III. LEXICOLOGIE Teme: Organizarea vocabularului.

Organizarea interna, organizarea externa, Masa vocabularului, Procedee de formare a cuvintelor noi, Calculul semantic, Lexicologia normativa

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvântul este unitatea centrală, definitorie a lexicului, unitatea semnificativă autonomă minimală a limbii, constituită prin asocierea unei forme fonetice (complex sonor) ai a unui conţinut (complex de sensuri). Individualitatea sa In enunţ ai legătura indestructibilă dintre cele două laturi componente (semnificant ai semnificat) fac din cuvânt semnul lingvistic prin excelenţă. Forma şi conţinutul sunt cele două laturi constitutive ale cuvântului, care funcţionează Intr-o solidaritate indestructibilă, deai reuniunea lor are un caracter arbitrar. Forma (denumită ai expresie sau complex sonor) reprezintă latura materială a cuvântului, adică fonemele grupate In silabe ai puse sub un accent, ai morfemele, diferenţiate In rădăcină, afixe ai desinenţe. Conţinutul (denumit ai Inţeles sau semnificaţie) reprezintă latura ideală, psihică a cuvântului, imaginea prelucrată mental a obiectului denumit (denotatul), pe care-l evocă, inclusiv In lipsa acestuia. Sensul este actualizarea, In diferite categorii de contexte verbale ai situaţionale, a semnificaţiei. Sensul denotativ (propriu, apelativ, cognitiv, denominativ) este Insoţit de sensuri conotative (figurate), derivate, In urma unor figuri de stil, din primul ai păstrând mai mult sau mai puţin caracterul

expresiv iniţial. Trăsăturile distinctive ale cuvântului Transformarea lumii referenţilor In lume a sensurilor, mai simplu a referentului In sens, se realizează printr-o prelucrare logică sui generis, In care trăsăturile obiectelor descoperite prin observaţie, analiză ai comparaţie se supun probei comutării, disociindu-se cele relevante (esenţiale) de cele nerelevante (Intâmplătoare). De exemplu,

pentru grupul de obiecte denumite de cuvântul casă, trăsăturile ,clădire”, ,cu caracter stabil”, ,destinată locuinţei” sunt relevante, pe când altele ca ,număr de niveluri”, ,tip de acoperia”, ,material din care este construită” etc. sunt nedefinitorii. Analiza componenţială este o metodă structuralistă inductivă, cu ajutorul căreia se divizează conţinutul semantic al unui cuvânt In constituenţi. Punând In contrast cuvinte din acelaai câmp semantic, sau mai Indepărtat, se stabilesc din aproape In aproape trăsăturile semantice distinctive (semele) care le separă sau le apropie. Este deci un fel de taxonomie semantică. De exemplu, unchi se deosebeate de mătu%ă prin ,sexul masculin”, de tată prin ,ascendenţă colaterală”, de nepot prin ,filiaţia ascendentă”, de bunic prin ,nivelul ascendenţei”, de socru prin ,rudenia de sânge” (sau ,naturală”), de scaun prin ,calitatea de fiinţă”, de urs prin ,calitatea de fiinţă umană”, de Inrudit prin faptul că e ,substantiv”. Punând la un loc componentele, vom obţine formula lui semantică (sememul): ,substantiv”, ,nume de fiinţă umană”, ,rudă naturală cu cineva”, ,In relaţie de ascendenţă colaterală”, ,de primul nivel”, ,sex masculin”. Vocabularul unei limbi este organizat după mai multe criterii, formând un sistem, e drept, cu multe imperfecţiuni, posibil de descompus In subsisteme corelate Intre ele ai ierarhizate pe niveluri din ce In ce mai mici. Unii specialiati vorbesc explicit de sistemul lexical, alţii adoptă termenii mai puţin tranaanţi de ansamblu, totalitate sau mulţime de unităţi lexicale. Organizarea vocabularului limbii române contemporane Organizarea externă (ierarhizarea funcţiona1ă) a vocabularului românesc constă In ordonarea cuvintelor, după criteriul statutului dobândit In procesul utilizării lor de către comunitatea vorbitorilor, pe niveluri ai sfere de Intrebuinţare. Principalele clasificări rezultate din ierarhizarea prin uz sunt: vo- cabular activ—vocabular pasiv, vocabular literar—vocabular neliterar, vocabular de uz general (comun, mediu)—vocabular cu utilizare limitată: arhaic/neologic, regional/sectorial (de specialitate)/de grup (special); vocabular de bază (fundamental) — masa vocabularului. Vocabularul activ ai vocabularul pasiv sunt subdiviziuni ale lexicului, In funcţie de frecvenţa In vorbire la un moment dat. Vocabularul activ este format din cuvintele folosite curent, fiind deci foarte puţin numeros, dar frecvent In circulaţie.

Din vocabularul activ fac parte instrumentele gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole, verbe auxiliare, pronume ai adverbe relative) ai substitutele (pronumele ai numeralele) cele mai uzuale, precum ai substantivele, adjectivele, verbele, adverbele referitoare la aspecte indispensabile activităţii cotidiene ai care au tranaat In favoarea lor concurenţa la zi cu sinonimele. Câteva exemple: de, la, cu, să, că, dacă, cel, am (fost), a% (merge), voi (avea), care, cine, ce, unde, cánd, unu, doi, casă, femeie, mánă, bun, frumos, dulce, a face, a vorbi, a mánca, a fi, a avea. Foarte active sunt Insă ai cuvintele (sau sensurile) ,la modă”, majoritatea neologisme: manager, profit, dividend, a implementa, pluralism, firmă, democraţie, marketing, privatizare etc. Vocabularul pasiv este format din cuvintele cunoscute, dar folosite rar de vorbitori. El cuprinde cuvinte care denumesc realităţi implicate Intâmplător sau puţin frecvent In activitatea vorbitorilor: lăcustă, ferigă, eclipsă, cazarmă, chimono, cuvinte care au intrat In fondul pasiv din cauza ieairii din ,vogă”, dispariţiei obiectelor denumite sau Inlăturării lor de către sinonimele concurente: pionier, sovietic, bordei, %ubă, retribuţie, colectivist, cooperator, cehoslovac, tovară %, cuvinte necunoscute pentru majoritatea vorbitorilor, care au dispărut de mult din limbă, au apărut recent In vorbirea unui mic număr de oameni sau sunt folosite numai In anumite medii restrânse: zapis, zlătar, hagiu, párgar, brabete, perjă, glajă, scafandru, scovergă, zăbic, a gini, benga, cataroi, mititica, idiosincrasie, reostat, seismogramă, display etc. Vocabularul literar — vocabularul neliterar (popular şi familiar) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de criteriul cultural. Vocabularul literar este partea vocabularului Intrebuinţată In texte ai In vorbirea cu caracter literar, adică normat ai cultivatlIngrijit (care-i asigură calitatea culturală). Vocabularul neliterar este o clasă mai eterogenă care cuprinde cuvintele rămase la nivelul neliterar al limbii. Grupările pe care le include vocabularul neliterar sunt: vocabularul popular ai vocabularul familiar. Vocabularul popular este alcătuit din cuvintele folosite In mediile ai situaţiile nesupuse rigorilor profesionale, livreati. Exemple de elemente lexicale populare: ima%, furcă, suveică, iţă, caier, tropăi, popă, otavă, a crácni, lehamite, nevastă, oi%te, jug, ráie. Includem In vocabularul popular ai cuvintele folosite numai In anumite regiuni (numite regionalisme, provincialisme sau cuvinte dialectale), chiar

dacă, pe o altă axă, ele se opun elementelor cunoscute In tot teritoriul lingvistic românesc. Vocabularul familiar este format din cuvintele utilizate In situaţii de relaţii intime, familiale, neoficiale, manifest nepretenţioase: mă, dragă, bătráne, coane, ăsta, slujbă, chestie, treabă, acătării, mersi, plea%că, mamaia, tataia, puiuţ (,copil”), bebelu%, băiete, dandana, belea, baftă. Vocabularul de uz general — vocabularul cu sferă de utilizare limitată (regional, arhaic, neologic, argotic, de jagon, profesional) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de aria de folosinţă a cuvintelor. Vocabularul de uz general, care se mai numeate fond comun, general (sau vocabular mediu, supradialectal, nespecializat), este partea vocabularului cunoscută ai utilizată de Intreaga comunitate lingvistică, indiferent de nivelul de cultură, de domeniul de activitate sau de zona geografică a vorbitorilor. Vocabularul cu sferă de utilizare limitată Inglobează mai multe grupări diferite Intre ele, dar care au ca trăsătură comună Inscrierea Intr-o arie lexicală restrânsă. Vocabularul regional (dialectal, provincial) cuprinde cuvinte Intrebuinţate In anumite regiuni geografice: Muntenia: burtă, a ciupi, chel, ginere, a jumuli, magiun, na%, nene, puţ; Oltenia: lubeniţă, brabete, blană ,scândură”; Moldova: curechi, sudoare, pántece, a pi%ca, ţintirim, oghial, buhai, perjă, chelbos, ciubotă, hulub, povidlă; Banat: foale, a pi%cura, iorgan, anţărţ, golumb; Crişana: pántece, a piţigăia, temeteu, poplon, bráncă, prunc, %ogor; Maramureş: cătilin, cocon, a froi, ai (,usturoi”). Arhaismele sunt cuvintele ieaite din uzul general al limbii ai rămase In uzul sporadic al unor vorbitori cu preferinţe sau preocupări pentru exprimarea arhaică. Unele desemnează realităţi depăaite sau ieaite din vogă fiind numite, de aceea, istorisme: logofăt, hatman, agă, opaiţ, iţari, opinci, i%lic, arca%, palo%, flintă, birjă. Altele au fost marginalizate ai scoase din uz de concurentele lor sinonimice: leat (sinonim cu an), voroavă (=cuvânt), rost (=gură), cinovnic (=funcţionar), bucoavnă (=abecedar), slobod, volnic (=liber), mezat (=licitaţie). Neologismele sunt cuvinte apărute de curând In limba română ai aflate In curs de adaptare fonetică ai de Incadrare morfologică sau semantică: puzzle, show, feed-back, marketing, hobby, job, top, western, flash (cu variantele fla%/fle%), computer, design, display, hardware, software, consulting, management, sponsor, copy-right, know-how,

aliţ”) etc. balaban.penis”). cotlet (. capelmaistru. neologism recent (sau chiar cuvânt recent).domeniul de specializare”. aripă. căpriori (. bijoc. In general.pumni”). avan. Părţile corpului primesc ai ele porecle: alunecări.vestă”). adida%i. ienicer.preocupări” ai . cu nuanţe vizand . icre (.mană”). invadator. incubator. coldan. ciupitor.interese”. Aceatia.Inchise” de vorbitori.cap”). bonjur (. de restul comunităţii. incintă. cuţulan. ascultătoare (. calibarcă (. amortizoare (. Termenul neologism are mai multe accepţii. ceapán.infractorul” (Indeosebi .haină”). bobar. bobiţă. aripioară. ghiozdan (.hoţul”) este denumit. be%liu. coţcar.pu acăria” este pe rand: academie. gherlă. cantalup.best-seller. science-fiction. curcan. cartaboi. decan.ochi”). bobocel. Ingera%. alonjar. descoperitor. mefienţă. cange (. ale infractorilor. aportor. astupător (. croncan.fustă”). bulversat. dulap. colţan. gagică etc. copcă. carditor. clopot. carete. sunt formate In limba romană sau calchiate (copiate) după modele străine: a antama. daraban. erete. alungători (. Exemple: . jogging.perciune”) etc.poliţistul” este denumit: acolist. bortă. circar.creier”). caraliu. nasol. croitor.limbă”). coroi. cloanţă (. mass-media. colivie. alunecători. piesele de Imbrăcăminte ai Incălţăminte: abajur (. heavy-metal. ata% (. Argourile sunt cel mai bine definite grupuri lingvistice de acest tip ai caracterizează In primul rand mediile interlope. bojogar. hamburger. boacter. aghiotant.chilot”). fermă.stomac”). bord. angrosist. boscar. de strat mai vechi. cocor. a demara. a stopa etc. geanabet. acioală. baterii (. calif.fund”). vechimea In meserie. hrubă. cotlon. binoclu. a se deroba. acvilist. cea prezentată de noi putand fi denumită. diblă. Vocabularul special (sau de grup) este utilizat de grupurile mai mult sau mai puţin ostentativ . bufet. colegiu. hultan. horn (. separate prin .fese”). calfă. hit.ureche”). gonitor. draibăr. ba%că.. agib. fereală. . Inăuntru etc. cu%că. ghi%eu (. cabanos (. gabor. a devoala. boiţar. ied. giurgin. ilegalist etc. diurnist. numai aparent pleonastic. Multe argotisme au intrat In limbajul familiar: baftă. sticlete.picioare”). bul. gulie (. juice.pantalon”). elice (.sani”). din dorinţa de a nu fi Inţeleai de virtualele victime sau de urmăritori (poliţiati).: abţibild. a hali. Alte neologisme. . arcan.pălărie”). burlan (. a (se) confia. cavas.trahee”). curcan. bordei. au adoptat un lexic opac pentru vorbitorul comun. . La fel. anii de puacărie etc. căutători (. baibarac (. dar transparent pentru cei iniţiaţi.gură”). hingher. ketchup.

femeie. oţel. bestial. viţel. gráu. a zice. inel. creier. b) denumesc noţiuni indispensabile vieţii ai activităţii umane: — obiecte ai acţiuni foarte importante: casă. Foarte mulţi din termenii de specialitate sunt cuvinte internaţionale.). floare. cumnat. reprezentativ) — masa (sau restul) vocabularului constituie o clasificare de sinteză a vocabularului limbii române. morcov. a mánca. plop. coco%. Vocabularul de bază (fundamental. a spăla. . apă. reprezentativ) sau fondul principal lexical reprezintă nucleul funcţional stabil al limbii. fier. ureche. — corpul omenesc In părţile lui: cap. frunză. hotărát. — alimente ai băuturi: páine. fiind In majoritate elemente moatenite din latină sau formate In limba română. vrabie. marfă. topor. diriga. picior. fată. lapte. folosite de majoritatea limbilor de cultură. tată. mánă. bránză. fiu. papagal. dinte. bio. a merge. mate) sau Imprumutate din alte medii (pufulete. văr. masă. sfeclă. limbă. — unelte: cle%te. vin. carne. sanie. Vocabularul de bază (fundamental. lanţ. frunte. a face. roată. a apăra. ca urmare a snobismului. lup. Aceste cuvinte răspund unor multiple exigenţe lingvistice ai extralingvistice: a) au un grad ridicat de stabilitate. Jargoanele cuprind elemente neologice de ultimă oră. inimă. ţánţar. băiat. plug. — fiinţe: om. pe%te. nas. măr. coajă. nepot. soţ(ie). dorinţei de detaaare de masa vorbitorilor sau pretinsei superiorităţi intelectuale. unchi. Vocabularul specializat sau profesional (numit ai fond savant) cuprinde cuvintele folosite In diverse limbaje profesionale care alcătuiesc terminologiile de specialitate sau tehnico-atiinţifice. soacră. fereastră. soră. socru. fiică. cáine. supărat. care cuprinde cuvintele cunoscute ai folosite frecvent In cele mai importante situaţii de viaţă de către toţi vorbitorii ai care fac parte din familii lexicale bogate. u %ă. a avea. a clădi. na%pa etc.Elevii au tendinţa de folosire a unor elemente de argou proprii (profu. neadaptate ai nesocializate Incă In cercuri mai largi. nucă. oaie. scară. folosite insistent ai deseori defectuos sau neglijent de unele grupuri. albină. coasă. frate. — familia: mamă. — plante: cire%.

e) sunt In cea mai mare parte polisemantice. ieri. regionalisme. gras. cinstit. nori. lună. vară. limitarea fiind determinată de cerinţa ca acestea să fie apropiate Intre ele. — culori: alb. a sta. a lua. a trece (toate au peste 10 sensuri). ro%u. Polisemia este prima formă de sistematizare semantică. deal. Masa (restul) vocabularului sau vocabularul secundar reprezintă partea cea mai mobilă. an. . soare. pasiv). a fi. din diferite motive. dimineaţă. dulce. punct. slab. vizând conţinutul semantic sau forma unităţilor lexicale. elemente de argou ai jargon). — calităţi ai defecte: bun. Polisemia este sursa ai rezultatul schimbărilor de sens. prost. frumos. fiind. — diviziunea timpului: zi. dar ai cea mai numeroasă a vocabularului. Sunt predispuse la polisemie cuvintele vechi In limbă. neologisme. cald. tánăr. dar ai părţile vocabularului aflate. ogor. urát. timp. termeni profesional-atiinţifici. a purta. familiar. al Imbogăţirii semantice a vocabularului. iarnă. conjuncţii. zăpadă. cuprinzând In primul rând cuvintele de utilizare limitată (arhaisme. pronume. rău. pămánt. c) au numeroase derivate ai compuse. negru. Ea are o diversitate foarte mare. verbe auxiliare) ai numerale până la 10. Unele Insă au acumulat un număr mare de sensuri. din punctul acesta de vedere. lung.— mediul Inconjurător: afară. vánt. cámp. In sensul că evidenţiază distribuirea Intr-un cuvânt (complex sonor) a mai multe sensuri aflate In anumite relaţii. bun. Sistematizarea semantică a vocabularului rezultă din decuparea unităţilor de sens ai din distribuirea lor pe unităţi formale. In zone de uz marginale (lexicul popular. Majoritatea cuvintelor polisemantice au un număr restrâns de sensuri. a bate. noapte. azi. Fenomenul este cunoscut sub numele de pletoră semantică ai caracterizează cuvintele foarte uzuale care denumesc noţiuni centrale In viaţa ai activitatea oamenilor. albastru. — instrumente gramaticale (prepoziţii. trist. a da. galben. cele primare (care au Intotdeauna mai multe sensuri decât derivatele lor) ai cele de uz general. izvor. lumină. lene%. Organizarea internă a vocabularului sau sistematizarea sa are la bază criterii lingvistice. vesel. Exemplu: a avea. a pune. săptămánă. formează locuţiuni ai expresii. de%tept. oră. mánă. d) sunt foarte frecvente In vorbire (au valoare circulatorie mare). a face. verde. cap. lacom. gheaţă.

Descrierea componenţială a omonimelor arată că ele nu prezintă 1 seme substanţiale (importante) comune: a semăna = .temporală”.special pregătit” 2 . când au toate formele identice ei aparţin bineInţeles aceleiaei părţi de 1 2 vorbire (bancă .verb” . seminare.In vederea obţinerii unei viitoare recolte”. Ca ei acesta. . Omonimele pot fi: 1) totale sau propriu-zise.scaun lung” — bancă . de exemplu.de a arunca vorbe.denuu meete acţiunea” .Intre persoane sau obiecte” .acţiunea de a povesti”. cuvinte distincte.neliu mitată”. . pieptul dealului. Principala deosebire constă In aceea că omonimele nu au trăsături semantice (seme) comune.de a arunca sămânţa” . apropouri” . dar se scriu diferit: Intruna ei Intr-una) ei omografele (cuvintele care se scriu la fel. diferenu ţiinduuse prin altele (corn/corni — corn/coarne — corn/cornuri). fiind considerate. Omonimele au ei etimoane diferite: primul provine din lat.denumeete acţiunea” .rezulu tatul descrierii”. aceasta din urmă vizând sensuri care au seme substanţiale (importante) comune ei acelaei etimon (un exemplu de sens cuprins In 1 a semăna este .pentru a obţine dezbinarea”). care denumesc atât procesul. de asemenea. dar cu Inţeles identic sau foarte asemănător. cercetare. In această categorie intră. descriere = .Intruun mediu suspicios” .instituţie bancară”).de asemănare” . alte varietăţi ale omonimelor parţiale.acţiunea de a descrie” ei . respectiv substantivele postverbale. . omofonele (cuvintele care se pronunţă identic. a semăna = . Inţelesul identic Inseamnă aceeaşi formulă semică: termenii etern ei ve%nic pot fi descriei ca .adjectiv”.pe baza unor anumite trăsături”. cât ei rezultatul acţiunii: povestire = . cotul ráului. dar se pronunţă diferit: copii — copIi).In solul” . de aceea. la fel: máncare. seria termenilor somatici.denuu meete starea” . care dezu voltă mutaţii semantice identice: piciorul muntelui. sugestii. Inţelesul foarte asemănător presupune existenţa In formula semică a celor două cuvinte a unor seme diferenţiatoare . similare.rezultatul povestirii”.verb” . nu sensuri ale aceluiaei cuvânt. . .verb” . plimbare). are caracter regulat ei iterativ (a se vedea.referitor la”.extensiune”. Omonimia este o formă de structurare semantică asemănătoare cu polisemia prin faptul că priveete exprimarea unor sensuri complet diferite prin forme identice. Cele două caracteristici menţionate deosebesc omonimia de polisemie. 2) parţiale sau pseudoomonime când au numai anumite forme identice. al doilea din lat.omologul derivării morfematice. Sinonimia este relaţia care se stabileete Intre cuvinte cu forme diferite.

minore (care .

.inteligenţă” . a petrece etc. animare-animaţie.motivat”. asentiment. conformitate. evident. original-originar. tasa-taza. pe când cel de-al doilea conţine semul . combinaţie. aviz. consimţămánt. Impăciuire. la mai multe serii sinonimice. Exemple: agresiv ei bătăios au semele importante comune (. a excita-a incita. Grupul de cuvinte care pot contracta relaţii sinonimice cu acelaei termen constituie câmpul de expansiune sinonimică al termenului respectiv. %ustă etc. tárg. voie etc. pe baza căreia de fapt se face raportarea celor doi referenţi. vorbă etc.. a (se) dispune.grad nedeterminat”. Exemple: adagio-adagiu. a apropia. permisiune. Invederat-inveterat.apreciere In plus”). respectiv . concordie etc. conjunctură-conjectură. duză-doză. concert. legămánt. 2) Inţelegere. emigrant-imigrant.nemotivat”.atragerea” ei Inlocuirea In comunicarea verbală a termenului mai puţin cunoscut de către termenul mai cunoscut din perechea paronimică. .referitor la” . Astfel a (se) veseli are ca sinonime seria: a (se) amuza. comunicare-comunicaţie. corespondenţă. ei un sem incompatibil contrar. De exemplu. a ráde. fortuit-forţat. a investi. Paronimia este relaţia dintre cuvintele insuficient diferenţiate din punct de vedere formal. absorbantadsorbant. inteligent ei ager au. contract. difident-divident.adjectiv” . Limita poate fi un sunet pentru cuvintele scurte ei de 2-3 sunete pentru cuvintele lungi ei cu sensuri foarte apropiate: fisă-fi%ă. tranzacţie.a apropria. Ea poate forma ei serii sinonimice.reactivitate psihică” . 4) armonie. speţe-speze. pact. familial-familiar. Invoială. Aceasta se produce Indeosebi când cei doi termeni paronimi sunt cunoscuţi de vorbitori In grade foarte diferite ei constă In . Antonimia este relaţia dintre cuvinte cu sens contrar. consonanţă etc. pace. s-a stabilit că termenii antonimi au In mod obligatoriu o dimensiune semantică comună. a (se) desfăta. potrivire. pe lângă semele comune (.grad mic”. petrolifer-petrolier.. Prin analiza componenţială.. Incuviinţare. minerminier. 5) aprobare. De exemplu. din care cităm: 1) aranjament. a (se) distra. cuvântul acord are nu mai puţin de opt serii sinonimice. 3) concordanţă. tocmeală. Cuvintele polisemantice se raportează. a (se) Inveseli. potriveală. Efectul cel mai important al paronimiei In vorbire Il reprezintă atracţia paronimică. dar primul are semul substanţial . care relevă incompatibilitatea logică a celor doi referenţi.apreciere In plus”). ei seme graduale diferenţiatoare: . convenţie.a Investi.pot fi substanţiale sau graduale). a enerva-a inerva. Ingăduinţă.adjectiv” .

de la acelaei cuvânt de bază. Ambele ierarhii au la bază structura morfematică a cuvântului. moral-imoral.a dezlega. Cuvintele primare sunt cuvintele care nu pot fi descompuse In componente lexicale In limba română. care nu pot fi analizate In unităţi lexicale mai mici. In sensul aportului semantic al afixului. In. a confirma-a infirma. iar pe de altă parte pe linia procedeului formal (derivare. cánt. antonimele pot fi: a) cu radicali diferiţi (heterolexe) (iarna-vara. vocabularul limbii române poate fi Impărţit In cuvinte primare. Majoritatea unităţilor lexicale ale limbii române se află Intr-o ierarhie morfematică. al doilea sufix). pe de o parte pe linia cuvântului-bază (In aea-numita familie lexicală).apreciere In minus”. proliberal-antiliberal. prefaţă-postfaţă. b) cu acelaşi radical (homolexe). ei cuvinte formate de la acestea prin diverse mijloace constitutive.adjectiv” .(provenită prin alternanţă din cuvântul tare) este rădăcină. tipicatipic.grad nedeterminat”. Intuneric-lumină. care este ei purtătorul principal al conţinutului său semantic). In funcţie de structura lor morfologică. descántare. conversiune). afixe (particule adăugate la Inceputul sau la sfâreitul rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou. fiind deci neanalizabile lexical. Sistematizarea formativă (etimologică) se referă la organizarea internă a vocabularului pe latura formei (expresiei) cuvintelor.ei -itură sunt afixe (primul prefix. cántăreţ. respectiv . compunere. compunere. a include-a exclude. formată din rădăcină sau radical (elementul autonom. corosiv-anticorosiv. De exemplu. existente la unul din termenii cuplului (cinstit-necinstit. Din această perspectivă. descánta. a lega. Incánta. iar ca sem incompatibil contrar . familia lexicală a cuvântului (a) cánta cuprinde unităţile cántare. ofensivă-contraofensivă) sau la ambii termeni (antebelic-postbelic. supra.apreciere In plus”. faţă de cuvântul-bază) ei componentele gramaticale (sufixe gramaticale ei desinenţe). mare-mic).structură-infrastructură). secvenţa -tăr. Exemplu: In cuvântul Intăritură. schimbarea valorii gramaticale). subestima-supraestima. egal-inegal. Familiile lexicale sunt grupuri de cuvinte formate prin diverse procedee formative (derivare. Incántat. al cuvântului.cald ei rece au In comun dimensiunea formată din semele . a importa-a exporta. Acestea din urmă marchează opoziţia prin prefixe antonimice sau privative. a Infiinţa-a desfiinţa.privitor la temperatură” . . cu un conţinut modificat. stabil. concordanţă-discordanţă.

Ele sunt grupate In: elemente moetenite din latină ei elemente autohtone (sau de substrat). a vorbi. a merge. In două mari categorii: elemente moştenite ei elemente Imprumutate. psalm. veveriţă). apă. soră. strajă. a bea. zapis. măgură. 0 altă categorie de elemente slave a intrat mai târziu In limba română (după secolul al X-lea). om. aspru). agricultură (cámp. trámbiţă) etc. a vedea. tabără. grajd. ţap. dárz. negru. a scrie. imprumuturile slave vechi se regăsesc mai ales In următoarele câmpuri lexicale: agricultură (plug. familie (tată. văr). ogor. nătáng. dihor. urdă). bou. a fi. orz). iapă. vin). mitropolit. apărare). gras. pu %că. relaţii de familie (copil. varză. vacă. oaie. carne. a se spăla. a muri). cártiţă. páráu). a veni. luptă. zăvor). miel. sădi. citi. brad. mo%). a ara. din punctul de vedere al provenienţei. Se mai numesc elemente slavone: apostol. pe cale cultă. forme de relief (ciucă. locuinţa ei aşe. gorun). fiu. a semăna. candelă. a culege. murg. rău. frate. păstor. mánz. păstoritul (baci. mal. voievod. spic. pupăză. calităţi şi defecte (blajin. amenajări ei instrumente casnice (daltă.Ele se Impart. mire. animale ei plante sălbatice (cioară. hram. frumos. dámb. nepot. destoinic. ţeavă. acţiuni cotidiene (a mánca. letopiseţ. snop). In urma contactului lingvistic direct dintre populaţia românească ei populaţiile vorbitoare ale limbilor respective sau prin influenţa culturală. Ele denumesc aspectele de bază din domeniile esenţiale ale vieţii: corp omenesc (ochi. Cuvintele moştenite din latină reprezintă esenţa vocabularului românesc. sare. sabie. viezure. fluier. gard). blánd. prin intermediul administraţiei ei al bisericii (In care slava era limba oficială). Cuvintele Imprumutate sunt cuvintele preluate de română din alte limbi. făină. creşterea vitelor (cal. pomelnic. brazdă. a auzi. steag. lung. ceapă.zarea (argea. grumaz). Cuvintele moştenite din limba dacă (autohtone. a avea. culori (alb. armată (război. brusture. zimbru. . icoană. bránză. alimente (páine. stareţ. nume de animale domestice şi sălbatice (bivol. duhovnic. mánă. lapte. vită. Inalt. Cuvintele moştenite sunt prezente In limba română Incă de la originile acesteia. pivniţă. cazanie. de substrat) (Intre 70 ei 200) denumesc aspecte privind: corpul uman (buză. lánă). cap. verde). călugăr. a face. ceafă. gárbov. nicovală. fiică. bătaie. gură). colibă. mamă. moetenite din limba dacă. Insuşiri fizice ei morale (bun. smead). rás. terminologie militară (armă. gráu. ro%u. berbec.

substantive abstracte (berechet. tertip). hotar. vamă. locui. iaurt. flegmă. ghiveci. cele mai importante. faună ei floră (calcan. interjecţii (bre!. dulgher. arbagic. a cheltui. dovleac. molipsitor. protipendadă. egumen. atât prin contactul direct. dascăl. active In secolele al XVII-lea ei al XVIII-lea ei prima parte a secolului al XIX-lea. pingea. tifos). mutră. imprumuturile neologice sunt cuvintele intrate In limba română din diverse limbi după primele decenii ale secolului al XIX-lea. naz. meserii (calapod. haide!. ima%. mezel. catagrafie. geaba). pătrunderea lor In limba română a modernizat lexicul. halal!). unelte ei meserii (bidinea. Exemple: arhiereu. agramat. ciorbă. bizantină (aparţinând secolelor XII-XV). dijmă. fedele%). nostim. evanghelie. adverbe (barem. cătană. amvon. cât ei pe filieră culturală. anapoda. ipocrizie. zambilă). pe calea comerţului ei a organizării administrative. telemea). ca%acaval. geamgiu). partidă. simandicos). costisitor. ipsos. mănăstire. tagmă. maghiară. culturală (anarhie. Acestea se referă mai ales la: viaţa socială şi individuală (agale.rindea”). ctitor. teatru). dar unele au devenit populare (deci răspândite In Intreg teritoriul românesc: alean. imprumuturile greceşti au ei o generaţie foarte veche. religioasă. catár.necaz”. cazma. pilaf. din comerţ ei industrie (ban. a Imprumuturilor din neogreacă. plic. au reueit să pătrundă In limba literară (prin osmoza elementelor dialectale ardeleneeti In fondul lexical unitar românesc). greu de disociat de unele dintre Impru. saltea. cu atât mai mult cu cât ele au luat locul unor Imprumuturi mai vechi de origine slavă. paraclis.muturile slave vechi. sarma.nebun”. dud. ora%). bolund . mistrie. gealău . catapeteasmă. când Incepe perioada modernă a culturii române. . me%ter). prosop. ananghie. medicină (cangrenă. imprumuturile turceşti au pătruns In limba română In perioada veche (Incepând cu secolul al XVI-lea ei continuând In secolul al XVIII-lea). iar altele.imprumuturile maghiare au mai ales caracter regional (bai . aghiazmă. arhimandrit. portocală. viaţa politică. molimă. uric. rahat. comerţ (agonisi. politicos. parastas. doldora. patriarh. tabiet. orfan.cârciumă”. misit. sculă). mamo %. lalea. fidea. musaca. scrumbie). lăuză. ba%ca. hal. Acestea denumesc: aspecte de organizare administrativă (aprod. făgădău . chiftea. burghiu. halva. Se Intâlnesc Indeosebi In domeniile: alimentaţiei (cafea. igrasie. Mai bine reprezentată este generaţia mai nouă. imprumuturile latino-romanice domină câmpul influenţelor lexicale externe ale limbii române din ultimele două secole.

doclad-raport. basorelief. teracotă. dormitor. debut. glaspapir. imprumuturile englezeşti sunt mai noi. funcţionează alături de sinonime moetenite sau Imprumutate (eventual create) anterior. italiana (adagio. Acestea sunt deci cuvintele formate pe terenul limbii române. gol. operă. hobby. disc-]okey). presing. dar destul de numeroase ei active. fini%. mercerie. constituţie. adjectivale (adánc-profund. Imprumuturile latino-romanice pot fi distribuite In mare parte după limba de provenienţă: latina savantă (ambigen. show. bowling. verbale (bănui-suspecta. bancă. contabil. fular. al cărui obiect Il reprezintă studierea mecanismului prin care limba română creează. rolă. dovadăargument. %ină. colocviu. %aibă. handicap. agenţie. henţ. persoană. glasvand. diată-testament). certificat. Procedeele de formare Inscrise acestui mecanism sunt: derivarea. arta ei tehnica (blugi. pornind de la cuvintele primare de care dispune ei folosind diverse procedee ei formanţi. căi-regreta. cuvinte noi. borma %ină. ring. coafor. bel%ugabundenţă. antet. chitară. influenţă. ca un mijloc mixt . cinema. prin mijloace interne de Imbogăţire a vocabularului. conversiunea. pictor. franceza (aba]ur. biruinţă-victorie. Formarea cuvintelor In limba romană s-a constituit ca un domeniu lexical de sine stătător. gater.turcească. Foarte multe din germanismele prezente In limba română sunt cuvinte compuse: abţibild. In ei mai multe cazuri Insă. faleză. capodoperă. bec. tezaur). parfum. convoi. set. inventar. Domeniile preferate sunt sportul (baschet. cinste-onestitate. cinstitonest. ceas-oră. grecească (vezi cinovnic-funcţionar. abdica. rege. allegro. meci. display. calcio-vecchio. valută). dribling. insulă. Incepe-debuta). %alter. efect. scadenţă. cultura. dancing. glas-voce). acont. spicher. compunerea. mass-media. ventil. motel. lizieră. totalitarism. sergent. Se adaugă. arpegiu. fasung. bariton. xenofobie). bilanţ. imprumuturile germanice sunt Intâlnite Indeosebi In dialectele din Ardeal. ceresc-celest. capelmaistru. matriţă. partitură. formând dublete sinonimice: substantivale (amănunt-detaliu. valţ. Unele au putut intra prin filieră franceză: biftec. pension. ]azz. automobil. duză. fisc. bacalaureat. start). smoching. abandona. credincios-fidel). balet. referat. rosbif. decret. electrobuz. iar In limba literară cunosc o concentrare mai mare In terminologia tehnico-etiinţifică: bliţ. corner. Cele mai multe sunt Insă preluate din lexicul internaţional. radar. boiler. aproba. fotbal. dărámademola.

ei extern. prin modelul structural).(intern. prin o parte sau prin toţi componenţii. . calcul lingvistic.

deosebind acadar acest termen de rădăcină). .uc: ineluc. iar cele puse după rădăcină se numesc sufixe.uc(ă): năsuc. copilac. lăpticel. sforicică. . Derivarea cu sufixe are un câmp de acţiune foarte larg In limba română. bucăţică. nepoţel. lucrare. sunt: substantivale (copilandru). care a folosit de-a lungul evoluţiei sale circa 600 de sufixe. . broscuţă. In funcţie de formanţii folosiţi. din cuvântul lucru se extrage rădăcina lucr-. nelucrat. rămăciţă. Sufixele sunt. ne-). -(ă)tură (prelucra. Clasificarea cea mai importantă este cea semantică. De exemplu. de la care pot fi derivate alte cuvinte prin adăugarea afixelor pre-. golănac. lucrat. -a. ne-. pronominale (mătăluţă). miccorare”: . lucrătură. prelucrat. .uţ(ă): bănuţ. pătuţ. regresivă. determină constituirea unor unităţi lexicale diferite de bază. schimbând sensul cuvântului-bază. grăsuc.(ea se regăsecte In toate formele flexionare: prelucrezi.iţă: aluniţă. cu prefixe ci parasintetică. binicor.Derivarea constă In adăugarea la rădăcină a unor particule neautonome. Baza termenului prelucrare este un derivat.ice (pădurice). . Sufixele diminutivale au ca aport semantic nuanţa de . tema cuvântului prelucra este prelucr. simple (când nu se combină cu altele: băieţel) ci compuse (când sunt alcătuite din mai multe sufixe simple: păt-uc-el). adjectivale (locuibil). prelucránd etc. . -(a)re. picioruc. glăscior. prelucra. . golac. -(a)t. mămucă.ic (ă): tătic. prelucrăm. albuc.ior: călcáior. Cuvântul-bază nu coincide Intotdeauna cu cuvântul primar. Particulele puse Inaintea rădăcinii se numesc prefixe (In cazul de faţă pre-.). adverbiale (studenţecte). care. Partea fixă din formele flexionare ale unui cuvânt (deci rădăcina Impreună cu afixele sale) constituie tema cuvântului respectiv (unii specialicti o numesc radical. De exemplu. pră]iturică. locucor. . nevestică.el (-icel): borcănel.ac: ciobănac. cutărică. . butoiac. după formă. ţărăncuţă. numerale (doime). măricor. . numite afixe. degeţel.mi c”. verbale (a pietrui). neprelucrat). interjecţionale (aolică!). După categoria lexicogramaticală a cuvântului rezultat In urma derivării. derivarea este: cu sufixe.

oi (-oaie. tocător. plumburiu.tor: Incălţător. negricios.esc: armenesc. pisoi. inelar.uc: astupuc . gránar. . podar. Sufixele pentru denumirea instrumentelor: . uluitor. băiec.ar: brăudar.dop”. bucuros.eţ: glumeţ. brumăriu. lenjereasă. atacabil. .ar: fugar. . chinuitor. pistruiat. cojocar. bărbătesc. pădurar. săptămánal. . orăceancă. . -oaică): băieţoi.an: gáscan. bulgăroaică. Sufixele moţionale iormează substantive. dator. .ier: bufetier. .bil: apărabil.al: mormántal. .tor: apărător.ău: lingău. moţat. ceferist.cel care Indeplinecte o anumită acţiune. călucar. mătăsos. piumac. cusurgiu. . vamal. . scriitor.giu: camionagiu. mireasă. Sufixele pentru determinarea Insuşirii: . măturoi. toptangiu. . . stelist. plucat. .iu: arămiu. . . flăcăiandru/flăcăuandru. cercetător. . demascabil. călugăriţă.instrument cu care se răzuiecte ceva”. călărac. máncău. . unionist. mătăsar.că: italiancă. vorbăreţ.ampliiicare”): .Sufixele augmentative sunt contrare semantic celor diminutive (aportul lor semantic este nuanţa de .ar: blănar. angrosist.oi: răţoi. scandalagiu. . lungan.ist: căminist.os: bănos. piperniţă. restanţier. .at: gucat. . trufac. luptător.mare”. ostac. triumfător. . uaharniţă. . cerboaică.ac: mărginac. . uăcac. are o preocupare sau un interes. este legat constant de obiectul sau acţiunea exprimată de bază”: . tunar. cimpoiec. ingineresc. chiriac. cireciu. arătos.an. scutier.easă: cenucăreasă. găinăreasă. . porumbiţă. . ctergător. căpităneasă. . căsoaie. curcan. -ancă: băietan.easă: bucătăreasă. lătrău. puctancă. cenucar. păgubac. Sufixele pentru denumirea agentului au ca nuanţă semantică . răuuc .andru: copilandru.iţă: păstoriţă.oaie (-oaică): doftoroaie. găudoaie. mărgelat. arătând sexul opus exprimat prin radical: . . pacoptist.ac (-ec): căruţac.niţă: botniţă. plăiec. .tor: ascultător.

dar care se deosebesc de acestea prin sensul deno-tativ. bavarez. Sufixe care indică provenienţa (locală): .pline” (substantive. suferinţă”: nevralgie.conducere. cărăucie. . . . clădire.ac: liniac. canadian.ime: adáncime. francez. Intorsură. ungurac. . cuvántare.ere: abatere. . croială.ean (-an): craiovean. rufărie. . cerere.icte: arinicte. Sufixele colective: . culegere. cotitură. . greutate.) . tismănar.ac: austriac.ătate: bunătate. cruzime.ură (-tură): arsură. mangaliot.) . . cumetrie.ărie: bostănărie. . cuconet.agogie (gr. adenalgie (aden . Falsele sufixe (sufixoidele) sunt formanţi care au In comun cu sufixele poziţia enclitică ci lipsa de autonomie funcţională (nu pot apărea autonom In enunţ).et: brădet.eală: amorţeală. aca cum se mai spune. sofiot. . . grececte. noutate. Sufixe pentru indicarea modalităţii: -ecte: bărbătecte. pacoptism. . verbe etc.ian: georgian. . singularmente. . . funcţionărime.mente: actualmente. orientare. prusac. faptul se datorecte provenienţei lor din cuvinte . haţegan. colbăraie. .ism: muntenism. educare”: pedagogie. făgăduială. -inţă): cutezanţă. . grosime. .anţă (-enţă. corigenţă. . . brazilian. Indrumare. speranţă. adjective.algie (gr.ic: alunic. .ie: boierie. făget. băcăuan.it: moscovit.ăraie: apăraie. tárác.Sufixele pentru denumiri abstracte: .ire: amăgire. dăscălime.glandă”). oltean.ime: boierime. gándirism.are: adunare. . . păltinic. referenţial (sunt. . entităţi autosemantice).iot: cipriot. făgărăcean. . nebunecte. mărăcinic. grăpic. tirolez.ar: morenar. mărginac. .durere. fumăraie. cánepicte.) grececti (ci mai rar latinecti): . viespărie. jucărie.ărie: copilărie. acezare.ez: albanez. meschinărie.ic (-ác): crucic. porumbicte. gándire.

pentatlon.putere. care consumă”: antropofag.) . om”: mizantrop.dox (gr.) .cefal (gr.) .culoare.cid (gr.fob (gr.) . . care distruge. acrocentric. policromie.care mănâncă. . . diacronie. calorifer. care conţine. care se Indepărteană”: ignifug. .) . .cenoză (gr. birocraţie..) . macrocefal.antrop (gr.conducător.centric (gr.. temporalitate.) . microfon. care se ferecte de. care conduce. paricid. opinie”: ortodox. cef.care omoară.) .) .fil (-filă) (gr. sensibilitate. pitecantrop.) . hidrofob.fag (gr.estezie (gr. románofil. genocid.sennaţie. astrodrom. biocenoză.timp.) . comunitate. suport de bană”: hidrofor. convieţuire”: zoocenoză. somnifer. calofil. protocronie.arh (gr. cartofor. vermifug.) . uniform. .form (lat. petrolifer. . cronofag. care nu poate suferi.fon (gr. incineraţie”: holocaust.asociaţie. fotofob. francofon. antropofil. Infăţicare”: multiform.) .ardere.greutate.) .fug (lat.) .bar (gr. agorafob. sens. sincronie. concentric.craţie (gr. . conducere”: autocraţie.fer (lat.care respinge. claustrofob.arhie (gr. velodrom. plutarhie. .care poartă.fiinţă umană. care conţine.”: anglofob. .care poartă. autocefal.) .) . care prenintă afinitate pentru.for (gr. .cromie (gr. pigmentaţie”: monocromie.situat In centru.probă finică.) .aspect.idee. decatlon. excentric. diform. care fuge. . insecticid. Indrumător”: ierarh. megafon. vorbitor”: afon. craniu”: bicefal. părere..) .voce. monarh. direcţie”: aerodrom. radioestezie. autodrom. .atlon (gr. casă.cronie (gr. glas. exerciţiu”: biatlon. semafor. l . . care preferă.care urăcte. . care susţine.) .) . ..) . căpetenie. democraţie.frunnă. 2 .drom (gr. fonic.caust (gr. perceptibilitate”: anestezie.) . . purtător. presiune”: isobar. foaie”: clorofilă. energofag. casetofon. sunet.fil (gr. . paradox.iubitor de. .) .”: francofil. telefon. bibliofil. central”: egocentric. evoluţie”: anacronie. . care oprecte”: bactericid. care produce”: aurifer.) . filantrop. conducere”: monarhie. formă. durată. sinestezie. .. stăpânire.cutie craniană.drum. coloraţie. . . care alungă. hipodrom.putere.

lexicolog.oramă (gr. privelicte”: dioramă.gon (gr. astronometrie.unghi. miriapod. calapod.iatrie (gr.) .mnezie (gr.gramă (gr.onim (gr.obsesie patologică”: piromanie. aritmomanie. suferind”: cardiopat. .pter (gr. nume. inscripţie. teolog.) .spectacol.) . pseudonim. . antropoid.aripă. arheologie.grafie (gr. specialist”: biolog.memorie.gen (gr. denumire”: antroponim.) . dipsomanie. amfigen.termen. agronom.pat (gr. . antonim. .id (gr.manie (gr. astronom.) . medicaţie”: pediatrie. cablogramă.) .nomie (gr. acidogen. .) . cercetare”: mineralogie.scriere.logie (gr.. care produce”: ovipar. paronim. geometrie. caligrafie.nom (gr. alomorf.ctiinţă. monografie.pod (gr.dinţi. studiu. 2 . cu aspect de”: paraboloid.morf (gr.) . . . polisemie. trigonometrie.cu aspect de. . principiu. entomolog. aripioară”: coleopter.manţie (gr.) .regulă.) . acronim. fonolog. alogen. care agreează”: oxigen.) .savant. urologie.) . Inregistrare. . colţ. care administrează”: autonom. ortosemie.) . biografie. . nevropat. sinonim.) . . amfimorf. hidrogen. cardiologie.care produce. schemă”: ortogramă. distribuţie”: agronomie.In formă de.) . picior. hexagon. . psihopat. pentagon. polimorf. care nacte. amintire”: amnezie. evaluare”: goniometrie.semie (gr.tratament. pseudopod. . . antropolog. lat.) . Inregistrare.suport.) . .) .parte. panoramă. . l .. vivipar. anomie. care dirijează.care suferă. aerogramă. astronomie.nom (gr. cardiogramă. diviziune.) . muchie”: poligon. elicopter. toponim. autonomie. semnificaţie”: monosemie. termen”: polinom.) .par (lat. android. conducere. fotogramă. . dantură”: ortodonţie. care generează. astrolog.) .log (gr. epistemologie.) . humanoid. diagramă”: ortografie. . geriatrie.care nacte. eugen(ie).) .scriere. . pedodonţie.prezicere. . peduncul”: gasteropod. autogen. . biogen. sociometrie.metrie (gr.) . heptagon.măsurare. . divinitate”: chiromanţie.care conduce. In formă de”: amorf. geografie. grafie. omonim.odonţie (gr.sens.

ortoped<ortopedie. cuget<a cugeta.. dejun< a dejuna. Invăţ<a Invăţa.tip (gr.) . aniversa<aniversare. trai<a trăi. medicaţie. . antropozofie. joacă<a juca.valent (lat. explorare. agrotip. arhetip. . speculă<a specula. a candida<candidat.) .scopie (gr. investigare. a desăvrrci< desăvrrcit. Derivarea postverbală: auz<auzi. .) . fenotip. . pictură. fizioterapie. fală<făli. care roade.) . psihoterapie. a nemulţumi< nemulţumit. veghe<a veghea.tăiere. vizual”: microscop. a picta<pictor. crnt<a crnta. aerostat. cunoactere”: filozofie. polivalent.care valorează.scop (gr.) . pneumoscopie.care Inghite.indicator.terapie (gr.stat (gr. pagubă<păgubi.) .) . . Brrnduc<Brrnducă. exemplar”: linotip.model. Derivarea postsubstantivală: pisic<pisică. rugă<a (se) ruga. Derivarea postadjectivală: a bruma<brumat<brumă. antropotehnie. demiurg. valenţă”: monovalent.tratament. . bivalent. chimioterapie. omnivor. pleurotomie. autoterapie. . Derivarea regresivă (sau inversă) constă In formarea de cuvinte noi prin Indepărtarea din cuvântul de bază a afixelor.vor (lat.tomie (gr. care mănâncă”: carnivor. ură<a urI. reostat. . vindecare”: hidroterapie. Derivarea regresivă este clasificată In funcţie de baza de pornire.zofie (-sofie) (gr.ctiinţă. măslin<măslină. . apendicotomie. accept <a accepta. ceartă<a certa.urg (gr.) . teozofie.tehnică. prototip. diascop. stabil. denunţ<a denunţa. . imagine”: radioscopie.examinare. zootehnie. stabilizator”: termostat. sărut<a săruta. avort<a avorta.care stă. procedeu tehnic”: agrotehnie. observator. secţionare. a vărga<vărgat<vargă. . alun<alună. ambivalent. portocal<portocală.tehnie (gr. care poate fi substantiv. fitotehnie.) . ramburs< a rambursa. adjectiv sau verb. care menţine. radiofica<radioficare. incizie”: dihotomie. horoscop. lucrător”: chirurg. anemostat.) . artroscopie. candidatură.) .creator. nedumeri<nedumerit. dovadă<a dovedi.

alomorf. impropriu.) . neasemuit.(gr.(dez-. superproducţie.(gr.altul. adeno.ogor. In cuvinte formate In românecte: acva. albinărit”: apicultură. aerosol. desfrunzi.) . in-/im-: indiscutabil. Falsele prefixe (prefixoidele) Sunt Intâlnite cel mai adesea. alocronic. acvastat.culaţie internaţională ci. câmpie. de-): descătuca. decuruba.apă. hipersensibil. aerodinamic. adenopatie. diferit. răscumpăra. aerogramă. deosebit. agrar.) . răsfrange. alofazie. supratonaj. antroposferă. alternare”: alocromatic. alogen. agropedologie. gaz”: aerobiotic. om. ultraprogresist. supra-: supraprofit. de albină. anistoric. prepoziţie. dezamăgi. agro.lipsit de”. Prefixele delocutive — formează cuvinte noi pornind de la baze lexicale componente ale unor locuţiuni. hiper-: hipersecreţie. In termeni cu cir. uman.) . antropo. agrozootehnie. arhipăstor.albină. aerofagie. răzgandi.(gr. aerodrom. atmosferă. la nivelul bazei. . Prefixele negative: ne-: necredincios. ca ci sufixoidele. antropozofie.(lat. super-: superputere. acvatic”: acvacultură. alofon. alo. agricol”: agrometeorologie. adenogramă. re-: realege. api. . aerofobie. răzleţi. aerogară. aloterm. semantic: prefixele care marchează intensitatea maximă: arhi-: arhidiacon. dejuga. ganglion”: adenografie. repus. ci ele. a-/an-: apoetic. apifug. antropofob. a Infăptui provine din locuţiunea a pune In fapt. prefixul fiind. răscoace. omenesc”: antropocentric. mult mai rar.a lipsi de”: des. acvanaut. apiterapie. agronom.) .aer. reInfiinţat. Prefixele privative au sensul . recăsători. extra-: extrafin. nedescoperit.fiinţă umană. desăra. reIncepe. a indispune.fără”. agronomie. deznoda.(gr.Derivarea cu prefixe are o amploare mai mică decât cea cu sufixe.) . . adenomegalie. De exemplu. adenotomie. nemuritor. antropofil. ultra-: ultrademagog. oxigen. Prefixele sunt clasificate. aero.(lat. nedesfăcut. antropofag.(gr. asexuat.glandă. extraplat.) . Prefixele iterative — folosite pentru exprimarea ideii de repetare: răs-/răz-: răsfira.

calo. kinetoterapie. hidro.(gr.) . cosmo. monoftong. micro. demografie.(lat. univers”: cosmodrom. foto. acvatic”: hidrodinamic. cronometrie. demo. ecologie. bibliografie. omonim. monoton. de cărţi”: bibliofil. cronoscop.auto . izotermă. geologie..) . helioscop.) . hipologie.apă.(gr. floră”: fitocenoză. autogară. demoscopie. izoglosă. autoconservare. hidrotehnică. ecografie.) . biopsie.nconjurător. omogen. colectivitate”: democraţie.) . bioterapie. hemo. mediul . omolog. kineto. hidronim. biblio. fotogramă. izomorf.) .(gr. spontan. 2 auto . autonomie.plantă.(gr. cronologie. solar”: heliocentric. hipometrie. hemoragie.) .egal. bibliologie. biologie.(gr. autoadministra. fotogen. heliograf.) . autostradă. geosferă.) .) .(gr. crono. microclimă. hidrosferă.(gr. fito. omofon. enorm”: macrocefal. hemoptizie.) .(gr.cal. calofonie. monovalent. acelaui”: homocromie. cosmografie. hidrofobie.sânge”: hemocultură. fiinţă fie”: biocenoză. populaţie. biociclu. proprietate”: ecogeneză.) .) . omoterm. lichid.) .timp. simetric”: calofilie.(gr.(gr. microcefal. fitofag. fotofobie. microscop. bioplasmă. balneo.frumos.) .) .(gr. hidrofug.(gr. balneoterapie. teluric”: geografie. cabaline”: hipodrom. autocar. fitonomie. cosmogonie. biografie.unic.casă. de la sine. balnear”: balneologie. izomer. hemostatic.lumină”: fotofil.(gr. mobilitate”: kinetoscop. omograf. biosferă.mic”: microbiologie. homomorf. helio. locuinţă. ecotip. hipo. izometrie.asemănător. mono. lumină.care se referă la automobil”: autobuz.) . macrobiotică.(gr. biogramă. autocefal.carte. hipotracţiune. singur.) .popor. geometrie. monogam. macrocosmos. bio. geo. autocamion.(romanic) . biblioteconomie. echivalent”: izobar.(gr. 1 . singur.nsuui. vegetaţie. monolit.(gr.) . fotografie. bibliotecă. izo. o dată”: monocrom. homo-/omo.băi. monosemantic. caligrafie.) . economie. temporalitate”: cronografie. monocultură. identic. biometrie.soare.lume. durată. microcosm. automat”: autobiografie. ecosferă. geodezie.viaţă.(gr. de acelaui fel.mare.(gr. macroscop. hemogramă.(gr.(gr.(gr. hidroliză. autocraţie.pământ. macro.) .) .mi ucare. geospeologie. sol. microfite. ecotop. eco. autodrom. hemofilie.

la distanţă”: teledinamie.animal. parazit”: xenobioză.) . teledetecţie. xeno.) . In aceeaui situaţie se află -ul.) (izolat din televiziune): telejurnal. -ar-/-ăr. articole etc. frunzuliţă. Interfixele sunt particule situate Intre temă ui sufix.) . multiform. orto. psihologie. aparent”: pseudocefal.(gr. nici sufixului. Derivarea parasintetică Inseamnă constituirea de cuvinte noi prin adăugarea la cuvântul-bază a unui sufix ui a unui prefix: Imbărbăta. animalier”: zoochimie. telecinema.(gr.(gr. telegraf.) .reziduuri” ale unor alte categorii (desinenţe. termo. In relief. zootehnie. teletext. xenomanie. termofite.(gr. multilateral. psihochirurgie. stereofonie. tautologie. iubăreţ. bunăvoinţă. zoologie.(gr. .din cerculeţ. tauto. zoofag. xenofil. l tele . multiflor. ortoped.fals. adevărat”: ortodox. geruleţ. carpe-cu-clopoţei). multe”: multicelular. b) sudura completă sau aglutinarea (vinars. Ele sunt. telepatie.drept.mulţi. aflat Intre tema colţ. locotenent).) . Compunerea este procedeul de formare a unui cuvânt prin combinarea a două sau mai multe cuvinte existente In limbă.) .(gr. pseudonim. policrom.la fel. zambăreţ. poli. dar care nu pot fi considerate nici una. zooterapie.mult.(gr. termogramă. stereo.căldură. tridimensional”: stereocite.ui sufixul -os. certăreţ.) . -urdin colţuros. identic”: tautofonie. argint-viu. 2 tele . pseudoctiinţă. pseudo.) . telespectator. zoo.) . realizată prin juxtapunere (iarbă-mare. psihiatrie.multi. stereoscop. zoocultură. stereografie. psihogen. termometru. De exemplu. telespectacol. termoreglare. psihopatie. Gradul de contopire a elementelor componente poate fi diferit: a) compunerea aparentă.. telecomandă. nu aparţine nici temei.departe. . ortoepie.străin. psihogramă. xenofob. polisemantic. telerama.solid. Incheia. niciodată. drum-de-fier. psiho. polisportiv.(gr. de fapt. Invecmanta. polimorf. ortografie. politehnic. psihometrie.suflet”: psihochinezie.). stereognozie. temperatură”: termodinamic.) . tautogramă.(gr. nici alta. corect. polifonic. televizor.(gr. zoofite. grăsuliu etc.(gr. cerul-gurii. termogeneză.(gr. psihomotor. telescop. stereofil. stereogramă. descleia. termofil.din băgăreţ. poliedru. televorbitor.) . tautometrie. numeros”: poliartroză. Valea Lungă) sau prin joncţiune (bou-de-baltă. multinaţional. zoomorf.

Compunerea prin coordonare (parataxă) este caracteristică limbajelor culte. pe la. románoenglez. Conjuncţii: acadar. Compunerea prin subordonare (hipotaxă) Substantive formate prin subordonare atributivă adjectivală: bot-gros. Adjective formate prin subordonare atributivă: rocu-Inchis. Ocna-Sibiu) care. Numerale formate prin subordonare circumstanţială: doisprezece. despre. bun-de-lucru. Interjecţii: nani-nani. deui la origine sunt formate cu genitivul sau acuzativul (Tárgu-Jiului. făt-frumos. Vatra Dornei. Marea Neagră. Verbe formate prin subordonare circumstanţială: a binevoi. cumsecade. Incurcă-lume. untdelemn. fiecare. au fost transformate pe cale administrativă. Pronume: oarecare. oricum. gura-leului. papă-lapte. mobilă-tip. devreme. . drept-credincios. Piatra-Olt. orice. Ocna-de-la-Sibiu). Compuse prin falsă parataxă sunt Indeosebi nume de locuri (Tárgu-Jiu. atotputernic. răufăcător. vorbă-lungă. iacătă. scump-la-tăráţe. Turnu-de-la-Severin. Substantive formate prin subordonare circumstanţială: ducă-se-pe-pustiu. a binecuvánta. ceea ce. bine crescut. Gara de Nord. floare-de-colţ. oricine. ieftin-la-mălai. Adjective formate din sintagme cu prepoziţii/adverbe sau din propoziţii: cuminte. deci. Substantive formate prin subordonare atributivă substantivală In acuzativ cu prepoziţie: apă-de-plumb. Adverbe: astfel. Prepoziţii: de la. gură-cască. apă-tare. verde-foarte deschis. Substantive formate prin sobordonare atributivă substantivală In genitiv: floarea-soarelui. Substantive formate prin subordonare completivă directă: fluieră-vánt.Cel mai important criteriu de clasificare a compuselor este cel sintactic. cáteodată. Numerale formate prin subordonare atributivă: douăzeci. Turnu-Severin. Exemple: puccă-mitralieră. de pe. clarvăzător. Piatra-de-Olt. Adjective formate prin subordonare circumstanţială faţă de un adjectiv verbal: binevenit. tic-tac. social-economic.

a se teme a devenit reflexiv prin influenţa sl. iar recţiunea verbului a locui cu complement direct (. tăcut. Calcul semantic (numit ei Imprumut parţial) reprezintă adoptarea de către cuvântul românesc a unui sens nou. din adverbe: . filozof. din gerunzii: sángerándă. interjecţie (oful. la adverbe (din substantive: . feuille). după modelul fr.ziar”. PDSR..ngheţat tun”. din participii: avut. . un frumos). supărat.o scenă tare”). după modelul germ. ROMARTA = arta románească). bojati se (este deci un calc morfologic).piesă la jocul de eah”.o femeie bine”. CNSLR) sau din iniţiale ei fragmente de cuvinte (TAROM = Transporturile Aeriene Române). . Exemple: foaie (sensul de . dar după modele de structură lexicală străine. numeralul (doi>doiul. Mijloacele gramaticale care permit schimbarea valorii cuvintelor sunt de natură morfologică (determinarea sau articularea) ori sintactică (distribuţia In context). poet.se ridică u%or”). table ronde).Compuse prin abreviere pot fi realizate prin combinarea unor silabe din cuvintele componente (Plafar = Plante farmaceutice). habiter (un calc sintactic). la verbe (din interjecţie: haidem. pro. entrevoir).nume (un oarecare). rădăcină (accepţiile lingvistice ei matematice) după fr.ei -om.a ieeit glonţ”.murándă. priceput. . .gol pu%că”.se plimbă seara”. după fr. PNL.doarme ziua”. un of).vorbeete frumos”. o căutare. . din adjective: . un intránd). racine. Conversiunea (numită ei schimbarea valorii gramaticale) denumeete procedeul prin care un cuvânt trece de la o parte de vorbire la alta. Calcul lingvistic este un procedeu de . Űbermensch). preluat de la modelul său străin. Exemple: (a) Intrevedea (format din Intre. un doi). intránd>intrándul. afixe).a locui o casă”) este o imitaţie a fr.doarme bu%tean”. supraom (format din supra. . din iniţiale de cuvinte (CFR. Conversiunea prin distribuţie contextuală duce cel mai adesea la adjective (din substantive: mo%neag. fou). fără implicarea unor formanţi lexicali.ei -vedea. Poate fi copiată ei structura gramaticală: rom. verbul (căutare>căutarea. suferindă. nebun (. din silabe ei cuvinte (Mobilex = Mobilă export. Blatt ei fr. . haideţi). masă rotundă (expresie calchiată după fr. după germ. un bine). adverbul (bine>binele. tre. CEC. Conversiunea prin articulare face posibilă trecerea oricărei părţi de vorbire la substantiv: adjectivul (frumos>frumosul.mbogăţire a vocabularului cu ajutorul căruia se formează cuvinte noi din materialul limbii române (rădăcini. .

timp ei activitate socială. Sirius. Răducu. Ţiganu. desemnate de numele proprii. — nume mitologice (sau mitonime): Zeus. Románii In istoria universală etc. Oedip. cuvinte comune care s-au specializat In individualizarea unor referenţi. — nume de animale (sau zoonime): Grivei. — nume de locuri (sau toponime): Olt. George. diminutive (lonel. Aida. Buzilă. Războiul de lndependenţă. lonica. Cirea%a. Tzara. Facultatea de Litere. Computerland. sunt alese sau acceptate de persoana care le poartă): Arghezi. Unirea Principatelor. Andreia%. Priceputu. Nicu. Bucure%ti-Berlin. primare (calendaristice: Gheorghe. lstoria critică a Románilor. ştiinţifice: Moromeţii. Numele proprii sunt. Dumnezeu. Dicţionarul explicativ la limbii románe. din punct de vedere formativ. Antroponimele ei toponimele se Impart. Arghezi. Nicolae. Vlădoiu. Mugur. Marioara. — nume de vânturi (sau anemonime): Crivăţul. hipocoristice (formate prin scurtarea . — porecle şi supranume (diferenţa constând In expresivitatea mai accentuată a primelor): Grasu. Prenumele pot fi. Vulcan. laice: Barbu. Viorica). — nume de familie: lonescu. Petruţ)). Murgu. Getica. Bulgaru. ‘coala Normală. — nume de corpuri cereşti (sau astronime): Marte. Galaction. Gheorghiţă. Nina. instituţii: Coleus. lonescu. Brándu%a. Marinică. Deleanu. Etymologicum Magnum Romaniae. Elena. — nume de opere literare. Vasile. la origine. Camera Deputaţilor. Gigi. Carpaţi. Venus.Onomastica se ocupă de cuvintele care denumesc reperele individuale. Măriuţa. Neptun. Maria. Austrul. Ani%oara. Intreprinderi. Flămánzilă. Antroponimele se divid In: — prenume (nume de botez sau nume individuale): lon. Maria. la rândul lor. ‘coala Centrală. Masa tăcerii. Numele proprii se clasifică In următoarele categorii: — nume de persoane (sau antroponime): Gheorghe. Ureche. Victoriţa. Alah. In câteva subcategorii. Bacovia. Psihologia consonantistă. Bucure%ti. In spaţiu. Joiana. In funcţie de referenţii denumiţi. Rodica. Blondu. — nume de firme. Dănuţ. artistice. Munteanu. Cercel. — denumiri de evenimente istorice: Rena%terea. Luceafărul. — pseudonime (spre deosebire de supranume.

Tache. Gelu. bal mascat. Intr-o ureche. Cuculeasa. Bucura.). acţiune etc. Calotă. Balta. Dámboviţa. Dealu. Bucovăţ. Grecu. Nuţa. Băneasa. Drumu Oii. După lbru. Nicucor. substantiv-adjectiv: Dealu-Mare. respectiv Insueire. Toplicioara. prepoziţie + substantiv: Peste Gilort. Obár cia-Lotrului. Toponimele se divid. MariaCristina. pot fi: primare (provenite prin conversiune din apelative sau antroponime: Stejaru. Moldoveanu. Surdu. Bolintineanu. Intre Zăvoaie. Vornicu). Sanda. loana. Negrea. Negoiu). Cocuţa. care sunt Imbinări stabile de cuvinte (adică funcţionează constant In aceeaei configuraţie) cu sens unitar ei unic (denumesc mereu un singur ei acelaei obiect. Bujoru. Frazeologia Obiectul de studiu al frazeologiei Il constituie frazeologismele. Nuţica. — hodonime (nume de drumuri): Drumu Rocu. Zănoaga. Tárgu-Frumos. Sofi. Drumu Tárgului. Valea-Seacă. Sofica. Pescaru. Omu.substantiv): Bulevardul-Carol. Drumu-Haiducilor. Haţeganu. Bárzuica.corpului numelui de bază. a băga de seamă. Făget. Stupineaua. Alexandru-loan. derivate (de regulă. Vica. hipocoristice diminutivale: Neluţu. Bogdana. Numele de familie pot fi ei ele primare (fiind. lzvărnuţa. Rocu. prenume sau porecle In formă absolută. Topologelu. Săndica. Malu-cu-Flori. Olte ţ. Lacu-Rocu. Andriţoiu. Titi. Olacul. In: — oronime (nume de munţi): Carpaţi. de fapt. Fántána-lui-Grozav. — hileonime (nume de păduri): Trivale. Mutu. Bucurectii-Noi. Intrucât sunt la origine genitive: Agrigoroaiei. Abiculesei. Valea-Vlădicii. Tăchiţă. Maria. Crángu. Nicu. Amărăzuia. Păunete. Avădanei). derivate (lonescu. Brocteanu. Din punct de vedere formativ. Dobruca) ei compuse (substantiv. — hidronime (nume de ape): Murec. Bálea. numite ei unităţi frazeologice. PlaiuVulcănecti. sufixele sunt. Rică. Mia. .Luiza. Sub Arini. Drumu-Carului. De exemplu. Gigi. parasintetice (de un gen aparte. cu scopul de a ueura pronunţarea ei a da o nuanţă de mângâiere persoanei respective: Nelu. Motricoru. Coco). Negoiu. Michi. Săndel sau nume duble: AnaMaria. Prahova. Podu-Turcului. Dunărica. deci trecute la noua funcţie prin conversiune: ‘tefan. Tina. Miţa. la origine. Cuca. Dinu. Măcecu-de-Sus. copil din flori. Colentina. Bucura. diminutivale: Dumbrăviţa. Calea Bucurecti. lon-Gheorghe. In funcţie de referenţii desemnaţi. Tomca). Bucegi.

sunt mai sudate semantic ei au ca sinonime cuvinte izolate. perifrazele. Unii specialieti adaugă alte câteva categorii de unităţi frazeologice: binoamele lexicale (tare ci mare. a scoate din fire — scos din fire). adjective (Intors pe dos = supărat). a-ci pune pofta-n cui. (2) idiotisme. luceafărul poeziei románecti. de regulă. mărul discordiei. nodul gordian. a se ţine scai. perifraze (bardul de la Mircecti.de bloc”. bătaie de joc = batjocură). Exemple: a bate apa-n piuă. a strica orzul pe gácte. linicte ci pace. Idiotismele (sau expresiile idiomatice) sunt unităţi frazeologice cu Inţeles figurat .ductibil). patul lui Procust. formulele internaţionale (artă pentru artă. turn de fildec. clişeele internaţionale (deosebite de categoria anterioară prin prezenţa unor nume proprii: arca lui Noe. formulele şi clişeele internaţionale. cutia Pandorei). războiul rece. turnul Babel. de aceea. (cineva) face (pe altcineva) cu ou ci cu oţet. sunt mai puţin (sau deloc) expresive. adverbe (ca din puccă = rapid). specific limbii respective (Intrucât reflectă experienţe proprii comunităţii lingvistice implicate). In sensul că au subiect. rememorare. unei Intregi propoziţii. locuţiunile de intensitate (gol puccă. a-ci da arama pe faţă. la munte ci la mare). prin văi ci munţi. magna cum laude). Se observă că locuţiunile pot să-ei schimbe valoarea gramaticală prin derivare frazeologică (a băga de seamă — băgare de seamă. filozoful de la Păltinic). binoamele lexicale. locuţiunile de intensitate. Se remarcă Incărcătura expresivă a acestor unităţi ei autonomia mai pronunţată a elementelor componente. poetul nepereche. mărul lui Adam. ieftin ca braga). (cineva) Ici ia inima In dinţi. nedecompozabil (ei. sabia lui Damocles. Indrăgostit lulea. .Tipurile de unităţi frazeologice pot fi reduse la două foarte importante: (1) locuţiuni şi expresii. călcáiul lui Ahile. ele au echivalenţe In rândul tuturor părţilor de vorbire: substantive (aducere-aminte = amintire. singur cuc. tabula rasa. locuţiunile ei expresiile au ei caracteristici diferenţiatoare: locuţiunile. de pildă. predicat ei eventuale compliniri: (cineva) spală putina. Practic. ziua ci noaptea. Expresiile corespund. verbe (a trage pe sfoară = a păcăli. a Incela). patriarhul de la Rohia. fata morgana. răul secolului. intra. Pe lângă trăsăturile comune.

activitatea In domeniul reprezentat. care se mai numesc ei universale.A. 1926-1939. 1999. .II — Dicţionarul istoric ci geografic universal). 1962-1966. circa 175. expresii. metafore.. regionalisme. dicţionare de expresii ei locuţiuni. Dicţionare lingvistice şi dicţionare enciclopedice Cele dintâi pun accentul pe explicarea cuvintelor (din punctul de vedere al originii. nivelurilor de limbă etc. sensului. scopul principal al demersului etc. formelor gramaticale. In timp ce Dicţionarul explicativ al limbii románe — aproximativ 60. Dicţionare monolingve. de principiile ei tehnica Intocmirii dicţionarelor. Dicţionarul enciclopedic román I-IV. amploarea masei lexicale cuprinse. neologisme. vol. Bucureeti. data naeterii ei morţii. dicţionare bilingve ei dicţionare multilingve Dicţionare extensive (sau generale) ei dicţionare selective (sau speciale). dicţionare dialectale. antonime. 1999. Micul Dicţionar Enciclopedic (mai multe ediţii): Dicţionarul Enciclopedic Román. 1991. Clasificarea dicţionarelor lingvistice generale este foarte importantă pentru lucrarea de faţă. Săineanu.Cartier”. terminologice. descrierea. Dicţionarul enciclopedic ilustrat. astfel. Dicţionarul enciclopedic ilustrat (vol. se ocupă In mod prioritar de lucrurile (sau persoanele) desemnate de cuvintele-titlu (prezentând In legătură cu primele. Dicţionarul universal al limbii románe (numeroase ediţii). In final. definiţia. clasificarea ei Inregistrarea cuvintelor In dicţionare. epitete. schiţe etc. accentul explicaţiilor (pe cuvânt sau pe noţiune). Intâlnim.000. fotografii. Câteva exemple: I.).Lexicografia este disciplina care se ocupă de explicarea. pronunţării. Tipurile de dicţionare rezultă din aplicarea diverselor criterii: numărul de limbi cărora le aparţin cuvintele conţinute. paronime. titlul operelor create etc. sau chiar din toate perioadele de evoluţie a unei limbi. alese pe diverse criterii lingvistice sau extralingvistice. dicţionare de: sinonime. citate celebre etc. I. iar In legătură cu personalităţile. planee. Gh. Editura . Dicţionarele enciclopedice. Candrea. Primele au tendinţa de a cuprinde tot lexicul dintr-o anumită perioadă. dicţionar invers. de cuvinte. sau. onomastice. fiind corelată cu multe dintre aspectele discutate In cuprinsul ei. De exemplu. Adamescu. mai pe scurt. omonime. L.).000 de cuvinte. Dicţionarul Academiei va cuprinde. idiomatice. Dicţionarele selective (sau speciale) cuprind numai anumite categorii de cuvinte. biografia. clasificarea.

uce. scrierea cu majusculă. transformările fonetice ei evoluţiile semantice pe care le-au suferit de-a lungul timpului. ucă. deci de stabilire a formei corecte dintre mai multe variante (de formă a rădăcinii. aspectele ortografice ale cuvintelor: disocierea formei literare de variantele neliterare. frăţáne-său. (eu) gioc etc. adaptarea Imprumuturilor externe. admisiune (nu . Incoa. De regulă. Indrumări ortografice ei ortoepice minime. (eu) lucru. aista. persoană etc. de multe ori. celelalte fiind apreciate de Indreptare ca abateri: abreviaţie (nu abreviaţiune).Dicţionarele explicative cuprind cuvintele uzuale dintr-o perioadă. Lexicologia normativă este o ramură aplicativă a lexicologiei. atestări. deamu. precum ei etimonul (fără comentarii). de variantele ei neliterare. sub redacţia unui colectiv condus de Mioara Avram. aciui). (eu) joc). caz. să dea. In uzul literar al unor vorbitori. Pot fi considerate deci. variante dialectale. să pună. accent. Dicţionarele etimologice prezintă etimonul cuvintelor Inregistrate. formarea cuvintelor In limba română. In legătură cu care prezintă explicaţii semantice ei formale esenţiale. domeniul de aplicare fiind pedagogia limbii. regionalisme sau elemente populare: mulţămire. fac referiri ei la pronunţarea corectă a cuvintelor cu mai multe pronunţii (sunt deci ei ortoepice). Problemele privind forma cuvintelor privesc. Dicţionarele normative (sau ortografice) cuprind Indeosebi cuvintele care pun probleme de normare. să deie. dintre care numai o formă e considerată corectă. la fel de Indreptăţit. dicţionare mixte. diferenţele fiind localizate In rădăcină saulei In afixe. Forma literară a unor cuvinte este concurată. Intr-o formă concisă (definiţii scurte. aciua (nu aciuia. fratele său. pánă să vadă. să puie. număr. adaos (nu adaus). analiza unor structuri cu un cuvânt sau mai multe cuvinte etc. (care sunt folosite In locul perechilor lor literare: mulţumire.). gen. arhaisme. sufix. O categorie aparte o constituie formele duble. Formele aberante sunt. In principal. citate relevante ei strict necesare). să vază. (eu) lucrez. ortoepic ci morfologic al limbii románe (cu sigla DOOM). aceasta. Cel mai complet astfel de dicţionar este In prezent Dicţionarul ortografic. triple etc. interferenţe cu alte limbi etc. pănă. de-acum. adăugare (nu adăugire).

barIton (baritón). pick-up [pik-ap]. draw [droo].logisme. arădean (arădan). bIsmut (bismtt) etc. corigenţă. ducmán (nu dt cman). meci. In raport de (In raport cu). Intreprindere>intreprindere. agorá (nu agóra). perpetuu>perpetu. Uneori. scrierea ei pronunţarea cu sau fără h iniţial (e corect: halva. golgeter. afrodiziac (nu afrodisiac).admisie). dar cartilaj. integru>Integru. Unele se scriu ca In limba de origine ei se pronunţă potrivit principiului fonetic românesc. anóst (ánost). coopta> copta. Ambele (sau. altmintrelea). judo [giudo]. alături (alăturea). aducţie (nu aducţiune). arIpă (áripă). de pe azi pe maine (de azi pe maine). una fiind recomandată. umor). azbést (nu ázbest) etc. altminteri (altminterea. toate trei) forme sunt considerate corecte. Inlocuirea lui i iniţial cu I: incarnare>Incarnare. dar alviţă. utilaj. pasaj. elicopter. care sunt. academIe (nu académie). aici (aicea). adultér (nu adtlter). de cele mai multe ori. curaj. injurie>Injurie (apar ei situaţii inverse. Câteva greeeli privesc neologismele adaptate parţial In limbă: reducerea hiatului. alviţă (nu halviţă). andrea (nu undrea). atat (atata). termenii mai noi se scriu ei se pronunţă ca In limba de origine: team [tim]. bolnáv (nu bólnav). voiaj. Inchista>inchista). colegiu. anticameră (nu antecameră) etc. . corner. áustru (atstru). anghină (angină). Neologismele Imprumutate din alte limbi parcurg un proces de adaptare la modelele limbii române. altele se scriu cum se pronunţă In limba de origine: golf. Nu Intotdeauna formele multiple sunt Impărţite In forme corecte ei forme incorecte. emisferă. pe care lucrările lingvistice normative Il Inregistrează ei Il impun ca normă. incrimina>Incrimina. când cuvinte vechi din limbă sunt tratate ca neologisme: Infiera>infiera. adIcă (ádică). antIc (nu ántic). ofsaid. avarIe (nu avárie). fiinţă>finţă. dribling. când e format din vocală dublă: asiduu>asidu. mai rar. apropo (apropou). hemoragie. Incadrăm aici ei nerespectarea ordinii elementelor ei a componenţei unor frazeo. know-how [nou-hau]. diferenţa dintre forme este numai de accent: acólo (nu acoló). greeeli sau neglijenţe de exprimare: o dată In zi (In loc de o dată pe zi). aea cum se scriu: fault. cortegiu. accepţie (nu accepţiune). la fiecare dată (de fiecare dată). cealaltă admisă (In aceste situaţii se poate aplica ideea de pluralitate a corectitudinii): acum (acuma). penalti. hortensie. handicap. week-end [uik-end]. personaj). fotbal. anátemă (anatémă). angóra (nu ángora). fluctuaţia Intre j ei g (e corect: omagiu. henţ. aldămac (nu adălmac). In caz dacă (In caz că). caractér (nu carácter).

pierde. colateral. ea se foloseete In formaţii ocazionale omonime cu cuvinte existente (a re-crea. contraargument. OLCIT). anaerob. de langă. desface. coautor. sau AGIR). In funcţie de gradul unităţii lor semantice ei morfologice. solicitând frecvent intervenţia normativă a Indreptarelor. combate. In formaţii supraprefixate (super-extrafin) ei In derivatele cu sufixe de la numele proprii străine a căror finală nu se scrie aea cum se pronunţă (voltaire-ian). consfinţi. inacceptabil. sunetul se scrie de două ori: antiinflaţionist. răscruce. oprobriu>oprobiu) sau. ţ: gre%eală. deei sunt consi.-ist). Alte cuvinte. con-. când baza este o literă sau o abreviere (X-ulescu. răzbate. b) dacă prefixul se termină cu acelaei sunet cu care Incepe radicalul. gură-spartă. Intr-o anumită măsură. răsuflă.a crea din nou” — a se recrea). G. când sunt formate din iniţialele cuvintelor componente (C. precum ei Intre bază ei sufix. ROMAVIA. ochi-de-pisică.R. ci %i) se scriu separat ei fără cratimă. de pe. Baia Mare. propriu>propiu. când apare In două silabe Invecinate (proprietar> propietar. d) cratima se foloseete obligatoriu Intre prefix ei bază. anti-X).vară. adăugarea lui acolo unde nu există (repercusiune> repercursiune). o sută cinci. A.reducerea unui r. iar In cuvântul compus sunt folosite cu sensul lor obienuit. lată câteva: a) sufixele care cuprind diftongul -ea Il păstrează In scris. j. interregional. des-.D.F. individualitatea.E. Cuvintele In care termenii Iei relevă Incă.derate cuvinte compuse. desăra.I. se scriu cu cratimă: floarea-soarelui. comune sau proprii (Delta Dunării. c) unele prefixe (a-. Cuvintele compuse se pot scrie separat (cu sau fără cratimă) ori Intr-un singur cuvânt. C. anistoric. inclusiv după consoanele %. . COMTIM. Cuvintele derivate prezintă mai puţine dificultăţi de scriere decât cele compuse. când sunt formate din fragmente de cuvinte (TAROM. Intrucât termenii lor componenţi sunt Inţeleei ei separat. in-.C. sau CEC. ei urmate sau neurmate de puncte. Cuvintele formate In limba romană cunosc ei ele un proces de adaptare la sistemul limbii. .R. imobil. sau CFR. consătean.G. dezmembra. Compusele formate prin abrevierea cuvintelor componente se scriu cu litere mari neurmate de puncte. clujean. ca să. facultativ. imbatabil. cel ce. deszăpezi. frustra>frusta. nici unul.S. transsaharian. ameţeală. la formaţiile cu prefixul ex-(ex-ministru) ei la formaţiile ocazionale de la nume proprii sau de la nume de litere (anti-Lovinescu. din contră. răs-) Iei modifică forma In funcţie de sunetul iniţial al radicalului: apolitic. AROMAR.

a aduce la acelaci numitor comun. Apar construcţii pleonastice Intre cuvinte simple ii unităţi frazeologice: mifloace mass-media.nicare-comunicaţie. adjectivul la . investiInvesti.care oferă confort”. In anumite combinaţii lexicale. Dezacordul semantic (sau incompatibilitatea semantică) Intre cuvinte se produce atunci când ele se combină fără a se ţine seama de disponibilităţile (respectiv restricţiile) semantice ale acestora privind asocierea sintactică. euforie-eufonie.stabilirea realităţii unui lucru.ii-a adfudecat premiul” (verbul Inseamnă . . a schiţa sumar.niite tineri sunt bine alcătuiţi fizic” se neglijează restricţia termenului alcătuiţi privind . făcuţi. a scruta cu atenţie.cactigă cursa confortabil” (confortabil Inseamnă .gruparea de elemente combinate”. .Problemele privind sensul cuvintelor sunt mai complexe decât cele referitoare la forma cuvintelor ii se rezolvă de multe ori nu prin traniarea In corect ii incorect.cineva infirmă constatarea” (primul cuvânt Insemnând . a extermina In masă.a atribui un bun aceluia care a oferit mai mult la licitaţie”). releva-revela. a adevărului unui fapt”).are o statură magistrală” (substantivul se referă la dimensiuni. din nou iarăci. mai puţin adecvat sau neadecvat.originar. dar Insă. a unor cuvinte care repetă nemotivat ii inutil aceeaii idee. iar al doilea . greceală ortografică. comu. enerva-inerva. Insă totuci. bifurcarea drumului In trei. al căror sens nu este cunoscut cu precizie de către vorbitorii cu o cultură lexicală insuficientă. de aceea. a colabora Impreună. a prefera mai bine. stimă ci respect. De exemplu. sentimente sufletecti. pe care nu o au sinonimele sale. concesie-concesiune. . mult mai potrivite In contextul dat. scurtă alocuţiune. exemplu pilduitor. Confuziile Intre paronime sunt datorate marii asemănări formale a cuvintelor implicate In relaţia paronimică: alienarealienaţie. când se spune că . ci ii prin aprecierea ca adecvat. substantivul se referă la ceva . . incompatibile. bicicletă cu trei roţi.fix”). Greşelile de semantizare se produc Indeosebi In legătură cu neologismele. original. respectiv formaţi.a dovedi ca neadevărat”. Alte câteva exemple: . procent de cinci la sută. arbitralarbitrar.se desfăcoară In faţa lor un cadru impresionant” (verbul arată o miicare. Câteva exemple: a repeta din nou. a urma In continuare. Intre ele: aragaz electric. creativitate”). Contradictio in adiecto (contradicţia In termeni) este greieala care provine din alăturarea unor cuvinte cu sens opus. Pleonasmul reprezintă Intrebuinţarea. .măiestrie.

simţăminte.a Intreprinde demersuri” (In loc de măsuri). este denumită cultism ii reprezintă o deficienţă de exprimare. rigoare. esenţializare deranjează ii ele uneori prin folosirea abuzivă In locul sinonimelor lor foarte clare ii active folosire (utilizare). aia cum cred.nu . Evident.ceasul staţionează”.a oferi altuia”).autorul a creionat (In loc de a schiţat) o compoziţie reuiită”. cei care utilizează construcţia). fiind mai noi In limbă. fapt care le face acum desuete chiar In contextele In care s-ar potrivi. supărătoare mai ales pentru vorbitorii cu o cultură lingvistică nuanţată.a tensionat eforturile” (In loc de a intensificat). Formaţiile uzitare. a Indritui.. Se ajunge chiar la creaţii rebarbative cu acest sufix: amicabilitate. artisticitate. sălac. inclusiv In contexte care nu solicită aceste exigenţe. a dobándi.fermoarul nu circulă”. probabil. Unele sunt stângăcii sau excese (abuzuri) lexicale. nu toate exemplele de mai sus pot fi considerate greieli. 0 mare parte a dezacordurilor semantice se referă la folosirea neologismelor.fără efort”. de multe ori nemotivat. rezumare. Căutarea cu orice preţ a unor termeni .” (In loc de ctim). . situare In context. Alteori sunt Inlocuite nepotrivit neologisme Intre ele: . Până de curând. Graţiozitate.. au sensuri restricţionate (prezintă deci mai multe restricţii de combinare) decât sinonimele lor cu mai veche carieră In vocabular. . vigurozitate Inlocuiesc nemotivat sinonimele mai vechi (ii mai potrivite) graţie. poemic). . luminist).statornicia vieţii teatrale” (In loc de impunerea sau consolidarea). -ist (sunetist. Exemple: . tărám.După cum cunoactem. nobil. . Artificioasă apare ii folosirea insistentă In contexte nespecifice. -tor (aparţinător. -ic (ideatic. . sunt: -al (centripetal). Fiind puse neatent In locul acestora In diverse contexte.culţi”. filmic. contextuare. considerate . sau cuvintele vechi Intre ele: . abunda In texte de tot felul. Alte sufixe aflate In expansiune. rigurozitate. rezolvitor). care trebuie să fie. Alte astfel de cuvinte erau: neasemuit. vigoare.banale”. care. . . Intárzietor.radicali” ii evitarea cuvintelor obiinuite.cântecul debutează cu o notă Inaltă”.am servit fiecare câte o prăjitură” (a servi Inseamnă . .cum tălmăciţi această situaţie?” (In loc de interpretaţi). Derivatele noi sunt ii ele frecvent folosite In Imbinări nu Intotdeauna corespunzătoare. aia cum se mai Intâmplă). acest manierism al cuvintelor cu iz vechi. a unor arhaisme: . arbitrii Innoirii ii funcţionării lexicului (cel puţin până la impunerea In uz a formelor inclusiv aberante. creează incompatibilităţi supărătoare. credem noi.

altele poartă pecetea . sensuri) fără conotaţii stilistice (casă. frecvenţa utilizării cuvântului. printr-o relaţie multilaterală ii difuză (potrivirea este apreciată In raport cu toate componentele textului ii cu textul In ansamblul său). moacă). a bárfi. diafan.). raportarea la normele literare. de aceea.prestigiului” juridic-administrativ: conformitate. legal. răspândirea teritorială. consecinţă etc. genune — . In sintagmă sau In propoziţie. a vorbi). normă. Nivelurile stilistice definesc gradul de marcare stilistică a unui text: nivelul stilistic neutru este nemarcat stilistic (sau este marcat zero. care studiază Imbinarea gramaticală a unităţilor lexicale ii supralexicale. nivelurile colocvial ii familiar sunt marcate. Unii specialiiti au propus constituirea unui compartiment distinct al lexicologiei.selecte” de Intrebuinţare (unele sunt poetice — chip. privesc conotaţiile stilistice. stiluri funcţionale. . carte. solicită cuvinte (sau mai precis. antonimice ii paronimice) cu alte cuvinte. la rândul lui. spre deosebire de aceasta. axa temporală. cum se mai spune) ii. pe lângă semantizarea precisă a cuvintelor. a mánca. livresc) prezintă conotaţii stilistice marcate . In acest caz. adecvarea se raportează la text (care are ca nivel minim fraza). In general. Adecvarea cuvântului la specificul stilistic al textului este o exigenţă de rafinament a selecţiei lexicale. Acestea trebuie să fie adecvate stilului care marchează textul In care este introdus cuvântul care. de autorul textului. rezultate ale impactului virtualităţilor semantice ale cuvintelor In diverse contexte. Insuiirea valenţelor (disponibilităţilor) ii a restricţiilor de combinare a acestora. negativ (a căpăta. nivelul stilistic Inalt (solemn. aflat In corelaţie cu sintaxa. atitudinea afectivă. hodorog. Disponibilităţile combinatorii. dedicat combinatoricii lexicale (mai exact semantice). Competenţa lingvistică pretinde. care se manifestă la nivelul relaţiei bilaterale. Diferenţierea (sau marcarea) stilistică se produce pe mai multe axe: niveluri sau registre stilistice.pozitiv” datorită sferei . flamură. este dependent de specificul conţinutului de idei transmis. domenii profesionale. dar.Esenţială pentru evitarea unor greieli sau nereuiite In combinarea cuvintelor rămâne cunoaiterea corectă ii completă a sensului cuvintelor (mai ales a celor noi) ii a raporturilor semantice ale acestora (Indeosebi sinonimice. de receptorii săi ii de situaţia In care se produce comunicarea. Poate fi considerată o formă de compatibilitate.

Dacă va fi un text medical. comparaţii. anexă. fiecare stil folo. oaste. articolul. software). stilul artistic este combinat cu figuri de stil (metafore. simbol.). In afara unor cuvinte de uz general (In primul rând instrumentele: verbele auxiliare ii copulative. display. Raportarea la normele limbii literare diferenţiază termenii literari de cuvintele populare. hit. mandat. a demonstra... Axa temporală reliefează mai ales lexicul arhaic.seite anumite categorii de cuvinte: stilul ştiinţific utilizează de preferinţă stratul abstract ii terminologic (definiţie. valorificând. toate sferele lexicale (arhaisme. prepoziţiile. de pildă. din domeniul politic. ordin. neadmise In limbajul literar standard (In care nu pot apărea. sistematizare. decizie. actualitate (mecatronică. analiză). In funcţie de situaţie. profilactic. fiind folosite mai ales In stilul artistic. năsoi. hiperbole). Frecvenţa folosirii In vorbire marchează stilistic cuvintele.. medicali: sindrom. conjuncţiile). blid. frunzuleană). Răspandirea teritorială separă cuvintele folosite pe Intreg teritoriul ţării de regionalisme. patologic. metonimii. rezecţie. modern. Din acest punct de vedere. In conformitate cu. cuprinzând o mare diversitate lexico-frazeologică. a ratifica).asortează” tematic. Indeosebi neologisme ii cuvinte . caracteristică. adeverinţă. principiu.. unele fac parte din lexicul uzual ii pot fi utilizate Intr-o gamă largă de texte. lăboaie. stilul administrativ-juridic abundă In cuvinte ii expresii oficiale (decret. a aborda. cultural sau din perimetrul tematic al materialului respectiv. de termeni profesionali sau de elemente colocviale). demers. Domeniile profesionale cărora le aparţine un anumit text Iii pun amprenta asupra compoziţiei lexicale a textului. termeni profesionali etc. epitete. regionalisme. social. . hotăráre. frunzulică.Stilurile funcţionale sunt bine conturate din punct de vedere lexical. numai In texte cu care se . cea mai mare parte a pronumelor ii a numeralelor. istorică (voievod. paloc. de exemplu. sceptru) ii lexicul neologic. subsemnatul. avánd In vedere. vor fi dominanţi termenii de specialitate... altele sunt cuvinte ocazionale sau rare ii trebuie folosite cu precauţie. ordonanţă. megastar. formatare. stilul publicistic este un stil pestriţ. Acestea din urmă au conotaţii de culoare dialectală. cuvinte de argou.la modă”. Incărcătura excesivă a unui text cu o anumită categorie lexicală constituie un abuz (cel mai adesea abuzurile de neologisme. consilier. experienţă. care are o conotaţie evocativă. Insoţit frecvent de conotaţii legate de modă.

extrovertit. lăscaie-leţcaie. accepţie-accepţiune. cearcafcearceaf. laitmotiv-leitmotiv. mănucă. totalitar. pedigriu-pedigri. maiestate-majestate. ilar-hilar. Impeliţat-Impieliţat. cercevea-giurgiuvea. diletantism. greier-greiere. umanitar. detalia-detaila. detenţiune-detenţie. jneapăn-jnepen. ostaticostatec. bulgăre-bulgăr. mental-mintal. gazifica-gazeifica. extensiune-extensie. oboroc-obroc. Exemple: maestru. oblete-obleţ. funda-fonda. frecţie-fricţiune. perciune. pántece-pántec. adopţie-adopţiune. mutecte-muţecte. oţări-oţărI. profesionalism. zurbagiu (pentru a doua categorie). marfar-mărfar. atenţieatenţiune. ofiţerac. Aplicaţii cu rol evaluativ 1. circumferinţăcircomferinţă. ţinută. conteiner-container. garderob-garderobă. magazioner-magaziner. elen. palavragi-pălăvrăgi. glasvand. plapumă- . delincventdelicvent. imersiune-imersie. cárciumar-crácmar. dicţie. jantă (de macină). cazinou-cazino. extravertit. verticalitate.elin. năgară-negară. flanelă. mugur. păstrugă-păstrungă. petrificapietrifica. fărma-făráma.mánucă.flanea. pieptene-piepten. fundatorfondator. elocvenţă-elocinţă. distructiv-destructiv. fascicul-fascicol-fasciculăfascicolă. percheziţie-perchiziţie. conciliere.glasvant. corigent-corijent. culasă-chiulasă. lăcrămioară-lăcrimioară. dezice-deszice.aducţiune. aducţie. coregraf-coreograf. dictatură. migraţiune-migraţie.mugure. macrameu-macrame. flucturatic-flucturatec. berbec-berbece. chestiune-chestie. ambarcaţie-ambarcaţiune. ciucure-ciucur.geantă. să respecţi cerinţele de puritate ii proprietate stilistică.dicţiune. A folosi cuvinte adecvate unui text Inseamnă să itii să comunici (In scris saulii oral) nuanţat ii rafinat. lăuză-lehuză. circumvoluţie-circumvoluţiune. aiura-aiuri. adaos-adaus.Atitudinea afectivă se regăseite In lexic prin conotaţiile favorabile sau nefavorabile. locac-lăcac. Acest lucru se Invaţă printr-o Indelungată practică a folosirii cuvântului In diverse texte ii contexte. expres-expre. golgheter-golgeter. foarfece-foarfecă-foarfeci. ghips-ipsos-gips. colindcolindă. máncău. iridiuiridium. dumeri-dumiri. maieu-maiou. onorar-onorariu. Subliniaţi formele corecte ii precizaţi când este vorba de variante ale aceluiaii cuvânt ii când este vorba de cuvinte diferite: astm-astmă. concizie. genunchi-genunche. glonte-glonţ. să te exprimi precis. democraţie (pentru prima categorie). dogori-dogorI. leaţ-laţ.perciun.descăleca. descălica. gălbinare-gălbenare.conciziune.

tálmaci. velur-velură. apropo-apropou-â propos. music-hall-music hall. cloisonne-cloazone. badminton-bedminton. blues-bluz. allegroalegro. tălmaci. bodyguard-bodiguard. plăsea-prăsea. lied-lid. leassing-lising. biedermeier-bidermaier. brainstorming-breinstorming. tapiţerie-tapiserie. chestor-questor. hipi-hippy. groggygroggi. turburetulbure. aisberg-iceberg. know-how-know how. clown-claun. feed-back-feedback. . săli%te-sili %te. ecrtecriu. blue-jeans-blugi. lider-leader. jazz-jaz. talaj-tala%. challenger-%alanger. alură-aliură. dumping-damping. apartheidaparthaid. ridicol-ridicul. strepezi-sterpezi. cocteil-coctail. ră%chira-răschira. quorum-cvorum. cnocdaun-knock-down. miss-mis. laitmotiv-leit-motiv. boom-bum. imbroglio-imbrolio. caudillo-caudilo. bussines-biznis. marijuana-marihuana.urcior. poliomelită-poliomielită. dandy-dandi. sandasandală. by-passbaipas. redundanţă-redondanţă. spicher. fairplay-fair-play. horror-horor. strangula-%trangula. allegretto-alegreto. hobby-hobbi. copyrightcoppy-right. deux-pièces-deuxpieces. Subliniaţi forma corectă a următoarelor neologisme: abajurabat-jour. box-office-boxofice. bruderschaft-bruder%aft. loisir-loazir. posesie-posesiune. tomoare-tumoră. forfait-forfe. angro-en-gros. %techer-%tecăr. prapor-prapur. displaydisplai. scrinti-scránti. lady-ladi. varietevarieteu. flash-flesh. bruillonbruion. %oric-%orici. separe-separeu. cvartăcuartă. bowling-bauling. hold-up-holdup. santinelă-sentinelă. jeep-gip. sarma-sarmală. ketchup-ketch-up. bliţ-blitz. satin-saten. voluptos-voluptuos.plapomă. browning-brauning. killer-kiler.speaker. consulting-consalting. auslander-ausldnder. haker-hacher. bluf-bleuf. campingchemping. designer-dizainer. speze-spese. bridge-brigi. răzgáiarázgáia. lobby-loby. schimnic-schivnic. building-bilding. happy-end-happend. pri%niţăpri%niţ. dealer-diler. ro%iatec-ro%iatic. calcio-vecchio-calcio vecchio. ulcior. 2. boutique-butic. ultraj-ultragiu. sfară („fum“)-%fară. best-seller-bestselăr. foehn-föhn. taxinomie-taxonomie. diesel-dizel. bitter-biter. quartet-cvartet. loess-loes. brokerbrocăr. cnocaut-knock-out. bonjour-bonjur. chamois-%amoa. brandy-brendi. %oarece-%oarec. mignon-minion. loggialogia. blazer-bleizăr. graffiti-grafitti. bunker-buncăr. beatnicbitnic. kitsch-kitch. seringă-siringă. ventil-vintil. salcie-salcă. intermezzo-intermezo. sangvinsanguin-sanghin. globe-trotter-globe trotter. baedeker-bedeker. pilug-chilug.

speaker-spicher. proporţie. a diminua. rendez-vous -randevu. poncho-poncio. vis-â-vis-vizavi. a se ralia. Invinuire. septentrional. nelegitim. scrupulozitate. spleensplin. copilăresc. stăruitor. science fiction-science-fiction. summit-sumit. pizzapiţa. ralenti-ralanti. %armcharme. afirmaţie. chin. papionpapillon. dambla. a se face de rás. necultivat. mireasmă. origine. spray-sprey. a o lăsa baltă. prăpastie. suprapunere. Ingăduitor. rimă Imperecheată. descurcăreţ. stare de nelini%te. wagon-litvagon-lit. premergător. torid. quattrocento-quatrocento. reducere. sihăstrie. sterp. defăimător. punct culminant. a Imbina. Inflăcărat. dezabuzat. a conlocui. habotnic. cumplit. răutăcios. a deseca. shetland-%etland. relache-rela%. safe-seif. a părăsi. molipsitor. a Incolţi. 3. pradă. walkie talkie-walkie-talkie. scanner-scaner. a Inăbu%i. rummy-remi. coroiat. stand by-stand-by. asemănător. prevestire. trade-uniontrade union. a tăgădui. a sanctifica. Intunecat. iuţeală.roentgen.miting-meeting. motto-moto. amploare. culme. siguranţă. Inflorire. păian]en. absurditate. a dezgropa. adaos la un testament. play-back-playback. ranch-ranci. fără sonoritate. .ţincvais. a (se) dezumaniza. gazdă. caraghios. supermarket-super-market. incult. cel care se laudă cu patriotismul său. a precumpăni. thriller-triller. spielhozen-%pilhozen. self service-self-service. röntghen. infamie. a consfinţi. a face rost de ceva. siemenszimens. snowboard-snow-board. chaise longue-%ezlong. se]ur-se]our. plein-air-pleinair. cheza%. a zădărnici. vioi. bluf. zincweiss. a face din ţánţar armăsar. scherzando-scherţando. zeppelin-zepelin. odios. turcoaz-turcoise. schweizer%vaiţer. lacom. puzzle-pazzle. contradicţie de idei. strip-tease-striptease. a Inălţa. Ingámfat. spărgăcios. baie. Indrăzneală. a umbla pe coclauri. lndicaţi câte minimum două sinonime (dintre care unul neologic) pentru cuvintele ii expresiile de mai jos: fără accent. lipsă. a da In vileag. crăpătură. citeţ. echivoc. Imbietor. time-out-taim-aut. stress-stres. filantropic. of-side-ofsaid. beţiv. snack-bar-snak bar. mănos. staff-staf. trois-quart-troicar. laudă exagerată. Intámplare. a bănui. sexy-sexi. filde%. desfiinţa. a aţáţa. glorificare. contribuţie. smalţ. potrivnicie. placiditate. a se burzului. nylon-nailon. a Infia. weekendweek-end. aspru. waterpolo-water-polo. pick-up-pickup. speech-spici. scotch-skotch. paspartt-passpartout. artistic. raccourci-racursi. a da foc. autsider-autsaider. geamie.

artificiu. a răspunde. a veni. vesel. bacara. ac. bancă. surghiun. angaja. absolutoriu. acustică. a Infrunta. născocire. Inapoiat. bun. accident. schimbător. a asupri. zbárcitură. aspect. a pune. a acoperi. a bántui. mătrăgună. stupiditate. soare. activ. vechi. Inalt. asistent. oachec. slab. acţiona. mánă. balanţă. aprins. a scrie. cámp. limbă. urmă. atinge. autoritate. alb. arătare. a rugini. vrăjitor. om. a răzui. nesănătos. călărie. arc. aborda. cusur. alai. chip. glas. baie. Invoire. a tăia. singur. a Inghiţi. vlăstar. apă. 4. a fi. preventiv. a cti.jertfă. aceza. a da. de. ccoală. aspru. forţă. răsucire. uneltire. luptător. a vărsa. cetăţenesc. articula. ales. americă. In. avans. cursiv. a vedea. a merge. strámbătură. ciumă. a ponegri. ban. flacără. . foc. apendice. a călca. ticălocie. alifie. aviz. a se descotorosi. atribut. arie. peruzea. acoperi. atenţie. Impovărător. dárz. dăunător. a călăuzi. loc. oglindă. argint. tineresc. a găsi. adánc. acru. inexprimabil. a Inlătura. a trage. aliena. culant. fad. nălucă. arcan. máncăcios. a sta. a adeveri. arcac. ascuţit. sincer. ataca. Inserare. act. plăpánd. aspira. a necăji. prin sinonime sau prin contexte. analist. cap. ucuratic. Infocat. aspiraţie. arnăut. a jefui. oboseală. alb. floare. vărgat. putere. obicei. asculta. asfinţit. la. atacat. a bate. poartă. viaţă. izvor. drum. cuvánt. cters. flacără. august. a sări. acord. tulbure. viclean. colţ. a sări. a ajunge. a ţine. a recita. ambala. balon. tainic. amenda. carte. a agăţa. asimila. figură. blestem. atmosferă. zugrav. albitură. eficient. mătreaţă. a absolvi. aparat. rău. casă. faţă. a aţáţa. Folosiţi In enunţuri omonimele cuvintelor următoare. masă. a lucra. inimă. a trece. antifon. acut. a manevra. bandă. baie. ţeapăn. páine. chelie. acorda. stea. umăr. lucru. anticar. gură. armonie. achita. cat mai multe sensuri (inclusiv figurate) ale următoarelor cuvinte: a răsări. agrement. că. gălăgie. acces. călău. hrăpăreţ. generalizare. a auzi. fel. a mánca. a avea. rămăciţă. a proporţiona. neprevăzut. aripă. babă. prost. a se văicări. slovă. atárna. a Intrerupe. des. curtenitor. bar. Atlas. banc. mantie. avar. ldentificaţi. prinos. fiere. a zice. bairam. as. piezic. a zbura. cheie. edificator. indecent. apostol. a sufla. a linguci. iute. consens. a crăpa. moale. Intăritor. 5. Intuneric. birou. analog. balenă. nutreţ. bine. adică. iar acolo unde acestea sunt polisemantice arătaţi cateva dintre sensurile lor: abate. năvalnic. ochi.

a dura. a congratula. bibliofil. mat. racilă. contumacie. chit. carieră. a decalca. debita. smirnă. trecut. conivenţă. pop. . capriciu. nouă. calc. caz. chef. pas. franc. cococ. căţel. a denega. ad-hoc. ciret. bursă. liliac. ţelină. bipartit. cască. vază. a asezona. liră. a comporta. cancer. chemare. ulei. mediu. bun. carte. golf. doză. tipic. a abjura. milă. insinuos. baterie. cavaler. a Incinge. ucor. a cárpi. cardinal. port. conjectură. ort. pompă. buton. pol. a Inapoia. fugă. Inchis. război. star. cheie. zefir. palat. broască. ulei. fus. 6. căprior. doc. berbec. acribie. deconcertat. imobil. cămin. demimonden. vie. general. mai. calcan. coastă. mică. bătaie. sleit. bombă. cod. confidenţă. confienţă. prunar. morbiditate. radă. bornă. chema. a (se) cătrăni. clătită. uscat. han. clisă. a devaliza. lună. a turna. ciocárlie. nea. lac. patron. bazin. căluc. mucenic. canton. duce. rudă. pupilă. pitic. caduc. sitar. boboc. top. bază. leu. clanţă. post. stat. deontologie. prolog. tort. mină. radia. várstă. recrea. ciocan. delfin. cataractă. coardă. bulă. continenţă. excentric. calcul. anodin. complemente. jar. a desfide. comprehensiv. tabac. cicero. cocă. pat. călugăriţă. bate. bráu. pompă. a compărea. a deplia. factură. blană. curs. fast. pernicios. cah. cartuc. obiectiv. deferenţă. a demula. cámp. ramă. defetist. apanaj. scris. parcimonios. butuc. contigenţă. colon. volant. tors. mediu. ierbar. a (se) deroba. ghem. intrepid. bec. pluton. coc. legat. lin. ochi. cadru. bloc. devoţiune. obor. capră. morgă. cădere. cupid. cilindru. a avaliza. codru. ciur. companie. marcă. ţarină. bob. somn. chilă. val. moţ. pilă. a cloci. codru. car. bilă. aprehensiune. cartelă. a căli. tablă. mapă. căldărucă. buchet. declasat. căutare. tură. cabotin. ceas. a cădea. resort. cut. toc. Definiţi sensul următoarelor cuvinte ii folosiţi-le In enunţuri: accesoriu. căpucă. draconic. oţios. concupiscenţă. vară. cinste. compoziţie. taler. parchet. bulină. rutină. cameră. bătătură. rás. sinus. birou. cer. carioca.basc. galben. căldură. lamă. timp. váslă. diligenţă. casetă. rom. pupă. comite. freză. cap. vier. rachetă. papă. cancelarie. violă. a irupe. bienală. panama. degresiv. coadă. a călca. colegiu. bufet. capital. rug. catedră. partidă. capelă. rasă. austeritate. ţap. mare. a colecta. colţ. caustic. a coace. sol. grefă. rol. factor. parabolă. solvent. ciubuc. vărsat. cocon. masă. gol. bezea. dur. sinus. căprar. băncuţă. pur. gută. furnicar. etichetă. pală. disc. colonie. socotit.

pandant. a oripila. ebuliţie. a segrega. simpatetic. septentrional. poncif. a oblitera. famen. claustrofobie. a licenţia. oficios. mitomanie. sindic.accidente-accidenţi. rebarbativ. remanent. xenofob. peripatetic. nupţial. recesiv. diseminare. a preleva. fundamentalism. a (se) prevala. diluvian. stipendiu. secesiune. anomie. a transgresa. opulent. luxurios. profuziune. idolatrie. venal. holocaust. a mancurtiza. paliativ. pletoră. atavic. totem. implacabil. prob. a decela. sinergie. frust. Definiţi sensul următoarelor paronime ii formaţi enunţuri cu ele: abces-acces. neofit. felonie. modic. imbrifug.auditoriu-auditorium. legat (subst. a edulcora. accidenţe. abil-agil. a obnubila. friabil. viager. levitaţie. ingerare. valetudinar. inavuabil. placid. peremptoriu. vicinal. a garnisi. absorbţie-adsorbţie. ignifug. fast. turpitudine. apatrid. licit. evanescent. gnomie. transcendent. a macula. recurenţă. a (se) obnubila. vienaj. a suplanta. famelic. fanto%ă. simulacru. adjuvant-adjutant. recluziune. apocrif. letal. apodictic. a obtura. a (se) intrica. sardonic. privaţiune. brevilocvent. teratologic. poliandră. 7. nubil. tanatic. moratoriu. sibilinic. uranian. synopsis. preeminent. paradigmă. a expia. graffiti. patronim.). autarhic. xenoman. a inculca. sacramental. donatar. farinaceu. venial. rapt. obstinat. hobby. chinestezie. fragrant. imund. %icanier. irefutabil. idiosincrasie. autodafe. sinecură. patibular. a (se) exonera. subretă. ritos. premoniţie. mutual. vorace. delator. auditor. punitiv. a pertracta. ingerinţă. %aradă. nunţiu. a interpola. a juisa.dezabuzat. a dezavua. a sidera. lubric. a ostraciza. a concede. a incumba. sempitern. panoplie. a interverti. etilism. incontinent. frugal. pandantiv. inamovibil. calofil. polihistor. difident. clientelar. inveterat. torţionar. sicofant. olograf. neavenit. genuin. a intima. truism. lutier. licenţios. malefic. htonian. a importuna. poţiune. sosie. intemperanţă. laconic. panaceu. leal. faceţios. a persuada. mazetă. %varţ. inextricabil. ubicuu. pogrom. paspartt. iteraţie. tacit. stenic. a notifica. ludic. acmee-acnee. abjura-adjura. a prezerva. aerofar- . soporific. libertin. cenestezie. veros. jugular. agorafobie. edenic. ineluctabil. integrism. a emenda. versatil. oneros. condescendenţă. pau%al. fiduciar. potomanie. infailibil. iconoclast. filistin. sinestezie. aductorabductor. gregar. perpetra. oniric. actual-actuar. onctuos. prostraţie. veleitar. inefabil. preempţiune. futil. redundant. a vexa. adagioadagiu. iconodul. fetid.

escadră-escadron-escadrilăespadrilă. hidră-vidră. dihanie-dihonie. dezinfecţie-dezinsecţie. edem-eden. mesă-me%ă. a investi-a Investi. degresiune-digresiune-degresare. a disimila-a disimula. albinism-alpinism. imunitate-impunitate. emersiuneimersiune.aerofor. granat-granit. a insera-a Insera.auriculă. a amporta-a importa. aluzie-iluzie. imun-imund. impasabil-impasibil.fragrant. EladaElida. patentat-potentat. aferent-eferent. novelă-nuvelă. arbitrar-arbitral. a gera-a gira. destinsdistins. condor-condur. auricul. enervaţie-inervaţie. diată-dietă. a indura-a Indura. a mánca-a manca. anoforă. agest-agrest. anual-anuar. justiţial-justiţiar. a reporta-a repurta. deconcertantdeconcertat. a defula-a refula. autonom-autonim. flagrant. gheată-gheatră. bruion-bruior. albastrualabastru. lectorrector. alocuţiune-elocuţiune. limb-nimb. detraca-detracta. antologie-antilogie. frescă-fresco. fiestă-siestă-festă. aflux-eflux.piruetă. a ecloza-a ecluza. matricematriţe. alizeu-elizeu. campanelă-campanilă. marmotă-marmită. balestră- . monomahie-monomanie. facţiune-fracţiune. eteronom-eteronim. novator-inovator. dolman-dolmen. a infesta-a infecta. a erupe-a irupe. nunţiu-nupţiu. a iriza-a irita. batistbatistă. funeralii-funerarii.lingoare.mimeză.anafură-anafora. frupt-fruct. valută. atlas-atlaz. izocrom-izocron. carbonar-cărbunar. locatar-locator. feroce-veloce. a evada-a evida. eminent-iminent. avers-aversă. oliv-olivă. vrac-vraf. moină-noimă. fisă-fi%ă. file-fileu. enolog-etnolog. langoare. apertură-apretură.volută. deluviu-diluviu. eufonie-euforie. doză-duză. apropia-apropria.palatin.excerpta. %ic-%i%. afabil-amabil-amiabil. lineal-linearliniar.Indemn. pelagic-pelasgic. allegro-alegru. gang.venial.gangă. famat-fanat. glacial-glaciar. invidios-insidios. florescenţă-fluorescenţă. livret-libret-libert. fascicul-fasciculă. maestro-maistru. alocaţielocaţie. venal.fricţiune. a inculca-a inculpa. apostrof-apostrofă. etologie-etiologie. floral-florar. antinomicantonimic. literal-literar. amidăomidă-amibă. mangal-mangan. monogramă-nomogramă. minerminier. orator-oratoriu. a elida-a eluda. premoniţie-premuniţie. melamină-melanină. ficţiune. andosator-andosatar. gintă-geantă-jantă. excepta.măiestru. licoare-lucoare. diată-dietă. melană-melenă. mimoză. firet-%iret. anghilă-anghină. jintiţă-jitniţă. ezoteric-exoteric. friza-freză-friză. altercaţie-aliteraţie. asculta-ausculta. emergent-imergent. a (se) intrica-a intriga-a (se) integra. paladin. indemn. banderolă-banderilă. difidentdisident. bac-bacă. arivist-arhivist. vacant-vagant. doctrinal-doctrinar. giruetă. arahidearahnide. inapt-inept.

a ploua. 9. f) să conţină cuvintele: . a omorI. bardă-dardă. anormal. a dispărea. várstă-vrástă. a mustra. a stán]eni. a se Increde. tributal-tributar. sudură. tremă-trenă. a flecări. a bárfi. turcoaz-turcoază. (a nu avea) astámpăr.coralifer. departe. a amuţi. axial-axilar. cală-cahlă.paner-panier. inveterat-Invederat. niciodată. e) să aibă nuanţă de superlativ. aferenteferent. saciu-casiu. aventurier. palmier-palmieră. Găsiţi expresii sau locuţiuni care să fie sinonime cu următoarele cuvinte sau unităţi frazeologice: (a fi) abătut. con]unctură-con]ectură. zaricte-]aricte. a pleca. a fugi.siameză. rucine. fiabil-friabil. covertă-corvetă. a (se) enerva. a regreta. a păţi. a releva-a revela. a critica.specios. a refula-a reflua. a concedia. a alina. persan-persian. refector-reflector. a asculta. special. bazon-blazon. repede. imposibil. solidar-solitar. ciment-cement.virtuoz. Găsiţi cat mai multe expresii ii locuţiuni: a) care să conţină comparaţii. musai. coliziune-coluziune. anarhie. suveran-suzeran. contor-condorcontoar. a actepta. concesional-concesionar. a cabla-a cabra. sepia-sepie. bravură-bravadă. a bea. talaz-taluz-talus. bogat. (a fi) atent. vers-viers. sărac. servil-serviabil. (a fi) disperat. rulotă-ruletă. buret-burete. a Imbătráni. relictărelicvă. coralier. fortuit-forţat. caro-carou. patentpetent-patentă. a tăcea.sutură. a scăpa. c) să conţină nume proprii.piromanţie. a pedepsi. concordant-concordat. lenec. candel-candelă. a (se) bucura. a hoinări. frică. manifestare-manifestaţie. calotă-carotă. dragon-dragor. mult. canic-canică. a se adeveri. a muri. preceptor-perceptor. a elucida-a eluda. rás. bestial-bestiar. a cáctiga. a sărăci. a bate. stringent-astringent. a a]uta. bancrut-bancrută. d) să conţină numere. virtute-vártute. (a fi) aiurit. a gera-a gira. b) care să fie rimate. băiac-băiec. pandant-pendant. baril-beril. a trăncăni. conciliabilconciliabul. agenţie-agentură. a (se) certa. boem-boemă. a constránge. paricid-patricid. a (se) speria. prost. pe ascuns. sinteză. rău. fastidiosfastuos. bizon-vizon. cenzură-cezură. porfir-profir. ales. sapăcapă. avanta]e. panel. a ]igni. ticălos. degeaba. rezidual-reziduar.palestră. consort-consorţiu. oficial-oficios. a tasa-a taxa. piromanie. a minţi. simpaticsimpatetic. a uita. gafă. fata. brec-bric. calin-călin. 8. revolut-rezolut. togă-tocă. speţespeze. a-ci aminti. insolvabil-insolubil. a semăna. consignatar-consignator-cosignatar. a ucide. virtuos. legislaţie-legislatură.

cinovnic. abuz exagerat. catastrofă tragică. nacafa. caimacam. beilic. anteriu. porucic. zaraf. agie. a conchide 100 . agă. firman. pedestru. anost %i plictisitor. panţár. a avea. vatman. %oltuz. bicicletă cu două roţi. circa aproximativ. mezat. apelpisie. bancnotă de hártie. a aranja In ordine. edec. a cădea jos. catagrafie. bunăoară de exemplu. a Intabula. palie. butcă. gelep. bogasiu. ambianţă Inconjurătoare. a bate. jupán. Găsiţi echivalente actuale pentru următoarele arhaisme: adet. delniţă. polcovnic. cicatrizarea rănii. be%liu. ureche. postelnic. poslu%nic. ghelir. %tab. haraci. hrisov. vistier. pitac. avantaj favorabil. anafora. calfă. a face. mo%nean. a clănţăni din dinţi. amestec eterogen. caftan. lup. a coborI jos. aproape circa. rusfet. becher. chilom. rădvan. bogasier. băjenie. garboavă.inimă. i%lic. a se bifurca In două. cadet. cocon. ansamblu omogen. a lua. căminar. mare abundenţă. clironomie. zavistie. zapciu. a coexista Impreună. epistat. spahiu. ciubuc. leah. boare de vánt. be %leagă. a beneficia de un avantaj. a colabora Impreună. cerinţă imperativă. comănac. livrea. adică cu alte cuvinte. 10. biografia vieţii. jalbă. călcái. izvod. arnăut. fiastru. chirigiu. ispravnic. a%adar In consecinţă. locotenenţă. logofăt. a asambla la un loc. ocină. a avertiza preventiv. cadenţă ritmică. comis. pisar. răze %. a ţine. stolnic. diac. jari%te. olat. mánă. ceremonie solemnă. chior de un ochi. pehlivan. vornic. armă%el. nas. ucaz. blazon de nobleţe. jitar. baltag. potcap. babă bătránă. om. bolniţă. zapis. cam aproximativ. letopiseţ. a călca In picioare. palo%. dro %că. a anticipa dinainte. lume. a clarifica mai precis. mitoc. cobai de experienţă. ceau%. armie. mare amploare. bei. venetic. cá%tig profitabil. cavas. căftănie. activitate laborioasă. balamuc de nebuni. dajdie. a avansa Inainte. a coincide exact. burtă. amăgire iluzorie. a da. Explicaţi de ce sunt pleonastice următoarele Imbinări: a abrevia pe scurt. ipochimen. dragoman. amploiat. cándva odată. eforie. apanaj. clucer. picior. zaveră. pe%in. gát. bard. diată. chiar Intocmai. pojarnic. carvasara. cămără%el. a asocia Impreună. bănie. 11. cot. slobozie. agarean. a băsni. a mazili. hagiu. bairac. acum numaidecát. sluger. beizadea. cavaf. a sta. lung. aversă de ploaie. cap. a anexa alături. mungiu. a coabita Impreună. bandieră. faţă. baftă %i noroc. a prinde. uric. agapă. avalan%ă de zăpadă. suzeran. prisav.

continuitate neIntreruptă. concluzie finală. 101 . consens unanim.la sfár%it.

rablă veche. folclor popular. diurnă zilnică. protagonist principal. cuplet satiric. Intrajutorare reciprocă. pilon de susţinere. promoţie de absolvenţi. disimulare ascunsă. oranjadă de portocale. oprobriu public. erupţie violentă. interacţiune reciprocă. imprudenţă nesăbuită. etnogeneza unui popor. coridor de trecere. a dăinui etern. perspectivă de viitor. a repeta Incă o dată. lăutar popular. piesă componentă.conţine In interior. pacient bolnav. potecă Ingustă. magazin de mărfuri. ospiciu de nebuni. poantă de efect. de%ert arid. plajă de nisip. dar Insă. onest %i cinstit. pamflet satiric. performanţă remarcabilă. a Infuleca lacom. reper orientativ. a profera ameninţări. definitiv %i irevocabil. prenume de botez. a jumuli de pene. decor ornamental. elucubraţie absurdă. glicemie In sánge. a reţine pe loc. faună animală. cumplit %i Infiorător. ráu curgător. mare geniu. a reaminti din nou. entuziasm Inflăcărat. a merge pe jos. mentor spiritual. a%adar %i prin urmare. limuzină de lux. pom fructifer. a Impovăra cu greutăţi. detaliere amănunţită. desinenţă finală. nul %i neavenit. panaceu universal. a reuni Impreună. panoplie de arme. a Ingheţa de frig. nămeţi de zăpadă. a reface din nou. infatuare arogantă. culpă din gre%eală. purpură ro%ie. a intra Inăuntru. respect %i consideraţie. a menţine mai departe. omletă de ouă. proiect de viitor. nebun la cap. a extermina In masă. a prevedea dinainte. jambon de porc. picnic In aer liber. hemograma sángelui. nevralgie dureroasă. miraj In%elător. exemplu pilduitor. plan de viitor. unanimitate deplină. a (se) Intoarce Inapoi. rechizite de scris. prăpastie adáncă. jerbă de flori. epilog final. epatare %ocantă. intemperiile vremii. evlavie cucernică. procent la sută. povară grea. prim-plan apropiat. scurt rezumat. a prefera mai bine. personalitate remarcabilă. garderobă vestimentară. proverb popular. a impune cu forţa. gamă diversificată. pubelă de gunoi. a ie%i afară. revelaţie nea%teptată. local public. rang ierarhic. limonadă de lămáie. cutremur de pămánt. a milita pentru o cauză. decát numai. lihnit de foame. cu%etă de dormit. de%i a%adar. notorietate publică. a cronometra timpul. va să zică deci. miting popular. a numerota cu cifre. a conveni de comun acord. dată calendaristică. 102 . perioadă de timp. hit de mare succes. ogar de vánătoare. reclamă publicitară. lapsus momentan. dună de nisip. elocvenţă grăitoare. cult religios. dezrobirea omului. a participa Impreună. jurămánt solemn. radieră de %ters. a convieţui Impreună. ortografie corectă.

vacarm asurzitor. stană de piatră. stai pe loc. vestibul de intrare. a semna personal. Editura Coresi. scurt toast. summit la várf. BIBLIOGRAFIE 1. a schiţa sumar. a surveni pe nea%teptate. verigă intermediară. zvon fals. a unelti pe ascuns. scadenţă de plată. Avram. saramură sărată. slănină de porc. tenebre Intunecoase. Mioara. urale %i ovaţii. a teleghida (de) la distanţă. statuetă mică. trial de selecţie. Gabriel. schelet osos. troian de zăpadă. vedetă celebră. a %edea jos. tot la fel. a ţá%ni brusc. tinde să devină.salon de primire. unitate indisolubilă. Angelescu. unanimitate totală. a tárI după sine. %lagăr la modă. Editura Academiei 103 . samovar de ceai. stánă de oi. sectă religioasă. salopetă de lucru. a urma mai departe. a zbiera tare. a suprima total. savant erudit. %eptel de animale. a uni laolaltă. 2. vită domestică. sloi de gheaţă. slip de baie. Probleme ale exprimării corecte. a survola peste. scándură de lemn. a urca sus. Dicţionar de pleonasme. 1995. topografia locului. solemnitate festivă. Bucureiti. vad de trecere. siesta de după masă. ţincvais alb. vogă trecătoare. mare válvătaie.

5. Bucureiti. 8. 1976. Editura Academiei. I. 1998. Forăscu. Timiioara. 1978. Marin. Bucureiti. Dicţionarul explicativ al limbii románe. Bucureiti. Compunerea. Narcisa. Bucureiti. 6. antonimia prin exerciţii. 1987. sinonimia. 1996. Silviu. Formarea cuvintelor In limba románă. 1970. Prefixele.Române. Angela. Editura Aca. Sufixele. Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. Formarea cuvintelor In limba románă. Evseev. II. ediţia a II-a. 7. Bucureiti. Formarea cuvintelor In limba románă. 1986. Editura Niculescu. Bidu-Vrânceanu. 3. Editura Univers Enciclopedic. 1989. 10. Ivan. Bucă. Structura vocabularului limbii románe contemporane. . 1988. 9.demiei. Bidu-Vrânceanu. Editura Academiei. Dicţionar de cuvinte derivate al limbii románe. Bucureiti. III. Polisemia. Probleme de semasiologie. Angela. Cuvinte %i sensuri. 4. Editura Facla. Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. Bucureiti. Constantinescu. Bucureiti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful