %te. campingchemping. groggygroggi. cnocaut-knock-out. bitter-biter. mignon-minion. badminton-bedminton. blazer-bleizăr. lady-ladi. 2. bodyguard-bodiguard. cvartăcuartă. pilug-chilug. clown-claun. brandy-brendi. building-bilding. brainstorming-breinstorming. dumping-damping. tomoare-tumoră. jazz-jaz.plapomă. flash-flesh. deux-pièces-deuxpieces. taxinomie-taxonomie. haker-hacher. Subliniaţi forma corectă a următoarelor neologisme: abajurabat-jour. sarma-sarmală. bussines-biznis. voluptos-voluptuos. blues-bluz. blue-jeans-blugi. lied-lid. laitmotiv-leit-motiv. velur-velură. ketchup-ketch-up. %oric-%orici. miss-mis. sandasandală. feed-back-feedback. forfait-forfe. sangvinsanguin-sanghin. santinelă-sentinelă. bridge-brigi. satin-saten. %techer-%tecăr. calcio-vecchio-calcio vecchio. hobby-hobbi. biedermeier-bidermaier. displaydisplai. salcie-salcă. bonjour-bonjur. caudillo-caudilo. dealer-diler. intermezzo-intermezo. happy-end-happend. ridicol-ridicul. alură-aliură. baedeker-bedeker. browning-brauning. brokerbrocăr. lider-leader. strangula-%trangula. ră%chira-răschira. chestor-questor. boom-bum. cocteil-coctail. hipi-hippy. cnocdaun-knock-down. sfară („fum“)-%fară. loggialogia. poliomelită-poliomielită. ulcior. ventil-vintil. tapiţerie-tapiserie. spicher. bliţ-blitz. strepezi-sterpezi.urcior. bruderschaft-bruder%aft. globe-trotter-globe trotter. apropo-apropou-â propos. bruillonbruion. prapor-prapur. killer-kiler. know-how-know how. angro-en-gros. separe-separeu. by-passbaipas. dandy-dandi. leassing-lising. redundanţă-redondanţă. hold-up-holdup. diesel-dizel. allegroalegro. kitsch-kitch. quartet-cvartet. loisir-loazir. designer-dizainer. ro%iatec-ro%iatic. music-hall-music hall. marijuana-marihuana. tălmaci. posesie-posesiune. auslander-ausldnder. boutique-butic. bunker-buncăr. aisberg-iceberg. box-office-boxofice. turburetulbure. ultraj-ultragiu. imbroglio-imbrolio. lobby-loby.speaker. best-seller-bestselăr. răzgáiarázgáia. pri%niţăpri%niţ. %oarece-%oarec. jeep-gip. ecrtecriu. bowling-bauling. scrinti-scránti. foehn-föhn. schimnic-schivnic. quorum-cvorum. chamois-%amoa. horror-horor. copyrightcoppy-right. cloisonne-cloazone.tálmaci. varietevarieteu. fairplay-fair-play. loess-loes. bluf-bleuf. graffiti-grafitti.

afirmaţie. pradă. scrupulozitate. geamie. poncho-poncio. culme. adaos la un testament. safe-seif. motto-moto. pizzapiţa. a conlocui. a se burzului. schweizer%vaiţer.miting-meeting. a sanctifica. a Incolţi. rummy-remi. mireasmă. necultivat. dezabuzat. asemănător. a dezgropa. rendez-vous -randevu. smalţ. premergător. a tăgădui. Invinuire. a umbla pe coclauri. snack-bar-snak bar. stand by-stand-by. habotnic. chin. laudă exagerată. a diminua. proporţie. Indrăzneală. trade-uniontrade union. aspru. Ingăduitor. odios. gazdă. nelegitim. spleensplin. a se ralia. cheza%. copilăresc. Intunecat. plein-air-pleinair. coroiat. trois-quart-troicar. self service-self-service. descurcăreţ. vioi. infamie.ţincvais. 3. a Infia. ranch-ranci. a aţáţa. science fiction-science-fiction. nylon-nailon. zeppelin-zepelin. defăimător. Imbietor. spray-sprey. cumplit. prevestire. strip-tease-striptease. turcoaz-turcoise. dambla. a consfinţi. a deseca. scherzando-scherţando. Ingámfat. molipsitor. placiditate. ralenti-ralanti. spărgăcios. amploare. quattrocento-quatrocento. glorificare. torid. staff-staf. puzzle-pazzle. Intámplare. shetland-%etland. pick-up-pickup. papionpapillon. prăpastie. thriller-triller. play-back-playback. of-side-ofsaid. röntghen. fără sonoritate. chaise longue-%ezlong. a Inăbu%i. a părăsi. spielhozen-%pilhozen. incult. desfiinţa. scotch-skotch. sterp. septentrional. origine. sexy-sexi. raccourci-racursi. time-out-taim-aut. păian]en. artistic. baie. walkie talkie-walkie-talkie. sihăstrie. siemenszimens. speaker-spicher. rimă Imperecheată. siguranţă. a da foc. caraghios. Inflăcărat. vis-â-vis-vizavi. Inflorire. waterpolo-water-polo. reducere. a bănui. a Imbina. potrivnicie. crăpătură. autsider-autsaider. lndicaţi câte minimum două sinonime (dintre care unul neologic) pentru cuvintele ii expresiile de mai jos: fără accent. relache-rela%. cel care se laudă cu patriotismul său. iuţeală. bluf. a (se) dezumaniza. zincweiss. beţiv. stress-stres. supermarket-super-market. lipsă. a se face de rás. a precumpăni. contribuţie. echivoc. citeţ.roentgen. lacom. a zădărnici. punct culminant. summit-sumit. . wagon-litvagon-lit. paspartt-passpartout. filantropic. absurditate. se]ur-se]our. a o lăsa baltă. a face din ţánţar armăsar. suprapunere. scanner-scaner. a Inălţa. %armcharme. weekendweek-end. răutăcios. mănos. a face rost de ceva. a da In vileag. speech-spici. contradicţie de idei. snowboard-snow-board. filde%. stare de nelini%te. stăruitor.

a scrie. balon. a zice. lucru. de. zugrav. cap. ascuţit. Atlas. schimbător. bar. aspru. cheie. aspect. drum. a crăpa. a merge. ochi. chelie. oboseală. alifie. antifon. acut. atmosferă. gălăgie. mătreaţă. In. a manevra. a mánca. năvalnic. rău. că. aripă. consens. aceza. a bántui. dárz. a vedea. balanţă. mánă. acces. culant. asculta. slab. albitură. cetăţenesc. soare. acoperi. alai. 5. aviz. ldentificaţi. om. obicei. a călca. umăr.jertfă. analog. a se văicări. a recita. absolutoriu. a ţine. argint. cusur. anticar. a pune. floare. chip. babă. cat mai multe sensuri (inclusiv figurate) ale următoarelor cuvinte: a răsări. la. a Intrerupe. a vărsa. balenă. aspira. a absolvi. blestem. ccoală. a Infrunta. vlăstar. a avea. arie. articula. slovă. asimila. arnăut. a sări. a aţáţa. plăpánd. atenţie. achita. iute. des. cuvánt. baie. colţ. alb. a călăuzi. artificiu. a se descotorosi. flacără. autoritate. Impovărător. ucuratic. a trece. vesel. neprevăzut. eficient. august. mătrăgună. strámbătură. acord. adică. amenda. oglindă. arătare. nesănătos. născocire. 