III. LEXICOLOGIE Teme: Organizarea vocabularului.

Organizarea interna, organizarea externa, Masa vocabularului, Procedee de formare a cuvintelor noi, Calculul semantic, Lexicologia normativa

Lexicologia studiaz cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvntul este unitatea central, definitorie a lexicului, unitatea semnificativ autonom minimal a limbii, constituit prin asocierea unei forme fonetice (complex sonor) ai a unui coninut (complex de sensuri). Individualitatea sa In enun ai legtura indestructibil dintre cele dou laturi componente (semnificant ai semnificat) fac din cuvnt semnul lingvistic prin excelen. Forma i coninutul sunt cele dou laturi constitutive ale cuvntului, care funcioneaz Intr-o solidaritate indestructibil, deai reuniunea lor are un caracter arbitrar. Forma (denumit ai expresie sau complex sonor) reprezint latura material a cuvntului, adic fonemele grupate In silabe ai puse sub un accent, ai morfemele, difereniate In rdcin, afixe ai desinene. Coninutul (denumit ai Ineles sau semnificaie) reprezint latura ideal, psihic a cuvntului, imaginea prelucrat mental a obiectului denumit (denotatul), pe care-l evoc, inclusiv In lipsa acestuia. Sensul este actualizarea, In diferite categorii de contexte verbale ai situaionale, a semnificaiei. Sensul denotativ (propriu, apelativ, cognitiv, denominativ) este Insoit de sensuri conotative (figurate), derivate, In urma unor figuri de stil, din primul ai pstrnd mai mult sau mai puin caracterul

expresiv iniial. Trsturile distinctive ale cuvntului Transformarea lumii referenilor In lume a sensurilor, mai simplu a referentului In sens, se realizeaz printr-o prelucrare logic sui generis, In care trsturile obiectelor descoperite prin observaie, analiz ai comparaie se supun probei comutrii, disociindu-se cele relevante (eseniale) de cele nerelevante (Intmpltoare). De exemplu,

pentru grupul de obiecte denumite de cuvntul cas, trsturile ,cldire, ,cu caracter stabil, ,destinat locuinei sunt relevante, pe cnd altele ca ,numr de niveluri, ,tip de acoperia, ,material din care este construit etc. sunt nedefinitorii. Analiza componenial este o metod structuralist inductiv, cu ajutorul creia se divizeaz coninutul semantic al unui cuvnt In constitueni. Punnd In contrast cuvinte din acelaai cmp semantic, sau mai Indeprtat, se stabilesc din aproape In aproape trsturile semantice distinctive (semele) care le separ sau le apropie. Este deci un fel de taxonomie semantic. De exemplu, unchi se deosebeate de mtu% prin ,sexul masculin, de tat prin ,ascenden colateral, de nepot prin ,filiaia ascendent, de bunic prin ,nivelul ascendenei, de socru prin ,rudenia de snge (sau ,natural), de scaun prin ,calitatea de fiin, de urs prin ,calitatea de fiin uman, de Inrudit prin faptul c e ,substantiv. Punnd la un loc componentele, vom obine formula lui semantic (sememul): ,substantiv, ,nume de fiin uman, ,rud natural cu cineva, ,In relaie de ascenden colateral, ,de primul nivel, ,sex masculin. Vocabularul unei limbi este organizat dup mai multe criterii, formnd un sistem, e drept, cu multe imperfeciuni, posibil de descompus In subsisteme corelate Intre ele ai ierarhizate pe niveluri din ce In ce mai mici. Unii specialiati vorbesc explicit de sistemul lexical, alii adopt termenii mai puin tranaani de ansamblu, totalitate sau mulime de uniti lexicale. Organizarea vocabularului limbii romne contemporane Organizarea extern (ierarhizarea funciona1) a vocabularului romnesc const In ordonarea cuvintelor, dup criteriul statutului dobndit In procesul utilizrii lor de ctre comunitatea vorbitorilor, pe niveluri ai sfere de Intrebuinare. Principalele clasificri rezultate din ierarhizarea prin uz sunt: vo- cabular activvocabular pasiv, vocabular literarvocabular neliterar, vocabular de uz general (comun, mediu)vocabular cu utilizare limitat: arhaic/neologic, regional/sectorial (de specialitate)/de grup (special); vocabular de baz (fundamental) masa vocabularului. Vocabularul activ ai vocabularul pasiv sunt subdiviziuni ale lexicului, In funcie de frecvena In vorbire la un moment dat. Vocabularul activ este format din cuvintele folosite curent, fiind deci foarte puin numeros, dar frecvent In circulaie.

Din vocabularul activ fac parte instrumentele gramaticale (prepoziii, conjuncii, articole, verbe auxiliare, pronume ai adverbe relative) ai substitutele (pronumele ai numeralele) cele mai uzuale, precum ai substantivele, adjectivele, verbele, adverbele referitoare la aspecte indispensabile activitii cotidiene ai care au tranaat In favoarea lor concurena la zi cu sinonimele. Cteva exemple: de, la, cu, s, c, dac, cel, am (fost), a% (merge), voi (avea), care, cine, ce, unde, cnd, unu, doi, cas, femeie, mn, bun, frumos, dulce, a face, a vorbi, a mnca, a fi, a avea. Foarte active sunt Ins ai cuvintele (sau sensurile) ,la mod, majoritatea neologisme: manager, profit, dividend, a implementa, pluralism, firm, democraie, marketing, privatizare etc. Vocabularul pasiv este format din cuvintele cunoscute, dar folosite rar de vorbitori. El cuprinde cuvinte care denumesc realiti implicate Intmpltor sau puin frecvent In activitatea vorbitorilor: lcust, ferig, eclips, cazarm, chimono, cuvinte care au intrat In fondul pasiv din cauza ieairii din ,vog, dispariiei obiectelor denumite sau Inlturrii lor de ctre sinonimele concurente: pionier, sovietic, bordei, %ub, retribuie, colectivist, cooperator, cehoslovac, tovar %, cuvinte necunoscute pentru majoritatea vorbitorilor, care au disprut de mult din limb, au aprut recent In vorbirea unui mic numr de oameni sau sunt folosite numai In anumite medii restrnse: zapis, zltar, hagiu, prgar, brabete, perj, glaj, scafandru, scoverg, zbic, a gini, benga, cataroi, mititica, idiosincrasie, reostat, seismogram, display etc. Vocabularul literar vocabularul neliterar (popular i familiar) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcie de criteriul cultural. Vocabularul literar este partea vocabularului Intrebuinat In texte ai In vorbirea cu caracter literar, adic normat ai cultivatlIngrijit (care-i asigur calitatea cultural). Vocabularul neliterar este o clas mai eterogen care cuprinde cuvintele rmase la nivelul neliterar al limbii. Gruprile pe care le include vocabularul neliterar sunt: vocabularul popular ai vocabularul familiar. Vocabularul popular este alctuit din cuvintele folosite In mediile ai situaiile nesupuse rigorilor profesionale, livreati. Exemple de elemente lexicale populare: ima%, furc, suveic, i, caier, tropi, pop, otav, a crcni, lehamite, nevast, oi%te, jug, rie. Includem In vocabularul popular ai cuvintele folosite numai In anumite regiuni (numite regionalisme, provincialisme sau cuvinte dialectale), chiar

dac, pe o alt ax, ele se opun elementelor cunoscute In tot teritoriul lingvistic romnesc. Vocabularul familiar este format din cuvintele utilizate In situaii de relaii intime, familiale, neoficiale, manifest nepretenioase: m, drag, btrne, coane, sta, slujb, chestie, treab, actrii, mersi, plea%c, mamaia, tataia, puiu (,copil), bebelu%, biete, dandana, belea, baft. Vocabularul de uz general vocabularul cu sfer de utilizare limitat (regional, arhaic, neologic, argotic, de jagon, profesional) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcie de aria de folosin a cuvintelor. Vocabularul de uz general, care se mai numeate fond comun, general (sau vocabular mediu, supradialectal, nespecializat), este partea vocabularului cunoscut ai utilizat de Intreaga comunitate lingvistic, indiferent de nivelul de cultur, de domeniul de activitate sau de zona geografic a vorbitorilor. Vocabularul cu sfer de utilizare limitat Inglobeaz mai multe grupri diferite Intre ele, dar care au ca trstur comun Inscrierea Intr-o arie lexical restrns. Vocabularul regional (dialectal, provincial) cuprinde cuvinte Intrebuinate In anumite regiuni geografice: Muntenia: burt, a ciupi, chel, ginere, a jumuli, magiun, na%, nene, pu; Oltenia: lubeni, brabete, blan ,scndur; Moldova: curechi, sudoare, pntece, a pi%ca, intirim, oghial, buhai, perj, chelbos, ciubot, hulub, povidl; Banat: foale, a pi%cura, iorgan, anr, golumb; Criana: pntece, a piigia, temeteu, poplon, brnc, prunc, %ogor; Maramure: ctilin, cocon, a froi, ai (,usturoi). Arhaismele sunt cuvintele ieaite din uzul general al limbii ai rmase In uzul sporadic al unor vorbitori cu preferine sau preocupri pentru exprimarea arhaic. Unele desemneaz realiti depaite sau ieaite din vog fiind numite, de aceea, istorisme: logoft, hatman, ag, opai, iari, opinci, i%lic, arca%, palo%, flint, birj. Altele au fost marginalizate ai scoase din uz de concurentele lor sinonimice: leat (sinonim cu an), voroav (=cuvnt), rost (=gur), cinovnic (=funcionar), bucoavn (=abecedar), slobod, volnic (=liber), mezat (=licitaie). Neologismele sunt cuvinte aprute de curnd In limba romn ai aflate In curs de adaptare fonetic ai de Incadrare morfologic sau semantic: puzzle, show, feed-back, marketing, hobby, job, top, western, flash (cu variantele fla%/fle%), computer, design, display, hardware, software, consulting, management, sponsor, copy-right, know-how,

best-seller, heavy-metal, mass-media, science-fiction, jogging, hamburger, ketchup, adida%i, juice, hit. Alte neologisme, de strat mai vechi, In general, sunt formate In limba roman sau calchiate (copiate) dup modele strine: a antama, bulversat, a devoala, a se deroba, a demara, mefien, a (se) confia, a stopa etc. Termenul neologism are mai multe accepii, cea prezentat de noi putand fi denumit, numai aparent pleonastic, neologism recent (sau chiar cuvnt recent). Vocabularul special (sau de grup) este utilizat de grupurile mai mult sau mai puin ostentativ ,Inchise de vorbitori, separate prin ,preocupri ai ,interese, de restul comunitii. Argourile sunt cel mai bine definite grupuri lingvistice de acest tip ai caracterizeaz In primul rand mediile interlope, ale infractorilor. Aceatia, din dorina de a nu fi Ineleai de virtualele victime sau de urmritori (poliiati), au adoptat un lexic opac pentru vorbitorul comun, dar transparent pentru cei iniiai. Exemple: ,infractorul (Indeosebi ,houl) este denumit, cu nuane vizand ,domeniul de specializare, vechimea In meserie, anii de puacrie etc.: abibild, aghiotant, alonjar, angrosist, aportor, bijoc, bobar, bobi, bobocel, boiar, bojogar, boscar, calf, calif, carditor, capelmaistru, carete, circar, ciupitor, cocor, coldan, cocar, croitor, decan, diurnist, draibr, giurgin, hultan, ied, ilegalist etc.; ,poliistul este denumit: acolist, acvilist, agib, avan, balaban, be%liu, boacter, caraliu, cartaboi, cavas, ceapn, colan, coroi, croncan, curcan, cuulan, daraban, erete, gabor, geanabet, gonitor, hingher, ienicer, invadator, Ingera%; ,pu acria este pe rand: academie, acioal, arcan, ba%c, bordei, bort, bul, colegiu, colivie, copc, cotlon, cu%c, fereal, ferm, gherl, hrub, incubator, incint, Inuntru etc. Prile corpului primesc ai ele porecle: alunecri, alunectori, binoclu, cuttori (,ochi), alungtori (,pumni), amortizoare (,sani), arip, aripioar, cange (,man), asculttoare (,ureche), ata% (,fund), baterii (,fese), bord, bufet, dulap, ghiozdan (,stomac), cabanos (,penis), cantalup, descoperitor, dibl, gulie (,cap), cpriori (,picioare), clopot, cloan (,gur), elice (,limb), horn (,trahee), icre (,creier), cotlet (,perciune) etc. La fel, piesele de Imbrcminte ai Inclminte: abajur (,fust), astuptor (,chilot), bonjur (,hain), burlan (,pantalon), baibarac (,vest), calibarc (,plrie), ghi%eu (,ali) etc. Multe argotisme au intrat In limbajul familiar: baft, nasol, a hali, sticlete, curcan, gagic etc.

Elevii au tendina de folosire a unor elemente de argou proprii (profu, diriga, bio, mate) sau Imprumutate din alte medii (pufulete, papagal, suprat, hotrt, bestial, marf, na%pa etc.). Jargoanele cuprind elemente neologice de ultim or, neadaptate ai nesocializate Inc In cercuri mai largi, folosite insistent ai deseori defectuos sau neglijent de unele grupuri, ca urmare a snobismului, dorinei de detaaare de masa vorbitorilor sau pretinsei superioriti intelectuale. Vocabularul specializat sau profesional (numit ai fond savant) cuprinde cuvintele folosite In diverse limbaje profesionale care alctuiesc terminologiile de specialitate sau tehnico-atiinifice. Foarte muli din termenii de specialitate sunt cuvinte internaionale, folosite de majoritatea limbilor de cultur. Vocabularul de baz (fundamental, reprezentativ) masa (sau restul) vocabularului constituie o clasificare de sintez a vocabularului limbii romne. Vocabularul de baz (fundamental, reprezentativ) sau fondul principal lexical reprezint nucleul funcional stabil al limbii, care cuprinde cuvintele cunoscute ai folosite frecvent In cele mai importante situaii de via de ctre toi vorbitorii ai care fac parte din familii lexicale bogate. Aceste cuvinte rspund unor multiple exigene lingvistice ai extralingvistice: a) au un grad ridicat de stabilitate, fiind In majoritate elemente moatenite din latin sau formate In limba romn; b) denumesc noiuni indispensabile vieii ai activitii umane: obiecte ai aciuni foarte importante: cas, mas, fereastr, u %, a face, a zice, a mnca, a merge, a avea, a spla, a apra, a cldi; corpul omenesc In prile lui: cap, creier, dinte, frunte, inim, limb, mn, nas, picior, ureche; familia: mam, tat, sor, frate, unchi, nepot, vr, fiu, fiic, so(ie), socru, soacr, cumnat; alimente ai buturi: pine, carne, brnz, ap, lapte, vin; unelte: cle%te, coas, fier, inel, lan, oel, plug, roat, sanie, scar, topor; fiine: om, femeie, fat, biat, albin, cine, coco%, lup, oaie, pe%te, nar, viel, vrabie; plante: cire%, coaj, floare, frunz, gru, mr, morcov, nuc, plop, sfecl;

 mediul Inconjurtor: afar, cald, cmp, deal, ghea, izvor, lumin, nori, ogor, pmnt, soare, vnt, zpad; caliti ai defecte: bun, cinstit, de%tept, dulce, frumos, gras, lacom, lene%, lung, prost, ru, slab, tnr, urt, trist, vesel; diviziunea timpului: zi, noapte, diminea, an, lun, sptmn, var, iarn, azi, ieri, or, timp; culori: alb, albastru, galben, negru, ro%u, verde; instrumente gramaticale (prepoziii, conjuncii, pronume, verbe auxiliare) ai numerale pn la 10; c) au numeroase derivate ai compuse, formeaz locuiuni ai expresii; d) sunt foarte frecvente In vorbire (au valoare circulatorie mare); e) sunt In cea mai mare parte polisemantice. Masa (restul) vocabularului sau vocabularul secundar reprezint partea cea mai mobil, dar ai cea mai numeroas a vocabularului. Ea are o diversitate foarte mare, cuprinznd In primul rnd cuvintele de utilizare limitat (arhaisme, regionalisme, neologisme, termeni profesional-atiinifici, elemente de argou ai jargon), dar ai prile vocabularului aflate, din diferite motive, In zone de uz marginale (lexicul popular, familiar, pasiv). Organizarea intern a vocabularului sau sistematizarea sa are la baz criterii lingvistice, viznd coninutul semantic sau forma unitilor lexicale. Sistematizarea semantic a vocabularului rezult din decuparea unitilor de sens ai din distribuirea lor pe uniti formale. Polisemia este prima form de sistematizare semantic, In sensul c evideniaz distribuirea Intr-un cuvnt (complex sonor) a mai multe sensuri aflate In anumite relaii. Majoritatea cuvintelor polisemantice au un numr restrns de sensuri, limitarea fiind determinat de cerina ca acestea s fie apropiate Intre ele. Unele Ins au acumulat un numr mare de sensuri. Fenomenul este cunoscut sub numele de pletor semantic ai caracterizeaz cuvintele foarte uzuale care denumesc noiuni centrale In viaa ai activitatea oamenilor. Exemplu: a avea, a bate, bun, cap, a da, a face, a fi, a lua, mn, punct, a pune, a purta, a sta, a trece (toate au peste 10 sensuri). Sunt predispuse la polisemie cuvintele vechi In limb, cele primare (care au Intotdeauna mai multe sensuri dect derivatele lor) ai cele de uz general. Polisemia este sursa ai rezultatul schimbrilor de sens, al Imbogirii semantice a vocabularului, fiind, din punctul acesta de vedere,

omologul derivrii morfematice. Ca ei acesta, are caracter regulat ei iterativ (a se vedea, de exemplu, seria termenilor somatici, care dezu volt mutaii semantice identice: piciorul muntelui, pieptul dealului, cotul rului, respectiv substantivele postverbale, care denumesc att procesul, ct ei rezultatul aciunii: povestire = ,aciunea de a povesti, ,rezultatul povestirii; descriere = ,aciunea de a descrie ei ,rezulu tatul descrierii; la fel: mncare, cercetare, plimbare). Omonimia este o form de structurare semantic asemntoare cu polisemia prin faptul c priveete exprimarea unor sensuri complet diferite prin forme identice. Principala deosebire const In aceea c omonimele nu au trsturi semantice (seme) comune, fiind considerate, de aceea, cuvinte distincte, nu sensuri ale aceluiaei cuvnt. Descrierea componenial a omonimelor arat c ele nu prezint 1 seme substaniale (importante) comune: a semna = ,verb ,denuu meete aciunea ,de a arunca smna ,In solul ,special pregtit 2 ,In vederea obinerii unei viitoare recolte; a semna = ,verb ,denuu meete starea ,de asemnare ,Intre persoane sau obiecte ,pe baza unor anumite trsturi. Omonimele au ei etimoane diferite: primul provine din lat. seminare, al doilea din lat. similare. Cele dou caracteristici menionate deosebesc omonimia de polisemie, aceasta din urm viznd sensuri care au seme substaniale (importante) comune ei acelaei etimon (un exemplu de sens cuprins In 1 a semna este ,verb ,denumeete aciunea ,de a arunca vorbe, sugestii, apropouri ,Intruun mediu suspicios ,pentru a obine dezbinarea). Omonimele pot fi: 1) totale sau propriu-zise, cnd au toate formele identice ei aparin bineIneles aceleiaei pri de 1 2 vorbire (banc ,scaun lung banc ,instituie bancar); 2) pariale sau pseudoomonime cnd au numai anumite forme identice, diferenu iinduuse prin altele (corn/corni corn/coarne corn/cornuri). In aceast categorie intr, de asemenea, omofonele (cuvintele care se pronun identic, dar se scriu diferit: Intruna ei Intr-una) ei omografele (cuvintele care se scriu la fel, dar se pronun diferit: copii copIi), alte varieti ale omonimelor pariale. Sinonimia este relaia care se stabileete Intre cuvinte cu forme diferite, dar cu Ineles identic sau foarte asemntor. Inelesul identic Inseamn aceeai formul semic: termenii etern ei ve%nic pot fi descriei ca ,adjectiv, ,referitor la, ,extensiune, ,temporal, ,neliu mitat. Inelesul foarte asemntor presupune existena In formula semic a celor dou cuvinte a unor seme difereniatoare

minore (care

pot fi substaniale sau graduale). Exemple: agresiv ei btios au semele importante comune (,adjectiv ,referitor la ,reactivitate psihic ,apreciere In plus), dar primul are semul substanial ,nemotivat, pe cnd cel de-al doilea conine semul ,motivat; inteligent ei ager au, pe lng semele comune (,adjectiv ,inteligen ,apreciere In plus), ei seme graduale difereniatoare: ,grad nedeterminat, respectiv ,grad mic. Ea poate forma ei serii sinonimice. Astfel a (se) veseli are ca sinonime seria: a (se) amuza, a (se) desfta, a (se) dispune, a (se) distra, a (se) Inveseli, a rde, a petrece etc. Cuvintele polisemantice se raporteaz, evident, la mai multe serii sinonimice. De exemplu, cuvntul acord are nu mai puin de opt serii sinonimice, din care citm: 1) aranjament, combinaie, contract, convenie, legmnt, pact, tranzacie, trg, tocmeal, %ust etc.; 2) Inelegere, Invoial, vorb etc.; 3) concordan, conformitate, coresponden, potriveal, potrivire, consonan etc.; 4) armonie, Impciuire, pace, concert, concordie etc.; 5) aprobare, asentiment, aviz, consimmnt, Incuviinare, Ingduin, permisiune, voie etc. Grupul de cuvinte care pot contracta relaii sinonimice cu acelaei termen constituie cmpul de expansiune sinonimic al termenului respectiv. Paronimia este relaia dintre cuvintele insuficient difereniate din punct de vedere formal. Limita poate fi un sunet pentru cuvintele scurte ei de 2-3 sunete pentru cuvintele lungi ei cu sensuri foarte apropiate: fis-fi%, Invederat-inveterat, animare-animaie. Efectul cel mai important al paronimiei In vorbire Il reprezint atracia paronimic. Aceasta se produce Indeosebi cnd cei doi termeni paronimi sunt cunoscui de vorbitori In grade foarte diferite ei const In ,atragerea ei Inlocuirea In comunicarea verbal a termenului mai puin cunoscut de ctre termenul mai cunoscut din perechea paronimic. Exemple: adagio-adagiu, absorbantadsorbant, a apropia- a apropria, fortuit-forat, familial-familiar, original-originar, tasa-taza, duz-doz, conjunctur-conjectur, spee-speze, emigrant-imigrant, a excita-a incita, a enerva-a inerva, comunicare-comunicaie, a investi- a Investi, difident-divident, minerminier, petrolifer-petrolier. Antonimia este relaia dintre cuvinte cu sens contrar. Prin analiza componenial, s-a stabilit c termenii antonimi au In mod obligatoriu o dimensiune semantic comun, pe baza creia de fapt se face raportarea celor doi refereni, ei un sem incompatibil contrar, care relev incompatibilitatea logic a celor doi refereni. De exemplu,

cald ei rece au In comun dimensiunea format din semele ,adjectiv ,privitor la temperatur ,grad nedeterminat, iar ca sem incompatibil contrar ,apreciere In plus, respectiv ,apreciere In minus. In funcie de structura lor morfologic, antonimele pot fi: a) cu radicali diferii (heterolexe) (iarna-vara, Intuneric-lumin, mare-mic); b) cu acelai radical (homolexe). Acestea din urm marcheaz opoziia prin prefixe antonimice sau privative, existente la unul din termenii cuplului (cinstit-necinstit, egal-inegal, moral-imoral, tipicatipic, a lega- a dezlega, corosiv-anticorosiv, ofensiv-contraofensiv) sau la ambii termeni (antebelic-postbelic, a confirma-a infirma, a Infiina-a desfiina, a include-a exclude, a importa-a exporta, concordan-discordan, prefa-postfa, proliberal-antiliberal, subestima-supraestima, supra- structur-infrastructur). Sistematizarea formativ (etimologic) se refer la organizarea intern a vocabularului pe latura formei (expresiei) cuvintelor. Din aceast perspectiv, vocabularul limbii romne poate fi Imprit In cuvinte primare, care nu pot fi analizate In uniti lexicale mai mici, ei cuvinte formate de la acestea prin diverse mijloace constitutive. Majoritatea unitilor lexicale ale limbii romne se afl Intr-o ierarhie morfematic, pe de o parte pe linia cuvntului-baz (In aea-numita familie lexical), iar pe de alt parte pe linia procedeului formal (derivare, compunere, conversiune). Ambele ierarhii au la baz structura morfematic a cuvntului, format din rdcin sau radical (elementul autonom, stabil, al cuvntului, care este ei purttorul principal al coninutului su semantic), afixe (particule adugate la Inceputul sau la sfreitul rdcinii pentru a forma un cuvnt nou, cu un coninut modificat, In sensul aportului semantic al afixului, fa de cuvntul-baz) ei componentele gramaticale (sufixe gramaticale ei desinene). Exemplu: In cuvntul Intritur, secvena -tr- (provenit prin alternan din cuvntul tare) este rdcin, In- ei -itur sunt afixe (primul prefix, al doilea sufix). Familiile lexicale sunt grupuri de cuvinte formate prin diverse procedee formative (derivare, compunere, schimbarea valorii gramaticale), de la acelaei cuvnt de baz. De exemplu, familia lexical a cuvntului (a) cnta cuprinde unitile cntare, cntre, Incnta, descnta, descntare, cnt, Incntat. Cuvintele primare sunt cuvintele care nu pot fi descompuse In componente lexicale In limba romn, fiind deci neanalizabile lexical.

Ele se Impart, din punctul de vedere al provenienei, In dou mari categorii: elemente motenite ei elemente Imprumutate. Cuvintele motenite sunt prezente In limba romn Inc de la originile acesteia. Ele sunt grupate In: elemente moetenite din latin ei elemente autohtone (sau de substrat), moetenite din limba dac. Cuvintele motenite din latin reprezint esena vocabularului romnesc. Ele denumesc aspectele de baz din domeniile eseniale ale vieii: corp omenesc (ochi, cap, om, mn, gur), familie (tat, mam, frate, sor, fiu, fiic, nepot, vr), aciuni cotidiene (a mnca, a bea, a face, a fi, a avea, a auzi, a vedea, a merge, a veni, a scrie, a vorbi, a se spla, a muri), agricultur (cmp, a ara, a semna, a culege, gru, spic, orz), creterea vitelor (cal, vac, bou, vit, iap, oaie, miel, pstor, berbec, ln), alimente (pine, sare, lapte, ap, carne, fin, ceap, varz, vin), culori (alb, negru, ro%u, verde), Insuiri fizice ei morale (bun, ru, frumos, lung, Inalt, gras, blnd, aspru), terminologie militar (arm, lupt, btaie, aprare). Cuvintele motenite din limba dac (autohtone, de substrat) (Intre 70 ei 200) denumesc aspecte privind: corpul uman (buz, ceaf, grumaz), relaii de familie (copil, mire, mo%), locuina ei ae- zarea (argea, colib, gard), pstoritul (baci, brnz, fluier, mnz, murg, ap, urd), animale ei plante slbatice (cioar, pupz, viezure, zimbru, brusture, brad, gorun), forme de relief (ciuc, dmb, mal, mgur, pru). Cuvintele Imprumutate sunt cuvintele preluate de romn din alte limbi, In urma contactului lingvistic direct dintre populaia romneasc ei populaiile vorbitoare ale limbilor respective sau prin influena cultural. imprumuturile slave vechi se regsesc mai ales In urmtoarele cmpuri lexicale: agricultur (plug, brazd, ogor, sdi, snop), caliti i defecte (blajin, destoinic, drz, grbov, ntng, smead), nume de animale domestice i slbatice (bivol, crti, dihor, rs, veveri), amenajri ei instrumente casnice (dalt, grajd, nicoval, pivni, eav, zvor), armat (rzboi, sabie, pu %c, steag, straj, tabr, trmbi) etc. 0 alt categorie de elemente slave a intrat mai trziu In limba romn (dup secolul al X-lea), pe cale cult, prin intermediul administraiei ei al bisericii (In care slava era limba oficial). Se mai numesc elemente slavone: apostol, candel, cazanie, clugr, citi, duhovnic, hram, icoan, letopise, mitropolit, pomelnic, psalm, stare, voievod, zapis.

imprumuturile maghiare au mai ales caracter regional (bai ,necaz, bolund ,nebun, fgdu ,crcium, gealu ,rindea), dar unele au devenit populare (deci rspndite In Intreg teritoriul romnesc: alean, ima%, ctan, fedele%), iar altele, cele mai importante, au reueit s ptrund In limba literar (prin osmoza elementelor dialectale ardeleneeti In fondul lexical unitar romnesc). Acestea denumesc: aspecte de organizare administrativ (aprod, uric, dijm, hotar, locui, ora%), din comer ei industrie (ban, a cheltui, vam, me%ter). imprumuturile turceti au ptruns In limba romn In perioada veche (Incepnd cu secolul al XVI-lea ei continund In secolul al XVIII-lea), att prin contactul direct, pe calea comerului ei a organizrii administrative, ct ei pe filier cultural. Se Intlnesc Indeosebi In domeniile: alimentaiei (cafea, ca%acaval, chiftea, ciorb, ghiveci, halva, iaurt, mezel, musaca, pilaf, rahat, sarma, telemea), unelte ei meserii (bidinea, burghiu, cazma, pingea, dulgher, geamgiu), faun ei flor (calcan, catr, arbagic, dovleac, dud, lalea, zambil), substantive abstracte (berechet, hal, naz, tabiet, tertip), adverbe (barem, ba%ca, doldora, geaba), interjecii (bre!, haide!, halal!). imprumuturile greceti au ei o generaie foarte veche, bizantin (aparinnd secolelor XII-XV), greu de disociat de unele dintre Impru- muturile slave vechi. Exemple: arhiereu, arhimandrit, catapeteasm, ctitor, egumen, evanghelie, mnstire, paraclis, parastas, patriarh. Mai bine reprezentat este generaia mai nou, a Imprumuturilor din neogreac, active In secolele al XVII-lea ei al XVIII-lea ei prima parte a secolului al XIX-lea. Acestea se refer mai ales la: viaa social i individual (agale, ananghie, anapoda, ipocrizie, mutr, nostim, orfan, plic, politicos, protipendad, simandicos); medicin (cangren, flegm, luz, mamo %, molim, molipsitor, tifos); comer (agonisi, costisitor, fidea, misit, portocal, prosop, saltea, scrumbie); viaa politic, religioas, cultural (anarhie, catagrafie, partid, aghiazm, amvon, tagm, agramat, dascl, teatru); meserii (calapod, igrasie, ipsos, mistrie, scul). imprumuturile neologice sunt cuvintele intrate In limba romn din diverse limbi dup primele decenii ale secolului al XIX-lea, cnd Incepe perioada modern a culturii romne. imprumuturile latino-romanice domin cmpul influenelor lexicale externe ale limbii romne din ultimele dou secole; ptrunderea lor In limba romn a modernizat lexicul, cu att mai mult cu ct ele au luat locul unor Imprumuturi mai vechi de origine slav, maghiar,

turceasc, greceasc (vezi cinovnic-funcionar, doclad-raport, referat, diat-testament). In ei mai multe cazuri Ins, funcioneaz alturi de sinonime moetenite sau Imprumutate (eventual create) anterior, formnd dublete sinonimice: substantivale (amnunt-detaliu, bel%ugabunden, biruin-victorie, ceas-or, cinste-onestitate, dovadargument, glas-voce), adjectivale (adnc-profund, ceresc-celest, cinstitonest, credincios-fidel), verbale (bnui-suspecta, ci-regreta, drmademola, Incepe-debuta). Imprumuturile latino-romanice pot fi distribuite In mare parte dup limba de provenien: latina savant (ambigen, aproba, colocviu, dormitor, insul, pictor, rege, tezaur), franceza (aba]ur, abdica, abandona, antet, automobil, balet, bec, bacalaureat, certificat, cinema, coafor, convoi, debut, efect, influen, constituie, persoan, inventar, decret, parfum, falez, fular, lizier, mercerie, pension, sergent, totalitarism, xenofobie), italiana (adagio, allegro, arpegiu, acont, agenie, bariton, banc, bilan, basorelief, chitar, contabil, calcio-vecchio, capodoper, fisc, oper, partitur, scaden, teracot, valut). imprumuturile germanice sunt Intlnite Indeosebi In dialectele din Ardeal, iar In limba literar cunosc o concentrare mai mare In terminologia tehnico-etiinific: bli, boiler, duz, fasung, gater, matri, rol, %aib, %alter, %in, val, ventil. Foarte multe din germanismele prezente In limba romn sunt cuvinte compuse: abibild, borma %in, capelmaistru, electrobuz, glaspapir, glasvand. imprumuturile englezeti sunt mai noi, dar destul de numeroase ei active. Unele au putut intra prin filier francez: biftec, dancing, rosbif, smoching, spicher. Cele mai multe sunt Ins preluate din lexicul internaional. Domeniile preferate sunt sportul (baschet, bowling, corner, dribling, fini%, fotbal, gol, handicap, hen, meci, presing, ring, set, start), cultura, arta ei tehnica (blugi, ]azz, mass-media, display, motel, radar, show, hobby, disc-]okey). Formarea cuvintelor In limba roman s-a constituit ca un domeniu lexical de sine stttor, al crui obiect Il reprezint studierea mecanismului prin care limba romn creeaz, pornind de la cuvintele primare de care dispune ei folosind diverse procedee ei formani, cuvinte noi. Acestea sunt deci cuvintele formate pe terenul limbii romne, prin mijloace interne de Imbogire a vocabularului. Procedeele de formare Inscrise acestui mecanism sunt: derivarea, compunerea, conversiunea. Se adaug, ca un mijloc mixt

(intern, prin o parte sau prin toi componenii, ei extern, prin modelul structural), calcul lingvistic.

Derivarea const In adugarea la rdcin a unor particule neautonome, numite afixe, care, schimbnd sensul cuvntului-baz, determin constituirea unor uniti lexicale diferite de baz. De exemplu, din cuvntul lucru se extrage rdcina lucr-, de la care pot fi derivate alte cuvinte prin adugarea afixelor pre-, ne-, -a, -(a)re, -(a)t, -()tur (prelucra, nelucrat, lucrare, lucrat, prelucrat, lucrtur, neprelucrat). Particulele puse Inaintea rdcinii se numesc prefixe (In cazul de fa pre-, ne-), iar cele puse dup rdcin se numesc sufixe. Partea fix din formele flexionare ale unui cuvnt (deci rdcina Impreun cu afixele sale) constituie tema cuvntului respectiv (unii specialicti o numesc radical, deosebind acadar acest termen de rdcin). De exemplu, tema cuvntului prelucra este prelucr- (ea se regsecte In toate formele flexionare: prelucrezi, prelucrm, prelucrnd etc.). Cuvntul-baz nu coincide Intotdeauna cu cuvntul primar. Baza termenului prelucrare este un derivat, prelucra. In funcie de formanii folosii, derivarea este: cu sufixe, regresiv, cu prefixe ci parasintetic. Derivarea cu sufixe are un cmp de aciune foarte larg In limba romn, care a folosit de-a lungul evoluiei sale circa 600 de sufixe. Sufixele sunt, dup form, simple (cnd nu se combin cu altele: bieel) ci compuse (cnd sunt alctuite din mai multe sufixe simple: pt-uc-el). Dup categoria lexicogramatical a cuvntului rezultat In urma derivrii, sunt: substantivale (copilandru), verbale (a pietrui), adverbiale (studenecte), adjectivale (locuibil), pronominale (mtlu), numerale (doime), interjecionale (aolic!). Clasificarea cea mai important este cea semantic. Sufixele diminutivale au ca aport semantic nuana de ,mi c, , miccorare: - ac: ciobnac, copilac, butoiac, golac, golnac; - el (-icel): borcnel, degeel, nepoel, lpticel; - ic (): ttic, bucic, nevestic, pr]ituric, sforicic, cutric; - ice (pdurice); - ior: clcior, glscior, locucor, mricor, binicor; - i: aluni, rmci; - uc(): nsuc, grsuc, mmuc; - uc: ineluc, picioruc, albuc; - u(): bnu, ptu, broscu, rncu.

Sufixele augmentative sunt contrare semantic celor diminutive (aportul lor semantic este nuana de ,mare, ,ampliiicare): - oi (-oaie, -oaic): bieoi, mturoi, csoaie; - an, -anc: bietan, lungan, puctanc; - andru: copilandru, flciandru/flcuandru; - u: lingu, mncu, ltru. Sufixele moionale iormeaz substantive, artnd sexul opus exprimat prin radical: - an: gscan, curcan; - oi: roi, pisoi; - c: italianc, orceanc; - eas: buctreas, cpitneas, mireas; - i: pstori, porumbi, clugri; - oaie (-oaic): doftoroaie, gudoaie, cerboaic, bulgroaic; Sufixele pentru denumirea agentului au ca nuan semantic ,cel care Indeplinecte o anumit aciune, are o preocupare sau un interes, este legat constant de obiectul sau aciunea exprimat de baz: - ar: blnar, cojocar, mtsar, pdurar, tunar, podar, clucar; - ac (-ec): cruac, biec, chiriac, cimpoiec, ostac, pliec, clrac; - eas: cenucreas, ginreas, lenjereas; - e: glume, vorbre; - giu: camionagiu, cusurgiu, scandalagiu, toptangiu; - ist: cminist, ceferist, pacoptist, unionist, angrosist, stelist; - tor: aprtor, cercettor, lupttor, scriitor; - ier: bufetier, scutier, restanier. Sufixele pentru determinarea Insuirii: - al: mormntal, sptmnal, vamal; - ar: fugar, inelar; - ac: mrginac, pgubac, piumac, trufac, ucac; - at: gucat, mrgelat, moat, pistruiat, plucat; - bil: aprabil, atacabil, demascabil; - esc: armenesc, brbtesc, ingineresc; - iu: armiu, cireciu, brumriu, plumburiu; - os: bnos, bucuros, mtsos, artos, negricios; - tor: asculttor, chinuitor, dator, triumftor, uluitor. Sufixele pentru denumirea instrumentelor: - ar: brudar, cenucar, grnar; - ni: botni, piperni, uaharni; - tor: Incltor, ctergtor, toctor; - uc: astupuc ,dop, ruuc ,instrument cu care se rzuiecte ceva.

Sufixele pentru denumiri abstracte: - are: adunare, acezare, cuvntare; - ere: abatere, cerere, culegere; - ire: amgire, cldire, gndire; - tate: buntate, greutate, noutate; - eal: amoreal, croial, fgduial; - ie: boierie, crucie, cumetrie; - rie: copilrie, jucrie, meschinrie; - an (-en, -in): cutezan, speran, corigen; - ime: adncime, cruzime, grosime; - ism: muntenism, gndirism, pacoptism; - ur (-tur): arsur, cotitur, Intorsur. Sufixele colective: - rie: bostnrie, rufrie, viesprie; - raie: apraie, colbraie, fumraie; - et: brdet, cuconet, fget; - ime: boierime, dsclime, funcionrime; - ic: alunic, mrcinic, pltinic; - icte: arinicte, cnepicte, porumbicte. Sufixe care indic proveniena (local): - ean (-an): craiovean, oltean, bcuan, fgrcean, haegan; - ar: morenar, tismnar; - ac: liniac, mrginac, ungurac; - ez: albanez, francez, bavarez, tirolez; - it: moscovit; - iot: cipriot, sofiot, mangaliot; - ac: austriac, prusac; - ian: georgian, canadian, brazilian. Sufixe pentru indicarea modalitii: -ecte: brbtecte, grececte, nebunecte; - ic (-c): crucic, grpic, trc; - mente: actualmente, singularmente. Falsele sufixe (sufixoidele) sunt formani care au In comun cu sufixele poziia enclitic ci lipsa de autonomie funcional (nu pot aprea autonom In enun), dar care se deosebesc de acestea prin sensul deno-tativ, referenial (sunt, aca cum se mai spune, entiti autosemantice); faptul se datorecte provenienei lor din cuvinte ,pline (substantive, adjective, verbe etc.) grececti (ci mai rar latinecti): - algie (gr.) ,durere, suferin: nevralgie, adenalgie (aden ,gland); - agogie (gr.) ,conducere, Indrumare, orientare, educare: pedagogie;

- antrop (gr.) ,fiin uman, om: mizantrop, pitecantrop, filantrop; - arh (gr.) ,conductor, cef, cpetenie, Indrumtor: ierarh, monarh; - arhie (gr.) ,putere, stpnire, conducere: monarhie, plutarhie; - atlon (gr.) ,prob finic, exerciiu: biatlon, pentatlon, decatlon; - bar (gr.) ,greutate, presiune: isobar; - cenoz (gr.) ,asociaie, comunitate, convieuire: zoocenoz, biocenoz; - cid (gr.) ,care omoar, care distruge, care oprecte: bactericid, insecticid, genocid, paricid; - cromie (gr.) ,culoare, coloraie, pigmentaie: monocromie, policromie; - caust (gr.) ,ardere, incineraie: holocaust; - cefal (gr.) ,cutie cranian, craniu: bicefal, autocefal, macrocefal; - centric (gr.) ,situat In centru, central: egocentric, concentric, excentric, acrocentric; - craie (gr.) ,putere, conducere: autocraie, democraie, birocraie; - cronie (gr.) ,timp, durat, temporalitate, evoluie: anacronie, diacronie, sincronie, protocronie; - dox (gr.) ,idee, prere, opinie: ortodox, paradox; - drom (gr.) ,drum, cas, sens, direcie: aerodrom, velodrom, autodrom, hipodrom, astrodrom; - estezie (gr.) ,sennaie, sensibilitate, perceptibilitate: anestezie, radioestezie, sinestezie; - fag (gr.) ,care mnnc, care consum: antropofag, cronofag, energofag; - fer (lat.) ,care poart, care conduce, care conine, care produce: aurifer, calorifer, petrolifer, somnifer; l - fil (gr.) ,iubitor de, care prefer, care prenint afinitate pentru...: francofil, calofil, bibliofil, antropofil, romnofil; 2 - fil (-fil) (gr.) ,frunn, foaie: clorofil; - fob (gr.) ,care urcte, care nu poate suferi, care se ferecte de...: anglofob, hidrofob, agorafob, claustrofob, fotofob; - fon (gr.) ,voce, sunet, glas, fonic, vorbitor: afon, casetofon, megafon, microfon, telefon, francofon; - for (gr.) ,care poart, care susine, care conine, purttor, suport de ban: hidrofor, cartofor, semafor; - form (lat.) ,aspect, form, Inficare: multiform, diform, uniform; - fug (lat.) ,care respinge, care alung, care fuge, care se Indeprtean: ignifug, vermifug;

- gen (gr., lat.) ,care produce, care genereaz, care nacte, care agreeaz: oxigen, biogen, eugen(ie), acidogen, alogen, amfigen, hidrogen, autogen; - gon (gr.) ,unghi, col, muchie: poligon, pentagon, hexagon, heptagon; - grafie (gr.) ,scriere, Inregistrare, diagram: ortografie, caligrafie, biografie, monografie, geografie; - gram (gr.) ,scriere, inscripie, Inregistrare, grafie, schem: ortogram, cardiogram, cablogram, fotogram, aerogram; - iatrie (gr.) ,tratament, medicaie: pediatrie, geriatrie; - id (gr.) ,In form de, cu aspect de: paraboloid, humanoid, android, antropoid; - log (gr.) ,savant, specialist: biolog, antropolog, astrolog, teolog, entomolog, lexicolog, fonolog; - logie (gr.) ,ctiin, studiu, cercetare: mineralogie, cardiologie, epistemologie, urologie, arheologie; - manie (gr.) ,obsesie patologic: piromanie, dipsomanie, aritmomanie; - manie (gr.) ,prezicere, divinitate: chiromanie; - metrie (gr.) ,msurare, evaluare: goniometrie, astronometrie, geometrie, sociometrie, trigonometrie; - mnezie (gr.) ,memorie, amintire: amnezie; - morf (gr.) ,cu aspect de, In form de: amorf, polimorf, alomorf, amfimorf; l - nom (gr.) ,care conduce, care dirijeaz, care administreaz: autonom, agronom, astronom; 2 - nom (gr.) ,parte, diviziune, termen: polinom; - nomie (gr.) ,regul, principiu, conducere, distribuie: agronomie, autonomie, astronomie, anomie; - odonie (gr.) ,dini, dantur: ortodonie, pedodonie; - onim (gr.) ,termen, nume, denumire: antroponim, antonim, omonim, paronim, sinonim, toponim, pseudonim, acronim; - oram (gr.) ,spectacol, privelicte: dioram, panoram; - par (lat.) ,care nacte, care produce: ovipar, vivipar; - pat (gr.) ,care sufer, suferind: cardiopat, psihopat, nevropat; - pod (gr.) ,suport, picior, peduncul: gasteropod, miriapod, calapod, pseudopod; - pter (gr.) ,arip, aripioar: coleopter, elicopter; - semie (gr.) ,sens, semnificaie: monosemie, polisemie, ortosemie;

- scop (gr.) ,indicator, observator, vizual: microscop, horoscop, diascop; - scopie (gr.) ,examinare, explorare, investigare, imagine: radioscopie, pneumoscopie, artroscopie; - stat (gr.) ,care st, care menine, stabil, stabilizator: termostat, reostat, aerostat, anemostat; - tehnie (gr.) ,tehnic, procedeu tehnic: agrotehnie, antropotehnie, fitotehnie, zootehnie; - terapie (gr.) ,tratament, medicaie, vindecare: hidroterapie, psihoterapie, chimioterapie, fizioterapie, autoterapie; - tip (gr.) ,model, exemplar: linotip, fenotip, prototip, arhetip, agrotip; - tomie (gr.) ,tiere, secionare, incizie: dihotomie, pleurotomie, apendicotomie; - urg (gr.) ,creator, lucrtor: chirurg, demiurg; - valent (lat.) ,care valoreaz, valen: monovalent, bivalent, polivalent, ambivalent; - vor (lat.) ,care Inghite, care roade, care mnnc: carnivor, omnivor; - zofie (-sofie) (gr.) ,ctiin, cunoactere: filozofie, teozofie, antropozofie. Derivarea regresiv (sau invers) const In formarea de cuvinte noi prin Indeprtarea din cuvntul de baz a afixelor. Derivarea regresiv este clasificat In funcie de baza de pornire, care poate fi substantiv, adjectiv sau verb. Derivarea postsubstantival: pisic<pisic, Brrnduc<Brrnduc, alun<alun, mslin<mslin, portocal<portocal, ortoped<ortopedie, aniversa<aniversare, radiofica<radioficare, a picta<pictor, pictur, a candida<candidat, candidatur. Derivarea postadjectival: a bruma<brumat<brum, a desvrrci< desvrrcit, a vrga<vrgat<varg, nedumeri<nedumerit, a nemulumi< nemulumit. Derivarea postverbal: auz<auzi, crnt<a crnta, cuget<a cugeta, Inv<a Inva, srut<a sruta, trai<a tri, fal<fli, pagub<pgubi, ceart<a certa, dovad<a dovedi, joac<a juca, rug<a (se) ruga, ur<a urI, veghe<a veghea, accept <a accepta, avort<a avorta, dejun< a dejuna, denun<a denuna, ramburs< a rambursa, specul<a specula.

Derivarea cu prefixe are o amploare mai mic dect cea cu sufixe. Prefixele sunt clasificate, ci ele, semantic: prefixele care marcheaz intensitatea maxim: arhi-: arhidiacon, arhipstor; extra-: extrafin, extraplat; hiper-: hipersecreie, hipersensibil; super-: superputere, superproducie; supra-: supraprofit, supratonaj; ultra-: ultrademagog, ultraprogresist. Prefixele privative au sensul ,fr, ,lipsit de, ,a lipsi de: des- (dez-, de-): desctuca, desfrunzi, deznoda, dezamgi, dejuga, desra, decuruba. Prefixele negative: ne-: necredincios, nemuritor, neasemuit, nedesfcut, nedescoperit; in-/im-: indiscutabil, a indispune, impropriu; a-/an-: apoetic, anistoric, asexuat. Prefixele iterative folosite pentru exprimarea ideii de repetare: rs-/rz-: rsfira, rzlei, rsfrange, rscoace, rscumpra, rzgandi; re-: realege, recstori, reIncepe, reInfiinat, repus. Prefixele delocutive formeaz cuvinte noi pornind de la baze lexicale componente ale unor locuiuni. De exemplu, a Infptui provine din locuiunea a pune In fapt, prefixul fiind, la nivelul bazei, prepoziie. Falsele prefixe (prefixoidele) Sunt Intlnite cel mai adesea, ca ci sufixoidele, In termeni cu cir- culaie internaional ci, mult mai rar, In cuvinte formate In romnecte: acva- (lat.) ,ap, acvatic: acvacultur, acvanaut, acvastat; adeno- (gr.) ,gland, ganglion: adenografie, adenogram, adenomegalie, adenopatie, adenotomie; aero- (gr.) ,aer, oxigen, atmosfer, gaz: aerobiotic, aerodinamic, aerodrom, aerofagie, aerofobie, aerogar, aerogram, aerosol; agro- (gr.) ,ogor, cmpie, agrar, agricol: agrometeorologie, agronom, agronomie, agropedologie, agrozootehnie; alo- (gr.) ,altul, diferit, deosebit, alternare: alocromatic, alocronic, alofazie, alogen, alofon, alomorf, aloterm; antropo- (gr.) ,fiin uman, om, uman, omenesc: antropocentric, antropofag, antropofob, antropofil, antroposfer, antropozofie; api- (lat.) ,albin, de albin, albinrit: apicultur, apifug, apiterapie.

auto - (gr.) ,,nsuui, singur, de la sine, spontan, automat: autobiografie, autocefal, autoadministra, autoconservare, autonomie, autocraie; 2 auto - (romanic) ,care se refer la automobil: autobuz, autocar, autocamion, autodrom, autogar, autostrad; balneo- (lat.) ,bi, balnear: balneologie, balneoterapie; biblio- (gr.) ,carte, de cri: bibliofil, bibliografie, bibliologie, bibliotec, biblioteconomie; bio- (gr.) ,via, fiin fie: biocenoz, biociclu, biografie, biologie, biogram, biometrie, bioplasm, bioterapie, biopsie, biosfer; calo- (gr.) ,frumos, simetric: calofilie, caligrafie, calofonie; kineto- (gr.) ,mi ucare, mobilitate: kinetoscop, kinetoterapie; cosmo- (gr.) ,lume, univers: cosmodrom, cosmogonie, cosmografie; crono- (gr.) ,timp, durat, temporalitate: cronografie, cronologie, cronoscop, cronometrie; demo- (gr.) ,popor, populaie, colectivitate: democraie, demografie, demoscopie; eco- (gr.) ,cas, locuin, mediul ,nconjurtor, proprietate: ecogenez, ecografie, ecologie, ecosfer, economie, ecotip, ecotop; fito- (gr.) ,plant, vegetaie, flor: fitocenoz, fitofag, fitonomie; foto- (gr.) ,lumin: fotofil, fotofobie, fotogen, fotografie, fotogram; geo- (gr.) ,pmnt, sol, teluric: geografie, geologie, geodezie, geometrie, geosfer, geospeologie; helio- (gr.) ,soare, lumin, solar: heliocentric, heliograf, helioscop; hemo- (gr.) ,snge: hemocultur, hemofilie, hemogram, hemostatic, hemoptizie, hemoragie; hidro- (gr.) ,ap, lichid, acvatic: hidrodinamic, hidroliz, hidrofobie, hidrofug, hidronim, hidrosfer, hidrotehnic; hipo- (gr.) ,cal, cabaline: hipodrom, hipotraciune, hipologie, hipometrie; homo-/omo- (gr.) ,asemntor, identic, acelaui: homocromie, omofon, omograf, omonim, omogen, omolog, homomorf, omoterm; izo- (gr.) ,egal, de acelaui fel, echivalent: izobar, izomorf, izoglos, izomer, izometrie, izoterm; macro- (gr.) ,mare, enorm: macrocefal, macrobiotic, macrocosmos, macroscop; micro- (gr.) ,mic: microbiologie, microcefal, microcosm, microclim, microfite, microscop; mono- (gr.) ,unic, singur, o dat: monocrom, monocultur, monolit, monogam, monoftong, monosemantic, monoton, monovalent;

multi- (gr.) ,muli, multe: multicelular, multiform, multiflor, multilateral, multinaional; orto- (gr.) ,drept, corect, adevrat: ortodox, ortoepie, ortografie, ortoped; poli- (gr.) ,mult, numeros: poliartroz, policrom, poliedru, polifonic, polisemantic, polimorf, polisportiv, politehnic; pseudo- (gr.) ,fals, aparent: pseudocefal, pseudoctiin, pseudonim; psiho- (gr.) ,suflet: psihochinezie, psihochirurgie, psihogen, psihogram, psihologie, psihometrie, psihiatrie, psihomotor, psihopatie; stereo- (gr.) ,solid, In relief, tridimensional: stereocite, stereofil, stereofonie, stereogram, stereognozie, stereografie, stereoscop; tauto- (gr.) ,la fel, identic: tautofonie, tautogram, tautologie, tautometrie; l tele - (gr.) ,departe, la distan: teledinamie, telecomand, telepatie, telegraf, telescop, televizor, teledetecie, televorbitor; 2 tele - (gr.) (izolat din televiziune): telejurnal, telecinema, telerama, teletext, telespectacol, telespectator; termo- (gr.) ,cldur, temperatur: termodinamic, termofil, termofite, termogenez, termogram, termometru, termoreglare; xeno- (gr.) ,strin, parazit: xenobioz, xenofil, xenofob, xenomanie; zoo- (gr.) ,animal, animalier: zoochimie, zoocultur, zoofag, zoofite, zoologie, zoomorf, zootehnie, zooterapie. Interfixele sunt particule situate Intre tem ui sufix, dar care nu pot fi considerate nici una, nici alta. Ele sunt, de fapt, ,reziduuri ale unor alte categorii (desinene, articole etc.). De exemplu, -urdin coluros, aflat Intre tema col- ui sufixul -os, nu aparine nici temei, nici sufixului. In aceeaui situaie se afl -ul- din cercule, gerule, frunzuli, grsuliu etc., -ar-/-r- din bgre, certre, zambre, iubre. Derivarea parasintetic Inseamn constituirea de cuvinte noi prin adugarea la cuvntul-baz a unui sufix ui a unui prefix: Imbrbta, Incheia, descleia, Invecmanta. Compunerea este procedeul de formare a unui cuvnt prin combinarea a dou sau mai multe cuvinte existente In limb. Gradul de contopire a elementelor componente poate fi diferit: a) compunerea aparent, realizat prin juxtapunere (iarb-mare, argint-viu, cerul-gurii, Valea Lung) sau prin jonciune (bou-de-balt, drum-de-fier, carpe-cu-clopoei); b) sudura complet sau aglutinarea (vinars, bunvoin, niciodat, locotenent).

Cel mai important criteriu de clasificare a compuselor este cel sintactic. Compunerea prin subordonare (hipotax) Substantive formate prin subordonare atributiv adjectival: bot-gros, ft-frumos, vorb-lung, ap-tare, Marea Neagr. Substantive formate prin sobordonare atributiv substantival In genitiv: floarea-soarelui, gura-leului, Vatra Dornei. Substantive formate prin subordonare atributiv substantival In acuzativ cu prepoziie: ap-de-plumb, floare-de-col, untdelemn, Gara de Nord. Substantive formate prin subordonare completiv direct: fluier-vnt, Incurc-lume, pap-lapte, gur-casc. Substantive formate prin subordonare circumstanial: duc-se-pe-pustiu, ieftin-la-mlai, bun-de-lucru, scump-la-tre. Adjective formate prin subordonare atributiv: rocu-Inchis, verde-foarte deschis. Adjective formate prin subordonare circumstanial fa de un adjectiv verbal: binevenit, bine crescut, drept-credincios, rufctor, clarvztor, atotputernic. Adjective formate din sintagme cu prepoziii/adverbe sau din propoziii: cuminte, cumsecade. Numerale formate prin subordonare circumstanial: doisprezece. Numerale formate prin subordonare atributiv: douzeci. Pronume: oarecare, fiecare, oricine, orice, ceea ce. Verbe formate prin subordonare circumstanial: a binevoi, a binecuvnta. Adverbe: astfel, oricum, devreme, cteodat. Prepoziii: de la, pe la, de pe, despre. Conjuncii: acadar, deci, iact. Interjecii: nani-nani, tic-tac. Compunerea prin coordonare (paratax) este caracteristic limbajelor culte. Exemple: pucc-mitralier, social-economic, romnoenglez, mobil-tip. Compuse prin fals paratax sunt Indeosebi nume de locuri (Trgu-Jiu, Piatra-Olt, Turnu-Severin, Ocna-Sibiu) care, deui la origine sunt formate cu genitivul sau acuzativul (Trgu-Jiului, Piatra-de-Olt, Turnu-de-la-Severin, Ocna-de-la-Sibiu), au fost transformate pe cale administrativ.

Compuse prin abreviere pot fi realizate prin combinarea unor silabe din cuvintele componente (Plafar = Plante farmaceutice), din silabe ei cuvinte (Mobilex = Mobil export, ROMARTA = arta romneasc), din iniiale de cuvinte (CFR, CEC, PDSR, PNL, CNSLR) sau din iniiale ei fragmente de cuvinte (TAROM = Transporturile Aeriene Romne). Conversiunea (numit ei schimbarea valorii gramaticale) denumeete procedeul prin care un cuvnt trece de la o parte de vorbire la alta, fr implicarea unor formani lexicali. Mijloacele gramaticale care permit schimbarea valorii cuvintelor sunt de natur morfologic (determinarea sau articularea) ori sintactic (distribuia In context). Conversiunea prin articulare face posibil trecerea oricrei pri de vorbire la substantiv: adjectivul (frumos>frumosul, un frumos), adverbul (bine>binele, un bine), verbul (cutare>cutarea, o cutare; intrnd>intrndul, un intrnd), numeralul (doi>doiul, un doi), pro- nume (un oarecare), interjecie (oful, un of). Conversiunea prin distribuie contextual duce cel mai adesea la adjective (din substantive: mo%neag, filozof, poet; din participii: avut, priceput, suprat, tcut; din gerunzii: sngernd, suferind, tre- murnd; din adverbe: ,o femeie bine, ,o scen tare), la adverbe (din substantive: ,,ngheat tun, ,gol pu%c, ,doarme bu%tean, ,a ieeit glon, ,doarme ziua, ,se plimb seara; din adjective: ,vorbeete frumos, ,se ridic u%or), la verbe (din interjecie: haidem, haidei). Calcul lingvistic este un procedeu de ,mbogire a vocabularului cu ajutorul cruia se formeaz cuvinte noi din materialul limbii romne (rdcini, afixe), dar dup modele de structur lexical strine. Exemple: (a) Intrevedea (format din Intre- ei -vedea, dup modelul fr. entrevoir), supraom (format din supra- ei -om, dup modelul germ. bermensch), mas rotund (expresie calchiat dup fr. table ronde). Poate fi copiat ei structura gramatical: rom. a se teme a devenit reflexiv prin influena sl. bojati se (este deci un calc morfologic), iar reciunea verbului a locui cu complement direct (,a locui o cas) este o imitaie a fr. habiter (un calc sintactic). Calcul semantic (numit ei Imprumut parial) reprezint adoptarea de ctre cuvntul romnesc a unui sens nou, preluat de la modelul su strin. Exemple: foaie (sensul de ,ziar, dup germ. Blatt ei fr. feuille), nebun (,pies la jocul de eah, dup fr. fou), rdcin (accepiile lingvistice ei matematice) dup fr. racine.

Onomastica se ocup de cuvintele care denumesc reperele individuale, In spaiu, timp ei activitate social, desemnate de numele proprii. Numele proprii sunt, la origine, cuvinte comune care s-au specializat In individualizarea unor refereni. Numele proprii se clasific In urmtoarele categorii: nume de persoane (sau antroponime): Gheorghe, lonescu, Munteanu, Arghezi; nume de locuri (sau toponime): Olt, Bucure%ti, Carpai; nume de animale (sau zoonime): Grivei, Joiana, Murgu; nume mitologice (sau mitonime): Zeus, Dumnezeu, Alah; nume de firme, Intreprinderi, instituii: Coleus, Vulcan, Bucure%ti-Berlin, Computerland, Facultatea de Litere, coala Central, coala Normal, Camera Deputailor; denumiri de evenimente istorice: Rena%terea, Unirea Principatelor, Rzboiul de lndependen; nume de vnturi (sau anemonime): Crivul, Austrul; nume de corpuri cereti (sau astronime): Marte, Venus, Neptun, Sirius; nume de opere literare, artistice, tiinifice: Moromeii, Luceafrul, Aida, Oedip, Masa tcerii, Psihologia consonantist, Getica, Etymologicum Magnum Romaniae, Dicionarul explicativ la limbii romne, lstoria critic a Romnilor, Romnii In istoria universal etc. Antroponimele ei toponimele se Impart, la rndul lor, In cteva subcategorii, In funcie de referenii denumii. Antroponimele se divid In: prenume (nume de botez sau nume individuale): lon, Maria, George, Nicu, Dnu, Gigi, Nina; nume de familie: lonescu, Deleanu, Vldoiu; porecle i supranume (diferena constnd In expresivitatea mai accentuat a primelor): Grasu, iganu, Blondu, Buzil, Cercel, Priceputu, Ureche, Flmnzil, Bulgaru; pseudonime (spre deosebire de supranume, sunt alese sau acceptate de persoana care le poart): Arghezi, Bacovia, Galaction, Tzara. Prenumele pot fi, din punct de vedere formativ, primare (calendaristice: Gheorghe, Vasile, Nicolae, Maria, Elena, laice: Barbu, Cirea%a, Brndu%a, Mugur, Rodica, Viorica), diminutive (lonel, Gheorghi, Mriua, lonica, Andreia%, Marinic, Ani%oara, Victoria, Marioara, Rducu, Petru)), hipocoristice (formate prin scurtarea

corpului numelui de baz, cu scopul de a ueura pronunarea ei a da o nuan de mngiere persoanei respective: Nelu, Nicu, Dinu, Mia, Tina, Nua, Tache, Ric, Vica, Mia, Sofi, Gelu, Gigi, Michi, Sanda, Titi, Coco), hipocoristice diminutivale: Neluu, Nicucor, Nuica, Tchi, Sofica, Cocua, Sndica, Sndel sau nume duble: AnaMaria, Maria- Luiza, Alexandru-loan, lon-Gheorghe, MariaCristina. Numele de familie pot fi ei ele primare (fiind, de fapt, prenume sau porecle In form absolut, deci trecute la noua funcie prin conversiune: tefan, Surdu, loana, Mutu, Rocu, Pescaru, Vornicu), derivate (lonescu, Andrioiu, Bolintineanu, Cuculeasa, Haeganu, Brocteanu, Negrea, Punete, Calot, Tomca), parasintetice (de un gen aparte, Intruct sunt la origine genitive: Agrigoroaiei, Abiculesei, Avdanei). Toponimele se divid, In funcie de referenii desemnai, In: oronime (nume de muni): Carpai, Bucegi, Negoiu, Omu, Znoaga; hidronime (nume de ape): Murec, Prahova, Bucura, Olte , Blea, Dmbovia, Colentina; hileonime (nume de pduri): Trivale, Bucov, Fget; hodonime (nume de drumuri): Drumu Rocu, Drumu Oii, Olacul, Calea Bucurecti, Drumu Trgului. Din punct de vedere formativ, pot fi: primare (provenite prin conversiune din apelative sau antroponime: Stejaru, Balta, Bujoru, Crngu, Dealu, Cuca, Grecu, Bucura, Bogdana, Bneasa, Moldoveanu, Negoiu); derivate (de regul, sufixele sunt, la origine, diminutivale: Dumbrvia, Topologelu, Stupineaua, Motricoru, Toplicioara, Dunrica, Amrzuia, Brzuica, lzvrnua, Dobruca) ei compuse (substantiv- substantiv): Bulevardul-Carol, PlaiuVulcnecti, Podu-Turcului, Valea-Vldicii, Fntna-lui-Grozav, Drumu-Haiducilor, Obr cia-Lotrului, Drumu-Carului, Mcecu-de-Sus, Malu-cu-Flori; substantiv-adjectiv: Dealu-Mare, Valea-Seac, Trgu-Frumos, Lacu-Rocu, Bucurectii-Noi; prepoziie + substantiv: Peste Gilort, Intre Zvoaie, Sub Arini, Dup lbru. Frazeologia Obiectul de studiu al frazeologiei Il constituie frazeologismele, numite ei uniti frazeologice, care sunt Imbinri stabile de cuvinte (adic funcioneaz constant In aceeaei configuraie) cu sens unitar ei unic (denumesc mereu un singur ei acelaei obiect, respectiv Insueire, aciune etc.). De exemplu, bal mascat, copil din flori, Intr-o ureche, a bga de seam.

Tipurile de uniti frazeologice pot fi reduse la dou foarte importante: (1) locuiuni i expresii; (2) idiotisme, formulele i clieele internaionale, perifrazele, binoamele lexicale, locuiunile de intensitate. Pe lng trsturile comune, locuiunile ei expresiile au ei caracteristici difereniatoare: locuiunile, de pild, sunt mai puin (sau deloc) expresive, sunt mai sudate semantic ei au ca sinonime cuvinte izolate. Practic, ele au echivalene In rndul tuturor prilor de vorbire: substantive (aducere-aminte = amintire, rememorare; btaie de joc = batjocur), adjective (Intors pe dos = suprat), adverbe (ca din pucc = rapid), verbe (a trage pe sfoar = a pcli, a Incela). Se observ c locuiunile pot s-ei schimbe valoarea gramatical prin derivare frazeologic (a bga de seam bgare de seam, a scoate din fire scos din fire). Expresiile corespund, de regul, unei Intregi propoziii, In sensul c au subiect, predicat ei eventuale compliniri: (cineva) spal putina, (cineva) Ici ia inima In dini, (cineva) face (pe altcineva) cu ou ci cu oet. Se remarc Incrctura expresiv a acestor uniti ei autonomia mai pronunat a elementelor componente. Idiotismele (sau expresiile idiomatice) sunt uniti frazeologice cu Ineles figurat ,de bloc, nedecompozabil (ei, de aceea, intra- ductibil), specific limbii respective (Intruct reflect experiene proprii comunitii lingvistice implicate). Exemple: a bate apa-n piu, a-ci da arama pe fa, a strica orzul pe gcte, a-ci pune pofta-n cui. Unii specialieti adaug alte cteva categorii de uniti frazeologice: binoamele lexicale (tare ci mare, linicte ci pace, ziua ci noaptea, prin vi ci muni, la munte ci la mare), formulele internaionale (art pentru art, rul secolului, turn de fildec, mrul discordiei, nodul gordian, rzboiul rece, fata morgana, tabula rasa, magna cum laude), clieele internaionale (deosebite de categoria anterioar prin prezena unor nume proprii: arca lui Noe, clciul lui Ahile, mrul lui Adam, patul lui Procust, sabia lui Damocles, turnul Babel, cutia Pandorei), perifraze (bardul de la Mircecti, poetul nepereche, luceafrul poeziei romnecti, patriarhul de la Rohia, filozoful de la Pltinic), locuiunile de intensitate (gol pucc, Indrgostit lulea, singur cuc, a se ine scai, ieftin ca braga).

Lexicografia este disciplina care se ocup de explicarea, clasificarea ei Inregistrarea cuvintelor In dicionare, sau, mai pe scurt, de principiile ei tehnica Intocmirii dicionarelor. Tipurile de dicionare rezult din aplicarea diverselor criterii: numrul de limbi crora le aparin cuvintele coninute, amploarea masei lexicale cuprinse, accentul explicaiilor (pe cuvnt sau pe noiune), scopul principal al demersului etc. Dicionare monolingve, dicionare bilingve ei dicionare multilingve Dicionare extensive (sau generale) ei dicionare selective (sau speciale). Primele au tendina de a cuprinde tot lexicul dintr-o anumit perioad, sau chiar din toate perioadele de evoluie a unei limbi. De exemplu, Dicionarul Academiei va cuprinde, In final, circa 175.000 de cuvinte, In timp ce Dicionarul explicativ al limbii romne aproximativ 60.000. Dicionarele selective (sau speciale) cuprind numai anumite categorii de cuvinte, alese pe diverse criterii lingvistice sau extralingvistice. Intlnim, astfel, dicionare de: sinonime, antonime, omonime, paronime, neologisme, regionalisme, epitete, metafore; dicionare dialectale, onomastice, idiomatice, terminologice, dicionar invers, dicionare de expresii ei locuiuni; de cuvinte, expresii, citate celebre etc. Dicionare lingvistice i dicionare enciclopedice Cele dinti pun accentul pe explicarea cuvintelor (din punctul de vedere al originii, formelor gramaticale, pronunrii, sensului, nivelurilor de limb etc.). Dicionarele enciclopedice, care se mai numesc ei universale, se ocup In mod prioritar de lucrurile (sau persoanele) desemnate de cuvintele-titlu (prezentnd In legtur cu primele, definiia, descrierea, clasificarea, fotografii, planee, schie etc., iar In legtur cu personalitile, data naeterii ei morii, biografia, activitatea In domeniul reprezentat, titlul operelor create etc.). Cteva exemple: I.A. Candrea, Gh. Adamescu, Dicionarul enciclopedic ilustrat (vol.II Dicionarul istoric ci geografic universal), 1926-1939; Dicionarul enciclopedic romn I-IV, 1962-1966; Micul Dicionar Enciclopedic (mai multe ediii): Dicionarul Enciclopedic Romn, vol. I, Bucureeti, 1991; 1999; L. Sineanu, Dicionarul universal al limbii romne (numeroase ediii); Dicionarul enciclopedic ilustrat, Editura ,Cartier, 1999. Clasificarea dicionarelor lingvistice generale este foarte important pentru lucrarea de fa, fiind corelat cu multe dintre aspectele discutate In cuprinsul ei.

Dicionarele explicative cuprind cuvintele uzuale dintr-o perioad, In legtur cu care prezint explicaii semantice ei formale eseniale, Intr-o form concis (definiii scurte, citate relevante ei strict necesare), Indrumri ortografice ei ortoepice minime, precum ei etimonul (fr comentarii). Pot fi considerate deci, la fel de Indreptit, dicionare mixte. Dicionarele normative (sau ortografice) cuprind Indeosebi cuvintele care pun probleme de normare, deci de stabilire a formei corecte dintre mai multe variante (de form a rdcinii, accent, sufix, numr, gen, caz, persoan etc.). De regul, fac referiri ei la pronunarea corect a cuvintelor cu mai multe pronunii (sunt deci ei ortoepice). Cel mai complet astfel de dicionar este In prezent Dicionarul ortografic, ortoepic ci morfologic al limbii romne (cu sigla DOOM), sub redacia unui colectiv condus de Mioara Avram. Dicionarele etimologice prezint etimonul cuvintelor Inregistrate, transformrile fonetice ei evoluiile semantice pe care le-au suferit de-a lungul timpului, atestri, variante dialectale, interferene cu alte limbi etc. Lexicologia normativ este o ramur aplicativ a lexicologiei, domeniul de aplicare fiind pedagogia limbii. Problemele privind forma cuvintelor privesc, In principal, aspectele ortografice ale cuvintelor: disocierea formei literare de variantele neliterare, adaptarea Imprumuturilor externe, formarea cuvintelor In limba romn, scrierea cu majuscul, analiza unor structuri cu un cuvnt sau mai multe cuvinte etc. Forma literar a unor cuvinte este concurat, In uzul literar al unor vorbitori, de variantele ei neliterare, diferenele fiind localizate In rdcin saulei In afixe. Formele aberante sunt, de multe ori, arhaisme, regionalisme sau elemente populare: mulmire, deamu, Incoa, frne-su, s deie, pn, s vaz, s puie, aista, uce, (eu) lucru, (eu) gioc etc. (care sunt folosite In locul perechilor lor literare: mulumire, de-acum, fratele su, s dea, pn s vad, s pun, aceasta, uc, (eu) lucrez, (eu) joc). O categorie aparte o constituie formele duble, triple etc. dintre care numai o form e considerat corect, celelalte fiind apreciate de Indreptare ca abateri: abreviaie (nu abreviaiune), aciua (nu aciuia, aciui), adaos (nu adaus), adugare (nu adugire), admisiune (nu

admisie), aducie (nu aduciune), alvi (nu halvi), andrea (nu undrea), accepie (nu accepiune), afrodiziac (nu afrodisiac), aldmac (nu adlmac), anticamer (nu antecamer) etc. Uneori, diferena dintre forme este numai de accent: aclo (nu acol), antIc (nu ntic), academIe (nu acadmie), bolnv (nu blnav), caractr (nu carcter), ducmn (nu dt cman), agor (nu agra), avarIe (nu avrie), adultr (nu adtlter), angra (nu ngora), azbst (nu zbest) etc. Incadrm aici ei nerespectarea ordinii elementelor ei a componenei unor frazeo- logisme, care sunt, de cele mai multe ori, greeeli sau neglijene de exprimare: o dat In zi (In loc de o dat pe zi), In caz dac (In caz c), de pe azi pe maine (de azi pe maine), la fiecare dat (de fiecare dat), In raport de (In raport cu). Nu Intotdeauna formele multiple sunt Imprite In forme corecte ei forme incorecte. Ambele (sau, mai rar, toate trei) forme sunt considerate corecte, una fiind recomandat, cealalt admis (In aceste situaii se poate aplica ideea de pluralitate a corectitudinii): acum (acuma), adIc (dic), aici (aicea), alturi (alturea), altminteri (altminterea, altmintrelea), anghin (angin), anst (nost), apropo (apropou), ardean (ardan), atat (atata), ustru (atstru), arIp (rip), antem (anatm), barIton (baritn), bIsmut (bismtt) etc. Neologismele Imprumutate din alte limbi parcurg un proces de adaptare la modelele limbii romne, pe care lucrrile lingvistice normative Il Inregistreaz ei Il impun ca norm. Unele se scriu ca In limba de origine ei se pronun potrivit principiului fonetic romnesc, aea cum se scriu: fault, corner, penalti; altele se scriu cum se pronun In limba de origine: golf, ofsaid, meci, fotbal, golgeter, dribling, hen; termenii mai noi se scriu ei se pronun ca In limba de origine: team [tim], draw [droo], know-how [nou-hau], week-end [uik-end], pick-up [pik-ap], judo [giudo]. Cteva greeeli privesc neologismele adaptate parial In limb: reducerea hiatului, cnd e format din vocal dubl: asiduu>asidu, perpetuu>perpetu, coopta> copta, fiin>fin; Inlocuirea lui i iniial cu I: incarnare>Incarnare, incrimina>Incrimina, integru>Integru, injurie>Injurie (apar ei situaii inverse, cnd cuvinte vechi din limb sunt tratate ca neologisme: Infiera>infiera, Intreprindere>intreprindere, Inchista>inchista); scrierea ei pronunarea cu sau fr h iniial (e corect: halva, handicap, hemoragie, hortensie, dar alvi, elicopter, emisfer, umor); fluctuaia Intre j ei g (e corect: omagiu, corigen, cortegiu, colegiu, dar cartilaj, curaj, pasaj, voiaj, utilaj, personaj);

reducerea unui r, cnd apare In dou silabe Invecinate (proprietar> propietar, propriu>propiu, frustra>frusta, oprobriu>oprobiu) sau, din contr, adugarea lui acolo unde nu exist (repercusiune> repercursiune). Cuvintele formate In limba roman cunosc ei ele un proces de adaptare la sistemul limbii, solicitnd frecvent intervenia normativ a Indreptarelor. Cuvintele compuse se pot scrie separat (cu sau fr cratim) ori Intr-un singur cuvnt, In funcie de gradul unitii lor semantice ei morfologice. Cuvintele In care termenii Iei relev Inc, Intr-o anumit msur, individualitatea, se scriu cu cratim: floarea-soarelui, pierde- var, gur-spart, ochi-de-pisic. Alte cuvinte, comune sau proprii (Delta Dunrii, Baia Mare, o sut cinci, cel ce, nici unul, de pe, de lang, ca s, ci %i) se scriu separat ei fr cratim, deei sunt consi- derate cuvinte compuse, Intruct termenii lor componeni sunt Ineleei ei separat, iar In cuvntul compus sunt folosite cu sensul lor obienuit. Compusele formate prin abrevierea cuvintelor componente se scriu cu litere mari neurmate de puncte, cnd sunt formate din fragmente de cuvinte (TAROM, ROMAVIA, AROMAR, COMTIM, OLCIT), ei urmate sau neurmate de puncte, cnd sunt formate din iniialele cuvintelor componente (C.E.C. sau CEC, C.F.R. sau CFR, A.G.I.R. sau AGIR). Cuvintele derivate prezint mai puine dificulti de scriere dect cele compuse. lat cteva: a) sufixele care cuprind diftongul -ea Il pstreaz In scris, inclusiv dup consoanele %, j, : gre%eal, clujean, ameeal; b) dac prefixul se termin cu acelaei sunet cu care Incepe radicalul, sunetul se scrie de dou ori: antiinflaionist, contraargument, interregional, transsaharian; c) unele prefixe (a-, con-, des-, in-, rs-) Iei modific forma In funcie de sunetul iniial al radicalului: apolitic, anistoric, anaerob, constean, consfini, combate, colateral, coautor, desface, desra, deszpezi, dezmembra, imbatabil, imobil, inacceptabil, rscruce, rsufl, rzbate; d) cratima se foloseete obligatoriu Intre prefix ei baz, la formaiile cu prefixul ex-(ex-ministru) ei la formaiile ocazionale de la nume proprii sau de la nume de litere (anti-Lovinescu, anti-X), precum ei Intre baz ei sufix, cnd baza este o liter sau o abreviere (X-ulescu, G.D.S.-ist); facultativ, ea se foloseete In formaii ocazionale omonime cu cuvinte existente (a re-crea, ,a crea din nou a se recrea), In formaii supraprefixate (super-extrafin) ei In derivatele cu sufixe de la numele proprii strine a cror final nu se scrie aea cum se pronun (voltaire-ian).

Problemele privind sensul cuvintelor sunt mai complexe dect cele referitoare la forma cuvintelor ii se rezolv de multe ori nu prin traniarea In corect ii incorect, ci ii prin aprecierea ca adecvat, mai puin adecvat sau neadecvat. Greelile de semantizare se produc Indeosebi In legtur cu neologismele, al cror sens nu este cunoscut cu precizie de ctre vorbitorii cu o cultur lexical insuficient. Confuziile Intre paronime sunt datorate marii asemnri formale a cuvintelor implicate In relaia paronimic: alienarealienaie, comu- nicare-comunicaie, concesie-concesiune, arbitralarbitrar, original- originar, enerva-inerva, releva-revela, investiInvesti, euforie-eufonie. Pleonasmul reprezint Intrebuinarea, In anumite combinaii lexicale, a unor cuvinte care repet nemotivat ii inutil aceeaii idee. Cteva exemple: a repeta din nou, procent de cinci la sut, exemplu pilduitor, sentimente sufletecti, a aduce la acelaci numitor comun, scurt alocuiune, a schia sumar, a prefera mai bine, a extermina In mas, a scruta cu atenie, a urma In continuare, dar Ins, din nou iarci, Ins totuci, a colabora Impreun, stim ci respect. Apar construcii pleonastice Intre cuvinte simple ii uniti frazeologice: mifloace mass-media. Contradictio in adiecto (contradicia In termeni) este greieala care provine din alturarea unor cuvinte cu sens opus, incompatibile, de aceea, Intre ele: aragaz electric, biciclet cu trei roi, bifurcarea drumului In trei, greceal ortografic. Dezacordul semantic (sau incompatibilitatea semantic) Intre cuvinte se produce atunci cnd ele se combin fr a se ine seama de disponibilitile (respectiv restriciile) semantice ale acestora privind asocierea sintactic. De exemplu, cnd se spune c ,niite tineri sunt bine alctuii fizic se neglijeaz restricia termenului alctuii privind ,gruparea de elemente combinate, pe care nu o au sinonimele sale, mult mai potrivite In contextul dat, fcui, respectiv formai. Alte cteva exemple: ,se desfcoar In faa lor un cadru impresionant (verbul arat o miicare, substantivul se refer la ceva ,fix), ,are o statur magistral (substantivul se refer la dimensiuni, adjectivul la ,miestrie, creativitate), ,cineva infirm constatarea (primul cuvnt Insemnnd ,a dovedi ca neadevrat, iar al doilea ,stabilirea realitii unui lucru, a adevrului unui fapt), ,ii-a adfudecat premiul (verbul Inseamn ,a atribui un bun aceluia care a oferit mai mult la licitaie); ,cactig cursa confortabil (confortabil Inseamn ,care ofer confort,

nu ,fr efort, aia cum cred, probabil, cei care utilizeaz construcia). 0 mare parte a dezacordurilor semantice se refer la folosirea neologismelor, care, fiind mai noi In limb, au sensuri restricionate (prezint deci mai multe restricii de combinare) dect sinonimele lor cu mai veche carier In vocabular. Fiind puse neatent In locul acestora In diverse contexte, creeaz incompatibiliti suprtoare. Exemple: ,fermoarul nu circul, ,ceasul staioneaz, ,cntecul debuteaz cu o not Inalt, ,am servit fiecare cte o prjitur (a servi Inseamn ,a oferi altuia). Cutarea cu orice pre a unor termeni ,culi, ,radicali ii evitarea cuvintelor obiinuite, considerate ,banale, inclusiv In contexte care nu solicit aceste exigene, este denumit cultism ii reprezint o deficien de exprimare. Alteori sunt Inlocuite nepotrivit neologisme Intre ele: ,autorul a creionat (In loc de a schiat) o compoziie reuiit, ,a Intreprinde demersuri (In loc de msuri), ,a tensionat eforturile (In loc de a intensificat); sau cuvintele vechi Intre ele: ,Dup cum cunoactem... (In loc de ctim). Artificioas apare ii folosirea insistent In contexte nespecifice, a unor arhaisme: ,cum tlmcii aceast situaie? (In loc de interpretai), ,statornicia vieii teatrale (In loc de impunerea sau consolidarea). Pn de curnd, acest manierism al cuvintelor cu iz vechi, nobil, abunda In texte de tot felul, fapt care le face acum desuete chiar In contextele In care s-ar potrivi. Alte astfel de cuvinte erau: neasemuit, trm, a Indritui, a dobndi, slac, simminte. Derivatele noi sunt ii ele frecvent folosite In Imbinri nu Intotdeauna corespunztoare. Graiozitate, rigurozitate, vigurozitate Inlocuiesc nemotivat sinonimele mai vechi (ii mai potrivite) graie, rigoare, vigoare. Se ajunge chiar la creaii rebarbative cu acest sufix: amicabilitate, artisticitate. Formaiile uzitare, contextuare, esenializare deranjeaz ii ele uneori prin folosirea abuziv In locul sinonimelor lor foarte clare ii active folosire (utilizare), situare In context, rezumare. Alte sufixe aflate In expansiune, de multe ori nemotivat, sunt: -al (centripetal), -ic (ideatic, filmic, poemic), -tor (aparintor, Intrzietor, rezolvitor), -ist (sunetist, luminist). Evident, nu toate exemplele de mai sus pot fi considerate greieli. Unele sunt stngcii sau excese (abuzuri) lexicale, suprtoare mai ales pentru vorbitorii cu o cultur lingvistic nuanat, care trebuie s fie, credem noi, arbitrii Innoirii ii funcionrii lexicului (cel puin pn la impunerea In uz a formelor inclusiv aberante, aia cum se mai Intmpl).

Esenial pentru evitarea unor greieli sau nereuiite In combinarea cuvintelor rmne cunoaiterea corect ii complet a sensului cuvintelor (mai ales a celor noi) ii a raporturilor semantice ale acestora (Indeosebi sinonimice, antonimice ii paronimice) cu alte cuvinte. Competena lingvistic pretinde, In acest caz, pe lng semantizarea precis a cuvintelor, Insuiirea valenelor (disponibilitilor) ii a restriciilor de combinare a acestora. Unii specialiiti au propus constituirea unui compartiment distinct al lexicologiei, dedicat combinatoricii lexicale (mai exact semantice), aflat In corelaie cu sintaxa, care studiaz Imbinarea gramatical a unitilor lexicale ii supralexicale. Adecvarea cuvntului la specificul stilistic al textului este o exigen de rafinament a seleciei lexicale. Poate fi considerat o form de compatibilitate, dar, spre deosebire de aceasta, care se manifest la nivelul relaiei bilaterale, In sintagm sau In propoziie, adecvarea se raporteaz la text (care are ca nivel minim fraza), printr-o relaie multilateral ii difuz (potrivirea este apreciat In raport cu toate componentele textului ii cu textul In ansamblul su). Disponibilitile combinatorii, rezultate ale impactului virtualitilor semantice ale cuvintelor In diverse contexte, privesc conotaiile stilistice. Acestea trebuie s fie adecvate stilului care marcheaz textul In care este introdus cuvntul care, la rndul lui, este dependent de specificul coninutului de idei transmis, de autorul textului, de receptorii si ii de situaia In care se produce comunicarea. Diferenierea (sau marcarea) stilistic se produce pe mai multe axe: niveluri sau registre stilistice, stiluri funcionale, domenii profesionale, axa temporal, rspndirea teritorial, raportarea la normele literare, frecvena utilizrii cuvntului, atitudinea afectiv. Nivelurile stilistice definesc gradul de marcare stilistic a unui text: nivelul stilistic neutru este nemarcat stilistic (sau este marcat zero, cum se mai spune) ii, de aceea, solicit cuvinte (sau mai precis, sensuri) fr conotaii stilistice (cas, carte, a mnca, a vorbi); nivelul stilistic Inalt (solemn, livresc) prezint conotaii stilistice marcate ,pozitiv datorit sferei ,selecte de Intrebuinare (unele sunt poetice chip, diafan, flamur, genune ,altele poart pecetea ,prestigiului juridic-administrativ: conformitate, legal, norm, consecin etc.); nivelurile colocvial ii familiar sunt marcate, In general, negativ (a cpta, a brfi, hodorog, moac).

Stilurile funcionale sunt bine conturate din punct de vedere lexical. In afara unor cuvinte de uz general (In primul rnd instrumentele: verbele auxiliare ii copulative, articolul, cea mai mare parte a pronumelor ii a numeralelor, prepoziiile, conjunciile), fiecare stil folo- seite anumite categorii de cuvinte: stilul tiinific utilizeaz de preferin stratul abstract ii terminologic (definiie, caracteristic, principiu, simbol, a aborda, demers, a demonstra, experien, sistematizare, analiz), stilul administrativ-juridic abund In cuvinte ii expresii oficiale (decret, hotrre, ordonan, ordin, decizie, mandat, In conformitate cu..., avnd In vedere..., anex, subsemnatul, adeverin, consilier, a ratifica); stilul artistic este combinat cu figuri de stil (metafore, comparaii, epitete, metonimii, hiperbole), valorificnd, In funcie de situaie, toate sferele lexicale (arhaisme, regionalisme, cuvinte de argou, termeni profesionali etc.); stilul publicistic este un stil pestri, cuprinznd o mare diversitate lexico-frazeologic, Indeosebi neologisme ii cuvinte ,la mod, din domeniul politic, social, cultural sau din perimetrul tematic al materialului respectiv. Domeniile profesionale crora le aparine un anumit text Iii pun amprenta asupra compoziiei lexicale a textului. Dac va fi un text medical, de exemplu, vor fi dominani termenii de specialitate, medicali: sindrom, profilactic, rezecie, patologic. Axa temporal reliefeaz mai ales lexicul arhaic, care are o conotaie evocativ, istoric (voievod, paloc, oaste, sceptru) ii lexicul neologic, Insoit frecvent de conotaii legate de mod, modern, actualitate (mecatronic, display, formatare, hit, megastar, software). Rspandirea teritorial separ cuvintele folosite pe Intreg teritoriul rii de regionalisme. Acestea din urm au conotaii de culoare dialectal, fiind folosite mai ales In stilul artistic. Raportarea la normele limbii literare difereniaz termenii literari de cuvintele populare, neadmise In limbajul literar standard (In care nu pot aprea, de pild, blid, nsoi, lboaie, frunzulic, frunzulean). Frecvena folosirii In vorbire marcheaz stilistic cuvintele. Din acest punct de vedere, unele fac parte din lexicul uzual ii pot fi utilizate Intr-o gam larg de texte, altele sunt cuvinte ocazionale sau rare ii trebuie folosite cu precauie, numai In texte cu care se ,asorteaz tematic. Incrctura excesiv a unui text cu o anumit categorie lexical constituie un abuz (cel mai adesea abuzurile de neologisme, de termeni profesionali sau de elemente colocviale).

Atitudinea afectiv se regseite In lexic prin conotaiile favorabile sau nefavorabile. Exemple: maestru, profesionalism, inut, verticalitate, umanitar, conciliere, democraie (pentru prima categorie), totalitar, dictatur, diletantism, mncu, ofierac, zurbagiu (pentru a doua categorie). A folosi cuvinte adecvate unui text Inseamn s itii s comunici (In scris saulii oral) nuanat ii rafinat, s te exprimi precis, s respeci cerinele de puritate ii proprietate stilistic. Acest lucru se Inva printr-o Indelungat practic a folosirii cuvntului In diverse texte ii contexte. Aplicaii cu rol evaluativ 1. Subliniai formele corecte ii precizai cnd este vorba de variante ale aceluiaii cuvnt ii cnd este vorba de cuvinte diferite: astm-astm, accepie-accepiune, adaos-adaus, adopie-adopiune, aducie- aduciune, aiura-aiuri, ambarcaie-ambarcaiune, atenieateniune, berbec-berbece, bulgre-bulgr, cazinou-cazino, cearcafcearceaf, cercevea-giurgiuvea, chestiune-chestie, circumferincircomferin, circumvoluie-circumvoluiune, ciucure-ciucur, colindcolind, concizie- conciziune, conteiner-container, coregraf-coreograf, corigent-corijent, crciumar-crcmar, culas-chiulas, delincventdelicvent, desclica- descleca, detalia-detaila, deteniune-detenie, dezice-deszice, dicie- diciune, distructiv-destructiv, dogori-dogorI, dumeri-dumiri, elen- elin, elocven-elocin, expres-expre, extensiune-extensie, extravertit- extrovertit, fascicul-fascicol-fasciculfascicol, frma-frma, flanel- flanea, flucturatic-flucturatec, foarfece-foarfec-foarfeci, frecie-friciune, funda-fonda, fundatorfondator, garderob-garderob, gazifica-gazeifica, glbinare-glbenare, genunchi-genunche, ghips-ipsos-gips, glasvand- glasvant, glonte-glon, golgheter-golgeter, greier-greiere, ilar-hilar, imersiune-imersie, iridiuiridium, Impeliat-Impieliat, jant (de macin)- geant, jneapn-jnepen, laitmotiv-leitmotiv, lcrmioar-lcrimioar, lea-la, lscaie-lecaie, luz-lehuz, locac-lcac, macrameu-macrame, magazioner-magaziner, maiestate-majestate, maieu-maiou, mnuc- mnuc, marfar-mrfar, mental-mintal, migraiune-migraie, mugur- mugure, mutecte-muecte, ngar-negar, oblete-oble, oboroc-obroc, onorar-onorariu, ostaticostatec, ori-orI, palavragi-plvrgi, pstrug-pstrung, pedigriu-pedigri, percheziie-perchiziie, perciune- perciun, petrificapietrifica, pieptene-piepten, pntece-pntec, plapum-

plapom, plsea-prsea, posesie-posesiune, prapor-prapur, pri%nipri%ni, r%chira-rschira, redundan-redondan, rzgiarzgia, ridicol-ridicul, ro%iatec-ro%iatic, salcie-salc, sangvinsanguin-sanghin, santinel-sentinel, sarma-sarmal, sandasandal, satin-saten, schimnic-schivnic, scrinti-scrnti, separe-separeu, sering-siring, sfar (fum)-%far, sli%te-sili %te, speze-spese, strangula-%trangula, strepezi-sterpezi, %oric-%orici, %oarece-%oarec, %techer-%tecr, spicher- speaker, talaj-tala%, tapierie-tapiserie, taxinomie-taxonomie, tlmaci- tlmaci, turburetulbure, tomoare-tumor, ultraj-ultragiu, ulcior- urcior, varietevarieteu, velur-velur, ventil-vintil, voluptos-voluptuos, pilug-chilug, poliomelit-poliomielit. 2. Subliniai forma corect a urmtoarelor neologisme: abajurabat-jour, aisberg-iceberg, alur-aliur, angro-en-gros, apartheidaparthaid, apropo-apropou- propos, auslander-ausldnder, allegroalegro, allegretto-alegreto, baedeker-bedeker, biedermeier-bidermaier, bitter-biter, best-seller-bestselr, badminton-bedminton, beatnicbitnic, blazer-bleizr, blue-jeans-blugi, blues-bluz, bluf-bleuf, bodyguard-bodiguard, boom-bum, bowling-bauling, box-office-boxofice, brainstorming-breinstorming, brandy-brendi, bridge-brigi, brokerbrocr, browning-brauning, building-bilding, bussines-biznis, by-passbaipas, bli-blitz, bruderschaft-bruder%aft, bonjour-bonjur, bruillonbruion, bunker-buncr, boutique-butic, chestor-questor, clown-claun, cnocaut-knock-out, cnocdaun-knock-down, cocteil-coctail, cvartcuart, quartet-cvartet, quorum-cvorum, dumping-damping, campingchemping, challenger-%alanger, consulting-consalting, copyrightcoppy-right, dandy-dandi, dealer-diler, designer-dizainer, displaydisplai, diesel-dizel, calcio-vecchio-calcio vecchio, caudillo-caudilo, chamois-%amoa, cloisonne-cloazone, deux-pices-deuxpieces, ecrtecriu, forfait-forfe, loisir-loazir, mignon-minion, marijuana-marihuana, graffiti-grafitti, imbroglio-imbrolio, intermezzo-intermezo, loggialogia, foehn-fhn, kitsch-kitch, lied-lid, loess-loes, fairplay-fair-play, feed-back-feedback, flash-flesh, globe-trotter-globe trotter, groggygroggi, haker-hacher, happy-end-happend, hobby-hobbi, hold-up-holdup, horror-horor, jazz-jaz, jeep-gip, ketchup-ketch-up, killer-kiler, know-how-know how, lady-ladi, leassing-lising, lobby-loby, miss-mis, music-hall-music hall, hipi-hippy, laitmotiv-leit-motiv, lider-leader,

miting-meeting, motto-moto, nylon-nailon, of-side-ofsaid, papionpapillon, paspartt-passpartout, raccourci-racursi, ralenti-ralanti, relache-rela%, autsider-autsaider, pick-up-pickup, play-back-playback, puzzle-pazzle, ranch-ranci, rummy-remi, rntghen- roentgen, pizzapia, poncho-poncio, plein-air-pleinair, rendez-vous -randevu, wagon-litvagon-lit, quattrocento-quatrocento, scherzando-scherando, siemenszimens, zeppelin-zepelin, scanner-scaner, science fiction-science-fiction, scotch-skotch, self service-self-service, sexy-sexi, shetland-%etland, snack-bar-snak bar, snowboard-snow-board, speech-spici, spleensplin, spray-sprey, staff-staf, stand by-stand-by, strip-tease-striptease, summit-sumit, supermarket-super-market, thriller-triller, trade-uniontrade union, walkie talkie-walkie-talkie, waterpolo-water-polo, weekendweek-end, se]ur-se]our, speaker-spicher, safe-seif, stress-stres, %armcharme, chaise longue-%ezlong, spielhozen-%pilhozen, schweizer%vaier, time-out-taim-aut, trois-quart-troicar, turcoaz-turcoise, zincweiss- incvais, vis--vis-vizavi. 3. lndicai cte minimum dou sinonime (dintre care unul neologic) pentru cuvintele ii expresiile de mai jos: fr accent, fr sonoritate, rim Imperecheat, aspru, a bnui, struitor, contribuie, beiv, caraghios, laud exagerat, punct culminant, stare de nelini%te, asemntor, chin, sterp, prpastie, cite, a conlocui, a consfini, culme, a da foc, a da In vileag, a diminua, pian]en, Indrzneal, amploare, cumplit, a se face de rs, a face din nar armsar, a face rost de ceva, glorificare, reducere, afirmaie, a deseca, Ingduitor, Ingmfat, Intmplare, origine, Invinuire, lacom, a o lsa balt, contradicie de idei, echivoc, incult, a Infia, adaos la un testament, dezabuzat, cel care se laud cu patriotismul su, suprapunere, lips, mnos, molipsitor, a prsi, a precumpni, premergtor, absurditate, descurcre, infamie, desfiina, odios, rutcios, siguran, a (se) dezumaniza, scrupulozitate, smal, a tgdui, a se ralia, potrivnicie, iueal, necultivat, vioi, proporie, a zdrnici, placiditate, Imbietor, a umbla pe coclauri, a aa, baie, a se burzului, cheza%, a Inla, Inflcrat, a Imbina, sihstrie, copilresc, coroiat, prevestire, mireasm, nelegitim, artistic, habotnic, crptur, dambla, a dezgropa, filde%, septentrional, bluf, defimtor, torid, a sanctifica, gazd, geamie, prad, filantropic, sprgcios, Inflorire, Intunecat, a Inbu%i, a Incoli,

jertf, edificator, consens, asfinit, plpnd, nvalnic, a recita, mnccios, nutre, a proporiona, eficient, generalizare, a rzui, slov, figur, cursiv, sincer, zugrav, a ponegri, ucuratic, culant, strmbtur, mantie, surghiun, nscocire, indecent, inexprimabil, curtenitor, stupiditate, preventiv, a bntui, Infocat, neprevzut, fad, tineresc, a se vicri, a manevra, a adeveri, adic, a aga, alai, alifie, a asupri, a aa, blestem, clrie, a cluzi, clu, cetenesc, chelie, cium, cusur, duntor, a se descotorosi, drz, fiere, flacr, glgie, hrpre, iute, izvor, Impovrtor, Inapoiat, a Infrunta, a Inltura, a Inghii, Inserare, Intritor, a Intrerupe, Invoire, a jefui, a linguci, lupttor, mtrgun, mtrea, moale, nluc, a necji, nesntos, oachec, obicei, oboseal, peruzea, piezic, prinos, rmci, rsucire, a rugini, schimbtor, cters, tainic, ticlocie, eapn, uneltire, vrgat, vesel, viclean, vlstar, vrjitor, zbrcitur. 4. ldentificai, prin sinonime sau prin contexte, cat mai multe sensuri (inclusiv figurate) ale urmtoarelor cuvinte: a rsri, a bate, glas, tulbure, a da, flacr, oglind, foc, inim, cap, gur, limb, mas, des, poart, ccoal, a trece, a veni, a crpa, a trage, fa, carte, c, In, de, Inalt, la, umr, stea, Intuneric, birou, baie, cas, a zbura, floare, soare, argint, a sri, slab, bine, alb, a scrie, ochi, a merge, a fi, a avea, pine, lucru, a lucra, a mnca, via, mn, prost, a acoperi, adnc, a ajunge, a pune, a ine, a auzi, bun, a clca, om, cheie, drum, chip, cmp, ap, col, a cti, cuvnt, for, putere, a gsi, loc, fel, ru, a rspunde, a tia, singur, a sri, a sufla, a sta, urm, a vedea, vechi, a vrsa, a zice. 5. Folosii In enunuri omonimele cuvintelor urmtoare, iar acolo unde acestea sunt polisemantice artai cateva dintre sensurile lor: abate, aborda, absolutoriu, a absolvi, ac, acces, accident, achita, acoperi, acord, acorda, acru, act, activ, aciona, acustic, acut, agrement, alb, albitur, ales, aliena, ambala, amenda, americ, analist, analog, angaja, anticar, antifon, aparat, apendice, apostol, aprins, artare, arc, arcan, arcac, arie, arip, armonie, arnut, articula, artificiu, as, asculta, ascuit, asimila, asistent, aspect, aspira, aspiraie, aspru, aceza, ataca, atacat, atenie, atinge, atrna, Atlas, atmosfer, atribut, august, autoritate, avans, avar, aviz, bab, baie, bairam, bacara, balan, balen, balon, ban, banc, banc, band, bar,

basc, bate, baterie, baz, bazin, bncu, btaie, bttur, bec, berbec, bezea, bil, birou, blan, bloc, bob, boboc, bomb, born, bru, broasc, buchet, bufet, bul, bulin, bun, burs, buton, butuc, cadru, codru, calc, calcan, calcul, camer, cancelarie, cancer, canton, cap, capel, capital, capr, capriciu, car, cardinal, carier, carioca, carte, cartel, cartuc, casc, caset, cataract, catedr, caustic, cavaler, caz, a cdea, cdere, a clca, cldruc, cldur, a cli, clugri, cluc, cmin, cprar, cprior, cpuc, a (se) ctrni, cel, cutare, ceas, cer, chef, cheie, chema, chemare, chil, chit, cicero, cilindru, cinste, ciubuc, ciocan, ciocrlie, ciur, cmp, a crpi, clan, cltit, clis, a cloci, a coace, coad, coard, coast, coc, coc, cocon, cococ, cod, codru, a colecta, colegiu, colon, colonie, col, comite, companie, complemente, a comporta, compoziie, curs, debita, delfin, diligen, disc, doc, doz, duce, dur, a dura, factur, fast, franc, furnicar, general, gol, golf, gut, ierbar, a Inapoia, a Incinge, nou, obor, ort, parabol, palat, pal, jar, liliac, legat, panama, marc, mare, mediu, min, mil, morg, mucenic, pitic, pomp, pol, pluton, pupil, pur, pup, rachet, racil, rad, radia, ram, ras, recrea, resort, rs, rug, rutin, stat, star, sitar, sinus, sleit, smirn, socotit, solvent, sol, val, vaz, vrsat, viol, vrst, vsl, volant, cut, tabl, ulei, arin, elin, tipic, toc, top, tors, trecut, tur, etichet, excentric, factor, galben, gref, imobil, lac, lam, leu, lin, lir, lun, mai, mat, mediu, mic, obiectiv, ochi, parchet, partid, pas, pat, pil, port, post, rzboi, rol, somn, cah, taler, timp, tort, ap, uscat, ucor, var, vie, zefir, frez, fug, fus, ghem, han, Inchis, map, mas, mo, nea, pop, pap, patron, pomp, prolog, prunar, rom, rud, scris, sinus, ciret, tabac, a turna, ulei, vier. 6. Definii sensul urmtoarelor cuvinte ii folosii-le In enunuri: accesoriu, acribie, ad-hoc, a abjura, anodin, apanaj, a asezona, austeritate, draconic, bibliofil, bienal, bipartit, cabotin, caduc, oios, insinuos, parcimonios, pernicios, a comprea, comprehensiv, aprehensiune, concupiscen, confiden, confien, a congratula, coniven, conjectur, contigen, continen, contumacie, a irupe, morbiditate, cupid, intrepid, a decalca, declasat, deconcertat, deferen, defetist, degresiv, demimonden, a demula, a denega, deontologie, a deplia, a (se) deroba, a desfide, a devaliza, devoiune, a avaliza,

dezabuzat, difident, diseminare, donatar, edenic, etilism, ebuliie, a edulcora, evanescent, a (se) exonera, a expia, faceios, fanto%, farinaceu, famelic, famen, fast, felonie, fetid, fiduciar, filistin, fragrant, friabil, frugal, frust, futil, a garnisi, genuin, graffiti, holocaust, hobby, idiosincrasie, idolatrie, iconodul, iconoclast, implacabil, a importuna, imund, incontinent, a inculca, a incumba, ineluctabil, inextricabil, inefabil, infailibil, ingerare, ingerin, integrism, fundamentalism, intemperan, a interverti, a intima, a (se) intrica, inveterat, iteraie, jugular, a juisa, laconic, leal, legat (subst.), letal, levitaie, libertin, licenios, a licenia, licit, lubric, ludic, lutier, luxurios, a macula, mazet, mitomanie, mutual, neavenit, neofit, a notifica, nubil, nuniu, nupial, a (se) obnubila, obstinat, a obtura, oficios, olograf, oneros, oniric, opulent, a oripila, a ostraciza, paliativ, panaceu, panoplie, paspartt, pandantiv, pandant, pau%al, placid, pletor, perpetra, pogrom, poliandr, polihistor, potomanie, preeminent, poncif, preempiune, premoniie, a (se) prevala, a preleva, a prezerva, privaiune, profuziune, punitiv, rapt, recesiv, recluziune, ritos, soporific, a segrega, septentrional, secesiune, simulacru, sinecur, sinestezie, sosie, stenic, stipendiu, tacit, tanatic, teratologic, torionar, totem, transcendent, truism, ubicuu, uranian, veros, viager, vicinal, venal, venial, xenofob, xenoman, a concede, condescenden, a decela, a dezavua, diluvian, a emenda, gnomie, gregar, sempitern, htonian, imbrifug, ignifug, inamovibil, inavuabil, a interpola, irefutabil, malefic, modic, moratoriu, a oblitera, a obnubila, onctuos, paradigm, patibular, patronim, peripatetic, synopsis, a sidera, simpatetic, subret, a suplanta, %arad, %icanier, %var, a transgresa, turpitudine, versatil, valetudinar, a vexa, vorace, delator, vienaj, sicofant, clientelar, sindic, veleitar, a mancurtiza, prostraie, peremptoriu, sinergie, agorafobie, anomie, apatrid, apocrif, apodictic, atavic, autarhic, autodafe, brevilocvent, calofil, cenestezie, chinestezie, claustrofobie, a persuada, a pertracta, poiune, prob, rebarbativ, recuren, redundant, remanent, sacramental, sardonic, sibilinic. 7. Definii sensul urmtoarelor paronime ii formai enunuri cu ele: abces-acces, abil-agil, abjura-adjura, absorbie-adsorbie, accidene- accidente-accideni, acmee-acnee, actual-actuar, adagioadagiu, auditor- auditoriu-auditorium, adjuvant-adjutant, aductorabductor, aerofar-

aerofor, afabil-amabil-amiabil, aflux-eflux, agest-agrest, albastrualabastru, albinism-alpinism, alizeu-elizeu, allegro-alegru, alocaielocaie, alocuiune-elocuiune, altercaie-aliteraie, aluzie-iluzie, amidomid-amib, andosator-andosatar, anghil-anghin, antinomicantonimic, antologie-antilogie, anual-anuar, apostrof-apostrof, anofor- anafur-anafora, apertur-apretur, apropia-apropria, arahidearahnide, arbitrar-arbitral, arivist-arhivist, asculta-ausculta, atlas-atlaz, auricul- auricul, autonom-autonim, a evada-a evida, granat-granit, valut- volut, banderol-banderil, a ecloza-a ecluza, fresc-fresco, mimoz- mimez, premoniie-premuniie, a amporta-a importa, batistbatist, bruion-bruior, campanel-campanil, carbonar-crbunar, condor-condur, diat-diet, dolman-dolmen, florescen-fluorescen, frupt-fruct, indemn- Indemn, a (se) intrica-a intriga-a (se) integra, jinti-jitni, venal- venial, pelagic-pelasgic, aferent-eferent, EladaElida, enolog-etnolog, a erupe-a irupe, escadr-escadron-escadrilespadril, ezoteric-exoteric, eteronom-eteronim, etologie-etiologie, eufonie-euforie, excepta- excerpta, faciune-fraciune, famat-fanat, fascicul-fascicul, feroce-veloce, ficiune- friciune, fiest-siest-fest, file-fileu, firet-%iret, fis-fi%, flagrant- fragrant, floral-florar, friza-frez-friz, funeralii-funerarii, gang- gang, a gera-a gira, gheat-gheatr, gint-geant-jant, giruet- piruet, glacial-glaciar, hidr-vidr, impasabil-impasibil, imun-imund, imunitate-impunitate, inapt-inept, a inculca-a inculpa, a indura-a Indura, a infesta-a infecta, invidios-insidios, a iriza-a irita, a insera-a Insera, a investi-a Investi, izocrom-izocron, justiial-justiiar, langoare- lingoare, lectorrector, livret-libret-libert, licoare-lucoare, limb-nimb, lineal-linearliniar, literal-literar, locatar-locator, maestro-maistru- miestru, a mnca-a manca, mangal-mangan, marmot-marmit, matricematrie, melamin-melanin, melan-melen, mes-me%, minerminier, moin-noim, monogram-nomogram, novator-inovator, novel-nuvel, nuniu-nupiu, oliv-oliv, a defula-a refula, deconcertantdeconcertat, degresiune-digresiune-degresare, deluviu-diluviu, destinsdistins, detraca-detracta, dezinfecie-dezinsecie, diat-diet, difidentdisident, dihanie-dihonie, a disimila-a disimula, doctrinal-doctrinar, doz-duz, edem-eden, a elida-a eluda, emergent-imergent, emersiuneimersiune, eminent-iminent, enervaie-inervaie, orator-oratoriu, paladin- palatin, patentat-potentat, monomahie-monomanie, a reporta-a repurta, %ic-%i%, vacant-vagant, vrac-vraf, avers-avers, bac-bac, balestr-

palestr, bancrut-bancrut, bard-dard, bazon-blazon, biac-biec, bestial-bestiar, bizon-vizon, boem-boem, brec-bric, buret-burete, a cabla-a cabra, caro-carou, cal-cahl, calin-clin, calot-carot, candel-candel, canic-canic, ciment-cement, coliziune-coluziune, concesional-concesionar, concordant-concordat, conciliabilconciliabul, consignatar-consignator-cosignatar, contor-condorcontoar, coralier- coralifer, covert-corvet, palmier-palmier, pandant-pendant, panel- paner-panier, paricid-patricid, patentpetent-patent, piromanie- piromanie, refector-reflector, relictrelicv, a releva-a revela, revolut-rezolut, rezidual-reziduar, rulot-rulet, sepia-sepie, sintez- siamez, solidar-solitar, speespeze, stringent-astringent, sudur- sutur, suveran-suzeran, sapcap, saciu-casiu, talaz-taluz-talus, a tasa-a taxa, tributal-tributar, turcoaz-turcoaz, vers-viers, virtuos- virtuoz, vrst-vrst, zaricte-]aricte, porfir-profir, a refula-a reflua, baril-beril, aferenteferent, cenzur-cezur, con]unctur-con]ectur, consort-consoriu, dragon-dragor, a elucida-a eluda, fiabil-friabil, a gera-a gira, inveterat-Invederat, preceptor-perceptor, persan-persian, simpaticsimpatetic, trem-tren, virtute-vrtute, tog-toc, special- specios, oficial-oficios, servil-serviabil, manifestare-manifestaie, legislaie-legislatur, insolvabil-insolubil, fortuit-forat, fastidiosfastuos, bravur-bravad, axial-axilar, agenie-agentur. 8. Gsii expresii sau locuiuni care s fie sinonime cu urmtoarele cuvinte sau uniti frazeologice: (a fi) abtut, a se adeveri, (a fi) aiurit, a a]uta, ales, a alina, a-ci aminti, a amui, anarhie, anormal, a asculta, pe ascuns, (a nu avea) astmpr, a actepta, (a fi) atent, avanta]e, aventurier, a bate, a bea, a brfi, bogat, a (se) bucura, a (se) certa, a cctiga, a constrnge, a concedia, a critica, degeaba, departe, (a fi) disperat, a (se) enerva, a disprea, a flecri, fric, a fugi, gaf, fata, a hoinri, imposibil, a ]igni, a Imbtrni, a se Increde, lenec, a muri, a mini, mult, musai, a mustra, niciodat, a omorI, a pi, a pedepsi, a pleca, a ploua, prost, ru, repede, rs, rucine, a regreta, srac, a srci, a scpa, a semna, a (se) speria, a stn]eni, a tcea, ticlos, a trncni, a ucide, a uita. 9. Gsii cat mai multe expresii ii locuiuni: a) care s conin comparaii; b) care s fie rimate; c) s conin nume proprii; d) s conin numere; e) s aib nuan de superlativ; f) s conin cuvintele:

inim, a lua, lup, lung, lume, om, a avea, a bate, burt, cap, clci, cot, a da, a face, fa, gt, mn, nas, picior, a prinde, a sta, a ine, ureche. 10. Gsii echivalente actuale pentru urmtoarele arhaisme: adet, agap, agarean, ag, agie, amploiat, anafora, anteriu, apanaj, apelpisie, arm%el, armie, arnut, bairac, baltag, bandier, bard, bjenie, bnie, a bsni, becher, bei, beilic, beizadea, be%liu, be %leag, bogasiu, bogasier, bolni, butc, cadet, caftan, caimacam, calf, carvasara, catagrafie, cavaf, cavas, cftnie, cmr%el, cminar, ceau%, chilom, chirigiu, cinovnic, ciubuc, clironomie, clucer, cocon, comis, comnac, dajdie, delni, diac, diat, dragoman, dro %c, edec, eforie, epistat, fiastru, firman, garboav, gelep, ghelir, hagiu, haraci, hrisov, ipochimen, ispravnic, i%lic, izvod, a Intabula, jalb, jari%te, jitar, jupn, leah, letopise, livrea, locotenen, logoft, a mazili, mezat, mitoc, mo%nean, mungiu, nacafa, ocin, olat, palie, palo%, panr, porucic, pedestru, pehlivan, pe%in, pisar, pitac, pojarnic, polcovnic, poslu%nic, postelnic, potcap, prisav, rdvan, rze %, rusfet, slobozie, sluger, spahiu, stolnic, suzeran, %oltuz, %tab, ucaz, uric, vatman, venetic, vistier, vornic, zapciu, zapis, zaraf, zaver, zavistie. 11. Explicai de ce sunt pleonastice urmtoarele Imbinri: a abrevia pe scurt, mare abunden, abuz exagerat, activitate laborioas, acum numaidect, adic cu alte cuvinte, amgire iluzorie, ambian Inconjurtoare, amestec eterogen, mare amploare, a anexa alturi, anost %i plictisitor, ansamblu omogen, a anticipa dinainte, aproape circa, a aranja In ordine, a asambla la un loc, a asocia Impreun, a%adar In consecin, avalan% de zpad, a avansa Inainte, avantaj favorabil, avers de ploaie, a avertiza preventiv, bab btrn, baft %i noroc, balamuc de nebuni, bancnot de hrtie, a beneficia de un avantaj, a se bifurca In dou, biografia vieii, blazon de noblee, boare de vnt, bunoar de exemplu, biciclet cu dou roi, caden ritmic, cam aproximativ, catastrof tragic, a cdea jos, a clca In picioare, cndva odat, c%tig profitabil, ceremonie solemn, cerin imperativ, chiar Intocmai, chior de un ochi, cicatrizarea rnii, circa aproximativ, a clarifica mai precis, a clnni din dini, a coabita Impreun, cobai de experien, a coborI jos, a coexista Impreun, a coincide exact, a colabora Impreun, a conchide
100

la sfr%it, concluzie final, consens unanim, continuitate neIntrerupt,

101

conine In interior, a conveni de comun acord, a convieui Impreun, coridor de trecere, a cronometra timpul, culp din gre%eal, cult religios, cumplit %i Infiortor, cuplet satiric, cutremur de pmnt, cu%et de dormit, dar Ins, dat calendaristic, a dinui etern, dect numai, de%i a%adar, a%adar %i prin urmare, va s zic deci, decor ornamental, definitiv %i irevocabil, unanimitate deplin, desinen final, de%ert arid, detaliere amnunit, dezrobirea omului, disimulare ascuns, diurn zilnic, dun de nisip, elocven gritoare, elucubraie absurd, entuziasm Inflcrat, epatare %ocant, epilog final, erupie violent, etnogeneza unui popor, evlavie cucernic, exemplu pilduitor, a extermina In mas, faun animal, folclor popular, gam diversificat, garderob vestimentar, mare geniu, glicemie In snge, hemograma sngelui, hit de mare succes, a ie%i afar, impruden nesbuit, a impune cu fora, infatuare arogant, intemperiile vremii, interaciune reciproc, a intra Inuntru, a Impovra cu greuti, a Infuleca lacom, a Inghea de frig, a (se) Intoarce Inapoi, Intrajutorare reciproc, jambon de porc, jerb de flori, a jumuli de pene, jurmnt solemn, lapsus momentan, lutar popular, lihnit de foame, limonad de lmie, limuzin de lux, local public, magazin de mrfuri, mentor spiritual, a menine mai departe, a merge pe jos, a milita pentru o cauz, miraj In%eltor, miting popular, nmei de zpad, nebun la cap, nevralgie dureroas, notorietate public, nul %i neavenit, a numerota cu cifre, ogar de vntoare, omlet de ou, onest %i cinstit, oprobriu public, oranjad de portocale, ortografie corect, ospiciu de nebuni, pacient bolnav, pamflet satiric, panaceu universal, panoplie de arme, a participa Impreun, performan remarcabil, perioad de timp, personalitate remarcabil, perspectiv de viitor, picnic In aer liber, pies component, pilon de susinere, plaj de nisip, plan de viitor, poant de efect, pom fructifer, potec Ingust, povar grea, prpastie adnc, a prefera mai bine, prenume de botez, a prevedea dinainte, prim-plan apropiat, procent la sut, a profera ameninri, proiect de viitor, promoie de absolveni, protagonist principal, proverb popular, pubel de gunoi, purpur ro%ie, rabl veche, radier de %ters, rang ierarhic, ru curgtor, a reaminti din nou, rechizite de scris, reclam publicitar, a reface din nou, reper orientativ, a repeta Inc o dat, respect %i consideraie, a reine pe loc, a reuni Impreun, revelaie nea%teptat, scurt rezumat,
102

salon de primire, salopet de lucru, samovar de ceai, saramur srat, savant erudit, scaden de plat, scndur de lemn, a schia sumar, schelet osos, sect religioas, a semna personal, siesta de dup mas, slnin de porc, slip de baie, sloi de ghea, solemnitate festiv, stai pe loc, stan de piatr, statuet mic, stn de oi, summit la vrf, a suprima total, a surveni pe nea%teptate, a survola peste, a %edea jos, %eptel de animale, %lagr la mod, a trI dup sine, a teleghida (de) la distan, tenebre Intunecoase, tinde s devin, scurt toast, topografia locului, tot la fel, trial de selecie, troian de zpad, a %ni brusc, incvais alb, unanimitate total, a unelti pe ascuns, a uni laolalt, unitate indisolubil, urale %i ovaii, a urca sus, a urma mai departe, vacarm asurzitor, vad de trecere, mare vlvtaie, vedet celebr, verig intermediar, vestibul de intrare, vit domestic, vog trectoare, a zbiera tare, zvon fals.
BIBLIOGRAFIE 1. Angelescu, Gabriel, Dicionar de pleonasme, Editura Coresi, Bucureiti, 1995. 2. Avram, Mioara, Probleme ale exprimrii corecte, Editura Academiei

103

Romne, Bucureiti, 1987. 3. Bidu-Vrnceanu, Angela, Structura vocabularului limbii romne contemporane, Editura Stiinific ii Enciclopedic, Bucureiti, 1986. 4. Bidu-Vrnceanu, Angela, Forscu, Narcisa, Cuvinte %i sensuri. Polisemia, sinonimia, antonimia prin exerciii, Editura Stiinific ii Enciclopedic, Bucureiti, 1988. 5. Buc, Marin, Evseev, Ivan, Probleme de semasiologie, Editura Facla, Timiioara, 1976. 6. Constantinescu, Silviu, Dicionar de cuvinte derivate al limbii romne, Editura Niculescu, Bucureiti, 1998. 7. Dicionarul explicativ al limbii romne, ediia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureiti, 1996. 8. Formarea cuvintelor In limba romn. I. Compunerea, Editura Aca- demiei, Bucureiti, 1970. 9. Formarea cuvintelor In limba romn. II. Prefixele, Editura Academiei, Bucureiti, 1978. 10. Formarea cuvintelor In limba romn. III. Sufixele, Editura Academiei, Bucureiti, 1989.