P. 1
Lexi Co Logie

Lexi Co Logie

|Views: 411|Likes:
Published by Andrei Grigore

More info:

Published by: Andrei Grigore on Jun 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/12/2013

pdf

text

original

III. LEXICOLOGIE Teme: Organizarea vocabularului.

Organizarea interna, organizarea externa, Masa vocabularului, Procedee de formare a cuvintelor noi, Calculul semantic, Lexicologia normativa

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvântul este unitatea centrală, definitorie a lexicului, unitatea semnificativă autonomă minimală a limbii, constituită prin asocierea unei forme fonetice (complex sonor) ai a unui conţinut (complex de sensuri). Individualitatea sa In enunţ ai legătura indestructibilă dintre cele două laturi componente (semnificant ai semnificat) fac din cuvânt semnul lingvistic prin excelenţă. Forma şi conţinutul sunt cele două laturi constitutive ale cuvântului, care funcţionează Intr-o solidaritate indestructibilă, deai reuniunea lor are un caracter arbitrar. Forma (denumită ai expresie sau complex sonor) reprezintă latura materială a cuvântului, adică fonemele grupate In silabe ai puse sub un accent, ai morfemele, diferenţiate In rădăcină, afixe ai desinenţe. Conţinutul (denumit ai Inţeles sau semnificaţie) reprezintă latura ideală, psihică a cuvântului, imaginea prelucrată mental a obiectului denumit (denotatul), pe care-l evocă, inclusiv In lipsa acestuia. Sensul este actualizarea, In diferite categorii de contexte verbale ai situaţionale, a semnificaţiei. Sensul denotativ (propriu, apelativ, cognitiv, denominativ) este Insoţit de sensuri conotative (figurate), derivate, In urma unor figuri de stil, din primul ai păstrând mai mult sau mai puţin caracterul

expresiv iniţial. Trăsăturile distinctive ale cuvântului Transformarea lumii referenţilor In lume a sensurilor, mai simplu a referentului In sens, se realizează printr-o prelucrare logică sui generis, In care trăsăturile obiectelor descoperite prin observaţie, analiză ai comparaţie se supun probei comutării, disociindu-se cele relevante (esenţiale) de cele nerelevante (Intâmplătoare). De exemplu,

pentru grupul de obiecte denumite de cuvântul casă, trăsăturile ,clădire”, ,cu caracter stabil”, ,destinată locuinţei” sunt relevante, pe când altele ca ,număr de niveluri”, ,tip de acoperia”, ,material din care este construită” etc. sunt nedefinitorii. Analiza componenţială este o metodă structuralistă inductivă, cu ajutorul căreia se divizează conţinutul semantic al unui cuvânt In constituenţi. Punând In contrast cuvinte din acelaai câmp semantic, sau mai Indepărtat, se stabilesc din aproape In aproape trăsăturile semantice distinctive (semele) care le separă sau le apropie. Este deci un fel de taxonomie semantică. De exemplu, unchi se deosebeate de mătu%ă prin ,sexul masculin”, de tată prin ,ascendenţă colaterală”, de nepot prin ,filiaţia ascendentă”, de bunic prin ,nivelul ascendenţei”, de socru prin ,rudenia de sânge” (sau ,naturală”), de scaun prin ,calitatea de fiinţă”, de urs prin ,calitatea de fiinţă umană”, de Inrudit prin faptul că e ,substantiv”. Punând la un loc componentele, vom obţine formula lui semantică (sememul): ,substantiv”, ,nume de fiinţă umană”, ,rudă naturală cu cineva”, ,In relaţie de ascendenţă colaterală”, ,de primul nivel”, ,sex masculin”. Vocabularul unei limbi este organizat după mai multe criterii, formând un sistem, e drept, cu multe imperfecţiuni, posibil de descompus In subsisteme corelate Intre ele ai ierarhizate pe niveluri din ce In ce mai mici. Unii specialiati vorbesc explicit de sistemul lexical, alţii adoptă termenii mai puţin tranaanţi de ansamblu, totalitate sau mulţime de unităţi lexicale. Organizarea vocabularului limbii române contemporane Organizarea externă (ierarhizarea funcţiona1ă) a vocabularului românesc constă In ordonarea cuvintelor, după criteriul statutului dobândit In procesul utilizării lor de către comunitatea vorbitorilor, pe niveluri ai sfere de Intrebuinţare. Principalele clasificări rezultate din ierarhizarea prin uz sunt: vo- cabular activ—vocabular pasiv, vocabular literar—vocabular neliterar, vocabular de uz general (comun, mediu)—vocabular cu utilizare limitată: arhaic/neologic, regional/sectorial (de specialitate)/de grup (special); vocabular de bază (fundamental) — masa vocabularului. Vocabularul activ ai vocabularul pasiv sunt subdiviziuni ale lexicului, In funcţie de frecvenţa In vorbire la un moment dat. Vocabularul activ este format din cuvintele folosite curent, fiind deci foarte puţin numeros, dar frecvent In circulaţie.

Din vocabularul activ fac parte instrumentele gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole, verbe auxiliare, pronume ai adverbe relative) ai substitutele (pronumele ai numeralele) cele mai uzuale, precum ai substantivele, adjectivele, verbele, adverbele referitoare la aspecte indispensabile activităţii cotidiene ai care au tranaat In favoarea lor concurenţa la zi cu sinonimele. Câteva exemple: de, la, cu, să, că, dacă, cel, am (fost), a% (merge), voi (avea), care, cine, ce, unde, cánd, unu, doi, casă, femeie, mánă, bun, frumos, dulce, a face, a vorbi, a mánca, a fi, a avea. Foarte active sunt Insă ai cuvintele (sau sensurile) ,la modă”, majoritatea neologisme: manager, profit, dividend, a implementa, pluralism, firmă, democraţie, marketing, privatizare etc. Vocabularul pasiv este format din cuvintele cunoscute, dar folosite rar de vorbitori. El cuprinde cuvinte care denumesc realităţi implicate Intâmplător sau puţin frecvent In activitatea vorbitorilor: lăcustă, ferigă, eclipsă, cazarmă, chimono, cuvinte care au intrat In fondul pasiv din cauza ieairii din ,vogă”, dispariţiei obiectelor denumite sau Inlăturării lor de către sinonimele concurente: pionier, sovietic, bordei, %ubă, retribuţie, colectivist, cooperator, cehoslovac, tovară %, cuvinte necunoscute pentru majoritatea vorbitorilor, care au dispărut de mult din limbă, au apărut recent In vorbirea unui mic număr de oameni sau sunt folosite numai In anumite medii restrânse: zapis, zlătar, hagiu, párgar, brabete, perjă, glajă, scafandru, scovergă, zăbic, a gini, benga, cataroi, mititica, idiosincrasie, reostat, seismogramă, display etc. Vocabularul literar — vocabularul neliterar (popular şi familiar) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de criteriul cultural. Vocabularul literar este partea vocabularului Intrebuinţată In texte ai In vorbirea cu caracter literar, adică normat ai cultivatlIngrijit (care-i asigură calitatea culturală). Vocabularul neliterar este o clasă mai eterogenă care cuprinde cuvintele rămase la nivelul neliterar al limbii. Grupările pe care le include vocabularul neliterar sunt: vocabularul popular ai vocabularul familiar. Vocabularul popular este alcătuit din cuvintele folosite In mediile ai situaţiile nesupuse rigorilor profesionale, livreati. Exemple de elemente lexicale populare: ima%, furcă, suveică, iţă, caier, tropăi, popă, otavă, a crácni, lehamite, nevastă, oi%te, jug, ráie. Includem In vocabularul popular ai cuvintele folosite numai In anumite regiuni (numite regionalisme, provincialisme sau cuvinte dialectale), chiar

dacă, pe o altă axă, ele se opun elementelor cunoscute In tot teritoriul lingvistic românesc. Vocabularul familiar este format din cuvintele utilizate In situaţii de relaţii intime, familiale, neoficiale, manifest nepretenţioase: mă, dragă, bătráne, coane, ăsta, slujbă, chestie, treabă, acătării, mersi, plea%că, mamaia, tataia, puiuţ (,copil”), bebelu%, băiete, dandana, belea, baftă. Vocabularul de uz general — vocabularul cu sferă de utilizare limitată (regional, arhaic, neologic, argotic, de jagon, profesional) sunt subdiviziuni ale lexicului In funcţie de aria de folosinţă a cuvintelor. Vocabularul de uz general, care se mai numeate fond comun, general (sau vocabular mediu, supradialectal, nespecializat), este partea vocabularului cunoscută ai utilizată de Intreaga comunitate lingvistică, indiferent de nivelul de cultură, de domeniul de activitate sau de zona geografică a vorbitorilor. Vocabularul cu sferă de utilizare limitată Inglobează mai multe grupări diferite Intre ele, dar care au ca trăsătură comună Inscrierea Intr-o arie lexicală restrânsă. Vocabularul regional (dialectal, provincial) cuprinde cuvinte Intrebuinţate In anumite regiuni geografice: Muntenia: burtă, a ciupi, chel, ginere, a jumuli, magiun, na%, nene, puţ; Oltenia: lubeniţă, brabete, blană ,scândură”; Moldova: curechi, sudoare, pántece, a pi%ca, ţintirim, oghial, buhai, perjă, chelbos, ciubotă, hulub, povidlă; Banat: foale, a pi%cura, iorgan, anţărţ, golumb; Crişana: pántece, a piţigăia, temeteu, poplon, bráncă, prunc, %ogor; Maramureş: cătilin, cocon, a froi, ai (,usturoi”). Arhaismele sunt cuvintele ieaite din uzul general al limbii ai rămase In uzul sporadic al unor vorbitori cu preferinţe sau preocupări pentru exprimarea arhaică. Unele desemnează realităţi depăaite sau ieaite din vogă fiind numite, de aceea, istorisme: logofăt, hatman, agă, opaiţ, iţari, opinci, i%lic, arca%, palo%, flintă, birjă. Altele au fost marginalizate ai scoase din uz de concurentele lor sinonimice: leat (sinonim cu an), voroavă (=cuvânt), rost (=gură), cinovnic (=funcţionar), bucoavnă (=abecedar), slobod, volnic (=liber), mezat (=licitaţie). Neologismele sunt cuvinte apărute de curând In limba română ai aflate In curs de adaptare fonetică ai de Incadrare morfologică sau semantică: puzzle, show, feed-back, marketing, hobby, job, top, western, flash (cu variantele fla%/fle%), computer, design, display, hardware, software, consulting, management, sponsor, copy-right, know-how,

alonjar. angrosist. draibăr. alunecători. ghiozdan (. a hali. balaban. bobar. descoperitor. numai aparent pleonastic. calibarcă (.mană”). Ingera%.poliţistul” este denumit: acolist. carete. gulie (. din dorinţa de a nu fi Inţeleai de virtualele victime sau de urmăritori (poliţiati). căutători (. colivie.gură”). aportor. alungători (.trahee”). fermă.limbă”). bulversat.ureche”).: abţibild. bonjur (. cavas.preocupări” ai .picioare”). colţan.pantalon”). ba%că. cotlon. a demara. fereală. ied. burlan (. hultan. bojogar.Inchise” de vorbitori. croitor. clopot. cantalup. bijoc. Termenul neologism are mai multe accepţii. carditor. a devoala. hrubă. coţcar. astupător (.fund”). a se deroba. coroi. binoclu. juice. Alte neologisme. acioală. boacter. amortizoare (. La fel. Inăuntru etc. de strat mai vechi. separate prin . ilegalist etc. Aceatia.pumni”). Părţile corpului primesc ai ele porecle: alunecări.best-seller. dar transparent pentru cei iniţiaţi. In general. Multe argotisme au intrat In limbajul familiar: baftă. caraliu. capelmaistru. ale infractorilor. acvilist. a (se) confia. de restul comunităţii.chilot”). a stopa etc. Vocabularul special (sau de grup) este utilizat de grupurile mai mult sau mai puţin ostentativ . bord.ochi”).domeniul de specializare”. coldan. calif. sunt formate In limba romană sau calchiate (copiate) după modele străine: a antama. avan. cotlet (. bortă. croncan. cabanos (. bordei. circar. mefienţă. cartaboi. decan.penis”). ata% (. ceapán. nasol. daraban. cloanţă (. erete.sani”). curcan. cange (. diurnist. aripioară.vestă”). bufet.pu acăria” este pe rand: academie. neologism recent (sau chiar cuvânt recent). agib. geanabet.creier”). .haină”). aripă..fese”). sticlete. gonitor. anii de puacărie etc. bul. boscar.cap”). ienicer.perciune”) etc. cu nuanţe vizand .hoţul”) este denumit. . science-fiction. curcan. cea prezentată de noi putand fi denumită. gabor. giurgin.fustă”). Exemple: .pălărie”). hit.aliţ”) etc. Argourile sunt cel mai bine definite grupuri lingvistice de acest tip ai caracterizează In primul rand mediile interlope. colegiu. boiţar. piesele de Imbrăcăminte ai Incălţăminte: abajur (. . icre (. copcă. aghiotant. incintă. bobocel. mass-media. be%liu.stomac”). elice (. baibarac (. incubator.interese”. gagică etc. invadator. dulap. ketchup. căpriori (. diblă. heavy-metal. cuţulan. ciupitor. horn (. bobiţă. cocor. ascultătoare (. hamburger. calfă. gherlă. arcan. jogging. au adoptat un lexic opac pentru vorbitorul comun. baterii (. vechimea In meserie. adida%i.infractorul” (Indeosebi . hingher. ghi%eu (. cu%că.

soţ(ie). frunte. fier. măr. femeie. a face. cáine. a apăra. frate. reprezentativ) — masa (sau restul) vocabularului constituie o clasificare de sinteză a vocabularului limbii române. a merge. plug. dorinţei de detaaare de masa vorbitorilor sau pretinsei superiorităţi intelectuale. vin. bio. pe%te. soră. Vocabularul de bază (fundamental. tată. coajă. morcov. sanie.). floare. lup. b) denumesc noţiuni indispensabile vieţii ai activităţii umane: — obiecte ai acţiuni foarte importante: casă. care cuprinde cuvintele cunoscute ai folosite frecvent In cele mai importante situaţii de viaţă de către toţi vorbitorii ai care fac parte din familii lexicale bogate. — corpul omenesc In părţile lui: cap. Jargoanele cuprind elemente neologice de ultimă oră. — alimente ai băuturi: páine. inel. fiind In majoritate elemente moatenite din latină sau formate In limba română. oaie. scară. folosite insistent ai deseori defectuos sau neglijent de unele grupuri. Vocabularul de bază (fundamental. lanţ. papagal. picior. fată.Elevii au tendinţa de folosire a unor elemente de argou proprii (profu. fiu. fereastră. soacră. limbă. — plante: cire%. carne. ureche. a mánca. — unelte: cle%te. Vocabularul specializat sau profesional (numit ai fond savant) cuprinde cuvintele folosite In diverse limbaje profesionale care alcătuiesc terminologiile de specialitate sau tehnico-atiinţifice. a clădi. roată. nucă. supărat. vrabie. fiică. folosite de majoritatea limbilor de cultură. a spăla. inimă. mate) sau Imprumutate din alte medii (pufulete. frunză. gráu. topor. Aceste cuvinte răspund unor multiple exigenţe lingvistice ai extralingvistice: a) au un grad ridicat de stabilitate. mánă. — familia: mamă. albină. reprezentativ) sau fondul principal lexical reprezintă nucleul funcţional stabil al limbii. bránză. hotărát. a avea. socru. cumnat. Foarte mulţi din termenii de specialitate sunt cuvinte internaţionale. unchi. oţel. — fiinţe: om. lapte. neadaptate ai nesocializate Incă In cercuri mai largi. ţánţar. a zice. masă. apă. bestial. . coco%. u %ă. dinte. ca urmare a snobismului. na%pa etc. marfă. băiat. plop. văr. creier. coasă. nas. sfeclă. diriga. viţel. nepot.

deal. pasiv). Sistematizarea semantică a vocabularului rezultă din decuparea unităţilor de sens ai din distribuirea lor pe unităţi formale. vánt. dimineaţă. formează locuţiuni ai expresii. a fi. an. In sensul că evidenţiază distribuirea Intr-un cuvânt (complex sonor) a mai multe sensuri aflate In anumite relaţii. cuprinzând In primul rând cuvintele de utilizare limitată (arhaisme. de%tept. soare. vesel. vizând conţinutul semantic sau forma unităţilor lexicale. izvor. Sunt predispuse la polisemie cuvintele vechi In limbă. Exemplu: a avea. — culori: alb. zăpadă. ieri. frumos. dulce. din diferite motive. verbe auxiliare) ai numerale până la 10. noapte. Majoritatea cuvintelor polisemantice au un număr restrâns de sensuri. c) au numeroase derivate ai compuse. d) sunt foarte frecvente In vorbire (au valoare circulatorie mare). cinstit. azi. a face. iarnă. Unele Insă au acumulat un număr mare de sensuri. pronume. galben. Polisemia este prima formă de sistematizare semantică. a sta. lene%. negru. punct. cámp. urát. rău. slab. pămánt. elemente de argou ai jargon). trist. dar ai părţile vocabularului aflate. conjuncţii. prost. a da. gheaţă. albastru. lună. lacom. vară. — diviziunea timpului: zi. ogor. verde. nori. bun. e) sunt In cea mai mare parte polisemantice. al Imbogăţirii semantice a vocabularului. a pune. din punctul acesta de vedere. limitarea fiind determinată de cerinţa ca acestea să fie apropiate Intre ele. cele primare (care au Intotdeauna mai multe sensuri decât derivatele lor) ai cele de uz general. In zone de uz marginale (lexicul popular. lung. neologisme. termeni profesional-atiinţifici. a trece (toate au peste 10 sensuri). a bate. a lua. Fenomenul este cunoscut sub numele de pletoră semantică ai caracterizează cuvintele foarte uzuale care denumesc noţiuni centrale In viaţa ai activitatea oamenilor. tánăr.— mediul Inconjurător: afară. — instrumente gramaticale (prepoziţii. oră. regionalisme. Masa (restul) vocabularului sau vocabularul secundar reprezintă partea cea mai mobilă. cald. timp. Organizarea internă a vocabularului sau sistematizarea sa are la bază criterii lingvistice. săptămánă. ro%u. — calităţi ai defecte: bun. dar ai cea mai numeroasă a vocabularului. lumină. . gras. familiar. Polisemia este sursa ai rezultatul schimbărilor de sens. fiind. Ea are o diversitate foarte mare. mánă. cap. a purta.

neliu mitată”. respectiv substantivele postverbale. la fel: máncare.Intre persoane sau obiecte” . Principala deosebire constă In aceea că omonimele nu au trăsături semantice (seme) comune. Descrierea componenţială a omonimelor arată că ele nu prezintă 1 seme substanţiale (importante) comune: a semăna = . . Inţelesul foarte asemănător presupune existenţa In formula semică a celor două cuvinte a unor seme diferenţiatoare . cuvinte distincte. Ca ei acesta. Sinonimia este relaţia care se stabileete Intre cuvinte cu forme diferite. .special pregătit” 2 . Omonimele pot fi: 1) totale sau propriu-zise. seria termenilor somatici. fiind considerate. In această categorie intră.denuu meete acţiunea” . Inţelesul identic Inseamnă aceeaşi formulă semică: termenii etern ei ve%nic pot fi descriei ca . plimbare). dar cu Inţeles identic sau foarte asemănător.scaun lung” — bancă . dar se scriu diferit: Intruna ei Intr-una) ei omografele (cuvintele care se scriu la fel. de aceea.denumeete acţiunea” . cercetare. 2) parţiale sau pseudoomonime când au numai anumite forme identice. seminare.pe baza unor anumite trăsături”.omologul derivării morfematice. .rezultatul povestirii”. Omonimele au ei etimoane diferite: primul provine din lat.denuu meete starea” . are caracter regulat ei iterativ (a se vedea. sugestii. . alte varietăţi ale omonimelor parţiale. similare.referitor la”. de asemenea. al doilea din lat. pieptul dealului. aceasta din urmă vizând sensuri care au seme substanţiale (importante) comune ei acelaei etimon (un exemplu de sens cuprins In 1 a semăna este .de a arunca vorbe. dar se pronunţă diferit: copii — copIi).In solul” .de asemănare” .extensiune”.Intruun mediu suspicios” .temporală”.rezulu tatul descrierii”. cât ei rezultatul acţiunii: povestire = . nu sensuri ale aceluiaei cuvânt. a semăna = .instituţie bancară”).verb” . care dezu voltă mutaţii semantice identice: piciorul muntelui.verb” . . diferenu ţiinduuse prin altele (corn/corni — corn/coarne — corn/cornuri).verb” . Cele două caracteristici menţionate deosebesc omonimia de polisemie. cotul ráului. când au toate formele identice ei aparţin bineInţeles aceleiaei părţi de 1 2 vorbire (bancă . de exemplu.pentru a obţine dezbinarea”).acţiunea de a descrie” ei .acţiunea de a povesti”.de a arunca sămânţa” .adjectiv”. omofonele (cuvintele care se pronunţă identic. Omonimia este o formă de structurare semantică asemănătoare cu polisemia prin faptul că priveete exprimarea unor sensuri complet diferite prin forme identice. descriere = .In vederea obţinerii unei viitoare recolte”. apropouri” . care denumesc atât procesul.

minore (care .

Impăciuire. care relevă incompatibilitatea logică a celor doi referenţi. a investi.inteligenţă” . a (se) desfăta. asentiment... concordie etc.referitor la” . Antonimia este relaţia dintre cuvinte cu sens contrar. emigrant-imigrant. Paronimia este relaţia dintre cuvintele insuficient diferenţiate din punct de vedere formal. familial-familiar. 2) Inţelegere. aviz. Aceasta se produce Indeosebi când cei doi termeni paronimi sunt cunoscuţi de vorbitori In grade foarte diferite ei constă In . pe baza căreia de fapt se face raportarea celor doi referenţi.apreciere In plus”). respectiv . ei seme graduale diferenţiatoare: . pe când cel de-al doilea conţine semul .motivat”. Ea poate forma ei serii sinonimice. corespondenţă. Invederat-inveterat. Efectul cel mai important al paronimiei In vorbire Il reprezintă atracţia paronimică. tasa-taza. a enerva-a inerva. animare-animaţie.. pe lângă semele comune (.grad mic”.a apropria. evident. consonanţă etc. a (se) Inveseli. Limita poate fi un sunet pentru cuvintele scurte ei de 2-3 sunete pentru cuvintele lungi ei cu sensuri foarte apropiate: fisă-fi%ă. la mai multe serii sinonimice. potrivire.a Investi. comunicare-comunicaţie. Incuviinţare. speţe-speze. petrolifer-petrolier.adjectiv” . legămánt. difident-divident. conjunctură-conjectură. a ráde.nemotivat”. ei un sem incompatibil contrar. permisiune. %ustă etc. inteligent ei ager au. din care cităm: 1) aranjament. Grupul de cuvinte care pot contracta relaţii sinonimice cu acelaei termen constituie câmpul de expansiune sinonimică al termenului respectiv.adjectiv” .reactivitate psihică” . Invoială. Ingăduinţă. minerminier. Prin analiza componenţială. a (se) dispune. De exemplu. pace. Exemple: agresiv ei bătăios au semele importante comune (.grad nedeterminat”. absorbantadsorbant. fortuit-forţat. consimţămánt. voie etc. De exemplu. pact. tranzacţie. original-originar. Astfel a (se) veseli are ca sinonime seria: a (se) amuza. s-a stabilit că termenii antonimi au In mod obligatoriu o dimensiune semantică comună.pot fi substanţiale sau graduale). Cuvintele polisemantice se raportează. Exemple: adagio-adagiu. a petrece etc. tárg. 3) concordanţă. .atragerea” ei Inlocuirea In comunicarea verbală a termenului mai puţin cunoscut de către termenul mai cunoscut din perechea paronimică. cuvântul acord are nu mai puţin de opt serii sinonimice. potriveală. dar primul are semul substanţial .apreciere In plus”). contract. combinaţie. 5) aprobare. a excita-a incita. 4) armonie. tocmeală. convenţie. concert. a (se) distra. duză-doză. a apropia. vorbă etc. conformitate..

al doilea sufix). proliberal-antiliberal. Familiile lexicale sunt grupuri de cuvinte formate prin diverse procedee formative (derivare.apreciere In plus”. Intuneric-lumină. mare-mic). subestima-supraestima.cald ei rece au In comun dimensiunea formată din semele . Acestea din urmă marchează opoziţia prin prefixe antonimice sau privative. Exemplu: In cuvântul Intăritură. corosiv-anticorosiv. b) cu acelaşi radical (homolexe). Ambele ierarhii au la bază structura morfematică a cuvântului. existente la unul din termenii cuplului (cinstit-necinstit. cánt. fiind deci neanalizabile lexical. conversiune).structură-infrastructură). ofensivă-contraofensivă) sau la ambii termeni (antebelic-postbelic. a lega. supra. descántare. tipicatipic. Majoritatea unităţilor lexicale ale limbii române se află Intr-o ierarhie morfematică. ei cuvinte formate de la acestea prin diverse mijloace constitutive. moral-imoral.adjectiv” . stabil.apreciere In minus”.a dezlega. care este ei purtătorul principal al conţinutului său semantic). afixe (particule adăugate la Inceputul sau la sfâreitul rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou. vocabularul limbii române poate fi Impărţit In cuvinte primare. Incánta. formată din rădăcină sau radical (elementul autonom. a Infiinţa-a desfiinţa. pe de o parte pe linia cuvântului-bază (In aea-numita familie lexicală). egal-inegal. In funcţie de structura lor morfologică.privitor la temperatură” . cu un conţinut modificat. al cuvântului. antonimele pot fi: a) cu radicali diferiţi (heterolexe) (iarna-vara. descánta. prefaţă-postfaţă. concordanţă-discordanţă.(provenită prin alternanţă din cuvântul tare) este rădăcină. de la acelaei cuvânt de bază. iar pe de altă parte pe linia procedeului formal (derivare. faţă de cuvântul-bază) ei componentele gramaticale (sufixe gramaticale ei desinenţe). iar ca sem incompatibil contrar . Din această perspectivă. cántăreţ. compunere. respectiv . Sistematizarea formativă (etimologică) se referă la organizarea internă a vocabularului pe latura formei (expresiei) cuvintelor. schimbarea valorii gramaticale). De exemplu. a confirma-a infirma.ei -itură sunt afixe (primul prefix. In sensul aportului semantic al afixului. . familia lexicală a cuvântului (a) cánta cuprinde unităţile cántare. Incántat.grad nedeterminat”. In. compunere. Cuvintele primare sunt cuvintele care nu pot fi descompuse In componente lexicale In limba română. secvenţa -tăr. a importa-a exporta. a include-a exclude. care nu pot fi analizate In unităţi lexicale mai mici.

cap. a fi. candelă. sădi. nume de animale domestice şi sălbatice (bivol. Cuvintele moştenite din limba dacă (autohtone. imprumuturile slave vechi se regăsesc mai ales In următoarele câmpuri lexicale: agricultură (plug. vin). strajă. miel. . varză. Cuvintele Imprumutate sunt cuvintele preluate de română din alte limbi. berbec. Ele denumesc aspectele de bază din domeniile esenţiale ale vieţii: corp omenesc (ochi. călugăr. Inalt. agricultură (cámp. destoinic. a culege. păstor. mire. luptă.zarea (argea. fluier. Ele sunt grupate In: elemente moetenite din latină ei elemente autohtone (sau de substrat). creşterea vitelor (cal. calităţi şi defecte (blajin. soră. dihor. iapă. aspru). a merge. brad. zapis. frate. a muri). mal. animale ei plante sălbatice (cioară. veveriţă). a vorbi. gras. vită. gard). In urma contactului lingvistic direct dintre populaţia românească ei populaţiile vorbitoare ale limbilor respective sau prin influenţa culturală. Cuvintele moştenite sunt prezente In limba română Incă de la originile acesteia. nătáng. mánz. brusture. alimente (páine. nepot. a veni. lung. letopiseţ. locuinţa ei aşe. Cuvintele moştenite din latină reprezintă esenţa vocabularului românesc. páráu). ceapă. Insuşiri fizice ei morale (bun. colibă. gárbov. a auzi. murg. duhovnic. apărare). prin intermediul administraţiei ei al bisericii (In care slava era limba oficială). pe cale cultă. bătaie. grajd. hram. gráu. armată (război. din punctul de vedere al provenienţei. lánă). bou. a semăna. orz). culori (alb. gorun). terminologie militară (armă. fiică. trámbiţă) etc. ţeavă. om. zăvor). citi. 0 altă categorie de elemente slave a intrat mai târziu In limba română (după secolul al X-lea). mamă. urdă). păstoritul (baci. zimbru. psalm. văr). fiu. relaţii de familie (copil. ro%u. voievod. mitropolit. stareţ. mánă. cazanie. frumos. negru. a avea. de substrat) (Intre 70 ei 200) denumesc aspecte privind: corpul uman (buză. a face. oaie. forme de relief (ciucă. viezure. sare. blánd. moetenite din limba dacă. a vedea. a se spăla. bránză. dárz. gură). mo%). pivniţă. tabără. rău. spic. In două mari categorii: elemente moştenite ei elemente Imprumutate. amenajări ei instrumente casnice (daltă. nicovală. dámb. apă. sabie. steag. pupăză. rás. grumaz). a ara. snop). acţiuni cotidiene (a mánca.Ele se Impart. vacă. Se mai numesc elemente slavone: apostol. lapte. familie (tată. pomelnic. verde). smead). carne. pu %că. brazdă. făină. cártiţă. ceafă. ogor. a bea. ţap. icoană. măgură. a scrie.

geaba). imprumuturile greceşti au ei o generaţie foarte veche. ca%acaval. uric. . pilaf. fedele%). viaţa politică. chiftea.muturile slave vechi. dijmă.necaz”. tagmă. active In secolele al XVII-lea ei al XVIII-lea ei prima parte a secolului al XIX-lea. ima%. iar altele.cârciumă”. Se Intâlnesc Indeosebi In domeniile: alimentaţiei (cafea. ananghie. hal. agramat. naz. geamgiu). adverbe (barem. meserii (calapod. ciorbă. faună ei floră (calcan. ipsos. plic. halal!). pătrunderea lor In limba română a modernizat lexicul. pingea. tabiet. egumen. lăuză. molipsitor. mamo %. amvon. bolund . catár. arbagic.rindea”). culturală (anarhie. saltea. Acestea denumesc: aspecte de organizare administrativă (aprod. cătană. evanghelie. misit. aghiazmă. bizantină (aparţinând secolelor XII-XV). a cheltui. lalea. dovleac. interjecţii (bre!. Exemple: arhiereu. când Incepe perioada modernă a culturii române. a Imprumuturilor din neogreacă. au reueit să pătrundă In limba literară (prin osmoza elementelor dialectale ardeleneeti In fondul lexical unitar românesc). din comerţ ei industrie (ban. unelte ei meserii (bidinea. anapoda. comerţ (agonisi. sculă). dud. partidă. ctitor. me%ter). telemea). imprumuturile neologice sunt cuvintele intrate In limba română din diverse limbi după primele decenii ale secolului al XIX-lea. ghiveci. portocală. dar unele au devenit populare (deci răspândite In Intreg teritoriul românesc: alean. dascăl. musaca. orfan. cele mai importante. făgădău . locui. protipendadă. cu atât mai mult cu cât ele au luat locul unor Imprumuturi mai vechi de origine slavă. ora%). pe calea comerţului ei a organizării administrative. medicină (cangrenă. imprumuturile latino-romanice domină câmpul influenţelor lexicale externe ale limbii române din ultimele două secole. haide!.imprumuturile maghiare au mai ales caracter regional (bai . gealău . religioasă. patriarh. vamă. rahat. fidea. parastas. paraclis. catagrafie. arhimandrit. tertip). imprumuturile turceşti au pătruns In limba română In perioada veche (Incepând cu secolul al XVI-lea ei continuând In secolul al XVIII-lea). mutră. halva. simandicos). politicos. mezel.nebun”. hotar. flegmă. Mai bine reprezentată este generaţia mai nouă. mistrie. greu de disociat de unele dintre Impru. substantive abstracte (berechet. dulgher. burghiu. iaurt. mănăstire. ba%ca. costisitor. atât prin contactul direct. doldora. nostim. teatru). ipocrizie. molimă. catapeteasmă. sarma. scrumbie). Acestea se referă mai ales la: viaţa socială şi individuală (agale. igrasie. prosop. zambilă). cât ei pe filieră culturală. tifos). maghiară. cazma.

]azz. valută). imprumuturile germanice sunt Intâlnite Indeosebi In dialectele din Ardeal. Acestea sunt deci cuvintele formate pe terenul limbii române. acont. biruinţă-victorie. allegro. franceza (aba]ur. ca un mijloc mixt . calcio-vecchio. bel%ugabundenţă. presing. grecească (vezi cinovnic-funcţionar. %ină. scadenţă. operă. mass-media. fini%. henţ. compunerea. xenofobie). cinste-onestitate. fular. tezaur). căi-regreta. bariton. pornind de la cuvintele primare de care dispune ei folosind diverse procedee ei formanţi. bec. bilanţ. glaspapir. Imprumuturile latino-romanice pot fi distribuite In mare parte după limba de provenienţă: latina savantă (ambigen. aproba. verbale (bănui-suspecta. radar. contabil. gol. al cărui obiect Il reprezintă studierea mecanismului prin care limba română creează. rosbif. Procedeele de formare Inscrise acestui mecanism sunt: derivarea. rolă. iar In limba literară cunosc o concentrare mai mare In terminologia tehnico-etiinţifică: bliţ. basorelief. In ei mai multe cazuri Insă. Incepe-debuta). fasung. chitară. automobil. duză. dărámademola. dribling. agenţie. doclad-raport. cultura. capelmaistru. display. corner. Se adaugă. Domeniile preferate sunt sportul (baschet. influenţă. valţ. dancing. fotbal. funcţionează alături de sinonime moetenite sau Imprumutate (eventual create) anterior. adjectivale (adánc-profund. boiler. persoană. convoi. coafor. capodoperă. cinstitonest. abdica. set. arpegiu. teracotă. ring. meci. electrobuz. cuvinte noi. mercerie. spicher. ceresc-celest. imprumuturile englezeşti sunt mai noi. glasvand. prin mijloace interne de Imbogăţire a vocabularului. totalitarism. matriţă. gater. balet. constituţie. start). hobby. certificat. referat. debut. Formarea cuvintelor In limba romană s-a constituit ca un domeniu lexical de sine stătător. insulă. motel. conversiunea. smoching. show. rege. glas-voce). bancă. ceas-oră. antet. ventil. sergent. arta ei tehnica (blugi. partitură. dormitor. pictor. decret. borma %ină. faleză. inventar. Cele mai multe sunt Insă preluate din lexicul internaţional. disc-]okey). italiana (adagio. abandona. Unele au putut intra prin filieră franceză: biftec. efect. %aibă. credincios-fidel). fisc. dar destul de numeroase ei active. parfum. dovadăargument. diată-testament). pension. bowling. Foarte multe din germanismele prezente In limba română sunt cuvinte compuse: abţibild. %alter.turcească. lizieră. formând dublete sinonimice: substantivale (amănunt-detaliu. handicap. bacalaureat. colocviu. cinema.

(intern. prin modelul structural). prin o parte sau prin toţi componenţii. calcul lingvistic. ei extern. .

ac: ciobănac. glăscior. -(a)t. broscuţă. determină constituirea unor unităţi lexicale diferite de bază. prelucránd etc. pră]iturică. schimbând sensul cuvântului-bază. pătuţ. cutărică. lucrare. lucrat. grăsuc. miccorare”: . prelucra. care a folosit de-a lungul evoluţiei sale circa 600 de sufixe. Clasificarea cea mai importantă este cea semantică.uţ(ă): bănuţ. prelucrăm. Particulele puse Inaintea rădăcinii se numesc prefixe (In cazul de faţă pre-. măricor. -a. . Partea fixă din formele flexionare ale unui cuvânt (deci rădăcina Impreună cu afixele sale) constituie tema cuvântului respectiv (unii specialicti o numesc radical. cu prefixe ci parasintetică. bucăţică.ic (ă): tătic. lucrătură. -(a)re. care. interjecţionale (aolică!). -(ă)tură (prelucra. locucor. . . nelucrat. Sufixele diminutivale au ca aport semantic nuanţa de . . degeţel. . adjectivale (locuibil).uc: ineluc. butoiac. Derivarea cu sufixe are un câmp de acţiune foarte larg In limba română. De exemplu. ţărăncuţă. nevestică. de la care pot fi derivate alte cuvinte prin adăugarea afixelor pre-.ice (pădurice).mi c”. verbale (a pietrui). mămucă. nepoţel.). iar cele puse după rădăcină se numesc sufixe. golănac.Derivarea constă In adăugarea la rădăcină a unor particule neautonome. sforicică.ior: călcáior. golac. binicor.uc(ă): năsuc. lăpticel. . adverbiale (studenţecte). In funcţie de formanţii folosiţi. neprelucrat). Cuvântul-bază nu coincide Intotdeauna cu cuvântul primar. simple (când nu se combină cu altele: băieţel) ci compuse (când sunt alcătuite din mai multe sufixe simple: păt-uc-el). tema cuvântului prelucra este prelucr. . După categoria lexicogramaticală a cuvântului rezultat In urma derivării. picioruc. De exemplu. .el (-icel): borcănel. copilac.iţă: aluniţă. deosebind acadar acest termen de rădăcină). sunt: substantivale (copilandru). numerale (doime). pronominale (mătăluţă). ne-. din cuvântul lucru se extrage rădăcina lucr-. rămăciţă. Sufixele sunt. regresivă. numite afixe. . ne-). după formă. albuc. prelucrat. derivarea este: cu sufixe.(ea se regăsecte In toate formele flexionare: prelucrezi. Baza termenului prelucrare este un derivat. .

unionist. . mărgelat. Sufixele pentru determinarea Insuşirii: . gránar. mătăsar. . . lenjereasă. vorbăreţ. călărac. curcan. . căpităneasă. inelar.oi: răţoi. . săptămánal. arătând sexul opus exprimat prin radical: . . stelist. scutier.at: gucat. . . . găinăreasă. . orăceancă.giu: camionagiu. păgubac. chiriac. dator. . scandalagiu. .niţă: botniţă. răuuc . călucar. cerboaică. pisoi. uluitor. toptangiu. piperniţă.instrument cu care se răzuiecte ceva”.ar: blănar. arătos. mătăsos. .easă: cenucăreasă.tor: ascultător. pădurar. -oaică): băieţoi.iţă: păstoriţă.tor: Incălţător. . cercetător. găudoaie. .easă: bucătăreasă.ac: mărginac. podar. plucat.oi (-oaie.andru: copilandru. triumfător. Sufixele moţionale iormează substantive. lătrău. pistruiat. . bucuros. . plăiec. atacabil. máncău.tor: apărător. călugăriţă. cimpoiec. restanţier. negricios.ier: bufetier. vamal.ar: fugar. brumăriu. tocător. ceferist.cel care Indeplinecte o anumită acţiune. -ancă: băietan.os: bănos. angrosist.ampliiicare”): .ist: căminist. lungan. are o preocupare sau un interes.Sufixele augmentative sunt contrare semantic celor diminutive (aportul lor semantic este nuanţa de .bil: apărabil. . cojocar. . tunar. cusurgiu.ău: lingău.eţ: glumeţ. ostac. băiec.al: mormántal. mireasă. ingineresc. luptător. scriitor. . Sufixele pentru denumirea instrumentelor: .că: italiancă. uaharniţă. puctancă. flăcăiandru/flăcăuandru. . cireciu. pacoptist. .dop”. trufac. . piumac.oaie (-oaică): doftoroaie. demascabil.an. moţat. măturoi. Sufixele pentru denumirea agentului au ca nuanţă semantică .ac (-ec): căruţac. uăcac. porumbiţă. este legat constant de obiectul sau acţiunea exprimată de bază”: . ctergător.uc: astupuc . . . bărbătesc.ar: brăudar. chinuitor.iu: arămiu.an: gáscan. . bulgăroaică. plumburiu. . .mare”. cenucar. căsoaie.esc: armenesc.

ime: adáncime. Indrumare.ăraie: apăraie. . referenţial (sunt. francez.ură (-tură): arsură.mente: actualmente. clădire. . faptul se datorecte provenienţei lor din cuvinte . Sufixele colective: . .ătate: bunătate. . . .ire: amăgire. .anţă (-enţă. . Sufixe care indică provenienţa (locală): .ie: boierie. speranţă. . colbăraie. singularmente. . acezare. dăscălime. Intorsură. rufărie. gándire. educare”: pedagogie. adenalgie (aden . culegere. făgăduială. cărăucie. orientare. porumbicte.ărie: bostănărie. pacoptism. cuvántare. mărginac. făgărăcean. făget.ez: albanez. dar care se deosebesc de acestea prin sensul deno-tativ. viespărie. prusac. .iot: cipriot.) grececti (ci mai rar latinecti): . .algie (gr. canadian. grăpic. -inţă): cutezanţă. brazilian.agogie (gr.ime: boierime.ic (-ác): crucic. adjective. cerere. . grececte. corigenţă. ungurac.Sufixele pentru denumiri abstracte: . oltean. cánepicte.are: adunare.ărie: copilărie. gándirism. Sufixe pentru indicarea modalităţii: -ecte: bărbătecte. . bavarez.conducere. . croială.eală: amorţeală.ere: abatere. .glandă”).ac: austriac. mărăcinic. cuconet. aca cum se mai spune. . fumăraie. meschinărie. .pline” (substantive. .ean (-an): craiovean. .ac: liniac. . Falsele sufixe (sufixoidele) sunt formanţi care au In comun cu sufixele poziţia enclitică ci lipsa de autonomie funcţională (nu pot apărea autonom In enunţ). nebunecte. suferinţă”: nevralgie. jucărie. cotitură. . cruzime.ism: muntenism.et: brădet. noutate.durere. .) . cumetrie. băcăuan. haţegan. . .it: moscovit. sofiot. . entităţi autosemantice).ic: alunic. mangaliot.) . tismănar. verbe etc. păltinic. grosime. tárác. greutate. tirolez. funcţionărime.icte: arinicte.ar: morenar.ian: georgian.

fob (gr.aspect. cef.fag (gr. genocid.sennaţie. filantrop. perceptibilitate”: anestezie. velodrom. l . autodrom.fug (lat. incineraţie”: holocaust. semafor. paradox. microfon. . megafon.fiinţă umană.estezie (gr. conducere”: autocraţie.) . stăpânire. concentric.care omoară.putere. Infăţicare”: multiform. uniform.situat In centru.) . .) . pitecantrop. căpetenie. care oprecte”: bactericid. vermifug. energofag.”: francofil. francofon. petrolifer. paricid. om”: mizantrop. care conţine. care prenintă afinitate pentru.care mănâncă.probă finică. autocefal.) .centric (gr. care nu poate suferi. biocenoză.care urăcte.craţie (gr. diacronie.cutie craniană. decatlon.cronie (gr. care fuge. . exerciţiu”: biatlon. 2 . calofil.) .) . comunitate. sunet. antropofil. birocraţie. conducere”: monarhie. bibliofil.. democraţie.cefal (gr. sensibilitate..) .) . .idee. policromie.. .) . cartofor. pentatlon. . . părere.) .arhie (gr. telefon. excentric. protocronie. presiune”: isobar. calorifer. cronofag. insecticid. convieţuire”: zoocenoză.) .) . macrocefal. glas.asociaţie. hipodrom. sinestezie.ardere.drum.care respinge.fon (gr. . . . diform.antrop (gr. foaie”: clorofilă. monarh. astrodrom..) .) .cid (gr.form (lat.caust (gr.) . casă.iubitor de. purtător.) .conducător.) . craniu”: bicefal. care susţine.frunnă. . coloraţie. somnifer. suport de bană”: hidrofor. . . care consumă”: antropofag.voce. formă. sens. care conduce. . . claustrofob.care poartă.drom (gr.atlon (gr. durată. acrocentric.. .) .care poartă.greutate.for (gr. evoluţie”: anacronie.fil (gr.) . temporalitate. direcţie”: aerodrom. agorafob. care se Indepărteană”: ignifug.arh (gr. pigmentaţie”: monocromie. Indrumător”: ierarh.putere. care preferă. plutarhie.) . care distruge. . radioestezie.culoare.) .timp. románofil. vorbitor”: afon. fonic.cromie (gr.) . care alungă. . care conţine. care se ferecte de. . care produce”: aurifer. .dox (gr.) .bar (gr.) . casetofon. . fotofob. sincronie. opinie”: ortodox.”: anglofob. .) . .fil (-filă) (gr.fer (lat.cenoză (gr. central”: egocentric. hidrofob.

alomorf. . In formă de”: amorf. conducere.semie (gr.nom (gr. pseudopod. care administrează”: autonom. ortosemie.) . autogen.) . hexagon. astronom..) . paronim.termen. cardiogramă. care generează.onim (gr. . . .prezicere. pedodonţie.par (lat.mnezie (gr. . alogen. cercetare”: mineralogie.unghi.sens. agronom.memorie.gramă (gr. trigonometrie. amfimorf. denumire”: antroponim. care agreează”: oxigen. hidrogen. aerogramă. cu aspect de”: paraboloid. geriatrie. antropolog. astronometrie.parte. polisemie. .savant.nomie (gr.care nacte. cablogramă. astrolog. acidogen. diviziune. cardiologie. . epistemologie. picior. arheologie. fotogramă. sinonim.) . astronomie.măsurare.regulă. elicopter.log (gr. biogen. diagramă”: ortografie.) .iatrie (gr. polimorf.suport. monografie.spectacol. peduncul”: gasteropod.) . . . fonolog. miriapod. dipsomanie. nume. antropoid. amfigen. eugen(ie).) . colţ. principiu. . antonim. . calapod.) . aritmomanie.) . . entomolog. semnificaţie”: monosemie. care nacte. anomie. privelicte”: dioramă. nevropat. lexicolog.) .pat (gr.) .pter (gr.care suferă.scriere. muchie”: poligon.manie (gr.) . amintire”: amnezie. 2 .care produce. care dirijează. aripioară”: coleopter.In formă de.tratament.) .) .) . care produce”: ovipar.ctiinţă. distribuţie”: agronomie.manţie (gr. . heptagon. suferind”: cardiopat. inscripţie.scriere. .aripă. studiu. specialist”: biolog. panoramă. pentagon. android.) .id (gr.) . .oramă (gr. psihopat.dinţi..obsesie patologică”: piromanie. . geografie. grafie. toponim.odonţie (gr.) . . humanoid. .) .) . l . divinitate”: chiromanţie.metrie (gr. vivipar.) . . sociometrie. autonomie. pseudonim.gen (gr. . termen”: polinom. biografie. omonim. teolog. geometrie.gon (gr.nom (gr.cu aspect de.morf (gr. medicaţie”: pediatrie. . dantură”: ortodonţie. lat.logie (gr.grafie (gr.care conduce.pod (gr. Inregistrare. Inregistrare.) .) . caligrafie.) . schemă”: ortogramă. urologie. evaluare”: goniometrie. . acronim.

bivalent. ceartă<a certa. nedumeri<nedumerit.) . lucrător”: chirurg. secţionare.stat (gr. Derivarea postverbală: auz<auzi. . pleurotomie. vindecare”: hidroterapie.scop (gr. avort<a avorta. horoscop. aniversa<aniversare. chimioterapie. artroscopie. care mănâncă”: carnivor. apendicotomie. investigare. .care Inghite. trai<a trăi. Derivarea regresivă (sau inversă) constă In formarea de cuvinte noi prin Indepărtarea din cuvântul de bază a afixelor. Invăţ<a Invăţa.examinare. sărut<a săruta. rugă<a (se) ruga. pneumoscopie. ambivalent. antropozofie. anemostat. prototip.) . măslin<măslină.valent (lat. demiurg. care menţine. accept <a accepta.) .indicator. care roade.scopie (gr. radiofica<radioficare. incizie”: dihotomie.vor (lat. stabilizator”: termostat.creator. fitotehnie.care stă. zootehnie.tehnică. . denunţ<a denunţa. Derivarea regresivă este clasificată In funcţie de baza de pornire. stabil.tomie (gr. omnivor.tăiere.ctiinţă.) . explorare. diascop. ură<a urI. arhetip. psihoterapie. fală<făli. fenotip.) . dovadă<a dovedi. . a picta<pictor.) . .care valorează.tratament. . cunoactere”: filozofie. Brrnduc<Brrnducă. pictură. alun<alună. a candida<candidat. Derivarea postsubstantivală: pisic<pisică. vizual”: microscop. veghe<a veghea. aerostat.. candidatură. . .) . antropotehnie. teozofie. a nemulţumi< nemulţumit.) . a desăvrrci< desăvrrcit.zofie (-sofie) (gr. imagine”: radioscopie. autoterapie.tehnie (gr. valenţă”: monovalent. a vărga<vărgat<vargă. .) .model.terapie (gr. crnt<a crnta. exemplar”: linotip. Derivarea postadjectivală: a bruma<brumat<brumă. cuget<a cugeta. joacă<a juca. polivalent. dejun< a dejuna.) . care poate fi substantiv. speculă<a specula. portocal<portocală. agrotip. . fizioterapie. medicaţie. observator. procedeu tehnic”: agrotehnie. pagubă<păgubi.) . reostat.tip (gr. . adjectiv sau verb. ortoped<ortopedie. ramburs< a rambursa.urg (gr.

) . antroposferă. . aero. antropo. dezamăgi. extra-: extrafin. antropofob. deznoda. albinărit”: apicultură.ogor. aerogramă. agropedologie. hiper-: hipersecreţie. asexuat. om.(gr. aerosol. adenomegalie. neasemuit.lipsit de”.apă. reInfiinţat. agrozootehnie. câmpie.) . hipersensibil.Derivarea cu prefixe are o amploare mai mică decât cea cu sufixe. api. repus. recăsători. nedesfăcut.(gr.) . mult mai rar.(dez-. desăra.) . Prefixele delocutive — formează cuvinte noi pornind de la baze lexicale componente ale unor locuţiuni. nedescoperit. adeno. agrar. apiterapie. antropozofie. răscoace.) . . . extraplat. reIncepe.aer. desfrunzi. Prefixele privative au sensul . agricol”: agrometeorologie. adenogramă. diferit.altul. de-): descătuca. alogen. supratonaj. ganglion”: adenografie. oxigen. In termeni cu cir. alofon. aerodinamic. alternare”: alocromatic. adenopatie.glandă. la nivelul bazei.albină. superproducţie. deosebit.(gr. antropofil. răsfrange. adenotomie. ca ci sufixoidele. alo. aloterm. impropriu. acvanaut.(gr. nemuritor. Prefixele iterative — folosite pentru exprimarea ideii de repetare: răs-/răz-: răsfira. a Infăptui provine din locuţiunea a pune In fapt.fiinţă umană. alofazie. anistoric.fără”. re-: realege. apifug.) . supra-: supraprofit. uman.(lat. de albină. omenesc”: antropocentric.) . aerofobie. aerodrom. Falsele prefixe (prefixoidele) Sunt Intâlnite cel mai adesea.a lipsi de”: des. antropofag. alomorf. De exemplu. semantic: prefixele care marchează intensitatea maximă: arhi-: arhidiacon. aerogară. răzgandi.(lat. atmosferă. răzleţi.culaţie internaţională ci. decuruba. super-: superputere. ci ele. arhipăstor. aerofagie. prefixul fiind. agronomie. in-/im-: indiscutabil. agronom. gaz”: aerobiotic. ultra-: ultrademagog. a-/an-: apoetic.(gr. Prefixele negative: ne-: necredincios. dejuga. acvastat. agro. acvatic”: acvacultură. In cuvinte formate In românecte: acva. a indispune. alocronic. răscumpăra. Prefixele sunt clasificate. prepoziţie. ultraprogresist.

balneo. spontan. autocar.(gr. cabaline”: hipodrom.) . demoscopie.(lat. ecotop. hipologie. hemoragie. mono.mic”: microbiologie.cal. solar”: heliocentric. biologie.) . monovalent. acelaui”: homocromie. geodezie. autocraţie. bio. cronologie. 2 auto .) . cronometrie. hemo. mediul .(gr.sânge”: hemocultură.) .(gr. fitonomie. microfite. hidronim. fiinţă fie”: biocenoză.auto .casă.) . fotografie. foto. balneoterapie.(gr. ecosferă.apă. kinetoterapie.(gr.) . crono. monoton. sol.(gr.popor. hidrosferă. autostradă. fotogen. hidrofobie.nconjurător. de cărţi”: bibliofil. microscop.lumină”: fotofil.) . izomer. autodrom.(gr. de la sine.(gr.) . demografie. macrocosmos.(gr.) . de acelaui fel. hipometrie. monoftong.(gr. autocefal.) . hemostatic. monocultură. singur.) . monolit. floră”: fitocenoză. helio.(gr. geometrie. biblio.plantă. fito. calo. singur.(gr.timp. microcosm.egal. izotermă. locuinţă. omogen.) . calofonie. biosferă. hidro.(gr.(gr. hipo. geospeologie.nsuui. izoglosă. monogam. autoadministra. identic.care se referă la automobil”: autobuz. hemofilie. fotofobie. cosmografie.) . biogramă. enorm”: macrocefal. echivalent”: izobar. microcefal.) .soare.(gr. vegetaţie. hemoptizie.) .carte. izo.mi ucare.(gr.) . temporalitate”: cronografie. omograf.asemănător. hemogramă. bioterapie. geo. omolog. teluric”: geografie. homomorf. bioplasmă. homo-/omo. lumină. colectivitate”: democraţie.) .unic. ecografie. helioscop. autocamion. kineto. geologie. macrobiotică. cosmo. bibliotecă. heliograf. macro. macroscop.) . eco. ecotip.(gr.(gr.) . omoterm. microclimă. autogară. caligrafie. autoconservare. geosferă. izometrie.. simetric”: calofilie. biografie.mare.) . biociclu.(gr. monosemantic. populaţie. omonim. biblioteconomie.(romanic) . omofon. automat”: autobiografie. mobilitate”: kinetoscop.(gr. durată. univers”: cosmodrom. izomorf. fitofag. ecologie. demo. economie. hidroliză. cosmogonie. autonomie. biometrie.) . hidrofug. balnear”: balneologie.viaţă. fotogramă. bibliologie. bibliografie.(gr. micro. cronoscop. lichid. hidrotehnică.băi. 1 . o dată”: monocrom.lume.frumos. acvatic”: hidrodinamic.pământ. hipotracţiune. biopsie.) . proprietate”: ecogeneză.

) . policrom. aflat Intre tema colţ.din băgăreţ.multi. multiflor.mulţi. In aceeaui situaţie se află -ul. termofite. De exemplu. multe”: multicelular.suflet”: psihochinezie. telespectacol.(gr.) . parazit”: xenobioză.(gr. psihomotor. Interfixele sunt particule situate Intre temă ui sufix. argint-viu.drept. pseudonim.) . pseudoctiinţă. tautometrie. psihogen. termo. certăreţ.solid. telegraf. termogeneză.animal. iubăreţ. locotenent). stereofonie.) (izolat din televiziune): telejurnal. drum-de-fier. termogramă. identic”: tautofonie. tautogramă. zoomorf.fals. termoreglare.) . xenofil. . corect. ortoepie. teledetecţie. psihologie.) .(gr. psihometrie. telescop. zootehnie. In relief.(gr. Valea Lungă) sau prin joncţiune (bou-de-baltă. poli.(gr.) . temperatură”: termodinamic. numeros”: poliartroză. frunzuliţă.(gr. teletext.străin. Ele sunt. stereoscop. telepatie.reziduuri” ale unor alte categorii (desinenţe. tridimensional”: stereocite. stereo.) . aparent”: pseudocefal.(gr.(gr. stereogramă. televorbitor. tautologie. b) sudura completă sau aglutinarea (vinars. telecinema. psihochirurgie. 2 tele . tauto. psiho. telecomandă. psihiatrie. dar care nu pot fi considerate nici una. politehnic.) . stereofil. psihogramă.la fel.) . la distanţă”: teledinamie. zoocultură. multilateral. zoofag. termometru. telerama. Gradul de contopire a elementelor componente poate fi diferit: a) compunerea aparentă. carpe-cu-clopoţei). multinaţional. realizată prin juxtapunere (iarbă-mare. xenomanie. descleia. orto. zoofite.). geruleţ. pseudo. nici sufixului. zooterapie.) . multiform. de fapt. zambăreţ. zoologie. psihopatie.(gr. ortoped.. Derivarea parasintetică Inseamnă constituirea de cuvinte noi prin adăugarea la cuvântul-bază a unui sufix ui a unui prefix: Imbărbăta.(gr.(gr.mult. -urdin colţuros. polisemantic. nu aparţine nici temei. articole etc. cerul-gurii. termofil. xenofob. stereografie. Incheia.departe. Compunerea este procedeul de formare a unui cuvânt prin combinarea a două sau mai multe cuvinte existente In limbă.ui sufixul -os. telespectator. bunăvoinţă.din cerculeţ. niciodată. ortografie. . stereognozie. televizor. l tele . adevărat”: ortodox.căldură. -ar-/-ăr.) . zoo. poliedru. Invecmanta. animalier”: zoochimie. nici alta. polisportiv.(gr. polimorf. grăsuliu etc. polifonic. xeno.

Adverbe: astfel. Prepoziţii: de la. Adjective formate din sintagme cu prepoziţii/adverbe sau din propoziţii: cuminte. papă-lapte. social-economic. untdelemn. Interjecţii: nani-nani. bine crescut. Compunerea prin subordonare (hipotaxă) Substantive formate prin subordonare atributivă adjectivală: bot-gros. orice. deui la origine sunt formate cu genitivul sau acuzativul (Tárgu-Jiului. oricine. Piatra-Olt. apă-tare. deci. ceea ce. ieftin-la-mălai. bun-de-lucru. Ocna-Sibiu) care. gura-leului. Substantive formate prin subordonare completivă directă: fluieră-vánt. Turnu-Severin. oricum. tic-tac. clarvăzător. cáteodată. despre. . Turnu-de-la-Severin. pe la. Substantive formate prin subordonare atributivă substantivală In acuzativ cu prepoziţie: apă-de-plumb. Compunerea prin coordonare (parataxă) este caracteristică limbajelor culte. drept-credincios.Cel mai important criteriu de clasificare a compuselor este cel sintactic. au fost transformate pe cale administrativă. gură-cască. scump-la-tăráţe. atotputernic. Substantive formate prin sobordonare atributivă substantivală In genitiv: floarea-soarelui. Exemple: puccă-mitralieră. răufăcător. floare-de-colţ. Marea Neagră. Adjective formate prin subordonare circumstanţială faţă de un adjectiv verbal: binevenit. Incurcă-lume. a binecuvánta. cumsecade. Ocna-de-la-Sibiu). devreme. Adjective formate prin subordonare atributivă: rocu-Inchis. Verbe formate prin subordonare circumstanţială: a binevoi. mobilă-tip. vorbă-lungă. Pronume: oarecare. de pe. Substantive formate prin subordonare circumstanţială: ducă-se-pe-pustiu. románoenglez. Piatra-de-Olt. verde-foarte deschis. Compuse prin falsă parataxă sunt Indeosebi nume de locuri (Tárgu-Jiu. fiecare. iacătă. făt-frumos. Gara de Nord. Numerale formate prin subordonare circumstanţială: doisprezece. Vatra Dornei. Conjuncţii: acadar. Numerale formate prin subordonare atributivă: douăzeci.

Űbermensch). la verbe (din interjecţie: haidem. . tăcut.mbogăţire a vocabularului cu ajutorul căruia se formează cuvinte noi din materialul limbii române (rădăcini. din participii: avut. priceput. fou).doarme ziua”. la adverbe (din substantive: . Blatt ei fr. fără implicarea unor formanţi lexicali.se ridică u%or”). intránd>intrándul. nebun (. poet. după modelul germ.nume (un oarecare). . din silabe ei cuvinte (Mobilex = Mobilă export. PDSR. un bine). din adjective: . table ronde).a ieeit glonţ”. din gerunzii: sángerándă. Exemple: foaie (sensul de . iar recţiunea verbului a locui cu complement direct (. tre. rădăcină (accepţiile lingvistice ei matematice) după fr. preluat de la modelul său străin. din iniţiale de cuvinte (CFR. un frumos). Conversiunea (numită ei schimbarea valorii gramaticale) denumeete procedeul prin care un cuvânt trece de la o parte de vorbire la alta. a se teme a devenit reflexiv prin influenţa sl. ROMARTA = arta románească).murándă. din adverbe: .Compuse prin abreviere pot fi realizate prin combinarea unor silabe din cuvintele componente (Plafar = Plante farmaceutice). după fr.doarme bu%tean”. interjecţie (oful. . numeralul (doi>doiul. .a locui o casă”) este o imitaţie a fr. un doi). habiter (un calc sintactic). . filozof. CNSLR) sau din iniţiale ei fragmente de cuvinte (TAROM = Transporturile Aeriene Române). supărat. masă rotundă (expresie calchiată după fr.vorbeete frumos”. supraom (format din supra.ziar”. racine. entrevoir). afixe).se plimbă seara”. după modelul fr. Exemple: (a) Intrevedea (format din Intre.. un of). pro.gol pu%că”.piesă la jocul de eah”. suferindă.ei -om. adverbul (bine>binele. Calcul lingvistic este un procedeu de . Poate fi copiată ei structura gramaticală: rom.o scenă tare”). verbul (căutare>căutarea. . bojati se (este deci un calc morfologic).ei -vedea. .ngheţat tun”.o femeie bine”. o căutare. Conversiunea prin articulare face posibilă trecerea oricărei părţi de vorbire la substantiv: adjectivul (frumos>frumosul. PNL. CEC. dar după modele de structură lexicală străine. Conversiunea prin distribuţie contextuală duce cel mai adesea la adjective (din substantive: mo%neag. Calcul semantic (numit ei Imprumut parţial) reprezintă adoptarea de către cuvântul românesc a unui sens nou. feuille). Mijloacele gramaticale care permit schimbarea valorii cuvintelor sunt de natură morfologică (determinarea sau articularea) ori sintactică (distribuţia In context). după germ. un intránd). haideţi). .

Neptun. ştiinţifice: Moromeţii. Carpaţi. Getica. Vasile. Petruţ)). — nume de corpuri cereşti (sau astronime): Marte. Mugur. — nume de locuri (sau toponime): Olt. Brándu%a. In câteva subcategorii. Masa tăcerii. din punct de vedere formativ. la origine. Dumnezeu. Nina. laice: Barbu. George. Venus. Munteanu. Răducu. Dănuţ. hipocoristice (formate prin scurtarea . Marioara. Camera Deputaţilor. Luceafărul. Computerland. Blondu. Elena. — nume de opere literare. In spaţiu. Austrul. Dicţionarul explicativ la limbii románe. artistice. lonica. Bucure%ti. Arghezi. Rodica. Nicu. Gigi. Psihologia consonantistă. Andreia%. Războiul de lndependenţă. — nume mitologice (sau mitonime): Zeus. desemnate de numele proprii. Etymologicum Magnum Romaniae. Antroponimele ei toponimele se Impart. Intreprinderi. la rândul lor. Bulgaru. Măriuţa. Bacovia. — nume de vânturi (sau anemonime): Crivăţul.Onomastica se ocupă de cuvintele care denumesc reperele individuale. Murgu. Buzilă. — nume de firme. Marinică. Joiana. — pseudonime (spre deosebire de supranume. Cirea%a. — porecle şi supranume (diferenţa constând In expresivitatea mai accentuată a primelor): Grasu. — nume de animale (sau zoonime): Grivei. Prenumele pot fi. Vulcan. Priceputu. lonescu. Vlădoiu. Deleanu. Numele proprii se clasifică In următoarele categorii: — nume de persoane (sau antroponime): Gheorghe. Facultatea de Litere. Aida. lstoria critică a Románilor. Cercel. ‘coala Centrală. Maria. timp ei activitate socială. Oedip. sunt alese sau acceptate de persoana care le poartă): Arghezi. ‘coala Normală. cuvinte comune care s-au specializat In individualizarea unor referenţi. — denumiri de evenimente istorice: Rena%terea. Unirea Principatelor. Viorica). Gheorghiţă. diminutive (lonel. Sirius. primare (calendaristice: Gheorghe. Alah. In funcţie de referenţii denumiţi. Ureche. instituţii: Coleus. Flămánzilă. Maria. Tzara. Románii In istoria universală etc. Ani%oara. Victoriţa. Galaction. Bucure%ti-Berlin. Ţiganu. — nume de familie: lonescu. Numele proprii sunt. Antroponimele se divid In: — prenume (nume de botez sau nume individuale): lon. Nicolae.

Drumu Oii. Lacu-Rocu. Intr-o ureche. — hidronime (nume de ape): Murec. Săndica. Gigi. Calea Bucurecti. — hodonime (nume de drumuri): Drumu Rocu. Topologelu. Balta. Rocu. Sanda. Bucovăţ. Dobruca) ei compuse (substantiv. deci trecute la noua funcţie prin conversiune: ‘tefan. lon-Gheorghe. Amărăzuia. Coco). Valea-Vlădicii. Bucura. Gelu. Tăchiţă. — hileonime (nume de păduri): Trivale. Negrea. Bucurectii-Noi. Frazeologia Obiectul de studiu al frazeologiei Il constituie frazeologismele. Negoiu. Vica. Colentina. Drumu-Haiducilor. Michi. Pescaru. sufixele sunt. Olacul. Moldoveanu. Bolintineanu. Calotă. Mia. Toplicioara. Nuţica. Obár cia-Lotrului.substantiv): Bulevardul-Carol. Crángu. derivate (de regulă. de fapt. Intrucât sunt la origine genitive: Agrigoroaiei. pot fi: primare (provenite prin conversiune din apelative sau antroponime: Stejaru. Sofi. Stupineaua. Valea-Seacă. Drumu Tárgului. Tache. derivate (lonescu. Nuţa. Andriţoiu. Podu-Turcului. Bogdana. Tárgu-Frumos. Bucegi. substantiv-adjectiv: Dealu-Mare. diminutivale: Dumbrăviţa. Bucura.). Miţa. Avădanei). Dealu.corpului numelui de bază. Haţeganu. Malu-cu-Flori. cu scopul de a ueura pronunţarea ei a da o nuanţă de mângâiere persoanei respective: Nelu. Motricoru. Vornicu). Bárzuica. lzvărnuţa. Rică. Nicucor. Prahova. Nicu. Bálea. parasintetice (de un gen aparte. Olte ţ. numite ei unităţi frazeologice. După lbru.Luiza. . Titi. Dinu. bal mascat. Maria. PlaiuVulcănecti. Grecu. Sofica. Din punct de vedere formativ. In: — oronime (nume de munţi): Carpaţi. Brocteanu. Băneasa. Abiculesei. Surdu. Numele de familie pot fi ei ele primare (fiind. prepoziţie + substantiv: Peste Gilort. Săndel sau nume duble: AnaMaria. Tina. Negoiu). Drumu-Carului. copil din flori. respectiv Insueire. Intre Zăvoaie. Zănoaga. la origine. Cuca. Sub Arini. Fántána-lui-Grozav. a băga de seamă. De exemplu. Măcecu-de-Sus. Toponimele se divid. Păunete. MariaCristina. Tomca). Dunărica. loana. hipocoristice diminutivale: Neluţu. Alexandru-loan. Mutu. Bujoru. Făget. acţiune etc. Omu. In funcţie de referenţii desemnaţi. care sunt Imbinări stabile de cuvinte (adică funcţionează constant In aceeaei configuraţie) cu sens unitar ei unic (denumesc mereu un singur ei acelaei obiect. Cuculeasa. Dámboviţa. Cocuţa. prenume sau porecle In formă absolută.

locuţiunile ei expresiile au ei caracteristici diferenţiatoare: locuţiunile. fata morgana. linicte ci pace.de bloc”. Practic. ieftin ca braga). de regulă. Se observă că locuţiunile pot să-ei schimbe valoarea gramaticală prin derivare frazeologică (a băga de seamă — băgare de seamă. de aceea. Idiotismele (sau expresiile idiomatice) sunt unităţi frazeologice cu Inţeles figurat . a-ci pune pofta-n cui. ele au echivalenţe In rândul tuturor părţilor de vorbire: substantive (aducere-aminte = amintire. singur cuc. mărul discordiei. filozoful de la Păltinic). adjective (Intors pe dos = supărat). Exemple: a bate apa-n piuă. formulele şi clişeele internaţionale. . predicat ei eventuale compliniri: (cineva) spală putina. bătaie de joc = batjocură). sunt mai sudate semantic ei au ca sinonime cuvinte izolate. patriarhul de la Rohia. tabula rasa. luceafărul poeziei románecti. răul secolului. locuţiunile de intensitate (gol puccă. sabia lui Damocles. Se remarcă Incărcătura expresivă a acestor unităţi ei autonomia mai pronunţată a elementelor componente. Expresiile corespund. unei Intregi propoziţii. Pe lângă trăsăturile comune. a scoate din fire — scos din fire). specific limbii respective (Intrucât reflectă experienţe proprii comunităţii lingvistice implicate). Unii specialieti adaugă alte câteva categorii de unităţi frazeologice: binoamele lexicale (tare ci mare. a Incela). a se ţine scai. In sensul că au subiect. verbe (a trage pe sfoară = a păcăli. cutia Pandorei). formulele internaţionale (artă pentru artă. războiul rece. mărul lui Adam. ziua ci noaptea. rememorare. de pildă. clişeele internaţionale (deosebite de categoria anterioară prin prezenţa unor nume proprii: arca lui Noe. (cineva) face (pe altcineva) cu ou ci cu oţet. prin văi ci munţi. magna cum laude). călcáiul lui Ahile. binoamele lexicale. a-ci da arama pe faţă. a strica orzul pe gácte. adverbe (ca din puccă = rapid). (cineva) Ici ia inima In dinţi. poetul nepereche.Tipurile de unităţi frazeologice pot fi reduse la două foarte importante: (1) locuţiuni şi expresii. sunt mai puţin (sau deloc) expresive. perifraze (bardul de la Mircecti. (2) idiotisme. locuţiunile de intensitate. perifrazele. nedecompozabil (ei. intra. nodul gordian. Indrăgostit lulea. la munte ci la mare). patul lui Procust. turnul Babel. turn de fildec.ductibil).

circa 175.II — Dicţionarul istoric ci geografic universal). dicţionare bilingve ei dicţionare multilingve Dicţionare extensive (sau generale) ei dicţionare selective (sau speciale). Clasificarea dicţionarelor lingvistice generale este foarte importantă pentru lucrarea de faţă. Candrea. neologisme. dicţionare de expresii ei locuţiuni. L. epitete. dicţionare de: sinonime. schiţe etc. onomastice. omonime. In final. Dicţionarul enciclopedic ilustrat (vol. sau chiar din toate perioadele de evoluţie a unei limbi. 1999. clasificarea ei Inregistrarea cuvintelor In dicţionare.A. dicţionar invers. sensului. clasificarea. biografia. 1926-1939. Intâlnim. titlul operelor create etc. Micul Dicţionar Enciclopedic (mai multe ediţii): Dicţionarul Enciclopedic Román.000. fotografii. . Dicţionarele enciclopedice. De exemplu. idiomatice. Bucureeti.. Dicţionarul Academiei va cuprinde. sau. Săineanu. Câteva exemple: I. Dicţionarul universal al limbii románe (numeroase ediţii).Cartier”. Dicţionare monolingve. accentul explicaţiilor (pe cuvânt sau pe noţiune). mai pe scurt. Primele au tendinţa de a cuprinde tot lexicul dintr-o anumită perioadă. Dicţionarul enciclopedic román I-IV. scopul principal al demersului etc. care se mai numesc ei universale. data naeterii ei morţii. In timp ce Dicţionarul explicativ al limbii románe — aproximativ 60. fiind corelată cu multe dintre aspectele discutate In cuprinsul ei. astfel. planee. 1991.). formelor gramaticale.). I. activitatea In domeniul reprezentat. vol. pronunţării. regionalisme. antonime. nivelurilor de limbă etc. Dicţionare lingvistice şi dicţionare enciclopedice Cele dintâi pun accentul pe explicarea cuvintelor (din punctul de vedere al originii. 1999. paronime. Adamescu. terminologice. se ocupă In mod prioritar de lucrurile (sau persoanele) desemnate de cuvintele-titlu (prezentând In legătură cu primele. 1962-1966. iar In legătură cu personalităţile. Tipurile de dicţionare rezultă din aplicarea diverselor criterii: numărul de limbi cărora le aparţin cuvintele conţinute. de cuvinte. Editura . amploarea masei lexicale cuprinse. descrierea. de principiile ei tehnica Intocmirii dicţionarelor. Dicţionarul enciclopedic ilustrat. alese pe diverse criterii lingvistice sau extralingvistice. dicţionare dialectale. expresii.Lexicografia este disciplina care se ocupă de explicarea. citate celebre etc. definiţia. Gh. Dicţionarele selective (sau speciale) cuprind numai anumite categorii de cuvinte. metafore.000 de cuvinte.

admisiune (nu . (eu) lucrez. deamu. frăţáne-său. Formele aberante sunt. formarea cuvintelor In limba română. ortoepic ci morfologic al limbii románe (cu sigla DOOM). In principal. Intr-o formă concisă (definiţii scurte. fac referiri ei la pronunţarea corectă a cuvintelor cu mai multe pronunţii (sunt deci ei ortoepice). uce. analiza unor structuri cu un cuvânt sau mai multe cuvinte etc. citate relevante ei strict necesare). celelalte fiind apreciate de Indreptare ca abateri: abreviaţie (nu abreviaţiune). dintre care numai o formă e considerată corectă. să pună. atestări. pănă. sub redacţia unui colectiv condus de Mioara Avram. să dea. caz. să deie. Incoa. O categorie aparte o constituie formele duble. Problemele privind forma cuvintelor privesc. precum ei etimonul (fără comentarii). (eu) gioc etc. ucă. aspectele ortografice ale cuvintelor: disocierea formei literare de variantele neliterare. de multe ori. scrierea cu majusculă. gen. adaptarea Imprumuturilor externe. număr. Pot fi considerate deci. aceasta. (eu) lucru. Dicţionarele etimologice prezintă etimonul cuvintelor Inregistrate. De regulă. In legătură cu care prezintă explicaţii semantice ei formale esenţiale. Lexicologia normativă este o ramură aplicativă a lexicologiei. (care sunt folosite In locul perechilor lor literare: mulţumire. domeniul de aplicare fiind pedagogia limbii. adaos (nu adaus).). să puie. pánă să vadă. deci de stabilire a formei corecte dintre mai multe variante (de formă a rădăcinii. regionalisme sau elemente populare: mulţămire. Cel mai complet astfel de dicţionar este In prezent Dicţionarul ortografic. triple etc. diferenţele fiind localizate In rădăcină saulei In afixe. In uzul literar al unor vorbitori. de-acum. aciua (nu aciuia. Indrumări ortografice ei ortoepice minime. Dicţionarele normative (sau ortografice) cuprind Indeosebi cuvintele care pun probleme de normare. accent. sufix. de variantele ei neliterare.Dicţionarele explicative cuprind cuvintele uzuale dintr-o perioadă. variante dialectale. aista. (eu) joc). transformările fonetice ei evoluţiile semantice pe care le-au suferit de-a lungul timpului. Forma literară a unor cuvinte este concurată. adăugare (nu adăugire). interferenţe cu alte limbi etc. arhaisme. aciui). fratele său. persoană etc. la fel de Indreptăţit. dicţionare mixte. să vază.

injurie>Injurie (apar ei situaţii inverse. anghină (angină). incrimina>Incrimina. elicopter. corner. hemoragie. diferenţa dintre forme este numai de accent: acólo (nu acoló). In raport de (In raport cu). fotbal. de cele mai multe ori. cealaltă admisă (In aceste situaţii se poate aplica ideea de pluralitate a corectitudinii): acum (acuma). hortensie. voiaj. termenii mai noi se scriu ei se pronunţă ca In limba de origine: team [tim]. de pe azi pe maine (de azi pe maine). integru>Integru. Neologismele Imprumutate din alte limbi parcurg un proces de adaptare la modelele limbii române. bolnáv (nu bólnav). ducmán (nu dt cman).admisie). afrodiziac (nu afrodisiac). Intreprindere>intreprindere. pasaj. arIpă (áripă). curaj. antIc (nu ántic). Inchista>inchista). anticameră (nu antecameră) etc. Uneori. utilaj. adIcă (ádică). corigenţă. aea cum se scriu: fault. avarIe (nu avárie). know-how [nou-hau]. la fiecare dată (de fiecare dată). pick-up [pik-ap]. aducţie (nu aducţiune). angóra (nu ángora). emisferă. judo [giudo]. academIe (nu académie). care sunt. azbést (nu ázbest) etc.logisme. pe care lucrările lingvistice normative Il Inregistrează ei Il impun ca normă. anátemă (anatémă). alături (alăturea). áustru (atstru). . toate trei) forme sunt considerate corecte. altminteri (altminterea. week-end [uik-end]. In caz dacă (In caz că). barIton (baritón). dribling. altmintrelea). una fiind recomandată. henţ. arădean (arădan). draw [droo]. Unele se scriu ca In limba de origine ei se pronunţă potrivit principiului fonetic românesc. colegiu. meci. umor). când cuvinte vechi din limbă sunt tratate ca neologisme: Infiera>infiera. adultér (nu adtlter). golgeter. mai rar. fluctuaţia Intre j ei g (e corect: omagiu. altele se scriu cum se pronunţă In limba de origine: golf. scrierea ei pronunţarea cu sau fără h iniţial (e corect: halva. anóst (ánost). agorá (nu agóra). bIsmut (bismtt) etc. andrea (nu undrea). dar cartilaj. Inlocuirea lui i iniţial cu I: incarnare>Incarnare. aici (aicea). aldămac (nu adălmac). fiinţă>finţă. coopta> copta. alviţă (nu halviţă). caractér (nu carácter). dar alviţă. Incadrăm aici ei nerespectarea ordinii elementelor ei a componenţei unor frazeo. Nu Intotdeauna formele multiple sunt Impărţite In forme corecte ei forme incorecte. greeeli sau neglijenţe de exprimare: o dată In zi (In loc de o dată pe zi). ofsaid. Ambele (sau. Câteva greeeli privesc neologismele adaptate parţial In limbă: reducerea hiatului. accepţie (nu accepţiune). apropo (apropou). penalti. atat (atata). personaj). perpetuu>perpetu. handicap. cortegiu. când e format din vocală dublă: asiduu>asidu.

-ist). imbatabil. gură-spartă. precum ei Intre bază ei sufix. anistoric. Baia Mare. Cuvintele compuse se pot scrie separat (cu sau fără cratimă) ori Intr-un singur cuvânt.derate cuvinte compuse. j. adăugarea lui acolo unde nu există (repercusiune> repercursiune). Intr-o anumită măsură. AROMAR.I. colateral. c) unele prefixe (a-. anaerob.D.a crea din nou” — a se recrea). comune sau proprii (Delta Dunării. sunetul se scrie de două ori: antiinflaţionist. când baza este o literă sau o abreviere (X-ulescu. anti-X). ochi-de-pisică. inclusiv după consoanele %. răzbate. COMTIM. propriu>propiu. des-. consătean. deei sunt consi. C.E. pierde.reducerea unui r. con-. inacceptabil. in-. ci %i) se scriu separat ei fără cratimă. când sunt formate din iniţialele cuvintelor componente (C. nici unul.R. In funcţie de gradul unităţii lor semantice ei morfologice. sau AGIR). răscruce. In formaţii supraprefixate (super-extrafin) ei In derivatele cu sufixe de la numele proprii străine a căror finală nu se scrie aea cum se pronunţă (voltaire-ian). răsuflă. ţ: gre%eală.vară. ameţeală. d) cratima se foloseete obligatoriu Intre prefix ei bază. se scriu cu cratimă: floarea-soarelui. OLCIT). Alte cuvinte. ei urmate sau neurmate de puncte. o sută cinci. clujean. desăra. când apare In două silabe Invecinate (proprietar> propietar. frustra>frusta. consfinţi. iar In cuvântul compus sunt folosite cu sensul lor obienuit. sau CEC. G. cel ce. deszăpezi. combate. coautor. A.G. la formaţiile cu prefixul ex-(ex-ministru) ei la formaţiile ocazionale de la nume proprii sau de la nume de litere (anti-Lovinescu. Cuvintele formate In limba romană cunosc ei ele un proces de adaptare la sistemul limbii. interregional. individualitatea. desface. . . din contră. oprobriu>oprobiu) sau. transsaharian.C. când sunt formate din fragmente de cuvinte (TAROM. solicitând frecvent intervenţia normativă a Indreptarelor. Intrucât termenii lor componenţi sunt Inţeleei ei separat. contraargument. sau CFR. facultativ. b) dacă prefixul se termină cu acelaei sunet cu care Incepe radicalul. răs-) Iei modifică forma In funcţie de sunetul iniţial al radicalului: apolitic. de pe. Cuvintele In care termenii Iei relevă Incă. de langă.S. imobil. Compusele formate prin abrevierea cuvintelor componente se scriu cu litere mari neurmate de puncte. ea se foloseete In formaţii ocazionale omonime cu cuvinte existente (a re-crea. ca să.R. Cuvintele derivate prezintă mai puţine dificultăţi de scriere decât cele compuse. dezmembra.F. lată câteva: a) sufixele care cuprind diftongul -ea Il păstrează In scris. ROMAVIA.

a dovedi ca neadevărat”. a schiţa sumar. greceală ortografică. Intre ele: aragaz electric. . Confuziile Intre paronime sunt datorate marii asemănări formale a cuvintelor implicate In relaţia paronimică: alienarealienaţie. . exemplu pilduitor. când se spune că . a prefera mai bine. . Contradictio in adiecto (contradicţia In termeni) este greieala care provine din alăturarea unor cuvinte cu sens opus. de aceea. a adevărului unui fapt”). a unor cuvinte care repetă nemotivat ii inutil aceeaii idee. din nou iarăci. ci ii prin aprecierea ca adecvat. mult mai potrivite In contextul dat. dar Insă. al căror sens nu este cunoscut cu precizie de către vorbitorii cu o cultură lexicală insuficientă.se desfăcoară In faţa lor un cadru impresionant” (verbul arată o miicare.ii-a adfudecat premiul” (verbul Inseamnă . Alte câteva exemple: . substantivul se referă la ceva . Pleonasmul reprezintă Intrebuinţarea.niite tineri sunt bine alcătuiţi fizic” se neglijează restricţia termenului alcătuiţi privind . concesie-concesiune. creativitate”).originar. De exemplu. adjectivul la . In anumite combinaţii lexicale. a scruta cu atenţie. scurtă alocuţiune. iar al doilea .stabilirea realităţii unui lucru.gruparea de elemente combinate”. stimă ci respect.măiestrie. respectiv formaţi.cactigă cursa confortabil” (confortabil Inseamnă . făcuţi. Apar construcţii pleonastice Intre cuvinte simple ii unităţi frazeologice: mifloace mass-media. Câteva exemple: a repeta din nou. bicicletă cu trei roţi.are o statură magistrală” (substantivul se referă la dimensiuni. euforie-eufonie. procent de cinci la sută. a extermina In masă. .a atribui un bun aceluia care a oferit mai mult la licitaţie”). incompatibile.care oferă confort”.nicare-comunicaţie. bifurcarea drumului In trei. enerva-inerva. a urma In continuare. a colabora Impreună. a aduce la acelaci numitor comun.cineva infirmă constatarea” (primul cuvânt Insemnând . sentimente sufletecti. releva-revela. original. pe care nu o au sinonimele sale.Problemele privind sensul cuvintelor sunt mai complexe decât cele referitoare la forma cuvintelor ii se rezolvă de multe ori nu prin traniarea In corect ii incorect. Dezacordul semantic (sau incompatibilitatea semantică) Intre cuvinte se produce atunci când ele se combină fără a se ţine seama de disponibilităţile (respectiv restricţiile) semantice ale acestora privind asocierea sintactică. Greşelile de semantizare se produc Indeosebi In legătură cu neologismele. comu. investiInvesti. Insă totuci. .fix”). mai puţin adecvat sau neadecvat. arbitralarbitrar.

filmic. care trebuie să fie. -ist (sunetist.autorul a creionat (In loc de a schiţat) o compoziţie reuiită”. . este denumită cultism ii reprezintă o deficienţă de exprimare. a dobándi. Căutarea cu orice preţ a unor termeni . fapt care le face acum desuete chiar In contextele In care s-ar potrivi. inclusiv In contexte care nu solicită aceste exigenţe. . Unele sunt stângăcii sau excese (abuzuri) lexicale. .După cum cunoactem.a tensionat eforturile” (In loc de a intensificat).ceasul staţionează”. sunt: -al (centripetal). sălac. de multe ori nemotivat. Evident. simţăminte. nobil. .nu .” (In loc de ctim). Alteori sunt Inlocuite nepotrivit neologisme Intre ele: .am servit fiecare câte o prăjitură” (a servi Inseamnă . aia cum cred. nu toate exemplele de mai sus pot fi considerate greieli. a Indritui.fără efort”. 0 mare parte a dezacordurilor semantice se referă la folosirea neologismelor. rigoare.. Graţiozitate.a Intreprinde demersuri” (In loc de măsuri). acest manierism al cuvintelor cu iz vechi. Se ajunge chiar la creaţii rebarbative cu acest sufix: amicabilitate. vigurozitate Inlocuiesc nemotivat sinonimele mai vechi (ii mai potrivite) graţie. Până de curând.cântecul debutează cu o notă Inaltă”. luminist). vigoare. poemic). artisticitate. Alte sufixe aflate In expansiune.statornicia vieţii teatrale” (In loc de impunerea sau consolidarea). Derivatele noi sunt ii ele frecvent folosite In Imbinări nu Intotdeauna corespunzătoare.a oferi altuia”). Formaţiile uzitare. . Intárzietor.radicali” ii evitarea cuvintelor obiinuite. Exemple: . supărătoare mai ales pentru vorbitorii cu o cultură lingvistică nuanţată. rezumare. -ic (ideatic.culţi”. abunda In texte de tot felul. care. cei care utilizează construcţia). contextuare. situare In context. -tor (aparţinător. tărám. Artificioasă apare ii folosirea insistentă In contexte nespecifice. . credem noi. considerate . . rezolvitor).fermoarul nu circulă”. Fiind puse neatent In locul acestora In diverse contexte.banale”. Alte astfel de cuvinte erau: neasemuit. esenţializare deranjează ii ele uneori prin folosirea abuzivă In locul sinonimelor lor foarte clare ii active folosire (utilizare).cum tălmăciţi această situaţie?” (In loc de interpretaţi). creează incompatibilităţi supărătoare. aia cum se mai Intâmplă). au sensuri restricţionate (prezintă deci mai multe restricţii de combinare) decât sinonimele lor cu mai veche carieră In vocabular. fiind mai noi In limbă. . a unor arhaisme: . arbitrii Innoirii ii funcţionării lexicului (cel puţin până la impunerea In uz a formelor inclusiv aberante. sau cuvintele vechi Intre ele: . rigurozitate. probabil..

răspândirea teritorială. negativ (a căpăta. domenii profesionale.). . Unii specialiiti au propus constituirea unui compartiment distinct al lexicologiei. la rândul lui. stiluri funcţionale. printr-o relaţie multilaterală ii difuză (potrivirea este apreciată In raport cu toate componentele textului ii cu textul In ansamblul său). solicită cuvinte (sau mai precis. axa temporală. genune — . diafan. de aceea. consecinţă etc. moacă). de autorul textului.Esenţială pentru evitarea unor greieli sau nereuiite In combinarea cuvintelor rămâne cunoaiterea corectă ii completă a sensului cuvintelor (mai ales a celor noi) ii a raporturilor semantice ale acestora (Indeosebi sinonimice. raportarea la normele literare.altele poartă pecetea . adecvarea se raportează la text (care are ca nivel minim fraza). dar. antonimice ii paronimice) cu alte cuvinte.selecte” de Intrebuinţare (unele sunt poetice — chip. livresc) prezintă conotaţii stilistice marcate . legal. a bárfi. de receptorii săi ii de situaţia In care se produce comunicarea. In general. Adecvarea cuvântului la specificul stilistic al textului este o exigenţă de rafinament a selecţiei lexicale. Diferenţierea (sau marcarea) stilistică se produce pe mai multe axe: niveluri sau registre stilistice. dedicat combinatoricii lexicale (mai exact semantice).prestigiului” juridic-administrativ: conformitate. nivelurile colocvial ii familiar sunt marcate. normă. Acestea trebuie să fie adecvate stilului care marchează textul In care este introdus cuvântul care. privesc conotaţiile stilistice. Disponibilităţile combinatorii. flamură. carte. atitudinea afectivă. Competenţa lingvistică pretinde. In sintagmă sau In propoziţie. este dependent de specificul conţinutului de idei transmis. sensuri) fără conotaţii stilistice (casă. hodorog. Insuiirea valenţelor (disponibilităţilor) ii a restricţiilor de combinare a acestora. spre deosebire de aceasta. Nivelurile stilistice definesc gradul de marcare stilistică a unui text: nivelul stilistic neutru este nemarcat stilistic (sau este marcat zero. care se manifestă la nivelul relaţiei bilaterale. care studiază Imbinarea gramaticală a unităţilor lexicale ii supralexicale. pe lângă semantizarea precisă a cuvintelor. nivelul stilistic Inalt (solemn.pozitiv” datorită sferei . Poate fi considerată o formă de compatibilitate. In acest caz. aflat In corelaţie cu sintaxa. cum se mai spune) ii. rezultate ale impactului virtualităţilor semantice ale cuvintelor In diverse contexte. frecvenţa utilizării cuvântului. a vorbi). a mánca.

. hotăráre. In funcţie de situaţie. caracteristică. valorificând. fiind folosite mai ales In stilul artistic. Răspandirea teritorială separă cuvintele folosite pe Intreg teritoriul ţării de regionalisme. năsoi. frunzuleană). cultural sau din perimetrul tematic al materialului respectiv. Indeosebi neologisme ii cuvinte . paloc. In afara unor cuvinte de uz general (In primul rând instrumentele: verbele auxiliare ii copulative. articolul. numai In texte cu care se . Axa temporală reliefează mai ales lexicul arhaic. de exemplu. analiză). cuprinzând o mare diversitate lexico-frazeologică. ordin. hiperbole). din domeniul politic. Insoţit frecvent de conotaţii legate de modă.Stilurile funcţionale sunt bine conturate din punct de vedere lexical. anexă. unele fac parte din lexicul uzual ii pot fi utilizate Intr-o gamă largă de texte. principiu. istorică (voievod.. modern.asortează” tematic.. megastar. fiecare stil folo. sistematizare. social. altele sunt cuvinte ocazionale sau rare ii trebuie folosite cu precauţie. a demonstra. comparaţii.. vor fi dominanţi termenii de specialitate. prepoziţiile. stilul publicistic este un stil pestriţ. epitete. experienţă. conjuncţiile). hit. display.la modă”. patologic. sceptru) ii lexicul neologic.seite anumite categorii de cuvinte: stilul ştiinţific utilizează de preferinţă stratul abstract ii terminologic (definiţie. regionalisme. formatare. care are o conotaţie evocativă. subsemnatul. decizie. actualitate (mecatronică. Dacă va fi un text medical. Domeniile profesionale cărora le aparţine un anumit text Iii pun amprenta asupra compoziţiei lexicale a textului. stilul artistic este combinat cu figuri de stil (metafore. mandat. rezecţie. a ratifica). oaste. lăboaie. adeverinţă. Frecvenţa folosirii In vorbire marchează stilistic cuvintele. software). medicali: sindrom. Incărcătura excesivă a unui text cu o anumită categorie lexicală constituie un abuz (cel mai adesea abuzurile de neologisme. de termeni profesionali sau de elemente colocviale). neadmise In limbajul literar standard (In care nu pot apărea. simbol. demers. avánd In vedere. blid.). Raportarea la normele limbii literare diferenţiază termenii literari de cuvintele populare. de pildă. cea mai mare parte a pronumelor ii a numeralelor. profilactic. . ordonanţă.. stilul administrativ-juridic abundă In cuvinte ii expresii oficiale (decret. frunzulică. a aborda. In conformitate cu. termeni profesionali etc.. metonimii. consilier. Acestea din urmă au conotaţii de culoare dialectală. toate sferele lexicale (arhaisme. Din acest punct de vedere. cuvinte de argou.

dictatură. Acest lucru se Invaţă printr-o Indelungată practică a folosirii cuvântului In diverse texte ii contexte. lăscaie-leţcaie. zurbagiu (pentru a doua categorie). marfar-mărfar.mugure. percheziţie-perchiziţie. conteiner-container. conciliere. garderob-garderobă. delincventdelicvent. coregraf-coreograf. pedigriu-pedigri. jantă (de macină).glasvant. Subliniaţi formele corecte ii precizaţi când este vorba de variante ale aceluiaii cuvânt ii când este vorba de cuvinte diferite: astm-astmă. flanelă. ghips-ipsos-gips. perciune. macrameu-macrame. fascicul-fascicol-fasciculăfascicolă. foarfece-foarfecă-foarfeci.aducţiune. locac-lăcac. ţinută. flucturatic-flucturatec. genunchi-genunche. oţări-oţărI. aducţie. cazinou-cazino. iridiuiridium. păstrugă-păstrungă. Impeliţat-Impieliţat. umanitar. magazioner-magaziner. mugur. circumvoluţie-circumvoluţiune. glasvand. lăcrămioară-lăcrimioară.flanea. cearcafcearceaf. elen. cercevea-giurgiuvea. palavragi-pălăvrăgi.mánucă. pántece-pántec. berbec-berbece. petrificapietrifica. imersiune-imersie. migraţiune-migraţie. onorar-onorariu. Aplicaţii cu rol evaluativ 1. extensiune-extensie. glonte-glonţ. dumeri-dumiri. gazifica-gazeifica. chestiune-chestie. laitmotiv-leitmotiv. dogori-dogorI. ciucure-ciucur. concizie. totalitar. culasă-chiulasă. funda-fonda. elocvenţă-elocinţă. Exemple: maestru. oboroc-obroc. atenţieatenţiune. dezice-deszice. jneapăn-jnepen. detenţiune-detenţie. mutecte-muţecte. corigent-corijent. lăuză-lehuză.extrovertit. máncău. să respecţi cerinţele de puritate ii proprietate stilistică. oblete-obleţ.Atitudinea afectivă se regăseite In lexic prin conotaţiile favorabile sau nefavorabile. năgară-negară. cárciumar-crácmar. maieu-maiou. gălbinare-gălbenare. mănucă. fărma-făráma. descălica. plapumă- .geantă. mental-mintal. ilar-hilar. adopţie-adopţiune.perciun. A folosi cuvinte adecvate unui text Inseamnă să itii să comunici (In scris saulii oral) nuanţat ii rafinat. ostaticostatec. circumferinţăcircomferinţă. distructiv-destructiv.conciziune. greier-greiere. accepţie-accepţiune. democraţie (pentru prima categorie). adaos-adaus. dicţie. detalia-detaila. bulgăre-bulgăr. extravertit. golgheter-golgeter. pieptene-piepten. colindcolindă. frecţie-fricţiune. ofiţerac. maiestate-majestate. fundatorfondator.elin. aiura-aiuri.descăleca. leaţ-laţ. profesionalism. verticalitate.dicţiune. să te exprimi precis. diletantism. ambarcaţie-ambarcaţiune. expres-expre.

. prapor-prapur. speze-spese. posesie-posesiune. blues-bluz. bliţ-blitz. auslander-ausldnder. horror-horor. redundanţă-redondanţă. varietevarieteu. aisberg-iceberg. velur-velură. schimnic-schivnic. feed-back-feedback. cvartăcuartă. loggialogia. tomoare-tumoră. jazz-jaz. foehn-föhn. spicher. cnocaut-knock-out. brainstorming-breinstorming. jeep-gip. fairplay-fair-play. apropo-apropou-â propos. badminton-bedminton. imbroglio-imbrolio. strangula-%trangula. intermezzo-intermezo. hipi-hippy. poliomelită-poliomielită. %oric-%orici. killer-kiler. dumping-damping. quartet-cvartet. sarma-sarmală. marijuana-marihuana. baedeker-bedeker. plăsea-prăsea. răzgáiarázgáia. lider-leader. allegretto-alegreto.urcior. mignon-minion. santinelă-sentinelă. haker-hacher. ră%chira-răschira. forfait-forfe. diesel-dizel. pilug-chilug. tălmaci. kitsch-kitch. calcio-vecchio-calcio vecchio. bunker-buncăr. dandy-dandi. apartheidaparthaid. blazer-bleizăr. cnocdaun-knock-down. happy-end-happend. ventil-vintil. campingchemping. caudillo-caudilo. consulting-consalting. angro-en-gros. sangvinsanguin-sanghin. challenger-%alanger. dealer-diler. săli%te-sili %te. browning-brauning. copyrightcoppy-right. 2. strepezi-sterpezi. scrinti-scránti. bowling-bauling. ro%iatec-ro%iatic. chestor-questor. tapiţerie-tapiserie. blue-jeans-blugi. box-office-boxofice. ketchup-ketch-up. pri%niţăpri%niţ. laitmotiv-leit-motiv. leassing-lising. brokerbrocăr. clown-claun. hold-up-holdup. lady-ladi. turburetulbure. by-passbaipas. alură-aliură. boom-bum. separe-separeu. brandy-brendi. loess-loes. voluptos-voluptuos. beatnicbitnic.tálmaci. music-hall-music hall. taxinomie-taxonomie. %techer-%tecăr. know-how-know how. %oarece-%oarec. sandasandală. lied-lid. seringă-siringă. boutique-butic. satin-saten. sfară („fum“)-%fară. flash-flesh. lobby-loby. allegroalegro. bitter-biter. graffiti-grafitti. bodyguard-bodiguard. Subliniaţi forma corectă a următoarelor neologisme: abajurabat-jour. bonjour-bonjur. cocteil-coctail. globe-trotter-globe trotter.speaker. hobby-hobbi. bruillonbruion. building-bilding. talaj-tala%. groggygroggi. bussines-biznis. ulcior. ecrtecriu. miss-mis. cloisonne-cloazone. ridicol-ridicul. bluf-bleuf. bruderschaft-bruder%aft.plapomă. biedermeier-bidermaier. deux-pièces-deuxpieces. displaydisplai. bridge-brigi. chamois-%amoa. quorum-cvorum. salcie-salcă. best-seller-bestselăr. designer-dizainer. loisir-loazir. ultraj-ultragiu.

prăpastie. speaker-spicher. thriller-triller. wagon-litvagon-lit. contribuţie. cheza%. a umbla pe coclauri. a bănui. desfiinţa. stand by-stand-by. spielhozen-%pilhozen. Invinuire. motto-moto. a o lăsa baltă. a Incolţi. of-side-ofsaid. ralenti-ralanti. autsider-autsaider. potrivnicie. glorificare. stare de nelini%te. răutăcios. placiditate. a zădărnici. a precumpăni. siguranţă. incult. quattrocento-quatrocento. echivoc. a face rost de ceva. a da foc. filantropic. absurditate.ţincvais. scotch-skotch. cel care se laudă cu patriotismul său. molipsitor. lacom. zeppelin-zepelin. se]ur-se]our. speech-spici. a se burzului. sterp. afirmaţie. Ingámfat. Inflorire. waterpolo-water-polo. relache-rela%. spleensplin. rendez-vous -randevu. aspru. copilăresc. summit-sumit. Imbietor. suprapunere. walkie talkie-walkie-talkie. dezabuzat. zincweiss. . adaos la un testament. spray-sprey. a Infia. a da In vileag. prevestire. a se face de rás. nylon-nailon.miting-meeting. Intámplare. septentrional. raccourci-racursi. descurcăreţ. lipsă. Inflăcărat. a părăsi. mănos. Intunecat. puzzle-pazzle. staff-staf. vis-â-vis-vizavi. infamie. plein-air-pleinair. a Inălţa. culme. paspartt-passpartout. scherzando-scherţando. papionpapillon. beţiv. weekendweek-end. torid. stăruitor.roentgen. a (se) dezumaniza. artistic. snack-bar-snak bar. Ingăduitor. păian]en. amploare. cumplit. a aţáţa. geamie. proporţie. odios. caraghios. a consfinţi. chin. stress-stres. a se ralia. shetland-%etland. a sanctifica. vioi. 3. filde%. reducere. rimă Imperecheată. sihăstrie. origine. coroiat. necultivat. turcoaz-turcoise. punct culminant. nelegitim. scanner-scaner. ranch-ranci. supermarket-super-market. pizzapiţa. scrupulozitate. rummy-remi. self service-self-service. strip-tease-striptease. a tăgădui. fără sonoritate. pradă. smalţ. siemenszimens. laudă exagerată. asemănător. a face din ţánţar armăsar. a dezgropa. gazdă. pick-up-pickup. a Inăbu%i. chaise longue-%ezlong. citeţ. premergător. mireasmă. lndicaţi câte minimum două sinonime (dintre care unul neologic) pentru cuvintele ii expresiile de mai jos: fără accent. bluf. Indrăzneală. a diminua. a conlocui. röntghen. baie. trade-uniontrade union. play-back-playback. safe-seif. time-out-taim-aut. snowboard-snow-board. a Imbina. spărgăcios. habotnic. crăpătură. %armcharme. science fiction-science-fiction. trois-quart-troicar. poncho-poncio. dambla. defăimător. iuţeală. a deseca. sexy-sexi. schweizer%vaiţer. contradicţie de idei.

a proporţiona. aliena. des. inimă. oachec. albitură. mătreaţă. bun. a se descotorosi. moale. obicei. a jefui. avar. máncăcios. a da. baie. alai. atenţie. acces. a tăia. a asupri. mánă. a avea. vlăstar. alb. Intuneric. slab. rămăciţă. născocire. bacara. nutreţ. alifie. a veni. prin sinonime sau prin contexte. ucuratic. nesănătos. acorda. stea. cat mai multe sensuri (inclusiv figurate) ale următoarelor cuvinte: a răsări. nălucă. a cti. preventiv. atacat. a acoperi. a recita. uneltire. soare. aparat. absolutoriu. a ponegri. a Infrunta. balon. aspira. edificator. călău. ochi. birou. bar. mantie. avans. stupiditate. blestem. In. vesel. activ. 4. eficient. a merge. apostol. dăunător. 5. cuvánt. călărie. a agăţa. act. chip. casă. amenda. a ajunge. Intăritor. acut. a Intrerupe. a bántui. ţeapăn. carte. luptător. vechi. acţiona. articula. de. accident. bancă. arcan. cetăţenesc. piezic. asimila. Inapoiat. prinos. limbă. fel. peruzea. americă. oglindă. glas. foc. anticar. angaja. hrăpăreţ. bandă. a sta. achita. ambala. apendice. a trece. fiere. poartă. arc. flacără. atmosferă. august. indecent. mătrăgună. arnăut. arie. dárz. aspru. chelie. a scrie. consens. ldentificaţi. acord. a crăpa. acustică. armonie. cap. singur. a răspunde. baie. apă. putere. colţ. a călăuzi. banc. a călca. loc. a absolvi. acoperi. a fi. masă. asistent. a Inlătura. balanţă. bairam. a vărsa. a manevra. ciumă. aviz. a auzi. gură. cusur. tineresc. adică. floare. babă. iute. a zice. umăr. ban. a aţáţa. cursiv. atribut. analist. că. sincer. curtenitor. lucru. izvor. tainic. a Inghiţi. aspiraţie. Folosiţi In enunţuri omonimele cuvintelor următoare. culant. a pune. ascuţit. Inserare. flacără. aspect. a linguci. a vedea. surghiun. as. aripă. cheie. atinge. neprevăzut. a bate. ac. asfinţit. a mánca.jertfă. acru. om. artificiu. cámp. adánc. alb. agrement. viaţă. generalizare. faţă. Inalt. la. ales. a răzui. a sufla. a trage. ccoală. urmă. bine. aceza. a sări. fad. arcac. oboseală. plăpánd. schimbător. páine. asculta. figură. aprins. forţă. a necăji. Atlas. prost. atárna. gălăgie. ataca. aborda. vărgat. cters. a sări. strámbătură. răsucire. rău. Infocat. zbárcitură. autoritate. slovă. a se văicări. iar acolo unde acestea sunt polisemantice arătaţi cateva dintre sensurile lor: abate. inexprimabil. balenă. a adeveri. argint. a lucra. a rugini. arătare. a zbura. zugrav. drum. tulbure. vrăjitor. antifon. viclean. . analog. a găsi. ticălocie. năvalnic. Invoire. a ţine. Impovărător.

panama. calcan. bursă. concupiscenţă. val. han. várstă. deconcertat. ad-hoc. pernicios. a cloci. mat. patron. contumacie. nea. rasă. taler. capriciu. prolog. baterie. a Inapoia. a Incinge. rachetă. mare. draconic. broască. a cădea. caustic. a colecta. a irupe. bibliofil. freză. rudă. chema. vară. legat. fast. capital. recrea. socotit. milă. smirnă. fugă. chemare. ochi. ghem. racilă. resort. a compărea. carioca. comprehensiv. ulei. sinus. marcă. rug. timp. pluton. sinus. masă. degresiv. parabolă. a comporta. a (se) cătrăni. compoziţie. a dura. tort. caduc. . apanaj. ţelină. vie. bază. capelă. Inchis. bilă. căţel. ciocan. lac. moţ. pas. aprehensiune. cah. rol. capră. calcul. rutină. companie. a deplia. cilindru. vază. ciubuc. război. dur. rom. uscat. a avaliza. a denega. ţarină. debita. bornă. ulei. declasat. căutare.basc. pupă. casetă. cocon. stat. lamă. doc. cancelarie. tors. bloc. port. cer. pat. chef. post. somn. pompă. sol. cască. ciur. a asezona. ţap. furnicar. a devaliza. star. mapă. cicero. leu. anodin. căldură. catedră. acribie. defetist. cataractă. duce. liră. pol. gută. clătită. carieră. general. conivenţă. bătaie. bombă. ramă. austeritate. violă. solvent. delfin. coc. mediu. fus. cameră. mai. 6. codru. deontologie. căluc. cinste. cut. ceas. mică. ucor. cardinal. clanţă. bufet. cheie. a căli. cupid. cartuc. grefă. căprior. cancer. boboc. excentric. carte. contigenţă. devoţiune. mucenic. a turna. bráu. codru. jar. coastă. a coace. bec. sleit. a călca. palat. colon. căprar. comite. morgă. pală. gol. bipartit. cabotin. cămin. mină. cococ. scris. curs. cod. coadă. insinuos. prunar. lună. colegiu. chilă. liliac. bob. intrepid. bazin. pupilă. cartelă. partidă. clisă. ierbar. ciret. mediu. complemente. car. călugăriţă. cadru. a cárpi. vier. tură. Definiţi sensul următoarelor cuvinte ii folosiţi-le In enunţuri: accesoriu. ort. bienală. papă. căpucă. a (se) deroba. caz. cap. pilă. golf. confidenţă. confienţă. canton. morbiditate. bulă. a desfide. lin. zefir. bezea. conjectură. nouă. continenţă. tabac. colonie. bătătură. chit. coardă. vărsat. galben. parcimonios. toc. băncuţă. pop. bun. buchet. obor. blană. etichetă. radă. calc. bate. obiectiv. top. factură. pitic. deferenţă. factor. cocă. tablă. a congratula. berbec. rás. pompă. volant. diligenţă. demimonden. cámp. cavaler. trecut. căldărucă. sitar. disc. colţ. pur. doză. oţios. váslă. a demula. cădere. bulină. franc. a abjura. imobil. ciocárlie. radia. buton. tipic. butuc. a decalca. parchet. birou.

diluvian. ebuliţie. licit. a pertracta. iconodul. premoniţie. abil-agil. gnomie. xenofob. sinestezie. potomanie. libertin. luxurios. Definiţi sensul următoarelor paronime ii formaţi enunţuri cu ele: abces-acces. soporific. preeminent. nupţial. perpetra. a (se) prevala. tanatic. a decela. edenic. htonian. a dezavua. sinecură. filistin. a notifica. friabil. a persuada. donatar. autodafe. turpitudine. acmee-acnee. onctuos. modic. calofil. stipendiu. delator. a edulcora. sempitern. polihistor. recluziune. rapt. gregar. a prezerva. %icanier. ingerare. actual-actuar. apocrif. atavic. a emenda. preempţiune. %aradă. septentrional. hobby. mitomanie. a segrega. implacabil. a sidera. jugular. a juisa. totem. sicofant. patibular. licenţios. claustrofobie. ignifug. a suplanta. frugal.). paradigmă. futil. farinaceu. pandant. truism. synopsis. prob. a (se) obnubila. laconic. lubric. aductorabductor. fast. a expia. fundamentalism. irefutabil. felonie. neavenit. ineluctabil. levitaţie. nunţiu. evanescent. famelic. a preleva. difident. a transgresa. inefabil.dezabuzat. a obnubila. a (se) exonera. cenestezie. etilism. mutual. simpatetic. inavuabil. a licenţia. auditor. mazetă. venial. sibilinic. sindic.accidente-accidenţi. letal. rebarbativ. faceţios. inamovibil. stenic. integrism. apodictic.auditoriu-auditorium. prostraţie. transcendent. imbrifug. iconoclast. ingerinţă. peripatetic. pletoră. a interverti. recesiv. secesiune. venal. paspartt. intemperanţă. clientelar. poliandră. xenoman. anomie. leal. opulent. adjuvant-adjutant. a inculca. pau%al. redundant. sardonic. privaţiune. poţiune. infailibil. a oblitera. a concede. veleitar. graffiti. sosie. neofit. vorace. frust. punitiv. panaceu. apatrid. brevilocvent. uranian. panoplie. legat (subst. agorafobie. placid. a (se) intrica. diseminare. poncif. fragrant. versatil. peremptoriu. pogrom. a mancurtiza. vicinal. sacramental. tacit. simulacru. a ostraciza. sinergie. oficios. famen. a obtura. ubicuu. a garnisi. viager. pandantiv. moratoriu. a oripila. aerofar- . abjura-adjura. imund. 7. idolatrie. vienaj. fiduciar. oneros. nubil. a macula. malefic. inextricabil. a importuna. profuziune. fetid. chinestezie. a incumba. remanent. fanto%ă. torţionar. iteraţie. recurenţă. obstinat. inveterat. holocaust. ludic. lutier. teratologic. olograf. a intima. paliativ. genuin. a vexa. oniric. autarhic. patronim. incontinent. idiosincrasie. absorbţie-adsorbţie. adagioadagiu. a interpola. accidenţe. veros. %varţ. condescendenţă. valetudinar. subretă. ritos.

asculta-ausculta. mangal-mangan. condor-condur.anafură-anafora. enolog-etnolog. fiestă-siestă-festă. venal. inapt-inept. florescenţă-fluorescenţă. oliv-olivă. nunţiu-nupţiu. campanelă-campanilă. a (se) intrica-a intriga-a (se) integra. a elida-a eluda. anghilă-anghină. famat-fanat. alocuţiune-elocuţiune.Indemn. mimoză. a insera-a Insera. frescă-fresco. premoniţie-premuniţie. alizeu-elizeu. alocaţielocaţie. limb-nimb. langoare. lectorrector. amidăomidă-amibă. apostrof-apostrofă. marmotă-marmită.auriculă. a investi-a Investi. a indura-a Indura. etologie-etiologie. impasabil-impasibil. altercaţie-aliteraţie. gintă-geantă-jantă. excepta. eufonie-euforie. monogramă-nomogramă. locatar-locator. imun-imund. file-fileu. dihanie-dihonie. a reporta-a repurta.măiestru. orator-oratoriu. licoare-lucoare. hidră-vidră. dolman-dolmen. feroce-veloce. friza-freză-friză. a gera-a gira. izocrom-izocron. a infesta-a infecta. destinsdistins. a ecloza-a ecluza.venial. patentat-potentat. balestră- . detraca-detracta. bac-bacă. EladaElida. agest-agrest. difidentdisident. lineal-linearliniar. moină-noimă. fascicul-fasciculă. frupt-fruct. arivist-arhivist. aferent-eferent. diată-dietă. bruion-bruior. novator-inovator. albinism-alpinism. anoforă. indemn. eminent-iminent. paladin. albastrualabastru. vacant-vagant. doză-duză.piruetă. monomahie-monomanie. avers-aversă. valută. literal-literar. apertură-apretură.fricţiune.volută. carbonar-cărbunar. enervaţie-inervaţie. andosator-andosatar. a defula-a refula.gangă. autonom-autonim. firet-%iret. floral-florar. degresiune-digresiune-degresare. jintiţă-jitniţă. afabil-amabil-amiabil. apropia-apropria. a disimila-a disimula. pelagic-pelasgic. allegro-alegru. livret-libret-libert. auricul. antologie-antilogie. giruetă. maestro-maistru. banderolă-banderilă. a inculca-a inculpa. a mánca-a manca. vrac-vraf. granat-granit. justiţial-justiţiar. invidios-insidios. batistbatistă. a amporta-a importa. eteronom-eteronim. a erupe-a irupe. %ic-%i%. arbitrar-arbitral. doctrinal-doctrinar.excerpta. a iriza-a irita.aerofor. novelă-nuvelă. melamină-melanină. ficţiune. imunitate-impunitate. fisă-fi%ă.palatin. aflux-eflux. minerminier. antinomicantonimic. atlas-atlaz.lingoare. matricematriţe. melană-melenă.fragrant. edem-eden. dezinfecţie-dezinsecţie. aluzie-iluzie. emergent-imergent. flagrant. funeralii-funerarii. facţiune-fracţiune. diată-dietă. arahidearahnide. emersiuneimersiune.mimeză. escadră-escadron-escadrilăespadrilă. mesă-me%ă. gheată-gheatră. glacial-glaciar. gang. deluviu-diluviu. ezoteric-exoteric. a evada-a evida. anual-anuar. deconcertantdeconcertat.

sărac. consort-consorţiu. speţespeze. consignatar-consignator-cosignatar. tributal-tributar. a gera-a gira. a flecări. preceptor-perceptor. mult. calin-călin. relictărelicvă. stringent-astringent. anormal. inveterat-Invederat. várstă-vrástă. simpaticsimpatetic. boem-boemă.siameză. musai. canic-canică. togă-tocă. axial-axilar. d) să conţină numere.palestră. coralier. sinteză. con]unctură-con]ectură. anarhie. avanta]e. ticălos. a ]igni. a bárfi. manifestare-manifestaţie. concesional-concesionar. bizon-vizon. aferenteferent. dragon-dragor. departe.piromanţie. servil-serviabil. a muri. bazon-blazon. a amuţi. a cáctiga. paricid-patricid. a tăcea. rulotă-ruletă. sapăcapă. a minţi.coralifer. a se Increde. a pedepsi. niciodată. suveran-suzeran. solidar-solitar. pe ascuns. a bate. conciliabilconciliabul. cală-cahlă. a hoinări. a (se) speria. a critica. ciment-cement. a mustra. piromanie. cenzură-cezură. rás. a Imbătráni. a stán]eni. saciu-casiu. bogat. (a nu avea) astámpăr. a regreta. palmier-palmieră. insolvabil-insolubil. fata. contor-condorcontoar. fiabil-friabil. ales. a concedia. a bea. Găsiţi cat mai multe expresii ii locuţiuni: a) care să conţină comparaţii. imposibil. talaz-taluz-talus. a ucide. a a]uta. brec-bric. caro-carou. bestial-bestiar. bardă-dardă. coliziune-coluziune. oficial-oficios. b) care să fie rimate. a actepta. c) să conţină nume proprii. a refula-a reflua. băiac-băiec. patentpetent-patentă. rezidual-reziduar. a tasa-a taxa. a cabla-a cabra. fortuit-forţat. bravură-bravadă. buret-burete. (a fi) disperat. a (se) certa. gafă. a ploua. f) să conţină cuvintele: . pandant-pendant. fastidiosfastuos. a fugi. virtute-vártute. a sărăci. a omorI. a trăncăni. a dispărea. degeaba. refector-reflector. a păţi.sutură. a elucida-a eluda.virtuoz. a (se) enerva. special. baril-beril. rău. concordant-concordat. rucine. 9. revolut-rezolut. vers-viers. calotă-carotă. repede. a (se) bucura. a scăpa. a semăna. a uita. a pleca. virtuos. a asculta. e) să aibă nuanţă de superlativ. a releva-a revela. lenec. agenţie-agentură. legislaţie-legislatură. panel. prost.paner-panier. zaricte-]aricte. porfir-profir. a alina. candel-candelă. persan-persian. a constránge. covertă-corvetă. frică. a se adeveri. 8. sepia-sepie. a-ci aminti. (a fi) atent. bancrut-bancrută.specios. sudură. tremă-trenă. turcoaz-turcoază. aventurier. (a fi) aiurit. Găsiţi expresii sau locuţiuni care să fie sinonime cu următoarele cuvinte sau unităţi frazeologice: (a fi) abătut.

căminar. pisar. vistier. spahiu. logofăt. a avertiza preventiv. amestec eterogen. chior de un ochi. leah. a clarifica mai precis. stolnic. cavaf. agapă. jupán. zavistie. boare de vánt. gát. anteriu. cavas. ansamblu omogen. cá%tig profitabil. suzeran. fiastru. a conchide 100 . burtă. faţă. comănac. letopiseţ. cándva odată. beizadea. delniţă. calfă. %oltuz. Găsiţi echivalente actuale pentru următoarele arhaisme: adet. a coabita Impreună. catagrafie. vornic. a băsni. lup. bogasier. a prinde. ambianţă Inconjurătoare. edec. cadenţă ritmică. zaveră. diac. becher. lung. hrisov. jitar. bănie. cinovnic. panţár. chilom. a bate. pehlivan. bunăoară de exemplu. poslu%nic. rădvan. mánă. Explicaţi de ce sunt pleonastice următoarele Imbinări: a abrevia pe scurt. a clănţăni din dinţi. epistat. ghelir. mezat. clironomie. caftan. bairac. agă. nas. jari%te. a aranja In ordine. eforie. armă%el. 10. firman. a beneficia de un avantaj. ciubuc. gelep. zapciu. sluger. a avea. babă bătránă. abuz exagerat. amăgire iluzorie. pojarnic. palie. balamuc de nebuni. zaraf. baftă %i noroc. circa aproximativ. a coincide exact. haraci.inimă. ceremonie solemnă. rusfet. răze %. picior. călcái. bandieră. ucaz. mo%nean. avantaj favorabil. uric. be%liu. activitate laborioasă. ocină. bolniţă. catastrofă tragică. blazon de nobleţe. aversă de ploaie. armie. caimacam. a avansa Inainte. chirigiu. i%lic. cadet. apelpisie. a anexa alături. beilic. a colabora Impreună. ispravnic. pedestru. agie. biografia vieţii. polcovnic. cămără%el. apanaj. porucic. a asocia Impreună. zapis. ceau%. pitac. a coexista Impreună. anost %i plictisitor. a se bifurca In două. cocon. a da. be %leagă. om. anafora. dajdie. diată. pe%in. garboavă. a Intabula. adică cu alte cuvinte. bei. cap. a sta. venetic. chiar Intocmai. locotenenţă. slobozie. agarean. comis. a coborI jos. livrea. a asambla la un loc. mitoc. izvod. clucer. cam aproximativ. ipochimen. aproape circa. mare abundenţă. dro %că. nacafa. palo%. carvasara. acum numaidecát. potcap. căftănie. olat. butcă. a anticipa dinainte. cobai de experienţă. mare amploare. cerinţă imperativă. arnăut. a ţine. cicatrizarea rănii. prisav. lume. dragoman. vatman. a face. bicicletă cu două roţi. bard. hagiu. postelnic. băjenie. a cădea jos. bancnotă de hártie. a mazili. ureche. mungiu. a lua. bogasiu. %tab. avalan%ă de zăpadă. a călca In picioare. baltag. jalbă. amploiat. 11. cot. a%adar In consecinţă.

101 . consens unanim. continuitate neIntreruptă.la sfár%it. concluzie finală.

perspectivă de viitor. plajă de nisip. gamă diversificată. pilon de susţinere. a participa Impreună. dată calendaristică. local public. onest %i cinstit. a convieţui Impreună. pamflet satiric. procent la sută. pacient bolnav. glicemie In sánge. exemplu pilduitor. ráu curgător. unanimitate deplină. a Ingheţa de frig. a Impovăra cu greutăţi. reper orientativ. a reţine pe loc. reclamă publicitară. performanţă remarcabilă. de%ert arid. a reuni Impreună. a repeta Incă o dată. a (se) Intoarce Inapoi. imprudenţă nesăbuită. a prefera mai bine. prim-plan apropiat. a reface din nou. radieră de %ters. pom fructifer. prăpastie adáncă. a Infuleca lacom. evlavie cucernică. proverb popular. panoplie de arme. nevralgie dureroasă. cult religios. potecă Ingustă. omletă de ouă. respect %i consideraţie. limonadă de lămáie. a conveni de comun acord. magazin de mărfuri. nebun la cap. a intra Inăuntru. ospiciu de nebuni. culpă din gre%eală.conţine In interior. scurt rezumat. a%adar %i prin urmare. nul %i neavenit. va să zică deci. entuziasm Inflăcărat. a cronometra timpul. cu%etă de dormit. lapsus momentan. a profera ameninţări. rechizite de scris. plan de viitor. coridor de trecere. purpură ro%ie. prenume de botez. perioadă de timp. mentor spiritual. a extermina In masă. disimulare ascunsă. erupţie violentă. a menţine mai departe. revelaţie nea%teptată. a jumuli de pene. rang ierarhic. dar Insă. epilog final. folclor popular. hemograma sángelui. intemperiile vremii. panaceu universal. interacţiune reciprocă. limuzină de lux. decor ornamental. protagonist principal. epatare %ocantă. a reaminti din nou. garderobă vestimentară. miting popular. cumplit %i Infiorător. a prevedea dinainte. nămeţi de zăpadă. poantă de efect. etnogeneza unui popor. picnic In aer liber. oranjadă de portocale. Intrajutorare reciprocă. a numerota cu cifre. lihnit de foame. a milita pentru o cauză. faună animală. a impune cu forţa. lăutar popular. oprobriu public. miraj In%elător. jerbă de flori. decát numai. proiect de viitor. desinenţă finală. dezrobirea omului. a dăinui etern. piesă componentă. cuplet satiric. ogar de vánătoare. infatuare arogantă. ortografie corectă. elucubraţie absurdă. mare geniu. promoţie de absolvenţi. a ie%i afară. detaliere amănunţită. de%i a%adar. 102 . cutremur de pămánt. povară grea. jurămánt solemn. definitiv %i irevocabil. pubelă de gunoi. diurnă zilnică. dună de nisip. hit de mare succes. personalitate remarcabilă. a merge pe jos. notorietate publică. rablă veche. jambon de porc. elocvenţă grăitoare.

slip de baie. Mioara. ţincvais alb. solemnitate festivă. savant erudit. zvon fals. verigă intermediară. a %edea jos. a tárI după sine. a surveni pe nea%teptate. a uni laolaltă. schelet osos. saramură sărată. Editura Academiei 103 . sectă religioasă. scurt toast. a schiţa sumar. a semna personal. scadenţă de plată. unitate indisolubilă. vedetă celebră. Editura Coresi. Probleme ale exprimării corecte. siesta de după masă. unanimitate totală. %eptel de animale. mare válvătaie. urale %i ovaţii. vestibul de intrare. tinde să devină. stai pe loc. a ţá%ni brusc. %lagăr la modă. salopetă de lucru. Dicţionar de pleonasme.salon de primire. a urca sus. stană de piatră. trial de selecţie. summit la várf. tenebre Intunecoase. vogă trecătoare. sloi de gheaţă. troian de zăpadă. slănină de porc. a survola peste. a urma mai departe. Avram. vacarm asurzitor. Gabriel. vad de trecere. tot la fel. BIBLIOGRAFIE 1. 2. stánă de oi. a zbiera tare. scándură de lemn. samovar de ceai. Angelescu. a teleghida (de) la distanţă. statuetă mică. topografia locului. Bucureiti. vită domestică. 1995. a unelti pe ascuns. a suprima total.

Polisemia. Formarea cuvintelor In limba románă. III. Cuvinte %i sensuri. Marin. Bucureiti. Bucureiti.Române. 4. Angela. Editura Facla. sinonimia. 10. Editura Academiei. 1978. Bucureiti. Editura Academiei. Formarea cuvintelor In limba románă. Bucureiti. Timiioara. Prefixele. Bucureiti. Sufixele. Bidu-Vrânceanu. . Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. 1970. Constantinescu. 1996. II. 1988.demiei. Bucă. Bucureiti. 1987. 3. Editura Niculescu. Probleme de semasiologie. 1986. 1976. Forăscu. 6. Editura Univers Enciclopedic. Silviu. Formarea cuvintelor In limba románă. Bucureiti. Structura vocabularului limbii románe contemporane. Bidu-Vrânceanu. 8. 1989. Narcisa. Dicţionar de cuvinte derivate al limbii románe. Bucureiti. Evseev. Compunerea. 1998. 5. 9. antonimia prin exerciţii. I. Editura Aca. ediţia a II-a. Ivan. Editura Stiinţifică ii Enciclopedică. Angela. Dicţionarul explicativ al limbii románe. 7.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->