4. Infocat. surghiun. prost. adánc. Inserare. prin sinonime sau prin contexte. aprins. vărgat. călău. a tăia. a Inlătura. bun. singur. faţă. ataca. a zbura. dăunător. bairam. Invoire. cters. aliena. oachec. poartă. mantie. Intăritor. iar acolo unde acestea sunt polisemantice arătaţi cateva dintre sensurile lor: abate. Inalt. a auzi. viaţă. casă. generalizare. fad. stupiditate. a găsi. rămăciţă. gură. urmă. Folosiţi In enunţuri omonimele cuvintelor următoare. a ponegri. călărie. acru. aspiraţie. curtenitor. piezic. prinos. a ajunge. americă. hrăpăreţ. a da. ciumă. accident. ţeapăn. baie. a rugini. fel. sincer. atribut. agrement. fiere. limbă. arc. bine. a sări. a jefui. flacără. . páine. a fi. vechi. figură. Intuneric. masă. răsucire. a răspunde. nutreţ. stea. asfinţit. peruzea. nălucă. arcac. acustică. ban. indecent. tulbure. a asupri. ales. avans. arcan. a necăji. a lucra. atárna. as. a Inghiţi. atacat. glas. birou. armonie. a linguci. alb. zbárcitură. apendice. ac. izvor. inexprimabil. a adeveri. banc. a veni. carte. aparat. vrăjitor. cursiv. acţiona. máncăcios. Inapoiat. act. a agăţa. atinge. a acoperi. bancă. foc. luptător. a trage. bandă. asistent. moale. forţă. putere. bacara. cámp. tineresc. a răzui. aborda. uneltire. apă. preventiv. ambala. a cti. a proporţiona. viclean. analist. apostol. loc. tainic. activ. angaja. inimă. acorda. a sufla. avar. edificator. a sta. a bate. ticălocie.

cinste. mediu. caustic. mucenic. cap. sleit. căluc. chit. bec. ciur. racilă. codru. a irupe. austeritate. a compărea. război. birou. partidă. capelă. ciubuc. căpucă. disc. clanţă. confienţă. a cárpi. várstă. liră. ierbar. căldură. bazin. car. confidenţă. insinuos. sol. cameră. pas. sitar. chemare. conivenţă. fugă. timp. cataractă. calcul. tură. ceas. capital. vază. lac. Inchis. rasă. a avaliza. bienală. etichetă. declasat. boboc. contigenţă. complemente. port. conjectură. coardă. vară. cheie. caduc. general. franc. bombă. baterie. colegiu. mapă. bătătură. devoţiune. mică. deconcertat. cut. golf. a desfide. mediu. companie. doc. a comporta. prolog. acribie. capră. curs. a denega. stat. a deplia. coastă. colonie. carte. pernicios. val. obiectiv. cartelă. bibliofil. tipic. a abjura. cah. bornă. socotit. cámp. catedră. aprehensiune. uscat. trecut. mină. cupid. bufet. demimonden. a asezona. morgă. cămin. buton. gută. lamă. parcimonios. grefă. marcă. pală. ciret. a (se) deroba. coc. rás. panama. a (se) cătrăni. pompă. căprior. leu. broască. butuc. pilă. bilă. parchet. fus. comite. rol. rutină. bază. masă. a Inapoia. zefir. contumacie. căldărucă. top. palat. pol. delfin. jar. buchet. pat. comprehensiv. blană. milă. bráu. a dura. morbiditate. cocă. anodin. compoziţie. rachetă. clisă. chilă. carioca. doză. apanaj. mat. nouă. tors. codru. Definiţi sensul următoarelor cuvinte ii folosiţi-le In enunţuri: accesoriu. cavaler. prunar. star. tablă. ort. ramă. ciocárlie. cancer. deontologie. ulei. cicero. váslă. ţelină. somn. cocon. caz. deferenţă. capriciu. oţios. chema. rug. post. draconic. pluton. coadă. duce. ochi. tabac. mare. rom. . cască. rudă. călugăriţă. ţap. vier. solvent. colon. bloc. calc. cilindru. căutare. pur. smirnă. recrea. moţ. a colecta. carieră. ucor. a demula. nea. 6. vie.basc. bate. a Incinge. ciocan. concupiscenţă. pop. tort. casetă. intrepid. bipartit. căprar. bulină. chef. clătită. continenţă. a decalca. mai. cer. furnicar. a turna. bun. debita. cadru. gol. parabolă. cod. cancelarie. colţ. dur. a călca. cococ. radă. obor. a cloci. scris. lin. căţel. imobil. toc. diligenţă. volant. bob. resort. cartuc. bătaie. pupă. sinus. patron. excentric. canton. defetist. ţarină. papă. pompă. galben. cădere. ulei. freză. a căli. han. bulă. a coace. calcan. bursă. factor. lună. radia. legat. bezea. fast. berbec. pitic. ghem. degresiv. factură. liliac. a devaliza. taler. cardinal. sinus. a congratula. băncuţă. vărsat. cabotin. a cădea. pupilă. ad-hoc. violă.

a suplanta. acmee-acnee. modic. ebuliţie. claustrofobie. a persuada.). a segrega. infailibil. redundant. a macula. nupţial. teratologic. a concede. ineluctabil. poliandră. valetudinar. veros. sempitern. a intima. idiosincrasie. a preleva.dezabuzat. letal. libertin. etilism. oniric. a decela. inavuabil. friabil. lutier. %icanier. htonian. uranian. incontinent. polihistor. a ostraciza. fundamentalism. sibilinic. levitaţie. graffiti. a vexa. a licenţia. subretă. sinestezie. apatrid. tanatic. potomanie. oficios.accidente-accidenţi. soporific. licenţios. inextricabil. stipendiu. ingerinţă. opulent. holocaust. adagioadagiu. edenic. donatar. stenic. a notifica. clientelar. premoniţie. recesiv. hobby. felonie. ignifug. turpitudine. filistin. a (se) prevala. accidenţe. laconic. pletoră. paliativ. placid. sosie. moratoriu. peripatetic. calofil. paspartt. simpatetic. famen. implacabil. peremptoriu. onctuos. a obtura. a (se) intrica. cenestezie. neavenit. a juisa. delator. apocrif. synopsis. rebarbativ. a pertracta. sardonic. truism. iteraţie. poncif. abil-agil. imbrifug. aerofar- . recurenţă. fragrant. simulacru. a dezavua. secesiune. a interpola. futil. a inculca. frugal. ingerare. torţionar. obstinat. patibular. a expia. a importuna. condescendenţă. apodictic. punitiv. genuin. malefic. inveterat. olograf. luxurios. a (se) obnubila. preeminent. licit. actual-actuar. rapt. pandantiv. %varţ. sinecură. venal. neofit. faceţios. leal. idolatrie. diseminare. profuziune. sicofant. transcendent. patronim. remanent. iconoclast. a transgresa. autodafe. mutual. ludic. septentrional. totem. a (se) exonera. xenoman. autarhic. mazetă. pandant. auditor. inefabil. 7. prostraţie. ubicuu. a obnubila. inamovibil. ritos. farinaceu. integrism. fast. legat (subst. a incumba. a mancurtiza. vienaj. brevilocvent. jugular. a garnisi. a interverti. anomie. venial. privaţiune. a sidera. nubil. a emenda.auditoriu-auditorium. a oripila. lubric. absorbţie-adsorbţie. gnomie. perpetra. a prezerva. chinestezie. iconodul. pau%al. sindic. difident. imund. sacramental. evanescent. panoplie. abjura-adjura. vicinal. vorace. intemperanţă. diluvian. aductorabductor. xenofob. pogrom. fiduciar. poţiune. frust. fetid. oneros. sinergie. adjuvant-adjutant. a oblitera. panaceu. nunţiu. irefutabil. viager. versatil. mitomanie. veleitar. agorafobie. preempţiune. fanto%ă. gregar. paradigmă. famelic. Definiţi sensul următoarelor paronime ii formaţi enunţuri cu ele: abces-acces. prob. a edulcora. %aradă. tacit. recluziune. atavic.

