III. LEXICOLOGIE Teme: Organizarea vocabularului.

Organizarea interna, organizarea externa, Masa vocabularului, Procedee de formare a cuvintelor noi, Calculul semantic, Lexicologia normativa

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvântul este unitatea centrală, definitorie a lexicului, unitatea semnificativă autonomă minimală a limbii, constituită prin asocierea unei forme fonetice (complex sonor) ai a unui conţinut (complex de sensuri). Individualitatea sa In enunţ ai legătura indestructibilă dintre cele două laturi componente (semnificant ai semnificat) fac din cuvânt semnul lingvistic prin excelenţă. Forma şi conţinutul sunt cele două laturi constitutive ale cuvântului, care funcţionează Intr-o solidaritate indestructibilă, deai reuniunea lor are un caracter arbitrar. Forma (denumită ai expresie sau complex sonor) reprezintă latura materială a cuvântului, adică fonemele grupate In silabe ai puse sub un accent, ai morfemele, diferenţiate In rădăcină, afixe ai desinenţe. Conţinutul (denumit ai Inţeles sau semnificaţie) reprezintă latura ideală, psihică a cuvântului, imaginea prelucrată mental a obiectului denumit (denotatul), pe care-l evocă, inclusiv In lipsa acestuia. Sensul este actualizarea, In diferite categorii de contexte verbale ai situaţionale, a semnificaţiei. Sensul denotativ (propriu, apelativ, cognitiv, denominativ) este Insoţit de sensuri conotative (figurate), derivate, In urma unor figuri de stil, din primul ai păstrând mai mult sau mai puţin caracterul

expresiv iniţial. Trăsăturile distinctive ale cuvântului Transformarea lumii referenţilor In lume a sensurilor, mai simplu a referentului In sens, se realizează printr-o prelucrare logică sui generis, In care trăsăturile obiectelor descoperite prin observaţie, analiză ai comparaţie se supun probei comutării, disociindu-se cele relevante (esenţiale) de cele nerelevante (Intâmplătoare). De exemplu,

pentru grupul de obiecte denumite de cuvântul casă, trăsăturile ,clădire”, ,cu caracter stabil”, ,destinată locuinţei” sunt relevante, pe când altele ca ,număr de niveluri”, ,tip de acoperia”, ,material din care este construită” etc. sunt nedefinitorii. Analiza componenţială este o metodă structuralistă inductivă, cu ajutorul căreia se divizează conţinutul semantic al unui cuvânt In constituenţi. Punând In contrast cuvinte din acelaai câmp semantic, sau mai Indepărtat, se stabilesc din aproape In aproape trăsăturile semantice distinctive (semele) care le separă sau le apropie. Este deci un fel de taxonomie semantică. De exemplu, unchi se deosebeate de mătu%ă prin ,sexul masculin”, de tată prin ,ascendenţă colaterală”, de nepot prin ,filiaţia ascendentă”, de bunic prin ,nivelul ascendenţei”, de socru prin ,rudenia de sânge” (sau ,naturală”), de scaun prin ,calitatea de fiinţă”, de urs prin ,calitatea de fiinţă umană”, de Inrudit prin faptul că e ,substantiv”. Punând la un loc componentele, vom obţine formula lui semantică (sememul): ,substantiv”, ,nume de fiinţă umană”, ,rudă naturală cu cineva”, ,In relaţie de ascendenţă colaterală”, ,de primul nivel”, ,sex masculin”. Vocabularul unei limbi este organizat după mai multe criterii, formând un sistem, e drept, cu multe imperfecţiuni, posibil de descompus In subsisteme corelate Intre ele ai ierarhizate pe niveluri din ce In ce mai mici. Unii specialiati vorbesc explicit de sistemul lexical, alţii adoptă termenii mai puţin tranaanţi de ansamblu, totalitate sau mulţime de unităţi lexicale. Organizarea vocabularului limbii române contemporane Organizarea externă (ierarhizarea funcţiona1ă) a vocabularului românesc constă In ordonarea cuvintelor, după criteriul statutului dobândit In procesul utilizării lor de către comunitatea vorbitorilor, pe niveluri ai sfere de Intrebuinţare. Principalele clasificări rezultate din ierarhizarea prin uz sunt: vo- cabular activ—vocabular pasiv, vocabular literar—vocabular neliterar, vocabular de uz general (comun, mediu)—vocabular cu utilizare limitată: arhaic/neologic, regional/sectorial (de specialitate)/de grup (special); vocabular de bază (fundamental) — masa vocabularului. Vocabularul activ ai vocabularul pasiv sunt subdiviziuni ale lexicului, In funcţie de frecvenţa In vorbire la un moment dat. Vocabularul activ este format din cuvintele folosite curent, fiind deci foarte puţin numeros, dar frecvent In circulaţie.

Din vocabularul activ fac parte instrumentele gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole, verbe auxiliare, pronume ai adverbe relative) ai substitutele (pronumele ai numeralele) cele mai uzuale, precum ai substantivele, adjectivele, verbele, adverbele referitoare la aspecte indispensabile activităţii cotidiene ai care au tranaat In favoarea lor concurenţa la zi cu sinonimele. Câteva exemple: de, la, cu, să, că, dacă, cel, am (fost), a% (merge), voi (avea), care, cine, ce, unde, cánd, unu, doi, casă, femeie, mánă, bun, frumos, dulce, a face, a vorbi, a mánca, a fi, a avea. Foarte active sunt Insă ai cuvintele (sau sensurile) ,la modă”, majoritatea neologisme: manager, profit, dividend, a implementa, pluralism, firmă, democraţie, marketing, privatizare etc. Vocabularul pasiv este format din cuvintele cunoscute, dar folosite rar de vorbitori. El cuprinde cuvinte care denumesc realităţi implicate Intâmplător sau puţin frecvent In activitatea vorbitorilor: lăcustă, ferigă, eclipsă, cazarmă, chimono, cuvinte care au intrat In fondul pasiv din cauza ieairii din ,vogă”, dispariţiei obiectelor denumite sau Inlăturării lor de către sinonimele concurente: pionier, sovietic, bordei, %ubă, retribuţie, colectivist, cooperator, cehoslovac, tovară %, cuvinte necunoscute pentru majoritatea vorbitorilor, care au dispărut de mult din limbă, au apărut recent In vorbirea unui mic număr de oameni sau sunt folosite numai In anumite medii restrânse: zapis, zlătar, hagiu, párgar, brabete, perjă, glajă, scafandru, scovergă, zăbic, a gini, benga, cataroi, mititica, idiosincrasie, reostat, seismogramă, display etc. Vocabularul literar — vocabularul neliterar (popular şi familiar) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de criteriul cultural. Vocabularul literar este partea vocabularului Intrebuinţată In texte ai In vorbirea cu caracter literar, adică normat ai cultivatlIngrijit (care-i asigură calitatea culturală). Vocabularul neliterar este o clasă mai eterogenă care cuprinde cuvintele rămase la nivelul neliterar al limbii. Grupările pe care le include vocabularul neliterar sunt: vocabularul popular ai vocabularul familiar. Vocabularul popular este alcătuit din cuvintele folosite In mediile ai situaţiile nesupuse rigorilor profesionale, livreati. Exemple de elemente lexicale populare: ima%, furcă, suveică, iţă, caier, tropăi, popă, otavă, a crácni, lehamite, nevastă, oi%te, jug, ráie. Includem In vocabularul popular ai cuvintele folosite numai In anumite regiuni (numite regionalisme, provincialisme sau cuvinte dialectale), chiar

dacă, pe o altă axă, ele se opun elementelor cunoscute In tot teritoriul lingvistic românesc. Vocabularul familiar este format din cuvintele utilizate In situaţii de relaţii intime, familiale, neoficiale, manifest nepretenţioase: mă, dragă, bătráne, coane, ăsta, slujbă, chestie, treabă, acătării, mersi, plea%că, mamaia, tataia, puiuţ (,copil”), bebelu%, băiete, dandana, belea, baftă. Vocabularul de uz general — vocabularul cu sferă de utilizare limitată (regional, arhaic, neologic, argotic, de jagon, profesional) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de aria de folosinţă a cuvintelor. Vocabularul de uz general, care se mai numeate fond comun, general (sau vocabular mediu, supradialectal, nespecializat), este partea vocabularului cunoscută ai utilizată de Intreaga comunitate lingvistică, indiferent de nivelul de cultură, de domeniul de activitate sau de zona geografică a vorbitorilor. Vocabularul cu sferă de utilizare limitată Inglobează mai multe grupări diferite Intre ele, dar care au ca trăsătură comună Inscrierea Intr-o arie lexicală restrânsă. Vocabularul regional (dialectal, provincial) cuprinde cuvinte Intrebuinţate In anumite regiuni geografice: Muntenia: burtă, a ciupi, chel, ginere, a jumuli, magiun, na%, nene, puţ; Oltenia: lubeniţă, brabete, blană ,scândură”; Moldova: curechi, sudoare, pántece, a pi%ca, ţintirim, oghial, buhai, perjă, chelbos, ciubotă, hulub, povidlă; Banat: foale, a pi%cura, iorgan, anţărţ, golumb; Crişana: pántece, a piţigăia, temeteu, poplon, bráncă, prunc, %ogor; Maramureş: cătilin, cocon, a froi, ai (,usturoi”). Arhaismele sunt cuvintele ieaite din uzul general al limbii ai rămase In uzul sporadic al unor vorbitori cu preferinţe sau preocupări pentru exprimarea arhaică. Unele desemnează realităţi depăaite sau ieaite din vogă fiind numite, de aceea, istorisme: logofăt, hatman, agă, opaiţ, iţari, opinci, i%lic, arca%, palo%, flintă, birjă. Altele au fost marginalizate ai scoase din uz de concurentele lor sinonimice: leat (sinonim cu an), voroavă (=cuvânt), rost (=gură), cinovnic (=funcţionar), bucoavnă (=abecedar), slobod, volnic (=liber), mezat (=licitaţie). Neologismele sunt cuvinte apărute de curând In limba română ai aflate In curs de adaptare fonetică ai de Incadrare morfologică sau semantică: puzzle, show, feed-back, marketing, hobby, job, top, western, flash (cu variantele fla%/fle%), computer, design, display, hardware, software, consulting, management, sponsor, copy-right, know-how,

bordei. cocor. geanabet. curcan. numai aparent pleonastic. decan. calif. hamburger. cloanţă (. bortă. cea prezentată de noi putand fi denumită. In general. circar.Inchise” de vorbitori. bijoc. cartaboi. cabanos (. daraban.pumni”).poliţistul” este denumit: acolist. cu nuanţe vizand . căpriori (.trahee”). nasol. fereală. clopot. Multe argotisme au intrat In limbajul familiar: baftă. carete. carditor. sticlete. capelmaistru. baterii (. be%liu. gonitor. heavy-metal. icre (. Alte neologisme. colegiu. Vocabularul special (sau de grup) este utilizat de grupurile mai mult sau mai puţin ostentativ . arcan.vestă”).haină”). croitor. sunt formate In limba romană sau calchiate (copiate) după modele străine: a antama. Ingera%. Părţile corpului primesc ai ele porecle: alunecări. din dorinţa de a nu fi Inţeleai de virtualele victime sau de urmăritori (poliţiati). bul. vechimea In meserie.chilot”). gagică etc. a (se) confia. bonjur (. incintă. ale infractorilor. baibarac (.stomac”). avan. a hali. adida%i. juice. coldan. bojogar. Argourile sunt cel mai bine definite grupuri lingvistice de acest tip ai caracterizează In primul rand mediile interlope. copcă. ilegalist etc. bobar. mass-media. gabor. anii de puacărie etc. coroi.pălărie”). elice (. piesele de Imbrăcăminte ai Incălţăminte: abajur (.picioare”). ghiozdan (. alunecători. aportor. de strat mai vechi. gherlă. neologism recent (sau chiar cuvânt recent).fustă”). de restul comunităţii. a se deroba. erete. acioală. jogging. dar transparent pentru cei iniţiaţi. a devoala. incubator. caraliu. dulap.aliţ”) etc. .limbă”).ochi”). boiţar. ascultătoare (. .interese”. ata% (. binoclu. aripă. ciupitor. calibarcă (. a demara. alonjar.cap”). agib. ghi%eu (. invadator. bufet.best-seller. cu%că. Aceatia. La fel. mefienţă. bobocel. angrosist. au adoptat un lexic opac pentru vorbitorul comun.pu acăria” este pe rand: academie. ienicer. boacter. ba%că. hrubă. a stopa etc. descoperitor.ureche”). căutători (. ceapán. science-fiction.domeniul de specializare”.mană”).hoţul”) este denumit. aghiotant. diblă. balaban. cavas. . giurgin. boscar. Termenul neologism are mai multe accepţii.. draibăr.gură”). calfă.fund”).pantalon”). cuţulan. cantalup. colivie. acvilist.infractorul” (Indeosebi .creier”). fermă.sani”). bulversat. hit. horn (. croncan. cotlon.preocupări” ai .fese”).perciune”) etc. diurnist. amortizoare (. hingher. ied. cotlet (. separate prin . burlan (.: abţibild. bord. bobiţă. Inăuntru etc. curcan. aripioară. hultan. alungători (. Exemple: .penis”). gulie (. cange (. ketchup. coţcar. colţan. astupător (.

mate) sau Imprumutate din alte medii (pufulete. . nepot. Aceste cuvinte răspund unor multiple exigenţe lingvistice ai extralingvistice: a) au un grad ridicat de stabilitate. albină. nucă. marfă. u %ă. lup. dorinţei de detaaare de masa vorbitorilor sau pretinsei superiorităţi intelectuale. a clădi. scară. bio. ureche. reprezentativ) sau fondul principal lexical reprezintă nucleul funcţional stabil al limbii. femeie. sanie. vrabie. roată. plop. inel. limbă. dinte. bestial. soră. papagal. cáine. fiică. folosite de majoritatea limbilor de cultură. inimă. unchi. a face. coajă. a apăra. — alimente ai băuturi: páine. Vocabularul specializat sau profesional (numit ai fond savant) cuprinde cuvintele folosite In diverse limbaje profesionale care alcătuiesc terminologiile de specialitate sau tehnico-atiinţifice. a zice. sfeclă. pe%te. tată. folosite insistent ai deseori defectuos sau neglijent de unele grupuri. vin. băiat. plug. masă. carne. — plante: cire%.Elevii au tendinţa de folosire a unor elemente de argou proprii (profu. — familia: mamă. nas. fată. Foarte mulţi din termenii de specialitate sunt cuvinte internaţionale.). mánă. fier. ca urmare a snobismului. — unelte: cle%te. cumnat. frunte. na%pa etc. măr. reprezentativ) — masa (sau restul) vocabularului constituie o clasificare de sinteză a vocabularului limbii române. văr. socru. care cuprinde cuvintele cunoscute ai folosite frecvent In cele mai importante situaţii de viaţă de către toţi vorbitorii ai care fac parte din familii lexicale bogate. gráu. creier. a merge. morcov. coco%. diriga. frate. apă. fereastră. fiind In majoritate elemente moatenite din latină sau formate In limba română. soacră. coasă. floare. b) denumesc noţiuni indispensabile vieţii ai activităţii umane: — obiecte ai acţiuni foarte importante: casă. lapte. picior. a spăla. — fiinţe: om. oţel. neadaptate ai nesocializate Incă In cercuri mai largi. hotărát. Vocabularul de bază (fundamental. a mánca. soţ(ie). viţel. bránză. lanţ. Jargoanele cuprind elemente neologice de ultimă oră. Vocabularul de bază (fundamental. ţánţar. — corpul omenesc In părţile lui: cap. a avea. topor. frunză. oaie. supărat. fiu.

Exemplu: a avea. a face. ro%u. — diviziunea timpului: zi. a lua. lacom. vánt. regionalisme. elemente de argou ai jargon). negru. azi. prost. cele primare (care au Intotdeauna mai multe sensuri decât derivatele lor) ai cele de uz general. gheaţă. d) sunt foarte frecvente In vorbire (au valoare circulatorie mare). Polisemia este sursa ai rezultatul schimbărilor de sens. a da. — calităţi ai defecte: bun. de%tept. izvor. al Imbogăţirii semantice a vocabularului. Ea are o diversitate foarte mare. rău. Majoritatea cuvintelor polisemantice au un număr restrâns de sensuri. formează locuţiuni ai expresii. vară. iarnă. frumos. deal. lumină. noapte. pasiv). an. limitarea fiind determinată de cerinţa ca acestea să fie apropiate Intre ele. dulce. zăpadă. din diferite motive. cinstit. gras. Polisemia este prima formă de sistematizare semantică. tánăr. conjuncţii. urát. In sensul că evidenţiază distribuirea Intr-un cuvânt (complex sonor) a mai multe sensuri aflate In anumite relaţii.— mediul Inconjurător: afară. Organizarea internă a vocabularului sau sistematizarea sa are la bază criterii lingvistice. soare. săptămánă. lene%. bun. cámp. a trece (toate au peste 10 sensuri). Unele Insă au acumulat un număr mare de sensuri. fiind. familiar. a bate. a sta. pronume. verde. c) au numeroase derivate ai compuse. Sunt predispuse la polisemie cuvintele vechi In limbă. mánă. a pune. e) sunt In cea mai mare parte polisemantice. galben. lung. — instrumente gramaticale (prepoziţii. a purta. ogor. dimineaţă. oră. termeni profesional-atiinţifici. nori. albastru. verbe auxiliare) ai numerale până la 10. slab. pămánt. cald. cap. . trist. timp. dar ai părţile vocabularului aflate. lună. Fenomenul este cunoscut sub numele de pletoră semantică ai caracterizează cuvintele foarte uzuale care denumesc noţiuni centrale In viaţa ai activitatea oamenilor. ieri. din punctul acesta de vedere. In zone de uz marginale (lexicul popular. — culori: alb. punct. dar ai cea mai numeroasă a vocabularului. a fi. cuprinzând In primul rând cuvintele de utilizare limitată (arhaisme. Masa (restul) vocabularului sau vocabularul secundar reprezintă partea cea mai mobilă. neologisme. vesel. Sistematizarea semantică a vocabularului rezultă din decuparea unităţilor de sens ai din distribuirea lor pe unităţi formale. vizând conţinutul semantic sau forma unităţilor lexicale.

cotul ráului. alte varietăţi ale omonimelor parţiale. aceasta din urmă vizând sensuri care au seme substanţiale (importante) comune ei acelaei etimon (un exemplu de sens cuprins In 1 a semăna este .de a arunca sămânţa” . cuvinte distincte.In solul” . seminare. fiind considerate. apropouri” .temporală”. Omonimia este o formă de structurare semantică asemănătoare cu polisemia prin faptul că priveete exprimarea unor sensuri complet diferite prin forme identice. In această categorie intră.extensiune”. are caracter regulat ei iterativ (a se vedea. dar se pronunţă diferit: copii — copIi). respectiv substantivele postverbale.verb” . Inţelesul identic Inseamnă aceeaşi formulă semică: termenii etern ei ve%nic pot fi descriei ca .scaun lung” — bancă .denuu meete starea” . sugestii. 2) parţiale sau pseudoomonime când au numai anumite forme identice.In vederea obţinerii unei viitoare recolte”. care dezu voltă mutaţii semantice identice: piciorul muntelui.instituţie bancară”). Cele două caracteristici menţionate deosebesc omonimia de polisemie. de asemenea. pieptul dealului.special pregătit” 2 . descriere = . Principala deosebire constă In aceea că omonimele nu au trăsături semantice (seme) comune. cât ei rezultatul acţiunii: povestire = . cercetare. . diferenu ţiinduuse prin altele (corn/corni — corn/coarne — corn/cornuri). Ca ei acesta. Descrierea componenţială a omonimelor arată că ele nu prezintă 1 seme substanţiale (importante) comune: a semăna = .pentru a obţine dezbinarea”).rezultatul povestirii”.de a arunca vorbe. de exemplu. de aceea.verb” .denumeete acţiunea” .rezulu tatul descrierii”. . Sinonimia este relaţia care se stabileete Intre cuvinte cu forme diferite.referitor la”. similare.pe baza unor anumite trăsături”. Inţelesul foarte asemănător presupune existenţa In formula semică a celor două cuvinte a unor seme diferenţiatoare . .neliu mitată”. . nu sensuri ale aceluiaei cuvânt.verb” .Intre persoane sau obiecte” .adjectiv”. omofonele (cuvintele care se pronunţă identic. seria termenilor somatici.acţiunea de a descrie” ei . Omonimele pot fi: 1) totale sau propriu-zise. când au toate formele identice ei aparţin bineInţeles aceleiaei părţi de 1 2 vorbire (bancă . la fel: máncare. .de asemănare” . a semăna = .denuu meete acţiunea” . Omonimele au ei etimoane diferite: primul provine din lat.acţiunea de a povesti”. dar se scriu diferit: Intruna ei Intr-una) ei omografele (cuvintele care se scriu la fel. dar cu Inţeles identic sau foarte asemănător. al doilea din lat.Intruun mediu suspicios” .omologul derivării morfematice. care denumesc atât procesul. plimbare).

minore (care .

s-a stabilit că termenii antonimi au In mod obligatoriu o dimensiune semantică comună. asentiment.motivat”. legămánt. duză-doză.atragerea” ei Inlocuirea In comunicarea verbală a termenului mai puţin cunoscut de către termenul mai cunoscut din perechea paronimică. contract.. ei seme graduale diferenţiatoare: . Exemple: agresiv ei bătăios au semele importante comune (. conjunctură-conjectură. De exemplu. comunicare-comunicaţie. corespondenţă.adjectiv” . consimţămánt. concordie etc. pact. concert.apreciere In plus”). cuvântul acord are nu mai puţin de opt serii sinonimice.a apropria. Ea poate forma ei serii sinonimice. speţe-speze. emigrant-imigrant. Aceasta se produce Indeosebi când cei doi termeni paronimi sunt cunoscuţi de vorbitori In grade foarte diferite ei constă In .apreciere In plus”).grad mic”. a (se) dispune. a ráde. 4) armonie. a petrece etc. tárg. vorbă etc. familial-familiar. a investi. consonanţă etc. a (se) Inveseli. a (se) desfăta. pe lângă semele comune (. evident. Incuviinţare. pace. voie etc. Paronimia este relaţia dintre cuvintele insuficient diferenţiate din punct de vedere formal. combinaţie.inteligenţă” .. Grupul de cuvinte care pot contracta relaţii sinonimice cu acelaei termen constituie câmpul de expansiune sinonimică al termenului respectiv. potriveală. convenţie. petrolifer-petrolier. 3) concordanţă. a (se) distra.adjectiv” ..a Investi. a apropia. %ustă etc. aviz. Ingăduinţă.referitor la” .nemotivat”.reactivitate psihică” . Antonimia este relaţia dintre cuvinte cu sens contrar. a excita-a incita. absorbantadsorbant. 5) aprobare. Astfel a (se) veseli are ca sinonime seria: a (se) amuza. Invoială. a enerva-a inerva. potrivire. respectiv . fortuit-forţat. Exemple: adagio-adagiu. din care cităm: 1) aranjament. Prin analiza componenţială. . pe baza căreia de fapt se face raportarea celor doi referenţi.pot fi substanţiale sau graduale). 2) Inţelegere. Limita poate fi un sunet pentru cuvintele scurte ei de 2-3 sunete pentru cuvintele lungi ei cu sensuri foarte apropiate: fisă-fi%ă. tranzacţie. original-originar. Efectul cel mai important al paronimiei In vorbire Il reprezintă atracţia paronimică. ei un sem incompatibil contrar. tasa-taza. dar primul are semul substanţial . minerminier. difident-divident. De exemplu. Invederat-inveterat. animare-animaţie. care relevă incompatibilitatea logică a celor doi referenţi.grad nedeterminat”. la mai multe serii sinonimice. tocmeală. Cuvintele polisemantice se raportează. conformitate. Impăciuire. inteligent ei ager au. pe când cel de-al doilea conţine semul .. permisiune.

a importa-a exporta. al cuvântului. proliberal-antiliberal. al doilea sufix).grad nedeterminat”. a lega. concordanţă-discordanţă. care este ei purtătorul principal al conţinutului său semantic). Familiile lexicale sunt grupuri de cuvinte formate prin diverse procedee formative (derivare. In sensul aportului semantic al afixului. stabil. In funcţie de structura lor morfologică. Din această perspectivă. ofensivă-contraofensivă) sau la ambii termeni (antebelic-postbelic. iar pe de altă parte pe linia procedeului formal (derivare. familia lexicală a cuvântului (a) cánta cuprinde unităţile cántare.cald ei rece au In comun dimensiunea formată din semele . Incánta. Majoritatea unităţilor lexicale ale limbii române se află Intr-o ierarhie morfematică. prefaţă-postfaţă. De exemplu. Acestea din urmă marchează opoziţia prin prefixe antonimice sau privative.(provenită prin alternanţă din cuvântul tare) este rădăcină.a dezlega. secvenţa -tăr. compunere. care nu pot fi analizate In unităţi lexicale mai mici. In. Cuvintele primare sunt cuvintele care nu pot fi descompuse In componente lexicale In limba română. Intuneric-lumină. Sistematizarea formativă (etimologică) se referă la organizarea internă a vocabularului pe latura formei (expresiei) cuvintelor.ei -itură sunt afixe (primul prefix. conversiune). pe de o parte pe linia cuvântului-bază (In aea-numita familie lexicală). a Infiinţa-a desfiinţa. fiind deci neanalizabile lexical. moral-imoral. existente la unul din termenii cuplului (cinstit-necinstit. supra. afixe (particule adăugate la Inceputul sau la sfâreitul rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou. a include-a exclude. mare-mic). Ambele ierarhii au la bază structura morfematică a cuvântului. a confirma-a infirma. faţă de cuvântul-bază) ei componentele gramaticale (sufixe gramaticale ei desinenţe). cu un conţinut modificat. ei cuvinte formate de la acestea prin diverse mijloace constitutive. b) cu acelaşi radical (homolexe). Exemplu: In cuvântul Intăritură. antonimele pot fi: a) cu radicali diferiţi (heterolexe) (iarna-vara. de la acelaei cuvânt de bază. vocabularul limbii române poate fi Impărţit In cuvinte primare.structură-infrastructură). Incántat. descánta. egal-inegal.adjectiv” . cántăreţ. .apreciere In minus”. cánt. descántare. schimbarea valorii gramaticale).apreciere In plus”. tipicatipic. iar ca sem incompatibil contrar .privitor la temperatură” . formată din rădăcină sau radical (elementul autonom. respectiv . subestima-supraestima. compunere. corosiv-anticorosiv.

frumos. păstor. pu %că. blánd. Cuvintele moştenite sunt prezente In limba română Incă de la originile acesteia. a culege. soră. apărare). ceafă. Cuvintele moştenite din limba dacă (autohtone. sare. páráu). locuinţa ei aşe. Cuvintele moştenite din latină reprezintă esenţa vocabularului românesc. duhovnic. urdă). murg. acţiuni cotidiene (a mánca. Se mai numesc elemente slavone: apostol. rău. a muri). 0 altă categorie de elemente slave a intrat mai târziu In limba română (după secolul al X-lea). mitropolit. văr). moetenite din limba dacă. lánă). mánz. ceapă. orz). gras. călugăr. luptă. vacă. a auzi. a vorbi. lung. bránză. relaţii de familie (copil. frate. a semăna. grajd. brusture. oaie. terminologie militară (armă. creşterea vitelor (cal. iapă. nicovală.zarea (argea. sabie. mal. gráu. grumaz). a se spăla. snop). Ele denumesc aspectele de bază din domeniile esenţiale ale vieţii: corp omenesc (ochi. smead). cap. armată (război. gard). dámb. aspru). veveriţă). gárbov. negru. familie (tată. zăvor). pe cale cultă. ţeavă. măgură. lapte. zapis. trámbiţă) etc. a veni. imprumuturile slave vechi se regăsesc mai ales In următoarele câmpuri lexicale: agricultură (plug. animale ei plante sălbatice (cioară. calităţi şi defecte (blajin. agricultură (cámp. mo%). In urma contactului lingvistic direct dintre populaţia românească ei populaţiile vorbitoare ale limbilor respective sau prin influenţa culturală. colibă. mánă. a ara. păstoritul (baci. ro%u. de substrat) (Intre 70 ei 200) denumesc aspecte privind: corpul uman (buză. pupăză. Ele sunt grupate In: elemente moetenite din latină ei elemente autohtone (sau de substrat). vin). gorun). spic. apă. miel. a merge. pivniţă. fiu. bătaie. om. forme de relief (ciucă. citi. amenajări ei instrumente casnice (daltă. sădi. nătáng. Insuşiri fizice ei morale (bun. psalm. mamă. a vedea. berbec. a bea. carne. gură). vită. . zimbru. candelă. icoană. cártiţă. mire. a fi.Ele se Impart. ţap. nepot. voievod. fluier. dárz. cazanie. In două mari categorii: elemente moştenite ei elemente Imprumutate. steag. nume de animale domestice şi sălbatice (bivol. brad. a face. pomelnic. culori (alb. ogor. viezure. a scrie. stareţ. destoinic. dihor. verde). strajă. fiică. bou. Cuvintele Imprumutate sunt cuvintele preluate de română din alte limbi. din punctul de vedere al provenienţei. varză. prin intermediul administraţiei ei al bisericii (In care slava era limba oficială). alimente (páine. letopiseţ. Inalt. brazdă. tabără. făină. rás. a avea. hram.

cât ei pe filieră culturală. tertip). unelte ei meserii (bidinea. cele mai importante. flegmă. Acestea se referă mai ales la: viaţa socială şi individuală (agale.nebun”. lăuză. zambilă). dulgher. substantive abstracte (berechet. bolund . evanghelie. când Incepe perioada modernă a culturii române. cu atât mai mult cu cât ele au luat locul unor Imprumuturi mai vechi de origine slavă. pingea. portocală. comerţ (agonisi. imprumuturile neologice sunt cuvintele intrate In limba română din diverse limbi după primele decenii ale secolului al XIX-lea. gealău . bizantină (aparţinând secolelor XII-XV). aghiazmă. mezel. partidă. anapoda. telemea). costisitor. tagmă. atât prin contactul direct.rindea”). vamă. mistrie. molimă. ciorbă. faună ei floră (calcan. ima%. ipocrizie. ipsos. teatru). arbagic. parastas. agramat. catár. active In secolele al XVII-lea ei al XVIII-lea ei prima parte a secolului al XIX-lea. hotar.muturile slave vechi. catagrafie. halva.imprumuturile maghiare au mai ales caracter regional (bai . ca%acaval. imprumuturile turceşti au pătruns In limba română In perioada veche (Incepând cu secolul al XVI-lea ei continuând In secolul al XVIII-lea). . ananghie. maghiară. geamgiu). nostim. plic. interjecţii (bre!. au reueit să pătrundă In limba literară (prin osmoza elementelor dialectale ardeleneeti In fondul lexical unitar românesc). patriarh. medicină (cangrenă. ghiveci. amvon. a cheltui. egumen. scrumbie). orfan. molipsitor. ba%ca. rahat. geaba). dovleac. ctitor. halal!). dud. sculă). cazma. misit. haide!. pătrunderea lor In limba română a modernizat lexicul. naz. religioasă.necaz”. lalea. pe calea comerţului ei a organizării administrative. tabiet. Exemple: arhiereu. mamo %. fidea. din comerţ ei industrie (ban. imprumuturile greceşti au ei o generaţie foarte veche. catapeteasmă. musaca. Acestea denumesc: aspecte de organizare administrativă (aprod. sarma. locui. dijmă. dar unele au devenit populare (deci răspândite In Intreg teritoriul românesc: alean. chiftea. imprumuturile latino-romanice domină câmpul influenţelor lexicale externe ale limbii române din ultimele două secole. uric. politicos. adverbe (barem. ora%). Se Intâlnesc Indeosebi In domeniile: alimentaţiei (cafea. saltea. tifos). culturală (anarhie. protipendadă. arhimandrit. hal. greu de disociat de unele dintre Impru. mutră. dascăl. doldora. burghiu. fedele%). făgădău .cârciumă”. iaurt. Mai bine reprezentată este generaţia mai nouă. simandicos). cătană. prosop. pilaf. a Imprumuturilor din neogreacă. meserii (calapod. igrasie. me%ter). viaţa politică. paraclis. mănăstire. iar altele.

capelmaistru. meci. cinstitonest. Formarea cuvintelor In limba romană s-a constituit ca un domeniu lexical de sine stătător. %ină. verbale (bănui-suspecta. glas-voce). fasung. persoană. rege. fular. ventil. coafor. henţ. conversiunea. ring. mercerie. glaspapir. inventar. debut. insulă. %aibă. bel%ugabundenţă. operă. arta ei tehnica (blugi. glasvand. smoching. referat. italiana (adagio. capodoperă. sergent. prin mijloace interne de Imbogăţire a vocabularului. al cărui obiect Il reprezintă studierea mecanismului prin care limba română creează. adjectivale (adánc-profund. dormitor. cultura. valţ. presing. biruinţă-victorie. disc-]okey). pictor. balet. fisc. cinema. formând dublete sinonimice: substantivale (amănunt-detaliu. Cele mai multe sunt Insă preluate din lexicul internaţional. cuvinte noi. rolă. In ei mai multe cazuri Insă. ]azz. dărámademola. bariton. convoi. influenţă. Incepe-debuta). bilanţ. mass-media. bacalaureat. efect. set. acont. parfum. imprumuturile germanice sunt Intâlnite Indeosebi In dialectele din Ardeal. iar In limba literară cunosc o concentrare mai mare In terminologia tehnico-etiinţifică: bliţ. certificat. decret. dar destul de numeroase ei active. chitară. calcio-vecchio. funcţionează alături de sinonime moetenite sau Imprumutate (eventual create) anterior. pornind de la cuvintele primare de care dispune ei folosind diverse procedee ei formanţi. căi-regreta. pension. show. agenţie. corner. partitură. contabil.turcească. Se adaugă. ceresc-celest. dancing. diată-testament). tezaur). gol. compunerea. boiler. Domeniile preferate sunt sportul (baschet. imprumuturile englezeşti sunt mai noi. abandona. radar. basorelief. Foarte multe din germanismele prezente In limba română sunt cuvinte compuse: abţibild. antet. aproba. borma %ină. teracotă. automobil. bowling. arpegiu. constituţie. cinste-onestitate. allegro. abdica. xenofobie). Imprumuturile latino-romanice pot fi distribuite In mare parte după limba de provenienţă: latina savantă (ambigen. Unele au putut intra prin filieră franceză: biftec. %alter. ceas-oră. rosbif. franceza (aba]ur. totalitarism. duză. lizieră. fini%. dribling. fotbal. display. bancă. ca un mijloc mixt . matriţă. bec. hobby. faleză. colocviu. Acestea sunt deci cuvintele formate pe terenul limbii române. motel. valută). electrobuz. handicap. doclad-raport. scadenţă. start). spicher. Procedeele de formare Inscrise acestui mecanism sunt: derivarea. dovadăargument. grecească (vezi cinovnic-funcţionar. gater. credincios-fidel).

prin modelul structural).(intern. . ei extern. calcul lingvistic. prin o parte sau prin toţi componenţii.

nevestică. determină constituirea unor unităţi lexicale diferite de bază. neprelucrat). lăpticel. prelucrat. sforicică. măricor. adverbiale (studenţecte). In funcţie de formanţii folosiţi. cutărică.uc(ă): năsuc. Particulele puse Inaintea rădăcinii se numesc prefixe (In cazul de faţă pre-.mi c”. regresivă.(ea se regăsecte In toate formele flexionare: prelucrezi. pronominale (mătăluţă). După categoria lexicogramaticală a cuvântului rezultat In urma derivării.Derivarea constă In adăugarea la rădăcină a unor particule neautonome.uţ(ă): bănuţ. prelucrăm. Partea fixă din formele flexionare ale unui cuvânt (deci rădăcina Impreună cu afixele sale) constituie tema cuvântului respectiv (unii specialicti o numesc radical. Sufixele sunt. Cuvântul-bază nu coincide Intotdeauna cu cuvântul primar. golac. mămucă. . glăscior. . Clasificarea cea mai importantă este cea semantică. . prelucránd etc. rămăciţă. ne-. lucrat. De exemplu.ice (pădurice). miccorare”: . schimbând sensul cuvântului-bază. nepoţel. adjectivale (locuibil). după formă. numerale (doime). locucor. .ior: călcáior. . tema cuvântului prelucra este prelucr. picioruc. albuc. lucrare.iţă: aluniţă. ţărăncuţă. de la care pot fi derivate alte cuvinte prin adăugarea afixelor pre-. derivarea este: cu sufixe. . numite afixe.). lucrătură. care. grăsuc.el (-icel): borcănel. bucăţică. din cuvântul lucru se extrage rădăcina lucr-. sunt: substantivale (copilandru). interjecţionale (aolică!). pătuţ. pră]iturică. Baza termenului prelucrare este un derivat. simple (când nu se combină cu altele: băieţel) ci compuse (când sunt alcătuite din mai multe sufixe simple: păt-uc-el). -(a)re.uc: ineluc. . copilac. -(ă)tură (prelucra. deosebind acadar acest termen de rădăcină). ne-). -(a)t. binicor. cu prefixe ci parasintetică.ic (ă): tătic. . . prelucra. Derivarea cu sufixe are un câmp de acţiune foarte larg In limba română. iar cele puse după rădăcină se numesc sufixe.ac: ciobănac. verbale (a pietrui). . broscuţă. Sufixele diminutivale au ca aport semantic nuanţa de . De exemplu. butoiac. degeţel. nelucrat. care a folosit de-a lungul evoluţiei sale circa 600 de sufixe. -a. golănac.

ingineresc. Sufixele pentru denumirea instrumentelor: .andru: copilandru. .ar: brăudar. .ar: fugar. arătând sexul opus exprimat prin radical: . porumbiţă. bărbătesc. călugăriţă. .oi: răţoi. călărac.oaie (-oaică): doftoroaie. găinăreasă.Sufixele augmentative sunt contrare semantic celor diminutive (aportul lor semantic este nuanţa de . pădurar. arătos. . cusurgiu.că: italiancă. călucar. scriitor. vamal. cenucar. bucuros. băiec. lenjereasă.os: bănos. cercetător. scandalagiu.dop”. lungan. curcan. ctergător. vorbăreţ. moţat. demascabil. unionist. Sufixele pentru denumirea agentului au ca nuanţă semantică .ac: mărginac. -ancă: băietan. lătrău. . mătăsos. plucat. . chiriac.tor: apărător.ist: căminist. . Sufixele moţionale iormează substantive.iţă: păstoriţă.esc: armenesc. uaharniţă. pistruiat. . restanţier.al: mormántal. cimpoiec. . .cel care Indeplinecte o anumită acţiune.iu: arămiu. . răuuc .ar: blănar. triumfător. dator. cireciu. .easă: cenucăreasă. . . .ampliiicare”): . . . brumăriu. atacabil. . toptangiu. negricios. uăcac. piumac. măturoi. căpităneasă. . plăiec. puctancă. bulgăroaică. . . inelar. uluitor.tor: Incălţător. -oaică): băieţoi. mireasă. gránar.at: gucat. .ier: bufetier.bil: apărabil.oi (-oaie. săptămánal. .easă: bucătăreasă.uc: astupuc . tunar. căsoaie. angrosist. cojocar. cerboaică. máncău.eţ: glumeţ. ostac. trufac.instrument cu care se răzuiecte ceva”. podar.an. orăceancă. flăcăiandru/flăcăuandru. pisoi. .niţă: botniţă. .giu: camionagiu. mărgelat. . plumburiu.mare”. piperniţă.ac (-ec): căruţac. stelist. chinuitor. . păgubac.an: gáscan. luptător. este legat constant de obiectul sau acţiunea exprimată de bază”: .tor: ascultător. scutier. găudoaie. ceferist. mătăsar. are o preocupare sau un interes.ău: lingău. Sufixele pentru determinarea Insuşirii: . tocător. . pacoptist.

ie: boierie. cánepicte.) grececti (ci mai rar latinecti): .conducere. făget.anţă (-enţă.ar: morenar. acezare. noutate. .it: moscovit. .ime: boierime. dăscălime. rufărie. grececte.icte: arinicte. . tismănar.mente: actualmente. culegere. . referenţial (sunt. Intorsură. cruzime. tárác. porumbicte.iot: cipriot. .ez: albanez. mărginac.ătate: bunătate. . ungurac. Sufixe care indică provenienţa (locală): . . Sufixe pentru indicarea modalităţii: -ecte: bărbătecte. cerere. . speranţă. francez. mangaliot.ire: amăgire. tirolez.ean (-an): craiovean. . orientare. brazilian. pacoptism. cuvántare. făgăduială. Sufixele colective: . grosime. Indrumare. nebunecte. . dar care se deosebesc de acestea prin sensul deno-tativ. grăpic.ian: georgian. . . cotitură. cuconet. canadian.ism: muntenism. prusac. educare”: pedagogie. . entităţi autosemantice).ic (-ác): crucic. fumăraie.ăraie: apăraie. corigenţă.ărie: copilărie. meschinărie. jucărie. cărăucie. -inţă): cutezanţă.ic: alunic. faptul se datorecte provenienţei lor din cuvinte . . haţegan. singularmente. . gándirism.ime: adáncime. .) . viespărie.ac: austriac.glandă”). . cumetrie. . .ărie: bostănărie. oltean. greutate. verbe etc.eală: amorţeală. făgărăcean. clădire. mărăcinic.et: brădet. . bavarez. . .agogie (gr. gándire.ură (-tură): arsură. .ere: abatere.algie (gr. funcţionărime. aca cum se mai spune.Sufixele pentru denumiri abstracte: . adenalgie (aden . .pline” (substantive.durere. păltinic. Falsele sufixe (sufixoidele) sunt formanţi care au In comun cu sufixele poziţia enclitică ci lipsa de autonomie funcţională (nu pot apărea autonom In enunţ).ac: liniac. . croială. suferinţă”: nevralgie.) . sofiot. . băcăuan.are: adunare. adjective. colbăraie.

) .care respinge. hipodrom.. pigmentaţie”: monocromie.) . . diacronie. care consumă”: antropofag. románofil.) . incineraţie”: holocaust.) .situat In centru. perceptibilitate”: anestezie. calofil.estezie (gr. sensibilitate. coloraţie. temporalitate.) .culoare.iubitor de. căpetenie. diform.) . protocronie.arh (gr. uniform.. care alungă.) ..idee. care fuge. .fer (lat. care conţine. vorbitor”: afon. care se Indepărteană”: ignifug. casetofon. telefon.cronie (gr. .) . care conţine. durată.fob (gr. fotofob. francofon. pitecantrop. . Infăţicare”: multiform. convieţuire”: zoocenoză.) .care urăcte. conducere”: autocraţie. .greutate. care distruge. care oprecte”: bactericid. care produce”: aurifer. evoluţie”: anacronie.cenoză (gr.fug (lat. astrodrom. autocefal.arhie (gr. paradox. autodrom. .form (lat. purtător.centric (gr. macrocefal. presiune”: isobar. foaie”: clorofilă. energofag.cutie craniană. . casă.. democraţie. pentatlon.antrop (gr. . conducere”: monarhie. concentric. policromie.) . fonic. .fiinţă umană.) .aspect. . . excentric.) . antropofil. somnifer. care susţine.) . care nu poate suferi. opinie”: ortodox. decatlon. bibliofil.probă finică.atlon (gr..fon (gr. genocid. care prenintă afinitate pentru.cid (gr. suport de bană”: hidrofor.) . . filantrop. glas. comunitate.fag (gr.sennaţie. sunet.drum. semafor. cronofag.) .) .asociaţie.) .) .putere. cef. care se ferecte de. . Indrumător”: ierarh. central”: egocentric. vermifug. sinestezie.cefal (gr.”: anglofob.timp. care preferă. exerciţiu”: biatlon. insecticid. care conduce. sincronie. petrolifer. . l .) . . .) . velodrom. calorifer.care poartă. .ardere.craţie (gr.bar (gr. monarh.drom (gr.fil (-filă) (gr.for (gr. biocenoză. craniu”: bicefal.) . sens. . cartofor. radioestezie. claustrofob. . om”: mizantrop.frunnă. părere. . hidrofob. direcţie”: aerodrom.caust (gr. acrocentric. plutarhie.care poartă.conducător. megafon. stăpânire. . 2 .fil (gr. agorafob. . . microfon.”: francofil. formă. birocraţie.putere.care omoară.) .) .care mănâncă.) .voce.) . paricid.dox (gr.cromie (gr.

nevropat. .) . picior. android. antropoid. polimorf.mnezie (gr. anomie.) . sociometrie.) . caligrafie. eugen(ie). elicopter.termen. semnificaţie”: monosemie.pat (gr. acidogen.odonţie (gr.pod (gr. .) .care produce.gen (gr. 2 . paronim. care produce”: ovipar. . sinonim. In formă de”: amorf. .) . . pedodonţie. .) . amfimorf. care generează. psihopat. monografie. antropolog. miriapod. principiu. privelicte”: dioramă.) . astronometrie. toponim. humanoid.) . cablogramă. termen”: polinom.nom (gr. cardiogramă. heptagon.savant. cu aspect de”: paraboloid.dinţi.care suferă. diviziune.cu aspect de.log (gr. aripioară”: coleopter.gon (gr.nomie (gr.) . autonomie. medicaţie”: pediatrie. autogen. hexagon.) . fonolog. care administrează”: autonom. diagramă”: ortografie. fotogramă. inscripţie.manie (gr. .) . muchie”: poligon. entomolog. antonim.morf (gr. care agreează”: oxigen. trigonometrie. pentagon.) .obsesie patologică”: piromanie.memorie.) .) .care nacte. lexicolog. suferind”: cardiopat. polisemie. .) . care nacte.par (lat. . teolog.aripă.iatrie (gr.regulă. . lat.unghi. . geriatrie.) . .suport. pseudonim. specialist”: biolog.) .) . .) .spectacol. alomorf.scriere. vivipar. nume. denumire”: antroponim.logie (gr. alogen. astronom. calapod. omonim.ctiinţă. urologie.manţie (gr. biogen.măsurare. .oramă (gr.onim (gr.sens. . panoramă. dantură”: ortodonţie. hidrogen. . dipsomanie.) . acronim. . epistemologie.care conduce. geografie. amintire”: amnezie. conducere. . arheologie. peduncul”: gasteropod. agronom.. astrolog.metrie (gr.grafie (gr.id (gr. pseudopod.nom (gr. colţ. astronomie.parte.) . biografie. aritmomanie. evaluare”: goniometrie. cardiologie. Inregistrare. . l . .In formă de. distribuţie”: agronomie. . Inregistrare. amfigen.prezicere.) .scriere. ortosemie.) . cercetare”: mineralogie.gramă (gr.pter (gr. care dirijează. .) . divinitate”: chiromanţie. grafie. geometrie. aerogramă. studiu..tratament. schemă”: ortogramă.semie (gr.

) . fenotip. Derivarea postverbală: auz<auzi. valenţă”: monovalent. Derivarea postadjectivală: a bruma<brumat<brumă. care menţine. zootehnie. .tehnie (gr. autoterapie. a candida<candidat. exemplar”: linotip. vizual”: microscop.) . . măslin<măslină. pneumoscopie.tăiere. . . lucrător”: chirurg. denunţ<a denunţa. fizioterapie. nedumeri<nedumerit. alun<alună. . pleurotomie. trai<a trăi..examinare.tratament. teozofie.tomie (gr.creator.) . radiofica<radioficare. stabilizator”: termostat. fitotehnie. ortoped<ortopedie. sărut<a săruta. diascop. antropozofie. ceartă<a certa.) .tip (gr. imagine”: radioscopie.care Inghite. rugă<a (se) ruga. aniversa<aniversare. Derivarea regresivă (sau inversă) constă In formarea de cuvinte noi prin Indepărtarea din cuvântul de bază a afixelor. investigare. adjectiv sau verb.urg (gr. Invăţ<a Invăţa. arhetip. care roade.) . a picta<pictor. horoscop. psihoterapie. reostat.) .vor (lat.scopie (gr. procedeu tehnic”: agrotehnie. omnivor.model.indicator. care poate fi substantiv. stabil.care stă. polivalent. aerostat. anemostat. pictură. medicaţie. cuget<a cugeta. dejun< a dejuna. agrotip.care valorează. prototip. artroscopie. a vărga<vărgat<vargă. crnt<a crnta. ură<a urI. dovadă<a dovedi.tehnică. candidatură.terapie (gr. . Derivarea regresivă este clasificată In funcţie de baza de pornire.) .zofie (-sofie) (gr.) .) . bivalent. Derivarea postsubstantivală: pisic<pisică. accept <a accepta. portocal<portocală. incizie”: dihotomie. chimioterapie. care mănâncă”: carnivor. antropotehnie. apendicotomie.ctiinţă. observator.scop (gr. Brrnduc<Brrnducă. speculă<a specula. veghe<a veghea. . . ramburs< a rambursa.) . . vindecare”: hidroterapie. demiurg. joacă<a juca.) . pagubă<păgubi. secţionare. . avort<a avorta. . a nemulţumi< nemulţumit. explorare. ambivalent. a desăvrrci< desăvrrcit. cunoactere”: filozofie.valent (lat. fală<făli.stat (gr.

) . deosebit. uman. antropozofie. repus.(gr. aerosol. aloterm. adenomegalie. acvastat. agronomie. antropo.) . alogen. acvanaut. deznoda. alofazie.) . la nivelul bazei. supra-: supraprofit. in-/im-: indiscutabil.(gr. supratonaj. super-: superputere.fără”. prefixul fiind. . apiterapie. răzgandi. semantic: prefixele care marchează intensitatea maximă: arhi-: arhidiacon. alo. de-): descătuca. ganglion”: adenografie. antropofob. agricol”: agrometeorologie. aerodinamic. nedesfăcut. alomorf. aerofobie.aer.(lat. câmpie. desăra. .(gr. hiper-: hipersecreţie. api.altul.) . superproducţie. Prefixele sunt clasificate. antropofil. alternare”: alocromatic.) . a-/an-: apoetic. nemuritor. atmosferă. antropofag. anistoric.) . răzleţi. decuruba. acvatic”: acvacultură. agrozootehnie.albină.a lipsi de”: des. aerodrom.glandă. om. . Prefixele delocutive — formează cuvinte noi pornind de la baze lexicale componente ale unor locuţiuni.fiinţă umană. antroposferă. răsfrange. neasemuit. albinărit”: apicultură. re-: realege. agrar. diferit. hipersensibil. aerogramă. de albină. răscumpăra. In termeni cu cir. ca ci sufixoidele. extra-: extrafin.culaţie internaţională ci. agronom.(lat. recăsători. adenogramă. oxigen. adenopatie. aerogară. arhipăstor. a Infăptui provine din locuţiunea a pune In fapt. Prefixele negative: ne-: necredincios. prepoziţie. răscoace. agro. impropriu. asexuat. adeno. Prefixele privative au sensul . Prefixele iterative — folosite pentru exprimarea ideii de repetare: răs-/răz-: răsfira.) . dejuga. reIncepe. ci ele.(gr.(dez-. mult mai rar. dezamăgi. aero. ultraprogresist. alocronic. a indispune.(gr. ultra-: ultrademagog. desfrunzi. agropedologie.lipsit de”. Falsele prefixe (prefixoidele) Sunt Intâlnite cel mai adesea. De exemplu. In cuvinte formate In românecte: acva. alofon.Derivarea cu prefixe are o amploare mai mică decât cea cu sufixe. nedescoperit.apă. apifug. reInfiinţat. aerofagie. adenotomie. extraplat.ogor. omenesc”: antropocentric. gaz”: aerobiotic.

) .) . floră”: fitocenoză. autostradă. hidro. biosferă. teluric”: geografie.mare. kineto. homo-/omo. izomorf. fotogen. hidrosferă. de la sine. izo. izomer. proprietate”: ecogeneză.(gr.(gr. de cărţi”: bibliofil. omoterm. biometrie. hidrofobie. cosmo. microscop. crono. micro. 1 .viaţă. acelaui”: homocromie.unic.) . bio. geologie. autoconservare.) .(gr.mi ucare. temporalitate”: cronografie. singur. ecosferă. vegetaţie. autocraţie. hidrofug. autogară. hemoptizie. acvatic”: hidrodinamic.) . autodrom.timp. hidronim. spontan.(gr. heliograf. cosmogonie. solar”: heliocentric.) . colectivitate”: democraţie.auto . simetric”: calofilie. biogramă.(gr. macrobiotică. balneoterapie. helio. identic. macro. eco. foto. calofonie. biografie.popor.asemănător. o dată”: monocrom. biociclu. hemofilie.băi. kinetoterapie. caligrafie. hemogramă. univers”: cosmodrom.) . fito. ecotip. enorm”: macrocefal. monovalent.) . geosferă.) . microcefal.(gr. monoton.) .(gr. fiinţă fie”: biocenoză.(romanic) . economie.(gr. cronologie.(gr. cronometrie.) . automat”: autobiografie.(gr.frumos. omograf.(gr.cal. lichid. bibliotecă.mic”: microbiologie.(gr. locuinţă. singur. demografie. fitonomie. geodezie. bioterapie.care se referă la automobil”: autobuz.nconjurător. geo. hemoragie.pământ. hipotracţiune.plantă.(gr. durată.) .) .) . monosemantic.(lat. biblio.) .) . izometrie. autocar.lumină”: fotofil. biologie. hidrotehnică.) . autocefal. balnear”: balneologie. fitofag.(gr. demoscopie.(gr. mono.casă. omonim. omogen.sânge”: hemocultură. ecologie. 2 auto . biblioteconomie. microcosm. bibliologie. hidroliză. monoftong.carte.(gr. helioscop. autonomie.) . cabaline”: hipodrom. biopsie. echivalent”: izobar. macrocosmos. bioplasmă. sol. autocamion. calo.lume. hipologie. microclimă.apă. microfite. cronoscop. ecotop. homomorf. fotofobie. demo.soare. omofon. fotogramă.) .(gr.(gr. izoglosă.. fotografie. monogam. hemostatic. autoadministra. monocultură. mediul . geometrie.(gr. hipo.(gr. izotermă.egal. cosmografie. populaţie. monolit. hemo. balneo. bibliografie.) .) . mobilitate”: kinetoscop.nsuui. macroscop. lumină. omolog.(gr. geospeologie.) . ecografie. de acelaui fel. hipometrie.

din băgăreţ. stereografie.drept.) . Incheia. realizată prin juxtapunere (iarbă-mare. In relief. politehnic. psihopatie.) . carpe-cu-clopoţei). termo. la distanţă”: teledinamie.(gr. telescop. zoofag. nu aparţine nici temei. psihiatrie. xeno. argint-viu. tridimensional”: stereocite. termoreglare. polisportiv. pseudo. stereoscop.străin. -ar-/-ăr. iubăreţ. psiho. aflat Intre tema colţ.din cerculeţ.(gr. Invecmanta.la fel.mulţi. poli.).animal. zootehnie.) . tautologie. grăsuliu etc. zoo. teledetecţie.. xenofob. stereofil. geruleţ. In aceeaui situaţie se află -ul. termofil. termofite. -urdin colţuros. corect. pseudoctiinţă. telepatie.) .) . ortografie. pseudonim. teletext. xenofil. bunăvoinţă.(gr.departe.solid. tautometrie.(gr.) . telegraf.reziduuri” ale unor alte categorii (desinenţe. telespectacol. televorbitor. psihomotor. identic”: tautofonie. psihologie. multiflor. stereogramă. animalier”: zoochimie.căldură. numeros”: poliartroză. psihochirurgie. multe”: multicelular. xenomanie.(gr. dar care nu pot fi considerate nici una. descleia. . telerama.) . ortoepie. stereognozie. zooterapie.suflet”: psihochinezie.(gr. psihogramă. polimorf. termogeneză. zoomorf. multinaţional. Interfixele sunt particule situate Intre temă ui sufix. psihogen. Valea Lungă) sau prin joncţiune (bou-de-baltă. stereo.) (izolat din televiziune): telejurnal.mult. b) sudura completă sau aglutinarea (vinars. tautogramă. de fapt. l tele . zoocultură.fals. adevărat”: ortodox. psihometrie.(gr. poliedru. .(gr.) . stereofonie. telespectator. multiform.) . ortoped.(gr. termometru. tauto. aparent”: pseudocefal. certăreţ. nici sufixului. polisemantic.(gr.) . parazit”: xenobioză. multilateral. televizor. telecinema. telecomandă. Ele sunt. 2 tele .(gr. zambăreţ. Derivarea parasintetică Inseamnă constituirea de cuvinte noi prin adăugarea la cuvântul-bază a unui sufix ui a unui prefix: Imbărbăta. drum-de-fier. locotenent).multi. De exemplu. Compunerea este procedeul de formare a unui cuvânt prin combinarea a două sau mai multe cuvinte existente In limbă.(gr. nici alta.ui sufixul -os. temperatură”: termodinamic. zoofite. cerul-gurii. polifonic. Gradul de contopire a elementelor componente poate fi diferit: a) compunerea aparentă. policrom. termogramă. zoologie. niciodată. articole etc. frunzuliţă.) . orto.

fiecare. cumsecade. despre. Compuse prin falsă parataxă sunt Indeosebi nume de locuri (Tárgu-Jiu. tic-tac. Vatra Dornei. orice. Interjecţii: nani-nani. Adjective formate prin subordonare circumstanţială faţă de un adjectiv verbal: binevenit. Piatra-de-Olt. gura-leului. scump-la-tăráţe. Turnu-Severin. . iacătă. Compunerea prin coordonare (parataxă) este caracteristică limbajelor culte. Marea Neagră. deci. Substantive formate prin sobordonare atributivă substantivală In genitiv: floarea-soarelui. deui la origine sunt formate cu genitivul sau acuzativul (Tárgu-Jiului. untdelemn. Ocna-de-la-Sibiu). Numerale formate prin subordonare atributivă: douăzeci. Numerale formate prin subordonare circumstanţială: doisprezece. Prepoziţii: de la.Cel mai important criteriu de clasificare a compuselor este cel sintactic. social-economic. a binecuvánta. Conjuncţii: acadar. Substantive formate prin subordonare completivă directă: fluieră-vánt. papă-lapte. clarvăzător. Ocna-Sibiu) care. románoenglez. cáteodată. Incurcă-lume. Exemple: puccă-mitralieră. bine crescut. Verbe formate prin subordonare circumstanţială: a binevoi. vorbă-lungă. drept-credincios. au fost transformate pe cale administrativă. floare-de-colţ. apă-tare. Substantive formate prin subordonare circumstanţială: ducă-se-pe-pustiu. făt-frumos. oricum. răufăcător. Adverbe: astfel. Pronume: oarecare. Gara de Nord. ceea ce. Turnu-de-la-Severin. ieftin-la-mălai. devreme. gură-cască. bun-de-lucru. Piatra-Olt. Substantive formate prin subordonare atributivă substantivală In acuzativ cu prepoziţie: apă-de-plumb. Adjective formate prin subordonare atributivă: rocu-Inchis. Compunerea prin subordonare (hipotaxă) Substantive formate prin subordonare atributivă adjectivală: bot-gros. oricine. mobilă-tip. Adjective formate din sintagme cu prepoziţii/adverbe sau din propoziţii: cuminte. verde-foarte deschis. de pe. pe la. atotputernic.

Conversiunea prin distribuţie contextuală duce cel mai adesea la adjective (din substantive: mo%neag. supraom (format din supra. supărat.se plimbă seara”.ziar”.doarme bu%tean”.nume (un oarecare). poet. din adjective: . iar recţiunea verbului a locui cu complement direct (. tăcut. PDSR.Compuse prin abreviere pot fi realizate prin combinarea unor silabe din cuvintele componente (Plafar = Plante farmaceutice). Calcul lingvistic este un procedeu de .vorbeete frumos”. un bine). tre. fără implicarea unor formanţi lexicali. feuille).murándă. . Exemple: (a) Intrevedea (format din Intre. verbul (căutare>căutarea. entrevoir). intránd>intrándul.ei -vedea. un of). din silabe ei cuvinte (Mobilex = Mobilă export. Űbermensch). rădăcină (accepţiile lingvistice ei matematice) după fr. .o scenă tare”). un intránd). CEC. pro. . ROMARTA = arta románească). Conversiunea (numită ei schimbarea valorii gramaticale) denumeete procedeul prin care un cuvânt trece de la o parte de vorbire la alta.ei -om. CNSLR) sau din iniţiale ei fragmente de cuvinte (TAROM = Transporturile Aeriene Române). suferindă. interjecţie (oful. Poate fi copiată ei structura gramaticală: rom. Exemple: foaie (sensul de .a locui o casă”) este o imitaţie a fr.. . . haideţi). Calcul semantic (numit ei Imprumut parţial) reprezintă adoptarea de către cuvântul românesc a unui sens nou. afixe). numeralul (doi>doiul.piesă la jocul de eah”. un frumos). fou). dar după modele de structură lexicală străine.se ridică u%or”). din gerunzii: sángerándă. după fr. . un doi). filozof. adverbul (bine>binele. priceput. din adverbe: . o căutare. după germ.a ieeit glonţ”. după modelul germ. bojati se (este deci un calc morfologic). după modelul fr. . Blatt ei fr. Mijloacele gramaticale care permit schimbarea valorii cuvintelor sunt de natură morfologică (determinarea sau articularea) ori sintactică (distribuţia In context). masă rotundă (expresie calchiată după fr. habiter (un calc sintactic). Conversiunea prin articulare face posibilă trecerea oricărei părţi de vorbire la substantiv: adjectivul (frumos>frumosul.mbogăţire a vocabularului cu ajutorul căruia se formează cuvinte noi din materialul limbii române (rădăcini. la verbe (din interjecţie: haidem.doarme ziua”.ngheţat tun”.gol pu%că”. a se teme a devenit reflexiv prin influenţa sl. PNL. la adverbe (din substantive: .o femeie bine”. din iniţiale de cuvinte (CFR. preluat de la modelul său străin. . din participii: avut. table ronde). nebun (. racine.

Numele proprii se clasifică In următoarele categorii: — nume de persoane (sau antroponime): Gheorghe. Dumnezeu. Răducu. Alah. Nicu. laice: Barbu. — nume de vânturi (sau anemonime): Crivăţul. Intreprinderi. Vasile. — porecle şi supranume (diferenţa constând In expresivitatea mai accentuată a primelor): Grasu. ştiinţifice: Moromeţii. Bucure%ti-Berlin. la origine. lonescu. George. Brándu%a. Bulgaru. lonica. Masa tăcerii. Románii In istoria universală etc. Sirius. — nume de familie: lonescu. sunt alese sau acceptate de persoana care le poartă): Arghezi. Computerland. Cirea%a. Dicţionarul explicativ la limbii románe. cuvinte comune care s-au specializat In individualizarea unor referenţi. din punct de vedere formativ. Ureche. Elena. Aida. Gigi. Oedip. Psihologia consonantistă. Petruţ)). Vulcan. instituţii: Coleus. — nume de animale (sau zoonime): Grivei. Deleanu. Numele proprii sunt. ‘coala Centrală. Victoriţa. Marioara. Murgu.Onomastica se ocupă de cuvintele care denumesc reperele individuale. Getica. hipocoristice (formate prin scurtarea . — nume de locuri (sau toponime): Olt. timp ei activitate socială. Mugur. — nume mitologice (sau mitonime): Zeus. Etymologicum Magnum Romaniae. Austrul. Bucure%ti. Buzilă. Maria. Nina. desemnate de numele proprii. Rodica. Gheorghiţă. Joiana. ‘coala Normală. Vlădoiu. Flămánzilă. Luceafărul. Dănuţ. In funcţie de referenţii denumiţi. diminutive (lonel. Marinică. Tzara. Neptun. Prenumele pot fi. Unirea Principatelor. — nume de corpuri cereşti (sau astronime): Marte. Nicolae. Camera Deputaţilor. Antroponimele se divid In: — prenume (nume de botez sau nume individuale): lon. la rândul lor. — denumiri de evenimente istorice: Rena%terea. — pseudonime (spre deosebire de supranume. Arghezi. Antroponimele ei toponimele se Impart. Bacovia. artistice. Cercel. In spaţiu. Andreia%. Carpaţi. Maria. Ţiganu. Războiul de lndependenţă. Venus. — nume de firme. Blondu. Galaction. Ani%oara. — nume de opere literare. Viorica). Măriuţa. Munteanu. primare (calendaristice: Gheorghe. Priceputu. lstoria critică a Románilor. In câteva subcategorii. Facultatea de Litere.

. loana. care sunt Imbinări stabile de cuvinte (adică funcţionează constant In aceeaei configuraţie) cu sens unitar ei unic (denumesc mereu un singur ei acelaei obiect. Drumu Oii. Mutu.corpului numelui de bază. Moldoveanu. Obár cia-Lotrului. Pescaru. Făget. Mia. Valea-Seacă. lzvărnuţa. Motricoru.Luiza. Calea Bucurecti. Drumu Tárgului. Avădanei). Maria. Haţeganu. prenume sau porecle In formă absolută. Negoiu. PlaiuVulcănecti. Negoiu). Coco). Titi. Surdu. Săndel sau nume duble: AnaMaria. Valea-Vlădicii. Zănoaga.). Dinu. Stupineaua. Drumu-Carului. Malu-cu-Flori. Rică. Intre Zăvoaie. Crángu. derivate (lonescu. Bucura. cu scopul de a ueura pronunţarea ei a da o nuanţă de mângâiere persoanei respective: Nelu. Podu-Turcului. substantiv-adjectiv: Dealu-Mare. După lbru. parasintetice (de un gen aparte. Intrucât sunt la origine genitive: Agrigoroaiei. acţiune etc. — hidronime (nume de ape): Murec. Frazeologia Obiectul de studiu al frazeologiei Il constituie frazeologismele. Din punct de vedere formativ. Nuţica. Păunete. Dámboviţa. copil din flori. Tomca). Bucura. — hileonime (nume de păduri): Trivale. Bujoru. Nicu. — hodonime (nume de drumuri): Drumu Rocu. Grecu. de fapt. Toponimele se divid. bal mascat. Rocu. Lacu-Rocu. Gelu. Michi. Bucurectii-Noi. prepoziţie + substantiv: Peste Gilort. sufixele sunt. Olacul. numite ei unităţi frazeologice.substantiv): Bulevardul-Carol. Alexandru-loan. Intr-o ureche. hipocoristice diminutivale: Neluţu. Bucovăţ. lon-Gheorghe. diminutivale: Dumbrăviţa. Tăchiţă. Miţa. Colentina. Toplicioara. Abiculesei. Vica. Sanda. Gigi. pot fi: primare (provenite prin conversiune din apelative sau antroponime: Stejaru. Vornicu). Cuculeasa. Andriţoiu. Tárgu-Frumos. Dobruca) ei compuse (substantiv. Negrea. Prahova. Fántána-lui-Grozav. Cocuţa. Topologelu. Bálea. Sofica. derivate (de regulă. Balta. MariaCristina. Săndica. Bogdana. Bolintineanu. Amărăzuia. Băneasa. Sub Arini. respectiv Insueire. Nuţa. In: — oronime (nume de munţi): Carpaţi. Dealu. Măcecu-de-Sus. Numele de familie pot fi ei ele primare (fiind. Calotă. In funcţie de referenţii desemnaţi. a băga de seamă. Tina. Nicucor. Olte ţ. deci trecute la noua funcţie prin conversiune: ‘tefan. la origine. Bucegi. Bárzuica. Brocteanu. De exemplu. Cuca. Omu. Tache. Sofi. Dunărica. Drumu-Haiducilor.

unei Intregi propoziţii. sunt mai sudate semantic ei au ca sinonime cuvinte izolate. locuţiunile de intensitate. predicat ei eventuale compliniri: (cineva) spală putina. specific limbii respective (Intrucât reflectă experienţe proprii comunităţii lingvistice implicate). cutia Pandorei). Indrăgostit lulea. războiul rece. Expresiile corespund. Pe lângă trăsăturile comune. clişeele internaţionale (deosebite de categoria anterioară prin prezenţa unor nume proprii: arca lui Noe. luceafărul poeziei románecti. perifraze (bardul de la Mircecti. locuţiunile ei expresiile au ei caracteristici diferenţiatoare: locuţiunile. de aceea. a strica orzul pe gácte. (cineva) face (pe altcineva) cu ou ci cu oţet. răul secolului. formulele şi clişeele internaţionale. patul lui Procust. ziua ci noaptea. (cineva) Ici ia inima In dinţi. poetul nepereche. a-ci pune pofta-n cui. In sensul că au subiect. turnul Babel. Unii specialieti adaugă alte câteva categorii de unităţi frazeologice: binoamele lexicale (tare ci mare. nedecompozabil (ei. Practic. filozoful de la Păltinic). călcáiul lui Ahile. mărul lui Adam.de bloc”. mărul discordiei. Idiotismele (sau expresiile idiomatice) sunt unităţi frazeologice cu Inţeles figurat . ele au echivalenţe In rândul tuturor părţilor de vorbire: substantive (aducere-aminte = amintire. de pildă. sunt mai puţin (sau deloc) expresive. a Incela).Tipurile de unităţi frazeologice pot fi reduse la două foarte importante: (1) locuţiuni şi expresii. intra.ductibil). tabula rasa. turn de fildec. nodul gordian. Se remarcă Incărcătura expresivă a acestor unităţi ei autonomia mai pronunţată a elementelor componente. fata morgana. adjective (Intors pe dos = supărat). la munte ci la mare). (2) idiotisme. a scoate din fire — scos din fire). locuţiunile de intensitate (gol puccă. adverbe (ca din puccă = rapid). perifrazele. a-ci da arama pe faţă. Exemple: a bate apa-n piuă. a se ţine scai. binoamele lexicale. sabia lui Damocles. ieftin ca braga). patriarhul de la Rohia. magna cum laude). singur cuc. bătaie de joc = batjocură). . de regulă. formulele internaţionale (artă pentru artă. verbe (a trage pe sfoară = a păcăli. Se observă că locuţiunile pot să-ei schimbe valoarea gramaticală prin derivare frazeologică (a băga de seamă — băgare de seamă. rememorare. prin văi ci munţi. linicte ci pace.

Dicţionarele selective (sau speciale) cuprind numai anumite categorii de cuvinte. Intâlnim. circa 175. regionalisme. Tipurile de dicţionare rezultă din aplicarea diverselor criterii: numărul de limbi cărora le aparţin cuvintele conţinute. pronunţării. 1999. titlul operelor create etc.000. fiind corelată cu multe dintre aspectele discutate In cuprinsul ei. paronime. De exemplu. L. scopul principal al demersului etc. dicţionare de: sinonime. sau chiar din toate perioadele de evoluţie a unei limbi. 1962-1966. nivelurilor de limbă etc. Dicţionarul enciclopedic ilustrat (vol. Săineanu. formelor gramaticale. dicţionare dialectale. alese pe diverse criterii lingvistice sau extralingvistice. 1991. dicţionare bilingve ei dicţionare multilingve Dicţionare extensive (sau generale) ei dicţionare selective (sau speciale). antonime. 1999. Micul Dicţionar Enciclopedic (mai multe ediţii): Dicţionarul Enciclopedic Román. terminologice. vol. Clasificarea dicţionarelor lingvistice generale este foarte importantă pentru lucrarea de faţă. citate celebre etc. de cuvinte. de principiile ei tehnica Intocmirii dicţionarelor. Editura .000 de cuvinte. expresii. activitatea In domeniul reprezentat. In final. Dicţionare lingvistice şi dicţionare enciclopedice Cele dintâi pun accentul pe explicarea cuvintelor (din punctul de vedere al originii. 1926-1939. metafore. omonime. . neologisme. Dicţionarele enciclopedice. biografia. accentul explicaţiilor (pe cuvânt sau pe noţiune).). idiomatice. astfel. Câteva exemple: I. iar In legătură cu personalităţile. Candrea.Cartier”.). I. mai pe scurt. clasificarea. Adamescu. Dicţionare monolingve. fotografii.Lexicografia este disciplina care se ocupă de explicarea. clasificarea ei Inregistrarea cuvintelor In dicţionare.II — Dicţionarul istoric ci geografic universal). epitete.A. definiţia. Dicţionarul enciclopedic ilustrat. Gh. descrierea. sau. care se mai numesc ei universale. Bucureeti.. In timp ce Dicţionarul explicativ al limbii románe — aproximativ 60. schiţe etc. onomastice. dicţionare de expresii ei locuţiuni. sensului. Dicţionarul Academiei va cuprinde. data naeterii ei morţii. Dicţionarul enciclopedic román I-IV. planee. Dicţionarul universal al limbii románe (numeroase ediţii). amploarea masei lexicale cuprinse. dicţionar invers. se ocupă In mod prioritar de lucrurile (sau persoanele) desemnate de cuvintele-titlu (prezentând In legătură cu primele. Primele au tendinţa de a cuprinde tot lexicul dintr-o anumită perioadă.

interferenţe cu alte limbi etc. să vază. aceasta. de multe ori. analiza unor structuri cu un cuvânt sau mai multe cuvinte etc. (eu) lucrez. pánă să vadă. Cel mai complet astfel de dicţionar este In prezent Dicţionarul ortografic. să pună. In principal. număr. sufix. de-acum. De regulă. să puie. Problemele privind forma cuvintelor privesc. celelalte fiind apreciate de Indreptare ca abateri: abreviaţie (nu abreviaţiune). (eu) gioc etc. să deie. diferenţele fiind localizate In rădăcină saulei In afixe. In legătură cu care prezintă explicaţii semantice ei formale esenţiale. atestări.Dicţionarele explicative cuprind cuvintele uzuale dintr-o perioadă. persoană etc. deamu. accent. fac referiri ei la pronunţarea corectă a cuvintelor cu mai multe pronunţii (sunt deci ei ortoepice). Dicţionarele normative (sau ortografice) cuprind Indeosebi cuvintele care pun probleme de normare. Incoa. adaptarea Imprumuturilor externe. Pot fi considerate deci. ortoepic ci morfologic al limbii románe (cu sigla DOOM). regionalisme sau elemente populare: mulţămire. adaos (nu adaus). Forma literară a unor cuvinte este concurată. triple etc. Lexicologia normativă este o ramură aplicativă a lexicologiei. In uzul literar al unor vorbitori. transformările fonetice ei evoluţiile semantice pe care le-au suferit de-a lungul timpului. variante dialectale. gen. dintre care numai o formă e considerată corectă.). dicţionare mixte. caz. Formele aberante sunt. arhaisme. Intr-o formă concisă (definiţii scurte. adăugare (nu adăugire). formarea cuvintelor In limba română. (eu) lucru. aspectele ortografice ale cuvintelor: disocierea formei literare de variantele neliterare. frăţáne-său. citate relevante ei strict necesare). pănă. precum ei etimonul (fără comentarii). să dea. (eu) joc). aciui). de variantele ei neliterare. deci de stabilire a formei corecte dintre mai multe variante (de formă a rădăcinii. (care sunt folosite In locul perechilor lor literare: mulţumire. la fel de Indreptăţit. admisiune (nu . fratele său. O categorie aparte o constituie formele duble. scrierea cu majusculă. aista. Dicţionarele etimologice prezintă etimonul cuvintelor Inregistrate. aciua (nu aciuia. domeniul de aplicare fiind pedagogia limbii. ucă. sub redacţia unui colectiv condus de Mioara Avram. Indrumări ortografice ei ortoepice minime. uce.

umor). când e format din vocală dublă: asiduu>asidu. alături (alăturea). week-end [uik-end]. una fiind recomandată. dar alviţă. Câteva greeeli privesc neologismele adaptate parţial In limbă: reducerea hiatului. de pe azi pe maine (de azi pe maine). curaj. judo [giudo]. mai rar. incrimina>Incrimina. aea cum se scriu: fault. personaj). barIton (baritón). bolnáv (nu bólnav). alviţă (nu halviţă). avarIe (nu avárie). Ambele (sau. integru>Integru. termenii mai noi se scriu ei se pronunţă ca In limba de origine: team [tim]. accepţie (nu accepţiune). Unele se scriu ca In limba de origine ei se pronunţă potrivit principiului fonetic românesc. aducţie (nu aducţiune). caractér (nu carácter). anticameră (nu antecameră) etc. Incadrăm aici ei nerespectarea ordinii elementelor ei a componenţei unor frazeo. anátemă (anatémă). greeeli sau neglijenţe de exprimare: o dată In zi (In loc de o dată pe zi). draw [droo]. altele se scriu cum se pronunţă In limba de origine: golf. penalti. Nu Intotdeauna formele multiple sunt Impărţite In forme corecte ei forme incorecte. handicap. Inlocuirea lui i iniţial cu I: incarnare>Incarnare. colegiu. emisferă. dar cartilaj. In raport de (In raport cu). fluctuaţia Intre j ei g (e corect: omagiu. bIsmut (bismtt) etc. când cuvinte vechi din limbă sunt tratate ca neologisme: Infiera>infiera. azbést (nu ázbest) etc.logisme. scrierea ei pronunţarea cu sau fără h iniţial (e corect: halva. corigenţă. elicopter. la fiecare dată (de fiecare dată). toate trei) forme sunt considerate corecte. atat (atata). cortegiu. academIe (nu académie). afrodiziac (nu afrodisiac). hemoragie. apropo (apropou). hortensie. know-how [nou-hau]. aldămac (nu adălmac). andrea (nu undrea). altmintrelea). Uneori. In caz dacă (In caz că). áustru (atstru). diferenţa dintre forme este numai de accent: acólo (nu acoló). ofsaid. care sunt. dribling. anghină (angină). pe care lucrările lingvistice normative Il Inregistrează ei Il impun ca normă. utilaj. altminteri (altminterea. meci.admisie). Neologismele Imprumutate din alte limbi parcurg un proces de adaptare la modelele limbii române. adIcă (ádică). cealaltă admisă (In aceste situaţii se poate aplica ideea de pluralitate a corectitudinii): acum (acuma). adultér (nu adtlter). de cele mai multe ori. aici (aicea). . pasaj. henţ. fiinţă>finţă. anóst (ánost). voiaj. ducmán (nu dt cman). Inchista>inchista). antIc (nu ántic). perpetuu>perpetu. arădean (arădan). golgeter. Intreprindere>intreprindere. pick-up [pik-ap]. angóra (nu ángora). arIpă (áripă). coopta> copta. injurie>Injurie (apar ei situaţii inverse. fotbal. agorá (nu agóra). corner.

iar In cuvântul compus sunt folosite cu sensul lor obienuit. Compusele formate prin abrevierea cuvintelor componente se scriu cu litere mari neurmate de puncte.C. anti-X). din contră.E. precum ei Intre bază ei sufix. o sută cinci. ţ: gre%eală.D. nici unul. de langă. sau AGIR). facultativ. când sunt formate din iniţialele cuvintelor componente (C. sau CEC. G. la formaţiile cu prefixul ex-(ex-ministru) ei la formaţiile ocazionale de la nume proprii sau de la nume de litere (anti-Lovinescu. sau CFR. AROMAR. dezmembra. pierde. In funcţie de gradul unităţii lor semantice ei morfologice. contraargument. deszăpezi. comune sau proprii (Delta Dunării.I. sunetul se scrie de două ori: antiinflaţionist. consătean. clujean. gură-spartă. ochi-de-pisică. lată câteva: a) sufixele care cuprind diftongul -ea Il păstrează In scris.R. răzbate. ei urmate sau neurmate de puncte. In formaţii supraprefixate (super-extrafin) ei In derivatele cu sufixe de la numele proprii străine a căror finală nu se scrie aea cum se pronunţă (voltaire-ian). deei sunt consi. A. imbatabil.derate cuvinte compuse.-ist).G. când sunt formate din fragmente de cuvinte (TAROM. transsaharian. imobil. C. d) cratima se foloseete obligatoriu Intre prefix ei bază.R. ea se foloseete In formaţii ocazionale omonime cu cuvinte existente (a re-crea. colateral. ci %i) se scriu separat ei fără cratimă. răscruce. când baza este o literă sau o abreviere (X-ulescu.a crea din nou” — a se recrea). solicitând frecvent intervenţia normativă a Indreptarelor. COMTIM. anistoric. ameţeală. cel ce. .vară. anaerob. inacceptabil. desăra. . coautor. de pe. OLCIT). desface. des-. când apare In două silabe Invecinate (proprietar> propietar. individualitatea. Cuvintele formate In limba romană cunosc ei ele un proces de adaptare la sistemul limbii.S. Intr-o anumită măsură. propriu>propiu. c) unele prefixe (a-. răsuflă. oprobriu>oprobiu) sau. combate. b) dacă prefixul se termină cu acelaei sunet cu care Incepe radicalul. ROMAVIA. răs-) Iei modifică forma In funcţie de sunetul iniţial al radicalului: apolitic. frustra>frusta. Cuvintele derivate prezintă mai puţine dificultăţi de scriere decât cele compuse. se scriu cu cratimă: floarea-soarelui. Baia Mare. inclusiv după consoanele %. adăugarea lui acolo unde nu există (repercusiune> repercursiune). Cuvintele In care termenii Iei relevă Incă. Intrucât termenii lor componenţi sunt Inţeleei ei separat.F. Alte cuvinte. in-.reducerea unui r. j. con-. Cuvintele compuse se pot scrie separat (cu sau fără cratimă) ori Intr-un singur cuvânt. ca să. consfinţi. interregional.

original.niite tineri sunt bine alcătuiţi fizic” se neglijează restricţia termenului alcătuiţi privind . substantivul se referă la ceva . sentimente sufletecti. iar al doilea .gruparea de elemente combinate”.a dovedi ca neadevărat”. Câteva exemple: a repeta din nou. Apar construcţii pleonastice Intre cuvinte simple ii unităţi frazeologice: mifloace mass-media.originar.Problemele privind sensul cuvintelor sunt mai complexe decât cele referitoare la forma cuvintelor ii se rezolvă de multe ori nu prin traniarea In corect ii incorect. a adevărului unui fapt”). făcuţi. a unor cuvinte care repetă nemotivat ii inutil aceeaii idee. mult mai potrivite In contextul dat. a colabora Impreună. a prefera mai bine. arbitralarbitrar. releva-revela. Confuziile Intre paronime sunt datorate marii asemănări formale a cuvintelor implicate In relaţia paronimică: alienarealienaţie. Alte câteva exemple: . . Intre ele: aragaz electric. mai puţin adecvat sau neadecvat.se desfăcoară In faţa lor un cadru impresionant” (verbul arată o miicare. .stabilirea realităţii unui lucru. Pleonasmul reprezintă Intrebuinţarea.are o statură magistrală” (substantivul se referă la dimensiuni. ci ii prin aprecierea ca adecvat.cineva infirmă constatarea” (primul cuvânt Insemnând . pe care nu o au sinonimele sale. concesie-concesiune. Contradictio in adiecto (contradicţia In termeni) este greieala care provine din alăturarea unor cuvinte cu sens opus. . enerva-inerva. euforie-eufonie. In anumite combinaţii lexicale. dar Insă. Dezacordul semantic (sau incompatibilitatea semantică) Intre cuvinte se produce atunci când ele se combină fără a se ţine seama de disponibilităţile (respectiv restricţiile) semantice ale acestora privind asocierea sintactică. a scruta cu atenţie. a extermina In masă. respectiv formaţi. a schiţa sumar. creativitate”). de aceea. stimă ci respect. exemplu pilduitor.ii-a adfudecat premiul” (verbul Inseamnă . Greşelile de semantizare se produc Indeosebi In legătură cu neologismele. . a urma In continuare. Insă totuci.a atribui un bun aceluia care a oferit mai mult la licitaţie”). bicicletă cu trei roţi.fix”). scurtă alocuţiune. adjectivul la . .care oferă confort”. al căror sens nu este cunoscut cu precizie de către vorbitorii cu o cultură lexicală insuficientă.măiestrie.nicare-comunicaţie. bifurcarea drumului In trei. când se spune că . incompatibile. comu. greceală ortografică. din nou iarăci. procent de cinci la sută. De exemplu.cactigă cursa confortabil” (confortabil Inseamnă . a aduce la acelaci numitor comun. investiInvesti.

probabil. a unor arhaisme: . Derivatele noi sunt ii ele frecvent folosite In Imbinări nu Intotdeauna corespunzătoare. fiind mai noi In limbă. filmic. rezolvitor). aia cum cred. .radicali” ii evitarea cuvintelor obiinuite.a oferi altuia”). artisticitate. de multe ori nemotivat. tărám. . fapt care le face acum desuete chiar In contextele In care s-ar potrivi.culţi”. Unele sunt stângăcii sau excese (abuzuri) lexicale. este denumită cultism ii reprezintă o deficienţă de exprimare. -ist (sunetist. Exemple: . luminist). cei care utilizează construcţia).fermoarul nu circulă”. simţăminte. sunt: -al (centripetal). nu toate exemplele de mai sus pot fi considerate greieli. situare In context. Formaţiile uzitare. vigurozitate Inlocuiesc nemotivat sinonimele mai vechi (ii mai potrivite) graţie.autorul a creionat (In loc de a schiţat) o compoziţie reuiită”.cântecul debutează cu o notă Inaltă”. inclusiv In contexte care nu solicită aceste exigenţe. creează incompatibilităţi supărătoare. esenţializare deranjează ii ele uneori prin folosirea abuzivă In locul sinonimelor lor foarte clare ii active folosire (utilizare). Alteori sunt Inlocuite nepotrivit neologisme Intre ele: . Până de curând. Fiind puse neatent In locul acestora In diverse contexte. Alte sufixe aflate In expansiune. 0 mare parte a dezacordurilor semantice se referă la folosirea neologismelor.nu . acest manierism al cuvintelor cu iz vechi. au sensuri restricţionate (prezintă deci mai multe restricţii de combinare) decât sinonimele lor cu mai veche carieră In vocabular.fără efort”. poemic). -tor (aparţinător. Alte astfel de cuvinte erau: neasemuit. contextuare.banale”.. rigurozitate. care.” (In loc de ctim). aia cum se mai Intâmplă). sau cuvintele vechi Intre ele: . . rigoare.am servit fiecare câte o prăjitură” (a servi Inseamnă . Graţiozitate. . a Indritui. abunda In texte de tot felul.. Artificioasă apare ii folosirea insistentă In contexte nespecifice. nobil. a dobándi. arbitrii Innoirii ii funcţionării lexicului (cel puţin până la impunerea In uz a formelor inclusiv aberante. considerate . Intárzietor.După cum cunoactem. Evident. . credem noi. . -ic (ideatic.a Intreprinde demersuri” (In loc de măsuri).ceasul staţionează”. supărătoare mai ales pentru vorbitorii cu o cultură lingvistică nuanţată. . . Căutarea cu orice preţ a unor termeni . vigoare. care trebuie să fie. Se ajunge chiar la creaţii rebarbative cu acest sufix: amicabilitate.a tensionat eforturile” (In loc de a intensificat). sălac.cum tălmăciţi această situaţie?” (In loc de interpretaţi).statornicia vieţii teatrale” (In loc de impunerea sau consolidarea). rezumare.

axa temporală. cum se mai spune) ii. nivelul stilistic Inalt (solemn. atitudinea afectivă. In sintagmă sau In propoziţie. a vorbi). Adecvarea cuvântului la specificul stilistic al textului este o exigenţă de rafinament a selecţiei lexicale. a mánca. moacă). dedicat combinatoricii lexicale (mai exact semantice). hodorog. de autorul textului. flamură. la rândul lui.prestigiului” juridic-administrativ: conformitate. Insuiirea valenţelor (disponibilităţilor) ii a restricţiilor de combinare a acestora. legal. sensuri) fără conotaţii stilistice (casă. antonimice ii paronimice) cu alte cuvinte. rezultate ale impactului virtualităţilor semantice ale cuvintelor In diverse contexte. spre deosebire de aceasta. răspândirea teritorială. consecinţă etc.Esenţială pentru evitarea unor greieli sau nereuiite In combinarea cuvintelor rămâne cunoaiterea corectă ii completă a sensului cuvintelor (mai ales a celor noi) ii a raporturilor semantice ale acestora (Indeosebi sinonimice. solicită cuvinte (sau mai precis. .altele poartă pecetea . stiluri funcţionale. adecvarea se raportează la text (care are ca nivel minim fraza). care se manifestă la nivelul relaţiei bilaterale. Diferenţierea (sau marcarea) stilistică se produce pe mai multe axe: niveluri sau registre stilistice. Poate fi considerată o formă de compatibilitate. Acestea trebuie să fie adecvate stilului care marchează textul In care este introdus cuvântul care. domenii profesionale. de receptorii săi ii de situaţia In care se produce comunicarea.). Nivelurile stilistice definesc gradul de marcare stilistică a unui text: nivelul stilistic neutru este nemarcat stilistic (sau este marcat zero. raportarea la normele literare. printr-o relaţie multilaterală ii difuză (potrivirea este apreciată In raport cu toate componentele textului ii cu textul In ansamblul său). normă. In general. este dependent de specificul conţinutului de idei transmis. carte. Unii specialiiti au propus constituirea unui compartiment distinct al lexicologiei. care studiază Imbinarea gramaticală a unităţilor lexicale ii supralexicale. pe lângă semantizarea precisă a cuvintelor. frecvenţa utilizării cuvântului. nivelurile colocvial ii familiar sunt marcate. dar. genune — . negativ (a căpăta.selecte” de Intrebuinţare (unele sunt poetice — chip. Competenţa lingvistică pretinde. a bárfi. diafan. Disponibilităţile combinatorii. livresc) prezintă conotaţii stilistice marcate .pozitiv” datorită sferei . In acest caz. aflat In corelaţie cu sintaxa. privesc conotaţiile stilistice. de aceea.

ordin. Axa temporală reliefează mai ales lexicul arhaic. articolul. rezecţie. hiperbole). unele fac parte din lexicul uzual ii pot fi utilizate Intr-o gamă largă de texte. avánd In vedere. neadmise In limbajul literar standard (In care nu pot apărea.. vor fi dominanţi termenii de specialitate. cuvinte de argou. In conformitate cu. Dacă va fi un text medical. megastar. In funcţie de situaţie. . profilactic. modern.. cultural sau din perimetrul tematic al materialului respectiv. fiecare stil folo. consilier.Stilurile funcţionale sunt bine conturate din punct de vedere lexical. subsemnatul. de exemplu. conjuncţiile). cea mai mare parte a pronumelor ii a numeralelor.asortează” tematic. Indeosebi neologisme ii cuvinte . decizie. stilul artistic este combinat cu figuri de stil (metafore. Domeniile profesionale cărora le aparţine un anumit text Iii pun amprenta asupra compoziţiei lexicale a textului.seite anumite categorii de cuvinte: stilul ştiinţific utilizează de preferinţă stratul abstract ii terminologic (definiţie. software). social. display. de termeni profesionali sau de elemente colocviale). toate sferele lexicale (arhaisme. care are o conotaţie evocativă. hotăráre. formatare. frunzuleană). termeni profesionali etc. Acestea din urmă au conotaţii de culoare dialectală.la modă”. Incărcătura excesivă a unui text cu o anumită categorie lexicală constituie un abuz (cel mai adesea abuzurile de neologisme. principiu. valorificând. Insoţit frecvent de conotaţii legate de modă. ordonanţă. a demonstra. stilul administrativ-juridic abundă In cuvinte ii expresii oficiale (decret. Frecvenţa folosirii In vorbire marchează stilistic cuvintele. numai In texte cu care se . altele sunt cuvinte ocazionale sau rare ii trebuie folosite cu precauţie. năsoi. comparaţii. patologic. oaste. metonimii. regionalisme. epitete. analiză). stilul publicistic este un stil pestriţ. a aborda.. a ratifica). demers.. experienţă. mandat. sistematizare. din domeniul politic. fiind folosite mai ales In stilul artistic.. anexă. hit. paloc.).. lăboaie. caracteristică. blid. Raportarea la normele limbii literare diferenţiază termenii literari de cuvintele populare. de pildă. Răspandirea teritorială separă cuvintele folosite pe Intreg teritoriul ţării de regionalisme. actualitate (mecatronică. istorică (voievod. cuprinzând o mare diversitate lexico-frazeologică. adeverinţă. simbol. frunzulică. In afara unor cuvinte de uz general (In primul rând instrumentele: verbele auxiliare ii copulative. medicali: sindrom. sceptru) ii lexicul neologic. Din acest punct de vedere. prepoziţiile.

jantă (de macină). dumeri-dumiri. adaos-adaus. năgară-negară. glasvand. flanelă.Atitudinea afectivă se regăseite In lexic prin conotaţiile favorabile sau nefavorabile. foarfece-foarfecă-foarfeci. conteiner-container. fărma-făráma. lăscaie-leţcaie. perciune. mănucă. oboroc-obroc. mugur. distructiv-destructiv. zurbagiu (pentru a doua categorie).mugure. dogori-dogorI. leaţ-laţ. aducţie. máncău. detalia-detaila.perciun. culasă-chiulasă. pieptene-piepten. ofiţerac. genunchi-genunche. lăcrămioară-lăcrimioară. atenţieatenţiune. maiestate-majestate.aducţiune. detenţiune-detenţie. dictatură.glasvant. palavragi-pălăvrăgi. descălica. jneapăn-jnepen.extrovertit. elen. ghips-ipsos-gips. coregraf-coreograf. oblete-obleţ. circumferinţăcircomferinţă. imersiune-imersie. gazifica-gazeifica. Exemple: maestru.geantă. cercevea-giurgiuvea. plapumă- . verticalitate. expres-expre. migraţiune-migraţie. cearcafcearceaf. gălbinare-gălbenare. percheziţie-perchiziţie. pántece-pántec. Aplicaţii cu rol evaluativ 1. Acest lucru se Invaţă printr-o Indelungată practică a folosirii cuvântului In diverse texte ii contexte. fundatorfondator.conciziune. să respecţi cerinţele de puritate ii proprietate stilistică. dicţie. mental-mintal.elin.flanea. oţări-oţărI. A folosi cuvinte adecvate unui text Inseamnă să itii să comunici (In scris saulii oral) nuanţat ii rafinat. cárciumar-crácmar. dezice-deszice. funda-fonda. fascicul-fascicol-fasciculăfascicolă.descăleca. petrificapietrifica. ostaticostatec. extravertit. macrameu-macrame. onorar-onorariu. marfar-mărfar. ţinută. diletantism. corigent-corijent. delincventdelicvent.mánucă. elocvenţă-elocinţă. locac-lăcac. glonte-glonţ. lăuză-lehuză. ambarcaţie-ambarcaţiune. iridiuiridium. pedigriu-pedigri. cazinou-cazino. umanitar. ilar-hilar. accepţie-accepţiune. colindcolindă. conciliere. concizie. democraţie (pentru prima categorie). mutecte-muţecte. maieu-maiou. Impeliţat-Impieliţat. flucturatic-flucturatec. aiura-aiuri. extensiune-extensie. chestiune-chestie. frecţie-fricţiune. berbec-berbece. ciucure-ciucur. laitmotiv-leitmotiv. golgheter-golgeter. totalitar. garderob-garderobă. greier-greiere. Subliniaţi formele corecte ii precizaţi când este vorba de variante ale aceluiaii cuvânt ii când este vorba de cuvinte diferite: astm-astmă. adopţie-adopţiune. păstrugă-păstrungă. bulgăre-bulgăr. profesionalism. circumvoluţie-circumvoluţiune. să te exprimi precis. magazioner-magaziner.dicţiune.

killer-kiler. brokerbrocăr. groggygroggi. by-passbaipas. building-bilding.urcior. quartet-cvartet. lied-lid. dandy-dandi. bliţ-blitz. blues-bluz. alură-aliură. quorum-cvorum. strangula-%trangula. ulcior. talaj-tala%. apropo-apropou-â propos. speze-spese. box-office-boxofice. tălmaci. scrinti-scránti. jazz-jaz. ketchup-ketch-up. globe-trotter-globe trotter. browning-brauning. bunker-buncăr. brainstorming-breinstorming. loggialogia. strepezi-sterpezi. intermezzo-intermezo. pilug-chilug. săli%te-sili %te. campingchemping. chamois-%amoa. deux-pièces-deuxpieces. varietevarieteu. apartheidaparthaid. challenger-%alanger. posesie-posesiune. sangvinsanguin-sanghin. bitter-biter. ridicol-ridicul. caudillo-caudilo. cnocdaun-knock-down. biedermeier-bidermaier. spicher. boutique-butic. hipi-hippy. schimnic-schivnic. boom-bum. clown-claun. baedeker-bedeker. pri%niţăpri%niţ. kitsch-kitch. poliomelită-poliomielită. jeep-gip. sandasandală. calcio-vecchio-calcio vecchio. designer-dizainer. imbroglio-imbrolio. bruillonbruion. redundanţă-redondanţă. ră%chira-răschira. lider-leader. blue-jeans-blugi. bluf-bleuf. ultraj-ultragiu. feed-back-feedback. miss-mis. plăsea-prăsea. loess-loes. allegretto-alegreto. foehn-föhn. cloisonne-cloazone. best-seller-bestselăr. Subliniaţi forma corectă a următoarelor neologisme: abajurabat-jour. lady-ladi. santinelă-sentinelă.speaker. leassing-lising. chestor-questor. taxinomie-taxonomie. %oarece-%oarec. răzgáiarázgáia. laitmotiv-leit-motiv. satin-saten. know-how-know how. horror-horor. loisir-loazir. tomoare-tumoră. diesel-dizel. bodyguard-bodiguard. auslander-ausldnder. flash-flesh. angro-en-gros. displaydisplai. dumping-damping. voluptos-voluptuos. tapiţerie-tapiserie.plapomă. turburetulbure. salcie-salcă. happy-end-happend. mignon-minion. ro%iatec-ro%iatic. cnocaut-knock-out. bowling-bauling. cocteil-coctail. bridge-brigi. cvartăcuartă. velur-velură. blazer-bleizăr. badminton-bedminton. graffiti-grafitti. 2. seringă-siringă. lobby-loby. ventil-vintil.tálmaci. prapor-prapur. sarma-sarmală. fairplay-fair-play. sfară („fum“)-%fară. bruderschaft-bruder%aft. brandy-brendi. allegroalegro. ecrtecriu. dealer-diler. beatnicbitnic. forfait-forfe. bonjour-bonjur. music-hall-music hall. . aisberg-iceberg. hold-up-holdup. separe-separeu. %techer-%tecăr. copyrightcoppy-right. %oric-%orici. bussines-biznis. hobby-hobbi. haker-hacher. marijuana-marihuana. consulting-consalting.

coroiat. spărgăcios. trade-uniontrade union. scherzando-scherţando. a bănui. suprapunere. waterpolo-water-polo. a umbla pe coclauri. ralenti-ralanti. puzzle-pazzle. mireasmă. zincweiss. echivoc. weekendweek-end. chin. iuţeală. spleensplin. dezabuzat. beţiv. prevestire. lipsă. Ingăduitor. of-side-ofsaid. cumplit. Inflorire. chaise longue-%ezlong. papionpapillon. potrivnicie. röntghen. descurcăreţ. strip-tease-striptease. smalţ. spielhozen-%pilhozen. trois-quart-troicar. răutăcios. prăpastie. lacom. aspru. necultivat. quattrocento-quatrocento. a Infia. citeţ. premergător. Invinuire. walkie talkie-walkie-talkie. thriller-triller. a deseca. scanner-scaner. stress-stres. plein-air-pleinair. a tăgădui. 3. a zădărnici. a se burzului. a Incolţi. nylon-nailon. incult. rendez-vous -randevu. afirmaţie. safe-seif. asemănător. rummy-remi. siguranţă. Ingámfat. speech-spici. a diminua. vis-â-vis-vizavi. turcoaz-turcoise. a Imbina. a (se) dezumaniza. snowboard-snow-board. molipsitor. a părăsi. stăruitor. a se face de rás. a o lăsa baltă. ranch-ranci. a aţáţa. rimă Imperecheată. siemenszimens. raccourci-racursi. self service-self-service. a da In vileag. staff-staf. bluf. proporţie. . mănos. %armcharme. cel care se laudă cu patriotismul său. Intámplare. defăimător. scotch-skotch. septentrional. placiditate. habotnic. gazdă. zeppelin-zepelin. lndicaţi câte minimum două sinonime (dintre care unul neologic) pentru cuvintele ii expresiile de mai jos: fără accent. a face rost de ceva. fără sonoritate. origine. contribuţie. sexy-sexi. cheza%. pick-up-pickup. contradicţie de idei. vioi. filantropic. geamie. adaos la un testament. a conlocui.ţincvais. dambla. caraghios. play-back-playback. a face din ţánţar armăsar. odios. time-out-taim-aut. glorificare. speaker-spicher. reducere. a Inăbu%i. poncho-poncio. paspartt-passpartout. Intunecat. culme. pradă. a se ralia. a Inălţa. autsider-autsaider. Imbietor. a sanctifica.roentgen. copilăresc. stand by-stand-by. laudă exagerată. spray-sprey. scrupulozitate. wagon-litvagon-lit. baie. nelegitim. Indrăzneală. păian]en. torid. relache-rela%. crăpătură. a da foc. absurditate. a precumpăni. sterp.miting-meeting. schweizer%vaiţer. infamie. filde%. desfiinţa. amploare. artistic. se]ur-se]our. pizzapiţa. science fiction-science-fiction. Inflăcărat. a dezgropa. stare de nelini%te. a consfinţi. summit-sumit. sihăstrie. snack-bar-snak bar. motto-moto. punct culminant. supermarket-super-market. shetland-%etland.

peruzea. ambala. de. răsucire. babă. singur. vărgat. bun. slab. bine. a absolvi. gură. Inapoiat. cheie. vrăjitor. Intuneric. edificator. americă. baie. a zbura. a Inlătura. viclean. activ. inexprimabil. aviz. alai. strámbătură. iute. bairam. aparat. ascuţit. aripă. aspru. generalizare. năvalnic. nălucă. acces. floare. a se văicări. analog. atmosferă. as. alifie. apendice. a răzui. a fi. asculta. Invoire. glas. ochi. gălăgie. foc. a da. aspect. alb. arc. ticălocie. stea. născocire. surghiun. agrement. a călca. cuvánt. oachec. neprevăzut. mantie. a avea. tainic. a Inghiţi. Folosiţi In enunţuri omonimele cuvintelor următoare. călău. tineresc. a proporţiona. artificiu. a acoperi. a sta. cters. ac. iar acolo unde acestea sunt polisemantice arătaţi cateva dintre sensurile lor: abate. a ajunge. achita. putere. aceza. blestem. izvor. cámp. a linguci. ales. curtenitor. viaţă. la. act. máncăcios. aspiraţie. nesănătos. drum. uneltire. In. a bántui. Infocat. mătrăgună. accident. ciumă. ucuratic. atinge. inimă. a auzi. baie. oglindă. prost. obicei. preventiv. călărie. flacără. arătare. cap. ban. albitură. a zice. limbă. a găsi. arcac. poartă. Atlas. asfinţit. aliena. bandă. Inserare. articula. atribut. balenă. 5. nutreţ. arcan. arnăut. a mánca. a merge. indecent. birou. asimila. aborda. figură. prinos. anticar. des. chip. tulbure. plăpánd. fad. balanţă. soare. angaja. rău. vlăstar. avar. avans. luptător. acoperi. om. faţă. eficient. a scrie. flacără. stupiditate. vechi. cat mai multe sensuri (inclusiv figurate) ale următoarelor cuvinte: a răsări. ldentificaţi. a aţáţa. argint. a necăji. carte. apostol. balon. a trece. adică. acţiona. consens. acorda. acut. ţeapăn. Impovărător. a pune. masă. antifon. cursiv. asistent. a bate. a adeveri. chelie. ccoală. sincer. aprins. mánă. a trage. atárna.jertfă. a sufla. a ponegri. a lucra. cetăţenesc. analist. a veni. rămăciţă. a călăuzi. a cti. slovă. a răspunde. a rugini. bacara. piezic. bar. atenţie. a vărsa. armonie. umăr. dárz. acru. fel. a ţine. autoritate. acord. forţă. a tăia. fiere. bancă. zbárcitură. a agăţa. 4. banc. Intăritor. a manevra. urmă. zugrav. ataca. oboseală. a sări. aspira. a recita. a asupri. lucru. amenda. mătreaţă. dăunător. colţ. páine. alb. a jefui. casă. vesel. apă. a crăpa. a Intrerupe. a sări. moale. adánc. Inalt. loc. august. . schimbător. hrăpăreţ. prin sinonime sau prin contexte. arie. a se descotorosi. atacat. culant. acustică. absolutoriu. că. a vedea. a Infrunta. cusur.

căldărucă. solvent. caduc. deferenţă. a comporta. căldură. codru. violă. pop. căprior. mai. morgă. a denega. freză. a (se) deroba. rachetă. carioca. factură. Definiţi sensul următoarelor cuvinte ii folosiţi-le In enunţuri: accesoriu. bilă. buton. furnicar. bun. etichetă. doză. rol. fugă. bombă. masă. legat. compoziţie. anodin. excentric. tablă. ghem. cardinal. parabolă. cod. disc. oţios. resort. timp. sinus. Inchis. caz. pernicios. clătită. marcă. curs. bec. bienală. concupiscenţă. cheie. milă. căpucă. val. rás. ţarină. moţ. trecut. a asezona. a compărea. a decalca. a deplia. intrepid. a congratula. uscat. prolog. a irupe. mediu. insinuos. cabotin. . casetă. a devaliza. comprehensiv. diligenţă. birou. partidă. pompă. a desfide. cartelă. vier. bipartit. cocă.basc. colon. a călca. obor. cupid. dur. berbec. a cădea. palat. ort. ceas. bornă. bob. top. recrea. bráu. a (se) cătrăni. parchet. han. aprehensiune. franc. rug. volant. a cárpi. car. vară. patron. general. panama. căţel. confidenţă. chilă. leu. calcul. cancer. clanţă. smirnă. colonie. cocon. gol. mucenic. declasat. zefir. continenţă. somn. fast. coastă. baterie. calc. radia. pilă. ciret. bursă. pupă. bătătură. bloc. capital. ulei. mediu. caustic. chit. conjectură. deontologie. boboc. liră. clisă. pol. pluton. golf. a abjura. a coace. coardă. confienţă. port. cap. vie. ad-hoc. rudă. bate. debita. rasă. cavaler. duce. pală. a turna. mină. pas. sol. vază. cameră. sinus. stat. a cloci. chema. sleit. ulei. ciocárlie. conivenţă. ierbar. pitic. imobil. toc. comite. pur. várstă. cască. cancelarie. băncuţă. nouă. cut. cah. morbiditate. cinste. racilă. prunar. ţelină. ţap. cămin. capriciu. cartuc. factor. taler. călugăriţă. a avaliza. post. capră. tors. mat. contigenţă. jar. colegiu. chemare. tipic. rom. bufet. galben. radă. defetist. cer. váslă. a Inapoia. căluc. ciocan. cădere. draconic. nea. carte. grefă. star. contumacie. ucor. socotit. sitar. ramă. lamă. a colecta. austeritate. delfin. cámp. bază. ochi. apanaj. doc. lin. capelă. 6. pompă. bulă. cicero. liliac. parcimonios. coadă. broască. bătaie. cococ. coc. pat. acribie. tort. buchet. papă. cataractă. căutare. bezea. deconcertat. catedră. tabac. demimonden. ciur. război. rutină. mapă. a căli. calcan. bulină. scris. chef. mică. pupilă. obiectiv. devoţiune. gută. fus. colţ. a Incinge. lună. cadru. cilindru. vărsat. blană. tură. degresiv. codru. ciubuc. carieră. butuc. căprar. canton. lac. bibliofil. mare. a demula. complemente. bazin. companie. a dura.

modic. libertin. sinestezie. peripatetic. veros. venal. a garnisi. imund. incontinent. malefic. iconodul. simpatetic. sinecură. %varţ. a (se) prevala. a macula. a (se) obnubila. 7. edenic. Definiţi sensul următoarelor paronime ii formaţi enunţuri cu ele: abces-acces. fiduciar. pogrom. a sidera. onctuos. futil. neavenit. condescendenţă. fetid. adagioadagiu. a transgresa. a preleva. donatar. patronim. subretă. farinaceu. a oripila. a interverti. brevilocvent. agorafobie. sempitern. integrism. letal. pau%al. inextricabil. accidenţe. famelic. septentrional. poncif. stipendiu. poţiune. aductorabductor. evanescent. nupţial. a incumba. sinergie. a intima. adjuvant-adjutant. recesiv. a (se) intrica. abjura-adjura. a obnubila. fundamentalism. acmee-acnee. sosie. rebarbativ. auditor. nunţiu. transcendent. a dezavua. obstinat. panaceu. ineluctabil. laconic. ingerare. ubicuu. patibular. recluziune. %icanier. hobby. paliativ. graffiti. olograf. apocrif. uranian. chinestezie. inveterat. diluvian. punitiv.dezabuzat. privaţiune. prostraţie. claustrofobie. redundant. absorbţie-adsorbţie. soporific. famen. idolatrie. premoniţie. valetudinar.). neofit. legat (subst. cenestezie. pandant. a suplanta. felonie. clientelar. leal. diseminare. levitaţie. a ostraciza. remanent. ludic. a oblitera. turpitudine. a edulcora. a inculca. a segrega. moratoriu. licenţios. a mancurtiza. a prezerva. pletoră. difident. a licenţia. teratologic. faceţios. iconoclast. htonian. torţionar. paspartt. vienaj. a (se) exonera. holocaust. fast. poliandră. xenofob. sibilinic. implacabil. apatrid. %aradă. ingerinţă. tacit. a pertracta. etilism. luxurios. prob. stenic. inamovibil. a vexa. autarhic. idiosincrasie. imbrifug. panoplie. inefabil. oniric. actual-actuar. delator. abil-agil. nubil. a decela. preeminent. simulacru. potomanie. anomie. licit. calofil.auditoriu-auditorium. preempţiune. pandantiv. profuziune. sicofant. iteraţie. mazetă. sindic. a juisa. vorace. ebuliţie. friabil. oneros. a expia. oficios. intemperanţă. tanatic. recurenţă.accidente-accidenţi. synopsis. lubric. gregar. a emenda. filistin. gnomie. fanto%ă. vicinal. secesiune. ignifug. viager. sardonic. jugular. perpetra. venial. a obtura. mitomanie. lutier. polihistor. autodafe. opulent. atavic. placid. fragrant. frust. versatil. rapt. a interpola. paradigmă. totem. a importuna. irefutabil. peremptoriu. sacramental. a persuada. mutual. inavuabil. apodictic. veleitar. a notifica. truism. infailibil. aerofar- . a concede. genuin. ritos. xenoman. frugal.

orator-oratoriu. EladaElida. a iriza-a irita. firet-%iret. a mánca-a manca. enervaţie-inervaţie. frescă-fresco. melamină-melanină.piruetă. atlas-atlaz. file-fileu. vacant-vagant. pelagic-pelasgic. batistbatistă. anoforă. andosator-andosatar. anghilă-anghină. apropia-apropria. famat-fanat. bac-bacă. funeralii-funerarii. emersiuneimersiune. friza-freză-friză.Indemn. albinism-alpinism. a disimila-a disimula. a gera-a gira. minerminier. a ecloza-a ecluza. hidră-vidră. escadră-escadron-escadrilăespadrilă. doctrinal-doctrinar.măiestru. a defula-a refula.palatin. diată-dietă. monogramă-nomogramă. valută. agest-agrest. a inculca-a inculpa. banderolă-banderilă. a indura-a Indura. balestră- . moină-noimă. paladin. langoare. dolman-dolmen. locatar-locator. a insera-a Insera. lectorrector. maestro-maistru. lineal-linearliniar. floral-florar. aferent-eferent. livret-libret-libert. alizeu-elizeu. frupt-fruct. a evada-a evida. anual-anuar. giruetă. monomahie-monomanie. flagrant. ficţiune.excerpta.auriculă.venial. indemn. limb-nimb.lingoare. dihanie-dihonie. a erupe-a irupe. degresiune-digresiune-degresare. etologie-etiologie. autonom-autonim. carbonar-cărbunar. mimoză. eminent-iminent. fascicul-fasciculă.volută. destinsdistins. arbitrar-arbitral.fricţiune. %ic-%i%. florescenţă-fluorescenţă. justiţial-justiţiar. marmotă-marmită. granat-granit. excepta. bruion-bruior.anafură-anafora. a reporta-a repurta.mimeză. novelă-nuvelă. edem-eden. invidios-insidios. mangal-mangan.gangă. matricematriţe. fisă-fi%ă. literal-literar. amidăomidă-amibă. dezinfecţie-dezinsecţie. vrac-vraf.fragrant. a amporta-a importa. jintiţă-jitniţă. eteronom-eteronim. oliv-olivă. nunţiu-nupţiu. detraca-detracta. mesă-me%ă. alocaţielocaţie. aluzie-iluzie. premoniţie-premuniţie. altercaţie-aliteraţie. eufonie-euforie. arahidearahnide. condor-condur. afabil-amabil-amiabil. fiestă-siestă-festă. inapt-inept. glacial-glaciar. a (se) intrica-a intriga-a (se) integra. patentat-potentat. apostrof-apostrofă. allegro-alegru. feroce-veloce. a elida-a eluda. impasabil-impasibil. avers-aversă. gheată-gheatră. antologie-antilogie. alocuţiune-elocuţiune. auricul. gintă-geantă-jantă. licoare-lucoare. a investi-a Investi. albastrualabastru. deconcertantdeconcertat. apertură-apretură. asculta-ausculta. enolog-etnolog. difidentdisident. novator-inovator. doză-duză. imunitate-impunitate. deluviu-diluviu. antinomicantonimic. emergent-imergent. venal. aflux-eflux. campanelă-campanilă. facţiune-fracţiune. arivist-arhivist. diată-dietă. melană-melenă. a infesta-a infecta. izocrom-izocron. ezoteric-exoteric. gang.aerofor. imun-imund.

d) să conţină numere. simpaticsimpatetic. a cabla-a cabra. a cáctiga. dragon-dragor. revolut-rezolut. a pedepsi. a tasa-a taxa. a regreta. fiabil-friabil.palestră. a scăpa. suveran-suzeran. fastidiosfastuos. rulotă-ruletă. a dispărea. Găsiţi expresii sau locuţiuni care să fie sinonime cu următoarele cuvinte sau unităţi frazeologice: (a fi) abătut. tremă-trenă. persan-persian. lenec. virtuos. relictărelicvă. piromanie. a pleca. a gera-a gira. a ucide. sudură. a ]igni. musai. sărac. a muri. (a fi) disperat. buret-burete. fortuit-forţat. concesional-concesionar. palmier-palmieră. coralier. vers-viers. bazon-blazon. talaz-taluz-talus. bizon-vizon. bancrut-bancrută. bogat. servil-serviabil. sepia-sepie. a-ci aminti. aferenteferent. boem-boemă. frică. Găsiţi cat mai multe expresii ii locuţiuni: a) care să conţină comparaţii. fata. legislaţie-legislatură. a (se) enerva.virtuoz. a refula-a reflua. a bárfi. c) să conţină nume proprii. consort-consorţiu. a (se) bucura. a releva-a revela. repede. preceptor-perceptor. refector-reflector. degeaba. várstă-vrástă. a elucida-a eluda. rău. rás. paricid-patricid. anarhie. a constránge. a critica.coralifer. e) să aibă nuanţă de superlativ. niciodată. con]unctură-con]ectură. prost. a (se) certa. candel-candelă. a bea.sutură. contor-condorcontoar. cenzură-cezură. oficial-oficios. anormal. virtute-vártute. a actepta. a asculta. (a fi) aiurit. avanta]e. calin-călin. 9. a sărăci. departe. b) care să fie rimate. sapăcapă. manifestare-manifestaţie. a Imbătráni. consignatar-consignator-cosignatar. f) să conţină cuvintele: . a fugi. coliziune-coluziune. sinteză. speţespeze. a se adeveri. a amuţi. ales. a alina. (a nu avea) astámpăr. 8. ticălos. special. panel.siameză. bestial-bestiar. insolvabil-insolubil. pandant-pendant. rezidual-reziduar. bardă-dardă. bravură-bravadă. aventurier. porfir-profir. a concedia.paner-panier. a bate. a uita. (a fi) atent. caro-carou. tributal-tributar. baril-beril. a semăna. a ploua. togă-tocă. covertă-corvetă. zaricte-]aricte. rucine. patentpetent-patentă. a se Increde. canic-canică. saciu-casiu. a omorI. axial-axilar. cală-cahlă. a flecări. mult. imposibil. a mustra. ciment-cement. conciliabilconciliabul. concordant-concordat. gafă. stringent-astringent. a stán]eni. a păţi. a trăncăni. a a]uta. a tăcea.piromanţie. a hoinări. pe ascuns. turcoaz-turcoază. inveterat-Invederat. calotă-carotă. a minţi.specios. agenţie-agentură. băiac-băiec. brec-bric. a (se) speria. solidar-solitar.

agie. zaraf. carvasara. spahiu. a coborI jos. porucic. beilic. jitar. aproape circa. zaveră. becher. cándva odată. zapis. leah. bănie. clucer. venetic. a anticipa dinainte. faţă. a lua. prisav. nacafa. mungiu. catagrafie. amestec eterogen. biografia vieţii. diac. a anexa alături. uric. avalan%ă de zăpadă. a prinde. a asocia Impreună. activitate laborioasă. caftan. babă bătránă. lup. bandieră. hrisov. avantaj favorabil.inimă. beizadea. apanaj. a avertiza preventiv. ceremonie solemnă. vatman. a asambla la un loc. bairac. armie. catastrofă tragică. călcái. balamuc de nebuni. mánă. fiastru. apelpisie. ipochimen. a beneficia de un avantaj. cap. Explicaţi de ce sunt pleonastice următoarele Imbinări: a abrevia pe scurt. a%adar In consecinţă. a coincide exact. bancnotă de hártie. baltag. izvod. caimacam. a sta. sluger. mare amploare. armă%el. cavaf. suzeran. gelep. cocon. vornic. a cădea jos. amăgire iluzorie. a coexista Impreună. a clănţăni din dinţi. %oltuz. agarean. 11. chiar Intocmai. a bate. anteriu. olat. haraci. be %leagă. potcap. blazon de nobleţe. chirigiu. ucaz. agapă. picior. 10. chior de un ochi. cam aproximativ. bard. anost %i plictisitor. cerinţă imperativă. cadet. a aranja In ordine. bicicletă cu două roţi. ocină. zavistie. ceau%. eforie. pojarnic. vistier. pehlivan. slobozie. amploiat. logofăt. bolniţă. a ţine. a conchide 100 . bei. cobai de experienţă. a face. a călca In picioare. dro %că. nas. ansamblu omogen. rădvan. bogasiu. cot. dragoman. gát. cavas. palo%. poslu%nic. burtă. garboavă. jupán. a coabita Impreună. baftă %i noroc. postelnic. a avansa Inainte. a mazili. pe%in. răze %. a se bifurca In două. mare abundenţă. %tab. ispravnic. lume. zapciu. panţár. pitac. a colabora Impreună. mitoc. pedestru. circa aproximativ. i%lic. polcovnic. bogasier. abuz exagerat. cinovnic. pisar. a avea. arnăut. be%liu. butcă. stolnic. jalbă. agă. rusfet. mezat. epistat. ciubuc. mo%nean. anafora. edec. livrea. hagiu. a Intabula. căftănie. cicatrizarea rănii. a băsni. boare de vánt. jari%te. chilom. letopiseţ. dajdie. ambianţă Inconjurătoare. bunăoară de exemplu. comis. acum numaidecát. clironomie. a clarifica mai precis. căminar. cadenţă ritmică. om. cá%tig profitabil. locotenenţă. aversă de ploaie. comănac. ureche. cămără%el. Găsiţi echivalente actuale pentru următoarele arhaisme: adet. lung. calfă. a da. palie. diată. firman. adică cu alte cuvinte. delniţă. ghelir. băjenie.

101 . consens unanim. continuitate neIntreruptă. concluzie finală.la sfár%it.

a reface din nou. rablă veche. rechizite de scris. decor ornamental. miting popular. reper orientativ. a dăinui etern. plan de viitor. decát numai. folclor popular. a reţine pe loc. cuplet satiric. coridor de trecere. diurnă zilnică. ortografie corectă. pom fructifer. a milita pentru o cauză. culpă din gre%eală. a profera ameninţări. a Ingheţa de frig. glicemie In sánge. gamă diversificată. a prefera mai bine. a convieţui Impreună. limonadă de lămáie. purpură ro%ie. definitiv %i irevocabil. mare geniu. ráu curgător. exemplu pilduitor. cult religios. dar Insă. de%ert arid. a repeta Incă o dată. cutremur de pămánt. promoţie de absolvenţi. elocvenţă grăitoare. panaceu universal. detaliere amănunţită. personalitate remarcabilă. proverb popular. limuzină de lux. jurămánt solemn. de%i a%adar. a Impovăra cu greutăţi. revelaţie nea%teptată. cu%etă de dormit. procent la sută. elucubraţie absurdă. plajă de nisip. ogar de vánătoare. entuziasm Inflăcărat. povară grea. proiect de viitor. faună animală. dată calendaristică. a merge pe jos. scurt rezumat. intemperiile vremii. pubelă de gunoi. prăpastie adáncă. reclamă publicitară. oranjadă de portocale. nul %i neavenit. a conveni de comun acord. picnic In aer liber. hemograma sángelui. nebun la cap. pamflet satiric. a menţine mai departe. cumplit %i Infiorător. a cronometra timpul. respect %i consideraţie. hit de mare succes. nevralgie dureroasă. lăutar popular. mentor spiritual. a extermina In masă. garderobă vestimentară. piesă componentă. a reaminti din nou. a%adar %i prin urmare. a prevedea dinainte. epilog final. lapsus momentan. radieră de %ters. desinenţă finală. a participa Impreună. panoplie de arme. performanţă remarcabilă. protagonist principal. a numerota cu cifre. oprobriu public. 102 . unanimitate deplină. a intra Inăuntru. disimulare ascunsă. poantă de efect. infatuare arogantă. evlavie cucernică. jambon de porc. a reuni Impreună. dună de nisip. magazin de mărfuri. va să zică deci. onest %i cinstit. a (se) Intoarce Inapoi. lihnit de foame. potecă Ingustă. interacţiune reciprocă. rang ierarhic. epatare %ocantă. erupţie violentă. imprudenţă nesăbuită. a ie%i afară. perioadă de timp. nămeţi de zăpadă. Intrajutorare reciprocă. local public.conţine In interior. miraj In%elător. pacient bolnav. notorietate publică. a Infuleca lacom. prenume de botez. prim-plan apropiat. a jumuli de pene. jerbă de flori. etnogeneza unui popor. perspectivă de viitor. ospiciu de nebuni. pilon de susţinere. dezrobirea omului. a impune cu forţa. omletă de ouă.

verigă intermediară. salopetă de lucru. savant erudit. a uni laolaltă. Dicţionar de pleonasme. Gabriel.salon de primire. urale %i ovaţii. Editura Coresi. a tárI după sine. stánă de oi. tenebre Intunecoase. a ţá%ni brusc. a suprima total. saramură sărată. Bucureiti. solemnitate festivă. ţincvais alb. a surveni pe nea%teptate. Editura Academiei 103 . sectă religioasă. a teleghida (de) la distanţă. vită domestică. trial de selecţie. Avram. a %edea jos. scurt toast. a semna personal. vacarm asurzitor. samovar de ceai. tinde să devină. Probleme ale exprimării corecte. stană de piatră. %eptel de animale. topografia locului. vedetă celebră. sloi de gheaţă. unitate indisolubilă. a survola peste. unanimitate totală. a unelti pe ascuns. mare válvătaie. siesta de după masă. troian de zăpadă. Mioara. tot la fel. vogă trecătoare. statuetă mică. BIBLIOGRAFIE 1. stai pe loc. zvon fals. Angelescu. vad de trecere. slănină de porc. slip de baie. scándură de lemn. a urca sus. vestibul de intrare. a zbiera tare. 1995. scadenţă de plată. a urma mai departe. 2. %lagăr la modă. schelet osos. summit la várf. a schiţa sumar.

Bucureiti. I. Polisemia. ediţia a II-a. Bidu-Vrânceanu. 1987. Bucureiti. Compunerea. Sufixele. Editura Niculescu. Prefixele. Formarea cuvintelor In limba románă. Cuvinte %i sensuri. 5. 8. 9. 1970. 1989. 1998.Române. Dicţionarul explicativ al limbii románe. Narcisa. 3. 1986. Ivan. Bucureiti. Bucureiti. Bidu-Vrânceanu. Editura Academiei. Timiioara. Bucă. Angela. Bucureiti. Evseev. . Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. antonimia prin exerciţii. Probleme de semasiologie. Dicţionar de cuvinte derivate al limbii románe. Editura Facla. Formarea cuvintelor In limba románă. Marin.demiei. Editura Aca. sinonimia. Bucureiti. Angela. 6. Editura Univers Enciclopedic. II. Silviu. 4. Bucureiti. 10. 1988. 1976. Structura vocabularului limbii románe contemporane. III. Editura Academiei. Formarea cuvintelor In limba románă. 1996. Bucureiti. 7. 1978. Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. Constantinescu. Forăscu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful