III. LEXICOLOGIE Teme: Organizarea vocabularului.

Organizarea interna, organizarea externa, Masa vocabularului, Procedee de formare a cuvintelor noi, Calculul semantic, Lexicologia normativa

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvântul este unitatea centrală, definitorie a lexicului, unitatea semnificativă autonomă minimală a limbii, constituită prin asocierea unei forme fonetice (complex sonor) ai a unui conţinut (complex de sensuri). Individualitatea sa In enunţ ai legătura indestructibilă dintre cele două laturi componente (semnificant ai semnificat) fac din cuvânt semnul lingvistic prin excelenţă. Forma şi conţinutul sunt cele două laturi constitutive ale cuvântului, care funcţionează Intr-o solidaritate indestructibilă, deai reuniunea lor are un caracter arbitrar. Forma (denumită ai expresie sau complex sonor) reprezintă latura materială a cuvântului, adică fonemele grupate In silabe ai puse sub un accent, ai morfemele, diferenţiate In rădăcină, afixe ai desinenţe. Conţinutul (denumit ai Inţeles sau semnificaţie) reprezintă latura ideală, psihică a cuvântului, imaginea prelucrată mental a obiectului denumit (denotatul), pe care-l evocă, inclusiv In lipsa acestuia. Sensul este actualizarea, In diferite categorii de contexte verbale ai situaţionale, a semnificaţiei. Sensul denotativ (propriu, apelativ, cognitiv, denominativ) este Insoţit de sensuri conotative (figurate), derivate, In urma unor figuri de stil, din primul ai păstrând mai mult sau mai puţin caracterul

expresiv iniţial. Trăsăturile distinctive ale cuvântului Transformarea lumii referenţilor In lume a sensurilor, mai simplu a referentului In sens, se realizează printr-o prelucrare logică sui generis, In care trăsăturile obiectelor descoperite prin observaţie, analiză ai comparaţie se supun probei comutării, disociindu-se cele relevante (esenţiale) de cele nerelevante (Intâmplătoare). De exemplu,

pentru grupul de obiecte denumite de cuvântul casă, trăsăturile ,clădire”, ,cu caracter stabil”, ,destinată locuinţei” sunt relevante, pe când altele ca ,număr de niveluri”, ,tip de acoperia”, ,material din care este construită” etc. sunt nedefinitorii. Analiza componenţială este o metodă structuralistă inductivă, cu ajutorul căreia se divizează conţinutul semantic al unui cuvânt In constituenţi. Punând In contrast cuvinte din acelaai câmp semantic, sau mai Indepărtat, se stabilesc din aproape In aproape trăsăturile semantice distinctive (semele) care le separă sau le apropie. Este deci un fel de taxonomie semantică. De exemplu, unchi se deosebeate de mătu%ă prin ,sexul masculin”, de tată prin ,ascendenţă colaterală”, de nepot prin ,filiaţia ascendentă”, de bunic prin ,nivelul ascendenţei”, de socru prin ,rudenia de sânge” (sau ,naturală”), de scaun prin ,calitatea de fiinţă”, de urs prin ,calitatea de fiinţă umană”, de Inrudit prin faptul că e ,substantiv”. Punând la un loc componentele, vom obţine formula lui semantică (sememul): ,substantiv”, ,nume de fiinţă umană”, ,rudă naturală cu cineva”, ,In relaţie de ascendenţă colaterală”, ,de primul nivel”, ,sex masculin”. Vocabularul unei limbi este organizat după mai multe criterii, formând un sistem, e drept, cu multe imperfecţiuni, posibil de descompus In subsisteme corelate Intre ele ai ierarhizate pe niveluri din ce In ce mai mici. Unii specialiati vorbesc explicit de sistemul lexical, alţii adoptă termenii mai puţin tranaanţi de ansamblu, totalitate sau mulţime de unităţi lexicale. Organizarea vocabularului limbii române contemporane Organizarea externă (ierarhizarea funcţiona1ă) a vocabularului românesc constă In ordonarea cuvintelor, după criteriul statutului dobândit In procesul utilizării lor de către comunitatea vorbitorilor, pe niveluri ai sfere de Intrebuinţare. Principalele clasificări rezultate din ierarhizarea prin uz sunt: vo- cabular activ—vocabular pasiv, vocabular literar—vocabular neliterar, vocabular de uz general (comun, mediu)—vocabular cu utilizare limitată: arhaic/neologic, regional/sectorial (de specialitate)/de grup (special); vocabular de bază (fundamental) — masa vocabularului. Vocabularul activ ai vocabularul pasiv sunt subdiviziuni ale lexicului, In funcţie de frecvenţa In vorbire la un moment dat. Vocabularul activ este format din cuvintele folosite curent, fiind deci foarte puţin numeros, dar frecvent In circulaţie.

Din vocabularul activ fac parte instrumentele gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole, verbe auxiliare, pronume ai adverbe relative) ai substitutele (pronumele ai numeralele) cele mai uzuale, precum ai substantivele, adjectivele, verbele, adverbele referitoare la aspecte indispensabile activităţii cotidiene ai care au tranaat In favoarea lor concurenţa la zi cu sinonimele. Câteva exemple: de, la, cu, să, că, dacă, cel, am (fost), a% (merge), voi (avea), care, cine, ce, unde, cánd, unu, doi, casă, femeie, mánă, bun, frumos, dulce, a face, a vorbi, a mánca, a fi, a avea. Foarte active sunt Insă ai cuvintele (sau sensurile) ,la modă”, majoritatea neologisme: manager, profit, dividend, a implementa, pluralism, firmă, democraţie, marketing, privatizare etc. Vocabularul pasiv este format din cuvintele cunoscute, dar folosite rar de vorbitori. El cuprinde cuvinte care denumesc realităţi implicate Intâmplător sau puţin frecvent In activitatea vorbitorilor: lăcustă, ferigă, eclipsă, cazarmă, chimono, cuvinte care au intrat In fondul pasiv din cauza ieairii din ,vogă”, dispariţiei obiectelor denumite sau Inlăturării lor de către sinonimele concurente: pionier, sovietic, bordei, %ubă, retribuţie, colectivist, cooperator, cehoslovac, tovară %, cuvinte necunoscute pentru majoritatea vorbitorilor, care au dispărut de mult din limbă, au apărut recent In vorbirea unui mic număr de oameni sau sunt folosite numai In anumite medii restrânse: zapis, zlătar, hagiu, párgar, brabete, perjă, glajă, scafandru, scovergă, zăbic, a gini, benga, cataroi, mititica, idiosincrasie, reostat, seismogramă, display etc. Vocabularul literar — vocabularul neliterar (popular şi familiar) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de criteriul cultural. Vocabularul literar este partea vocabularului Intrebuinţată In texte ai In vorbirea cu caracter literar, adică normat ai cultivatlIngrijit (care-i asigură calitatea culturală). Vocabularul neliterar este o clasă mai eterogenă care cuprinde cuvintele rămase la nivelul neliterar al limbii. Grupările pe care le include vocabularul neliterar sunt: vocabularul popular ai vocabularul familiar. Vocabularul popular este alcătuit din cuvintele folosite In mediile ai situaţiile nesupuse rigorilor profesionale, livreati. Exemple de elemente lexicale populare: ima%, furcă, suveică, iţă, caier, tropăi, popă, otavă, a crácni, lehamite, nevastă, oi%te, jug, ráie. Includem In vocabularul popular ai cuvintele folosite numai In anumite regiuni (numite regionalisme, provincialisme sau cuvinte dialectale), chiar

dacă, pe o altă axă, ele se opun elementelor cunoscute In tot teritoriul lingvistic românesc. Vocabularul familiar este format din cuvintele utilizate In situaţii de relaţii intime, familiale, neoficiale, manifest nepretenţioase: mă, dragă, bătráne, coane, ăsta, slujbă, chestie, treabă, acătării, mersi, plea%că, mamaia, tataia, puiuţ (,copil”), bebelu%, băiete, dandana, belea, baftă. Vocabularul de uz general — vocabularul cu sferă de utilizare limitată (regional, arhaic, neologic, argotic, de jagon, profesional) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de aria de folosinţă a cuvintelor. Vocabularul de uz general, care se mai numeate fond comun, general (sau vocabular mediu, supradialectal, nespecializat), este partea vocabularului cunoscută ai utilizată de Intreaga comunitate lingvistică, indiferent de nivelul de cultură, de domeniul de activitate sau de zona geografică a vorbitorilor. Vocabularul cu sferă de utilizare limitată Inglobează mai multe grupări diferite Intre ele, dar care au ca trăsătură comună Inscrierea Intr-o arie lexicală restrânsă. Vocabularul regional (dialectal, provincial) cuprinde cuvinte Intrebuinţate In anumite regiuni geografice: Muntenia: burtă, a ciupi, chel, ginere, a jumuli, magiun, na%, nene, puţ; Oltenia: lubeniţă, brabete, blană ,scândură”; Moldova: curechi, sudoare, pántece, a pi%ca, ţintirim, oghial, buhai, perjă, chelbos, ciubotă, hulub, povidlă; Banat: foale, a pi%cura, iorgan, anţărţ, golumb; Crişana: pántece, a piţigăia, temeteu, poplon, bráncă, prunc, %ogor; Maramureş: cătilin, cocon, a froi, ai (,usturoi”). Arhaismele sunt cuvintele ieaite din uzul general al limbii ai rămase In uzul sporadic al unor vorbitori cu preferinţe sau preocupări pentru exprimarea arhaică. Unele desemnează realităţi depăaite sau ieaite din vogă fiind numite, de aceea, istorisme: logofăt, hatman, agă, opaiţ, iţari, opinci, i%lic, arca%, palo%, flintă, birjă. Altele au fost marginalizate ai scoase din uz de concurentele lor sinonimice: leat (sinonim cu an), voroavă (=cuvânt), rost (=gură), cinovnic (=funcţionar), bucoavnă (=abecedar), slobod, volnic (=liber), mezat (=licitaţie). Neologismele sunt cuvinte apărute de curând In limba română ai aflate In curs de adaptare fonetică ai de Incadrare morfologică sau semantică: puzzle, show, feed-back, marketing, hobby, job, top, western, flash (cu variantele fla%/fle%), computer, design, display, hardware, software, consulting, management, sponsor, copy-right, know-how,

Termenul neologism are mai multe accepţii. ascultătoare (. Ingera%. bulversat. sticlete. calfă. juice. a devoala. caraliu. coţcar. gagică etc.creier”). hamburger.perciune”) etc. carete. bul.mană”). copcă.ochi”). .fund”). diurnist. circar. calibarcă (. curcan. be%liu. curcan. Vocabularul special (sau de grup) este utilizat de grupurile mai mult sau mai puţin ostentativ . cu nuanţe vizand . erete.infractorul” (Indeosebi .best-seller. vechimea In meserie. science-fiction. bordei. angrosist. ba%că. Aceatia. bonjur (. căpriori (. colţan. a hali. binoclu. a (se) confia. bijoc. hingher. ienicer. elice (. hit. boscar. fermă. bobocel. calif. aportor. icre (.: abţibild. cange (. astupător (. boacter.Inchise” de vorbitori. coroi. alungători (. dar transparent pentru cei iniţiaţi. . cea prezentată de noi putand fi denumită. decan. colivie. dulap. aripioară. anii de puacărie etc. aripă. bufet.chilot”). de restul comunităţii. alunecători. geanabet. de strat mai vechi.stomac”). ilegalist etc. baterii (. cantalup. balaban. jogging. neologism recent (sau chiar cuvânt recent).pumni”).ureche”). a se deroba. cavas. ketchup. cuţulan.interese”. au adoptat un lexic opac pentru vorbitorul comun.aliţ”) etc.picioare”).pantalon”). gonitor. boiţar.hoţul”) este denumit. incintă. fereală. croitor. arcan. bobar. baibarac (. separate prin . ceapán.penis”). horn (.trahee”). a stopa etc. burlan (. hrubă. ghi%eu (. bord.domeniul de specializare”. cocor. diblă.pu acăria” este pe rand: academie. ghiozdan (.haină”). invadator. croncan. a demara. giurgin. piesele de Imbrăcăminte ai Incălţăminte: abajur (. Exemple: . adida%i. bobiţă. avan. mass-media. descoperitor.cap”). cartaboi. aghiotant. Argourile sunt cel mai bine definite grupuri lingvistice de acest tip ai caracterizează In primul rand mediile interlope. cotlet (. Multe argotisme au intrat In limbajul familiar: baftă.poliţistul” este denumit: acolist. gherlă. gulie (. Alte neologisme. incubator.fese”). cabanos (. nasol.vestă”). numai aparent pleonastic. ciupitor.gură”). sunt formate In limba romană sau calchiate (copiate) după modele străine: a antama. heavy-metal. In general. . cotlon.limbă”). ied. hultan. capelmaistru. gabor. cu%că. ale infractorilor.sani”). colegiu. bortă. agib. căutători (. acioală. clopot. Inăuntru etc. acvilist. draibăr. bojogar. daraban.preocupări” ai . cloanţă (. din dorinţa de a nu fi Inţeleai de virtualele victime sau de urmăritori (poliţiati)..pălărie”).fustă”). coldan. amortizoare (. alonjar. mefienţă. ata% (. carditor. Părţile corpului primesc ai ele porecle: alunecări. La fel.

Vocabularul specializat sau profesional (numit ai fond savant) cuprinde cuvintele folosite In diverse limbaje profesionale care alcătuiesc terminologiile de specialitate sau tehnico-atiinţifice. vin. creier. — fiinţe: om. marfă.Elevii au tendinţa de folosire a unor elemente de argou proprii (profu. a clădi. mate) sau Imprumutate din alte medii (pufulete. papagal. a apăra. inimă. vrabie. apă. bio. — alimente ai băuturi: páine. văr. carne. care cuprinde cuvintele cunoscute ai folosite frecvent In cele mai importante situaţii de viaţă de către toţi vorbitorii ai care fac parte din familii lexicale bogate. ţánţar. plug. băiat. Aceste cuvinte răspund unor multiple exigenţe lingvistice ai extralingvistice: a) au un grad ridicat de stabilitate. . u %ă. viţel. folosite de majoritatea limbilor de cultură. coajă. soţ(ie). sfeclă. — unelte: cle%te. — corpul omenesc In părţile lui: cap. Vocabularul de bază (fundamental. picior. bránză. soră. a mánca. femeie. morcov. frunte. socru. roată. gráu. b) denumesc noţiuni indispensabile vieţii ai activităţii umane: — obiecte ai acţiuni foarte importante: casă. — familia: mamă. coasă. oţel. supărat. măr. topor. — plante: cire%. fier. fiică. lapte. nucă. reprezentativ) — masa (sau restul) vocabularului constituie o clasificare de sinteză a vocabularului limbii române. na%pa etc. limbă. mánă. oaie.). pe%te. dorinţei de detaaare de masa vorbitorilor sau pretinsei superiorităţi intelectuale. Foarte mulţi din termenii de specialitate sunt cuvinte internaţionale. bestial. unchi. masă. hotărát. a avea. a zice. Jargoanele cuprind elemente neologice de ultimă oră. nepot. cáine. fată. reprezentativ) sau fondul principal lexical reprezintă nucleul funcţional stabil al limbii. floare. a spăla. tată. inel. albină. fiind In majoritate elemente moatenite din latină sau formate In limba română. folosite insistent ai deseori defectuos sau neglijent de unele grupuri. plop. scară. lanţ. fiu. soacră. a merge. sanie. lup. ca urmare a snobismului. ureche. cumnat. neadaptate ai nesocializate Incă In cercuri mai largi. nas. a face. Vocabularul de bază (fundamental. frunză. dinte. fereastră. frate. coco%. diriga.

soare. Sistematizarea semantică a vocabularului rezultă din decuparea unităţilor de sens ai din distribuirea lor pe unităţi formale. săptămánă. limitarea fiind determinată de cerinţa ca acestea să fie apropiate Intre ele. formează locuţiuni ai expresii. Sunt predispuse la polisemie cuvintele vechi In limbă. rău. . Ea are o diversitate foarte mare. fiind. ogor. prost. ro%u. dulce. — culori: alb.— mediul Inconjurător: afară. termeni profesional-atiinţifici. lene%. a bate. dar ai cea mai numeroasă a vocabularului. — calităţi ai defecte: bun. a da. Organizarea internă a vocabularului sau sistematizarea sa are la bază criterii lingvistice. — diviziunea timpului: zi. deal. de%tept. Unele Insă au acumulat un număr mare de sensuri. Fenomenul este cunoscut sub numele de pletoră semantică ai caracterizează cuvintele foarte uzuale care denumesc noţiuni centrale In viaţa ai activitatea oamenilor. gras. gheaţă. noapte. — instrumente gramaticale (prepoziţii. a lua. vesel. timp. oră. cuprinzând In primul rând cuvintele de utilizare limitată (arhaisme. lună. a trece (toate au peste 10 sensuri). regionalisme. a pune. pasiv). lacom. Polisemia este prima formă de sistematizare semantică. tánăr. cámp. nori. mánă. Polisemia este sursa ai rezultatul schimbărilor de sens. albastru. azi. lung. dimineaţă. a fi. bun. conjuncţii. a face. verbe auxiliare) ai numerale până la 10. izvor. Masa (restul) vocabularului sau vocabularul secundar reprezintă partea cea mai mobilă. e) sunt In cea mai mare parte polisemantice. pronume. dar ai părţile vocabularului aflate. al Imbogăţirii semantice a vocabularului. neologisme. punct. In zone de uz marginale (lexicul popular. Majoritatea cuvintelor polisemantice au un număr restrâns de sensuri. In sensul că evidenţiază distribuirea Intr-un cuvânt (complex sonor) a mai multe sensuri aflate In anumite relaţii. Exemplu: a avea. slab. elemente de argou ai jargon). vară. an. din punctul acesta de vedere. galben. pămánt. a purta. ieri. d) sunt foarte frecvente In vorbire (au valoare circulatorie mare). familiar. cele primare (care au Intotdeauna mai multe sensuri decât derivatele lor) ai cele de uz general. a sta. vizând conţinutul semantic sau forma unităţilor lexicale. lumină. c) au numeroase derivate ai compuse. iarnă. vánt. verde. zăpadă. urát. negru. din diferite motive. cald. trist. cinstit. frumos. cap.

cât ei rezultatul acţiunii: povestire = . cercetare. Inţelesul foarte asemănător presupune existenţa In formula semică a celor două cuvinte a unor seme diferenţiatoare . dar se scriu diferit: Intruna ei Intr-una) ei omografele (cuvintele care se scriu la fel. dar se pronunţă diferit: copii — copIi). respectiv substantivele postverbale.adjectiv”. care denumesc atât procesul. .rezulu tatul descrierii”. Omonimele pot fi: 1) totale sau propriu-zise.de a arunca vorbe. . de exemplu. Inţelesul identic Inseamnă aceeaşi formulă semică: termenii etern ei ve%nic pot fi descriei ca . dar cu Inţeles identic sau foarte asemănător.acţiunea de a descrie” ei . Descrierea componenţială a omonimelor arată că ele nu prezintă 1 seme substanţiale (importante) comune: a semăna = .omologul derivării morfematice. seria termenilor somatici. de aceea.In vederea obţinerii unei viitoare recolte”. cuvinte distincte. Ca ei acesta. omofonele (cuvintele care se pronunţă identic. sugestii. .verb” .rezultatul povestirii”. a semăna = .special pregătit” 2 .denuu meete starea” . al doilea din lat.instituţie bancară”). . 2) parţiale sau pseudoomonime când au numai anumite forme identice. când au toate formele identice ei aparţin bineInţeles aceleiaei părţi de 1 2 vorbire (bancă . care dezu voltă mutaţii semantice identice: piciorul muntelui. Sinonimia este relaţia care se stabileete Intre cuvinte cu forme diferite.denumeete acţiunea” . Principala deosebire constă In aceea că omonimele nu au trăsături semantice (seme) comune. Omonimia este o formă de structurare semantică asemănătoare cu polisemia prin faptul că priveete exprimarea unor sensuri complet diferite prin forme identice. Omonimele au ei etimoane diferite: primul provine din lat. plimbare). descriere = .scaun lung” — bancă .Intre persoane sau obiecte” .verb” . In această categorie intră. alte varietăţi ale omonimelor parţiale. pieptul dealului. .pe baza unor anumite trăsături”. seminare. Cele două caracteristici menţionate deosebesc omonimia de polisemie.extensiune”.neliu mitată”. de asemenea. diferenu ţiinduuse prin altele (corn/corni — corn/coarne — corn/cornuri).verb” . nu sensuri ale aceluiaei cuvânt. apropouri” .denuu meete acţiunea” .temporală”.In solul” .Intruun mediu suspicios” . are caracter regulat ei iterativ (a se vedea.de a arunca sămânţa” . similare. aceasta din urmă vizând sensuri care au seme substanţiale (importante) comune ei acelaei etimon (un exemplu de sens cuprins In 1 a semăna este .pentru a obţine dezbinarea”). cotul ráului. la fel: máncare. fiind considerate.acţiunea de a povesti”.de asemănare” .referitor la”.

minore (care .

2) Inţelegere. fortuit-forţat. Exemple: agresiv ei bătăios au semele importante comune (. a (se) dispune.grad nedeterminat”. la mai multe serii sinonimice. Efectul cel mai important al paronimiei In vorbire Il reprezintă atracţia paronimică. absorbantadsorbant. Impăciuire. 5) aprobare. Limita poate fi un sunet pentru cuvintele scurte ei de 2-3 sunete pentru cuvintele lungi ei cu sensuri foarte apropiate: fisă-fi%ă. difident-divident. permisiune. ei seme graduale diferenţiatoare: . tranzacţie. din care cităm: 1) aranjament.atragerea” ei Inlocuirea In comunicarea verbală a termenului mai puţin cunoscut de către termenul mai cunoscut din perechea paronimică. original-originar. a investi.inteligenţă” . Cuvintele polisemantice se raportează. consimţămánt. s-a stabilit că termenii antonimi au In mod obligatoriu o dimensiune semantică comună.referitor la” . conjunctură-conjectură. pe baza căreia de fapt se face raportarea celor doi referenţi. asentiment. aviz. Incuviinţare. Aceasta se produce Indeosebi când cei doi termeni paronimi sunt cunoscuţi de vorbitori In grade foarte diferite ei constă In .. comunicare-comunicaţie. tasa-taza. pe lângă semele comune (. Prin analiza componenţială. %ustă etc. De exemplu. cuvântul acord are nu mai puţin de opt serii sinonimice. legămánt. combinaţie. duză-doză.a Investi. a (se) desfăta. tocmeală.pot fi substanţiale sau graduale). Antonimia este relaţia dintre cuvinte cu sens contrar. speţe-speze. a petrece etc. Astfel a (se) veseli are ca sinonime seria: a (se) amuza. Ingăduinţă. voie etc.adjectiv” .. De exemplu. . consonanţă etc. a (se) Inveseli.adjectiv” . pact. care relevă incompatibilitatea logică a celor doi referenţi. pe când cel de-al doilea conţine semul . a apropia.reactivitate psihică” . evident. contract. a excita-a incita. concordie etc. Grupul de cuvinte care pot contracta relaţii sinonimice cu acelaei termen constituie câmpul de expansiune sinonimică al termenului respectiv. animare-animaţie. petrolifer-petrolier.grad mic”.apreciere In plus”). ei un sem incompatibil contrar. Invoială.nemotivat”. Paronimia este relaţia dintre cuvintele insuficient diferenţiate din punct de vedere formal. Invederat-inveterat. dar primul are semul substanţial .apreciere In plus”). concert.motivat”. Ea poate forma ei serii sinonimice. pace. vorbă etc.a apropria. a enerva-a inerva. a ráde. minerminier.. 4) armonie. potriveală. corespondenţă. potrivire. conformitate. tárg. inteligent ei ager au. a (se) distra. emigrant-imigrant. convenţie. Exemple: adagio-adagiu. 3) concordanţă. familial-familiar.. respectiv .

care este ei purtătorul principal al conţinutului său semantic). In. Cuvintele primare sunt cuvintele care nu pot fi descompuse In componente lexicale In limba română. . al cuvântului. In sensul aportului semantic al afixului. secvenţa -tăr. proliberal-antiliberal.cald ei rece au In comun dimensiunea formată din semele . respectiv . iar pe de altă parte pe linia procedeului formal (derivare. supra.adjectiv” . tipicatipic.ei -itură sunt afixe (primul prefix. cu un conţinut modificat. De exemplu. conversiune). schimbarea valorii gramaticale). Incántat. Incánta. existente la unul din termenii cuplului (cinstit-necinstit. moral-imoral. a Infiinţa-a desfiinţa. prefaţă-postfaţă. subestima-supraestima. antonimele pot fi: a) cu radicali diferiţi (heterolexe) (iarna-vara. compunere. ofensivă-contraofensivă) sau la ambii termeni (antebelic-postbelic. familia lexicală a cuvântului (a) cánta cuprinde unităţile cántare.grad nedeterminat”. fiind deci neanalizabile lexical. descántare.a dezlega.apreciere In plus”. vocabularul limbii române poate fi Impărţit In cuvinte primare. Familiile lexicale sunt grupuri de cuvinte formate prin diverse procedee formative (derivare.privitor la temperatură” . a include-a exclude. In funcţie de structura lor morfologică. a lega.apreciere In minus”. b) cu acelaşi radical (homolexe). care nu pot fi analizate In unităţi lexicale mai mici. Ambele ierarhii au la bază structura morfematică a cuvântului.structură-infrastructură). egal-inegal. concordanţă-discordanţă. afixe (particule adăugate la Inceputul sau la sfâreitul rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou. al doilea sufix). Exemplu: In cuvântul Intăritură. Acestea din urmă marchează opoziţia prin prefixe antonimice sau privative. pe de o parte pe linia cuvântului-bază (In aea-numita familie lexicală). corosiv-anticorosiv.(provenită prin alternanţă din cuvântul tare) este rădăcină. Sistematizarea formativă (etimologică) se referă la organizarea internă a vocabularului pe latura formei (expresiei) cuvintelor. cánt. a importa-a exporta. ei cuvinte formate de la acestea prin diverse mijloace constitutive. de la acelaei cuvânt de bază. Intuneric-lumină. mare-mic). stabil. compunere. formată din rădăcină sau radical (elementul autonom. iar ca sem incompatibil contrar . a confirma-a infirma. cántăreţ. descánta. faţă de cuvântul-bază) ei componentele gramaticale (sufixe gramaticale ei desinenţe). Majoritatea unităţilor lexicale ale limbii române se află Intr-o ierarhie morfematică. Din această perspectivă.

trámbiţă) etc. duhovnic. ceafă. pomelnic. luptă. cártiţă. moetenite din limba dacă. strajă. páráu). făină. apă. spic. carne. vin). lánă). zapis. steag. grajd. rás. a vorbi. 0 altă categorie de elemente slave a intrat mai târziu In limba română (după secolul al X-lea). brazdă. a muri). Cuvintele moştenite din latină reprezintă esenţa vocabularului românesc. frate. a ara. citi. stareţ. dihor. bătaie. dámb. a vedea. negru. a avea. Inalt. a merge. berbec. cap. gură). sădi. agricultură (cámp. nume de animale domestice şi sălbatice (bivol. apărare). gráu. In două mari categorii: elemente moştenite ei elemente Imprumutate. creşterea vitelor (cal. acţiuni cotidiene (a mánca. fiu. hram. nepot.Ele se Impart. orz). mitropolit. ceapă. lung. gárbov. mánz. lapte. mo%). pupăză. alimente (páine. mánă. a scrie. candelă. oaie. terminologie militară (armă. vită. nătáng. prin intermediul administraţiei ei al bisericii (In care slava era limba oficială). Ele sunt grupate In: elemente moetenite din latină ei elemente autohtone (sau de substrat). varză. Se mai numesc elemente slavone: apostol. amenajări ei instrumente casnice (daltă. Cuvintele moştenite din limba dacă (autohtone. nicovală. letopiseţ. miel. brad. voievod. Cuvintele Imprumutate sunt cuvintele preluate de română din alte limbi. bou. din punctul de vedere al provenienţei. ţap. relaţii de familie (copil. rău. calităţi şi defecte (blajin. călugăr. ro%u. frumos. văr). bránză. pe cale cultă. . sabie. ogor. Insuşiri fizice ei morale (bun. gras. zimbru. fiică. fluier. măgură. a face. a se spăla. urdă). vacă. verde). iapă. păstoritul (baci. colibă.zarea (argea. gard). cazanie. mamă. dárz. Ele denumesc aspectele de bază din domeniile esenţiale ale vieţii: corp omenesc (ochi. de substrat) (Intre 70 ei 200) denumesc aspecte privind: corpul uman (buză. a fi. tabără. psalm. gorun). forme de relief (ciucă. viezure. zăvor). ţeavă. locuinţa ei aşe. armată (război. mal. animale ei plante sălbatice (cioară. smead). a semăna. a culege. pivniţă. aspru). pu %că. snop). Cuvintele moştenite sunt prezente In limba română Incă de la originile acesteia. culori (alb. sare. familie (tată. om. In urma contactului lingvistic direct dintre populaţia românească ei populaţiile vorbitoare ale limbilor respective sau prin influenţa culturală. a bea. destoinic. murg. a auzi. veveriţă). a veni. blánd. păstor. soră. icoană. mire. imprumuturile slave vechi se regăsesc mai ales In următoarele câmpuri lexicale: agricultură (plug. grumaz). brusture.

gealău . paraclis. dulgher. ctitor. religioasă. igrasie. maghiară. portocală. plic. pingea. mistrie. ipsos. rahat. amvon. a cheltui. dovleac. imprumuturile greceşti au ei o generaţie foarte veche. cu atât mai mult cu cât ele au luat locul unor Imprumuturi mai vechi de origine slavă. imprumuturile turceşti au pătruns In limba română In perioada veche (Incepând cu secolul al XVI-lea ei continuând In secolul al XVIII-lea). viaţa politică. hal. tertip). dijmă. catár. sarma. dar unele au devenit populare (deci răspândite In Intreg teritoriul românesc: alean. mezel. ipocrizie. sculă). simandicos). cât ei pe filieră culturală. hotar. patriarh. parastas. arbagic. telemea). cazma. catapeteasmă.necaz”. Exemple: arhiereu. unelte ei meserii (bidinea. Se Intâlnesc Indeosebi In domeniile: alimentaţiei (cafea. mamo %. egumen. active In secolele al XVII-lea ei al XVIII-lea ei prima parte a secolului al XIX-lea. flegmă. vamă. molimă. scrumbie). atât prin contactul direct. teatru). tagmă. cele mai importante. locui. ca%acaval. interjecţii (bre!. . substantive abstracte (berechet. ba%ca. Acestea denumesc: aspecte de organizare administrativă (aprod. fidea. iaurt. pilaf. evanghelie. meserii (calapod. molipsitor. partidă. pătrunderea lor In limba română a modernizat lexicul. haide!. prosop. ora%). saltea. zambilă). nostim. arhimandrit. bolund . Acestea se referă mai ales la: viaţa socială şi individuală (agale. mănăstire. aghiazmă. burghiu. au reueit să pătrundă In limba literară (prin osmoza elementelor dialectale ardeleneeti In fondul lexical unitar românesc). chiftea. mutră. medicină (cangrenă. musaca. naz.nebun”. geamgiu). imprumuturile latino-romanice domină câmpul influenţelor lexicale externe ale limbii române din ultimele două secole. uric. catagrafie. costisitor. iar altele. imprumuturile neologice sunt cuvintele intrate In limba română din diverse limbi după primele decenii ale secolului al XIX-lea. agramat. culturală (anarhie. halal!). protipendadă. din comerţ ei industrie (ban. tifos). bizantină (aparţinând secolelor XII-XV). geaba). anapoda. lalea. lăuză. politicos. orfan. când Incepe perioada modernă a culturii române. dascăl. Mai bine reprezentată este generaţia mai nouă. halva. misit. ima%. me%ter). faună ei floră (calcan. cătană.cârciumă”.muturile slave vechi. dud. ciorbă.rindea”). doldora.imprumuturile maghiare au mai ales caracter regional (bai . tabiet. adverbe (barem. comerţ (agonisi. a Imprumuturilor din neogreacă. ghiveci. greu de disociat de unele dintre Impru. pe calea comerţului ei a organizării administrative. făgădău . fedele%). ananghie.

bancă. start). ring. fini%. lizieră. constituţie. debut. inventar. radar. spicher. henţ. Incepe-debuta). pension. imprumuturile englezeşti sunt mai noi. Formarea cuvintelor In limba romană s-a constituit ca un domeniu lexical de sine stătător. arta ei tehnica (blugi. iar In limba literară cunosc o concentrare mai mare In terminologia tehnico-etiinţifică: bliţ. Domeniile preferate sunt sportul (baschet. show. handicap. ventil. Imprumuturile latino-romanice pot fi distribuite In mare parte după limba de provenienţă: latina savantă (ambigen. referat. boiler. hobby. scadenţă. ceresc-celest. ]azz. dancing. persoană. %ină. convoi. prin mijloace interne de Imbogăţire a vocabularului. diată-testament). bariton. automobil. credincios-fidel). meci. franceza (aba]ur. Unele au putut intra prin filieră franceză: biftec. mass-media. coafor. corner. rege. gol. doclad-raport. Cele mai multe sunt Insă preluate din lexicul internaţional. fular. compunerea. acont. formând dublete sinonimice: substantivale (amănunt-detaliu. certificat. gater. colocviu. totalitarism. ca un mijloc mixt . funcţionează alături de sinonime moetenite sau Imprumutate (eventual create) anterior. pornind de la cuvintele primare de care dispune ei folosind diverse procedee ei formanţi. cultura. Se adaugă. mercerie. valţ. verbale (bănui-suspecta. bowling. glaspapir. rosbif. capodoperă. Foarte multe din germanismele prezente In limba română sunt cuvinte compuse: abţibild. dribling. cinstitonest. bacalaureat. contabil. xenofobie). balet. dărámademola. smoching. insulă. cuvinte noi. decret. abdica. disc-]okey). parfum. borma %ină. aproba. presing. display. fasung. calcio-vecchio. chitară. abandona. duză. rolă. pictor. grecească (vezi cinovnic-funcţionar. dormitor. al cărui obiect Il reprezintă studierea mecanismului prin care limba română creează. efect. allegro. bec. agenţie. In ei mai multe cazuri Insă. bilanţ. teracotă. conversiunea. antet. %alter. Procedeele de formare Inscrise acestui mecanism sunt: derivarea. fisc. imprumuturile germanice sunt Intâlnite Indeosebi In dialectele din Ardeal. dar destul de numeroase ei active. fotbal. capelmaistru. italiana (adagio. ceas-oră. valută). glasvand. matriţă. bel%ugabundenţă. arpegiu. cinema. faleză. glas-voce). căi-regreta. sergent. adjectivale (adánc-profund. tezaur). basorelief. partitură. biruinţă-victorie. set. electrobuz. influenţă. motel.turcească. dovadăargument. Acestea sunt deci cuvintele formate pe terenul limbii române. operă. %aibă. cinste-onestitate.

prin modelul structural). calcul lingvistic.(intern. prin o parte sau prin toţi componenţii. ei extern. .

ţărăncuţă. După categoria lexicogramaticală a cuvântului rezultat In urma derivării. golănac. -(a)t. Baza termenului prelucrare este un derivat. adverbiale (studenţecte). lucrare. iar cele puse după rădăcină se numesc sufixe.uţ(ă): bănuţ. simple (când nu se combină cu altele: băieţel) ci compuse (când sunt alcătuite din mai multe sufixe simple: păt-uc-el). glăscior.(ea se regăsecte In toate formele flexionare: prelucrezi. . lucrătură. tema cuvântului prelucra este prelucr. bucăţică. De exemplu. prelucrăm. cu prefixe ci parasintetică. numerale (doime). determină constituirea unor unităţi lexicale diferite de bază. . butoiac.). copilac. binicor. miccorare”: . sunt: substantivale (copilandru).uc: ineluc. -(ă)tură (prelucra. Derivarea cu sufixe are un câmp de acţiune foarte larg In limba română. -(a)re. In funcţie de formanţii folosiţi. nelucrat. numite afixe.ac: ciobănac. mămucă. ne-). grăsuc. . Partea fixă din formele flexionare ale unui cuvânt (deci rădăcina Impreună cu afixele sale) constituie tema cuvântului respectiv (unii specialicti o numesc radical. schimbând sensul cuvântului-bază. . adjectivale (locuibil). interjecţionale (aolică!). nevestică. ne-. Cuvântul-bază nu coincide Intotdeauna cu cuvântul primar. . albuc. neprelucrat). după formă. deosebind acadar acest termen de rădăcină). prelucránd etc. care a folosit de-a lungul evoluţiei sale circa 600 de sufixe. regresivă. Sufixele sunt. .uc(ă): năsuc. golac.ic (ă): tătic. sforicică. De exemplu. din cuvântul lucru se extrage rădăcina lucr-. nepoţel. -a. . .el (-icel): borcănel. măricor. lăpticel. rămăciţă.ice (pădurice). de la care pot fi derivate alte cuvinte prin adăugarea afixelor pre-. . picioruc. care. pră]iturică. derivarea este: cu sufixe. pronominale (mătăluţă). Particulele puse Inaintea rădăcinii se numesc prefixe (In cazul de faţă pre-.Derivarea constă In adăugarea la rădăcină a unor particule neautonome. verbale (a pietrui). . locucor.iţă: aluniţă. prelucra. lucrat. broscuţă. Clasificarea cea mai importantă este cea semantică. Sufixele diminutivale au ca aport semantic nuanţa de . cutărică. prelucrat. pătuţ.mi c”.ior: călcáior. degeţel.

uluitor. lungan.niţă: botniţă.andru: copilandru. .at: gucat. uaharniţă.instrument cu care se răzuiecte ceva”. . atacabil. inelar. lătrău. arătând sexul opus exprimat prin radical: . . puctancă. . are o preocupare sau un interes. trufac. -oaică): băieţoi.uc: astupuc . plucat. porumbiţă. moţat. Sufixele moţionale iormează substantive. scriitor. .Sufixele augmentative sunt contrare semantic celor diminutive (aportul lor semantic este nuanţa de . vorbăreţ.ac (-ec): căruţac. .easă: bucătăreasă.an: gáscan.al: mormántal.ac: mărginac. pisoi. călărac. cusurgiu. uăcac. luptător.iu: arămiu. este legat constant de obiectul sau acţiunea exprimată de bază”: . cireciu. căsoaie. lenjereasă. stelist. ctergător. ostac. găudoaie.tor: ascultător. Sufixele pentru denumirea instrumentelor: . mătăsar. măturoi.ier: bufetier. Sufixele pentru denumirea agentului au ca nuanţă semantică . băiec. orăceancă. . căpităneasă. cenucar. pistruiat.oi (-oaie. ingineresc. . pacoptist. bulgăroaică.ar: brăudar. cercetător. gránar. flăcăiandru/flăcăuandru.an. .bil: apărabil. dator. brumăriu. podar. unionist. cerboaică. plumburiu. . .oi: răţoi.ar: blănar. Sufixele pentru determinarea Insuşirii: . săptămánal. scutier. . bucuros.ar: fugar.esc: armenesc. toptangiu. . máncău. . . .tor: Incălţător. . . vamal. răuuc .mare”. . chinuitor. -ancă: băietan. mărgelat. angrosist. cimpoiec. cojocar.cel care Indeplinecte o anumită acţiune. . demascabil. găinăreasă.tor: apărător. scandalagiu. bărbătesc. . tunar. piperniţă. arătos.eţ: glumeţ.ist: căminist.giu: camionagiu.dop”. . mătăsos. . curcan. pădurar. plăiec.os: bănos. păgubac. . călugăriţă.ău: lingău. restanţier.ampliiicare”): . . . ceferist. piumac. chiriac. . .easă: cenucăreasă. negricios. tocător.iţă: păstoriţă. mireasă.oaie (-oaică): doftoroaie.că: italiancă. triumfător. călucar.

referenţial (sunt.ătate: bunătate. cărăucie. canadian.et: brădet. . . făgărăcean. noutate. . -inţă): cutezanţă. viespărie. entităţi autosemantice). corigenţă. cerere.icte: arinicte.ărie: bostănărie. speranţă. Indrumare. . grăpic.ean (-an): craiovean. . francez. cruzime. nebunecte. pacoptism.eală: amorţeală. . haţegan.ime: adáncime. gándire. . grececte. cuvántare.ărie: copilărie. suferinţă”: nevralgie. aca cum se mai spune. jucărie.ac: liniac. colbăraie. păltinic.ic (-ác): crucic. Sufixele colective: . . mărginac. . . dăscălime.Sufixele pentru denumiri abstracte: . băcăuan. .) grececti (ci mai rar latinecti): . educare”: pedagogie. . . greutate. . grosime.) . făgăduială. .ar: morenar. meschinărie. tirolez.ăraie: apăraie. rufărie.ac: austriac. Sufixe care indică provenienţa (locală): .ime: boierime. .ism: muntenism. porumbicte. tárác.iot: cipriot. .agogie (gr. dar care se deosebesc de acestea prin sensul deno-tativ. acezare. Falsele sufixe (sufixoidele) sunt formanţi care au In comun cu sufixele poziţia enclitică ci lipsa de autonomie funcţională (nu pot apărea autonom In enunţ). oltean. croială. culegere. funcţionărime.conducere. Intorsură. ungurac.glandă”).ian: georgian.ic: alunic. mangaliot.ire: amăgire. cuconet. .ez: albanez. .ie: boierie. adjective.pline” (substantive. faptul se datorecte provenienţei lor din cuvinte . . clădire. . brazilian. Sufixe pentru indicarea modalităţii: -ecte: bărbătecte. .ere: abatere. adenalgie (aden . fumăraie.) .anţă (-enţă.durere. tismănar. cumetrie. . .algie (gr. bavarez. verbe etc. . singularmente.are: adunare.it: moscovit. cotitură. sofiot. gándirism. orientare. cánepicte. mărăcinic. făget.mente: actualmente. prusac.ură (-tură): arsură. .

protocronie. . .) .estezie (gr. comunitate. . care oprecte”: bactericid.atlon (gr. vermifug.fob (gr. exerciţiu”: biatlon.aspect. plutarhie.cenoză (gr. suport de bană”: hidrofor. care consumă”: antropofag. megafon. . . cronofag.cid (gr. .centric (gr. casetofon. velodrom. birocraţie. fotofob.care omoară. concentric. central”: egocentric.) .) . fonic.frunnă.) . convieţuire”: zoocenoză.) . sunet. care nu poate suferi. care susţine.putere. conducere”: autocraţie. 2 .drom (gr. macrocefal.) ..form (lat.probă finică. diform. antropofil. calofil. craniu”: bicefal. monarh.cefal (gr.fiinţă umană.”: anglofob. care conduce. filantrop. agorafob. hidrofob.) . .care poartă.fon (gr. bibliofil. .) . . perceptibilitate”: anestezie. . .fer (lat.) . sensibilitate. care se ferecte de. somnifer.situat In centru.putere. casă.iubitor de. autocefal. radioestezie.fug (lat.culoare. care conţine. sinestezie.arh (gr. om”: mizantrop.cronie (gr. cartofor. care distruge.) . glas. . temporalitate.) .) . pitecantrop. direcţie”: aerodrom.cromie (gr.fag (gr. diacronie. coloraţie.) . pigmentaţie”: monocromie.”: francofil. care prenintă afinitate pentru. . conducere”: monarhie. . hipodrom.cutie craniană. democraţie. Infăţicare”: multiform.conducător. care alungă. decatlon. stăpânire.ardere. purtător.) . .bar (gr. care preferă.greutate. Indrumător”: ierarh. opinie”: ortodox. evoluţie”: anacronie. autodrom.) . .care urăcte. .. .) . . foaie”: clorofilă.fil (gr. sincronie. acrocentric. ..) .care poartă. francofon.) . căpetenie. semafor. energofag. care se Indepărteană”: ignifug. .craţie (gr. uniform.drum. policromie. paricid.) . incineraţie”: holocaust. románofil.caust (gr. calorifer.) . durată.fil (-filă) (gr.dox (gr.asociaţie.antrop (gr. presiune”: isobar. care conţine.idee. genocid. biocenoză.. părere. astrodrom. . l .arhie (gr. sens.) . microfon..) . excentric. pentatlon.timp. paradox. telefon. cef.for (gr. .) . claustrofob.care mănâncă. care produce”: aurifer.sennaţie. care fuge. vorbitor”: afon. formă.) . insecticid.) .care respinge. petrolifer.voce.

muchie”: poligon. schemă”: ortogramă.) . nevropat.odonţie (gr. . hexagon. astronomie. .grafie (gr. fonolog. toponim. autonomie.prezicere.termen.regulă.In formă de.) . humanoid. astronometrie. inscripţie.) . heptagon. . entomolog.par (lat. grafie. panoramă.log (gr. geometrie. lexicolog. . denumire”: antroponim.manie (gr.. vivipar.logie (gr.tratament. principiu. . . polimorf.) . divinitate”: chiromanţie. anomie.semie (gr. colţ. cablogramă.) . medicaţie”: pediatrie.) . Inregistrare. care administrează”: autonom. privelicte”: dioramă.parte. aripioară”: coleopter.pat (gr. caligrafie. astrolog.scriere. . . . . autogen. antonim. . semnificaţie”: monosemie. geriatrie. care dirijează. ortosemie.oramă (gr. termen”: polinom.) . . pseudonim.) . sinonim.) .id (gr.gon (gr.savant. antropoid. 2 . peduncul”: gasteropod. arheologie. care agreează”: oxigen.) .suport.. trigonometrie.scriere.nom (gr.mnezie (gr. evaluare”: goniometrie. .metrie (gr. .cu aspect de.) .) .spectacol. .măsurare.) . calapod. paronim.unghi. suferind”: cardiopat. cu aspect de”: paraboloid. teolog. omonim. pentagon.pod (gr. distribuţie”: agronomie. conducere. cardiologie. Inregistrare.) . picior. pseudopod. In formă de”: amorf. epistemologie. pedodonţie. alomorf. care generează.onim (gr. amfigen.sens.gramă (gr. hidrogen. . nume. aritmomanie.) . diviziune. antropolog. care produce”: ovipar. dipsomanie.memorie. alogen. cercetare”: mineralogie. urologie.) .dinţi. . . android. acidogen.pter (gr.aripă.) .ctiinţă. eugen(ie). biogen. amfimorf. elicopter. care nacte. polisemie. fotogramă. .) .nomie (gr.care nacte.obsesie patologică”: piromanie. specialist”: biolog. lat.morf (gr.nom (gr. geografie. biografie. agronom.care conduce.) .care produce. cardiogramă. sociometrie.care suferă.) . aerogramă. astronom. l . psihopat. .) .iatrie (gr. acronim. dantură”: ortodonţie.manţie (gr.) . . monografie.) .gen (gr. miriapod. .) . amintire”: amnezie. diagramă”: ortografie. studiu.

) . .indicator. portocal<portocală. avort<a avorta. .care valorează. Derivarea regresivă este clasificată In funcţie de baza de pornire.) . stabil. Derivarea regresivă (sau inversă) constă In formarea de cuvinte noi prin Indepărtarea din cuvântul de bază a afixelor. . procedeu tehnic”: agrotehnie.tip (gr. a nemulţumi< nemulţumit.tehnie (gr. imagine”: radioscopie. vindecare”: hidroterapie.. accept <a accepta. horoscop. antropozofie. . sărut<a săruta. valenţă”: monovalent. cunoactere”: filozofie. nedumeri<nedumerit. fală<făli.examinare. fizioterapie. .urg (gr.tehnică. prototip. a desăvrrci< desăvrrcit. omnivor. investigare. radiofica<radioficare. artroscopie.scopie (gr. polivalent. Derivarea postverbală: auz<auzi. zootehnie. Derivarea postadjectivală: a bruma<brumat<brumă.model. pictură. pneumoscopie.scop (gr. veghe<a veghea. reostat. lucrător”: chirurg. .) . a picta<pictor. vizual”: microscop.zofie (-sofie) (gr. a vărga<vărgat<vargă. .ctiinţă. explorare.) . teozofie.tomie (gr. care menţine. candidatură. joacă<a juca. ceartă<a certa. observator. fitotehnie.) . .stat (gr.tăiere. care roade. dovadă<a dovedi. ambivalent. pagubă<păgubi.) . exemplar”: linotip. incizie”: dihotomie.care Inghite. dejun< a dejuna. ortoped<ortopedie. diascop.vor (lat. apendicotomie.) . antropotehnie. stabilizator”: termostat.) . care mănâncă”: carnivor. secţionare. . rugă<a (se) ruga.care stă. trai<a trăi. demiurg. anemostat.) . bivalent. a candida<candidat. pleurotomie. autoterapie. aerostat.) .terapie (gr. adjectiv sau verb. . . crnt<a crnta. arhetip. agrotip. denunţ<a denunţa. aniversa<aniversare. psihoterapie.creator. cuget<a cugeta.) .tratament. ură<a urI. Brrnduc<Brrnducă. fenotip. măslin<măslină. chimioterapie. Invăţ<a Invăţa. medicaţie. speculă<a specula. Derivarea postsubstantivală: pisic<pisică. ramburs< a rambursa. alun<alună. care poate fi substantiv.valent (lat.

aerodrom. acvatic”: acvacultură. agrar. desăra. aerogramă. apiterapie. nedesfăcut. In termeni cu cir. adeno. neasemuit. super-: superputere. a Infăptui provine din locuţiunea a pune In fapt. gaz”: aerobiotic. antroposferă. mult mai rar. agronom.glandă. nedescoperit.(gr.culaţie internaţională ci. de albină. decuruba.(dez-.(gr. adenotomie. anistoric. re-: realege. nemuritor. câmpie. a indispune. alofon. aero. aerosol. In cuvinte formate In românecte: acva. recăsători. răscumpăra. răzgandi. dezamăgi.(gr. alogen.Derivarea cu prefixe are o amploare mai mică decât cea cu sufixe. repus. agricol”: agrometeorologie. la nivelul bazei. ultra-: ultrademagog. aerogară.aer.a lipsi de”: des. in-/im-: indiscutabil.(gr. aerofagie. albinărit”: apicultură. prepoziţie.fără”.altul. . superproducţie. adenomegalie. ca ci sufixoidele. Prefixele delocutive — formează cuvinte noi pornind de la baze lexicale componente ale unor locuţiuni.) . agronomie. aerodinamic.) .lipsit de”. acvastat.ogor. acvanaut. uman. antropozofie. asexuat. aerofobie. De exemplu.) . impropriu. extraplat. antropofag.fiinţă umană. Falsele prefixe (prefixoidele) Sunt Intâlnite cel mai adesea. ultraprogresist. răsfrange. alofazie. reIncepe.(gr. apifug. antropo.(lat. răzleţi. deznoda. aloterm. a-/an-: apoetic.) .apă. desfrunzi. alomorf.(lat. adenogramă. arhipăstor. antropofil.) . ganglion”: adenografie. alo. ci ele. Prefixele privative au sensul . de-): descătuca. . supra-: supraprofit. agrozootehnie. api. om. hiper-: hipersecreţie. Prefixele negative: ne-: necredincios. omenesc”: antropocentric. prefixul fiind. supratonaj. . diferit. alocronic. atmosferă. adenopatie. antropofob. dejuga. alternare”: alocromatic. agro. hipersensibil.) . agropedologie.) . reInfiinţat.albină. semantic: prefixele care marchează intensitatea maximă: arhi-: arhidiacon. Prefixele sunt clasificate. Prefixele iterative — folosite pentru exprimarea ideii de repetare: răs-/răz-: răsfira. deosebit. extra-: extrafin. răscoace. oxigen.

) . durată.mic”: microbiologie. echivalent”: izobar. monogam. hidrosferă. monocultură. biogramă. heliograf. macroscop. monoton.) . izo. de acelaui fel. kineto. hidrofobie. mono. izometrie. biblioteconomie. demografie. geometrie.) . biopsie. hemogramă. omofon. omonim.(gr. autonomie. autocraţie.) . fitonomie.) . biblio. mobilitate”: kinetoscop. bibliotecă. microclimă. biosferă.carte.(gr. bio.mare.cal. acelaui”: homocromie. 2 auto . izotermă.(romanic) . hemofilie.egal. de cărţi”: bibliofil.viaţă.) . microcosm.lume.(gr. cosmogonie.) . omolog. fiinţă fie”: biocenoză. lumină. hipo. izoglosă.auto . populaţie. singur.lumină”: fotofil. economie. locuinţă.) .popor. enorm”: macrocefal. hidrofug.(gr. bibliografie. izomer. o dată”: monocrom. macrobiotică. ecosferă. monovalent.) . fotofobie.) . fotogramă. autodrom. cronometrie.) . sol.) .) . microcefal. lichid. omoterm. singur. acvatic”: hidrodinamic. autogară. autocar.) .. autoconservare. demo. foto.sânge”: hemocultură.(gr. homomorf. automat”: autobiografie. cosmo. geologie.) . autoadministra. autocefal. solar”: heliocentric.(gr. hipotracţiune. calo.(lat. hemostatic.(gr. demoscopie. omograf. izomorf.(gr.(gr.(gr. biografie. balneo. macro.) . geo. autocamion. proprietate”: ecogeneză. macrocosmos. hemoptizie. bioterapie. hemoragie.casă. ecologie. hidronim. de la sine.) .pământ. microfite. 1 .asemănător. balneoterapie. monolit. micro. identic.(gr. ecotip. monoftong. fotogen. univers”: cosmodrom. biometrie. ecotop. hipologie. hemo. kinetoterapie.apă. hidrotehnică. temporalitate”: cronografie.(gr. helio. caligrafie. vegetaţie.plantă. homo-/omo. monosemantic. helioscop. cabaline”: hipodrom. spontan.(gr. hidroliză. cronoscop.(gr.(gr.(gr.mi ucare. geodezie. hipometrie.frumos. biologie.(gr. teluric”: geografie.care se referă la automobil”: autobuz. crono. ecografie. colectivitate”: democraţie. bioplasmă. fito. biociclu. autostradă. balnear”: balneologie.(gr. hidro.) .nconjurător. fotografie. floră”: fitocenoză.soare.(gr. fitofag.(gr. eco.unic. microscop.băi. cronologie. simetric”: calofilie.) .(gr.nsuui.) . calofonie. bibliologie. cosmografie.timp.) . geosferă. mediul .) . geospeologie. omogen.

.(gr.departe. ortoped. tautologie. poli. termogramă.) (izolat din televiziune): telejurnal. nici alta.solid. termogeneză. stereofonie. telecomandă.) . animalier”: zoochimie. policrom. identic”: tautofonie.(gr. parazit”: xenobioză. psihopatie. orto. pseudonim. aparent”: pseudocefal.) . zoocultură. . zoofite.din cerculeţ. termo. telepatie.suflet”: psihochinezie.(gr. termofil. multe”: multicelular. numeros”: poliartroză. tridimensional”: stereocite. xenofil. stereoscop. termometru. polisemantic. . poliedru. polisportiv. bunăvoinţă. xenomanie. la distanţă”: teledinamie.) . locotenent). zootehnie. ortoepie.mulţi.reziduuri” ale unor alte categorii (desinenţe.). realizată prin juxtapunere (iarbă-mare. multiform. telecinema. certăreţ. Gradul de contopire a elementelor componente poate fi diferit: a) compunerea aparentă. zoofag. pseudoctiinţă.(gr. zoomorf. telegraf. In aceeaui situaţie se află -ul. stereognozie.(gr. telespectator. psihogramă. psiho. corect.) . zoologie. televizor.) . argint-viu. stereografie.drept. Derivarea parasintetică Inseamnă constituirea de cuvinte noi prin adăugarea la cuvântul-bază a unui sufix ui a unui prefix: Imbărbăta. polimorf. descleia. temperatură”: termodinamic. -ar-/-ăr. nici sufixului. Valea Lungă) sau prin joncţiune (bou-de-baltă. politehnic. teletext. zooterapie.multi. carpe-cu-clopoţei). Interfixele sunt particule situate Intre temă ui sufix. grăsuliu etc. stereofil. stereogramă. psihometrie. articole etc. aflat Intre tema colţ. televorbitor.) .fals.la fel. b) sudura completă sau aglutinarea (vinars. ortografie. frunzuliţă. niciodată. xeno.) .) .străin. -urdin colţuros. drum-de-fier. Compunerea este procedeul de formare a unui cuvânt prin combinarea a două sau mai multe cuvinte existente In limbă. iubăreţ. psihiatrie. termoreglare. cerul-gurii. de fapt. zoo. tauto.mult. termofite.(gr.) . tautogramă. psihochirurgie.din băgăreţ. psihomotor. multiflor. geruleţ. dar care nu pot fi considerate nici una. adevărat”: ortodox.(gr.(gr. zambăreţ. In relief. Incheia. nu aparţine nici temei.(gr. telerama. polifonic. De exemplu. l tele . Invecmanta. telespectacol.) .(gr.căldură. 2 tele .(gr.) . stereo. multinaţional. telescop. pseudo.(gr. multilateral.ui sufixul -os. teledetecţie. xenofob.animal. tautometrie. Ele sunt. psihologie. psihogen.

a binecuvánta. orice. Numerale formate prin subordonare circumstanţială: doisprezece. Conjuncţii: acadar. Adjective formate din sintagme cu prepoziţii/adverbe sau din propoziţii: cuminte. Marea Neagră. au fost transformate pe cale administrativă. Substantive formate prin subordonare atributivă substantivală In acuzativ cu prepoziţie: apă-de-plumb. Interjecţii: nani-nani. clarvăzător. Verbe formate prin subordonare circumstanţială: a binevoi. Compuse prin falsă parataxă sunt Indeosebi nume de locuri (Tárgu-Jiu. Pronume: oarecare. Adjective formate prin subordonare atributivă: rocu-Inchis. Gara de Nord. floare-de-colţ. untdelemn. fiecare. iacătă. papă-lapte. Piatra-Olt. Exemple: puccă-mitralieră. Substantive formate prin subordonare circumstanţială: ducă-se-pe-pustiu. scump-la-tăráţe. cáteodată. Adjective formate prin subordonare circumstanţială faţă de un adjectiv verbal: binevenit. Substantive formate prin sobordonare atributivă substantivală In genitiv: floarea-soarelui. deui la origine sunt formate cu genitivul sau acuzativul (Tárgu-Jiului. Compunerea prin subordonare (hipotaxă) Substantive formate prin subordonare atributivă adjectivală: bot-gros. bun-de-lucru. drept-credincios. románoenglez. devreme. Ocna-de-la-Sibiu). de pe. Incurcă-lume. Ocna-Sibiu) care. Substantive formate prin subordonare completivă directă: fluieră-vánt. Adverbe: astfel. pe la.Cel mai important criteriu de clasificare a compuselor este cel sintactic. Vatra Dornei. Piatra-de-Olt. vorbă-lungă. Compunerea prin coordonare (parataxă) este caracteristică limbajelor culte. verde-foarte deschis. deci. Turnu-de-la-Severin. ieftin-la-mălai. Prepoziţii: de la. despre. făt-frumos. Numerale formate prin subordonare atributivă: douăzeci. cumsecade. gură-cască. oricum. social-economic. răufăcător. gura-leului. oricine. mobilă-tip. . bine crescut. ceea ce. tic-tac. atotputernic. apă-tare. Turnu-Severin.

filozof. Blatt ei fr.mbogăţire a vocabularului cu ajutorul căruia se formează cuvinte noi din materialul limbii române (rădăcini. PNL. Űbermensch). tre.a ieeit glonţ”. după modelul germ. Poate fi copiată ei structura gramaticală: rom. iar recţiunea verbului a locui cu complement direct (.ngheţat tun”.gol pu%că”. pro. interjecţie (oful. ROMARTA = arta románească). . după germ. Mijloacele gramaticale care permit schimbarea valorii cuvintelor sunt de natură morfologică (determinarea sau articularea) ori sintactică (distribuţia In context). adverbul (bine>binele. tăcut. table ronde). . din silabe ei cuvinte (Mobilex = Mobilă export. afixe). după modelul fr.. Calcul lingvistic este un procedeu de .doarme bu%tean”. feuille).o scenă tare”). racine. din adjective: . CEC. Exemple: (a) Intrevedea (format din Intre.Compuse prin abreviere pot fi realizate prin combinarea unor silabe din cuvintele componente (Plafar = Plante farmaceutice). un bine).ei -vedea. la verbe (din interjecţie: haidem. rădăcină (accepţiile lingvistice ei matematice) după fr.o femeie bine”.vorbeete frumos”. . . la adverbe (din substantive: . . din gerunzii: sángerándă. un doi). entrevoir). din iniţiale de cuvinte (CFR. o căutare. nebun (. priceput. Conversiunea (numită ei schimbarea valorii gramaticale) denumeete procedeul prin care un cuvânt trece de la o parte de vorbire la alta. preluat de la modelul său străin. masă rotundă (expresie calchiată după fr. intránd>intrándul. PDSR. verbul (căutare>căutarea. habiter (un calc sintactic). un of).doarme ziua”. Exemple: foaie (sensul de .se plimbă seara”. Conversiunea prin articulare face posibilă trecerea oricărei părţi de vorbire la substantiv: adjectivul (frumos>frumosul.piesă la jocul de eah”. numeralul (doi>doiul. un intránd). . supărat.a locui o casă”) este o imitaţie a fr. supraom (format din supra. .nume (un oarecare). Calcul semantic (numit ei Imprumut parţial) reprezintă adoptarea de către cuvântul românesc a unui sens nou. . Conversiunea prin distribuţie contextuală duce cel mai adesea la adjective (din substantive: mo%neag. după fr. din participii: avut. a se teme a devenit reflexiv prin influenţa sl.ei -om. bojati se (este deci un calc morfologic). un frumos). din adverbe: . fără implicarea unor formanţi lexicali. dar după modele de structură lexicală străine.murándă.se ridică u%or”). suferindă. poet. haideţi). CNSLR) sau din iniţiale ei fragmente de cuvinte (TAROM = Transporturile Aeriene Române). fou).ziar”.

Antroponimele ei toponimele se Impart. diminutive (lonel. — nume de vânturi (sau anemonime): Crivăţul. Dănuţ.Onomastica se ocupă de cuvintele care denumesc reperele individuale. Elena. Deleanu. — nume de familie: lonescu. Vasile. — nume de firme. Maria. Luceafărul. Arghezi. cuvinte comune care s-au specializat In individualizarea unor referenţi. lonica. Mugur. Rodica. Camera Deputaţilor. Nicu. Războiul de lndependenţă. ştiinţifice: Moromeţii. la origine. — nume de locuri (sau toponime): Olt. Venus. Marinică. Computerland. Etymologicum Magnum Romaniae. Tzara. Joiana. sunt alese sau acceptate de persoana care le poartă): Arghezi. Flămánzilă. — porecle şi supranume (diferenţa constând In expresivitatea mai accentuată a primelor): Grasu. In spaţiu. Galaction. — nume de animale (sau zoonime): Grivei. — nume de corpuri cereşti (sau astronime): Marte. Carpaţi. Priceputu. Munteanu. Măriuţa. Numele proprii sunt. Petruţ)). Facultatea de Litere. Buzilă. Bucure%ti. artistice. Bucure%ti-Berlin. — pseudonime (spre deosebire de supranume. — nume de opere literare. Brándu%a. Victoriţa. hipocoristice (formate prin scurtarea . Cercel. Gheorghiţă. Bulgaru. Maria. Vlădoiu. Dicţionarul explicativ la limbii románe. Andreia%. Getica. ‘coala Centrală. primare (calendaristice: Gheorghe. Prenumele pot fi. desemnate de numele proprii. Ureche. Unirea Principatelor. ‘coala Normală. Gigi. la rândul lor. Románii In istoria universală etc. Masa tăcerii. Psihologia consonantistă. Sirius. lonescu. Ani%oara. instituţii: Coleus. Răducu. George. Nicolae. Blondu. Aida. Antroponimele se divid In: — prenume (nume de botez sau nume individuale): lon. Neptun. Austrul. Marioara. Murgu. Viorica). Alah. Numele proprii se clasifică In următoarele categorii: — nume de persoane (sau antroponime): Gheorghe. In funcţie de referenţii denumiţi. Cirea%a. timp ei activitate socială. Dumnezeu. laice: Barbu. Oedip. Nina. — nume mitologice (sau mitonime): Zeus. Intreprinderi. Vulcan. In câteva subcategorii. lstoria critică a Románilor. — denumiri de evenimente istorice: Rena%terea. Ţiganu. Bacovia. din punct de vedere formativ.

Motricoru. Bucegi. Colentina. Bucovăţ. Cuculeasa. Nuţa. Malu-cu-Flori. bal mascat. Băneasa. sufixele sunt. Bucurectii-Noi. Grecu. Lacu-Rocu. Gelu. Frazeologia Obiectul de studiu al frazeologiei Il constituie frazeologismele. Intr-o ureche. Săndel sau nume duble: AnaMaria. PlaiuVulcănecti. Vica. Sub Arini. Titi. Cuca. Tomca). Podu-Turcului. Tache. Amărăzuia. Dobruca) ei compuse (substantiv.substantiv): Bulevardul-Carol. lzvărnuţa. Rocu. — hodonime (nume de drumuri): Drumu Rocu. Drumu-Carului. Haţeganu. In: — oronime (nume de munţi): Carpaţi. Nicu. Dunărica. Măcecu-de-Sus. Negoiu). Nicucor. Valea-Seacă. Bucura. respectiv Insueire. care sunt Imbinări stabile de cuvinte (adică funcţionează constant In aceeaei configuraţie) cu sens unitar ei unic (denumesc mereu un singur ei acelaei obiect. Intre Zăvoaie. Prahova. Miţa. Stupineaua. Valea-Vlădicii. — hileonime (nume de păduri): Trivale. Mia. diminutivale: Dumbrăviţa. Zănoaga. prenume sau porecle In formă absolută. Dámboviţa. — hidronime (nume de ape): Murec. Calotă. lon-Gheorghe. Tăchiţă. Abiculesei. Toponimele se divid. Drumu Oii. . de fapt. Omu. După lbru. Bolintineanu. Gigi. Balta. Alexandru-loan. Fántána-lui-Grozav. Crángu. Brocteanu. MariaCristina. Drumu Tárgului. Mutu.Luiza. Negrea. Din punct de vedere formativ. parasintetice (de un gen aparte. deci trecute la noua funcţie prin conversiune: ‘tefan. cu scopul de a ueura pronunţarea ei a da o nuanţă de mângâiere persoanei respective: Nelu. Maria. Vornicu). substantiv-adjectiv: Dealu-Mare. Păunete. Sofica. derivate (de regulă. Tárgu-Frumos. Avădanei).). la origine. Sofi. Obár cia-Lotrului. Rică. Toplicioara. Andriţoiu. Dealu. loana. Cocuţa. derivate (lonescu. Bogdana. In funcţie de referenţii desemnaţi. a băga de seamă. numite ei unităţi frazeologice. Negoiu. Tina. Olte ţ. hipocoristice diminutivale: Neluţu. Surdu. Moldoveanu. Calea Bucurecti. pot fi: primare (provenite prin conversiune din apelative sau antroponime: Stejaru. Săndica. Numele de familie pot fi ei ele primare (fiind. Drumu-Haiducilor. Bárzuica. prepoziţie + substantiv: Peste Gilort. Dinu. copil din flori. Bujoru.corpului numelui de bază. Bucura. Olacul. Michi. Coco). acţiune etc. Nuţica. Pescaru. Bálea. Sanda. De exemplu. Topologelu. Intrucât sunt la origine genitive: Agrigoroaiei. Făget.

sunt mai sudate semantic ei au ca sinonime cuvinte izolate. Se observă că locuţiunile pot să-ei schimbe valoarea gramaticală prin derivare frazeologică (a băga de seamă — băgare de seamă. războiul rece. binoamele lexicale. Unii specialieti adaugă alte câteva categorii de unităţi frazeologice: binoamele lexicale (tare ci mare. răul secolului. locuţiunile de intensitate (gol puccă. nedecompozabil (ei. patriarhul de la Rohia. locuţiunile de intensitate. sunt mai puţin (sau deloc) expresive. clişeele internaţionale (deosebite de categoria anterioară prin prezenţa unor nume proprii: arca lui Noe. a strica orzul pe gácte. a-ci pune pofta-n cui. unei Intregi propoziţii. Practic. nodul gordian. perifraze (bardul de la Mircecti. Se remarcă Incărcătura expresivă a acestor unităţi ei autonomia mai pronunţată a elementelor componente. specific limbii respective (Intrucât reflectă experienţe proprii comunităţii lingvistice implicate). fata morgana. Exemple: a bate apa-n piuă. ziua ci noaptea. . de pildă. prin văi ci munţi. a scoate din fire — scos din fire). locuţiunile ei expresiile au ei caracteristici diferenţiatoare: locuţiunile. patul lui Procust.de bloc”. magna cum laude). adjective (Intors pe dos = supărat). a Incela). (cineva) Ici ia inima In dinţi. rememorare. In sensul că au subiect. mărul lui Adam. mărul discordiei. a-ci da arama pe faţă. ieftin ca braga). Indrăgostit lulea. sabia lui Damocles. tabula rasa.ductibil). (2) idiotisme. linicte ci pace. formulele internaţionale (artă pentru artă. cutia Pandorei). de aceea. turn de fildec. a se ţine scai. Idiotismele (sau expresiile idiomatice) sunt unităţi frazeologice cu Inţeles figurat . perifrazele. intra. adverbe (ca din puccă = rapid). Pe lângă trăsăturile comune. singur cuc. verbe (a trage pe sfoară = a păcăli. luceafărul poeziei románecti. călcáiul lui Ahile. turnul Babel. bătaie de joc = batjocură). formulele şi clişeele internaţionale. de regulă. ele au echivalenţe In rândul tuturor părţilor de vorbire: substantive (aducere-aminte = amintire.Tipurile de unităţi frazeologice pot fi reduse la două foarte importante: (1) locuţiuni şi expresii. (cineva) face (pe altcineva) cu ou ci cu oţet. predicat ei eventuale compliniri: (cineva) spală putina. la munte ci la mare). poetul nepereche. Expresiile corespund. filozoful de la Păltinic).

). terminologice. descrierea. de cuvinte.II — Dicţionarul istoric ci geografic universal).. onomastice. fiind corelată cu multe dintre aspectele discutate In cuprinsul ei. Dicţionarul enciclopedic román I-IV. Dicţionarul enciclopedic ilustrat (vol. de principiile ei tehnica Intocmirii dicţionarelor. mai pe scurt. neologisme. Săineanu. 1991. Dicţionare monolingve.000. Câteva exemple: I. 1999. biografia. definiţia. alese pe diverse criterii lingvistice sau extralingvistice. se ocupă In mod prioritar de lucrurile (sau persoanele) desemnate de cuvintele-titlu (prezentând In legătură cu primele. paronime. In timp ce Dicţionarul explicativ al limbii románe — aproximativ 60. scopul principal al demersului etc. Dicţionarele enciclopedice. vol. De exemplu. Editura . Clasificarea dicţionarelor lingvistice generale este foarte importantă pentru lucrarea de faţă. epitete. fotografii. I. schiţe etc. sau. sensului. circa 175. dicţionare dialectale. Dicţionarele selective (sau speciale) cuprind numai anumite categorii de cuvinte. clasificarea. . amploarea masei lexicale cuprinse. metafore. nivelurilor de limbă etc. data naeterii ei morţii. 1962-1966. Dicţionarul enciclopedic ilustrat. formelor gramaticale. Bucureeti. dicţionare de expresii ei locuţiuni.). Micul Dicţionar Enciclopedic (mai multe ediţii): Dicţionarul Enciclopedic Román. planee. citate celebre etc. antonime. Dicţionarul Academiei va cuprinde. dicţionare bilingve ei dicţionare multilingve Dicţionare extensive (sau generale) ei dicţionare selective (sau speciale). dicţionare de: sinonime.000 de cuvinte. Dicţionarul universal al limbii románe (numeroase ediţii). In final. iar In legătură cu personalităţile. 1999.A. clasificarea ei Inregistrarea cuvintelor In dicţionare. L. care se mai numesc ei universale. Candrea. Primele au tendinţa de a cuprinde tot lexicul dintr-o anumită perioadă. dicţionar invers. Adamescu. idiomatice. Tipurile de dicţionare rezultă din aplicarea diverselor criterii: numărul de limbi cărora le aparţin cuvintele conţinute.Cartier”. expresii. accentul explicaţiilor (pe cuvânt sau pe noţiune).Lexicografia este disciplina care se ocupă de explicarea. Intâlnim. 1926-1939. pronunţării. sau chiar din toate perioadele de evoluţie a unei limbi. omonime. Gh. activitatea In domeniul reprezentat. Dicţionare lingvistice şi dicţionare enciclopedice Cele dintâi pun accentul pe explicarea cuvintelor (din punctul de vedere al originii. regionalisme. titlul operelor create etc. astfel.

deci de stabilire a formei corecte dintre mai multe variante (de formă a rădăcinii. citate relevante ei strict necesare). ucă. de multe ori. gen. scrierea cu majusculă. O categorie aparte o constituie formele duble. de variantele ei neliterare. fratele său. In principal. dintre care numai o formă e considerată corectă. Dicţionarele etimologice prezintă etimonul cuvintelor Inregistrate. formarea cuvintelor In limba română. frăţáne-său. admisiune (nu . aceasta. fac referiri ei la pronunţarea corectă a cuvintelor cu mai multe pronunţii (sunt deci ei ortoepice). Formele aberante sunt. sufix. triple etc. să dea. ortoepic ci morfologic al limbii románe (cu sigla DOOM). In legătură cu care prezintă explicaţii semantice ei formale esenţiale. arhaisme. uce. Cel mai complet astfel de dicţionar este In prezent Dicţionarul ortografic. Pot fi considerate deci. deamu. aista. (eu) joc). aciua (nu aciuia. Indrumări ortografice ei ortoepice minime. pánă să vadă. De regulă. să deie. aspectele ortografice ale cuvintelor: disocierea formei literare de variantele neliterare. de-acum. precum ei etimonul (fără comentarii).). celelalte fiind apreciate de Indreptare ca abateri: abreviaţie (nu abreviaţiune). adaptarea Imprumuturilor externe. accent. să vază. diferenţele fiind localizate In rădăcină saulei In afixe. atestări. transformările fonetice ei evoluţiile semantice pe care le-au suferit de-a lungul timpului. dicţionare mixte. Intr-o formă concisă (definiţii scurte. caz. Incoa. (eu) lucrez. persoană etc. interferenţe cu alte limbi etc. adaos (nu adaus). variante dialectale. domeniul de aplicare fiind pedagogia limbii. Dicţionarele normative (sau ortografice) cuprind Indeosebi cuvintele care pun probleme de normare. Forma literară a unor cuvinte este concurată. sub redacţia unui colectiv condus de Mioara Avram. (eu) gioc etc. regionalisme sau elemente populare: mulţămire. la fel de Indreptăţit. aciui). adăugare (nu adăugire). să puie. Lexicologia normativă este o ramură aplicativă a lexicologiei. analiza unor structuri cu un cuvânt sau mai multe cuvinte etc. Problemele privind forma cuvintelor privesc. (eu) lucru. In uzul literar al unor vorbitori. (care sunt folosite In locul perechilor lor literare: mulţumire. să pună. pănă. număr.Dicţionarele explicative cuprind cuvintele uzuale dintr-o perioadă.

elicopter. Intreprindere>intreprindere. henţ. ducmán (nu dt cman). azbést (nu ázbest) etc. scrierea ei pronunţarea cu sau fără h iniţial (e corect: halva. utilaj. altminteri (altminterea. anghină (angină). integru>Integru. arIpă (áripă). In raport de (In raport cu). Incadrăm aici ei nerespectarea ordinii elementelor ei a componenţei unor frazeo. Inchista>inchista). bolnáv (nu bólnav). adultér (nu adtlter). alături (alăturea). áustru (atstru). corner. Uneori. aici (aicea). curaj. draw [droo]. fotbal. diferenţa dintre forme este numai de accent: acólo (nu acoló). corigenţă. Inlocuirea lui i iniţial cu I: incarnare>Incarnare. barIton (baritón). andrea (nu undrea). altele se scriu cum se pronunţă In limba de origine: golf. fluctuaţia Intre j ei g (e corect: omagiu. cortegiu. angóra (nu ángora). dar alviţă. umor). la fiecare dată (de fiecare dată). alviţă (nu halviţă). coopta> copta. accepţie (nu accepţiune). dribling. Ambele (sau. Câteva greeeli privesc neologismele adaptate parţial In limbă: reducerea hiatului.logisme. arădean (arădan). judo [giudo]. greeeli sau neglijenţe de exprimare: o dată In zi (In loc de o dată pe zi). fiinţă>finţă. injurie>Injurie (apar ei situaţii inverse. afrodiziac (nu afrodisiac). academIe (nu académie).admisie). . penalti. emisferă. In caz dacă (In caz că). anóst (ánost). anátemă (anatémă). meci. golgeter. termenii mai noi se scriu ei se pronunţă ca In limba de origine: team [tim]. hortensie. pe care lucrările lingvistice normative Il Inregistrează ei Il impun ca normă. toate trei) forme sunt considerate corecte. pasaj. dar cartilaj. adIcă (ádică). când cuvinte vechi din limbă sunt tratate ca neologisme: Infiera>infiera. Unele se scriu ca In limba de origine ei se pronunţă potrivit principiului fonetic românesc. handicap. aducţie (nu aducţiune). mai rar. când e format din vocală dublă: asiduu>asidu. caractér (nu carácter). cealaltă admisă (In aceste situaţii se poate aplica ideea de pluralitate a corectitudinii): acum (acuma). colegiu. pick-up [pik-ap]. de pe azi pe maine (de azi pe maine). altmintrelea). personaj). know-how [nou-hau]. incrimina>Incrimina. atat (atata). avarIe (nu avárie). week-end [uik-end]. Neologismele Imprumutate din alte limbi parcurg un proces de adaptare la modelele limbii române. una fiind recomandată. agorá (nu agóra). voiaj. antIc (nu ántic). perpetuu>perpetu. hemoragie. ofsaid. anticameră (nu antecameră) etc. apropo (apropou). bIsmut (bismtt) etc. care sunt. Nu Intotdeauna formele multiple sunt Impărţite In forme corecte ei forme incorecte. aldămac (nu adălmac). de cele mai multe ori. aea cum se scriu: fault.

-ist). consătean. clujean. lată câteva: a) sufixele care cuprind diftongul -ea Il păstrează In scris. de langă. oprobriu>oprobiu) sau.reducerea unui r.C. dezmembra. sau AGIR). interregional. de pe. deszăpezi. c) unele prefixe (a-. ţ: gre%eală. combate.I. transsaharian.vară.E. ochi-de-pisică. iar In cuvântul compus sunt folosite cu sensul lor obienuit. imbatabil. Cuvintele compuse se pot scrie separat (cu sau fără cratimă) ori Intr-un singur cuvânt.S. gură-spartă. Cuvintele formate In limba romană cunosc ei ele un proces de adaptare la sistemul limbii. G. ea se foloseete In formaţii ocazionale omonime cu cuvinte existente (a re-crea. imobil.a crea din nou” — a se recrea). anistoric. b) dacă prefixul se termină cu acelaei sunet cu care Incepe radicalul. sunetul se scrie de două ori: antiinflaţionist. adăugarea lui acolo unde nu există (repercusiune> repercursiune). răsuflă. desăra.F. propriu>propiu. când sunt formate din iniţialele cuvintelor componente (C. anti-X).R. colateral. coautor. C. Intr-o anumită măsură. A. frustra>frusta.derate cuvinte compuse. d) cratima se foloseete obligatoriu Intre prefix ei bază. anaerob.R. Cuvintele In care termenii Iei relevă Incă. sau CFR. comune sau proprii (Delta Dunării. sau CEC. nici unul. răs-) Iei modifică forma In funcţie de sunetul iniţial al radicalului: apolitic. Compusele formate prin abrevierea cuvintelor componente se scriu cu litere mari neurmate de puncte. facultativ. când baza este o literă sau o abreviere (X-ulescu. OLCIT). răscruce. pierde. Alte cuvinte. desface. Cuvintele derivate prezintă mai puţine dificultăţi de scriere decât cele compuse. COMTIM. . la formaţiile cu prefixul ex-(ex-ministru) ei la formaţiile ocazionale de la nume proprii sau de la nume de litere (anti-Lovinescu. ei urmate sau neurmate de puncte. ca să. cel ce. individualitatea.G. Intrucât termenii lor componenţi sunt Inţeleei ei separat. ameţeală. inclusiv după consoanele %. in-. precum ei Intre bază ei sufix. din contră.D. . Baia Mare. In funcţie de gradul unităţii lor semantice ei morfologice. când sunt formate din fragmente de cuvinte (TAROM. se scriu cu cratimă: floarea-soarelui. ci %i) se scriu separat ei fără cratimă. inacceptabil. con-. des-. solicitând frecvent intervenţia normativă a Indreptarelor. când apare In două silabe Invecinate (proprietar> propietar. contraargument. j. ROMAVIA. AROMAR. consfinţi. o sută cinci. răzbate. deei sunt consi. In formaţii supraprefixate (super-extrafin) ei In derivatele cu sufixe de la numele proprii străine a căror finală nu se scrie aea cum se pronunţă (voltaire-ian).

original. Greşelile de semantizare se produc Indeosebi In legătură cu neologismele. In anumite combinaţii lexicale.stabilirea realităţii unui lucru.are o statură magistrală” (substantivul se referă la dimensiuni. releva-revela. Alte câteva exemple: .fix”). ci ii prin aprecierea ca adecvat. a schiţa sumar. investiInvesti. enerva-inerva. bicicletă cu trei roţi.cineva infirmă constatarea” (primul cuvânt Insemnând . din nou iarăci. a prefera mai bine. făcuţi. sentimente sufletecti. a urma In continuare. Confuziile Intre paronime sunt datorate marii asemănări formale a cuvintelor implicate In relaţia paronimică: alienarealienaţie. creativitate”). greceală ortografică. substantivul se referă la ceva . Contradictio in adiecto (contradicţia In termeni) este greieala care provine din alăturarea unor cuvinte cu sens opus. incompatibile.se desfăcoară In faţa lor un cadru impresionant” (verbul arată o miicare.Problemele privind sensul cuvintelor sunt mai complexe decât cele referitoare la forma cuvintelor ii se rezolvă de multe ori nu prin traniarea In corect ii incorect.a atribui un bun aceluia care a oferit mai mult la licitaţie”). De exemplu. Dezacordul semantic (sau incompatibilitatea semantică) Intre cuvinte se produce atunci când ele se combină fără a se ţine seama de disponibilităţile (respectiv restricţiile) semantice ale acestora privind asocierea sintactică. scurtă alocuţiune. a extermina In masă.ii-a adfudecat premiul” (verbul Inseamnă .nicare-comunicaţie. Intre ele: aragaz electric. bifurcarea drumului In trei. respectiv formaţi. a colabora Impreună. iar al doilea . Pleonasmul reprezintă Intrebuinţarea. . . pe care nu o au sinonimele sale. concesie-concesiune. euforie-eufonie. arbitralarbitrar. Insă totuci. a unor cuvinte care repetă nemotivat ii inutil aceeaii idee. mai puţin adecvat sau neadecvat. a aduce la acelaci numitor comun. . . mult mai potrivite In contextul dat.gruparea de elemente combinate”. a adevărului unui fapt”). comu.care oferă confort”. Apar construcţii pleonastice Intre cuvinte simple ii unităţi frazeologice: mifloace mass-media. exemplu pilduitor.originar. de aceea. a scruta cu atenţie. adjectivul la . când se spune că . stimă ci respect.a dovedi ca neadevărat”. . dar Insă. procent de cinci la sută. Câteva exemple: a repeta din nou.cactigă cursa confortabil” (confortabil Inseamnă . al căror sens nu este cunoscut cu precizie de către vorbitorii cu o cultură lexicală insuficientă.măiestrie.niite tineri sunt bine alcătuiţi fizic” se neglijează restricţia termenului alcătuiţi privind .

abunda In texte de tot felul. Formaţiile uzitare.autorul a creionat (In loc de a schiţat) o compoziţie reuiită”. rigoare. este denumită cultism ii reprezintă o deficienţă de exprimare. credem noi.” (In loc de ctim). aia cum cred.banale”. vigoare.a tensionat eforturile” (In loc de a intensificat). simţăminte. care. Alteori sunt Inlocuite nepotrivit neologisme Intre ele: . Unele sunt stângăcii sau excese (abuzuri) lexicale. acest manierism al cuvintelor cu iz vechi. Exemple: . -tor (aparţinător. situare In context. luminist). rigurozitate. poemic). .statornicia vieţii teatrale” (In loc de impunerea sau consolidarea).a Intreprinde demersuri” (In loc de măsuri). a unor arhaisme: .fără efort”.ceasul staţionează”.am servit fiecare câte o prăjitură” (a servi Inseamnă . .cum tălmăciţi această situaţie?” (In loc de interpretaţi). Alte astfel de cuvinte erau: neasemuit. fiind mai noi In limbă.nu . arbitrii Innoirii ii funcţionării lexicului (cel puţin până la impunerea In uz a formelor inclusiv aberante. care trebuie să fie. Evident. supărătoare mai ales pentru vorbitorii cu o cultură lingvistică nuanţată. Căutarea cu orice preţ a unor termeni . sau cuvintele vechi Intre ele: . artisticitate. nobil. esenţializare deranjează ii ele uneori prin folosirea abuzivă In locul sinonimelor lor foarte clare ii active folosire (utilizare). de multe ori nemotivat. . cei care utilizează construcţia). probabil. considerate . Până de curând. Se ajunge chiar la creaţii rebarbative cu acest sufix: amicabilitate.cântecul debutează cu o notă Inaltă”. Artificioasă apare ii folosirea insistentă In contexte nespecifice. vigurozitate Inlocuiesc nemotivat sinonimele mai vechi (ii mai potrivite) graţie.După cum cunoactem. inclusiv In contexte care nu solicită aceste exigenţe. -ist (sunetist. nu toate exemplele de mai sus pot fi considerate greieli. creează incompatibilităţi supărătoare. . rezolvitor). Intárzietor. rezumare. . . contextuare.fermoarul nu circulă”. fapt care le face acum desuete chiar In contextele In care s-ar potrivi.. aia cum se mai Intâmplă). -ic (ideatic. a dobándi. Alte sufixe aflate In expansiune.culţi”. Fiind puse neatent In locul acestora In diverse contexte. sunt: -al (centripetal). . 0 mare parte a dezacordurilor semantice se referă la folosirea neologismelor. .radicali” ii evitarea cuvintelor obiinuite. Graţiozitate. a Indritui. Derivatele noi sunt ii ele frecvent folosite In Imbinări nu Intotdeauna corespunzătoare..a oferi altuia”). tărám. filmic. au sensuri restricţionate (prezintă deci mai multe restricţii de combinare) decât sinonimele lor cu mai veche carieră In vocabular. sălac.

Acestea trebuie să fie adecvate stilului care marchează textul In care este introdus cuvântul care. la rândul lui. raportarea la normele literare. de aceea. frecvenţa utilizării cuvântului. hodorog. negativ (a căpăta. . nivelul stilistic Inalt (solemn. In general. Nivelurile stilistice definesc gradul de marcare stilistică a unui text: nivelul stilistic neutru este nemarcat stilistic (sau este marcat zero. stiluri funcţionale. Poate fi considerată o formă de compatibilitate. rezultate ale impactului virtualităţilor semantice ale cuvintelor In diverse contexte. de autorul textului. atitudinea afectivă. antonimice ii paronimice) cu alte cuvinte. In sintagmă sau In propoziţie. nivelurile colocvial ii familiar sunt marcate. aflat In corelaţie cu sintaxa. răspândirea teritorială. printr-o relaţie multilaterală ii difuză (potrivirea este apreciată In raport cu toate componentele textului ii cu textul In ansamblul său). dedicat combinatoricii lexicale (mai exact semantice).prestigiului” juridic-administrativ: conformitate. In acest caz.pozitiv” datorită sferei .selecte” de Intrebuinţare (unele sunt poetice — chip. privesc conotaţiile stilistice. spre deosebire de aceasta. Diferenţierea (sau marcarea) stilistică se produce pe mai multe axe: niveluri sau registre stilistice. pe lângă semantizarea precisă a cuvintelor. a bárfi. care se manifestă la nivelul relaţiei bilaterale. Competenţa lingvistică pretinde. legal. genune — . de receptorii săi ii de situaţia In care se produce comunicarea. carte. axa temporală. dar. normă. consecinţă etc. este dependent de specificul conţinutului de idei transmis. Insuiirea valenţelor (disponibilităţilor) ii a restricţiilor de combinare a acestora. solicită cuvinte (sau mai precis. care studiază Imbinarea gramaticală a unităţilor lexicale ii supralexicale. a mánca. cum se mai spune) ii. a vorbi). livresc) prezintă conotaţii stilistice marcate . domenii profesionale.Esenţială pentru evitarea unor greieli sau nereuiite In combinarea cuvintelor rămâne cunoaiterea corectă ii completă a sensului cuvintelor (mai ales a celor noi) ii a raporturilor semantice ale acestora (Indeosebi sinonimice. adecvarea se raportează la text (care are ca nivel minim fraza). Adecvarea cuvântului la specificul stilistic al textului este o exigenţă de rafinament a selecţiei lexicale. flamură. Disponibilităţile combinatorii. diafan. sensuri) fără conotaţii stilistice (casă. moacă).altele poartă pecetea .). Unii specialiiti au propus constituirea unui compartiment distinct al lexicologiei.

fiind folosite mai ales In stilul artistic. sceptru) ii lexicul neologic.asortează” tematic. decizie. neadmise In limbajul literar standard (In care nu pot apărea. frunzuleană). de exemplu. hit. profilactic. simbol. fiecare stil folo. mandat. frunzulică. unele fac parte din lexicul uzual ii pot fi utilizate Intr-o gamă largă de texte. Incărcătura excesivă a unui text cu o anumită categorie lexicală constituie un abuz (cel mai adesea abuzurile de neologisme... hiperbole).. cea mai mare parte a pronumelor ii a numeralelor. valorificând. In conformitate cu. caracteristică. Raportarea la normele limbii literare diferenţiază termenii literari de cuvintele populare. din domeniul politic. Răspandirea teritorială separă cuvintele folosite pe Intreg teritoriul ţării de regionalisme. blid. istorică (voievod. cuvinte de argou. demers. regionalisme. Insoţit frecvent de conotaţii legate de modă. Din acest punct de vedere. năsoi. principiu. Dacă va fi un text medical. comparaţii. avánd In vedere. Domeniile profesionale cărora le aparţine un anumit text Iii pun amprenta asupra compoziţiei lexicale a textului. . a ratifica). toate sferele lexicale (arhaisme. a demonstra. adeverinţă. experienţă. de pildă. de termeni profesionali sau de elemente colocviale). consilier. actualitate (mecatronică. social. termeni profesionali etc. anexă. formatare. display. Frecvenţa folosirii In vorbire marchează stilistic cuvintele. stilul artistic este combinat cu figuri de stil (metafore. Acestea din urmă au conotaţii de culoare dialectală. ordonanţă. conjuncţiile). rezecţie. In afara unor cuvinte de uz general (In primul rând instrumentele: verbele auxiliare ii copulative. stilul publicistic este un stil pestriţ. articolul. care are o conotaţie evocativă.. In funcţie de situaţie. cuprinzând o mare diversitate lexico-frazeologică. vor fi dominanţi termenii de specialitate. epitete. modern.. patologic. lăboaie. medicali: sindrom. a aborda. stilul administrativ-juridic abundă In cuvinte ii expresii oficiale (decret.la modă”. oaste. prepoziţiile. megastar. hotăráre. numai In texte cu care se . cultural sau din perimetrul tematic al materialului respectiv.Stilurile funcţionale sunt bine conturate din punct de vedere lexical. altele sunt cuvinte ocazionale sau rare ii trebuie folosite cu precauţie. Axa temporală reliefează mai ales lexicul arhaic. software).). Indeosebi neologisme ii cuvinte . metonimii. subsemnatul.seite anumite categorii de cuvinte: stilul ştiinţific utilizează de preferinţă stratul abstract ii terminologic (definiţie. analiză).. ordin. paloc. sistematizare.

imersiune-imersie. fărma-făráma. percheziţie-perchiziţie. mănucă. descălica. elocvenţă-elocinţă. circumvoluţie-circumvoluţiune.aducţiune. frecţie-fricţiune.glasvant. dumeri-dumiri. iridiuiridium. flucturatic-flucturatec. plapumă- . onorar-onorariu. pedigriu-pedigri. cárciumar-crácmar. diletantism. expres-expre. chestiune-chestie. Exemple: maestru. A folosi cuvinte adecvate unui text Inseamnă să itii să comunici (In scris saulii oral) nuanţat ii rafinat.conciziune. lăscaie-leţcaie. maiestate-majestate. petrificapietrifica. gazifica-gazeifica. jantă (de macină). cercevea-giurgiuvea. magazioner-magaziner. să te exprimi precis. marfar-mărfar. păstrugă-păstrungă. oboroc-obroc. concizie. dicţie. ciucure-ciucur. delincventdelicvent. distructiv-destructiv.geantă. atenţieatenţiune. colindcolindă.mugure. fascicul-fascicol-fasciculăfascicolă. adaos-adaus. detenţiune-detenţie. flanelă. totalitar. detalia-detaila. berbec-berbece. dictatură. glonte-glonţ. macrameu-macrame. dezice-deszice. greier-greiere. ostaticostatec. Acest lucru se Invaţă printr-o Indelungată practică a folosirii cuvântului In diverse texte ii contexte. profesionalism. lăuză-lehuză. accepţie-accepţiune. Impeliţat-Impieliţat. garderob-garderobă. Aplicaţii cu rol evaluativ 1.descăleca. pieptene-piepten. aiura-aiuri. conteiner-container. perciune. conciliere. migraţiune-migraţie.flanea. genunchi-genunche. extensiune-extensie. cazinou-cazino. culasă-chiulasă. palavragi-pălăvrăgi. jneapăn-jnepen. funda-fonda. máncău. leaţ-laţ.elin.perciun. oţări-oţărI. ofiţerac. să respecţi cerinţele de puritate ii proprietate stilistică. golgheter-golgeter. laitmotiv-leitmotiv. năgară-negară. democraţie (pentru prima categorie). pántece-pántec. mutecte-muţecte. bulgăre-bulgăr. verticalitate. Subliniaţi formele corecte ii precizaţi când este vorba de variante ale aceluiaii cuvânt ii când este vorba de cuvinte diferite: astm-astmă.extrovertit. ilar-hilar. foarfece-foarfecă-foarfeci. lăcrămioară-lăcrimioară. adopţie-adopţiune. gălbinare-gălbenare. zurbagiu (pentru a doua categorie). dogori-dogorI. umanitar. oblete-obleţ. corigent-corijent. cearcafcearceaf.Atitudinea afectivă se regăseite In lexic prin conotaţiile favorabile sau nefavorabile. locac-lăcac. ambarcaţie-ambarcaţiune. extravertit. mugur. ghips-ipsos-gips. circumferinţăcircomferinţă.mánucă. aducţie. elen.dicţiune. mental-mintal. ţinută. coregraf-coreograf. glasvand. maieu-maiou. fundatorfondator.

tălmaci. ră%chira-răschira. talaj-tala%. feed-back-feedback. hobby-hobbi. horror-horor. campingchemping. box-office-boxofice. lobby-loby. Subliniaţi forma corectă a următoarelor neologisme: abajurabat-jour. bliţ-blitz. best-seller-bestselăr. angro-en-gros. hold-up-holdup. lider-leader. brandy-brendi. miss-mis. lied-lid. pri%niţăpri%niţ. quartet-cvartet. răzgáiarázgáia. posesie-posesiune. bussines-biznis. seringă-siringă. calcio-vecchio-calcio vecchio. graffiti-grafitti. spicher. velur-velură. sandasandală.speaker. music-hall-music hall. marijuana-marihuana. %oric-%orici. apartheidaparthaid. deux-pièces-deuxpieces. flash-flesh. chamois-%amoa. salcie-salcă. bitter-biter. bruillonbruion. browning-brauning. jazz-jaz. know-how-know how. lady-ladi.urcior. killer-kiler. chestor-questor. dandy-dandi. laitmotiv-leit-motiv. fairplay-fair-play. redundanţă-redondanţă. strangula-%trangula. baedeker-bedeker. separe-separeu. hipi-hippy. speze-spese. cvartăcuartă. brokerbrocăr. poliomelită-poliomielită. ro%iatec-ro%iatic. displaydisplai. sangvinsanguin-sanghin. globe-trotter-globe trotter. cnocdaun-knock-down. apropo-apropou-â propos. happy-end-happend. santinelă-sentinelă. %oarece-%oarec. ridicol-ridicul. challenger-%alanger. bunker-buncăr. 2. cnocaut-knock-out. quorum-cvorum. allegretto-alegreto. auslander-ausldnder. pilug-chilug. . loggialogia. scrinti-scránti. plăsea-prăsea. turburetulbure. groggygroggi. schimnic-schivnic. dumping-damping. designer-dizainer. loess-loes. %techer-%tecăr. tapiţerie-tapiserie. allegroalegro. copyrightcoppy-right. alură-aliură. tomoare-tumoră. bonjour-bonjur. mignon-minion. beatnicbitnic. bluf-bleuf. brainstorming-breinstorming. badminton-bedminton. sarma-sarmală. taxinomie-taxonomie. ecrtecriu. jeep-gip. boom-bum. caudillo-caudilo.tálmaci. săli%te-sili %te. voluptos-voluptuos. consulting-consalting. sfară („fum“)-%fară. intermezzo-intermezo. cocteil-coctail. varietevarieteu. cloisonne-cloazone. leassing-lising. forfait-forfe. blazer-bleizăr. clown-claun. bodyguard-bodiguard. ultraj-ultragiu. strepezi-sterpezi. aisberg-iceberg. foehn-föhn. prapor-prapur. ventil-vintil. ulcior. imbroglio-imbrolio.plapomă. kitsch-kitch. biedermeier-bidermaier. blue-jeans-blugi. ketchup-ketch-up. bridge-brigi. bruderschaft-bruder%aft. by-passbaipas. diesel-dizel. blues-bluz. bowling-bauling. satin-saten. building-bilding. loisir-loazir. boutique-butic. dealer-diler. haker-hacher.

dezabuzat. culme. proporţie. coroiat. a părăsi. crăpătură. walkie talkie-walkie-talkie. shetland-%etland. thriller-triller. mireasmă. reducere. lacom. amploare. beţiv. Inflăcărat. nylon-nailon. mănos. Indrăzneală. asemănător. a deseca. a face rost de ceva. Inflorire. gazdă. Ingámfat. Invinuire. a o lăsa baltă. rendez-vous -randevu. odios. torid. zincweiss. punct culminant. vis-â-vis-vizavi. a da In vileag. ralenti-ralanti. röntghen. spray-sprey. cheza%. waterpolo-water-polo. weekendweek-end. siguranţă. geamie. speech-spici. a conlocui. a consfinţi. play-back-playback. speaker-spicher. glorificare. echivoc. artistic. supermarket-super-market. siemenszimens. a Infia. . of-side-ofsaid. potrivnicie. science fiction-science-fiction. adaos la un testament. a Inăbu%i. se]ur-se]our. filantropic. septentrional. laudă exagerată. snack-bar-snak bar. păian]en. spleensplin. copilăresc. autsider-autsaider. safe-seif. afirmaţie.ţincvais. Ingăduitor. a Inălţa. 3. pizzapiţa. origine. a se face de rás. scrupulozitate. stare de nelini%te. rummy-remi. summit-sumit. paspartt-passpartout. sterp. premergător. pradă.roentgen. nelegitim. rimă Imperecheată. time-out-taim-aut. pick-up-pickup. %armcharme. Intámplare. scanner-scaner. a aţáţa. iuţeală. papionpapillon. contribuţie. chin. a umbla pe coclauri. vioi. relache-rela%. contradicţie de idei. chaise longue-%ezlong. incult. poncho-poncio. a Imbina. trade-uniontrade union. a diminua. scherzando-scherţando. schweizer%vaiţer. self service-self-service. a se burzului. infamie. zeppelin-zepelin. scotch-skotch. Imbietor. desfiinţa. a sanctifica. defăimător. lipsă. raccourci-racursi. wagon-litvagon-lit. aspru. sexy-sexi. baie. sihăstrie. motto-moto. staff-staf. a precumpăni. stress-stres. placiditate. necultivat. a da foc. dambla. strip-tease-striptease. descurcăreţ. a bănui. a Incolţi. a se ralia. quattrocento-quatrocento. prăpastie. spielhozen-%pilhozen. răutăcios. absurditate. a zădărnici. puzzle-pazzle. filde%. suprapunere. a (se) dezumaniza. spărgăcios. prevestire. smalţ. stand by-stand-by. trois-quart-troicar. Intunecat. caraghios. bluf. a dezgropa. snowboard-snow-board. a face din ţánţar armăsar. plein-air-pleinair. fără sonoritate.miting-meeting. ranch-ranci. a tăgădui. citeţ. stăruitor. lndicaţi câte minimum două sinonime (dintre care unul neologic) pentru cuvintele ii expresiile de mai jos: fără accent. habotnic. turcoaz-turcoise. cel care se laudă cu patriotismul său. molipsitor. cumplit.

aspira. a Infrunta. a veni. bine. a răspunde. Intuneric. a călca. aspru. ucuratic. masă. alifie. a crăpa. a ţine. fiere. aviz. a răzui. alb. a zice. surghiun. a găsi. mantie. achita. arie. des. atenţie. birou. 5. In. albitură. gălăgie. bairam. slovă. acut. a vedea. dárz. tainic. aspiraţie. a adeveri. a Inlătura. om. a proporţiona. tineresc. Folosiţi In enunţuri omonimele cuvintelor următoare. fel. cat mai multe sensuri (inclusiv figurate) ale următoarelor cuvinte: a răsări. anticar. avar. a fi. activ. forţă. aceza. acord. a rugini. a sări. asfinţit. ac. asculta. agrement. balon. urmă. Infocat. Inapoiat. a auzi. aborda. americă. Inalt. foc. acoperi. analog. a sufla. absolutoriu. peruzea. glas. edificator. aliena. a merge. putere. călărie. soare. flacără. a bántui. chip. ciumă. a da. a pune. rămăciţă. accident. aparat. Intăritor. a aţáţa. adică. a se descotorosi. arătare. a călăuzi. prinos. adánc. prin sinonime sau prin contexte. că. baie. a manevra. luptător. ticălocie. zbárcitură. bar. vărgat. mánă. vesel. nutreţ. a cti. la. act. a trece. balenă. a bate. apostol. ales. acustică. gură. curtenitor. arnăut. faţă. apă. bacara. sincer. a agăţa. eficient. ochi. argint. 4. moale. iute. ldentificaţi. piezic. floare. analist. banc. acru. cursiv. artificiu. armonie. schimbător. oglindă. iar acolo unde acestea sunt polisemantice arătaţi cateva dintre sensurile lor: abate. nălucă. chelie. vechi. strámbătură. atribut. máncăcios. a mánca. ataca. arcac. aprins. a asupri. cap. bandă. mătreaţă. arc. izvor. . ascuţit. ţeapăn. tulbure. singur. plăpánd. hrăpăreţ. august. blestem. a sta. alai. culant. fad. a sări. vrăjitor. a avea. flacără. Impovărător. neprevăzut. născocire. stea. a ajunge. a zbura. obicei. viaţă. a jefui. răsucire. autoritate. babă. prost. mătrăgună. inimă. amenda. a Inghiţi. a acoperi. loc. atacat. aspect. slab. rău. cheie. uneltire. bancă. a necăji.jertfă. dăunător. a scrie. articula. cámp. a ponegri. casă. cetăţenesc. atárna. Inserare. lucru. cters. stupiditate. nesănătos. arcan. zugrav. oboseală. a vărsa. vlăstar. asistent. năvalnic. ambala. aripă. cusur. inexprimabil. a lucra. apendice. colţ. a recita. a tăia. alb. atinge. ban. carte. figură. generalizare. poartă. Atlas. indecent. asimila. drum. a se văicări. acorda. consens. páine. Invoire. de. viclean. a Intrerupe. călău. balanţă. a absolvi. a trage. acces. a linguci. angaja. atmosferă. umăr. bun. ccoală. avans. preventiv. cuvánt. acţiona. limbă. antifon. baie. as. oachec.

diligenţă. carioca. sitar. complemente. oţios. capelă. austeritate. bătătură. vază. cămin. patron. general. milă. clătită. butuc. rudă. cască. cancer. prolog. birou. vier. delfin. a asezona. rom. curs. colegiu. codru. car. 6. draconic. mai. bibliofil. . chit. rachetă. cartelă. váslă. ciur. timp. chef. baterie. radă. etichetă. a devaliza. bienală. comprehensiv. apanaj. a comporta. factor. pas. declasat. Inchis. bulă. ţarină. bec. socotit. a căli. nea. cicero. bază. război. broască. solvent. freză. a demula. top. conjectură. scris. doc. cinste. taler. calcul. căluc. capriciu. căprior. ghem. a denega. intrepid. vie. imobil. aprehensiune. grefă. ciocárlie. cabotin. lamă. pompă. a dura. fast. ucor. deontologie. ciocan. recrea. cadru. coadă. căpucă. parabolă. fugă. caduc. a turna. boboc. a Incinge. canton. leu. post. stat. pompă. ceas. volant. a desfide. bun. golf. cardinal. a coace. pluton. căutare. chemare. rutină. bráu. debita. calc. han. ierbar. chilă. bipartit. pupilă. pală. căprar. rug. colonie. morgă. pilă. toc. cap. liliac. zefir. bornă. cer. cheie. trecut. pupă. buton. contigenţă. pernicios. mat. chema. bulină. anodin. a deplia. capră. catedră. coc. cocon. caz. pol. cocă. tors. uscat. defetist. cupid. star. legat. devoţiune. deconcertat. ţap. galben. parcimonios. lac. confidenţă. tabac. prunar. demimonden. disc. carte. bezea. franc. bazin. pop. a avaliza. ulei. confienţă. colon. ciubuc. doză. racilă. excentric. a congratula. fus. berbec. capital. ciret. lin. dur. buchet. jar. ramă. radia. port. casetă. furnicar. bombă. codru. ad-hoc. papă. calcan. mediu. cavaler. a abjura. duce. panama. várstă. factură. colţ. sinus. ţelină. somn. val. tablă. conivenţă. cod. concupiscenţă. contumacie. cah. a călca. clisă. cancelarie. rás. cilindru. deferenţă. pat. sinus. sleit. a cárpi. marcă. comite. gol. bursă. tort. rasă. a colecta. a (se) cătrăni. smirnă. coastă. a decalca. călugăriţă. cámp. mică. vară. nouă. cut. obiectiv. insinuos. a irupe. acribie. gută. a cădea. băncuţă. mare. caustic. ort. bufet. masă. vărsat. cameră. bob. continenţă. ochi. mucenic. clanţă. violă. mină. cădere. mediu. carieră. a compărea. compoziţie. bilă. căţel. degresiv. cococ. palat. liră. a (se) deroba. parchet. a cloci. tipic. morbiditate. pitic. sol. bloc. lună. cataractă. bătaie. căldură. partidă. resort. căldărucă. ulei. bate. rol. companie. mapă. moţ. a Inapoia. blană. cartuc. obor. coardă. tură. pur. Definiţi sensul următoarelor cuvinte ii folosiţi-le In enunţuri: accesoriu.basc.

lutier. actual-actuar. viager. iconoclast. rebarbativ. a licenţia. synopsis. sicofant. potomanie. modic. a interpola. ebuliţie.accidente-accidenţi. a vexa. a decela. chinestezie. Definiţi sensul următoarelor paronime ii formaţi enunţuri cu ele: abces-acces. auditor. recluziune.). edenic. iteraţie. patronim. turpitudine. stenic. faceţios. ignifug. nubil. tacit. famelic. a persuada. ritos. inveterat. opulent. integrism. poţiune. teratologic. polihistor. fragrant. obstinat. evanescent. a segrega. imund. sibilinic. licit. transcendent. a concede. a dezavua. pau%al. inavuabil. frugal. oneros. prob. imbrifug. vicinal. frust. xenoman. remanent. a inculca. panaceu. poliandră. clientelar. paspartt. abil-agil. ubicuu. famen. laconic. nupţial. sempitern. punitiv. cenestezie. idolatrie. valetudinar. paliativ. agorafobie. htonian. genuin. diseminare. simpatetic. neofit. diluvian. nunţiu. condescendenţă. onctuos. a (se) prevala. a oripila. incontinent. preeminent. pandant. fanto%ă. absorbţie-adsorbţie. claustrofobie. venal. versatil. graffiti. iconodul. oniric. inamovibil. %aradă. leal. irefutabil. intemperanţă. a macula. %varţ. veleitar. holocaust. sindic. rapt. inextricabil. atavic. autarhic. a obnubila. a intima. friabil. redundant. hobby. xenofob. libertin. licenţios. gnomie. ludic. aerofar- . veros. aductorabductor. recesiv. a obtura. sardonic. brevilocvent. lubric. mitomanie. preempţiune. sinecură. placid. accidenţe. premoniţie. pletoră. subretă. stipendiu. gregar. a pertracta. futil. a edulcora. torţionar. donatar. a ostraciza. septentrional. idiosincrasie. pogrom. implacabil. moratoriu. vienaj. levitaţie. sinergie. soporific. a expia. adjuvant-adjutant. a emenda. panoplie. apodictic. %icanier. perpetra. sinestezie. apocrif. fundamentalism. luxurios. a interverti. farinaceu.dezabuzat. fast. paradigmă. pandantiv. recurenţă. a transgresa. a prezerva. peremptoriu. ingerinţă. autodafe. a juisa. mutual. olograf. peripatetic. felonie. infailibil. ingerare. difident. apatrid. venial. a notifica. secesiune. anomie. delator. a (se) intrica. privaţiune. mazetă. fiduciar. poncif. sacramental. legat (subst. malefic. a garnisi. uranian. a importuna. adagioadagiu. a sidera. oficios. a mancurtiza. a (se) obnubila. a (se) exonera. truism. a preleva. abjura-adjura. vorace. profuziune. calofil. neavenit. simulacru. ineluctabil. patibular. acmee-acnee. a suplanta. etilism. inefabil. fetid.auditoriu-auditorium. letal. a oblitera. 7. sosie. prostraţie. a incumba. totem. jugular. tanatic. filistin.

dezinfecţie-dezinsecţie. apertură-apretură. jintiţă-jitniţă. atlas-atlaz. venal.venial. valută. a elida-a eluda. arbitrar-arbitral. campanelă-campanilă. andosator-andosatar.palatin. aflux-eflux. ezoteric-exoteric. diată-dietă. antinomicantonimic. emersiuneimersiune. premoniţie-premuniţie. a evada-a evida.mimeză.aerofor. degresiune-digresiune-degresare.măiestru. orator-oratoriu.lingoare. imunitate-impunitate. famat-fanat. langoare. mimoză. eminent-iminent. funeralii-funerarii. avers-aversă. frupt-fruct. alocaţielocaţie. albinism-alpinism. alocuţiune-elocuţiune. apropia-apropria.auriculă. moină-noimă. frescă-fresco. facţiune-fracţiune. bac-bacă. difidentdisident. limb-nimb. carbonar-cărbunar.excerpta.anafură-anafora. deconcertantdeconcertat. melamină-melanină. maestro-maistru. imun-imund. a gera-a gira. izocrom-izocron. ficţiune. file-fileu. impasabil-impasibil. apostrof-apostrofă.volută. arivist-arhivist. doctrinal-doctrinar. a disimila-a disimula. detraca-detracta. monogramă-nomogramă. afabil-amabil-amiabil. licoare-lucoare. autonom-autonim. agest-agrest. a insera-a Insera. a mánca-a manca. aluzie-iluzie. deluviu-diluviu. lineal-linearliniar. arahidearahnide. matricematriţe. dihanie-dihonie. EladaElida. emergent-imergent. enervaţie-inervaţie. vacant-vagant. feroce-veloce. %ic-%i%. novator-inovator. lectorrector. monomahie-monomanie. a amporta-a importa. eufonie-euforie. firet-%iret. anoforă. altercaţie-aliteraţie. enolog-etnolog. auricul. batistbatistă. livret-libret-libert. flagrant. a infesta-a infecta. escadră-escadron-escadrilăespadrilă. etologie-etiologie. fisă-fi%ă. literal-literar. destinsdistins. minerminier.Indemn. doză-duză. patentat-potentat. floral-florar. granat-granit. albastrualabastru. anghilă-anghină. a (se) intrica-a intriga-a (se) integra. aferent-eferent. anual-anuar. glacial-glaciar.fragrant. dolman-dolmen. a defula-a refula. invidios-insidios.piruetă. justiţial-justiţiar. friza-freză-friză. balestră- . eteronom-eteronim. novelă-nuvelă. asculta-ausculta. a iriza-a irita. edem-eden. indemn. paladin. giruetă. mesă-me%ă. condor-condur. locatar-locator. antologie-antilogie. fiestă-siestă-festă. alizeu-elizeu. amidăomidă-amibă. bruion-bruior. gang. a erupe-a irupe. excepta. a indura-a Indura. gheată-gheatră.fricţiune. allegro-alegru. nunţiu-nupţiu. fascicul-fasciculă.gangă. hidră-vidră. a investi-a Investi. vrac-vraf. a reporta-a repurta. diată-dietă. a ecloza-a ecluza. gintă-geantă-jantă. melană-melenă. mangal-mangan. marmotă-marmită. inapt-inept. florescenţă-fluorescenţă. banderolă-banderilă. oliv-olivă. a inculca-a inculpa. pelagic-pelasgic.

specios. rucine. rezidual-reziduar. concesional-concesionar. a minţi. relictărelicvă. a tăcea. patentpetent-patentă. brec-bric. anormal. a bate.palestră. solidar-solitar. a hoinări. imposibil. bestial-bestiar. 9. piromanie. a ploua. a cáctiga. revolut-rezolut. a ]igni. tremă-trenă. concordant-concordat. preceptor-perceptor. (a fi) disperat. virtuos. cenzură-cezură. fastidiosfastuos. ticălos. a releva-a revela. togă-tocă.piromanţie. a (se) speria. panel. aventurier. a-ci aminti. a gera-a gira. a bea. persan-persian. buret-burete. (a nu avea) astámpăr. băiac-băiec.coralifer. coliziune-coluziune. con]unctură-con]ectură. a elucida-a eluda. Găsiţi cat mai multe expresii ii locuţiuni: a) care să conţină comparaţii. mult. a pleca. bancrut-bancrută. consort-consorţiu. tributal-tributar. prost. sepia-sepie. a asculta.virtuoz. insolvabil-insolubil. a regreta. zaricte-]aricte. palmier-palmieră. a Imbătráni. cală-cahlă. a cabla-a cabra. rás. a pedepsi. a dispărea.sutură. bravură-bravadă. a alina. virtute-vártute. suveran-suzeran. covertă-corvetă. a omorI. candel-candelă. frică. avanta]e. musai. niciodată. a refula-a reflua. a (se) bucura. a trăncăni. a constránge. inveterat-Invederat. a se adeveri. conciliabilconciliabul. axial-axilar. legislaţie-legislatură. e) să aibă nuanţă de superlativ. anarhie. sudură. a tasa-a taxa. servil-serviabil. ales. saciu-casiu. b) care să fie rimate. aferenteferent.siameză. turcoaz-turcoază. degeaba. (a fi) aiurit. d) să conţină numere. a uita. várstă-vrástă. a muri. special.paner-panier. porfir-profir. a ucide. ciment-cement. boem-boemă. vers-viers. pandant-pendant. fiabil-friabil. (a fi) atent. a semăna. simpaticsimpatetic. fortuit-forţat. a a]uta. pe ascuns. a stán]eni. a (se) enerva. bogat. 8. a mustra. oficial-oficios. rulotă-ruletă. bizon-vizon. gafă. paricid-patricid. a amuţi. baril-beril. repede. manifestare-manifestaţie. talaz-taluz-talus. a flecări. a fugi. a bárfi. caro-carou. sărac. contor-condorcontoar. a critica. lenec. a păţi. consignatar-consignator-cosignatar. fata. a se Increde. calin-călin. rău. a sărăci. calotă-carotă. speţespeze. agenţie-agentură. a concedia. refector-reflector. coralier. c) să conţină nume proprii. bazon-blazon. dragon-dragor. a actepta. stringent-astringent. departe. a (se) certa. canic-canică. f) să conţină cuvintele: . sapăcapă. Găsiţi expresii sau locuţiuni care să fie sinonime cu următoarele cuvinte sau unităţi frazeologice: (a fi) abătut. a scăpa. bardă-dardă. sinteză.

zavistie. garboavă. haraci. mezat. ispravnic. rusfet. diată. ceau%. pisar. stolnic. be %leagă. a mazili. lung. cerinţă imperativă. lume. bei. bogasier. bandieră. ghelir. a beneficia de un avantaj. a bate. %oltuz. venetic. chilom. avalan%ă de zăpadă. nas. nacafa. dro %că. epistat. pedestru. jalbă. răze %. faţă. călcái. fiastru. baftă %i noroc. a coincide exact. cap. abuz exagerat. chirigiu. delniţă. chior de un ochi. slobozie. a Intabula. clucer. beilic. a avea. cándva odată. zaraf. bairac. a asocia Impreună. zaveră. firman. a sta. a lua. bancnotă de hártie. vornic. bunăoară de exemplu. cadenţă ritmică. babă bătránă. i%lic. ucaz. olat. vistier. a ţine. leah. anost %i plictisitor. comis. mare abundenţă. caftan. cămără%el. aproape circa. biografia vieţii. bard. a da. a se bifurca In două. Explicaţi de ce sunt pleonastice următoarele Imbinări: a abrevia pe scurt. a prinde. blazon de nobleţe. cicatrizarea rănii. cavaf. a face. ureche. livrea. potcap. agapă. burtă. a aranja In ordine. izvod. bolniţă. a clănţăni din dinţi. vatman. apanaj. adică cu alte cuvinte. zapis. 11. amestec eterogen. catastrofă tragică. agă. armă%el. agarean. dajdie. postelnic. căminar. pitac. locotenenţă. cobai de experienţă. sluger. a cădea jos. 10. a călca In picioare. uric. a coabita Impreună. circa aproximativ. edec. balamuc de nebuni. porucic. hrisov. zapciu. a coborI jos. butcă. palie. catagrafie. a colabora Impreună. pe%in. poslu%nic. eforie. dragoman. om. calfă. a%adar In consecinţă. cadet. acum numaidecát. anteriu. boare de vánt.inimă. clironomie. becher. gát. palo%. ciubuc. băjenie. mánă. Găsiţi echivalente actuale pentru următoarele arhaisme: adet. jitar. lup. a clarifica mai precis. activitate laborioasă. letopiseţ. pojarnic. amăgire iluzorie. aversă de ploaie. amploiat. cot. a conchide 100 . jupán. baltag. logofăt. picior. chiar Intocmai. mungiu. jari%te. rădvan. comănac. hagiu. avantaj favorabil. spahiu. prisav. beizadea. anafora. bogasiu. carvasara. suzeran. cinovnic. diac. gelep. ocină. cá%tig profitabil. ansamblu omogen. a băsni. agie. arnăut. cocon. a avertiza preventiv. %tab. a anticipa dinainte. bicicletă cu două roţi. cavas. mare amploare. polcovnic. mitoc. pehlivan. a avansa Inainte. armie. căftănie. ceremonie solemnă. ambianţă Inconjurătoare. mo%nean. a anexa alături. panţár. a coexista Impreună. a asambla la un loc. ipochimen. cam aproximativ. caimacam. be%liu. bănie. apelpisie.

101 . continuitate neIntreruptă.la sfár%it. consens unanim. concluzie finală.

local public.conţine In interior. protagonist principal. a Infuleca lacom. a convieţui Impreună. hit de mare succes. a%adar %i prin urmare. unanimitate deplină. cutremur de pămánt. perioadă de timp. procent la sută. infatuare arogantă. prenume de botez. jerbă de flori. reclamă publicitară. a cronometra timpul. prăpastie adáncă. rang ierarhic. plajă de nisip. intemperiile vremii. interacţiune reciprocă. de%i a%adar. va să zică deci. a repeta Incă o dată. mentor spiritual. diurnă zilnică. elucubraţie absurdă. decát numai. magazin de mărfuri. cuplet satiric. jambon de porc. faună animală. a merge pe jos. pubelă de gunoi. entuziasm Inflăcărat. oprobriu public. rablă veche. revelaţie nea%teptată. ogar de vánătoare. picnic In aer liber. pom fructifer. rechizite de scris. onest %i cinstit. erupţie violentă. nebun la cap. epatare %ocantă. a reface din nou. a participa Impreună. a reuni Impreună. proverb popular. elocvenţă grăitoare. lăutar popular. miraj In%elător. proiect de viitor. limuzină de lux. a extermina In masă. definitiv %i irevocabil. nevralgie dureroasă. a impune cu forţa. cumplit %i Infiorător. a prefera mai bine. imprudenţă nesăbuită. prim-plan apropiat. garderobă vestimentară. 102 . panaceu universal. perspectivă de viitor. cu%etă de dormit. a Impovăra cu greutăţi. exemplu pilduitor. oranjadă de portocale. reper orientativ. a numerota cu cifre. glicemie In sánge. a reţine pe loc. plan de viitor. respect %i consideraţie. etnogeneza unui popor. nămeţi de zăpadă. a prevedea dinainte. lihnit de foame. a profera ameninţări. a (se) Intoarce Inapoi. ospiciu de nebuni. dar Insă. a Ingheţa de frig. a dăinui etern. folclor popular. notorietate publică. pacient bolnav. a jumuli de pene. desinenţă finală. a conveni de comun acord. a ie%i afară. purpură ro%ie. jurămánt solemn. a milita pentru o cauză. mare geniu. panoplie de arme. dezrobirea omului. cult religios. radieră de %ters. de%ert arid. pamflet satiric. potecă Ingustă. a intra Inăuntru. Intrajutorare reciprocă. promoţie de absolvenţi. culpă din gre%eală. piesă componentă. limonadă de lămáie. nul %i neavenit. evlavie cucernică. povară grea. personalitate remarcabilă. a reaminti din nou. miting popular. ortografie corectă. detaliere amănunţită. ráu curgător. gamă diversificată. dată calendaristică. performanţă remarcabilă. lapsus momentan. decor ornamental. coridor de trecere. disimulare ascunsă. a menţine mai departe. hemograma sángelui. pilon de susţinere. dună de nisip. epilog final. poantă de efect. scurt rezumat. omletă de ouă.

a ţá%ni brusc. unitate indisolubilă. topografia locului. savant erudit. Editura Coresi. Editura Academiei 103 . a schiţa sumar. a tárI după sine. trial de selecţie. Bucureiti. a urma mai departe. vită domestică. statuetă mică. Mioara.salon de primire. scándură de lemn. %lagăr la modă. a semna personal. a %edea jos. ţincvais alb. mare válvătaie. vad de trecere. a teleghida (de) la distanţă. unanimitate totală. Gabriel. vestibul de intrare. a uni laolaltă. a surveni pe nea%teptate. a zbiera tare. urale %i ovaţii. Probleme ale exprimării corecte. summit la várf. Avram. slip de baie. siesta de după masă. a unelti pe ascuns. 1995. tot la fel. scadenţă de plată. sloi de gheaţă. stană de piatră. tinde să devină. salopetă de lucru. 2. saramură sărată. troian de zăpadă. %eptel de animale. stai pe loc. Angelescu. verigă intermediară. vacarm asurzitor. stánă de oi. schelet osos. solemnitate festivă. a urca sus. Dicţionar de pleonasme. zvon fals. vedetă celebră. scurt toast. tenebre Intunecoase. a suprima total. BIBLIOGRAFIE 1. sectă religioasă. slănină de porc. vogă trecătoare. a survola peste. samovar de ceai.

demiei. Editura Univers Enciclopedic. Bucureiti. Bucă. Angela. 8. 1988. Forăscu. Angela. Bucureiti. Bidu-Vrânceanu. Silviu. 1978. Editura Niculescu. Bucureiti. Evseev. Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. II. Dicţionarul explicativ al limbii románe. Editura Academiei. Bucureiti. 1987. Bucureiti. antonimia prin exerciţii. 5. Timiioara. 6.Române. Prefixele. 1970. Cuvinte %i sensuri. Bucureiti. Marin. Dicţionar de cuvinte derivate al limbii románe. 1996. ediţia a II-a. Formarea cuvintelor In limba románă. sinonimia. 1998. 1989. Structura vocabularului limbii románe contemporane. Ivan. Polisemia. Constantinescu. 7. III. 3. 4. Bucureiti. . I. Formarea cuvintelor In limba románă. Editura Aca. Editura Facla. Editura Academiei. 9. Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. Probleme de semasiologie. Bidu-Vrânceanu. 1986. 10. Sufixele. Compunerea. Narcisa. 1976. Formarea cuvintelor In limba románă. Bucureiti.