autonom-autonim. imunitate-impunitate. lectorrector. novelă-nuvelă.mimeză. altercaţie-aliteraţie. antologie-antilogie. paladin. granat-granit. a infesta-a infecta. a evada-a evida. minerminier. feroce-veloce. auricul. langoare. diată-dietă. funeralii-funerarii. batistbatistă. avers-aversă. enolog-etnolog. a amporta-a importa. frescă-fresco. carbonar-cărbunar. condor-condur. frupt-fruct. indemn. mimoză. andosator-andosatar.piruetă. a elida-a eluda.lingoare. monogramă-nomogramă. alizeu-elizeu. excepta. gheată-gheatră. a iriza-a irita. campanelă-campanilă. deconcertantdeconcertat. detraca-detracta. dihanie-dihonie. aluzie-iluzie. a gera-a gira. escadră-escadron-escadrilăespadrilă. aflux-eflux. venal. mangal-mangan. enervaţie-inervaţie. dolman-dolmen. livret-libret-libert. anghilă-anghină.măiestru. aferent-eferent. fascicul-fasciculă. apropia-apropria. alocuţiune-elocuţiune. deluviu-diluviu. emergent-imergent. difidentdisident. a ecloza-a ecluza. bac-bacă. allegro-alegru. maestro-maistru. apertură-apretură.Indemn. diată-dietă. izocrom-izocron. mesă-me%ă. imun-imund. fiestă-siestă-festă. lineal-linearliniar. jintiţă-jitniţă. amidăomidă-amibă. eufonie-euforie. a indura-a Indura. novator-inovator. degresiune-digresiune-degresare. arbitrar-arbitral. inapt-inept. banderolă-banderilă. balestră- . literal-literar. file-fileu. licoare-lucoare. EladaElida. pelagic-pelasgic. atlas-atlaz. premoniţie-premuniţie. asculta-ausculta.fricţiune.aerofor.gangă. a inculca-a inculpa.volută. valută.anafură-anafora. famat-fanat. a defula-a refula. locatar-locator. anoforă. flagrant. gintă-geantă-jantă. marmotă-marmită. a mánca-a manca. eminent-iminent.fragrant. melamină-melanină. emersiuneimersiune. melană-melenă. limb-nimb. friza-freză-friză.auriculă. nunţiu-nupţiu. a (se) intrica-a intriga-a (se) integra. albastrualabastru. arahidearahnide. impasabil-impasibil. apostrof-apostrofă. floral-florar. doză-duză. monomahie-monomanie. vrac-vraf. patentat-potentat. vacant-vagant. ezoteric-exoteric. a insera-a Insera. alocaţielocaţie. ficţiune. antinomicantonimic. a investi-a Investi. matricematriţe. moină-noimă. edem-eden. dezinfecţie-dezinsecţie. a erupe-a irupe. a disimila-a disimula. agest-agrest. eteronom-eteronim. bruion-bruior. %ic-%i%. doctrinal-doctrinar. afabil-amabil-amiabil. justiţial-justiţiar.palatin. orator-oratoriu. glacial-glaciar. facţiune-fracţiune. fisă-fi%ă. oliv-olivă. hidră-vidră. etologie-etiologie. firet-%iret. a reporta-a repurta. giruetă.venial. anual-anuar. arivist-arhivist.excerpta. gang. albinism-alpinism. florescenţă-fluorescenţă. invidios-insidios. destinsdistins.

servil-serviabil. a cabla-a cabra. saciu-casiu. rás. a ucide. a hoinări. imposibil. a se Increde. a tasa-a taxa. a regreta. lenec. covertă-corvetă. rucine. sepia-sepie. fiabil-friabil. várstă-vrástă. refector-reflector. axial-axilar. a dispărea. prost. bestial-bestiar. paricid-patricid. talaz-taluz-talus. f) să conţină cuvintele: . b) care să fie rimate. consort-consorţiu. bravură-bravadă. musai. rulotă-ruletă. oficial-oficios. a bate. a trăncăni. agenţie-agentură. a sărăci. concordant-concordat. a critica. frică. contor-condorcontoar. vers-viers. buret-burete. calin-călin. sinteză. ticălos. baril-beril. insolvabil-insolubil. sapăcapă. Găsiţi cat mai multe expresii ii locuţiuni: a) care să conţină comparaţii. a asculta. sărac. solidar-solitar. concesional-concesionar.coralifer. tributal-tributar. candel-candelă. consignatar-consignator-cosignatar. pandant-pendant. dragon-dragor. ciment-cement. aventurier.specios. coliziune-coluziune. a releva-a revela. panel. simpaticsimpatetic. a fugi. ales. turcoaz-turcoază. a concedia. pe ascuns. piromanie. a (se) enerva. departe. revolut-rezolut. canic-canică. porfir-profir. a uita. (a fi) aiurit.sutură. a (se) speria. manifestare-manifestaţie. suveran-suzeran. c) să conţină nume proprii. (a fi) atent. băiac-băiec. bogat. stringent-astringent. a bárfi. (a nu avea) astámpăr. coralier. a se adeveri. rezidual-reziduar. a a]uta.siameză.palestră. relictărelicvă. a minţi. conciliabilconciliabul. bazon-blazon. (a fi) disperat. a Imbătráni. a muri. fata. a ploua. a omorI. fortuit-forţat. brec-bric. cală-cahlă. anormal. a actepta. legislaţie-legislatură. a pleca. Găsiţi expresii sau locuţiuni care să fie sinonime cu următoarele cuvinte sau unităţi frazeologice: (a fi) abătut. a pedepsi.paner-panier. boem-boemă. d) să conţină numere. sudură. a flecări. aferenteferent. patentpetent-patentă. bancrut-bancrută. bardă-dardă. avanta]e. speţespeze. fastidiosfastuos. tremă-trenă. a stán]eni. a amuţi. a scăpa. e) să aibă nuanţă de superlativ. a refula-a reflua. a păţi. a bea.virtuoz. togă-tocă. special. a semăna. a tăcea. a-ci aminti. niciodată. a (se) certa. a alina. caro-carou. anarhie. preceptor-perceptor. con]unctură-con]ectură. cenzură-cezură. a gera-a gira. palmier-palmieră.piromanţie. a mustra. rău. bizon-vizon. zaricte-]aricte. a (se) bucura. a elucida-a eluda. 8. a constránge. a ]igni. virtute-vártute. inveterat-Invederat. repede. calotă-carotă. gafă. persan-persian. virtuos. degeaba. 9. mult. a cáctiga.

mare abundenţă. a avea. baftă %i noroc. baltag. letopiseţ. jari%te. a ţine. adică cu alte cuvinte. epistat. anost %i plictisitor. a anticipa dinainte. jalbă. bogasiu. anteriu. ansamblu omogen. călcái. slobozie. dragoman. armă%el. a coexista Impreună. pisar. beilic. calfă. a asocia Impreună. cam aproximativ. diată. cocon. pedestru. diac. ipochimen. clironomie. nas. palo%. boare de vánt. palie. jitar. a se bifurca In două. mánă. a avertiza preventiv. chiar Intocmai. mungiu. a%adar In consecinţă. bunăoară de exemplu. 11. a sta. bard. căminar. circa aproximativ. a cădea jos. haraci. leah. pojarnic. cadet. bolniţă. eforie. ciubuc. ureche. agă. cadenţă ritmică. potcap. răze %. zavistie. a băsni. garboavă. cándva odată. be%liu. apelpisie. căftănie. polcovnic. zaveră. panţár. bogasier. ucaz. comis. cá%tig profitabil. caftan. activitate laborioasă. băjenie. Găsiţi echivalente actuale pentru următoarele arhaisme: adet. firman. delniţă. a avansa Inainte. olat. abuz exagerat. avantaj favorabil. amestec eterogen. a Intabula. vornic. a beneficia de un avantaj. a anexa alături. ambianţă Inconjurătoare. sluger. comănac. catagrafie. livrea. blazon de nobleţe. mare amploare. agarean. avalan%ă de zăpadă. faţă. pehlivan. carvasara. a coincide exact. zaraf. logofăt. %tab. arnăut. cicatrizarea rănii. a coabita Impreună. nacafa. a prinde. dajdie. a lua. dro %că. clucer. cămără%el. a călca In picioare. uric. a face. gelep. agapă. pe%in. cavas. lume. vistier. cot.inimă. mitoc. acum numaidecát. babă bătránă. venetic. balamuc de nebuni. stolnic. porucic. bairac. zapis. picior. amploiat. jupán. agie. chior de un ochi. a colabora Impreună. pitac. bei. a asambla la un loc. lung. burtă. suzeran. chilom. caimacam. lup. vatman. bandieră. ceremonie solemnă. a conchide 100 . Explicaţi de ce sunt pleonastice următoarele Imbinări: a abrevia pe scurt. spahiu. edec. ispravnic. zapciu. rădvan. 10. bancnotă de hártie. fiastru. ceau%. cap. apanaj. a clănţăni din dinţi. bănie. armie. a aranja In ordine. hrisov. mezat. cavaf. bicicletă cu două roţi. %oltuz. aversă de ploaie. a da. om. locotenenţă. i%lic. amăgire iluzorie. a mazili. butcă. a coborI jos. postelnic. hagiu. chirigiu. ghelir. gát. catastrofă tragică. becher. poslu%nic. a bate. rusfet. cobai de experienţă. biografia vieţii. beizadea. cinovnic. ocină. be %leagă. a clarifica mai precis. izvod. mo%nean. anafora. aproape circa. prisav. cerinţă imperativă.

la sfár%it. concluzie finală. continuitate neIntreruptă. 101 . consens unanim.

disimulare ascunsă. va să zică deci. miting popular. protagonist principal. epatare %ocantă. prăpastie adáncă. evlavie cucernică. local public. potecă Ingustă. pom fructifer. cumplit %i Infiorător. unanimitate deplină. oranjadă de portocale. folclor popular. proverb popular. coridor de trecere. definitiv %i irevocabil. nevralgie dureroasă. garderobă vestimentară. limonadă de lămáie. dezrobirea omului. omletă de ouă. magazin de mărfuri. a milita pentru o cauză. a Infuleca lacom. reclamă publicitară. 102 . lihnit de foame. dată calendaristică. a reaminti din nou. elocvenţă grăitoare. oprobriu public. a conveni de comun acord. a participa Impreună. Intrajutorare reciprocă. de%i a%adar. culpă din gre%eală. lapsus momentan. a ie%i afară. a reuni Impreună. procent la sută. cutremur de pămánt. dar Insă. rang ierarhic. poantă de efect. plan de viitor. a cronometra timpul. mentor spiritual. a profera ameninţări. decát numai. cu%etă de dormit. proiect de viitor. lăutar popular. a reface din nou. desinenţă finală. miraj In%elător. decor ornamental. a menţine mai departe. panoplie de arme. glicemie In sánge. purpură ro%ie. promoţie de absolvenţi. pilon de susţinere. diurnă zilnică. hit de mare succes. a dăinui etern. performanţă remarcabilă. reper orientativ. nul %i neavenit. etnogeneza unui popor. a numerota cu cifre. ogar de vánătoare. perioadă de timp. a impune cu forţa. rechizite de scris. jambon de porc. pamflet satiric. cult religios. entuziasm Inflăcărat. a merge pe jos. radieră de %ters. prim-plan apropiat. nămeţi de zăpadă. a prefera mai bine. a prevedea dinainte.conţine In interior. interacţiune reciprocă. a Impovăra cu greutăţi. rablă veche. onest %i cinstit. povară grea. piesă componentă. a convieţui Impreună. ráu curgător. respect %i consideraţie. imprudenţă nesăbuită. a extermina In masă. gamă diversificată. limuzină de lux. a Ingheţa de frig. personalitate remarcabilă. revelaţie nea%teptată. a repeta Incă o dată. scurt rezumat. dună de nisip. erupţie violentă. a jumuli de pene. perspectivă de viitor. ortografie corectă. ospiciu de nebuni. panaceu universal. nebun la cap. notorietate publică. a reţine pe loc. pubelă de gunoi. mare geniu. epilog final. a intra Inăuntru. a%adar %i prin urmare. jerbă de flori. infatuare arogantă. jurămánt solemn. elucubraţie absurdă. plajă de nisip. cuplet satiric. detaliere amănunţită. faună animală. de%ert arid. exemplu pilduitor. hemograma sángelui. prenume de botez. picnic In aer liber. pacient bolnav. a (se) Intoarce Inapoi. intemperiile vremii.

a schiţa sumar. 2. mare válvătaie. scándură de lemn. summit la várf. Angelescu. samovar de ceai. a unelti pe ascuns. zvon fals. Editura Academiei 103 . tinde să devină. scurt toast. vită domestică. vacarm asurzitor. Bucureiti. unitate indisolubilă. troian de zăpadă. %eptel de animale. a suprima total. %lagăr la modă. a %edea jos. verigă intermediară. slip de baie. a uni laolaltă. 1995. trial de selecţie. stană de piatră. saramură sărată. a semna personal. schelet osos.salon de primire. solemnitate festivă. BIBLIOGRAFIE 1. tot la fel. topografia locului. vestibul de intrare. a surveni pe nea%teptate. vad de trecere. Mioara. vedetă celebră. a tárI după sine. Probleme ale exprimării corecte. a urma mai departe. a survola peste. salopetă de lucru. Gabriel. stai pe loc. Dicţionar de pleonasme. scadenţă de plată. sectă religioasă. unanimitate totală. savant erudit. Avram. statuetă mică. sloi de gheaţă. a teleghida (de) la distanţă. Editura Coresi. a ţá%ni brusc. urale %i ovaţii. tenebre Intunecoase. siesta de după masă. vogă trecătoare. a zbiera tare. ţincvais alb. stánă de oi. slănină de porc. a urca sus.

Dicţionarul explicativ al limbii románe. Timiioara. Evseev. 7. Forăscu. ediţia a II-a. 9. Constantinescu. 1987. Compunerea. 4. Editura Univers Enciclopedic. Bucureiti. Bucureiti. I. Bucureiti. Silviu. Bucă. Narcisa. Editura Aca. Prefixele. Sufixele. Bidu-Vrânceanu. Polisemia. Bucureiti. Structura vocabularului limbii románe contemporane. Editura Academiei. Bidu-Vrânceanu. Bucureiti. Editura Academiei. 6. 1988. 1976. Formarea cuvintelor In limba románă. 1996. Marin. Dicţionar de cuvinte derivate al limbii románe. 3.demiei. Formarea cuvintelor In limba románă.Române. Bucureiti. Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. 10. 1998. Editura Niculescu. Cuvinte %i sensuri. antonimia prin exerciţii. . Editura Facla. Bucureiti. Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. Ivan. Angela. II. Angela. 1970. Formarea cuvintelor In limba románă. 1989. 1978. III. 5. sinonimia. 1986. Probleme de semasiologie. Bucureiti. 8.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful