III. LEXICOLOGIE Teme: Organizarea vocabularului.

Organizarea interna, organizarea externa, Masa vocabularului, Procedee de formare a cuvintelor noi, Calculul semantic, Lexicologia normativa

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvântul este unitatea centrală, definitorie a lexicului, unitatea semnificativă autonomă minimală a limbii, constituită prin asocierea unei forme fonetice (complex sonor) ai a unui conţinut (complex de sensuri). Individualitatea sa In enunţ ai legătura indestructibilă dintre cele două laturi componente (semnificant ai semnificat) fac din cuvânt semnul lingvistic prin excelenţă. Forma şi conţinutul sunt cele două laturi constitutive ale cuvântului, care funcţionează Intr-o solidaritate indestructibilă, deai reuniunea lor are un caracter arbitrar. Forma (denumită ai expresie sau complex sonor) reprezintă latura materială a cuvântului, adică fonemele grupate In silabe ai puse sub un accent, ai morfemele, diferenţiate In rădăcină, afixe ai desinenţe. Conţinutul (denumit ai Inţeles sau semnificaţie) reprezintă latura ideală, psihică a cuvântului, imaginea prelucrată mental a obiectului denumit (denotatul), pe care-l evocă, inclusiv In lipsa acestuia. Sensul este actualizarea, In diferite categorii de contexte verbale ai situaţionale, a semnificaţiei. Sensul denotativ (propriu, apelativ, cognitiv, denominativ) este Insoţit de sensuri conotative (figurate), derivate, In urma unor figuri de stil, din primul ai păstrând mai mult sau mai puţin caracterul

expresiv iniţial. Trăsăturile distinctive ale cuvântului Transformarea lumii referenţilor In lume a sensurilor, mai simplu a referentului In sens, se realizează printr-o prelucrare logică sui generis, In care trăsăturile obiectelor descoperite prin observaţie, analiză ai comparaţie se supun probei comutării, disociindu-se cele relevante (esenţiale) de cele nerelevante (Intâmplătoare). De exemplu,

pentru grupul de obiecte denumite de cuvântul casă, trăsăturile ,clădire”, ,cu caracter stabil”, ,destinată locuinţei” sunt relevante, pe când altele ca ,număr de niveluri”, ,tip de acoperia”, ,material din care este construită” etc. sunt nedefinitorii. Analiza componenţială este o metodă structuralistă inductivă, cu ajutorul căreia se divizează conţinutul semantic al unui cuvânt In constituenţi. Punând In contrast cuvinte din acelaai câmp semantic, sau mai Indepărtat, se stabilesc din aproape In aproape trăsăturile semantice distinctive (semele) care le separă sau le apropie. Este deci un fel de taxonomie semantică. De exemplu, unchi se deosebeate de mătu%ă prin ,sexul masculin”, de tată prin ,ascendenţă colaterală”, de nepot prin ,filiaţia ascendentă”, de bunic prin ,nivelul ascendenţei”, de socru prin ,rudenia de sânge” (sau ,naturală”), de scaun prin ,calitatea de fiinţă”, de urs prin ,calitatea de fiinţă umană”, de Inrudit prin faptul că e ,substantiv”. Punând la un loc componentele, vom obţine formula lui semantică (sememul): ,substantiv”, ,nume de fiinţă umană”, ,rudă naturală cu cineva”, ,In relaţie de ascendenţă colaterală”, ,de primul nivel”, ,sex masculin”. Vocabularul unei limbi este organizat după mai multe criterii, formând un sistem, e drept, cu multe imperfecţiuni, posibil de descompus In subsisteme corelate Intre ele ai ierarhizate pe niveluri din ce In ce mai mici. Unii specialiati vorbesc explicit de sistemul lexical, alţii adoptă termenii mai puţin tranaanţi de ansamblu, totalitate sau mulţime de unităţi lexicale. Organizarea vocabularului limbii române contemporane Organizarea externă (ierarhizarea funcţiona1ă) a vocabularului românesc constă In ordonarea cuvintelor, după criteriul statutului dobândit In procesul utilizării lor de către comunitatea vorbitorilor, pe niveluri ai sfere de Intrebuinţare. Principalele clasificări rezultate din ierarhizarea prin uz sunt: vo- cabular activ—vocabular pasiv, vocabular literar—vocabular neliterar, vocabular de uz general (comun, mediu)—vocabular cu utilizare limitată: arhaic/neologic, regional/sectorial (de specialitate)/de grup (special); vocabular de bază (fundamental) — masa vocabularului. Vocabularul activ ai vocabularul pasiv sunt subdiviziuni ale lexicului, In funcţie de frecvenţa In vorbire la un moment dat. Vocabularul activ este format din cuvintele folosite curent, fiind deci foarte puţin numeros, dar frecvent In circulaţie.

Din vocabularul activ fac parte instrumentele gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole, verbe auxiliare, pronume ai adverbe relative) ai substitutele (pronumele ai numeralele) cele mai uzuale, precum ai substantivele, adjectivele, verbele, adverbele referitoare la aspecte indispensabile activităţii cotidiene ai care au tranaat In favoarea lor concurenţa la zi cu sinonimele. Câteva exemple: de, la, cu, să, că, dacă, cel, am (fost), a% (merge), voi (avea), care, cine, ce, unde, cánd, unu, doi, casă, femeie, mánă, bun, frumos, dulce, a face, a vorbi, a mánca, a fi, a avea. Foarte active sunt Insă ai cuvintele (sau sensurile) ,la modă”, majoritatea neologisme: manager, profit, dividend, a implementa, pluralism, firmă, democraţie, marketing, privatizare etc. Vocabularul pasiv este format din cuvintele cunoscute, dar folosite rar de vorbitori. El cuprinde cuvinte care denumesc realităţi implicate Intâmplător sau puţin frecvent In activitatea vorbitorilor: lăcustă, ferigă, eclipsă, cazarmă, chimono, cuvinte care au intrat In fondul pasiv din cauza ieairii din ,vogă”, dispariţiei obiectelor denumite sau Inlăturării lor de către sinonimele concurente: pionier, sovietic, bordei, %ubă, retribuţie, colectivist, cooperator, cehoslovac, tovară %, cuvinte necunoscute pentru majoritatea vorbitorilor, care au dispărut de mult din limbă, au apărut recent In vorbirea unui mic număr de oameni sau sunt folosite numai In anumite medii restrânse: zapis, zlătar, hagiu, párgar, brabete, perjă, glajă, scafandru, scovergă, zăbic, a gini, benga, cataroi, mititica, idiosincrasie, reostat, seismogramă, display etc. Vocabularul literar — vocabularul neliterar (popular şi familiar) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de criteriul cultural. Vocabularul literar este partea vocabularului Intrebuinţată In texte ai In vorbirea cu caracter literar, adică normat ai cultivatlIngrijit (care-i asigură calitatea culturală). Vocabularul neliterar este o clasă mai eterogenă care cuprinde cuvintele rămase la nivelul neliterar al limbii. Grupările pe care le include vocabularul neliterar sunt: vocabularul popular ai vocabularul familiar. Vocabularul popular este alcătuit din cuvintele folosite In mediile ai situaţiile nesupuse rigorilor profesionale, livreati. Exemple de elemente lexicale populare: ima%, furcă, suveică, iţă, caier, tropăi, popă, otavă, a crácni, lehamite, nevastă, oi%te, jug, ráie. Includem In vocabularul popular ai cuvintele folosite numai In anumite regiuni (numite regionalisme, provincialisme sau cuvinte dialectale), chiar

dacă, pe o altă axă, ele se opun elementelor cunoscute In tot teritoriul lingvistic românesc. Vocabularul familiar este format din cuvintele utilizate In situaţii de relaţii intime, familiale, neoficiale, manifest nepretenţioase: mă, dragă, bătráne, coane, ăsta, slujbă, chestie, treabă, acătării, mersi, plea%că, mamaia, tataia, puiuţ (,copil”), bebelu%, băiete, dandana, belea, baftă. Vocabularul de uz general — vocabularul cu sferă de utilizare limitată (regional, arhaic, neologic, argotic, de jagon, profesional) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de aria de folosinţă a cuvintelor. Vocabularul de uz general, care se mai numeate fond comun, general (sau vocabular mediu, supradialectal, nespecializat), este partea vocabularului cunoscută ai utilizată de Intreaga comunitate lingvistică, indiferent de nivelul de cultură, de domeniul de activitate sau de zona geografică a vorbitorilor. Vocabularul cu sferă de utilizare limitată Inglobează mai multe grupări diferite Intre ele, dar care au ca trăsătură comună Inscrierea Intr-o arie lexicală restrânsă. Vocabularul regional (dialectal, provincial) cuprinde cuvinte Intrebuinţate In anumite regiuni geografice: Muntenia: burtă, a ciupi, chel, ginere, a jumuli, magiun, na%, nene, puţ; Oltenia: lubeniţă, brabete, blană ,scândură”; Moldova: curechi, sudoare, pántece, a pi%ca, ţintirim, oghial, buhai, perjă, chelbos, ciubotă, hulub, povidlă; Banat: foale, a pi%cura, iorgan, anţărţ, golumb; Crişana: pántece, a piţigăia, temeteu, poplon, bráncă, prunc, %ogor; Maramureş: cătilin, cocon, a froi, ai (,usturoi”). Arhaismele sunt cuvintele ieaite din uzul general al limbii ai rămase In uzul sporadic al unor vorbitori cu preferinţe sau preocupări pentru exprimarea arhaică. Unele desemnează realităţi depăaite sau ieaite din vogă fiind numite, de aceea, istorisme: logofăt, hatman, agă, opaiţ, iţari, opinci, i%lic, arca%, palo%, flintă, birjă. Altele au fost marginalizate ai scoase din uz de concurentele lor sinonimice: leat (sinonim cu an), voroavă (=cuvânt), rost (=gură), cinovnic (=funcţionar), bucoavnă (=abecedar), slobod, volnic (=liber), mezat (=licitaţie). Neologismele sunt cuvinte apărute de curând In limba română ai aflate In curs de adaptare fonetică ai de Incadrare morfologică sau semantică: puzzle, show, feed-back, marketing, hobby, job, top, western, flash (cu variantele fla%/fle%), computer, design, display, hardware, software, consulting, management, sponsor, copy-right, know-how,

curcan. juice. bord. croitor. coldan. alonjar.chilot”). In general. cea prezentată de noi putand fi denumită. copcă. hultan. La fel.infractorul” (Indeosebi . cu%că. vechimea In meserie. piesele de Imbrăcăminte ai Incălţăminte: abajur (.stomac”). aghiotant. elice (. calibarcă (.best-seller.cap”).fese”). mefienţă. gagică etc. carete. cuţulan.pantalon”). de restul comunităţii. adida%i. a stopa etc. dar transparent pentru cei iniţiaţi. geanabet. balaban. hrubă. colegiu. . diurnist. cavas. Exemple: . ilegalist etc. astupător (. căpriori (. bobocel. ceapán.ureche”). baterii (.ochi”). ata% (. acioală. alungători (. căutători (. erete. daraban. ketchup. diblă. ienicer. arcan. calif. bobiţă. Părţile corpului primesc ai ele porecle: alunecări. aripă. au adoptat un lexic opac pentru vorbitorul comun. numai aparent pleonastic. a hali. ascultătoare (. clopot. coroi. bulversat. Argourile sunt cel mai bine definite grupuri lingvistice de acest tip ai caracterizează In primul rand mediile interlope. separate prin . bojogar. avan. bordei. alunecători.sani”). descoperitor.poliţistul” este denumit: acolist. angrosist. ale infractorilor.mană”). ghiozdan (. anii de puacărie etc.. capelmaistru. croncan. cu nuanţe vizand . bonjur (. cange (. icre (. be%liu. Ingera%.fund”). colivie. cantalup. Termenul neologism are mai multe accepţii.fustă”). heavy-metal. giurgin. jogging. hit. hingher. curcan. Alte neologisme.preocupări” ai . ied. Multe argotisme au intrat In limbajul familiar: baftă. bortă. . de strat mai vechi. binoclu. incintă.Inchise” de vorbitori. fermă. .gură”). cotlet (. science-fiction. gherlă.trahee”).creier”).vestă”). Aceatia. cloanţă (. a se deroba.pălărie”).perciune”) etc. ba%că.: abţibild. Vocabularul special (sau de grup) este utilizat de grupurile mai mult sau mai puţin ostentativ .picioare”). incubator. bul. amortizoare (. a (se) confia. mass-media. sunt formate In limba romană sau calchiate (copiate) după modele străine: a antama. bijoc. boacter. a devoala. circar. bufet. aripioară. a demara. decan. colţan. baibarac (. ghi%eu (. boiţar. coţcar. aportor. neologism recent (sau chiar cuvânt recent).interese”. fereală.domeniul de specializare”. cotlon.pumni”). hamburger.aliţ”) etc. agib. gonitor.limbă”). carditor. ciupitor. din dorinţa de a nu fi Inţeleai de virtualele victime sau de urmăritori (poliţiati). calfă. gabor. Inăuntru etc. cocor.haină”). burlan (. nasol. bobar. horn (.penis”). cabanos (. draibăr. invadator. cartaboi.hoţul”) este denumit. acvilist. boscar. caraliu. gulie (. sticlete. dulap.pu acăria” este pe rand: academie.

masă. a apăra. unchi. nucă. dinte. — corpul omenesc In părţile lui: cap. morcov. plop.Elevii au tendinţa de folosire a unor elemente de argou proprii (profu. bestial. creier. văr. a face. reprezentativ) — masa (sau restul) vocabularului constituie o clasificare de sinteză a vocabularului limbii române. Vocabularul specializat sau profesional (numit ai fond savant) cuprinde cuvintele folosite In diverse limbaje profesionale care alcătuiesc terminologiile de specialitate sau tehnico-atiinţifice. folosite de majoritatea limbilor de cultură. coajă. hotărát. na%pa etc. fereastră. lapte. inel. ureche. Foarte mulţi din termenii de specialitate sunt cuvinte internaţionale. Vocabularul de bază (fundamental. a merge. a avea. frunză. floare. fiind In majoritate elemente moatenite din latină sau formate In limba română. papagal. lanţ. Vocabularul de bază (fundamental. cumnat. marfă. — alimente ai băuturi: páine. pe%te. — unelte: cle%te. cáine. — plante: cire%. vrabie. topor. bio. scară. a zice. Aceste cuvinte răspund unor multiple exigenţe lingvistice ai extralingvistice: a) au un grad ridicat de stabilitate. — fiinţe: om. mánă. — familia: mamă. a spăla. gráu. soacră. a mánca. socru. apă. fiică. vin. b) denumesc noţiuni indispensabile vieţii ai activităţii umane: — obiecte ai acţiuni foarte importante: casă. nepot. frunte. roată. a clădi. fier. soţ(ie). diriga. neadaptate ai nesocializate Incă In cercuri mai largi. frate. fată. folosite insistent ai deseori defectuos sau neglijent de unele grupuri. dorinţei de detaaare de masa vorbitorilor sau pretinsei superiorităţi intelectuale. băiat. oţel. mate) sau Imprumutate din alte medii (pufulete. plug. viţel. măr. sanie. soră. ca urmare a snobismului. carne. femeie. lup. sfeclă. reprezentativ) sau fondul principal lexical reprezintă nucleul funcţional stabil al limbii. tată. coco%. inimă. . limbă. albină.). coasă. picior. oaie. u %ă. supărat. fiu. Jargoanele cuprind elemente neologice de ultimă oră. care cuprinde cuvintele cunoscute ai folosite frecvent In cele mai importante situaţii de viaţă de către toţi vorbitorii ai care fac parte din familii lexicale bogate. nas. ţánţar. bránză.

familiar. vánt. a sta. oră. termeni profesional-atiinţifici. prost. — culori: alb. ogor. — diviziunea timpului: zi. iarnă. Exemplu: a avea. Majoritatea cuvintelor polisemantice au un număr restrâns de sensuri. pronume. In sensul că evidenţiază distribuirea Intr-un cuvânt (complex sonor) a mai multe sensuri aflate In anumite relaţii. azi. gras. verbe auxiliare) ai numerale până la 10. vesel. regionalisme. a face. deal. lună. an. Masa (restul) vocabularului sau vocabularul secundar reprezintă partea cea mai mobilă. d) sunt foarte frecvente In vorbire (au valoare circulatorie mare). frumos. nori. dar ai cea mai numeroasă a vocabularului. slab. neologisme. vizând conţinutul semantic sau forma unităţilor lexicale. — instrumente gramaticale (prepoziţii. ro%u. dulce. timp. lung. Polisemia este sursa ai rezultatul schimbărilor de sens. lumină. soare. fiind. galben. negru. rău. e) sunt In cea mai mare parte polisemantice. a purta. a pune. din punctul acesta de vedere. Polisemia este prima formă de sistematizare semantică. lacom. conjuncţii. punct. albastru. pasiv). c) au numeroase derivate ai compuse. mánă. cuprinzând In primul rând cuvintele de utilizare limitată (arhaisme. gheaţă. dimineaţă. bun. cinstit. Unele Insă au acumulat un număr mare de sensuri. cámp. din diferite motive. zăpadă. Sunt predispuse la polisemie cuvintele vechi In limbă. a fi. Sistematizarea semantică a vocabularului rezultă din decuparea unităţilor de sens ai din distribuirea lor pe unităţi formale. . a bate. cele primare (care au Intotdeauna mai multe sensuri decât derivatele lor) ai cele de uz general. a trece (toate au peste 10 sensuri). pămánt. cap. a da. Fenomenul este cunoscut sub numele de pletoră semantică ai caracterizează cuvintele foarte uzuale care denumesc noţiuni centrale In viaţa ai activitatea oamenilor. cald. săptămánă. urát. Ea are o diversitate foarte mare. noapte. formează locuţiuni ai expresii. Organizarea internă a vocabularului sau sistematizarea sa are la bază criterii lingvistice. dar ai părţile vocabularului aflate. In zone de uz marginale (lexicul popular. verde. lene%. vară. al Imbogăţirii semantice a vocabularului. de%tept. — calităţi ai defecte: bun. ieri. elemente de argou ai jargon). trist. izvor. tánăr. a lua. limitarea fiind determinată de cerinţa ca acestea să fie apropiate Intre ele.— mediul Inconjurător: afară.

verb” .acţiunea de a descrie” ei .verb” .extensiune”.denuu meete starea” . dar cu Inţeles identic sau foarte asemănător.referitor la”. Omonimele pot fi: 1) totale sau propriu-zise. când au toate formele identice ei aparţin bineInţeles aceleiaei părţi de 1 2 vorbire (bancă . cotul ráului.rezulu tatul descrierii”.pentru a obţine dezbinarea”). aceasta din urmă vizând sensuri care au seme substanţiale (importante) comune ei acelaei etimon (un exemplu de sens cuprins In 1 a semăna este . dar se scriu diferit: Intruna ei Intr-una) ei omografele (cuvintele care se scriu la fel. .temporală”. descriere = . sugestii.de asemănare” . dar se pronunţă diferit: copii — copIi). al doilea din lat. plimbare). Inţelesul foarte asemănător presupune existenţa In formula semică a celor două cuvinte a unor seme diferenţiatoare . are caracter regulat ei iterativ (a se vedea. Principala deosebire constă In aceea că omonimele nu au trăsături semantice (seme) comune. alte varietăţi ale omonimelor parţiale.denuu meete acţiunea” . seminare. pieptul dealului. cercetare. respectiv substantivele postverbale. . apropouri” .rezultatul povestirii”. de exemplu. . In această categorie intră. cuvinte distincte.denumeete acţiunea” . nu sensuri ale aceluiaei cuvânt. Cele două caracteristici menţionate deosebesc omonimia de polisemie. de asemenea. . Ca ei acesta. la fel: máncare. seria termenilor somatici.adjectiv”.de a arunca sămânţa” .Intre persoane sau obiecte” .acţiunea de a povesti”.omologul derivării morfematice. cât ei rezultatul acţiunii: povestire = . care dezu voltă mutaţii semantice identice: piciorul muntelui.de a arunca vorbe. omofonele (cuvintele care se pronunţă identic. Omonimia este o formă de structurare semantică asemănătoare cu polisemia prin faptul că priveete exprimarea unor sensuri complet diferite prin forme identice.instituţie bancară”). similare.In vederea obţinerii unei viitoare recolte”. diferenu ţiinduuse prin altele (corn/corni — corn/coarne — corn/cornuri).neliu mitată”.special pregătit” 2 . Sinonimia este relaţia care se stabileete Intre cuvinte cu forme diferite. Descrierea componenţială a omonimelor arată că ele nu prezintă 1 seme substanţiale (importante) comune: a semăna = . care denumesc atât procesul. Omonimele au ei etimoane diferite: primul provine din lat. de aceea.verb” .scaun lung” — bancă . fiind considerate. a semăna = .In solul” . 2) parţiale sau pseudoomonime când au numai anumite forme identice.Intruun mediu suspicios” . Inţelesul identic Inseamnă aceeaşi formulă semică: termenii etern ei ve%nic pot fi descriei ca . .pe baza unor anumite trăsături”.

minore (care .

petrolifer-petrolier. aviz. absorbantadsorbant. vorbă etc.adjectiv” . speţe-speze.motivat”.a apropria.inteligenţă” . dar primul are semul substanţial .apreciere In plus”). corespondenţă. a excita-a incita. Aceasta se produce Indeosebi când cei doi termeni paronimi sunt cunoscuţi de vorbitori In grade foarte diferite ei constă In . a (se) distra. duză-doză. conformitate. fortuit-forţat. 4) armonie. Invoială.referitor la” . tranzacţie. difident-divident. emigrant-imigrant. care relevă incompatibilitatea logică a celor doi referenţi. voie etc. Ingăduinţă. pe când cel de-al doilea conţine semul .nemotivat”. legămánt. Impăciuire. consimţămánt. inteligent ei ager au. permisiune. a enerva-a inerva. pace. a investi. %ustă etc. concert. Limita poate fi un sunet pentru cuvintele scurte ei de 2-3 sunete pentru cuvintele lungi ei cu sensuri foarte apropiate: fisă-fi%ă. De exemplu. tasa-taza.. pe baza căreia de fapt se face raportarea celor doi referenţi. potrivire. ei un sem incompatibil contrar. familial-familiar. s-a stabilit că termenii antonimi au In mod obligatoriu o dimensiune semantică comună. contract. a (se) dispune. combinaţie. Grupul de cuvinte care pot contracta relaţii sinonimice cu acelaei termen constituie câmpul de expansiune sinonimică al termenului respectiv. conjunctură-conjectură.reactivitate psihică” . Prin analiza componenţială. Cuvintele polisemantice se raportează. pact.pot fi substanţiale sau graduale).adjectiv” . a petrece etc. consonanţă etc. evident. Exemple: adagio-adagiu. a ráde. Exemple: agresiv ei bătăios au semele importante comune (. la mai multe serii sinonimice. asentiment. pe lângă semele comune (. 2) Inţelegere. minerminier. ..apreciere In plus”). Invederat-inveterat.grad nedeterminat”. original-originar. tárg. din care cităm: 1) aranjament... potriveală. comunicare-comunicaţie. Ea poate forma ei serii sinonimice.atragerea” ei Inlocuirea In comunicarea verbală a termenului mai puţin cunoscut de către termenul mai cunoscut din perechea paronimică. cuvântul acord are nu mai puţin de opt serii sinonimice. a (se) Inveseli. Astfel a (se) veseli are ca sinonime seria: a (se) amuza. animare-animaţie. convenţie. Paronimia este relaţia dintre cuvintele insuficient diferenţiate din punct de vedere formal. tocmeală. 3) concordanţă. 5) aprobare.a Investi. a apropia.grad mic”. a (se) desfăta. ei seme graduale diferenţiatoare: . respectiv . Antonimia este relaţia dintre cuvinte cu sens contrar. De exemplu. concordie etc. Incuviinţare. Efectul cel mai important al paronimiei In vorbire Il reprezintă atracţia paronimică.

apreciere In plus”. a Infiinţa-a desfiinţa. faţă de cuvântul-bază) ei componentele gramaticale (sufixe gramaticale ei desinenţe). subestima-supraestima. Intuneric-lumină.cald ei rece au In comun dimensiunea formată din semele . In. formată din rădăcină sau radical (elementul autonom.a dezlega. al cuvântului. antonimele pot fi: a) cu radicali diferiţi (heterolexe) (iarna-vara. ei cuvinte formate de la acestea prin diverse mijloace constitutive. egal-inegal. mare-mic).grad nedeterminat”. afixe (particule adăugate la Inceputul sau la sfâreitul rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou. secvenţa -tăr.apreciere In minus”.privitor la temperatură” .structură-infrastructură). compunere. concordanţă-discordanţă. In funcţie de structura lor morfologică. cánt. existente la unul din termenii cuplului (cinstit-necinstit. In sensul aportului semantic al afixului. corosiv-anticorosiv. prefaţă-postfaţă. vocabularul limbii române poate fi Impărţit In cuvinte primare. Ambele ierarhii au la bază structura morfematică a cuvântului. b) cu acelaşi radical (homolexe). Familiile lexicale sunt grupuri de cuvinte formate prin diverse procedee formative (derivare. care este ei purtătorul principal al conţinutului său semantic).(provenită prin alternanţă din cuvântul tare) este rădăcină. a confirma-a infirma. Cuvintele primare sunt cuvintele care nu pot fi descompuse In componente lexicale In limba română. al doilea sufix). a include-a exclude. Incánta. Majoritatea unităţilor lexicale ale limbii române se află Intr-o ierarhie morfematică. familia lexicală a cuvântului (a) cánta cuprinde unităţile cántare. compunere. moral-imoral. . supra. iar pe de altă parte pe linia procedeului formal (derivare. care nu pot fi analizate In unităţi lexicale mai mici. proliberal-antiliberal. descánta. stabil. de la acelaei cuvânt de bază. cántăreţ.adjectiv” .ei -itură sunt afixe (primul prefix. descántare. respectiv . ofensivă-contraofensivă) sau la ambii termeni (antebelic-postbelic. fiind deci neanalizabile lexical. tipicatipic. Incántat. Din această perspectivă. conversiune). Exemplu: In cuvântul Intăritură. cu un conţinut modificat. Sistematizarea formativă (etimologică) se referă la organizarea internă a vocabularului pe latura formei (expresiei) cuvintelor. a lega. a importa-a exporta. schimbarea valorii gramaticale). Acestea din urmă marchează opoziţia prin prefixe antonimice sau privative. iar ca sem incompatibil contrar . De exemplu. pe de o parte pe linia cuvântului-bază (In aea-numita familie lexicală).

om. gráu. alimente (páine. urdă). rás. vacă. strajă. făină. mitropolit. vin). duhovnic. terminologie militară (armă. brazdă. dihor. pupăză. Ele denumesc aspectele de bază din domeniile esenţiale ale vieţii: corp omenesc (ochi. mo%). a face. vită. a avea. carne. snop). ro%u. trámbiţă) etc. de substrat) (Intre 70 ei 200) denumesc aspecte privind: corpul uman (buză. nicovală. tabără. pe cale cultă. acţiuni cotidiene (a mánca. a scrie. Cuvintele moştenite din limba dacă (autohtone. frate. bou. mamă. colibă. candelă. icoană. locuinţa ei aşe. apă. măgură. lung. a vedea. gorun). viezure. nepot. soră. familie (tată. mire. a culege. destoinic. 0 altă categorie de elemente slave a intrat mai târziu In limba română (după secolul al X-lea). iapă. fiu. dárz. zapis. cártiţă. forme de relief (ciucă.zarea (argea. negru. letopiseţ. Inalt. zăvor). steag. a fi. smead). a se spăla. păstoritul (baci. a vorbi. moetenite din limba dacă. frumos. dámb.Ele se Impart. orz). călugăr. ţeavă. gárbov. agricultură (cámp. mánz. gard). relaţii de familie (copil. amenajări ei instrumente casnice (daltă. bránză. gras. a auzi. a semăna. păstor. creşterea vitelor (cal. a muri). gură). hram. In două mari categorii: elemente moştenite ei elemente Imprumutate. psalm. pu %că. calităţi şi defecte (blajin. miel. apărare). luptă. sădi. a ara. a veni. páráu). cazanie. brad. ceapă. Insuşiri fizice ei morale (bun. animale ei plante sălbatice (cioară. din punctul de vedere al provenienţei. veveriţă). lapte. murg. berbec. a bea. rău. grumaz). mal. imprumuturile slave vechi se regăsesc mai ales In următoarele câmpuri lexicale: agricultură (plug. a merge. stareţ. sabie. prin intermediul administraţiei ei al bisericii (In care slava era limba oficială). aspru). ţap. verde). voievod. pivniţă. ogor. In urma contactului lingvistic direct dintre populaţia românească ei populaţiile vorbitoare ale limbilor respective sau prin influenţa culturală. brusture. mánă. armată (război. fluier. citi. ceafă. Ele sunt grupate In: elemente moetenite din latină ei elemente autohtone (sau de substrat). grajd. bătaie. zimbru. Cuvintele Imprumutate sunt cuvintele preluate de română din alte limbi. culori (alb. blánd. sare. spic. pomelnic. nume de animale domestice şi sălbatice (bivol. varză. nătáng. . Cuvintele moştenite sunt prezente In limba română Incă de la originile acesteia. Se mai numesc elemente slavone: apostol. oaie. cap. văr). lánă). Cuvintele moştenite din latină reprezintă esenţa vocabularului românesc. fiică.

arhimandrit. ciorbă.necaz”. teatru). dar unele au devenit populare (deci răspândite In Intreg teritoriul românesc: alean. dijmă. sarma. adverbe (barem. parastas.muturile slave vechi. bolund . vamă. ca%acaval.imprumuturile maghiare au mai ales caracter regional (bai . aghiazmă. interjecţii (bre!. meserii (calapod.rindea”). evanghelie. catár. burghiu. orfan. portocală. musaca. faună ei floră (calcan. a cheltui. dud. imprumuturile turceşti au pătruns In limba română In perioada veche (Incepând cu secolul al XVI-lea ei continuând In secolul al XVIII-lea). mănăstire. maghiară. Acestea se referă mai ales la: viaţa socială şi individuală (agale. molipsitor. geaba). scrumbie). naz. misit. a Imprumuturilor din neogreacă. au reueit să pătrundă In limba literară (prin osmoza elementelor dialectale ardeleneeti In fondul lexical unitar românesc). fedele%). plic. halal!). patriarh. rahat. cătană. cazma. igrasie. ctitor. catapeteasmă. molimă. tagmă. nostim. amvon. tertip). partidă. simandicos). iaurt. saltea. . ipocrizie. uric. dascăl. viaţa politică. prosop. mistrie. locui. active In secolele al XVII-lea ei al XVIII-lea ei prima parte a secolului al XIX-lea. ananghie. pătrunderea lor In limba română a modernizat lexicul. cele mai importante. ghiveci. iar altele. gealău . dovleac. tifos). paraclis. lalea. me%ter). mamo %. imprumuturile neologice sunt cuvintele intrate In limba română din diverse limbi după primele decenii ale secolului al XIX-lea. culturală (anarhie. catagrafie. politicos. pingea.nebun”. imprumuturile greceşti au ei o generaţie foarte veche. zambilă). cu atât mai mult cu cât ele au luat locul unor Imprumuturi mai vechi de origine slavă. halva. hal. doldora. mutră. pilaf. religioasă. făgădău . atât prin contactul direct. cât ei pe filieră culturală. Mai bine reprezentată este generaţia mai nouă. Acestea denumesc: aspecte de organizare administrativă (aprod. tabiet. lăuză. Se Intâlnesc Indeosebi In domeniile: alimentaţiei (cafea. protipendadă. ima%. haide!. geamgiu). unelte ei meserii (bidinea. ipsos. substantive abstracte (berechet. agramat. mezel. comerţ (agonisi. Exemple: arhiereu. arbagic. bizantină (aparţinând secolelor XII-XV). medicină (cangrenă. pe calea comerţului ei a organizării administrative. ba%ca.cârciumă”. fidea. imprumuturile latino-romanice domină câmpul influenţelor lexicale externe ale limbii române din ultimele două secole. dulgher. costisitor. hotar. egumen. când Incepe perioada modernă a culturii române. ora%). greu de disociat de unele dintre Impru. din comerţ ei industrie (ban. sculă). anapoda. telemea). flegmă. chiftea.

arta ei tehnica (blugi. motel. pictor. ceresc-celest. dovadăargument. mercerie. certificat. Cele mai multe sunt Insă preluate din lexicul internaţional. sergent. display. glasvand. cuvinte noi. dar destul de numeroase ei active. efect. automobil. basorelief. credincios-fidel). abdica. valută). mass-media. Domeniile preferate sunt sportul (baschet. colocviu. electrobuz. imprumuturile germanice sunt Intâlnite Indeosebi In dialectele din Ardeal. fular. persoană. rosbif. ceas-oră. ]azz. arpegiu. Se adaugă. cultura. bariton. %alter. scadenţă. corner. pornind de la cuvintele primare de care dispune ei folosind diverse procedee ei formanţi. Foarte multe din germanismele prezente In limba română sunt cuvinte compuse: abţibild. compunerea. prin mijloace interne de Imbogăţire a vocabularului. insulă. spicher. matriţă. fisc. Unele au putut intra prin filieră franceză: biftec. In ei mai multe cazuri Insă. cinste-onestitate. italiana (adagio. lizieră. fasung. convoi. gol. glaspapir. abandona. valţ. conversiunea. dancing. allegro. %ină. cinstitonest. bel%ugabundenţă. faleză. acont. bowling. presing. coafor. henţ. imprumuturile englezeşti sunt mai noi. hobby. aproba. bilanţ. grecească (vezi cinovnic-funcţionar. xenofobie). smoching. radar. antet. partitură. Imprumuturile latino-romanice pot fi distribuite In mare parte după limba de provenienţă: latina savantă (ambigen. totalitarism. calcio-vecchio. dribling. verbale (bănui-suspecta. căi-regreta. al cărui obiect Il reprezintă studierea mecanismului prin care limba română creează. constituţie. disc-]okey). biruinţă-victorie. boiler. fotbal. bacalaureat. contabil. rolă. dormitor. capelmaistru. ring. bec. parfum. meci. borma %ină. ca un mijloc mixt . referat. formând dublete sinonimice: substantivale (amănunt-detaliu. funcţionează alături de sinonime moetenite sau Imprumutate (eventual create) anterior. tezaur). handicap.turcească. Incepe-debuta). influenţă. rege. adjectivale (adánc-profund. inventar. doclad-raport. duză. chitară. Acestea sunt deci cuvintele formate pe terenul limbii române. teracotă. bancă. Formarea cuvintelor In limba romană s-a constituit ca un domeniu lexical de sine stătător. fini%. capodoperă. diată-testament). Procedeele de formare Inscrise acestui mecanism sunt: derivarea. show. start). ventil. decret. set. iar In limba literară cunosc o concentrare mai mare In terminologia tehnico-etiinţifică: bliţ. gater. %aibă. balet. agenţie. glas-voce). debut. dărámademola. pension. franceza (aba]ur. operă. cinema.

prin o parte sau prin toţi componenţii. ei extern. prin modelul structural). calcul lingvistic.(intern. .

mi c”.iţă: aluniţă. lucrare. grăsuc. broscuţă. miccorare”: . ne-. . Cuvântul-bază nu coincide Intotdeauna cu cuvântul primar. Sufixele diminutivale au ca aport semantic nuanţa de . simple (când nu se combină cu altele: băieţel) ci compuse (când sunt alcătuite din mai multe sufixe simple: păt-uc-el). tema cuvântului prelucra este prelucr. copilac. degeţel. care a folosit de-a lungul evoluţiei sale circa 600 de sufixe.ior: călcáior. nelucrat. sunt: substantivale (copilandru).ice (pădurice).uc: ineluc. sforicică. glăscior.ic (ă): tătic. regresivă.el (-icel): borcănel. locucor. măricor. Clasificarea cea mai importantă este cea semantică. . -a. -(a)re. pronominale (mătăluţă). lucrătură. picioruc. schimbând sensul cuvântului-bază. In funcţie de formanţii folosiţi.). lăpticel. de la care pot fi derivate alte cuvinte prin adăugarea afixelor pre-. . Particulele puse Inaintea rădăcinii se numesc prefixe (In cazul de faţă pre-. lucrat. Derivarea cu sufixe are un câmp de acţiune foarte larg In limba română.(ea se regăsecte In toate formele flexionare: prelucrezi. golănac. nepoţel. cu prefixe ci parasintetică. . binicor. adverbiale (studenţecte). verbale (a pietrui). prelucrat. De exemplu. pră]iturică. -(ă)tură (prelucra. din cuvântul lucru se extrage rădăcina lucr-. prelucrăm. După categoria lexicogramaticală a cuvântului rezultat In urma derivării. pătuţ. ne-). interjecţionale (aolică!). prelucránd etc. ţărăncuţă.Derivarea constă In adăugarea la rădăcină a unor particule neautonome. golac. . bucăţică. determină constituirea unor unităţi lexicale diferite de bază. deosebind acadar acest termen de rădăcină). nevestică. Baza termenului prelucrare este un derivat.ac: ciobănac. . albuc. care. după formă. . iar cele puse după rădăcină se numesc sufixe. numerale (doime). . . -(a)t. Partea fixă din formele flexionare ale unui cuvânt (deci rădăcina Impreună cu afixele sale) constituie tema cuvântului respectiv (unii specialicti o numesc radical. adjectivale (locuibil). butoiac. numite afixe.uţ(ă): bănuţ. De exemplu.uc(ă): năsuc. Sufixele sunt. cutărică. prelucra. mămucă. . derivarea este: cu sufixe. rămăciţă. neprelucrat).

. Sufixele moţionale iormează substantive. unionist.cel care Indeplinecte o anumită acţiune.oaie (-oaică): doftoroaie. bucuros. . .tor: Incălţător. lungan. puctancă. plumburiu.ier: bufetier.iţă: păstoriţă.ampliiicare”): . Sufixele pentru denumirea agentului au ca nuanţă semantică . plăiec. mătăsar. restanţier.iu: arămiu. . călugăriţă.ist: căminist. gránar.tor: apărător. mărgelat. plucat.an: gáscan. lătrău. . inelar. -oaică): băieţoi.easă: bucătăreasă.uc: astupuc . cusurgiu. toptangiu. -ancă: băietan. dator.an. . . . .ac: mărginac.ar: blănar. Sufixele pentru denumirea instrumentelor: . Sufixele pentru determinarea Insuşirii: . cireciu. . negricios. porumbiţă. ctergător. cercetător. mătăsos.ar: fugar. . .ău: lingău. pădurar. săptămánal. vamal. moţat. demascabil.ac (-ec): căruţac.giu: camionagiu. cenucar. . măturoi. vorbăreţ. stelist. atacabil. flăcăiandru/flăcăuandru. luptător.Sufixele augmentative sunt contrare semantic celor diminutive (aportul lor semantic este nuanţa de . scandalagiu. mireasă. căpităneasă. pisoi. lenjereasă. pacoptist. . . . călărac. uluitor. . . găinăreasă.andru: copilandru. curcan.instrument cu care se răzuiecte ceva”. ostac. chinuitor. bulgăroaică. tunar. .at: gucat. piperniţă. brumăriu. angrosist.al: mormántal. scutier. uăcac. triumfător. găudoaie.că: italiancă. este legat constant de obiectul sau acţiunea exprimată de bază”: .niţă: botniţă. . . .dop”.tor: ascultător. tocător. uaharniţă. cimpoiec. păgubac. răuuc . pistruiat.oi: răţoi. arătând sexul opus exprimat prin radical: . călucar. băiec. are o preocupare sau un interes.easă: cenucăreasă. cojocar.os: bănos.bil: apărabil. orăceancă. ceferist.eţ: glumeţ. . podar. chiriac. . piumac. bărbătesc. . .oi (-oaie.mare”. . trufac. cerboaică. máncău. arătos.ar: brăudar.esc: armenesc. . căsoaie. ingineresc. scriitor.

algie (gr. noutate. cerere. . nebunecte. Intorsură. .iot: cipriot. cruzime. Sufixele colective: .et: brădet. grececte. viespărie. . prusac. mărginac. ungurac.mente: actualmente. . cotitură.ărie: bostănărie.ie: boierie.ăraie: apăraie.) grececti (ci mai rar latinecti): . porumbicte. . greutate. Sufixe care indică provenienţa (locală): .ism: muntenism.ac: austriac. bavarez. . funcţionărime. .ime: boierime. . . grăpic.ire: amăgire. .ean (-an): craiovean. culegere. . tárác. cuvántare. educare”: pedagogie.icte: arinicte.ez: albanez.ere: abatere.ac: liniac. canadian. faptul se datorecte provenienţei lor din cuvinte . făget. . Falsele sufixe (sufixoidele) sunt formanţi care au In comun cu sufixele poziţia enclitică ci lipsa de autonomie funcţională (nu pot apărea autonom In enunţ). francez.conducere. dăscălime.glandă”). .ic (-ác): crucic.are: adunare. pacoptism.it: moscovit. Indrumare. corigenţă. cărăucie. fumăraie. tismănar. . .ian: georgian. aca cum se mai spune. rufărie.) .ărie: copilărie. băcăuan.ic: alunic. . cánepicte.pline” (substantive. mărăcinic. meschinărie. sofiot. orientare.anţă (-enţă.durere. entităţi autosemantice).) . . gándirism. speranţă. cumetrie. singularmente. jucărie.agogie (gr.ar: morenar. păltinic. oltean. cuconet. .eală: amorţeală. . acezare. dar care se deosebesc de acestea prin sensul deno-tativ. verbe etc.ime: adáncime. haţegan. . grosime. .ătate: bunătate. adenalgie (aden . făgărăcean. . brazilian. -inţă): cutezanţă. făgăduială. suferinţă”: nevralgie.Sufixele pentru denumiri abstracte: .ură (-tură): arsură. . gándire. Sufixe pentru indicarea modalităţii: -ecte: bărbătecte. adjective. . mangaliot. clădire. tirolez. colbăraie. . croială. . referenţial (sunt.

) .cefal (gr. care prenintă afinitate pentru. Infăţicare”: multiform. perceptibilitate”: anestezie.frunnă. cartofor. 2 . coloraţie. sens. decatlon.centric (gr. hidrofob. care conduce.) .sennaţie. fotofob.fug (lat.situat In centru..cromie (gr.care poartă. calofil. . presiune”: isobar. care fuge.) .care urăcte. pentatlon.conducător. foaie”: clorofilă. casă. . casetofon. .) .) .culoare. suport de bană”: hidrofor. sinestezie. .. genocid.for (gr. . megafon.form (lat.cutie craniană.fon (gr. somnifer.ardere. plutarhie. astrodrom. policromie. microfon. . stăpânire. democraţie. craniu”: bicefal. formă. protocronie. care conţine.arhie (gr. care oprecte”: bactericid.) . birocraţie.) ..) .care omoară.cid (gr. exerciţiu”: biatlon..idee. temporalitate. vermifug.asociaţie. claustrofob. paricid. sunet.) . .antrop (gr.timp. care se ferecte de. . cronofag. părere. diacronie.) .care respinge. central”: egocentric.putere. . .”: anglofob. petrolifer.caust (gr.) .) .arh (gr. pigmentaţie”: monocromie.cronie (gr. .care poartă.cenoză (gr. insecticid.fil (-filă) (gr.fer (lat. antropofil. care conţine.aspect. sincronie. filantrop. monarh.) .) .) .) . care preferă.) . opinie”: ortodox. convieţuire”: zoocenoză. hipodrom. calorifer. căpetenie.) . durată. care consumă”: antropofag.) .fiinţă umană. .fob (gr. care distruge.bar (gr.estezie (gr. fonic. conducere”: monarhie. .drom (gr.) .”: francofil. telefon. radioestezie. francofon. biocenoză. conducere”: autocraţie. bibliofil. incineraţie”: holocaust. autodrom.probă finică.. semafor.) .greutate. . direcţie”: aerodrom. acrocentric. care produce”: aurifer. care susţine. glas.atlon (gr. uniform.care mănâncă.drum. diform. . pitecantrop. care nu poate suferi.dox (gr. om”: mizantrop. vorbitor”: afon. evoluţie”: anacronie. . .) . .putere.) . care se Indepărteană”: ignifug. románofil. sensibilitate. . . . energofag. care alungă. velodrom. cef. agorafob. .) . autocefal.voce. macrocefal. paradox. Indrumător”: ierarh. comunitate. concentric.craţie (gr. l .fag (gr.fil (gr. . excentric.iubitor de. purtător.) .

. amintire”: amnezie.semie (gr.) . . cardiologie. biografie. suferind”: cardiopat.) .) .pat (gr. Inregistrare. pseudonim.cu aspect de. termen”: polinom.) .logie (gr. amfigen. grafie.care produce. care agreează”: oxigen.) . .) .unghi.gen (gr. trigonometrie. aritmomanie. astronomie. medicaţie”: pediatrie. polimorf.odonţie (gr. . . denumire”: antroponim.prezicere. antropoid.) . dipsomanie.nom (gr. lexicolog.) . biogen. autonomie.regulă. pentagon.ctiinţă. astrolog.pod (gr. . anomie. autogen..termen. aripioară”: coleopter. .par (lat.morf (gr.scriere.) . arheologie. pedodonţie. geografie.) .sens.măsurare.mnezie (gr. elicopter.oramă (gr. distribuţie”: agronomie.care suferă.obsesie patologică”: piromanie.tratament.log (gr. care generează. specialist”: biolog. antonim. . humanoid. .parte.scriere.nomie (gr. omonim. heptagon. cablogramă. muchie”: poligon.gon (gr. astronometrie.manţie (gr.manie (gr. psihopat. polisemie. hexagon. principiu. Inregistrare. monografie. caligrafie.aripă. cardiogramă.care conduce. geriatrie. alogen.savant. astronom. .metrie (gr.) .) .care nacte. cercetare”: mineralogie. sinonim.memorie. calapod.) . miriapod. android. panoramă. dantură”: ortodonţie.) . 2 . urologie.) . . geometrie. semnificaţie”: monosemie. peduncul”: gasteropod.) . .In formă de.) .nom (gr. lat. colţ. care administrează”: autonom. fotogramă. aerogramă. eugen(ie). alomorf. hidrogen.gramă (gr.suport. l . diviziune.) . diagramă”: ortografie. agronom. epistemologie. privelicte”: dioramă. . antropolog. nevropat. . . . conducere.) . toponim. picior. teolog.) . divinitate”: chiromanţie. fonolog.onim (gr. In formă de”: amorf. studiu.iatrie (gr. acronim.) . care nacte.pter (gr. acidogen. cu aspect de”: paraboloid. care produce”: ovipar. . . .) .id (gr. entomolog. ortosemie. paronim. .spectacol. sociometrie. inscripţie. .) . schemă”: ortogramă.) .dinţi. pseudopod.grafie (gr. . care dirijează. nume. amfimorf. vivipar. evaluare”: goniometrie. .

portocal<portocală. joacă<a juca. ramburs< a rambursa. secţionare. care menţine. prototip.) . măslin<măslină. . procedeu tehnic”: agrotehnie.urg (gr. ambivalent. cuget<a cugeta.tip (gr.) . denunţ<a denunţa. care mănâncă”: carnivor. fizioterapie. dejun< a dejuna.terapie (gr.care Inghite.model. . antropotehnie. . valenţă”: monovalent. polivalent.creator. . ortoped<ortopedie.scop (gr. Invăţ<a Invăţa. ură<a urI. a vărga<vărgat<vargă.tehnică. observator. Derivarea postadjectivală: a bruma<brumat<brumă. . care roade. zootehnie. radiofica<radioficare.) .care valorează. arhetip. stabil. chimioterapie. adjectiv sau verb. investigare.tratament. ceartă<a certa. autoterapie.ctiinţă. dovadă<a dovedi. antropozofie. aniversa<aniversare.valent (lat. .) . fenotip. care poate fi substantiv. diascop. Derivarea postsubstantivală: pisic<pisică.. trai<a trăi. anemostat. .) .tomie (gr. . . aerostat.tehnie (gr. a desăvrrci< desăvrrcit. a candida<candidat. exemplar”: linotip. pagubă<păgubi. . Derivarea regresivă (sau inversă) constă In formarea de cuvinte noi prin Indepărtarea din cuvântul de bază a afixelor. stabilizator”: termostat. Brrnduc<Brrnducă.scopie (gr. reostat.) . imagine”: radioscopie.) . agrotip.examinare. apendicotomie.) . pneumoscopie.stat (gr. veghe<a veghea. pictură. accept <a accepta. alun<alună. horoscop. pleurotomie.vor (lat.zofie (-sofie) (gr. demiurg. psihoterapie. medicaţie.tăiere. omnivor. rugă<a (se) ruga. cunoactere”: filozofie. candidatură. Derivarea postverbală: auz<auzi. Derivarea regresivă este clasificată In funcţie de baza de pornire. avort<a avorta. . vizual”: microscop. fitotehnie.indicator. sărut<a săruta. speculă<a specula. artroscopie. fală<făli.) . lucrător”: chirurg.) . incizie”: dihotomie. explorare. vindecare”: hidroterapie. a picta<pictor. crnt<a crnta. bivalent. teozofie.care stă. nedumeri<nedumerit.) . a nemulţumi< nemulţumit.

aerogară. a Infăptui provine din locuţiunea a pune In fapt.Derivarea cu prefixe are o amploare mai mică decât cea cu sufixe. In cuvinte formate In românecte: acva. adenogramă. api.(gr.glandă. răsfrange. aerofobie. extra-: extrafin. repus. omenesc”: antropocentric. răscumpăra. adenomegalie. acvanaut. reIncepe. aerosol. agrar. alo.fiinţă umană. In termeni cu cir. recăsători.aer. super-: superputere. antropofob. asexuat. apifug. a-/an-: apoetic. extraplat. .(dez-. neasemuit. nedescoperit. ultra-: ultrademagog.(gr. agronomie.) . alomorf.(gr. desăra. atmosferă. aloterm. albinărit”: apicultură. in-/im-: indiscutabil. superproducţie. răscoace. ganglion”: adenografie. răzgandi. oxigen. decuruba. ci ele. hipersensibil. antroposferă. prefixul fiind. dezamăgi. De exemplu. la nivelul bazei. de-): descătuca. semantic: prefixele care marchează intensitatea maximă: arhi-: arhidiacon.) . agrozootehnie. Prefixele sunt clasificate. hiper-: hipersecreţie. Prefixele delocutive — formează cuvinte noi pornind de la baze lexicale componente ale unor locuţiuni.) . re-: realege. aero. deznoda. uman. câmpie. mult mai rar.apă. om. antropofil. agro.) . gaz”: aerobiotic. Prefixele negative: ne-: necredincios.(lat. . antropo. antropozofie.) .(gr.culaţie internaţională ci. adeno. nemuritor. de albină. acvatic”: acvacultură. aerogramă. reInfiinţat. anistoric. diferit. alocronic. agricol”: agrometeorologie. alogen. impropriu. antropofag. Prefixele iterative — folosite pentru exprimarea ideii de repetare: răs-/răz-: răsfira. agropedologie. alofon. alternare”: alocromatic. arhipăstor. supra-: supraprofit.) .ogor. nedesfăcut. agronom.(gr.fără”. Falsele prefixe (prefixoidele) Sunt Intâlnite cel mai adesea. acvastat.lipsit de”. răzleţi.a lipsi de”: des. dejuga.albină. supratonaj. deosebit.(lat. adenopatie.) . aerodinamic. desfrunzi. . prepoziţie. aerodrom.altul. ca ci sufixoidele. adenotomie. Prefixele privative au sensul . ultraprogresist. aerofagie. a indispune. apiterapie. alofazie.

lumină”: fotofil. biociclu.(gr.mic”: microbiologie.timp. hemoptizie. enorm”: macrocefal. hemo. populaţie.(gr.) . ecotop. teluric”: geografie. geosferă.(gr. hidrofobie. helioscop.sânge”: hemocultură. demo. heliograf. de cărţi”: bibliofil.(gr. autoconservare. bioterapie. echivalent”: izobar. monosemantic. ecosferă. omonim. omograf.(gr.(gr. o dată”: monocrom. hidrofug. geodezie.(gr. macrobiotică. microfite. geo. vegetaţie. monolit. hidro.) . monoftong. ecologie.auto . sol. omogen. crono. monogam. microscop.nconjurător.(gr. macrocosmos.mare. univers”: cosmodrom. biografie.asemănător.unic. fito.) .) . hidrotehnică. omoterm.(gr. spontan. cosmografie.) . autocamion. autodrom. geospeologie.(gr. bibliologie. macroscop.(lat.(gr. fotofobie. temporalitate”: cronografie. simetric”: calofilie. fiinţă fie”: biocenoză. mediul . fitonomie. ecotip.) . hemostatic.(gr.) . singur. eco.cal.apă. autocar. hemoragie. bioplasmă.soare. microcosm.frumos. izo. calofonie. izoglosă.(gr. durată. hemofilie. hipo.) . bio. cronologie.) . balnear”: balneologie. locuinţă. izotermă. biogramă. omofon. autocraţie. demoscopie. kinetoterapie. hidronim. acelaui”: homocromie.(gr. autonomie. balneoterapie. cosmo. calo.nsuui.) . hidrosferă. homomorf. bibliotecă. fotografie. monocultură. biblio.(gr. cronoscop.(gr.(romanic) .) . hipotracţiune.) .) . kineto.casă.pământ. biblioteconomie. acvatic”: hidrodinamic. autostradă. autoadministra.care se referă la automobil”: autobuz.) . helio. monovalent.) .) .viaţă.(gr. izomorf.(gr. floră”: fitocenoză. omolog. mobilitate”: kinetoscop. ecografie. macro. cronometrie. automat”: autobiografie.egal. 2 auto .) .) . micro. fitofag. geometrie. singur. cosmogonie. de la sine. proprietate”: ecogeneză.carte. hipologie. bibliografie. lichid. hipometrie. geologie. fotogen.(gr.) . izomer. homo-/omo. fotogramă. microcefal.) . biosferă.băi. lumină.lume.) . de acelaui fel. izometrie. foto. economie. monoton. microclimă. biologie. hidroliză.. identic. colectivitate”: democraţie. biopsie.popor. biometrie.plantă. autocefal. autogară. mono.) . hemogramă. 1 .mi ucare. demografie. balneo.(gr. solar”: heliocentric. caligrafie.(gr. cabaline”: hipodrom.

fals. policrom. telecomandă. identic”: tautofonie. termofil. poli.departe. zoologie.(gr. zoocultură.din cerculeţ. niciodată. multilateral. pseudoctiinţă. . telecinema. . articole etc. certăreţ. aflat Intre tema colţ. iubăreţ.(gr. termoreglare. teletext. adevărat”: ortodox. 2 tele . de fapt. pseudo. telepatie. bunăvoinţă. poliedru.mult.) . zoofite.) .) . -urdin colţuros. ortografie. nici alta. telerama. Interfixele sunt particule situate Intre temă ui sufix.(gr. Compunerea este procedeul de formare a unui cuvânt prin combinarea a două sau mai multe cuvinte existente In limbă. psihologie. termogramă. cerul-gurii.) . zoofag. grăsuliu etc. In relief.suflet”: psihochinezie.(gr. stereo. dar care nu pot fi considerate nici una. termometru.drept. descleia. stereofonie. termofite. nici sufixului. telespectacol. argint-viu. televorbitor. telegraf.) (izolat din televiziune): telejurnal. realizată prin juxtapunere (iarbă-mare. stereoscop. zoo. polimorf.solid. pseudonim. stereofil.din băgăreţ.(gr. tautologie. telespectator. corect.) . tautometrie. multiform.) . polisportiv.animal. numeros”: poliartroză.) . zootehnie.ui sufixul -os.reziduuri” ale unor alte categorii (desinenţe. animalier”: zoochimie. parazit”: xenobioză.multi. televizor. ortoepie.(gr. stereognozie. zoomorf. politehnic. Valea Lungă) sau prin joncţiune (bou-de-baltă.(gr.. teledetecţie. b) sudura completă sau aglutinarea (vinars.). geruleţ.străin. De exemplu. psihopatie. Incheia.la fel. psihogen.) . -ar-/-ăr. polisemantic. Derivarea parasintetică Inseamnă constituirea de cuvinte noi prin adăugarea la cuvântul-bază a unui sufix ui a unui prefix: Imbărbăta. Gradul de contopire a elementelor componente poate fi diferit: a) compunerea aparentă. orto.mulţi. multinaţional.) . Ele sunt. psihiatrie. polifonic. stereografie. termo. la distanţă”: teledinamie. termogeneză. psihochirurgie. zambăreţ.căldură.(gr. zooterapie. l tele . ortoped. psihomotor. telescop. tautogramă. psihometrie. temperatură”: termodinamic. nu aparţine nici temei.) . drum-de-fier. locotenent). xenomanie.(gr.(gr. xeno.) . xenofil. xenofob. multiflor. multe”: multicelular. tridimensional”: stereocite. tauto.(gr. In aceeaui situaţie se află -ul. aparent”: pseudocefal. carpe-cu-clopoţei). stereogramă.(gr. psihogramă. frunzuliţă. Invecmanta. psiho.

Incurcă-lume. untdelemn. papă-lapte. Adjective formate din sintagme cu prepoziţii/adverbe sau din propoziţii: cuminte. Pronume: oarecare. cumsecade. apă-tare. Piatra-de-Olt. Compunerea prin subordonare (hipotaxă) Substantive formate prin subordonare atributivă adjectivală: bot-gros. mobilă-tip. social-economic. clarvăzător. ieftin-la-mălai. Interjecţii: nani-nani. Exemple: puccă-mitralieră. scump-la-tăráţe. Prepoziţii: de la. floare-de-colţ. ceea ce. Adjective formate prin subordonare circumstanţială faţă de un adjectiv verbal: binevenit. gură-cască. pe la. Verbe formate prin subordonare circumstanţială: a binevoi. Numerale formate prin subordonare atributivă: douăzeci. deui la origine sunt formate cu genitivul sau acuzativul (Tárgu-Jiului. Piatra-Olt. despre. au fost transformate pe cale administrativă. bine crescut. Adverbe: astfel. Turnu-Severin. románoenglez. Substantive formate prin sobordonare atributivă substantivală In genitiv: floarea-soarelui. gura-leului. Ocna-Sibiu) care. Compunerea prin coordonare (parataxă) este caracteristică limbajelor culte. atotputernic. orice. Conjuncţii: acadar. verde-foarte deschis. oricine. Gara de Nord. de pe. Substantive formate prin subordonare atributivă substantivală In acuzativ cu prepoziţie: apă-de-plumb. răufăcător. Adjective formate prin subordonare atributivă: rocu-Inchis. a binecuvánta.Cel mai important criteriu de clasificare a compuselor este cel sintactic. deci. Marea Neagră. Turnu-de-la-Severin. Vatra Dornei. Compuse prin falsă parataxă sunt Indeosebi nume de locuri (Tárgu-Jiu. devreme. . fiecare. tic-tac. oricum. vorbă-lungă. drept-credincios. iacătă. cáteodată. făt-frumos. Substantive formate prin subordonare completivă directă: fluieră-vánt. Ocna-de-la-Sibiu). Substantive formate prin subordonare circumstanţială: ducă-se-pe-pustiu. Numerale formate prin subordonare circumstanţială: doisprezece. bun-de-lucru.

ngheţat tun”. Conversiunea prin distribuţie contextuală duce cel mai adesea la adjective (din substantive: mo%neag. din participii: avut. din adverbe: . afixe).se plimbă seara”. după germ. după modelul germ. după fr. tre. PNL. din gerunzii: sángerándă.doarme bu%tean”. . racine. Conversiunea prin articulare face posibilă trecerea oricărei părţi de vorbire la substantiv: adjectivul (frumos>frumosul.mbogăţire a vocabularului cu ajutorul căruia se formează cuvinte noi din materialul limbii române (rădăcini.murándă. suferindă. după modelul fr. supraom (format din supra. entrevoir). habiter (un calc sintactic). haideţi). Calcul lingvistic este un procedeu de . table ronde).Compuse prin abreviere pot fi realizate prin combinarea unor silabe din cuvintele componente (Plafar = Plante farmaceutice). Poate fi copiată ei structura gramaticală: rom. . CEC. ROMARTA = arta románească). adverbul (bine>binele.ei -om. masă rotundă (expresie calchiată după fr.gol pu%că”. Mijloacele gramaticale care permit schimbarea valorii cuvintelor sunt de natură morfologică (determinarea sau articularea) ori sintactică (distribuţia In context). .o scenă tare”). feuille).o femeie bine”. numeralul (doi>doiul. un of). pro. verbul (căutare>căutarea. un bine). fou). intránd>intrándul. poet. Blatt ei fr.ei -vedea. iar recţiunea verbului a locui cu complement direct (.. PDSR.vorbeete frumos”.nume (un oarecare). un frumos). din silabe ei cuvinte (Mobilex = Mobilă export.ziar”. fără implicarea unor formanţi lexicali. Calcul semantic (numit ei Imprumut parţial) reprezintă adoptarea de către cuvântul românesc a unui sens nou. filozof. Conversiunea (numită ei schimbarea valorii gramaticale) denumeete procedeul prin care un cuvânt trece de la o parte de vorbire la alta. CNSLR) sau din iniţiale ei fragmente de cuvinte (TAROM = Transporturile Aeriene Române). a se teme a devenit reflexiv prin influenţa sl. dar după modele de structură lexicală străine.se ridică u%or”). . rădăcină (accepţiile lingvistice ei matematice) după fr. priceput. preluat de la modelul său străin. un intránd).doarme ziua”. . o căutare. . la verbe (din interjecţie: haidem.a locui o casă”) este o imitaţie a fr. un doi). supărat. nebun (. din adjective: . . interjecţie (oful. Exemple: (a) Intrevedea (format din Intre.piesă la jocul de eah”. bojati se (este deci un calc morfologic). din iniţiale de cuvinte (CFR. tăcut. Űbermensch). la adverbe (din substantive: . Exemple: foaie (sensul de . .a ieeit glonţ”.

— pseudonime (spre deosebire de supranume. Deleanu. — nume de familie: lonescu. Bacovia. Intreprinderi. lonica. — nume de firme. Ţiganu. Aida. Camera Deputaţilor. Cercel. Etymologicum Magnum Romaniae. Nicu. ‘coala Centrală. Maria. Rodica. Alah. Vulcan. Numele proprii se clasifică In următoarele categorii: — nume de persoane (sau antroponime): Gheorghe. Venus. — nume mitologice (sau mitonime): Zeus. desemnate de numele proprii. Computerland. Dumnezeu. Facultatea de Litere.Onomastica se ocupă de cuvintele care denumesc reperele individuale. Antroponimele se divid In: — prenume (nume de botez sau nume individuale): lon. — denumiri de evenimente istorice: Rena%terea. Blondu. Arghezi. primare (calendaristice: Gheorghe. Bulgaru. Gigi. Nicolae. In funcţie de referenţii denumiţi. Flămánzilă. Brándu%a. Cirea%a. Andreia%. Luceafărul. la origine. Antroponimele ei toponimele se Impart. Petruţ)). Bucure%ti. Gheorghiţă. artistice. Mugur. Numele proprii sunt. Victoriţa. — porecle şi supranume (diferenţa constând In expresivitatea mai accentuată a primelor): Grasu. la rândul lor. Románii In istoria universală etc. Viorica). Marioara. Sirius. — nume de locuri (sau toponime): Olt. Ani%oara. Carpaţi. lstoria critică a Románilor. Bucure%ti-Berlin. Tzara. Ureche. — nume de opere literare. sunt alese sau acceptate de persoana care le poartă): Arghezi. In câteva subcategorii. instituţii: Coleus. Oedip. Dicţionarul explicativ la limbii románe. In spaţiu. Răducu. Getica. — nume de corpuri cereşti (sau astronime): Marte. Prenumele pot fi. din punct de vedere formativ. ştiinţifice: Moromeţii. Nina. — nume de vânturi (sau anemonime): Crivăţul. lonescu. Psihologia consonantistă. Marinică. cuvinte comune care s-au specializat In individualizarea unor referenţi. Austrul. — nume de animale (sau zoonime): Grivei. hipocoristice (formate prin scurtarea . Priceputu. Maria. Unirea Principatelor. ‘coala Normală. Vlădoiu. Războiul de lndependenţă. Munteanu. Vasile. Buzilă. Masa tăcerii. George. laice: Barbu. Murgu. timp ei activitate socială. Joiana. Galaction. Dănuţ. Neptun. diminutive (lonel. Elena. Măriuţa.

Intre Zăvoaie. Cuculeasa. Sofica. Dobruca) ei compuse (substantiv. derivate (de regulă. In funcţie de referenţii desemnaţi. Colentina. Alexandru-loan. Bucura. Măcecu-de-Sus. In: — oronime (nume de munţi): Carpaţi. Abiculesei. respectiv Insueire. Prahova. Moldoveanu. Malu-cu-Flori. Sanda. Fántána-lui-Grozav. Amărăzuia. . cu scopul de a ueura pronunţarea ei a da o nuanţă de mângâiere persoanei respective: Nelu. Sofi. Bucovăţ. Crángu. Băneasa. Tina. Intr-o ureche. Coco). Titi. Sub Arini. Păunete.Luiza. Nicucor. Valea-Vlădicii. de fapt. Drumu-Carului. Stupineaua. — hodonime (nume de drumuri): Drumu Rocu. loana. De exemplu. Bálea. Numele de familie pot fi ei ele primare (fiind. Tăchiţă. Zănoaga. Bucegi. derivate (lonescu. bal mascat. Bujoru. Olte ţ. — hidronime (nume de ape): Murec. Omu. Mia. copil din flori. Podu-Turcului. Nicu. Cocuţa. Vornicu). Făget. Maria.substantiv): Bulevardul-Carol. După lbru. Grecu. Drumu Tárgului. Calotă. Cuca. a băga de seamă. Calea Bucurecti. la origine. Bucurectii-Noi. Negoiu. Andriţoiu. Tomca). Valea-Seacă. Brocteanu. pot fi: primare (provenite prin conversiune din apelative sau antroponime: Stejaru. Nuţa. Michi. deci trecute la noua funcţie prin conversiune: ‘tefan. Tache. MariaCristina. Bucura. Haţeganu. Bárzuica. Săndica. Bogdana. Tárgu-Frumos. Gigi.). Bolintineanu. Frazeologia Obiectul de studiu al frazeologiei Il constituie frazeologismele. Rică. lzvărnuţa. Avădanei). PlaiuVulcănecti. Olacul.corpului numelui de bază. Dámboviţa. substantiv-adjectiv: Dealu-Mare. Toponimele se divid. lon-Gheorghe. Drumu Oii. Rocu. Vica. — hileonime (nume de păduri): Trivale. Motricoru. Drumu-Haiducilor. Săndel sau nume duble: AnaMaria. care sunt Imbinări stabile de cuvinte (adică funcţionează constant In aceeaei configuraţie) cu sens unitar ei unic (denumesc mereu un singur ei acelaei obiect. Mutu. Dealu. Topologelu. Negrea. parasintetice (de un gen aparte. Pescaru. prepoziţie + substantiv: Peste Gilort. Obár cia-Lotrului. numite ei unităţi frazeologice. Negoiu). Toplicioara. prenume sau porecle In formă absolută. acţiune etc. Surdu. Intrucât sunt la origine genitive: Agrigoroaiei. sufixele sunt. Dinu. Din punct de vedere formativ. Dunărica. diminutivale: Dumbrăviţa. hipocoristice diminutivale: Neluţu. Gelu. Balta. Nuţica. Lacu-Rocu. Miţa.

Se observă că locuţiunile pot să-ei schimbe valoarea gramaticală prin derivare frazeologică (a băga de seamă — băgare de seamă. specific limbii respective (Intrucât reflectă experienţe proprii comunităţii lingvistice implicate). perifraze (bardul de la Mircecti. a Incela). a se ţine scai. tabula rasa. nedecompozabil (ei. mărul discordiei. Practic. Indrăgostit lulea. intra. de pildă. singur cuc. bătaie de joc = batjocură). Unii specialieti adaugă alte câteva categorii de unităţi frazeologice: binoamele lexicale (tare ci mare. In sensul că au subiect. perifrazele. filozoful de la Păltinic). a-ci da arama pe faţă. linicte ci pace. cutia Pandorei). ziua ci noaptea.Tipurile de unităţi frazeologice pot fi reduse la două foarte importante: (1) locuţiuni şi expresii. predicat ei eventuale compliniri: (cineva) spală putina. călcáiul lui Ahile. Idiotismele (sau expresiile idiomatice) sunt unităţi frazeologice cu Inţeles figurat . nodul gordian. sunt mai sudate semantic ei au ca sinonime cuvinte izolate. (2) idiotisme. rememorare. ele au echivalenţe In rândul tuturor părţilor de vorbire: substantive (aducere-aminte = amintire. de regulă. turn de fildec. turnul Babel. clişeele internaţionale (deosebite de categoria anterioară prin prezenţa unor nume proprii: arca lui Noe. locuţiunile ei expresiile au ei caracteristici diferenţiatoare: locuţiunile. Expresiile corespund. a-ci pune pofta-n cui. adverbe (ca din puccă = rapid). formulele şi clişeele internaţionale. verbe (a trage pe sfoară = a păcăli. .de bloc”. mărul lui Adam. la munte ci la mare). locuţiunile de intensitate (gol puccă. prin văi ci munţi.ductibil). de aceea. (cineva) face (pe altcineva) cu ou ci cu oţet. magna cum laude). a strica orzul pe gácte. războiul rece. sabia lui Damocles. poetul nepereche. Se remarcă Incărcătura expresivă a acestor unităţi ei autonomia mai pronunţată a elementelor componente. Pe lângă trăsăturile comune. formulele internaţionale (artă pentru artă. a scoate din fire — scos din fire). patriarhul de la Rohia. (cineva) Ici ia inima In dinţi. adjective (Intors pe dos = supărat). locuţiunile de intensitate. răul secolului. Exemple: a bate apa-n piuă. luceafărul poeziei románecti. fata morgana. unei Intregi propoziţii. binoamele lexicale. patul lui Procust. ieftin ca braga). sunt mai puţin (sau deloc) expresive.

neologisme. 1962-1966. dicţionare de: sinonime. iar In legătură cu personalităţile. Dicţionare lingvistice şi dicţionare enciclopedice Cele dintâi pun accentul pe explicarea cuvintelor (din punctul de vedere al originii. Dicţionarele enciclopedice. scopul principal al demersului etc. clasificarea. antonime. pronunţării.Cartier”. metafore. I. 1991. mai pe scurt. clasificarea ei Inregistrarea cuvintelor In dicţionare. paronime. Gh. regionalisme.II — Dicţionarul istoric ci geografic universal). dicţionare bilingve ei dicţionare multilingve Dicţionare extensive (sau generale) ei dicţionare selective (sau speciale). alese pe diverse criterii lingvistice sau extralingvistice. Editura . vol. epitete. care se mai numesc ei universale. Dicţionarele selective (sau speciale) cuprind numai anumite categorii de cuvinte. onomastice. Săineanu. 1999. se ocupă In mod prioritar de lucrurile (sau persoanele) desemnate de cuvintele-titlu (prezentând In legătură cu primele. formelor gramaticale. nivelurilor de limbă etc. Dicţionarul enciclopedic ilustrat. expresii. citate celebre etc. Clasificarea dicţionarelor lingvistice generale este foarte importantă pentru lucrarea de faţă. sensului.A. dicţionar invers. omonime. dicţionare dialectale. Dicţionarul Academiei va cuprinde. Dicţionare monolingve. amploarea masei lexicale cuprinse. Dicţionarul enciclopedic ilustrat (vol. de principiile ei tehnica Intocmirii dicţionarelor. L. circa 175. .). idiomatice. Candrea. Bucureeti. In final. biografia. dicţionare de expresii ei locuţiuni. descrierea. 1999. De exemplu.Lexicografia este disciplina care se ocupă de explicarea. activitatea In domeniul reprezentat. Câteva exemple: I. Adamescu.). fiind corelată cu multe dintre aspectele discutate In cuprinsul ei. Dicţionarul enciclopedic román I-IV.000 de cuvinte. Tipurile de dicţionare rezultă din aplicarea diverselor criterii: numărul de limbi cărora le aparţin cuvintele conţinute. Primele au tendinţa de a cuprinde tot lexicul dintr-o anumită perioadă. titlul operelor create etc. planee. sau chiar din toate perioadele de evoluţie a unei limbi. definiţia. sau. de cuvinte. astfel.000. Micul Dicţionar Enciclopedic (mai multe ediţii): Dicţionarul Enciclopedic Román. 1926-1939. data naeterii ei morţii. accentul explicaţiilor (pe cuvânt sau pe noţiune). In timp ce Dicţionarul explicativ al limbii románe — aproximativ 60. terminologice. Dicţionarul universal al limbii románe (numeroase ediţii). Intâlnim.. schiţe etc. fotografii.

atestări. In uzul literar al unor vorbitori. interferenţe cu alte limbi etc. să vază. sufix. fac referiri ei la pronunţarea corectă a cuvintelor cu mai multe pronunţii (sunt deci ei ortoepice). domeniul de aplicare fiind pedagogia limbii. deci de stabilire a formei corecte dintre mai multe variante (de formă a rădăcinii. Formele aberante sunt. adăugare (nu adăugire). număr. Dicţionarele normative (sau ortografice) cuprind Indeosebi cuvintele care pun probleme de normare. O categorie aparte o constituie formele duble. admisiune (nu . sub redacţia unui colectiv condus de Mioara Avram. analiza unor structuri cu un cuvânt sau mai multe cuvinte etc. gen. In principal. persoană etc. de variantele ei neliterare. Dicţionarele etimologice prezintă etimonul cuvintelor Inregistrate. pănă. ucă. Forma literară a unor cuvinte este concurată. (eu) lucru. să pună. transformările fonetice ei evoluţiile semantice pe care le-au suferit de-a lungul timpului. să deie. caz. aciui). (eu) gioc etc. pánă să vadă. De regulă. Problemele privind forma cuvintelor privesc. arhaisme. aista. aciua (nu aciuia.Dicţionarele explicative cuprind cuvintele uzuale dintr-o perioadă. accent. dicţionare mixte. aceasta. ortoepic ci morfologic al limbii románe (cu sigla DOOM).). dintre care numai o formă e considerată corectă. In legătură cu care prezintă explicaţii semantice ei formale esenţiale. aspectele ortografice ale cuvintelor: disocierea formei literare de variantele neliterare. Cel mai complet astfel de dicţionar este In prezent Dicţionarul ortografic. diferenţele fiind localizate In rădăcină saulei In afixe. să dea. Intr-o formă concisă (definiţii scurte. triple etc. Indrumări ortografice ei ortoepice minime. regionalisme sau elemente populare: mulţămire. să puie. uce. Pot fi considerate deci. frăţáne-său. variante dialectale. adaos (nu adaus). formarea cuvintelor In limba română. (eu) joc). de multe ori. de-acum. Lexicologia normativă este o ramură aplicativă a lexicologiei. deamu. citate relevante ei strict necesare). celelalte fiind apreciate de Indreptare ca abateri: abreviaţie (nu abreviaţiune). (eu) lucrez. fratele său. la fel de Indreptăţit. scrierea cu majusculă. precum ei etimonul (fără comentarii). adaptarea Imprumuturilor externe. Incoa. (care sunt folosite In locul perechilor lor literare: mulţumire.

Neologismele Imprumutate din alte limbi parcurg un proces de adaptare la modelele limbii române. dribling. agorá (nu agóra). Unele se scriu ca In limba de origine ei se pronunţă potrivit principiului fonetic românesc. aldămac (nu adălmac). diferenţa dintre forme este numai de accent: acólo (nu acoló). avarIe (nu avárie). pick-up [pik-ap]. handicap. mai rar. umor). In caz dacă (In caz că). ducmán (nu dt cman). una fiind recomandată. dar alviţă. aici (aicea). emisferă. de pe azi pe maine (de azi pe maine). Uneori.admisie). andrea (nu undrea). toate trei) forme sunt considerate corecte. arIpă (áripă). accepţie (nu accepţiune). In raport de (In raport cu). scrierea ei pronunţarea cu sau fără h iniţial (e corect: halva. Incadrăm aici ei nerespectarea ordinii elementelor ei a componenţei unor frazeo. antIc (nu ántic). Nu Intotdeauna formele multiple sunt Impărţite In forme corecte ei forme incorecte. caractér (nu carácter). de cele mai multe ori. judo [giudo]. anticameră (nu antecameră) etc. barIton (baritón). henţ. áustru (atstru). anóst (ánost). ofsaid. anghină (angină). golgeter. integru>Integru.logisme. hemoragie. apropo (apropou). la fiecare dată (de fiecare dată). Inlocuirea lui i iniţial cu I: incarnare>Incarnare. perpetuu>perpetu. corigenţă. utilaj. know-how [nou-hau]. Inchista>inchista). personaj). draw [droo]. arădean (arădan). adIcă (ádică). penalti. adultér (nu adtlter). aducţie (nu aducţiune). alături (alăturea). pasaj. voiaj. curaj. angóra (nu ángora). Ambele (sau. afrodiziac (nu afrodisiac). altminteri (altminterea. bolnáv (nu bólnav). fiinţă>finţă. fluctuaţia Intre j ei g (e corect: omagiu. când e format din vocală dublă: asiduu>asidu. cealaltă admisă (In aceste situaţii se poate aplica ideea de pluralitate a corectitudinii): acum (acuma). incrimina>Incrimina. injurie>Injurie (apar ei situaţii inverse. alviţă (nu halviţă). Intreprindere>intreprindere. hortensie. elicopter. altele se scriu cum se pronunţă In limba de origine: golf. cortegiu. meci. când cuvinte vechi din limbă sunt tratate ca neologisme: Infiera>infiera. Câteva greeeli privesc neologismele adaptate parţial In limbă: reducerea hiatului. fotbal. aea cum se scriu: fault. anátemă (anatémă). academIe (nu académie). altmintrelea). . azbést (nu ázbest) etc. dar cartilaj. atat (atata). pe care lucrările lingvistice normative Il Inregistrează ei Il impun ca normă. colegiu. bIsmut (bismtt) etc. coopta> copta. care sunt. week-end [uik-end]. corner. termenii mai noi se scriu ei se pronunţă ca In limba de origine: team [tim]. greeeli sau neglijenţe de exprimare: o dată In zi (In loc de o dată pe zi).

sunetul se scrie de două ori: antiinflaţionist. In funcţie de gradul unităţii lor semantice ei morfologice. propriu>propiu. răs-) Iei modifică forma In funcţie de sunetul iniţial al radicalului: apolitic. anti-X). interregional. ROMAVIA. transsaharian. ca să.C. desăra. G.I.a crea din nou” — a se recrea). ochi-de-pisică. Cuvintele In care termenii Iei relevă Incă. frustra>frusta. sau CFR. AROMAR. dezmembra. colateral. imobil. j. consfinţi. de langă. la formaţiile cu prefixul ex-(ex-ministru) ei la formaţiile ocazionale de la nume proprii sau de la nume de litere (anti-Lovinescu. iar In cuvântul compus sunt folosite cu sensul lor obienuit. Cuvintele compuse se pot scrie separat (cu sau fără cratimă) ori Intr-un singur cuvânt. d) cratima se foloseete obligatoriu Intre prefix ei bază.F. con-. individualitatea. COMTIM. coautor.reducerea unui r. deszăpezi. nici unul. In formaţii supraprefixate (super-extrafin) ei In derivatele cu sufixe de la numele proprii străine a căror finală nu se scrie aea cum se pronunţă (voltaire-ian). răsuflă. c) unele prefixe (a-. Baia Mare. răzbate. Compusele formate prin abrevierea cuvintelor componente se scriu cu litere mari neurmate de puncte. ci %i) se scriu separat ei fără cratimă. sau CEC. anaerob. inacceptabil. Intrucât termenii lor componenţi sunt Inţeleei ei separat. când sunt formate din fragmente de cuvinte (TAROM. adăugarea lui acolo unde nu există (repercusiune> repercursiune). o sută cinci. C.-ist). OLCIT).G. gură-spartă. b) dacă prefixul se termină cu acelaei sunet cu care Incepe radicalul.vară. oprobriu>oprobiu) sau. A. in-. ea se foloseete In formaţii ocazionale omonime cu cuvinte existente (a re-crea. Alte cuvinte. consătean. anistoric. inclusiv după consoanele %. pierde.D. imbatabil.R. când baza este o literă sau o abreviere (X-ulescu. precum ei Intre bază ei sufix. sau AGIR). Cuvintele formate In limba romană cunosc ei ele un proces de adaptare la sistemul limbii. contraargument. facultativ. cel ce.S.R. Cuvintele derivate prezintă mai puţine dificultăţi de scriere decât cele compuse. când sunt formate din iniţialele cuvintelor componente (C. ţ: gre%eală. . ei urmate sau neurmate de puncte. Intr-o anumită măsură. . răscruce. de pe. combate.derate cuvinte compuse. solicitând frecvent intervenţia normativă a Indreptarelor. comune sau proprii (Delta Dunării. lată câteva: a) sufixele care cuprind diftongul -ea Il păstrează In scris. se scriu cu cratimă: floarea-soarelui. deei sunt consi. des-.E. din contră. când apare In două silabe Invecinate (proprietar> propietar. ameţeală. desface. clujean.

care oferă confort”. a prefera mai bine. a adevărului unui fapt”). substantivul se referă la ceva . enerva-inerva. In anumite combinaţii lexicale. mai puţin adecvat sau neadecvat. a extermina In masă. releva-revela. iar al doilea . procent de cinci la sută. Apar construcţii pleonastice Intre cuvinte simple ii unităţi frazeologice: mifloace mass-media. al căror sens nu este cunoscut cu precizie de către vorbitorii cu o cultură lexicală insuficientă. scurtă alocuţiune. De exemplu. creativitate”). Greşelile de semantizare se produc Indeosebi In legătură cu neologismele.măiestrie. bifurcarea drumului In trei. concesie-concesiune. comu. a urma In continuare. euforie-eufonie. ci ii prin aprecierea ca adecvat. a colabora Impreună.fix”). sentimente sufletecti. de aceea.ii-a adfudecat premiul” (verbul Inseamnă . Confuziile Intre paronime sunt datorate marii asemănări formale a cuvintelor implicate In relaţia paronimică: alienarealienaţie. Intre ele: aragaz electric. .cactigă cursa confortabil” (confortabil Inseamnă .niite tineri sunt bine alcătuiţi fizic” se neglijează restricţia termenului alcătuiţi privind . .se desfăcoară In faţa lor un cadru impresionant” (verbul arată o miicare. Pleonasmul reprezintă Intrebuinţarea. incompatibile. .gruparea de elemente combinate”. investiInvesti.a atribui un bun aceluia care a oferit mai mult la licitaţie”). arbitralarbitrar. original.a dovedi ca neadevărat”.nicare-comunicaţie.are o statură magistrală” (substantivul se referă la dimensiuni. Dezacordul semantic (sau incompatibilitatea semantică) Intre cuvinte se produce atunci când ele se combină fără a se ţine seama de disponibilităţile (respectiv restricţiile) semantice ale acestora privind asocierea sintactică. exemplu pilduitor. bicicletă cu trei roţi. a scruta cu atenţie. greceală ortografică. din nou iarăci. Contradictio in adiecto (contradicţia In termeni) este greieala care provine din alăturarea unor cuvinte cu sens opus. . adjectivul la . Alte câteva exemple: . când se spune că . a unor cuvinte care repetă nemotivat ii inutil aceeaii idee. respectiv formaţi. stimă ci respect.cineva infirmă constatarea” (primul cuvânt Insemnând . Insă totuci.stabilirea realităţii unui lucru.Problemele privind sensul cuvintelor sunt mai complexe decât cele referitoare la forma cuvintelor ii se rezolvă de multe ori nu prin traniarea In corect ii incorect.originar. făcuţi. a schiţa sumar. a aduce la acelaci numitor comun. mult mai potrivite In contextul dat. Câteva exemple: a repeta din nou. . pe care nu o au sinonimele sale. dar Insă.

Evident.cântecul debutează cu o notă Inaltă”. . care trebuie să fie. este denumită cultism ii reprezintă o deficienţă de exprimare. . Graţiozitate. Se ajunge chiar la creaţii rebarbative cu acest sufix: amicabilitate.statornicia vieţii teatrale” (In loc de impunerea sau consolidarea). . care. -ic (ideatic. -tor (aparţinător.cum tălmăciţi această situaţie?” (In loc de interpretaţi). Formaţiile uzitare. . esenţializare deranjează ii ele uneori prin folosirea abuzivă In locul sinonimelor lor foarte clare ii active folosire (utilizare). aia cum se mai Intâmplă). . Alteori sunt Inlocuite nepotrivit neologisme Intre ele: . simţăminte. au sensuri restricţionate (prezintă deci mai multe restricţii de combinare) decât sinonimele lor cu mai veche carieră In vocabular. probabil. de multe ori nemotivat. sunt: -al (centripetal). rigoare. arbitrii Innoirii ii funcţionării lexicului (cel puţin până la impunerea In uz a formelor inclusiv aberante. considerate . Alte astfel de cuvinte erau: neasemuit. tărám.autorul a creionat (In loc de a schiţat) o compoziţie reuiită”. creează incompatibilităţi supărătoare. aia cum cred. .nu . rigurozitate.După cum cunoactem. cei care utilizează construcţia). filmic. Până de curând. nobil. nu toate exemplele de mai sus pot fi considerate greieli. fiind mai noi In limbă.a oferi altuia”). a Indritui.culţi”.. -ist (sunetist.a tensionat eforturile” (In loc de a intensificat). acest manierism al cuvintelor cu iz vechi.fără efort”.banale”. credem noi.a Intreprinde demersuri” (In loc de măsuri). poemic). rezumare. . Alte sufixe aflate In expansiune. a unor arhaisme: . Căutarea cu orice preţ a unor termeni . Derivatele noi sunt ii ele frecvent folosite In Imbinări nu Intotdeauna corespunzătoare.fermoarul nu circulă”. situare In context. Artificioasă apare ii folosirea insistentă In contexte nespecifice.ceasul staţionează”.am servit fiecare câte o prăjitură” (a servi Inseamnă . abunda In texte de tot felul. a dobándi. contextuare. vigoare. rezolvitor).radicali” ii evitarea cuvintelor obiinuite. artisticitate. inclusiv In contexte care nu solicită aceste exigenţe. Unele sunt stângăcii sau excese (abuzuri) lexicale. luminist). Fiind puse neatent In locul acestora In diverse contexte.. fapt care le face acum desuete chiar In contextele In care s-ar potrivi. vigurozitate Inlocuiesc nemotivat sinonimele mai vechi (ii mai potrivite) graţie. sălac. 0 mare parte a dezacordurilor semantice se referă la folosirea neologismelor. . Intárzietor.” (In loc de ctim). sau cuvintele vechi Intre ele: . Exemple: . supărătoare mai ales pentru vorbitorii cu o cultură lingvistică nuanţată.

pozitiv” datorită sferei . Poate fi considerată o formă de compatibilitate. flamură. moacă). livresc) prezintă conotaţii stilistice marcate . Nivelurile stilistice definesc gradul de marcare stilistică a unui text: nivelul stilistic neutru este nemarcat stilistic (sau este marcat zero. este dependent de specificul conţinutului de idei transmis. antonimice ii paronimice) cu alte cuvinte. privesc conotaţiile stilistice. a vorbi). normă. frecvenţa utilizării cuvântului.altele poartă pecetea . aflat In corelaţie cu sintaxa. adecvarea se raportează la text (care are ca nivel minim fraza). a bárfi. legal. cum se mai spune) ii. genune — . . carte.selecte” de Intrebuinţare (unele sunt poetice — chip. consecinţă etc. In sintagmă sau In propoziţie. care se manifestă la nivelul relaţiei bilaterale. de receptorii săi ii de situaţia In care se produce comunicarea. solicită cuvinte (sau mai precis. de aceea. hodorog. In acest caz. negativ (a căpăta. nivelurile colocvial ii familiar sunt marcate. sensuri) fără conotaţii stilistice (casă. axa temporală. raportarea la normele literare. răspândirea teritorială. diafan. Acestea trebuie să fie adecvate stilului care marchează textul In care este introdus cuvântul care.prestigiului” juridic-administrativ: conformitate. nivelul stilistic Inalt (solemn. dar. care studiază Imbinarea gramaticală a unităţilor lexicale ii supralexicale. rezultate ale impactului virtualităţilor semantice ale cuvintelor In diverse contexte. spre deosebire de aceasta. Adecvarea cuvântului la specificul stilistic al textului este o exigenţă de rafinament a selecţiei lexicale. pe lângă semantizarea precisă a cuvintelor.). In general. Insuiirea valenţelor (disponibilităţilor) ii a restricţiilor de combinare a acestora. a mánca. Unii specialiiti au propus constituirea unui compartiment distinct al lexicologiei. Competenţa lingvistică pretinde. Disponibilităţile combinatorii. de autorul textului. la rândul lui. atitudinea afectivă. Diferenţierea (sau marcarea) stilistică se produce pe mai multe axe: niveluri sau registre stilistice. stiluri funcţionale. dedicat combinatoricii lexicale (mai exact semantice). printr-o relaţie multilaterală ii difuză (potrivirea este apreciată In raport cu toate componentele textului ii cu textul In ansamblul său).Esenţială pentru evitarea unor greieli sau nereuiite In combinarea cuvintelor rămâne cunoaiterea corectă ii completă a sensului cuvintelor (mai ales a celor noi) ii a raporturilor semantice ale acestora (Indeosebi sinonimice. domenii profesionale.

social. . stilul administrativ-juridic abundă In cuvinte ii expresii oficiale (decret. valorificând. numai In texte cu care se . adeverinţă. Raportarea la normele limbii literare diferenţiază termenii literari de cuvintele populare.Stilurile funcţionale sunt bine conturate din punct de vedere lexical. neadmise In limbajul literar standard (In care nu pot apărea. patologic. formatare. rezecţie. termeni profesionali etc. Acestea din urmă au conotaţii de culoare dialectală. hiperbole). analiză). sceptru) ii lexicul neologic. cuvinte de argou. In afara unor cuvinte de uz general (In primul rând instrumentele: verbele auxiliare ii copulative. frunzulică. ordin. istorică (voievod. actualitate (mecatronică.. simbol. Domeniile profesionale cărora le aparţine un anumit text Iii pun amprenta asupra compoziţiei lexicale a textului. vor fi dominanţi termenii de specialitate. megastar. toate sferele lexicale (arhaisme. de pildă. anexă. unele fac parte din lexicul uzual ii pot fi utilizate Intr-o gamă largă de texte. de exemplu. cea mai mare parte a pronumelor ii a numeralelor. decizie. Din acest punct de vedere. consilier. Indeosebi neologisme ii cuvinte . display. a ratifica).. prepoziţiile.la modă”. fiind folosite mai ales In stilul artistic. de termeni profesionali sau de elemente colocviale). caracteristică. fiecare stil folo. ordonanţă.. comparaţii. a aborda. sistematizare. paloc. In funcţie de situaţie. Răspandirea teritorială separă cuvintele folosite pe Intreg teritoriul ţării de regionalisme. blid. epitete. frunzuleană). demers. stilul publicistic este un stil pestriţ.asortează” tematic.). Dacă va fi un text medical. experienţă. profilactic. Insoţit frecvent de conotaţii legate de modă. cuprinzând o mare diversitate lexico-frazeologică. regionalisme.. oaste. articolul. In conformitate cu. lăboaie. modern. care are o conotaţie evocativă. medicali: sindrom. Incărcătura excesivă a unui text cu o anumită categorie lexicală constituie un abuz (cel mai adesea abuzurile de neologisme. Axa temporală reliefează mai ales lexicul arhaic.. stilul artistic este combinat cu figuri de stil (metafore. din domeniul politic. hit. altele sunt cuvinte ocazionale sau rare ii trebuie folosite cu precauţie. conjuncţiile). a demonstra. metonimii. mandat. hotăráre.seite anumite categorii de cuvinte: stilul ştiinţific utilizează de preferinţă stratul abstract ii terminologic (definiţie. software). avánd In vedere. Frecvenţa folosirii In vorbire marchează stilistic cuvintele. principiu.. subsemnatul. cultural sau din perimetrul tematic al materialului respectiv. năsoi.

oblete-obleţ. aiura-aiuri. pieptene-piepten.perciun. conciliere. extravertit. dumeri-dumiri. lăuză-lehuză. oboroc-obroc. macrameu-macrame. golgheter-golgeter. A folosi cuvinte adecvate unui text Inseamnă să itii să comunici (In scris saulii oral) nuanţat ii rafinat. dictatură. plapumă- . cearcafcearceaf. năgară-negară. coregraf-coreograf.flanea. Aplicaţii cu rol evaluativ 1. zurbagiu (pentru a doua categorie). funda-fonda. să respecţi cerinţele de puritate ii proprietate stilistică. fărma-făráma. Subliniaţi formele corecte ii precizaţi când este vorba de variante ale aceluiaii cuvânt ii când este vorba de cuvinte diferite: astm-astmă. mutecte-muţecte.mánucă. dogori-dogorI.Atitudinea afectivă se regăseite In lexic prin conotaţiile favorabile sau nefavorabile.conciziune. genunchi-genunche. Acest lucru se Invaţă printr-o Indelungată practică a folosirii cuvântului In diverse texte ii contexte. profesionalism. laitmotiv-leitmotiv. frecţie-fricţiune. imersiune-imersie. elocvenţă-elocinţă. pedigriu-pedigri.glasvant. gazifica-gazeifica. ilar-hilar. glonte-glonţ. dicţie. expres-expre.extrovertit. greier-greiere. Exemple: maestru. percheziţie-perchiziţie. migraţiune-migraţie. palavragi-pălăvrăgi. flucturatic-flucturatec. ţinută. ambarcaţie-ambarcaţiune. mugur. ostaticostatec. magazioner-magaziner.aducţiune. flanelă. pántece-pántec.descăleca. ciucure-ciucur.mugure. maieu-maiou. cercevea-giurgiuvea. bulgăre-bulgăr. aducţie. marfar-mărfar. locac-lăcac. umanitar. adopţie-adopţiune. să te exprimi precis. fundatorfondator. distructiv-destructiv. lăcrămioară-lăcrimioară. jantă (de macină). perciune. conteiner-container. colindcolindă.geantă. onorar-onorariu. glasvand. ofiţerac. concizie. culasă-chiulasă. păstrugă-păstrungă. democraţie (pentru prima categorie). lăscaie-leţcaie. chestiune-chestie. garderob-garderobă. maiestate-majestate.elin. detalia-detaila. accepţie-accepţiune. gălbinare-gălbenare. verticalitate. corigent-corijent. oţări-oţărI. delincventdelicvent. totalitar. mănucă. Impeliţat-Impieliţat.dicţiune. circumvoluţie-circumvoluţiune. adaos-adaus. cárciumar-crácmar. cazinou-cazino. foarfece-foarfecă-foarfeci. mental-mintal. leaţ-laţ. dezice-deszice. jneapăn-jnepen. circumferinţăcircomferinţă. extensiune-extensie. descălica. ghips-ipsos-gips. iridiuiridium. fascicul-fascicol-fasciculăfascicolă. berbec-berbece. diletantism. petrificapietrifica. detenţiune-detenţie. elen. atenţieatenţiune. máncău.

%techer-%tecăr. foehn-föhn. know-how-know how. jazz-jaz. box-office-boxofice. sandasandală. consulting-consalting.tálmaci. dandy-dandi. pri%niţăpri%niţ. diesel-dizel. taxinomie-taxonomie. ră%chira-răschira. sangvinsanguin-sanghin. campingchemping. blues-bluz. speze-spese. marijuana-marihuana. 2. poliomelită-poliomielită. bunker-buncăr. spicher. răzgáiarázgáia. designer-dizainer. calcio-vecchio-calcio vecchio. deux-pièces-deuxpieces. mignon-minion. displaydisplai. tălmaci. quorum-cvorum. ventil-vintil. bowling-bauling. chestor-questor. lobby-loby. turburetulbure. bodyguard-bodiguard. cocteil-coctail. by-passbaipas. fairplay-fair-play. sfară („fum“)-%fară. aisberg-iceberg. sarma-sarmală. talaj-tala%. velur-velură. badminton-bedminton. tomoare-tumoră. groggygroggi. jeep-gip. blazer-bleizăr. allegretto-alegreto. brainstorming-breinstorming. best-seller-bestselăr. dumping-damping. bruillonbruion. ultraj-ultragiu. angro-en-gros. varietevarieteu. seringă-siringă. boom-bum. beatnicbitnic. cnocdaun-knock-down. imbroglio-imbrolio. hipi-hippy. ro%iatec-ro%iatic. . cnocaut-knock-out. bitter-biter. ecrtecriu. ketchup-ketch-up. chamois-%amoa. lied-lid. schimnic-schivnic. voluptos-voluptuos. hold-up-holdup. flash-flesh. cvartăcuartă. laitmotiv-leit-motiv. forfait-forfe. bliţ-blitz. caudillo-caudilo. loggialogia. quartet-cvartet. hobby-hobbi. săli%te-sili %te. ridicol-ridicul. ulcior. baedeker-bedeker. Subliniaţi forma corectă a următoarelor neologisme: abajurabat-jour. lady-ladi. apartheidaparthaid. separe-separeu. feed-back-feedback. alură-aliură. tapiţerie-tapiserie. boutique-butic. posesie-posesiune. apropo-apropou-â propos. cloisonne-cloazone. miss-mis. browning-brauning. graffiti-grafitti.speaker. strepezi-sterpezi. pilug-chilug. bonjour-bonjur. bridge-brigi. horror-horor. challenger-%alanger. bruderschaft-bruder%aft. copyrightcoppy-right. auslander-ausldnder.urcior.plapomă. dealer-diler. brandy-brendi. kitsch-kitch. music-hall-music hall. clown-claun. loisir-loazir. strangula-%trangula. killer-kiler. leassing-lising. santinelă-sentinelă. bussines-biznis. plăsea-prăsea. loess-loes. allegroalegro. intermezzo-intermezo. %oarece-%oarec. blue-jeans-blugi. salcie-salcă. %oric-%orici. prapor-prapur. biedermeier-bidermaier. brokerbrocăr. satin-saten. scrinti-scránti. redundanţă-redondanţă. haker-hacher. bluf-bleuf. building-bilding. happy-end-happend. lider-leader. globe-trotter-globe trotter.

puzzle-pazzle. a zădărnici. dambla. răutăcios. cumplit. a dezgropa. stăruitor. self service-self-service.roentgen. a tăgădui. contribuţie. suprapunere. staff-staf. iuţeală. weekendweek-end. chin. infamie. scotch-skotch. shetland-%etland. relache-rela%. summit-sumit. a Imbina. scanner-scaner. cel care se laudă cu patriotismul său. placiditate. of-side-ofsaid. a conlocui. a sanctifica. autsider-autsaider. fără sonoritate. turcoaz-turcoise. odios. stress-stres. supermarket-super-market. potrivnicie. proporţie. echivoc. snowboard-snow-board. glorificare. a o lăsa baltă. habotnic. snack-bar-snak bar.ţincvais. asemănător. caraghios. aspru. spleensplin. stare de nelini%te. incult. adaos la un testament. absurditate. rummy-remi. a face rost de ceva. filde%. origine. siguranţă. zincweiss. chaise longue-%ezlong. vioi. smalţ. Intunecat. spărgăcios. scrupulozitate. amploare. necultivat. raccourci-racursi. a face din ţánţar armăsar. laudă exagerată. torid. lacom. stand by-stand-by. Imbietor. spielhozen-%pilhozen. zeppelin-zepelin. . crăpătură. a aţáţa. a da foc. sihăstrie. a Infia. a se ralia. %armcharme. pick-up-pickup. nelegitim. sexy-sexi. Inflăcărat. a se burzului. prăpastie. lndicaţi câte minimum două sinonime (dintre care unul neologic) pentru cuvintele ii expresiile de mai jos: fără accent. păian]en. rendez-vous -randevu. safe-seif. desfiinţa. a precumpăni. a deseca. punct culminant. contradicţie de idei. citeţ. filantropic. a Inălţa. speaker-spicher. dezabuzat. papionpapillon. mireasmă. baie. molipsitor. artistic. se]ur-se]our. copilăresc. a diminua.miting-meeting. bluf. geamie. quattrocento-quatrocento. scherzando-scherţando. a da In vileag. a (se) dezumaniza. nylon-nailon. röntghen. waterpolo-water-polo. thriller-triller. Indrăzneală. mănos. Ingăduitor. paspartt-passpartout. beţiv. coroiat. pradă. time-out-taim-aut. septentrional. speech-spici. wagon-litvagon-lit. schweizer%vaiţer. a consfinţi. a bănui. gazdă. siemenszimens. a se face de rás. Inflorire. plein-air-pleinair. a Inăbu%i. cheza%. a Incolţi. afirmaţie. strip-tease-striptease. Intámplare. reducere. trade-uniontrade union. Ingámfat. pizzapiţa. defăimător. Invinuire. a umbla pe coclauri. walkie talkie-walkie-talkie. play-back-playback. vis-â-vis-vizavi. prevestire. culme. trois-quart-troicar. ranch-ranci. rimă Imperecheată. descurcăreţ. a părăsi. sterp. poncho-poncio. ralenti-ralanti. spray-sprey. premergător. science fiction-science-fiction. 3. lipsă. motto-moto.

atárna. des. a zice. Intuneric. urmă. asimila. la. aspect. ldentificaţi. flacără. casă. a acoperi. In. apă. stupiditate. carte. vesel. bairam. slab. figură. mătrăgună. a Inghiţi. schimbător. stea. a crăpa. a absolvi. izvor. armonie. forţă. apendice. ccoală. atacat. alai. Atlas. cusur. cámp. edificator. aparat. faţă. a recita. răsucire. masă. a lucra. sincer. a se descotorosi. absolutoriu. a fi. asculta. agrement. a scrie. aprins. curtenitor. a necăji. a Inlătura. bar. albitură. surghiun. . oachec. gălăgie. a adeveri. Folosiţi In enunţuri omonimele cuvintelor următoare. a veni. a călca. articula. nesănătos. baie. inexprimabil. arcac. viaţă. mantie. asistent. a tăia. acord. ochi. máncăcios. acces. iar acolo unde acestea sunt polisemantice arătaţi cateva dintre sensurile lor: abate. arcan. a trece. antifon. a vărsa. páine. a trage. năvalnic. că. colţ. piezic. flacără. Inserare. rămăciţă. prinos. viclean. acustică. oboseală. birou. bun. a sări. hrăpăreţ. uneltire. babă. călău. aliena. a vedea. chelie. cap. singur. cat mai multe sensuri (inclusiv figurate) ale următoarelor cuvinte: a răsări. balenă. a zbura. anticar. inimă. ales. preventiv. oglindă. cheie. analist. 5. vechi. a ponegri. a se văicări. moale. adánc. atmosferă. ticălocie. a auzi. a găsi. drum. ţeapăn. limbă. august. blestem. eficient. atenţie. zugrav. slovă. soare. Infocat. arie. arc. a bántui. acut. om. as. a agăţa. foc. atinge. putere. aceza. a merge. a ţine. floare. cetăţenesc. asfinţit. peruzea. a sufla. a jefui. a cti. strámbătură. a da. nălucă. tainic. vărgat. autoritate. a ajunge. vlăstar. achita. angaja. călărie. născocire. aspru. avar. vrăjitor. activ. a pune. a răzui. mánă. adică. Invoire. a asupri. aviz. balanţă. Impovărător. loc. ambala. gură. iute. ataca. acoperi. ac. Inalt. balon. a mánca. artificiu. cursiv. plăpánd. nutreţ. alb. a Infrunta. amenda. poartă. prin sinonime sau prin contexte. apostol. de. fad. arătare. cuvánt. alb. indecent. obicei. baie. aspira.jertfă. generalizare. rău. umăr. glas. mătreaţă. lucru. a manevra. a avea. a Intrerupe. banc. Inapoiat. americă. analog. fiere. argint. fel. luptător. a bate. chip. aripă. a călăuzi. Intăritor. atribut. act. bancă. a sta. a răspunde. a linguci. dárz. cters. bine. acţiona. aspiraţie. acorda. a rugini. a proporţiona. neprevăzut. aborda. culant. accident. ascuţit. bandă. arnăut. acru. bacara. zbárcitură. consens. 4. ban. alifie. a sări. prost. tineresc. ucuratic. avans. a aţáţa. dăunător. ciumă. tulbure.

ucor. doză. lin. cah. morgă. ciocan. acribie. degresiv. han. ciret. bursă. contigenţă. fugă. a abjura. bipartit. toc. mat. lamă. galben. deferenţă. radă. codru. a avaliza. tablă. cocon. canton. cataractă. rasă. a Inapoia. vie. cicero. cameră. ceas. sitar. tors. factură. bun. ţarină. boboc. cod. timp. ţelină. pop. coadă. a desfide. palat. confidenţă. obor. mapă. mediu. mică. a cárpi. disc. calcul. cococ. pompă. partidă. rom. bob. tabac. val. pat. mucenic. franc. căţel. cap. etichetă. mediu. caustic. pluton. a Incinge. vărsat. intrepid. chef. smirnă. a deplia. post. insinuos. pitic. bulină. căprior. a irupe. deconcertat. bătaie. lac. cartelă. lună. stat. racilă. top. a demula. grefă. continenţă. Inchis. căprar. milă. a turna. uscat. draconic. resort. mină. váslă.basc. cască. buton. colţ. bloc. ad-hoc. colegiu. port. solvent. bráu. capelă. prolog. conjectură. scris. a căli. doc. clisă. a asezona. aprehensiune. car. papă. a călca. dur. chilă. colonie. sinus. casetă. bec. somn. sol. cut. căluc. 6. curs. birou. capră. a coace. cădere. bate. violă. mare. várstă. radia. excentric. baterie. cinste. patron. căpucă. bazin. duce. nea. caduc. cocă. băncuţă. liră. coastă. căutare. ierbar. fus. bienală. cadru. rol. bufet. nouă. tipic. golf. apanaj. ramă. ghem. general. bombă. cancelarie. cancer. ciubuc. recrea. buchet. companie. ciocárlie. obiectiv. delfin. bilă. pupă. catedră. gută. calcan. parcimonios. austeritate. sinus. star. ulei. ort. confienţă. codru. masă. debita. concupiscenţă. diligenţă. rutină. leu. mai. bornă. comite. deontologie. factor. cardinal. capital. parabolă. blană. tură. pupilă. colon. taler. chema. sleit. Definiţi sensul următoarelor cuvinte ii folosiţi-le In enunţuri: accesoriu. vară. rug. cilindru. război. bază. devoţiune. pompă. freză. calc. pur. a cădea. marcă. panama. a denega. cheie. coardă. vier. . căldărucă. defetist. conivenţă. a comporta. clătită. comprehensiv. călugăriţă. pernicios. broască. bătătură. a congratula. chit. zefir. imobil. căldură. declasat. prunar. a colecta. a devaliza. capriciu. cartuc. vază. contumacie. demimonden. a dura. cămin. oţios. butuc. cavaler. pilă. cupid. morbiditate. berbec. cer. cabotin. legat. a compărea. carioca. furnicar. bezea. chemare. moţ. caz. fast. carieră. bibliofil. complemente. anodin. tort. carte. a cloci. ulei. bulă. clanţă. cámp. pală. jar. a (se) cătrăni. parchet. a (se) deroba. ochi. compoziţie. gol. liliac. ciur. a decalca. trecut. socotit. rudă. coc. volant. rachetă. pol. rás. pas. ţap.

neavenit. uranian. paradigmă. felonie. fanto%ă. redundant. punitiv. diseminare. autodafe. poncif. truism. gnomie. peripatetic. a intima. a emenda. donatar. prostraţie. totem. actual-actuar. septentrional. paspartt. holocaust. inextricabil. torţionar. leal. implacabil. patibular. mazetă. sindic. recesiv. a oblitera. infailibil. recluziune. nubil. nunţiu. ritos. pletoră. a inculca. viager. htonian. veleitar. legat (subst. apatrid. a decela. cenestezie. inamovibil. edenic. adagioadagiu. venial. panoplie. faceţios. fast. frugal. abil-agil. a suplanta. panaceu. privaţiune. a oripila. turpitudine. sinestezie. synopsis. oficios. a importuna. a segrega. ingerare. pandant. a concede. recurenţă. polihistor. opulent. %aradă. prob. a obnubila. licit. poţiune. premoniţie. a obtura. subretă. ubicuu. ingerinţă. rebarbativ. aerofar- . ineluctabil. a edulcora. licenţios. chinestezie.accidente-accidenţi. potomanie. a expia. apodictic. a preleva. %varţ. venal. a sidera. a (se) obnubila. imund. libertin. valetudinar. a notifica. famelic. a (se) intrica. claustrofobie. iconoclast. difident. transcendent. a garnisi. olograf. accidenţe. stenic. iteraţie. sinecură. condescendenţă.). pau%al. inefabil. simpatetic. a dezavua. delator. tanatic. xenoman. a interpola. placid. a prezerva. adjuvant-adjutant. a vexa. simulacru. lubric. preeminent. sosie. remanent. veros. pogrom. a (se) prevala. clientelar. irefutabil. intemperanţă. laconic. idolatrie. paliativ. sempitern. acmee-acnee. poliandră. incontinent. Definiţi sensul următoarelor paronime ii formaţi enunţuri cu ele: abces-acces. inavuabil. iconodul. moratoriu. versatil. mutual. anomie. a macula. mitomanie. patronim. obstinat. soporific. famen. secesiune. nupţial. a incumba. profuziune. friabil. atavic. a interverti. neofit. fundamentalism. idiosincrasie. brevilocvent. ignifug. diluvian. a transgresa. rapt. sibilinic. jugular. vienaj. auditor. levitaţie. integrism. fragrant. agorafobie. futil. peremptoriu. preempţiune. a (se) exonera. malefic. vicinal. stipendiu. a mancurtiza. ludic. absorbţie-adsorbţie. teratologic. etilism. sinergie. sardonic. pandantiv. gregar. a pertracta. modic. vorace.dezabuzat. abjura-adjura. autarhic. filistin. a juisa. sacramental. perpetra. inveterat. a licenţia. luxurios. farinaceu. %icanier. hobby. oniric. evanescent. lutier. onctuos. sicofant. a persuada. ebuliţie. aductorabductor. letal. xenofob. oneros. genuin. fetid. tacit. fiduciar. apocrif.auditoriu-auditorium. imbrifug. a ostraciza. calofil. 7. frust. graffiti.

batistbatistă. altercaţie-aliteraţie. atlas-atlaz. amidăomidă-amibă. alizeu-elizeu. paladin. firet-%iret. marmotă-marmită.volută. mangal-mangan. nunţiu-nupţiu. file-fileu. bruion-bruior.lingoare. novator-inovator. melamină-melanină. agest-agrest. fisă-fi%ă. hidră-vidră. frupt-fruct. %ic-%i%. a evada-a evida. flagrant. locatar-locator. maestro-maistru.piruetă. etologie-etiologie. enervaţie-inervaţie. dolman-dolmen. vrac-vraf. venal. lineal-linearliniar. banderolă-banderilă. literal-literar. dihanie-dihonie. dezinfecţie-dezinsecţie. patentat-potentat. apertură-apretură.venial.aerofor. campanelă-campanilă. monogramă-nomogramă. jintiţă-jitniţă. albastrualabastru. condor-condur. inapt-inept. a ecloza-a ecluza.Indemn. imun-imund. invidios-insidios.gangă. eminent-iminent. emergent-imergent. carbonar-cărbunar.măiestru. frescă-fresco. deconcertantdeconcertat. autonom-autonim. avers-aversă. balestră- . florescenţă-fluorescenţă. gang. deluviu-diluviu. antologie-antilogie. EladaElida.excerpta. livret-libret-libert.mimeză. a inculca-a inculpa. fiestă-siestă-festă. a infesta-a infecta. a gera-a gira. eufonie-euforie. giruetă. aluzie-iluzie. alocuţiune-elocuţiune. monomahie-monomanie. langoare. licoare-lucoare. enolog-etnolog.palatin. a disimila-a disimula. limb-nimb. oliv-olivă.anafură-anafora. arahidearahnide. mimoză. auricul. fascicul-fasciculă. moină-noimă. emersiuneimersiune. lectorrector. a indura-a Indura. minerminier. anghilă-anghină. a elida-a eluda. aflux-eflux. premoniţie-premuniţie. famat-fanat. a amporta-a importa. friza-freză-friză. glacial-glaciar. a defula-a refula. a iriza-a irita. excepta. matricematriţe. a investi-a Investi. indemn. asculta-ausculta. justiţial-justiţiar. alocaţielocaţie. arivist-arhivist. a erupe-a irupe. ficţiune. escadră-escadron-escadrilăespadrilă. arbitrar-arbitral. gintă-geantă-jantă. doză-duză. orator-oratoriu. melană-melenă. ezoteric-exoteric. eteronom-eteronim. gheată-gheatră. floral-florar. detraca-detracta. a (se) intrica-a intriga-a (se) integra. diată-dietă. bac-bacă. antinomicantonimic. pelagic-pelasgic. albinism-alpinism. novelă-nuvelă. vacant-vagant. edem-eden. diată-dietă. doctrinal-doctrinar. impasabil-impasibil. apropia-apropria. a mánca-a manca. izocrom-izocron. valută. destinsdistins. feroce-veloce. allegro-alegru. afabil-amabil-amiabil. a insera-a Insera. imunitate-impunitate. mesă-me%ă. granat-granit. facţiune-fracţiune.auriculă. a reporta-a repurta. degresiune-digresiune-degresare. anoforă. apostrof-apostrofă. andosator-andosatar. aferent-eferent.fricţiune. funeralii-funerarii. difidentdisident.fragrant. anual-anuar.

cenzură-cezură. sapăcapă. aferenteferent. d) să conţină numere. a păţi. ticălos. rás. rucine. a Imbătráni. patentpetent-patentă. tremă-trenă. simpaticsimpatetic. coralier. a asculta. sepia-sepie. fastidiosfastuos. a refula-a reflua. candel-candelă. fiabil-friabil. solidar-solitar. a omorI. (a fi) disperat. rulotă-ruletă. cală-cahlă. virtuos. piromanie. fata.sutură. degeaba. gafă. departe. a uita. a alina. bravură-bravadă. várstă-vrástă. relictărelicvă. (a fi) aiurit.piromanţie. ales. a elucida-a eluda. bizon-vizon. ciment-cement. speţespeze. anarhie. f) să conţină cuvintele: . a se adeveri. 9. a regreta. inveterat-Invederat. panel. revolut-rezolut. bestial-bestiar. a (se) speria. saciu-casiu.paner-panier. anormal.coralifer. Găsiţi cat mai multe expresii ii locuţiuni: a) care să conţină comparaţii. sărac. boem-boemă. a minţi. turcoaz-turcoază. aventurier. repede. a gera-a gira. e) să aibă nuanţă de superlativ. a tasa-a taxa. fortuit-forţat. porfir-profir. a (se) enerva. a tăcea. preceptor-perceptor. paricid-patricid. a releva-a revela. tributal-tributar. bazon-blazon. servil-serviabil. a se Increde. a hoinări. imposibil. sudură. refector-reflector. a mustra. zaricte-]aricte. a dispărea.siameză. niciodată. stringent-astringent. rezidual-reziduar. palmier-palmieră. sinteză. băiac-băiec. legislaţie-legislatură. vers-viers. musai. a critica. canic-canică. concordant-concordat. prost. a (se) bucura. con]unctură-con]ectură. c) să conţină nume proprii. 8. a pedepsi. a trăncăni.virtuoz. Găsiţi expresii sau locuţiuni care să fie sinonime cu următoarele cuvinte sau unităţi frazeologice: (a fi) abătut. b) care să fie rimate. a concedia. a pleca. buret-burete. coliziune-coluziune.palestră. togă-tocă. a fugi. pe ascuns. talaz-taluz-talus. a-ci aminti. conciliabilconciliabul. dragon-dragor. contor-condorcontoar. a bárfi. a semăna. special. avanta]e. consignatar-consignator-cosignatar. lenec. covertă-corvetă. a amuţi. a sărăci. agenţie-agentură. a muri. insolvabil-insolubil. mult.specios. a actepta. rău. a constránge. a a]uta. virtute-vártute. a (se) certa. baril-beril. a ucide. a cáctiga. a ploua. manifestare-manifestaţie. a bate. (a nu avea) astámpăr. persan-persian. suveran-suzeran. bancrut-bancrută. frică. concesional-concesionar. bogat. axial-axilar. calin-călin. brec-bric. a stán]eni. consort-consorţiu. caro-carou. a cabla-a cabra. bardă-dardă. a scăpa. oficial-oficios. a bea. a flecări. (a fi) atent. calotă-carotă. a ]igni. pandant-pendant.

ambianţă Inconjurătoare. a asambla la un loc. spahiu. a mazili. pojarnic. vatman. a beneficia de un avantaj. eforie. cot. zapciu. suzeran. cavas. cinovnic. cocon. babă bătránă. clironomie. mare abundenţă. cobai de experienţă. izvod. mánă. bicicletă cu două roţi. boare de vánt. cándva odată. căminar. ucaz. livrea. palie. beilic. logofăt. poslu%nic. bancnotă de hártie. bard. clucer. a prinde. comănac. pehlivan. bolniţă. i%lic. edec. agie. calfă. aversă de ploaie. a colabora Impreună. cicatrizarea rănii. comis. a%adar In consecinţă. dro %că. %oltuz. bogasier. slobozie. călcái. garboavă. bairac. polcovnic. zavistie. be %leagă. epistat. be%liu. cavaf. mungiu. avantaj favorabil. ipochimen. mo%nean. ceremonie solemnă. a călca In picioare. diată. pedestru. a ţine. amploiat. baltag. bunăoară de exemplu. a coborI jos. anafora. carvasara. pitac. nas. circa aproximativ. cap. gát. a avansa Inainte. panţár.inimă. diac. chilom. acum numaidecát. amestec eterogen. chior de un ochi. amăgire iluzorie. biografia vieţii. locotenenţă. prisav. bănie. lup. a coexista Impreună. vornic. a face. catastrofă tragică. ureche. agă. a coincide exact. rusfet. apanaj. armă%el. ciubuc. firman. beizadea. ocină. cămără%el. a avertiza preventiv. a conchide 100 . a da. 10. a asocia Impreună. căftănie. becher. postelnic. băjenie. arnăut. letopiseţ. sluger. cá%tig profitabil. bogasiu. jitar. pisar. Găsiţi echivalente actuale pentru următoarele arhaisme: adet. a anticipa dinainte. palo%. lume. a bate. delniţă. stolnic. hrisov. jari%te. mitoc. picior. porucic. ceau%. ispravnic. leah. cam aproximativ. caftan. ansamblu omogen. catagrafie. chiar Intocmai. cadet. apelpisie. a Intabula. om. 11. ghelir. Explicaţi de ce sunt pleonastice următoarele Imbinări: a abrevia pe scurt. agarean. burtă. nacafa. blazon de nobleţe. dajdie. cerinţă imperativă. a băsni. rădvan. %tab. aproape circa. mezat. a coabita Impreună. zaveră. a se bifurca In două. faţă. fiastru. chirigiu. avalan%ă de zăpadă. butcă. mare amploare. baftă %i noroc. pe%in. uric. agapă. armie. adică cu alte cuvinte. cadenţă ritmică. a anexa alături. caimacam. a sta. bei. olat. jalbă. venetic. a aranja In ordine. balamuc de nebuni. hagiu. activitate laborioasă. anteriu. abuz exagerat. haraci. răze %. a cădea jos. a avea. a clarifica mai precis. jupán. zaraf. potcap. bandieră. a clănţăni din dinţi. gelep. anost %i plictisitor. a lua. lung. vistier. zapis. dragoman.

la sfár%it. continuitate neIntreruptă. consens unanim. 101 . concluzie finală.

lapsus momentan. a (se) Intoarce Inapoi. a dăinui etern. unanimitate deplină. a reţine pe loc. a reaminti din nou. nul %i neavenit. picnic In aer liber. ogar de vánătoare. nevralgie dureroasă. pamflet satiric. a Ingheţa de frig. erupţie violentă. a reuni Impreună. elucubraţie absurdă. oprobriu public. procent la sută. a milita pentru o cauză. dar Insă. piesă componentă. faună animală. a profera ameninţări. panaceu universal. miting popular. cult religios. performanţă remarcabilă. a impune cu forţa. cu%etă de dormit. a conveni de comun acord. omletă de ouă. prăpastie adáncă. miraj In%elător. pilon de susţinere. rang ierarhic. onest %i cinstit. intemperiile vremii. rablă veche. epatare %ocantă. evlavie cucernică. ortografie corectă. decát numai. nămeţi de zăpadă. purpură ro%ie. protagonist principal. a Impovăra cu greutăţi. a reface din nou. reclamă publicitară. hemograma sángelui. panoplie de arme. limonadă de lămáie. nebun la cap. proverb popular. plan de viitor. notorietate publică. perspectivă de viitor. a jumuli de pene. culpă din gre%eală. decor ornamental. jerbă de flori. scurt rezumat. potecă Ingustă. prim-plan apropiat. a intra Inăuntru. a cronometra timpul. cumplit %i Infiorător. jambon de porc. poantă de efect. personalitate remarcabilă. a extermina In masă. a numerota cu cifre. garderobă vestimentară. ráu curgător. jurămánt solemn. 102 . pubelă de gunoi. a participa Impreună. mentor spiritual. revelaţie nea%teptată. pacient bolnav. a convieţui Impreună. entuziasm Inflăcărat. lăutar popular. oranjadă de portocale. hit de mare succes. proiect de viitor. detaliere amănunţită. rechizite de scris. de%i a%adar. cuplet satiric. a menţine mai departe. dună de nisip. diurnă zilnică. pom fructifer. promoţie de absolvenţi. prenume de botez. mare geniu. limuzină de lux. va să zică deci. perioadă de timp. plajă de nisip. dezrobirea omului. respect %i consideraţie. cutremur de pămánt. magazin de mărfuri. infatuare arogantă. a Infuleca lacom. a ie%i afară. a prefera mai bine.conţine In interior. povară grea. a prevedea dinainte. a repeta Incă o dată. interacţiune reciprocă. reper orientativ. imprudenţă nesăbuită. folclor popular. exemplu pilduitor. lihnit de foame. gamă diversificată. etnogeneza unui popor. coridor de trecere. dată calendaristică. Intrajutorare reciprocă. radieră de %ters. de%ert arid. a%adar %i prin urmare. glicemie In sánge. definitiv %i irevocabil. disimulare ascunsă. desinenţă finală. a merge pe jos. epilog final. local public. ospiciu de nebuni. elocvenţă grăitoare.

saramură sărată. a ţá%ni brusc.salon de primire. stai pe loc. scadenţă de plată. sectă religioasă. vită domestică. a urma mai departe. slănină de porc. topografia locului. mare válvătaie. a suprima total. siesta de după masă. stánă de oi. a uni laolaltă. Mioara. tinde să devină. a schiţa sumar. a unelti pe ascuns. scurt toast. BIBLIOGRAFIE 1. statuetă mică. a zbiera tare. %lagăr la modă. Dicţionar de pleonasme. salopetă de lucru. a semna personal. a tárI după sine. troian de zăpadă. stană de piatră. zvon fals. Gabriel. summit la várf. solemnitate festivă. slip de baie. savant erudit. a surveni pe nea%teptate. Angelescu. 2. vacarm asurzitor. a survola peste. urale %i ovaţii. Bucureiti. vad de trecere. vestibul de intrare. 1995. a %edea jos. unanimitate totală. Avram. trial de selecţie. Probleme ale exprimării corecte. vedetă celebră. tenebre Intunecoase. sloi de gheaţă. scándură de lemn. Editura Academiei 103 . a teleghida (de) la distanţă. ţincvais alb. Editura Coresi. vogă trecătoare. unitate indisolubilă. schelet osos. a urca sus. samovar de ceai. tot la fel. %eptel de animale. verigă intermediară.

1978. Formarea cuvintelor In limba románă. 1988. Polisemia. Bucureiti. 7. Bucureiti. Dicţionar de cuvinte derivate al limbii románe. Editura Academiei. Silviu. Marin. Bidu-Vrânceanu. Probleme de semasiologie. Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. Timiioara. Angela. 1998. Bucă. II. ediţia a II-a. Bucureiti. Narcisa. 6. 10. Prefixele. Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. sinonimia. Dicţionarul explicativ al limbii románe. 4. Constantinescu. 1970.Române. 9. Cuvinte %i sensuri. Editura Facla. antonimia prin exerciţii. Ivan. Structura vocabularului limbii románe contemporane. Formarea cuvintelor In limba románă. Forăscu. 5. 1976. 1986. III. 1996. Bucureiti. Bidu-Vrânceanu. Bucureiti. 1989. Editura Academiei. Bucureiti. I. Compunerea. . Bucureiti. Evseev. 8. Sufixele. Editura Aca. Formarea cuvintelor In limba románă. 3. Editura Univers Enciclopedic. Angela.demiei. Bucureiti. Editura Niculescu. 1987.