1.Obiectul analizei activitatii economice:continut si sarcini Continutul AAEF ca stiinta.

In literature de specialitate se intilnesc diferite definitii ale continutului AAE. Fiecare din autori se straduie sa sublinieze una sau mai multe trasaturi caracteristice acestei stiinte economice. Aceasta dovedeste faptul ca AAE ca stiinta este destul de tinara. Continutul AAE reprezinta ca stiinta-un system de cunostinte, procedee care in primul rind reies din functiile pe care le indeplineste la sistemul celorlalte discipline, si anume: 1)Cercetarea corelatiei dintre procesele sau fenomeneleeconomice; 2)Aprecierea tendintei (dinamicii sau gradului de indeplinire a nivelului programat, planurilor de afaceri) . 3)Evidentierea si calcululfactorilor respective asupra modificariinindicatorului rezultativ. 4)Evidentierea rezervelor interne si elaborarea masurilor concrete p-u utilizarea lor in practica pe viitor. In ansamblu putem spune ca continutul AAE ca stiinta prezinta un system de stiinte speciale ce tin de cercetarea corelatiei dintre procesele sau fenomenele economice de apreciere a indeplinirii planurilor de afaceri, de controlul asupra indeplinirii acestor planuri si decizii de gestiune, de evidentierea si calculul factorilor respective asupra modificarii indicatorului rezultativ, si de evidentierea rezervelo interne si elaborarea masurilor concrete p-u utilizarea lor in practica p-u viitor. Obiectul de studio al AAE Orice stiinta isi are obiectul sau de studio care este determinat de continutul acestei stiinte. AAE ca stiinta la fel isi are obiectul sau de studio . Trebuie de mentionat ca definirea obiectului oricarei stiinte este o problema destul de dificila inclusive si al AAE. Desi aceasta problema studiaza dj citeva zeci de ani punctual final in definirea obiectului AAE, inca nu e pus. Totusi in ultimii ani cercetatorii considera ca obiectul AAE il constituie :studierea indicatorilor activitatii economico- financiare a unitatilor economice si a subdiviziunilor acestora a factorilor, a cauzelor si conditiilor care au determinat modificarea indicatorilor precum si a rezervelor interne de imbunatatire a situatiei analizate pe viitor. DECI partile componente ale 1.Indicatorilor analitici; 2.Factori; 3.Rezerve interne. 2.Sistemul de indicatori utilizati in analiza activitatii economice De regula toata activitatea economico financiara a unitatilor economice este masurata cu ajutorul unui system de indicatori. Orice indicator obtinut prin calcul se numeste indicator analytic. In acest context orice indicator analytic este economic, desi nu toti indicatorii economici sunt analytic. Indicatorii analitici pot fi examinati din 2 puncte de vedere: 1)Dupa continut; 2)Dupa valoarea numerica. Este necesar de a deosebi continutul si valoarea numerica a indicatorilor Continutul este esenta economica a fenomenelor cercetate, apreciata prin definitie,iar numerical reprez masurarea lor economica.In practica analitica indicatorii sunt foarte diversi, in dependenta de forma lor, metoda de reflectare, metoda de calcul, gradul de generalizare. De aceea apare necesitatea de a examina indicatorii tinind cont de urm criterii de clasificare: 1)In dependenta de unitatea de masura: -indicatori naturali; -conventionali naturali; -de munca; -valorici. 2)Dupa continutul lor indicatorii se deosebesc: -cantitativi (extensivi)-reflecta dimensiunile active economice; -Calitativi (intensivi)-reflecta eficienta economica la nivel de intreprindere 3)Dupa gradul de generalizare: -generali- care caracterizeaza procesul economic in total; -particulari- caracrerizeaza numai unele laturi ale acestui process. 4)Dupa modul de calcul -absoluti- sunt capatati din evidenta contabila sau prin sumarea lor si sunt exprimati in unitati valorice 1

-relativi- care sunt capatatinin rezultatul raportului, indicatorilor absolute. Se masoara in % sau ca coeficienti. Deosebim si astfel de indicatori ca: -de volum -rezultativi; -de eficienta. Orice indicator atit de volum cit si de eficienta sunt rezultativi. 3.SIstemul de factori care explica fenomenele si rezultatele economice si clasificare lor Prin factor in analiza economica se subintelege conditiile de organizare a oricarui process sau cauzala care au provocat rezultatele obtinute. In practica analitica se subintelege un system larg de factori, p-u a intelege mai bine esenta lor, se recomanda conventional de a tine cont de urm criterii de clasificare: 1.Dupa natural or *factori social economi-gradul de calificare a fortei de munca. *factori economi ai productiei; *factori psihologici- atmosfera relatiilor in colectiv, motivarea salariatilor. 2.Dupa caracterul lor in cadrul unei relatii cauzale -cantitativi-caracterizeaza marimea absoluta a resurselor -calitativi-caract nivelul de eficienta a utilizarii acestor resurse. 3.Dupa modul cum actioneaza: -factori cu actiune directa; -factori cu actiune indirecta. 4.Dupa modul de sintetizare -factori simpli/omogeni; -factori compusi/eterogeni. 5.Dupa intensitatea actiunii lor: -factori dominanti; -factori secundari. 6.Izvorul actiunii (sursa): -interni- provin din interiorul intreprinderii; -externi- adera la nivel economic national si nu depind de intreprindere; 7.Sensul actiunii -pozitivi; -negativi. 8.Dependenta lor fata de variatia fenomenului analizat: -constanti; -variabili. 9. Posibilitatea masurarii influentei lor: -marimea influentei se da masurarii; -marimea infl nu se poate masura. 4.Rezervele in analiza economica si clasificare lor Prin reserve in analiza economica se subintelege posibilitatile nefavorabile sau noi aparute. In practica analitica se utilizeaza un system larg de reserve, care trebuie sa fie evidentiate pe parcursul analizei economice si mobilizate. De regula toate rezervele in AAE se disting dupa 5 criterii, ceea ce ne da posibilitatea sa intelegem mai bine esenta acestora: I.Locul de concentrare: -interne; -externe. II.Perioada de mobilizare: 1.curente (timp de 1 an); 2.de perspective (p-u mobilizarea lor sunt necesare alocatii suplimentare de resurse si o perioada mai mare de 1 an ). 2

III.Gradul de cunoastere 1.cunoscute; 2.necunoscute. IVModul de descoperire : -evidente -ascunse. V.Locul de formare: 1.la locul de munca echipa, sectia. 2.echipa; 3.sectie; 4.intreprindere. 5.Notiunea de procedee ale AAE si clasificarea lor. Prin procedee in AAE se subintelege mijloacele cu ajutorul carora se efectuiaza prelucrarea analitica a informatiei. Procedeele in AAE pot fi clasificate: 1)Procedee de studiere prealabila si apreciere calitativa a indicatorilor. 2)Procedee de calcul a legaturilor intre indicatori si factori sau metode analizei cantitative. Analiza calitativa urmareste cunoasterea in esenta a fenomenelor economico-financiare si a legaturilor cauzale, iar cea calitativa are in vedere cuantificarea sau determinarea influentei factorilor si a elementelor ce explica fenomenul. Procedee de studiere prealabila si apreciere calitativa a indicatorilor(metode ale analizei calitative) In practica analitica procedeele de studiere prealabila, si apreciere calitativa a indicatorilor (metoda analizei calitative) include in sine un set de metode care ne dau posibilitatea sa determinam informatia examinata din mai multe puncte de vedere: 1)Metoda compararii- se foloseste pe larg in urmatoarele cazuri: -cind este necesar de a deternmina tendinta modificarii indicatorului in dinamica (compararea anului de gestiune cu datele din anul precedent). -cind este necesar sa se aprecieze gradul de indeplinire a nivelului programat (comparam datele effective cu datele programate din business-plan). -cind apare necesitatea de a determina experienta inaintata sau posibilitatile nefolosite la nivel de ramura (datele intreprinderii noastre cu intreprinderi fruntase din ramura). -cind apare necesitatea de a examina nivelul obtinut la intreprinderea noastra cu cel din afara ramurii (la nivel de economie nationala sau la nivel mondial). In efectuarea oricarei comparatii, este absotul este absolute necesaras asigurarea comparabilitatii datelor: datele trebuie sa aiba un continut omogen, sa fie exprimate intrun etalon unic sis a fie determinate dupa o metodolocie unica de calcul. Examinarea rezultatului comparatiei se materializeaza in valori, care arata masura in care situatia efectiva a fenomenului se abate fata de nivelul de baza. Evidentierea abaterii se exprima prin: A.abatarea absoluta : A=A1(an de gest)-A0(an precedent) B.variatia relative arata de cite ori nivelul efectiv a crescut sau a scazut in comparative cu cel din perioada de baza. 2)Metoda gruparii reprez o metoda de prelucrare a informatiei economice, care se bazeaza pe gruparea omogena a indicatorilor examinati, dupa anumite criterii. In practica analitica se intilneste: a.Grupare simpla- cind indicatorii se grupeaza dupa un singur criteriu; b.Grupare combinata- dupa mai multe criterii. In acest caz aceasta metoda presupune utilizarea tabelelor analitice. Grupare: presupune:activele sunt grupate dupa termenul de folosire. Veniturile sunt grupate dupa tipul de activitate operationala: -venit din vinzarea produselor; -comercializarea marfurilor; -din prestarea serviciilor. 3)Metoda divizarii/descompunerii- care prevede divizarea in 3 directii: 3

a)divizarea in timp b)divizare dupa locul de formare a indicatorilor sau in spatiu. c)divizare pe parti sau elemente 4)Metoda de calcul a indicatorilor analitici Pe parcursul analizei este necesar de a calcula un sir de indicatori analitici. O parte din ei sunt luati direct din evidenta contabilasi statistica iar alta parte se calculeaza in cursul analizei. Din cadrul indicatorilor calculate fac parte: -valorile medii -valori relative 6)Metoda compararii- se foloseste pe larg in urmatoarele cazuri: -cind este necesar de a deternmina tendinta modificarii indicatorului in dinamica (compararea anului de gestiune cu datele din anul precedent). -cind este necesar sa se aprecieze gradul de indeplinire a nivelului programat (comparam datele effective cu datele programate din business-plan). -cind apare necesitatea de a determina experienta inaintata sau posibilitatile nefolosite la nivel de ramura (datele intreprinderii noastre cu intreprinderi fruntase din ramura). -cind apare necesitatea de a examina nivelul obtinut la intreprinderea noastra cu cel din afara ramurii (la nivel de economie nationala sau la nivel mondial). In efectuarea oricarei comparatii, este absotul este absolute necesaras asigurarea comparabilitatii datelor: datele trebuie sa aiba un continut omogen, sa fie exprimate intrun etalon unic sis a fie determinate dupa o metodolocie unica de calcul. Examinarea rezultatului comparatiei se materializeaza in valori, care arata masura in care situatia efectiva a fenomenului se abate fata de nivelul de baza. Evidentierea abaterii se exprima prin: A.abatarea absoluta : A=A1(an de gest)-A0(an precedent) B.variatia relative arata de cite ori nivelul efectiv a crescut sau a scazut in comparative cu cel din perioada de baza. 7.Metoda balantiera Se bazeaza pe egalitatea a 2 parti. Ea se aplica p-u a stabili influenta elementelor componente care actioneaza asupra unui fenomen economic concretizate intro relatie matematica , de suma sau diferenta. In practica analitica aceasta metoda se utilizeaza in urm cazuri: 1)Cind apare necesitatea de a calcula influenta factorilor respective asupra modificarii indicatorului rezultativ, in cazul formei additive de legatura. 2)Cind apare necesitatea de a examina exactitatea calculelor influentei factorilor asupra modificarii indicatorului.Intotdeauna suma marimii influentei factorilor trebuie sa fie egala cu abaterea absoluta a indicatorului. 3)Cind apare necesitatea de a calcula influenta unui factor care se da greu calcularii. In conditiile cind influenta celorlalti factori este cunoscuta. Indicatori Perioada Perioada de gest Abaterea absoluta Rezultatul precedenta influentei 1 VV 705000 700000 -5000 -5000 2costul vinzarilor 505000 490000 -15000 +15000 3prof brut(1-2) 200000 210000 +10000 +10000 4Alte venit 50000 55000 +5000 +5000 operat 5 chelt comerc 5000 7000 +2000 -2000 6 chelt gener 10000 8000 -2000 +2000 admin 7Alte chelt operat 15000 18000 +3000 -3000 8 profit active 22000 232000 +12000 +12000 4

oper (3+4-5-6-7)

8.Metoda sustitutiei in lant Se utilizeaza pe larg in AAE p-u calculul influentei factorilor in cazul tuturor formelor de legatura. Esenta acestei metode consta in schimbarea consecutive in formula analitica a valorilor de baza cu cele effective. Fiecare asa schimbare se numeste substituire. La baza acestei metode stau urm principii: a)In toate cazurile, ordinea de analiza a influentei factorilor se face in functie de raporturile de conditionare economica, ceea ce inseamna ca in dependenta factoriala se aranjeaza intii factori cantitativi apoi factori de structura si factori calitavivi. b)Substituirile se fac succesiv incepind de la factorii cantitativi si incheind cu cei calitativi. c)Fiecare factor aste considerat variabil in momentul substituirii ceilalti fiind mentinuti constanti. d)Un factor substituit se mentine la marimea lui efectiva in operatiunile ulterioare. Marimea si sensul influentei fiecarui factor asupra rezultatului economic se obtin prin scaderea succesiva din rezultatul obtinut in calculul 2 al celui din calculul intii din rezultatul calculului 3 al celui din calculul 2. Semnul capatat in urma scaderii indica activitate pozitiva sau negative a factorului determinat. Nr ordine Nr subt factori Indicat rezultativi Calculul influentei a b c 1 0 a0 b0 c0 a0*b0*c0*A0 2 1 a1 b1 c1 a1*b0*c0 Aa=(a1a0)*b0*co 3 2 a2 b2 c2 a1*b1*c0 Ab=a1(b1b0)*co 4 3 a3 b3 c3 a1*b1*c1 Ac=a1*b1(c1c0) Balanta de verificare: A1-A0=Aa+Ab+Ac Varietatile metodei substituirii in lant In practica analitica aceasta metoda poate fi cu success utilizata si prin varietatile sale: -metoda diferentelor absolute; -diferentelor relative; -recalcularii; -indicilor. 1)Metoda diferentelor absolute- este cea mai raspindita varietate a metodei substitutiei in lant. Ea se aplica p-u determinarea influentei factorilor asupra indicatorului analizat in forma de legatura, doar pe produs. Metoda diferentelor absolute cu 2 factori: in cazul cind in dependenta factoriala sunt 2 factori influenta factorilor respective se calculeaza prin urm metode: a.actiunea factorilor cantitativ se determina prin inmultirea abaterii lui cu marimea perioadei de baza a factorului calitativ 1 fact= a*b0 b.in cazul factorului calitativ (al 2) abaterea lui se inmulteste cu marimea efectiva a factorului cantitativ 2 fact=a1*b Indicatori An preced An gest Abaterea absoluta 1)Volumul productiei 59546,8 59700 -153,2 fabricate 2)Nr mediu de salariati 78 77 -1 3)Nr mediu de zile 266 268 +2 lucrat pe 1 an de un salariat 4)Productivitatea 2870 2893 +23 medie pe zi a unui salariat 5

Nr ind

Nr subst

factori

Indicatori rezultativi

Calculul influentei

a n/s, b n/z, cp/m 1 0 78 266 2870 59546760 2 1 77 266 2870 58783340 -763420 3 2 77 266 2870 59225320 441980 4 3 77 266 2893 59699948 474628 A1-A0=Aa+Ab+Ac; 153188=153188 Calculul influentei factorilor prin metoda diferentelor absolute Factorii Metoda de calcul calculul influentei Marimea influentei 1. Modoficarea nr N/s*N/z0*Ps0 -1*266*2870 -763420 mediu de salariati 2.Modificarea nr Ns1*N/z *Ps0 77*2*2870 441980 mediu de zile pe un salariat 3.Modif product pe un Ns1*N/z *Ps0 77*268*23 474628 salariat 2)Metoda diferentelor relative- o alta varietate a metodei substitutiei in lant. Ea se aplica p-u calculul influentei factorilor (doar in cazul legaturii multiplicative ), este mult mai simpla in aplicare si se considera a fi cea mai rapida si rationala metoda. Esenta metodei diferentelor relative consta in aceea ca marimea si sensul de actiune a factorilor se apreciaza in dependenta de ritmul cresterii a indicatorului corespunzator.Metoda data se bazeaza pe calcul diferentei a ritmului de crestere care in continuare se inmulteste cu marimea perioadei de baza a indicatorului analizat si se imparte 100%. Astfel in cazul metodei 2 e necesar de tinut cont de urm 4 reguli: 1.Fiecare indicator generalizator in parte indeplineste rolul factorului respective. 2.La baza calcului se ia diferenta in % 3.Marimea influentei factorului calitativ(ultimul) se determina dupa ritmul cresterii a indicatorului analizat. 4.Metoda aceasta se foloseste doar atunci cind indicatorul rezultativ este indicator de volum. 3)Metoda recalculariii in cazul cind in compararea datelor nu sunt toate elementele identice, atunci se recurge la nivelarea lor folosind procedeul recalcularii datelor. Acest procedeu se aplica in 2 cazuri: -cind in inter. dintre etapa de planificare si darea de seama au avut loc schimbari in volum si struct productiei. -cind avem o dependenta factoriala din 2 factori si calculul influentei lor se efectuiaza parallel la mai multi indicatori acelasi sens. 9)Metoda diferentelor absolute- este cea mai raspindita varietate a metodei substitutiei in lant. Ea se aplica p-u determinarea influentei factorilor asupra indicatorului analizat in forma de legatura, doar pe produs. Metoda diferentelor absolute cu 2 factori: in cazul cind in dependenta factoriala sunt 2 factori influenta factorilor respective se calculeaza prin urm metode: a.actiunea factorilor cantitativ se determina prin inmultirea abaterii lui cu marimea perioadei de baza a factorului calitativ 1 fact= a*b0 b.in cazul factorului calitativ (al 2) abaterea lui se inmulteste cu marimea efectiva a factorului cantitativ 2 fact=a1*b Indicatori An preced An gest Abaterea absoluta 1)Volumul productiei 59546,8 59700 -153,2 fabricate 2)Nr mediu de salariati 78 77 -1 3)Nr mediu de zile 266 268 +2 lucrat pe 1 an de un salariat 6

4)Productivitatea medie pe zi a unui salariat Nr ind

2870

2893

+23

Nr subst

factori

Indicatori rezultativi

Calculul influentei -763420 441980 474628 Marimea influentei -763420 441980 474628

a n/s, b n/z, cp/m 1 0 78 266 2870 59546760 2 1 77 266 2870 58783340 3 2 77 266 2870 59225320 4 3 77 266 2893 59699948 A1-A0=Aa+Ab+Ac; 153188=153188 Calculul influentei factorilor prin metoda diferentelor absolute Factorii Metoda de calcul calculul influentei 1. Modoficarea nr N/s*N/z0*Ps0 -1*266*2870 mediu de salariati 2.Modificarea nr Ns1*N/z *Ps0 77*2*2870 mediu de zile pe un salariat 3.Modif product pe un Ns1*N/z *Ps0 77*268*23 salariat

10)Metoda diferentelor relative- o alta varietate a metodei substitutiei in lant. Ea se aplica p-u calculul influentei factorilor (doar in cazul legaturii multiplicative ), este mult mai simpla in aplicare si se considera a fi cea mai rapida si rationala metoda. Esenta metodei diferentelor relative consta in aceea ca marimea si sensul de actiune a factorilor se apreciaza in dependenta de ritmul cresterii a indicatorului corespunzator.Metoda data se bazeaza pe calcul diferentei a ritmului de crestere care in continuare se inmulteste cu marimea perioadei de baza a indicatorului analizat si se imparte 100%. Astfel in cazul metodei 2 e necesar de tinut cont de urm 4 reguli: 1.Fiecare indicator generalizator in parte indeplineste rolul factorului respective. 2.La baza calcului se ia diferenta in % 3.Marimea influentei factorului calitativ(ultimul) se determina dupa ritmul cresterii a indicatorului analizat. 4.Metoda aceasta se foloseste doar atunci cind indicatorul rezultativ este indicator de volum. 3)Metoda recalculariii in cazul cind in compararea datelor nu sunt toate elementele identice, atunci se recurge la nivelarea lor folosind procedeul recalcularii datelor. Acest procedeu se aplica in 2 cazuri: -cind in inter. dintre etapa de planificare si darea de seama au avut loc schimbari in volum si struct productiei. -cind avem o dependenta factoriala din 2 factori si calculul influentei lor se efectuiaza parallel la mai multi indicatori acelasi sens.

11.Metoda participarii prin cota se mai intilneste in literature sub denumirea de metoda impartirii proportionale a abaterii indicatorului analizat intre factorii detaliati ce au conditionat aceasta abatere. De regula metoda participarii prin cota se foloseste in ansamblu cu met substitutiei in lant sau met balantiera. In analiza economica prin metoda participarii prin cota se calculeaza influenta factorilor detaliati ce actioneaza asupra indicatorilor analizati, nu in mod direct dar prin intermediul factorilor generali.In aceste cazuri marimea influentei factorilor generali se determina prin metoda substitutiei in lant (balantiera) iar influenta fiecarui factor detaliat prin metoda participarii prin cota. Esenta metodei participarii prin cota 7

consta I aceea ca influenta factorilor detaliati asupra indicatorului analizat se calculeazaproportional marimii pe care ei o acorda sau o au asupra abaterii factorului de gradul 1.

12.Notiunea VV si importanta analizei acestora Vv reprezinta afluxuri de avantaje economice generate in cursul an de gest in urma vinzarii produs,marfurilor,prestarii service,indeplinirii contractelor de constructie.Aceste avantaje pot imbraca diferite forme : incasari de MB,intrari ale A nemat nemonetare,receptionari ale serviciilor prestate de terti.Analiza VV serveste drept punc de pornire la intocmirea diferitor materiale analitice de uz intern si extern,intrucit de marimea,evolutia,structura si stabilitatea Vv depend de consumurile si cheltuielile #,profitul si rentabilitatea,precum si situatia financiara. La prima etapa de analiza se face analiza structurala a Vv pe tipuri de AO,care permite stabilirea profilului real al AO,specializarea # in fabricarea produselor,comercializarea marfurilor,prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor de constructie. Asa dar in procesul acestei analize putem stabili daca # este specializata practica un sg gen de activitate;sau diversificata-se studiaza daca exista genul principal de activitate. Drept sursa de informatie la aceasta etapa serveste anexa la raportul de profit si pierdere. Analiza structurala poate fi detaliata pe tipuri de produse. La fel ea poate fi efectuata si in dependenta de alte criterii asa ca: dupa piata de desfacere(interna si externa) ; dupa tipul achitarii(numerar,barther) ;dupa timpul achitarii(avans,credit,mom achitariii) ; dupa clientele .

13. Analiza structural a veniturilor din vnzri Vv reprezinta afluxuri de avantaje economice generate in cursul an de gest in urma vinzarii produs,marfurilor,prestarii service,indeplinirii contractelor de constructie. n cadrul analizei structurale a VV, acestea pot fi clasificate n funcie de numeroase criterii. Aceste criterii au putere informativ diferit, oferind utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a aprecia diverse aspecte ale activitii #. Analiza structural a vnzrilor pe tipuri de AO Aplicarea acestui criteriu pentru analiza structural a VV permite stabilirea profilului real al AO, (specializarea # n fabricarea produselor, comercializarea mrfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrrilor de construcie). AO a # poate fi ngust specializat sau multilateral diversificat. Fiecare din aceste variante au avantaje. Specializarea permite majorarea eficienei AO datorit procurrii utilajului special, angajrii personalului calificat n domeniu, acumulrii experienei corespunztoare etc. In procesul analizei structurale a VV este necesar a stabili dac AO a # e absolut specializat (se practic un singur tip de activitate) sau diversificat (multilateral). Se studiaz dac exist genul principal de activitate (care nu ntotdeauna corespunde informaiei de pe foaia de titlu a Raportului financiar) ori diferite tipuri de activiti au cote aproximativ echivalente n suma total a vnzrilor. n calitate de surs de informaii pentru aceast etap de analiz servete Anexa la Raportul de profit si pierdere. Analiza structural a vnzrilor pe segmente (sectoare) ale pieei de desfacere In cazul cnd # i desfoar AO pe mai multe piee (de ex, n M, rile C.S.I., alte ri strine),se studiaz VV n profilul zonelor (segmentelor, sectoarelor) pieei de desfacere. In acest scop se examineaz evoluia vnzrilor pe fiecare segment, i contribuia acestora la volumul total al vnzrilor. Se determin ponderea veniturilor din export. Creterea n dinamic a ultimului indicator contribuie la micorarea poverii fiscale (ratei fiscalitii) i la majorarea disponibilitii valutei strine. # sunt obligate s dezvluie informaiile necesare pentru analiza structural a vnzrilor pe segmente ale pieei de desfacere n Anexele la Rapoartele financiare conform cerinelor S.N.C. 14 "Informaii financiare privind sectoarele". Analiza structural a vnzrilor pe forme, de achitare 8

Un aspect foarte important poate fi apreciat de utilizatorii Rapoartelor financiare la analiza VV prin prisma formelor de achitare.Achitarea pentru produsele i mrfurile vndute, serviciile prestate, lucrrile de construcie ndeplinite pot fi efectuat de ctre consumatorii # contra mijloacelor bneti, ori pe seama schimbului activelor nebneti sau serviciilor i lucrrilor. ncasarea mijloacelor bneti din vnzri reprezint forma predominant i obinuit,care se practic la efectuarea operaiunilor economice transparente. Pentru achitrea contra mijloacelor bneti pot f separate VV obinute n numerar i prin virament. Din suma total a ncasrilor bneti din vnzri se evideniaz cele obinute n valuta naional i strin. Incasrile bneti din vnzri n valut strin, n condiiile lipsei cotei exportului, reprezint nclcarea legislaiei n vigoare. Spre deosebire de ncasarea mijloacelor bneti din vnzri, efectuarea operaiunilor de schimb ( barter") des este conexat cu invaziile fiscale de diferite tipuri. Informaiile privind suma produciei, mrfurilor, lucrrilor i serviciilor # dezvluie n Anexa la Raportul de profit si pierdere. Analiza structural a vnzrilor n funcie de tipul legturii cu consumatori Necesitatea aplicrii acestui criteriu pentru analiza structural a VV rezult c tipul legturii cu consumatorii (cu prile legate i nelegate) poate influena asupra operaiunilor de vnzare i asupra rezultatelor financiare, precum i asupra situaiei financiare a #. De exemplu, vnzarea produselor prilor legate la un pre mai mic dect cel de pia sau dect costul produselor, diminueaz rezultatele financiare ntreprinderii. Aceasta analiza prezint interes deosebit pentru proprietarii # i organele fiscale. Acest aspect se examineaz atent n cadrul auditului Rapoartelor financiare. In conformitate cu cerinele S.N.C. 24 Publicitatea informaiei privind prile legate", ntreprinderile sunt obligate s dezvluie operaiunile de vnzare ctre prile legate n Rapoartele financiare. Analiza structural a vnzrilor n funcie de termenul de plat Contractele ncheiate cu consumatorii pot conine condiii cu privire la achitarea produselor, mrfurilor, serviciilor i lucrrilor cu plata prealabil (vnzarea n avans) sau cu amnarea plilor (vnzarea n credit). Datele privind structura vnzrilor din punctul de vedere al termenului de plat se aplic n diferite situaii, spre exemplu, la determ normativului fondului de rulment net n componena Planului de afaceri Creterea ponderii vnzrilor n credit, n condiiile acumulrii creanelor aferente facturilor comerciale cu termenul expirat, semnalizeaz o politic inadecvat a conducerii privind colectarea creanelor. Informaia cu privire la structura vnzrilor n funcie de termenul de plat nu leprezint o parte component a Rapoartelor financiare, ea poate fi dezvluit de # benevol sau la cererea utilizatorilor externi (creditorilor sau investitorilor poteniali). 14. Analiza factorial a veniturilor din vnzri La efectuarea analizei factoriale a VV se ia n consideraie tipul AO n urma creia au fost generate veniturile. Specificul ramurii (industrie, comer, servicii etc.) condiioneaz i particularitile metodicii ce se aplic n analiza factorial. VV produselor finite se modific sub influena a trei grupe de factori: Modificarea vol prod fabricate. Pentru a vinde mai mult, # trebuies produc mai mult. i invers, reducerea volumului produciei fabricate va determina scderea veniturilor din vnzri. Exist legtur direct ntre indicatorul rezultativ (veniturile 'din vnzarea ' produselor) i modificarea volumului produciei fabricate care, se afl sub influena factorilor mai detaliai (legai de folosirea mijloacelor fixe, potenialului uman etc). Modificarea stocurilor produselor finite. n condiiile diminurii volumului produciei fabricate, # reuete s menin ori s majoreze vnzrile datorit reducerii produselor stocate. Creterea producerii nu ntotdeauna duce la mrirea vnzrilor, dac mai multe produse fabricate rmn n stocuri. Exist legtura invers dintre indicatorul rezultativ i modificarea stocurilor produselor finite. Creterea sau scderea produselor finite stocate poate fi condiionat de influena unui ir de factori detaliai, de ex: lipsa ambalajului; defectarea utilajului de ambalare; lipsa mijloacelor de transport; scderea (creterea) cererii pentru produse; - returnarea produselor vndute anterior; -modificarea datelor privind stocurile produselor n urma inventarierii 9

Modificarea preurilor pentru produsele vndute-majorarea preurilor de vnzare cu alte condiii egale influeneaz pozitiv, adic duce la mrirea vnzrilor. Exist legtur direct ntre indicatorul rezultativ i factorul n cauz. Creterea preurilor poate condiiona scderea cererii i, n mod indirect, prin majorarea stocurilor de produse, poate determina micorarea vnzrilor. Este evident c aceast influen indirect face parte din a dou grup de factori detaliai. Modificarea preurilor de vnzare poate fi influenat de un ir de factori, precum: -inflaia (deflaia) valutei naionale; -creterea (scderea) cererii i ofertei pe pia de desfacere; -nivelul calitii produselor ntreprinderii n comparaie cu calitatea -produselor concurenilor; -aplicarea politicii de discont, de reducere temporar a preurilor, In calitate de surse informaionale pentru efectuarea analizei factoriale a vnzrilor servesc: Anexa la Raportul de profit si pierdere; Raport statistic 1-p Producie "; Planul de afaceri; Calculele speciale (de recalculare a volumului vnzrilor n preuri ale anului precedent etc). stocurile produselor finite pot fi reflectate n trei tipuri de evaluare: -n P curente ale anului respectiv (ale anului de gestiune); - n P medii ale anului precedent; - n P planificate. Corectitudinea (legtura reciproc) datelor iniiale colectate pentru analiza veniturilor din vnzarea produselor se verific prin aplicarea formulei, care n practica economic este cunoscut sub denumirea balana produselor (mrfurilor)": Sinitial al produselor in stocuri+Volumul prod fabricate+Vvprod+Sfinal produselor in stocuri balana produciei poate fi alctuit in preuri curente ale anului respectiv sau la costuri. Existena sau lipsa egalitii ambelor pri ale balanei produciei justific veridicitatea i implic corectarea erorilor corespunztoare naintea aplicrii informaiei n calculele analitice. In baza datelor iniiale se efectueaz analiza factorial a veniturilor din vnzarea produselor prin metoda balanier.

15.Analiza repartizarii profitului Generarea profitului nu este suficient pentru desfurarea reuit a activitii econmico-financiare a #. Nu mai puin important este repartizarea eficient a profitului obinut. Analiza distribuirii profitului ofer utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a rspunde la urmtoarele ntrebri: n ce direcii (pentru ce scopuri) principale se repartizeaz profitul generat de ntreprindere? Ce cot din profitul generat revine statului? Ct de grea este povara fiscal a # i care este contribuia impozitului pe venit la crearea acestei poveri? -Ce parte a profitului rmas la dispoziia # proprietarii reinvestesc? Ce proporii exist ntre profitul reinvestit i cel consumat? 10

Importana aprecierii aspectelor nominalizate mai sus pentru procesul decizional dicteaz examinarea profund a repartizrii profitului n cadrul analizei situaiei financiare a ntreprinderii. In acest scop, n calitate de surs iniial de informaii analitice, se folosete Raportul financiar. Totodat aprofundarea analizei privind distribuirea profitului presupune aplicarea datelor ,i din alte surse de date: proceseverbale ale adunrii proprietarilor ntreprinderii cu deciziile privind repartizarea profitului; registrul contabilCapital propriu"; registre ale evidenei analitice la conturile clasei 3; declaraii fiscale etc. Aprecierea general a repartizrii profitului dup direcii principale Analiza repartizrii profitului # pornete cu aprecierea general a situaiei ce presupune o examinare rapid de sintez a principalelor direcii de distribuire a profitului generat. se studiaz repartizarea profitului pn la impozitare n dou pri: cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit care, la rndul su, includ: cheltuieli (economii) curente privind impozitul pe venit; cheltuieli (economii) amnate privind impozitul pe venit; profit net (pierderea net). aceast etap de repartizare a profitului este strict reglementat de prevederile legislaiei fiscale i nu este de competena proprietarilor #. Suma datoriei # fa de buget privind impozitul pe venit, ca i suma creanei bugetului aferente impozitului pe venit care urmeaz s fie recuperat #, se determin n baza venitului impozabil. Ultimul difer de profitul contabil (pn la impozitare) din cauza diferenelor permanente i temporare. n urma acestor circumstane suma cheltuielilor privind impozitul pe venit poate depi profitul pn la impozitare sau # poate fi datoare s plteasc impozitul pe venit chiar i nregistrnd pierderea pn la impozitare. Din punct de vedere al tehnicii de analiz la aceast etap se efectueaz comparaii cu perioada precedent n baza datelor Raportului de profit si pierdere i Anexei la acest raport. La urmtoarea etap de analiz se examineaz direciile de repartizare a profitului net, rmas la dispoziia #. n cadrul analizei se compar informaiile evidenei analitice privind utilizarea real a profitului cu decizia proprietarilor, aprobat la adunarea general i reflectat n procesul-verbal corespunztor. In particular, proprietarii # pot distribui profitul net n urm scopuri: constituirea rezervelor (fondurilor); plata dobnzii aferente obligaiunilor plasate de #; majorarea capitalului social (statutar) al #; acoperirea pierderilor din anii precedeni; 16.Analiza factoriala a profitului din AOperationala Analiza factoriala profitului (piederii) din Ao presupune stabilirea si calculul influentei factorilor, care au contribuit la modificarea in dinamica a partilor componente ale profitului(pierderii) din AO. Din punct de vedere factorial, profitul(pierderea) din AO poate fi determ dupa formula: profitul(pierderea) din AO=Profit brut(pierderea globala)+ Alte venit operat - Chelt ComChelt generale si adm - alte cheltuieli operationale Fiecare parte componenta a formulei factoriale infl asupra profitului(pierderii)din AO a intrepr.Profitul brut (pierderea globala)si alte venit operat au o actiune directa, iar chelt operat-o actiune inversa. In calitate de sursa de informatie pentru analiza factoriala a profitului(pierderii)din AO, serveste Raportul de profit si pierdere. Deoarece Legatura dintre factori e adetiva pentru a calcula influenta acestora vom folosi aplica metoda balantiera. 17.Analiza factoriala a profitului brut Componenta cea mai importanta a profitului (pierderii)din AO reprez profitul brut(pierderea globala), de aceea in analiza formarii profitului,studiului profitului brut i se acorda o atentie deosebita. 11

Analiza incepe cu aprecierea evolutiei structurii profitul brut (pierderea globala) obtinut pe tipuri de AO. Marimea profitului brut poate fi cistigata de # din vinzarea produselor finite,comercializarea marfurilor,prestarea serviciilor sau la executarea lucrarilor de constructie.Aceasta directie de analiza se3 efectuiaza in baza datelor Anexei la Raportul de profit si pierdere. Analiza factoriala aPbrut din vinzarea produselor si sau/prestarii serviciilor influenteaza urm factori: - modificarea volumului din vinzarea produselor (servicii prestate); - modificarea structurii si sortimentului produselor vindute (servicii prestate); - modificarea costului de vinzare a produselor (servicii prestate); - modificarii preturilor la produsele vindute(servicii prestate) PB din comercializarea marfurilor se mai numeste marja comerciala si asupra ei influenteaza urm 2 factori: -modificarea volumulii marfurilor vindute; -modificarea ratei marjei comerciale Rata marjei com=Marja com/volumul marf vindute*100% Marja Com=Volumul marf vindute*Rata marjei com Deoarece legatura e multiplicative dintre factori pentru a calcula influnta fact acestora vom folosi met diferentelor absolute (sursa:Anexa la raport de profit si pierdere)

18.Analiza profitului (pierderilor) din activitile neoperaionale Mrimea profitului (pierderilor), n mare msur, depinde i de rezultatele obinute de ntreprindere din activitile neoperaionale, adic din activitile de investiii, financiar i din evenimentele excepionale. Analiza ncepe cu aprecierea n dinamic i/sau n comparaie cu datele prevzute n Planul de afaceri a mrimii i structurii profitului (pierderilor) din activitile neoperaionale Profitul (pierderea) din activitatea de investiii reprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile din operaiunile legate de ieirea activelor nemateriale, materiale .i financiare pe termen lung. In calitate de venituri din activitatea de investiii, pot servi: valoarea activelor pe termen lung vndute la preuri de livrare fr TVA i accize; dividende de primit aferente aciunilor; dobnzile la titlurile de valoare procurate i mprumuturile acordate; veniturile din cotele de participaie n capitalul statutar al altor ntreprinderi; sumele ecartului de reevaluare aferente activelor pe termen lung ieite; valoarea plusurilor de active pe termen lung, constatate cu ocazia inventarierii; valoarea materialelor obinute din lichidarea mijloacelor fixe peste valoarea rmas calculat anticipat i alte venituri ale activitii de investiii. Cheltuielile activitii de investiii cuprind: valoarea de bilan a activelor pe termen lung ieite; cheltuielile aferente ieirii activelor pe termen lung; cheltuielile din reevaluarea activelor pe termen lung la ieirea acestora; sumele lipsurilor i pierderilor activelor pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii i altecheltuieli ale activitii de investiii. Analiza profitului (pierderii) din activitatea de investiii (ca i din alte activiti neoperaionale) ncepe cu aprecierea modificrii mrimii acestora n dinamic i a cotei acestora n suma total a profitului (pierderii) pn la impozitare i a profitului (pierderii) activitii neoperaionale. Aceast analiz este prezentat n tabelele 2.1 i 2.19. n procesul analizei de mai departe, se examineaz factorii ce au condiionat modificarea mrimii profitului (pierderii) din activitatea de investiii fa de realizrile anului precedent i/sau de datele prevzute n Planul de afaceri. Principalii factori, care influeneaz modificarea profitului (pierderii) din activitatea de investiii sunt prile componente ale acestora. De menionat c valoarea veniturilor influeneaz direct rezultatul financiar, iar cheltuielile au o influen invers. Calculul influenei factorilor respectivi la modificarea profitului (pierderii) din activitatea de investiii se efectueaz prin metoda balanier. Sursa de informaie a analizei profitului (pierderii) din activitatea de investiii reprezint Anexa la Raportul privind rezultatele financiare. 12

Profitul (pierderea) din activitatea financiar reprezint diferena dintre veniturile i cheltuielile din operaiunile aferente modificrilor survenite n mrimea i structura capitalului propriu i mprumutat. In componena veniturilor activitii financiare, pot s figureze: chiria calculat aferent activelor pe termen lung predate n arenda finanat; valoarea activelor primite cu titlu gratuit; veniturile din diferenele de curs valutar; subveniile primite din buget (la ntreprinderile nestatale); sume sponsorizate, prime, premii i alte venituri din activitatea financiar. Cheltuielile activitii financiare cuprind: plile calculate aferente activelor pe termen lung luate n arend finanat; pierderile din diferenele de curs valutar; plile calculate pentru activele nemateriale luate n chirie i alte cheltuieli ale activitii financiare. Rezultatul excepional: profit (pierdere) reprezint diferena ntre veniturile i cheltuielile din evenimentele excepionale. In calitate de venituri excepionale, pot fi reflectate: sumele primite de la organele de stat, persoanele juridice i fizice aferente recuperrii pierderilor din evenimentele excepionale; sumele de primit de la companiile de asigurri. Ca cheltuieli excepionale pot servi: valoarea de bilan anulat a activelor ieite ca rezultat al evenimentelor excepionale; cheltuielile privind lichidarea consecinelor evenimentelor excepionale. Etapele i modul de analiz a rezultatelor din activitatea financiar i din evenimentele excepionale sunt identice cu cele ale analizei rezultatelor din activitatea de investiii. Sursa de informaie a analizei profitului (pierderii) din activitatea financiar i din evenimentele excepionale reprezint Anexa la Raportul privind rezultatele financiare.

19.Noiunea de rentabilitate i importana analizei acesteia Rentabilitatea reprezint un indicator al eficienei, care exprim capacitatea ntreprinderii de a ctiga profit. Rentabilitatea se determin ca raportul dintre efectele economice i financiare obinute de ntreprindere i eforturile depuse pentru obinerea acestora . Formula de baz a calculului rentabilitii este: rfrct economic si financiar: efort *100 n practica economic, rentabilitatea poate cpta diferite forme, dup cum se schimb prile componente ale formulei de baz. n calitate de efect economic i financiar, la calculul rentabilitii, se utilizeaz profitul, dividende etc, iar n calitate de efort - costul vnzrilor, activele totale, capitalul propriu, capitalul permanent al ntreprinderii i altele. In literatura de specialitate, indicatorii rentabilitii sunt grupai n trei categorii: indicatorii rentabilitii produciei; indicatorii rentabilitii activelor; indicatorii rentabilitii capitalului. Sistemul de indicatori principali ai rentabilitii este prezentat n tabelul 4.1, din care rezult c indicatorii rentabilitii, exprimai ntotdeauna n procente, reflect eficiena diferitelor laturi ale activitii economice ale ntreprinderii. n calculul i analiza acestora sunt cointeresai diveri utilizatori ai Rapoartelor financiare. Astfel, indicatorii rentabilitii produciei sunt examinai de managerii ntreprinderii n cadrul elaborrii Planului de afaceri i stabilirii programului de producie. Tabelul 4.1 Caracteristica general a indicatorilor rentabilitii Indicatori 1 1. Rentabilitatea produciei: 1.1. Rentabilitatea veniturilor din vnzri 1.2. Rentabilitatea pe produs Modul de calcul 2 Profitul brut x 100 Venituri din vnzri Caracteristica 3 Reflect profitul brut ctigat la un leu venituri din vnzri Reflect profitul obinut la un leu de 13

Profitul de produs x 100

Exprim eficiena cu care sunt utilizate activele cu destinaie de producie pentru obinerea profitului pn la impozitare 3. Rentabilitatea Exprim eficiena cu capitalului: 3.1. care este utilizat Rentabilitatea capitalul propriu capitalului propriu pentru obinerea (financiar) profitului net 3.2. Rentabilitatea Profitul net (Profitul Exprim eficiena cu capitalului pn la care permanent impozitare) x 100 este utilizat capitalul Valoarea medie a permanent pentru capitalului permanent obinerea profitului net sau a profitului pn la impozitare Indicatorii rentabilitii activelor exprim interesele utilizatorilor interni pentru aprecierea capacitii unitii economice de a-i utiliza ct mai eficient activele sale. De calculul indicatorilor rentabilitii capitalului sunt preocupai nu numai proprietarii ntreprinderii, dar i potenialii acionari, atunci cnd pe piaa valorilor mobiliare aleg cele mai atrgtoare variante de procurare a aciunilor.

2. Rentabilitatea activelor: 2.1. Rentabilitatea activelor (economic) 2.2. Rentabilitatea activelor cu destinaie de producie

Preul de vnzare al produsului sau Profitul pe produs x 100 Costul pe unitatea de produs Profitul pn la impozitare x 100 Valoarea medie a activelor Profitul pn la impozitare x 100 Valoarea medie a mijloacelor fixe + Valoarea medie a activelor curente Profitul net x 100 Valoarea medie a capitalului propriu

vnzri Reflect profitul obinut la un leu de cost Reflect profitul pn la impozitare ctigat, n medie, la un leu de active

20.Analiza rentabilitatii veniturilor din vinzari R veniturilor din vinzari reflecta capacitatea # de a obtine profit in urma vinzarii produselor finite, marfurilor si prestarii serviciilor, adica caract marimea profitului obtinut la un leu venituri din vinzari. Formula de baza: R veniturilor din vinzari= Profit brut/VV*100% RVV exprima legatura care exista intre rezultatul financiar si VV obtinute de # si se determ in baza raportului dintre marimea profitului si valoarea din vinzari. Acest indicator poate sa se modifice pe parcursul anului sub influenta urm factori: -modificarea structurii si sortimentului prod vindute; - modificarea costului pe unitate de produs vindut; - modificarea pretului de vinzare pe unitate de produs In calitate de surrse informationale pentru efectuarea analizei fact a RVV servesc : Anexa la rap de profit si pierdere; Calculatiile produselor concrete ; Alte calcule speciale de recalc a indicatorilor Calculul infl fact se efectuiaza prin metoda substitutiei in lant Analiza RVV este importanta atit pentru managerii finance, cit si pentr conducerea #, deoarece analizind acest indicator se poate determina: 14

 cit de eficiet au fost promovate deciziile manageriale in obtinerea profitului la un leu din vinzari: ce factori au contribuit la devierea RVV fata de nivelul anilor precedenti si/sau prevazute in Planul de afaceri; care este nivelul si evolutia RVV pe parcursul mai multor perioade de activitate a #: ce masuri trebuie intreprinse pentru cresterea nivelului RVV.

21.Analiza rentabilitatii pe produs Rentabilitatea e definite sintetic, ca fiind capacitatea intrepr de a realiza profit. Formula de baza este: R=Efect(rezultat)/Effort(resurse)*100% (se masoara in procente) Dupa continutul sau economic indicatorul R este indicator generalizator de eficienta si reflecta partea relative a profitului in %. Luind in consideratie ca-n formulele de baza atit numaratorul si numitorul paote avea diferit continut in practica analitica se utilizeaza un sistem larg de indicatori privind R: R pe produs=Pret unitar- Cost unitar/ Cost unitar(P unitar)*100% R activelor= PPI(PNet)/Valoare medie a activelor*100% R capitalului propriu=PNET(PPI)/Val medie a Cap propriu*100% R capitalului permanent= PPI/Valoarea medie a cap permanent*100% Capitalul permanent= Capital propriu+Datorii pe TL Analiza R pe produs reflecta: profitul obtinut la un leu vinzari, cind R este calculate in functie de 15rt de vinzare; Profitul obtinut la un leu costuri, cind R este calculate in functie de cost pe unitate de produs Nivelul R pe produs este determ de influenta a 2 factori: - modificarea costului pe unitate de produs; - modificarea pretului de vinzare pe produs. Calculul influentei acestori factori se efectuiaza prin met subtitutiei in lant bazata pe recalcularea indicatorilor.In calitate de sursa informationala serveste Calculatia produsului

22.Analiza rentabilitatii activelor In procesul desfasuraii acitivitatii econ-fin,# utilizeza si consuma resurse economice, numite in Bilantul Contabil-active. RA caract capacitatea # de a obtine profit in rezultatul utilizarii bunurilor economice, indifferent de sursa de formare a acestora. Formula generala a RA este: R activelor= PPI(PNet)/Valoare medie a activelor*100% RA reflecta marimea profitului obtinut la fiecare leu active incadrate in circuitul economic al #. In cazul cind# obtine pierderi, nivelul R va fi negative si va arata marimea pierderilor obtinute la fiecare leu de active. Valoarea medie a activelor poate fi calculate prin 2 modalitati: dupa media cronologica in baza datelor din Cartea Mare: A= A1+A2+A3++A11+A12/12-1 dupa media aritmetica simpla in baza datelor din Bilantul Contabil A=A la inceputul per+ A la sfirsitul per/2 In analiza se utilizeaza val medie a activelor pentru a lua in considerare schimbarile ce au avut loc in structura activelor.

15

Nivelul RA poate creste sau reduce fie prin majorarea sau micsorarea nivelului R vinzarilor, fie pe seama accelerarii ori incetenirii rotatiei activelor.Astfel, nivelul RA este determ de influenta urm factori: -modificarea RVV; - modificarea numarului de roatie ale activelor. Formula fact a nivelului RA este: RA=PPI/A*100=PPI/A*VV/VV=PPI/VV*VV/A RA= RVV*nr de rotatie a activelor Deoarece legatura dintre factori si indicatori e multiplicative calculul infl acestuia se effect prin met subtitutiei in lant sau varietatii ei.

23.Analiza rentabilitatii financiare(capitalului propriu) RCp reflecta capacitatea # de a utilize capitalul propriu in vederea obtinerii profitului, prin ea intelegem capacitatea # de a-si imbogati proprietarii. RCp reflecta efecieta utilizarii mijl proprii in procesul active economice a #, adica caract marimea profitului obtinut pentru fiecare leu investit in capitalul propriu. Anume de nivelul acestui indicator tine cont actionarul potential cind allege pe piata valorilor mobiliare cea mai atragatoare varianta de procurare a actiunilor. Formula de calcul: R capitalului propriu=PNET(PPI)/Val medie a Cap propriu*100% Pentru a determ care factori influenteaza RCp pot fi alc mai multe sisteme factoriale: 1.R=PN/Cap prpriu*100%*A/A=PN/A*100%*A/Cap propriu A. R activelor reflecta capacitatea #de a utilize activele totale in vederea obtinerii profitului.Acest indicator caracteriz marimea profitului obtinut pentru fiecare leu investit in active. Rf=Ra*Pf B.Rata pirghiei financiare reflecta structura de finantare, adica gradul in care utilizarea resurselor imprumutate in circuitul economic al # contribuie la majorarea Cap propriu. Daca unitatea economica nu atrage resurse imprumutate, atunci pirghia financiara se situieaza la nivelul minim 100%(sau 1), nivel maxim nu exista. 2.R=PN/Cap propriu*100%*A/A*PPI/PPI=PPI/A*100%*A/Cap propriu*PN/PPI Rf=Ra*Pf*tensiunea sistemului fiscal A.Tensiunea sistemului fiscal reflecta corelatia dintre PN ramas la dispozitia #in suma totala a profitului contabil, cu cit nivelul acestui coeficient este mai inalt cu ati este mai redus presiunea fiscala impusa de stat.Pentru efectuare analizei Rcap propriu este necesara colectarea datelor initiale.In calitate se surse informationale pentru efectuarea analizei factoriale, servesc: Raportul privind rezultatele financiare; Bilantul contabil. 24.Caracteristica situatie patrimoniale si necesitatea analizei acestuia Pentru desfasurarea active economice-fin,# isi formeaza patrimoniul, cre reprez totalitatea resurselor econ controlate de agentul economic.In rapoarte finance pentru reflectarea acestui patrimoniu aflat la dispozitia #, se aplica notiunea de active. Analiza situatie patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de #, indifferent de sursele de finantare a acestora. Necesitatea analizei situatiei patrimoniale rezulta din importanta informatiei obtinute in urma analizei pentru elaborarea deciziilor de diferit gen din partea utilizatorilor numerosi ai Rapoartelor finaciare. IN calitate de sursa principala de analiza a situatie patrimoniale serveste Bilantul CT, informatiile situate in activul acestuia.BAza informationala aplicata pentru efectuare analizei situatiei patrimoniale cuprinde si date din Anexe la Bilantul CT.Anliza situatiei patrimoniuale ofera utilizatorilor Rapoartelor financiare posibilitatea de a precia urm aspecte: Care e marimea totala a activelor controlate de #?; Creste sau descreste in dinamica patrimonial aflat la dispozitia #?; Care este componenta patrimoniului #?; Care este gradul lichiditatii activelor, controlate de #?; Aduc ori nu aduc venit activele controlate de #? 16

25.Analiza structurii patrimoniului (activelor) intreprinderii Analiza activelor permite de a aprecia si studia patrimoniul (mijloacele economice) de care disspune # pentru desfasurarea activitatii sale. Analiza modificarilor structurale ale patrimoniului se efectuiaza atit prin metoda verticala si orizontala, atit prin calcularea ratelor. Metoda ratelor Analiza structurala a activelor poate fi efectuata prin intermediul unor anumite rate care pot fi grupate dupa urm criterii: Din punct de vedere a duratei de utilizare: 1.Rata imobilizarilor reflecta cota activelor imobilizate in suma toatala a patrimoniului #. La aprecierea acestei rate e necesar de tinut cont de nivelul de insusire a capacitatii de productie.Cresterea in dinamica a ratelor imobilizarilor in conditiileunui grad scazut de utilizare a capacitatii de productie reflecta o compozitie fragila a utilizarii patrimoniului.Ponderea ridicata mai mare de 70%din activ a imobilizarilor poate crea dificultati privind achitatrea datoriilor curente. R imobil=Active pe TL/Total Activ; r 180/r 470 2. Rata activelor curente se afla in dependenta opusa cu Rimobil.Modificarile structurala ale patrimoniului in favoarea activelor curente se explica prin depasirea ritmului cresterii activelor curente asupra ritmului cresterii activelor pe TL R act curente=active curente/Total active; r460/r470 = 1-R imobilizarilor 3. Corelatia dintre activele curente si imobilizate caract corelatiile interne existente intre elementele patrimoniului reflectate in activul bilantului. Nivelul ridicat al acestui coeficient determ tendinta spre accelerarea rotatiei patrimoniului # si contribuie la eliberarea mijl banesti. Cr=Active curente/Active pe TL ; r460/r180 Din punct de vedere a relatiiei activelor cu procesul de productie 1.Rata patrimoniului cu destinatie de productie se foleseste pentru caract potentialului productiv al #. Ea reflecta ponderea patrimoniului # care poate fi direct utilizate pentru fabricarea productiei, prestarea serviciilor. Cresterea acestui indicator in dinamica se apreciaza pozitiv, deoarece contribuie la majorarea volumului de productie. Rpp=Mijloace fixe la val de bilant+SMM/total activ Mijloace fixe la val de bilant=Mijl fixe-Uzura;(r060-r080)+r250/r470 2.Coeficientul compozitiei tehnice a # in conditiile crizei economice si inflatiei acest raport are o tendinta negative de descrestere, conditionata de un sir de cauze: - majorarea pretului pentru marfuri si materiale stocate; - plasarea mijl libere pentru majoarea fizica a SMM in calitate de protectie contra devalorizarii banilor; - majorarea stocurilor productieei finite din cauza reducerii cererii. C comp tehnice=Mjl fixe la val de bilant/Active curente; r060-080/r460 Din punct de vedere a gradului de lichiditate Rata activelor perfect lichidate ne arata daca # dispune sau nu de mijl banesti suficiente pentru a si achita datoriile. R activelor perfect lichide=Mijl banesti/Total activ; r440/r470 Creditorii examineaza activele din punct de vedere a gajarii sau arendarii acestora 1.Rata activelor gajate este egal cu active gajate supra total activ Informatia se ia la anexa la bil Contabil pag 6 punct7 2.Rata activelor predate in arenda= Apredate in arenda/Total activ Informatia anexa la bil contabil pag 9 colonita 9 r160

26.Calculul si analiza activelor nete (patrimoniul net) 17

Activele nete reflecta marimea patrimoniului care este format doar pe seama surselor proprii si nu este impovarat cu datorii. El poate fi determ prin 2 metode: Active nete=Total activ Total Datorii =Cap propriu Active nete= Total Activ Total Datorii pe tS= Cap permanent In practica mondiala uneori pentru determ patrimoniului net din componenta activelor se exclud in prealabil bunurile invechite, creantele dubioase, activele nemateriale (good will), si alte elemente patrimoniale care nu pot fi comercializate intotdeauna in caz de necesitate. Patrimoniul net trebuie sa fie pozitiv si crescator ceea ce va reflecta o gestiune economica sanatoasa sau satisfacatoare eficinta #. Valoarea patrimoniului net se foloseste la: 1.stabilirea pretului ce rascumparare a actionarilor de la actionari: Val unei actiuni=Anete/nr de actiuni in circulatie 2.evaluarea patrimoniului # in cazul actionarii privatizarii, gajarii, vinzarii, asigurarii activ economice a 3, fuzionarii; 3.stabilirea atractivitatii actiunilor de catre actionari. Analiza patrim net se efectuiaza nemijlocit in dinamica si dupa structura. 27.Obiectivele si importanta analiza rotatiei activelor Ratele de rotatie a activelor caracterizeaza capacitatea acestora de a genera venituri. Ele pot fi grupate in 3 grupe: 1.rate generalizatoare de rotatie a A, 2.rate de rotatie a partilor componente a A totale ,3.indicatori particulari ai rotatiei AC. In teoria si practica economica sunt utilizate 3 modalitati de apreciere a ratelor generalizatoare de rotatie a A prin determinarea: nr de rotatie a A: rA=vv/val medie a A -indica eficienta cu care # isi utilizeaza toate A in obtinerea veniturilor,cu cit nivelul acestei rate este mai inalt cu atit mai efficient au fost utilizate A #. Rata inzeztrarii veniturilor cu A : I=val medie a A/vv caracterizeaza necesitatea # in A pentru vinzarea productiei in valoare de 1 leu. Durata de rotatie a A : Da=360 zile/rA=360*val medie a A/vv arata in cite zile are loc o rotatie a A. **la determinarea acestor rate sumele A totale se substituie cu valoarea partilor componente ale acestora:mijl.fixe , AC,SMM,creante,etc : rMF=vv/val med a MF ; Dmf=360/rMF ; rAC=vv/val med a AC ; Dmf=360/r AC. In acest context este necesar de a determina efectul economic al modificarii rotatiei A asupra investitiilor in AC,acest efect poate fi cu + si - +_ E=(Dac1-Dac0)*vv1/360=(360*AC1/vv1 360*AC0/vv0)*vv1/360. Raspunsul cu + atunci se apreciaza negative si semnifica incetinirea rotatiei A ce presupune atragerea surselor suplimentare in circuitul economic pentru a mentine acelasi nivel al vinzarilor. Raspunsul cu se apreciaza pozitiv si semnifica accelerarea rotatiei A ce presupune ca # poate sustrage aceasta valoare a A curente din circuitul economic pentru a le investi in alte directii si vv nu se vor modifica. ** Aceste rate sint calculate pentru a determina ciclul operational,financiar si necesarul de fond de rulment. Ciclul economic arata cite zile trebuiesc pentru a vinde SMM si atransforma creantele in MB. Ciclul financiar perioada cind banii st investiti iarasi in circuitul economic. Cu cit st mai scurte circuitele date cu atit mai eicient e managementul economic si financiar al #. Nr.de rotatie a SMM : rSMM=Cost vinz/SMM ; Dsmm=360/rSMM ; Nr.de rotatie a Creante pe TS=vv in credit/CTS ; Dcts=360/rCTS; Nr.de rotatie a DTS: rDTS=ch operat/DTS ; Ddts=360/rDTS ; Ch operat=cv+ch com+ ch GA+AchO+imp pe venit. Ciclul operational=D smm+D cts iar CF=CO-Ddts iar necesarul de FR=CF*vv1/360. 28.Analiza ratelor de rotatie a partilor componente ale activelor totale. Ratele de rotatie a activelor caract capacitatea acestora de a genera venituri. Ele pot fi grupate in 3 grupe: 18

1.rate generalizatoare de rotatie a A, 2.rate de rotatie a partilor componente a A totale ,3.indicatori particulari ai rotatiei AC. In teoria si practica economica sunt utilizate 3 modalitati de apreciere a ratelor generalizatoare de rotatie a A prin determinarea: a) nr de rotatie a A: rA=vv/val medie a A -indica eficienta cu care # isi utilizeaza toate A in obtinerea veniturilor,cu cit nivelul acestei rate este mai inalt cu atit mai efficient au fost utilizate A #. b)Rata inzeztrarii veniturilor cu A : I=val medie a A/vv caracterizeaza necesitatea # in A pentru vinzarea productiei in valoare de 1 leu. Durata de rotatie a A : Da=360 zile/rA=360*val medie a A/vv arata in cite zile are loc o rotatie a A. rate de rotatie a partilor componente a A totale.La determ indicatorilor particulari ai rotatiei activelor sumele A totale se substituie cu valoarea partilor componente ale acestora : mijl.fixe , Active Curente,SMM,creante,etc : rMF=vv/val med a MF ; Dmf=360/rMF ; rAC=vv/val med a AC ; Dmf=360/r AC. Este necesar de a determina efectul economic al modificarii rotatiei A asupra investitiilor in Activelor Curente ,acest effect poate fi cu + si +_ E=(Dac1-Dac0)*vv1/360=(360*AC1/vv1 360*AC0/vv0)*vv1/360. Raspunsul cu + atunci se apreciaza negative si semnifica incetinirea rotatiei A ce presupune atragerea surselor suplimentare in circuitul economic pentru a mentine acelasi nivel al vinzarilor. Raspunsul cu se apreciaza pozitiv si semnifica accelerarea rotatiei A ce presupune ca # poate sustrage aceasta valoare a A curente din circuitul economic pentru a le investi in alte directii si vv nu se vor modifica. 29.Analiza indicatorilor particulari ai rotatie a activelor Ratele de rotatie a activelor caract capacitatea acestora de a genera venituri.Ele pot fi grupate in 3 grupe: 1.rate generalizatoare de rotatie a A, 2.rate de rotatie a partilor componente a A totale, 3.indicatori particulari ai rotatiei AC. In teoria si practica economica sunt utilizate 3 modalitati de apreciere a ratelor generalizatoare de rotatie a A prin determinarea: nr de rotatie a A: rA=vv/val medie a A -indica eficienta cu care # isi utilizeaza toate A in obtinerea veniturilor,cu cit nivelul acestei rate este mai inalt cu atit mai efficient au fost utilizate A #. Rata inzestrarii veneturilor cu A : I=val medie a A/vv caracterizeaza necesitatea # in A pentru vinzarea productiei in valoare de 1 leu. Durata de rotatie a A : Da=360 zile/rA=360*val medie a A/vv arata in cite zile are loc o rotatie a A. **la determinarea acestor rate sumele A totale se substituie cu valoarea partilor componente ale acestora:mijl.fixe , AC,SMM,creante,etc : rMF=vv/val med a MF ; Dmf=360/rMF ; rAC=vv/val med a AC ; Dmf=360/r AC. Este necesar de a determina efectul economic al modificarii rotatiei A asupra investitiilor in AC,acest effect poate fi cu + si - +_ E=(Dac1-Dac0)*vv1/360=(360*AC1/vv1 360*AC0/vv0)*vv1/360. Raspunsul cu + atunci se apreciaza negative si semnifica incetinirea rotatiei A ce presupune atragerea surselor suplimentare in circuitul economic pentru a mentine acelasi nivel al vinzarilor. Raspunsul cu se apreciaza pozitiv si semnifica accelerarea rotatiei A ce presupune ca # poate sustrage aceasta valoare a A curente din circuitul economic pentru a le investi in alte directii si vv nu se vor modifica. ** Aceste rate sint calculate pentru a determina ciclul operational,financiar si necesarul de fond de rulment. Ciclul economic arata cite zile trebuiesc pentru a vinde SMM si atransforma creantele in MB. Ciclul financiar perioada cind banii st investiti iarasi in circuitul economic. 19

Cu cit st mai scurte circuitele date cu atit mai eicient e managementul economic si financiar al #. Nr.de rotatie a SMM : rSMM=Cost vinz/SMM ; Dsmm=360/rSMM ; Nr.de rotatie a Creante pe TS=vv in credit/CTS ; Dcts=360/rCTS; Nr.de rotatie a DTS: rDTS=ch operat/DTS ; Ddts=360/rDTS ; Ch operat=cv+ch com+ ch GA+AchO+imp pe venit. Ciclul operational=D smm+D cts iar CF=CO-Ddts iar necesarul de FR=CF*vv1/360. 30.Efectul economic i cile de accelerare a rotaiei activelor Ratele de rotatie a activelor caract capacitatea acestora de a genera venituri.Ele pot fi grupate in 3 grupe: 1.rate generalizatoare de rotatie a A, 2.rate de rotatie a partilor componente a A totale, 3.indicatori particulari ai rotatiei AC. Scopul oricrii # const n utilzarea ct mai eficient a activelor, n accelerarea rotaiei acestora. Accelerarea rotaiei activelor duce la sustragerea (eliberarea) activelor din circuitul economic, iar ncetenirea atragerea (imobilizarea) suplimentar a acestora n circuit. Deosebim sustragerea (atragerea) absolut i relativ a activelor n circuit. Sustragerea (atragerea) absolut a activelor se determin ca diferena ntre stocurile medii ale activelor din perioada de gestiune i cele de baz (din anul precedent sau prevzute n Planul de afaceri). Sustragerea (atragerea)relativ se calculez prin compararea stocurilor medii ale activelor din perioada de gestiune cu suma activelor necesare #, n cazul n care durata de rotaie a acestora ar fi fost ca n perioda de baz. Suma activelor,necesare #, n cazul n care durata de rotaie a activelor ar fi fost ca n perioada de baz, se determin ca produsul dintre vnzrile perioadei de gestiune pe o zi cu durata de rotaie din perioada de baz. Suma stocurilor medii din perioada de gestiune poate fi prezentat ca produsul dintre vnzrile perioadei de gestiune pe o zi cu durata de rotaie din perioada de gestiune. VV pot fi prezentate ca produsul dintre valoarea medie a activelor i numrul de rotaie a activelor: Abaterea valorii VV din cauza modificrii numrului de rotaii ale activelor se determin astfel: Abaterea VV=Val medie a Adin per curenta*Modif nr de rotatie ale A Profitul poate fi prezentat ca produsul dintre valoarea meide a activelor, rentabilitii vnzrilor i a numrului de rotaii ale activelor: Profit=A*Profit/VV*VV/A=A*R*nr de rotatie a A La ultima etap a analizei se stabilesc accelerarea rotaiei activelor curente pentru fiecare faz de circulaie a acestora. La faza de aprovizionare: n scopul asigurrii nentrerupte a procesului de producere cu materiale i micorrii perioadei de aflare a activelor n SM este necesar mbuntirea aprovizionrii # cu resurse materiale prin ncheierea la timp a contractelor de aprovizionare cu furnizorii,mbuntirea condiiilor de depozitare i de pstrare a materialelor; n cadrul depozitelor, seciilor de producere trebuie inut o eviden clar i la zi a materiei prime i a materialelor, ce va permite a evidenia existena stocurilor excedente sau lipsa acestora pentru producere etc. La faza de producere: este necesar reducerea duratei ciclului de producere prin utilizarea noilor procese tehnologice, mecanizarea i automatizarea procesului de producere, majorarea productivitii muncii, utilizarea maximal posibil a capacitii de producere, a resurselor materiale i de munc etc. La faza de desfacere: accelerarea procesului de comercializare a produselor finite prin lrgirea pieelor de desfacere, nchierea din timp a contractelor de desfacere a produselor, pe cantiti, calitate, termene concrete de achitare; controlul operativ al modului n care sunt respectate clauzele contractuale att de ctre productor, ct i de cumprtor etc.; accelerarea ritmului de ntocmire a documentelor de decontare prin inerea unei evidene clare i la zi a documentelor de decontare, prezentarea acestora n termen la banc, urmrirea aplicrii de sanciuni economice i financiare n cazul nendeplinirii condiiilor contractuale i a diciplinei decontrilor etc.; micorarea perioadei de ncasare a mijloacelor din vnzarea produselor, de exmplu, prin acordarea reducerii de preuri etc. 20

31.Coninutul economic i necesitatea analizei surselor de finanare a activelor Analiza surselor de finantare a A se efectueaza in scopul aprecierii stabilitatii financiare a #,ea poate fi efectuata atit in baza analizei pe verticala si orizontala cit si prin metoda ratelor. Toti coeficientii pentru aprecierea generala a structurii surselor de formare a A se determina ca raportul dintre diferite parti componente ale formulei: TA=CPr+TD. Principalele rate ce caracterizeaza structura surselor de formare a A sunt: 1.Coeficientul de autonomie Ca=CPr/TA>50% reflecta gradul in care CPr al # asigura autofinantarea activitatii de productie. Marimea acestuia e considerate suficienta cind e m.m de 50%sau 0.5,in aceste conditii riscul creditorilor se reduce la minimum deoarece # are posibilitatea sasi achite datoriile pe seama mijl.proprii. 2.Coeficientul de atragere a surselor imprumutate Caa=TD/TA<50% sau =1-Ca indica nivelul de indatorare al # si oscileaza in limitele 0-0.5. Cu cit coeficientul e m.mic cu atit securitatea financiara a # e mai stabile. 3.Coeficientul corelatiei intre sursele imprumutate si proprii Cr=TD/CPr<1 reflecta suma mijl.atrase revenita la 1 leu CPr,cu cit e m.m cu atit mai riscanta e situatia financiara a #. 4.Rata solvabilitatii generale Csg=TA/TD>2 exprima gradul de acoperire a surselor imprumutate cu AT de care dispune #. 5.Efectul pirghiei financiare Epf=TA/CPr(1-2) reflecta structura surselor de finantare a A # si anume: primele 100% de A st formate din surse proprii al #;celelalte din surse imprumutate. 32.Aprecierea general a surselor de finanare a activelor Analiza surselor de formare a activelor # pornete de la aprecierea general a structurii pasivelor.n acest scop se calculeaz i se interpreteaz un ir de indicatori, care se numesc coeficieni ai structurii capitalului, de acoperire, de solvabilitate, de ndatorare sau coeficieni ai capacitii de plat. Aceti coeficieni reprezint o totalitate de rate, care din punct de vedere al tehnicii de calcul se determin ca raportul dintre diferite pri componente ale formulei: Activele # = Surse de finanare a activelor = Capital propriu + Datorii pe termen lung i scurt Unul dintre cei mai frecvent folosii coeficieni ai structurii surselor de finanare este coeficientul de autonomie (de autofinanare, de concentrare a capitalului propriu). El se aplic, de obicei, n sistemul bancar al RM n procesul aprecierii credibilitii clientului. .Coeficientul de autonomie Ca=CPr/TA>50% reflecta gradul in care CPr al # asigura autofinantarea activitatii de productie. Marimea acestuia e considerate suficienta cind e m.m de 50%sau 0.5,in aceste conditii riscul creditorilor se reduce la minimum deoarece # are posibilitatea sa-si achite datoriile pe seama mijl.proprii. 2.Coeficientul de atragere a surselor imprumutate Caa=TD/TA<50% sau =1-Ca indica nivelul de indatorare al # si oscileaza in limitele 0-0.5. Cu cit coeficientul e m.mic cu atit securitatea financiara a # e mai stabile. 3.Coeficientul corelatiei intre sursele imprumutate si proprii Cr=TD/CPr<1 reflecta suma mijl.atrase revenita la 1 leu CPr,cu cit e m.m cu atit mai riscanta e situatia financiara a #. 4.Rata solvabilitatii generale Csg=TA/TD>2 exprima gradul de acoperire a surselor imprumutate cu AT de care dispune #. 5.Efectul pirghiei financiare Epf=TA/CPr(1-2) reflecta structura surselor de finantare a A # si anume: primele 100% de A st formate din surse proprii al #;celelalte din surse imprumutate.

33.Analiza capitalului propriu 21

Pentru majoritatea agentilor economici CPr constituie o sursa de finantare de prima importanta.De aceea marimea,structura si modificarile CPr prezinta un interes deosebit pentru toate grupele de utilizatori.La prima etapa de analiza se examineaza structura Cpr in baza compartimentelor din capitolul 3 al pasivului bilantului contabil.Etapa a doua de analiza se incepe cu aprecierea nivelului de suficienta a capitalului statutar,prin compararea marimii acestuia cu cerintele legislatiei in vigoare referitoare la marimea admisibila a capitalului statutar. In cazul in care marimea capitalului statutar indicat in docum.de constituire nu coiencide intotdeauna cu sumele mijl.depuse in realotate de catre participant pe seama achitarii capit.statutar,se analizeaza Gradul de achitare a capitalului statutar Gacst=Cstatut-Cnevarsat/C statutar=1(r480-r500/r480). Determinarea indicatorului foarte importanta pentru # noi care functioneaza mai putin de 1 an. Asupra marimii reale a capit.statutar influienteaza si Gradul de rascumparare a CStatutar Grcst=Cretras/Cstatutar. Nivelul ridicat al acestui indicator poate cauza dificultati in privinta finantarii activit # si prezinta risc pentru proprietarii acestei #. In cadrul SA e necesar de a se compara marimea Cst cu valoarea A nete :Cr=AN/cstat=TA-TD/Cstat. Necesitatea acestei comparari reiese din conditia legislatiei privind SA ca valoarea AN nu poate fi mai mica ca marimea Cstat.Daca acesta conditie nu se respecta atinci SA nu are dreptul sa plateasca dividende sis a mareasca Cstat.In analiza CPr e necesar de a se determina capacitatea de manevrare a Cpr Cm=CAN(FRN)/Cpr=Ac-DTS/Cpr. Acest coefficient indica partea Cpr ce se utilizeaza pentru finantarea AC. 34.Analiza nivelului de ndatorare a ntreprinderii (a datoriilor) n procesul activitii econmico-financiare ntreprinderea, pe lngfolosirea capitalului propriu, apeleaz i la surse mprumutate de finanare. In consecin se formeaz totalitatea datoriilor #. Datoriile reprezint obligaiile (angajamentele) luate (asumate) de ntreprindere n baza evenimentelor anterioare i achitarea crora se va ncheia cu retragerea de la ntreprindere a resurselor ce constituie purttori de avantaje economice. Mrimea, componena i evoluia datoriilor determin n mod direct stabilitatea situaiei financiare i dependena ntreprinderii de partenerii de afaceri. Pentru studierea multilateral a datoriilor se efectueaz urmtoarele etape analitice Analiza mrimii i evoluiei datoriilor La prim etap se studiaz mrimea absolut i evoluia datoriilor firmei, reflectate n pasivul Bilanului contabil. In acest scop se folosete analiza pe orizontal care implic calculul indicatorilor relativi de modificare a datoriilor fa de perioada precedent n comparaie cu modificarea volumului vnzrilor i totalului surselor de finanare. Analiza structurii datoriilor dup natura (coninutul economic) In continuare se examineaz structura datoriilor ntreprinderii n dependen de natura, adic coninutul economic al componentelor surselor mprumutate de finanare reflectate pe posturile distincte din pasiv al Bilanului contabil. Cea mai uoar metod pentru efectuarea acestei etape de analiz este analiza pe vertical. Analiza structural a datoriilor pe termenul de atragere Examinarea mai profund a datoriilor ntreprinderii necesit clasificarea calitativ a acestora dup numeroase criterii Primul principiu de grupare a datoriilor - dup termenul de atragere- este aplicat n cadrul Bilanului contabil: totalitaea sumelor imprumutate se divizeaza n datoriile pe termen lung i datoriile pe termen scurt. Analiza structural a datoriilor n dependen de origine (provenien) O mare nsemntate pentru stabilitatea financiar a ntreprinderii are structura surselor mprumutate dup origine, adic provenien a acestora. La aplicarea acestui criteriu de analiz datoriile, indiferent de termenul acestora, se unesc n grupe n dependen de categoria partenerilor de afaceri cui ntreprinderea este datoare. n aa mod se formeaz grupa datoriilor fa de bnci comerciale (credite bancare pe termen lung i scurt), fa de buget (datorii amnate privind impozitul pe venit i privind decontrile curente), fa de furnizori, personal etc. 22

Din punctul de vedere al riscului de a nimeri sub influena extern sau riscului de faliment, cele mai periculoase sunt datoriile fa de bnci comerciale i buget. De aceea n cursul analizei cu o atenie deosebit se examineaz urmtorul coeficient de structur a datoriilor: Rata creditelor bancare =Credite bancare pe t/l si scurt/Total datorii Dac coeficientul crete stabil n dinamic, devine necesar aprecierea raionalitii atragerii surselor mprumutate. n mod asemntor poate fi calculat rata datoriilor fa de buget. Pentru aprecierea nivelului acestui indicator este necesar s se ia n consideraie starea datoriilor pe termen scurt n funcie de expirarea termenului de achitare (durata de ntrziere la achitare). Analiza structural a datoriilor sub aspectul condiiilor de deservire Asupra rezultatelor financiare ale # acioneaz n mod direct structura surselor mprumutate n dependen de plata pentru atragerea lor. Sursele mprumutate de finanare se grupeaz dup acest criteriu, indiferent de alte aspecte (natura, proveniena i termenul de atragere etc). De exemplu, dac n baza contractului de mprumut firmamprumutat nu are obligaia de a plti dobnda, adic mprumutul este gratuit, atunci suma datoriei corespunztoare se include n numrtorul primului coeficient din cei doi menionai mai sus. In caz contrar, datoria se ia n calculul celui de-al doilea coeficient. La analiza datoriilor firmei dup aspectul condiiilor de plat trebuie luat n consideraie faptul c cheltuielile aferente deservirii datoriilor n realitate pot mbrca diferite forme, spre exemplu: diferena dintre preul deplin i cel redus la operaii cu scont n dependen de termenul achitrii; penalitatea pentru reinerea plii pentru mrfurile livrate. Analiza structural a datoriilor sub aspectul condiiilor de garantare Din punctul de vedere al creditorului, un aspect foarte important al structurii datoriilor reprezint gruparea lor dup condiiile de garantare. In practica economic se aplic diferite tipuri, forme i metode de garantare a obligaiilor: gajul nregistrat (fr deposedare), amanetul (gajul cu deposedare), leasing, garania personal a terilor, contractul de asigurare a raspunderii pentru neachitare ncheiat cu compania de asigurri etc. n acest context se calculeaz i se interpreteaz rata datoriilor garantate: Rata datoriilor garantate=datorii garantate/ Total datorii Cu ct mai nalt este rata datoriilor garantate cu att mai mare devine riscul creditorului potenial. La analiza datoriilor firmei dup acest criteriu, trebuie luat n considerare i rata patrimoniului depus n gaj sau, invers, rata activelor degajate Analiza stabilitii surselor de finanare Dup realizarea analizei structurale a surselor mprumutate, mai ales dup divizarea lor n funcie de termenul de atragere (lung i scurt), la urmtoarea etap de analiz a datoriilor ntreprinderii poate fi efectuat aprecierea stabilitii surselor de finanare. n aceste scopuri se aplic rata stabilitii financiare (altfel se numete rata stabilitii surselor de finanare, rata capitalului permanent ori rata capitalizrii): Rata stabilitii financia=Capital propriu + Datorii pe termen lung /Total pasive Coeficientul n cauza exprim cota surselor de finanare care ntreprinderea poate s utilizeze pentru finanarea activitii economice ntr-o perioad ndelungat. Se apreciaz pozitiv creterea acestui coeficient n dinamic, ceea ce reflect ntrirea stabilitii financiare a ntreprinderii. Analiza deservirii datoriilor Atragerea surselor mprumutate presupune suportarea cheltuielilor financiare, legate de deservirea datoriilor. n cadrul analizei deservirii datoriilor, se examineaz costul mijloacelor mprumutate aceast rat poate fi determinat cu un nivel diferit de aproximaie. Spre exemplu, pentru utilizatorii externi va fi de ajuns s se ia n calcul suma dobnzilor de pltit (dobnda bancar, dobnda pentru mprumut, dobnda pentru credit comercial, dobnda pentru arend) conform datelor Anexei la Raportul privind rezultatele financiare. aceast rat exprim ct de costisitoare este pentru# atragerea surselor mprumutate. dinamica acestui coeficient depinde de rata surselor mprumutate cu plat, de rata datoriilor pe t/l sau scurt (ntruct rata dobnzii difer), nivelul dobnzii contractate n fiecare caz, durata de folosire a surselor mprumutate (rata sau viteza de rotaie a datoriilor).

23

Din punctul de vedere al creditorului, pentru aprecierea credibilitii clientului const, n capacitatea #de a plti dobnda i a rambursa suma principal a datoriei conform graficului stabilit n contractul de credit. Pentru calcularea ratelor se folosesc datele iniiale din urmtoarele surse informaionale: profitul pn la impozitare se ia n calcul conform Raportului privind rezultatele financiare; suma dobnzii de pltit se reflect n baza datelor din Anexa la Raportului privind rezultatele financiare; fluxul net din activitatea operaional se indic n conformitate cu datele Raportului privind fluxul mijloacelor bneti. Rezultatele obinute n urma calculelor caracterizeaz nivelul de protecie a creditorilor de posibilitatea neachitrii dobnzii pentru creditele acordate. Din punct de vedere practic, aceste rate reflect de cte ori profitul (disponibilul bnesc) ctigat de ntreprindere n perioad de gestiune depete suma mijloacelor necesare pentru achitarea dobnzii calculate spre plat n cursul perioadei. Urmtorul coeficient se aplic pentru aprecierea capacitii # de a suporta povar total de credit, adic plata procentelor i rambursarea sumei principale a datoriei. La aceast etap de analiz trebuie luat n consideraie faptul c cheltuielile aferente plii dobnzii pentru credite i mprumuturi sunt deductibile, iar rambursarea sumei principale a datoriei se efectueaz din profitul net. Deopotriv cu datele Raportului cu privire la rezultatele financiare i Anexei la acest raport, calcularea coeficientului cere informaii referitoare la sumele ce urmeaz rambursrii n cursul anului conform Contractelor de credit. Modul de interpretare i apreciere a acestui coeficient este asemntor cu analiza capacitii de acoperire a dobnzii 35.Analiza expres a creanelor Analiza expres a creanelor poate fi efectuat n baza informaiilor din Raportul financiar al #i cuprinde urmtoarele etape: Analiza modificrii valorii absolute a creanelor pentru perioada de gestiune (total i pe componente aparte). Se calculeaz ca diferena dintre mrimea creanelor la sfritul anului de gestiune i mrimea lor la nceputul anului. Analiza modificrii mrimii relative (ritmului de cretere) a creanelor n perioada de gestiune (total i pe componente ). Se calculeaz raportul dintre mrimea creanelor la sfritul anului de gestiune i valoarea lor la nceputul anuluiAnaliza modificrii ponderii creanelor n valoarea total a activelor i n valoarea activelor curente. n acest scop se utilizeaz urmtoarele formule: Rata creanelor n valoarea total a activelor= Creane/TA Rata creanelor n valoarea activelor curente= Creane/TACurente Analiza struct creanelor pe pri componente. Se calculeaz ponderea fiecriu tip de creane n valoarea total a acestora (de ex., ponderea creanelor cumprtorilor, personalului .a.) la nceputul i finele anului de gestiune, iar apoi se determin modificarea ponderii fiecrei pri componente. Analiza rotaiei creanelor..Accelerarea rotaiei creanelor se interpreteaz ca o tendin pozitiv. Numrul de rotaii se determin ca raportul dintre VV i valoarea medie a creanelor. Nr de rotaii al creanelor=VV/Valoarea medie a creanelor Perioada medie de incasare (durata de rotaie) exprimat n zile poate fi det ca raportul dintre nr de zile n perioada analizat i nrde rotaii al creanelor n perioada respectiv sau ca raportul dintre valoarea medie a creanelor i VV pentru o zi. Analiza structurii creanelor dup caracterul de achitare a acestora. In baza informaiilor din Anexa la Bilantul contabil (compartimentul Starea creanelor pe termen scurt) se calc ponderea creanelor curente (la care termenul de plat n-a sosit) i ponderea creanelor cu termenul expirat n profilul fiecrui tip de creane. Informaiile din Anexa nominalizat la Bil CT permit calc ponderii creanelor cu termenul expirat pentru urmtoarele intervale de timp: Pn la 3 luni;De la 3 luni pn la 1 an;Mai mult de 1 an. 24

Existena creanelor cu term expirat genereaz dificulti financiare, deoarece # nu dispune de mijl bn suficiente pentru achiziia stocurilor, plata salariilor etc. O asemenea ngheare a mijloacelor # duce la ncetinirea vitezei de rotaie a capitalului. Majorarea ponderii creanelor cu termenul expirat sporete riscurile nerambursrii datoriilor debitoare i, n final, diminueaz profitul. Analiza structurii creanelor dup coninutul economic al acestora. Un moment important n analiza creanelor este clasif (gruparea) acestora dup coninutul lor economic. Conform acestui criteriu creanele pot fi divizate n admisibile (justificate, normale) i inadmisibile (nejustificate, anormale). Creanele comerciale inadmisibile apar ca rezultat al reinerii plilor de ctre cumprtori peste termenele de plat stabilite sau a nerespectrii de ctre cumprtori i furnizori a condiiilor contractual, ce duce la apariia preteniilor fa de acestea. 36..Analiza expres a datoriilor pe termen scurt Datoriile pe t/s reprezint o surs de finanare contra plat i nu un mijloc spontan de finanare a activelor. Datoriile fa de personal privind retribuirea muncii, contribuiile la asigurrile sociale, impozitele (cu alte cuvinte, datoriile calculate) pot fi utilizate n calitate de surse de finanare gratuite, deoarece, spre deosebire de creditele bancare, nu necesit achitarea dobnzilor. Dat comerciale fa de furnizori pentru mrfurile primate, serviciile prestate i lucrrile effectuate i avansurile pe t/l primate n contul livrrii mrfurilor, prestrii serviciilor i efecturii lucrrilor reprezint surse spontane de finanare, deoarece apariia lor depinde doar de tranzaciile efectuate. n baza informaiilor din Raportul de profit si pierdere # putem efectua urm etape ale analizei datoriilor #: 1.Analiza modificrii valorii absolute a datoriilor (total i pe componente aparte) n cursul perioadei de gestiune. n acest scop datele privind val dat la sfritul anului de gest curent se compar cu datele respective la nceputul anului. 2.Analiza ritmului de cretere a datoriilor pentru per de gest n total i pe componente aparte. 3.Analiza modificrii ponderii datoriilor pe t/s n val total a surselor de finaare i n val total a dat. n acest scop se utilizeaz urmt formule: -Rata dat pe t/s n suma total a surselor de finanare =Datorii pe t/s/Total pasive -Rata dat pe t/s n suma total a datoriilor=Datorii pe t/s/Total datorii 4.Analiza struct datoriilor pe t/s pe pri componente determ ponderii fiecrui tip de datorii n val total a acestora i a modificrii acestei ponderi n cursul anului de gest. Vor fi calculai, urm indicatori:Cota datoriilor fin;Cota datoriilor com;Cota datoriilor calc. 5.Analiza rotaiei dat pe t/s. se calc nr de rotaii datoriilor n zile pentru per de gest curent, care se compar cu indicatorii ai per preced. Exist metode de det a indic rotaiei datoriilor, care difer prin modul de calcul utilizat: 1. met de calcul (bazat pe costul vnzrilor) repr analiza rotaiei datoriilor pe t/s: Numrul de rotaii a dat pe t/s =VV/Valoarea medie a dat pe t/s Metoda permite det raportul dintre volumul vnzrilor i valoarea dat pe t/s. Este utilizat n scopul ntocmirii pronosticului bilanului i estimrii necesitilor n fondul de rulment net. 2. met de calcul al nr de rotaii ale datoriilor (bazat pe costul vnzrilor) reprezint modul de calcul bazat pe VV i metodele de calcul cu un grad sporit de exactitate Se aplic formula: Numrul de rotaii a dat pe t/s =Costul vnzrilor/Val medie a dat pe t/ s 3. met de calcul (bazat pe ChO) presupune utilizarea urm form: Nr de rotaii a dat pe t/ s =Costul vnzrilor+Cheltuielile perioadei-Uzura i amortizarea calculat/Valoarea medie a dat pe t/s 6.Analiza structurii datoriilor pe t/s dup caracterul de achitare a acestora. In baza informa din Anexa la Bilantul CT (compartim Starea dat pe t/s) se calc ponderea dat curente i ponderea dat cu termenul expirat n profilul fiecrui tip de datorii. 25

Informaiile din Anexa nominalizat la Bilanul CT permit calc ponderii dat cu term expirat pentru urm intervale de timp:Pn la 3 luni;De la 3 luni pn la 1 an;Mai mult de 1 an. 7.Analiza str dat pe t/s dup coninutul economic al acestora. Dat cu term expirat, i dat aprute ca rezultat al nerespec condiiilor contractual (de ex. dator privind achitarea amenzilor, penalitilor, clauzelor penale, restituirea pagubelor materiale) sunt considerate inadmisibile.

37.Coninutul economic i importana analizei lichiditii Prin lichiditate se intelege capacitatea # de a-si onora DTS.Ea e criteriul de baza in evaluarea riscului de faliment. Calcularea coeficienilor lichiditii sunt n orice materiale analitice, ca de exemplu: nota explicativ la Raportul financiar anual; raportul conducerii # ctre ad gen a proprietarilor cu privire la rezultatele activitii n perioada raportat; proiectul de investiii docum de lucru ale auditorului privind aplicarea procedurilor analitice; studiul cererii de credit etc. n cadrul echilibrului financiar capacitatea de plat, lichiditatea, solvabilitatea caract una din cele mai importante condiii de existen a #pe pia posibilitatea de ai onora obligaiile de plat la termenele scadente. Din punct de vedere al coninutului economic problematica lichiditii, solvabilitii i capacitii de plat este suficient de complex. Noiunile sunt foarte apropiate i, de obicei, se confund n cadrul analizei Rapoartelor financiare. Intre ele exist unele deosebiri. Capacitatea de plat: capacitatea #de ai onora obligaiile de plat Lichiditatea Bilanului Ct: capacitatea # de ai achita datoriie pe termen scurt; Lichiditatea activelor: proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma n mijl bneti; Solvabilitatea pe t/l: capacitatea # de a face fa datoriilor pe o perioad mai lung de timp. Lichiditatea activelor vizeaz proprietatea elementelor din componena patrimoniului #de a se transforma n bani i servete n calitate de grupare a posturilor n activul Bilanului. Capacitatea de plat, reflect abilitatea # de a face fa obligaiilor sale, adic de ai onora plile la termenele scadente.Capacitatea de plat semnific lichiditatea Bilanului CT . La definirea lichiditii Bilanului CT pot fi evideniate dou aspecte: static i dinamic. - static o stare de proporionalitate ntre mijl de plat disponibile la un moment dat i obligaiile de plat la aceeai dat; -dinamic o stare de concordan ntre fluxurile monetare pozitive,adic ncasri,i cele negative pli.

38.Analiza lichiditii n cadrul analizei exprese Prin lichiditate se intelege capacitatea # de a-si onora DTS.Ea e criteriul de baza in evaluarea riscului de faliment.Lichiditatea # poate fi determinate prin mai multe metode:normative,in dinamica,expresa.Cea mai des utilizata este Metoda expresa in baza urmat.coeficienti relative : lichiditatea curenta Lc=AC/DTS(r460/r970) care dupa continut reflecta posibilitatea # de stingere a DTS prin intermediul AC. Daca valoarea indicatorului este mai mica ca 1 aceasta inseamna ca valoarea DTS depaseste valoarea AC,ceea ce presupune posibilitatea aparitiei unui inalt nivel de risc in activitatea de antreprenoriat,deoarece insuficienta de mijl.lichide poate duce la falimentul #.Valoarea normative a acestui coefficient pentru diferite ramuri treb sa varieze de la 2.0-2.5 puncte. Lichiditate intermediara Li=MB+inv TS+CTS/DTS (440+390+350/970) sau Li=AC-SMMAAC/DTS (460-250-450/970) reflecta cota DTS pe care # e capabila sa le achite prin mobilizarea mijl.banesti,invest pe TS si CTS. Val acestui indicator trb sa oscileze intre 0.7-0.8 puncte. Lichiditate 26

absoluta La=MB+InvTS/DTS (440+390/970) caracterizeaza ce cota a DTs # e capabila sa achite imediat nemijlocit prin mijl.banesti si inv pe TS.limita inferioara recomandata pentru acest coefficient e de la 0.2-0.25 puncte.

39. Noiunea fondului de rulment net i necesitatea analizei acestuia Una din condiiile fundamentale ale activitii reuite a # o constituie atingerea i meninerea echilibrului financiar dintre patrimoniul i sursele de finanare a activelor. Asigurarea echilibrului financiar are o mulime de aspecte, dintre care cel mai important presupune concordana dintre activele curente i sursele de acoperire a lor. O parte componenta a FRN sunt activele curente nete, care in literatura de specialitate se intilnesc sub den de: active nete curente, Mijloace circulante proprii; Capital circulant net ACN pot fi calculate prin 2 modalitati obtinind acelasi rezultat: Active curente nete (FRN)=AC-DTS (depasirea marimii activelor curente asupra dat pe t/s) Active curente nete(FRN)=Capital propriu+DTL-ATL(parte a capitalului permanent, indreptat spre finantarea acitevelor curente) Conform 1 formule ACN reprezinta depasirea DTS de catre ATS Conform formulei 2 ACN reprez o parte a cap permanent folosita pentru finantarea ATS Analiza FRN incepe cu stabilirea acesteia la inceputul si la sf per de analiza si in caz daca se reduce se trece la analiza factoriala a lui utilizind met 2 de calcul (met balantiera) In procesul de analiza marimea ACN se compara cu necesarul de FRN, care reprezinta nivelulprogramat al acestuia determ in cadrul elaborarii planului de afaceri. In rezultatul compararii ACN cu necesarul de FRN putem obtine deficit sau excedent de FRN. Asupra sit financiare a # negativ infl atit deficitul ACN cit si excedentul acestora. Deficitul poate sa contidioneze stationarii in procesul de productie, greve, penalitati, incapacitatea de plata a datoriilor ect. Excedentul de ACN duce la inghetarea activelor curente, scaderea eficientii utilizarii si micsorarii profitului posibil. 40.Analiza factoriala fondului de rulment (activelor curente nete) O parte componenta a activelor nete sunt activele curente nete, care in literatura de specialitate se intilnesc sub den de: Fond de rulment net, Mijloace circulante proprii; Capital circulant net ACN pot fi calculate prin 2 modalitati obtinind acelasi rezultat: Active curente nete (FRN)=AC-DTS(depasirea marimii activelor curente asupra dat pe t/s) Active curente nete(FRN)=Capital propriu+DTL-ATL(parte a capitalului permanent, indreptat spre finantarea actevelor curente) Conform 1 formule ACN reprezinta depasirea DTS de catre ATS Conform formulei 2 ACN reprez o parte a cap permanent folosita pentru finantarea ATS Analiza FRN incepe cu stabilirea acesteia la inceputul si la sf per de analiza si in caz daca se reduce se trece la analiza factoriala a lui utilizind met 2 de calcul (met balantiera) In procesul de analiza de mai departe marimea ACN se compara cu necesarul de FRN, care reprezinta nivelulprogramat al acestuia determ in cadrul elaborarii planului de afaceri. In rezultatul compararii ACN cu necesarul de FRN putem obtine deficit sau excedent de FRN. Asupra sit financiare a # negativ infl atit deficitul ACN cit si excedentul acestora. Deficitul poate sa contidioneze stationarii in procesul de productie, greve, penalitati, incapacitatea de plata a datoriilor ect. Excedentul de ACN duce la inghetarea activelor curente, scaderea eficientii utilizarii si micsorarii profitului posibil. 42. Amnistitia fiscal:problema sau solutie a economie RM 27

Efectuarea: Amistitia fiscal- se anuleaz restanele reflectate n sistemul de eviden al SFS, al CNAS, inclusiv n sistemul de eviden special, , la impozitele, taxele, la alte pli, la majorrile de ntrziere i la amenzile aferente bugetului de stat, la contribuiile de asigurri sociale de stat, la primele de asigurare obligatorie de asisten medical, la majorrile de ntrziere i la amenzile aferente bugetului asigurrilor sociale de stat i fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical, neachitate la data punerii n aplicare a prezentului capitol, inclusiv amnate i ealonate (reealonate) conform legislaiei n vigoare. (2) Reflectarea n sistemul de eviden al SFS i cel al CNAS a nscrierilor privind executarea amnistiei fiscale se efectueaz n modul i n termenele stabilite de Guvern. (3) Organele cu atribuii de administrare fiscal ridic sechestrul aplicat patrimoniului necomercializat al PJ si PF dac aceste aciuni au fost iniiate n scopul asigurrii achitrii impozitelor, taxelor, a altor pli, a majorrilor de ntrziere i a amenzilor aferente bugetului de stat, a contribuiilor de asigurri sociale de stat, a primelor de asigurare obligatorie de asisten medical, a majorrilor de ntrziere i a amenzilor aferente bugetului asigurrilor sociale de stat i fondurilor asigurrii obligatorii de asisten medical, neachitate la data punerii n aplicare a prezentului capitol, inclusiv amnate i ealonate (reealonate) conform legislaiei n vigoare. (5) Autoritile administraiei publice locale snt n drept s ia decizii cu privire la efectuarea amnistiei fiscale pentru impozitele i taxele, pentru majorrile de ntrziere i amenzile aferente bugetelor unitilor administrativ-teritoriale,neachitate la data intrrii n vigoare a deciziilor, inclusiv amnate i ealonate conform legislaiei n vigoare, fr a modifica relaiile cu bugetul de stat. Subiect al amnistiei fiscale snt PJ si PF care au restane reflectate n sistemul de eviden al Serviciului Fiscal de Stat, al Casei Naionale de Asigurri Sociale. Propuneri: A studia dinamica profitului firmelor, din 1990 pn n prezent. Dac a vedea c o firm e pe pierdere de mai mult de doi ani, nseamn c are o problem. Clasamentele care se fac azi de ctre Camerele de Comer nu sunt corecte. Adevratul clasament ar putea fi acela n care se demonstreaz ct a pltit fiecare firm, taxe i impozite la stat. Primii zece directori i directori economici de la aceste firme ar fi consilierii mei. Economia e ca drogul n sport. Nu-i normal ca eu s m antrenez un an de zile i s vin unul dopat i s ia trofeul. Deci, a forma aceast echip, cu care a elabora un material de studiu pentru cei care au sarcin s-i controleze pe cei care fac evaziune fiscal. O alt msur necesar este aceea de constituire a unei culegeri cu toate procesele pierdute n justiie de Ministerul de Finane, pe cazurile de evaziune fiscal. Ministerul Finanelor si cu Ministerul Justiiei ar trebui s stea la aceeai mas de lucru i s scoat aceast culegere de dosare n tem. Iar judectorii trebuie s aleag soluiile corecte, firete conforme cu legea, dar ca la culegerea de probleme de matematic, iar la sfaritul crii gseti soluia corect. Eu cred c, ncepnd cu anul 1990 circa, 95% din metodele de evaziune fiscal au fost identificate. A lua toate cazurile de evaziune fiscal pierdute n instan i a vedea unde s-a greit i cine a greit. Culegerea de spee ar trebui pus, pe site-ul ministerelor de justiie i finane s fie vzut de toi agenii economici. De asemenea s fie puse i sanciunile. Dac ar fi din cauza oamenilor mei, la a treia greeal i-a da afar. Iar angajatului care a facut control, a intocmit procesul - verbal si a greit i-a imputa contravaloarea. Impozite prea mari pentru antreprenori Din postura de manager de hotel, eu am tiat tot ce se putea tia din cheltuieli. Nu pot trece ns cu vederea faptul c societile pltesc impozite aplicate la salariul brut i nu la cel net. Deci, este impozit la impozit. La particular toate taxele i impozitele sunt pltite de angajator nu de salariat. Salariatul negociaz cu angajatorul salariul net. Grav este ca salariul a ajuns sa reprezinte 50 - 55% din cheltuielile firmei. 41Politica fiscala in RM in perioada de tranzitie la economia de piata. n perioada de tranzitie la economia de piata, prin masuri politice n domeniul fiscal, s-au asigurat resursele bugetare si extrabugetare care constituie fondurile financiare a statului. Problema fiscala si bugetara joaca un rol esential n economia de piata, iar impozitele reprezinta instrumentul 28

de baza, mijlocul traditional de constituire a veniturilor de stat. Ele reprezinta totodata si instrumente de gestiune macroeconomica si de asigurare a echilibrelor general economice si financiare. Un rol important n perioada de tranzitie revine sistemului fiscal. Principalele obiective fiscale constau n sporirea veniturilor statale, necesare pentru finantarea programelor guvernamentale si serviciilor prestate populatiei, stimularea cresterii economice si redistribuirea veniturilor ntre cetatenii republicii. Instituirea unui sistem fiscal bine determinat reprezinta una dintre conditiile de baza ale consolidarii economiei de piata dezvoltate. Politica fiscala trebuie conceputa si privita ca un subsistem al politicii economice, alaturi de politica bugetara, monetara, de creditare, a preturilor s.a. Politica fiscala, ca parte a politicii economice a statului cuprinde ansamblul reglementarilor privind stabilirea si perceperea impozitelor si taxelor n acest context IMPOZIT PE VENIT Subiectii impunerii (1) Subiecti ai impunerii snt persoanele juridice si fizice, care pe parcursul perioadei fiscale obtin venit din orice surse aflate n RM, precum si PJ care obtin venit din orice surse aflate n afara RM si PF care obtin venit din investitii si financiar din surse aflate n afara RM (2) Subiectii impunerii snt obligati sa declare venitul brut obtinut din toate sursele. Obiectul impunerii (1) Obiect al impunerii este venitul brut, inclusiv facilitatile acordate de patron, obtinut de PJ sau PF din toate sursele aflate n RM, precum si venitul obtinut de PJ si pF care practica activitate de ntreprinzator din orice surse aflate n afara RM si venitul din investitii si financiar obtinut de PF cetateni rezidenti din surse aflate n afara RM, cu exceptia deducerilor si scutirilor la care au dreptul aceste persoane. Cotele de impozit Suma totala a impozitului pe venit se determina: a) pentru PF, cu exceptia gospodariilor taranesti (de fermier) si ntreprinzatorilor individuali, n marime de: - 7% din venitul anual impozabil ce nu depaseste suma de 25200 lei; - 18% din venitul anual impozabil ce depaseste suma de 25200 lei (n redactia Legii Nr.177-XVI din 20 iulie 2007, n vigoare 1 ianuarie 2008); b) pentru persoanele juridice - n marime de 0% din venitul impozabil (n redactia Legii Nr.111-XVI din 27 aprilie 2007, n vigoare 1 ianuarie 2008); Scutiri personale (1) Fiecare contribuabil (persoana fizica rezidenta) are dreptul la o scutire personala n suma de 7200 lei pe an (2) Suma scutirii personale, stabilita la alin.(1), va constitui 12000 lei pe an pentru orice persoana care): a) s-a mbolnavit si a suferit de boala actinica provocata de consecintele avariei de la C.A.E. Cernobl; b) este invalid si s-a stabilit ca invaliditatea sa este n legatura cauzala cu avaria de la C.A.E. Cernobl; c) este parintele sau sotia (sotul) unui participant cazut sau dat disparut n actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale si a independentei Republicii Moldova, ct si n actiunile de lupta din Republica Afghanistan; d) este invalid ca urmare a participarii la actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale si a independentei Republicii Moldova, precum si n actiunile de lupta din Republica Afghanistan; e) este invalid de razboi, invalid din copilarie, invalid de gradul I si II; f) este pensionar-victima a represiunilor politice, ulterior reabilitata. Scutiri acordate sotiei (sotului) (1) Persoana fizica rezidenta aflata n relatii de casatorie are dreptul la o scutire suplimentara n suma de 7200 lei anual, cu conditia ca sotia (sotul) nu beneficiaza de scutire personala (2) Persoana fizica rezidenta aflata n relatii de casatorie cu orice persoana specificata la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentara n suma de 12000 lei anual, cu conditia ca sotia (sotul) nu beneficiaza de scutire personala Scutiri pentru persoanele ntretinute 29

(1) Contribuabilul (persoana fizica rezidenta) are dreptul la o scutire n suma de 1680 lei anual pentru fiecare persoana ntretinuta, cu exceptia invalizilor din copilarie pentru care scutirea constituie 7200 lei anual (2) n ntelesul prezentului titlu, persoana ntretinuta este persoana care ntruneste toate cerintele de mai jos: a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al sotiei (sotului) contribuabilului (parintii sau copiii, inclusiv nfietorii si nfiatii); b) locuieste mpreuna cu contribuabilul sau nu locuieste cu acesta, dar si face studiile la sectia cu frecventa a unei institutii de nvatamnt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; c) este ntretinuta de contribuabil; d) are un venit ce nu depaseste suma de 7200 lei anual TVA Subiectii impozabili snt: a) persoanele juridice si fizice care snt nregistrate sau trebuie sa fie nregistrate n conformitate cu prevederile art.112 sau 1121 b) persoanele juridice si fizice care importa marfuri, cu exceptia persoanelor fizice care importa marfuri de uz sau consum personal, a caror valoare nu depaseste limita stabilita de legislatia n vigoare; c) persoanele juridice si fizice care importa servicii, indiferent de faptul daca snt sau nu snt nregistrate n conformitate cu art.112 sau 1121 Obiectele impozabile Obiecte impozabile constituie: a) livrarea marfurilor, serviciilor de catre subiectii impozabili, reprezentnd rezultatul activitatii lor de ntreprinzator n Republica Moldova; b) importul marfurilor n Republica Moldova, cu exceptia marfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a caror valoare nu depaseste limita stabilita de legislatia n vigoare, importate de catre persoanele fizice c) importul serviciilor n Republica Moldova, cu exceptia serviciilor importate aferente produselor compensatoare rezultate din regimul de perfectionare pasiva Cotele T.V.A. Se stabilesc urmatoarele cote ale T.V.A.: a) cota-standard - n marime de 20% din valoarea impozabila a marfurilor si serviciilor importate si a livrarilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova; b) cote reduse n marime de: - 8% - la pinea si produsele de panificatie *, la laptele si produsele lactate)*, livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu exceptia produselor alimentare pentru copii care snt scutite de T.V.A. n conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2); - 8% - la medicamentele, att indicate n Nomenclatorul de stat de medicamente, ct si autorizate de Ministerul Sanatatii, importate si/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum si medicamentele preparate n farmacii conform prescriptiilor magistrale, cu continut de ingrediente (substante medicamentoase) autorizate ( - 8% la marfurile, importate si/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, - 5% - la gazele naturale si gazele lichefiate, att la cele importate, ct si la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova; c) cota zero - la marfurile si serviciile livrate n conformitate cu art.104. ACCIZE Subiecti ai impunerii snt: a) persoanele juridice si persoanele fizice care prelucreaza si/sau fabrica marfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova; b) persoanele juridice si persoanele fizice care importa marfuri supuse accizelor, cu exceptia marfurilor specificate la art. 124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8). Obiecte ale impunerii snt marfurile supuse accizelor, specificate n anexa la prezentul titlu. (2) Baza impozabila o constituie: a) volumul n expresie naturala, daca cotele accizelor, inclusiv n cazul importului, snt stabilite n suma absoluta la unitatea de masura a marfii; 30

b) valoarea marfurilor, fara a tine cont de accize si T.V.A., daca pentru aceste marfuri snt stabilite cote ad valorem n procente ale accizelor, cu exceptia art. c) valoarea n vama a marfurilor importate, determinata conform legislatiei vamale, precum si impozitele si taxele ce urmeaza a fi achitate la momentul importului, fara a tine cont de accize si T.V.A., daca pentru marfurile n cauza snt stabilite cote ad valorem n procente ale accizelor, cu exceptia art.1231 Cotele accizelor Cotele accizelor, conform anexei la prezentul titlu, se stabilesc: a) n suma absoluta la unitatea de masura a marfii; b) ad valorem n procente de la valoarea marfurilor, fara a tine cont de accize si T.V.A., sau de la valoarea n vama a marfurilor importate, lund n considerare impozitele si taxele ce urmeaza a fi achitate la momentul importului, fara a tine cont de accize si T.V.A. 44.Impozitul pe venit a persoanelor juridice pe anul 2008-2009 2008-2009 aduce puine schimbri n aplicarea impozitelor pentru persoanele juridice. Pe parcursul anului se va aplica n continuare cota zero la impozitul pe profitul nedistribuit al persoanelor juridice. Veniturile orientate la plata dividendelor vor fi impozitate cu 15 la sut, Concomitent, se va majora baza fiscal prin excluderea facilitilor la impozitul pe venitul PJ ca fiind incompatibile cu aplicarea cotei zero. Aici se are n vedere facilitile oferite anterior la impozitul pe venit ntreprinderilor mici, investitorilor). ns beneficiarii de aceste faciliti au posibilitatea s aleag: fie aplicarea cotei zero la impozitul pe venit, fie facilitile, alegerea fiind posibil pn la sfritul acestui an, efectul economic n cazul ambelor modaliti fiind acelai. Referindu-se la alte nouti fiscale pentru 2009, putem meniona c PJ cu ncepere din acest an li se va permite spre deducere cheltuielile pentru asigurarea riscului de audit n mrime de pn la 15%, inclusiv din VV pe anul n gestiune. Se propune stabilirea unui nou regim de permitere la deduceri a cheltuielilor aferente donaiilor efectuate n scopuri filantropice sau de sponsorizare. Avnd n vedere cota zero la impozitul pe venit, n schimbul limitei de 10 % din venitul impozabil va fi aplicat limita de 0,1% din venitul brut. Patrimoniul orientat de PJ cu titlu de donaie ctre PF va fi considerat categorie de venituri ce se va conforma plilor achitate PF. Suma lor nu este deductibil n scopuri fiscale. n ce privete TVA, schimbri n ce privete mrimea coteleor aplicate nu sunt prevzute. Va fi pstrat restituirea TVA la investiii (cheltuieli) capitale fcute n zonele rurale, n afara celor orientate la construcia locativ i pentru procurarea mijloacelor de transport. Accizele, stabilite n sume fixe pentru bere, producia vinicol, buturile slab alcoolice, producia din tutun, aparatura electronic, autoturisme vor fi ca i n anul trecut reactualizate la rata inflaiei. Iar accizele la benzin i motorin se vor majora cu 50 la sut. n ce privete trecerea la etapa a 2 a impozitrii proprietii imobiliare de la valoarea de pia a acesteia era vorba de trecerea la impozitarea obiectelor industriale i comerciale (magazine, oficii, fabrici, depozite, garaje) aceasta a fost amnat pentru 2010. Pn la sfritul anului urmeaz s fie ncheiat procesul de evaluare masiv (de stabilire a valorii de pia) a acestor obiecte. Procesul este, n opinia Ageniei de Stat Relaii Funciare i Cadastru, dificil, n parte, n ce privete identificarea proprietarilor. Astfel c de la valoarea de pia vor fi achitate impozite, la fel ca n 2008 numai pentru apartamente i casele de locuit din municipii i orae. 45.Modificari in aplicarea impozitului pe venit pers fizice pentru 2009 Scutirea personal, precum i scutirea acordate soiei (soului), care nu lucreaz, va costitui 7200 lei,(anul 2008-6300lei) iar pentru persoanele care sunt invalide de razboi, invalid din copilarie, s-a inbolnavit si a suferit de boala actinica provocata de consecintele avariei de la C.A.E. Cernobl; este invalid si s-a stabilit ca invaliditatea sa este n legatura cauzala cu avaria de la C.A.E. Cernobl scutirea personala e 12 000 lei (1000lei). Scutirea pentru persoanele ntreinute va constitui 1680 lei(1560lei) Orice persoan care desfoar activitate de ntreprinztor, orice reprezentan, reine i achit la buget un impozit de 15% i din patrimoniul transmis ctre persoanele fizice cu titlu de donaie. 31

n anul curent contribuia individual de asigurri sociale de stat obligatorii datorat de salariaii asigurai, angajai prin contract individual de munc sau prin alte contracte n vederea ndeplinirii de lucrri sau prestrii de servicii, a crescut de la 5%, constituind 6% din salariu i din alte recompense. Contribuia de asigurri sociale de stat datorat de angajatori va constitui 23% la fondul de salarizare i la alte recompense. Prima de asigurare obligatorie de asisten medical calculat n procente la salariu i la alte recompense se stabilete n mrime de 7% (3,5% pentru angajator i 3,5%pentru angajat),anul trecut a fost de 6%(3% pentru angajator i 3,%pentru angajat) Pentru anul 2009 a fost majorat cuantumul indemnizaiei unice la naterea copilului. Aceasta va constitui 1400 lei pentru primul copil i 1700 lei pentru fiecare copil urmtor. A fost aprobat versiunea actualizat aformularului-tip Forma CET08Declaraia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, precum i amodului de completare a formularuluirespectiv.Principalele modificri introduse nversiunea actualizat se refer laincluderea n formular a informaiilorprivind : suma scutirilor nefolosite n anul precedent; suma scutirii majorat utilizatpentru so/soie; suma impozitului n mrime de15% din suma depirii limiteipentru cheltuielile donaiilor nscopuri filantropice sau celor de sponsorizare. Suma totala a impozitului pe venit se determina: a) pentru PF, cu exceptia gospodariilor taranesti (de fermier) si ntreprinzatorilor individuali, n marime de: - 7% din venitul anual impozabil ce nu depaseste suma de 25200 lei; - 18% din venitul anual impozabil ce depaseste suma de 25200 lei; b) pentru persoanele juridice - n marime de 0% din venitul impozabil. c) pentru gospodariile taranesti (de fermier) si ntreprinzatorii individuali - n marime de 0% din venitul impozabil. 46. Organele fiscal si alte organe cu atributii de administrare fiscala Sarcina de baza si principiile generale de organizare a organului fiscal Sarcina de baza a organului fiscal consta n exercitarea controlului asupra respectarii legislatiei fiscale, asupra calcularii corecte, varsarii depline si la timp la buget a sumelor obligatiilor fiscale. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lnga Ministerul Finantelor si fiecare inspectorat fiscal de stat teritorial, fiind subordonat primului: a) au statut de PJ si snt finantate de la bugetul de stat; b) activeaza n temeiul Constitutiei RM, al Codului fiscal si al altor legi, al decretelor Presedintelui RM, al hotarrilor si ordonantelor Guvernului, al deciziilor n problemele fiscale adoptate de autoritatile administratiei publice locale n limitele competentei. Structura organizatorica a Serviciului Fiscal de Stat se aproba de Guvern, iar raza de activitate a organelor fiscale teritoriale si raza de deservire a contribuabililor - de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lnga Ministerul Finantelor. Atributiile organului fiscal Inspectoratul Fiscal Principal de Stat exercita urmat atributii: a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale n vederea exercitarii controlului fiscal, asigura crearea si functionarea unui sistem informational unic privind contribuabilii si obligatiile fiscale; b) contr activit inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaza scrisorile, cererile si reclamatiile referitoare la actiunile acestora, ia masuri n vederea eficientizarii activitatii lor; c) emite ordine, instructiuni si alte acte n vederea executarii legislatiei fiscale; d) raspunde la scrisorile, reclamatiile si la alte petitii ale contribuabililor n modul stabilit; e) efectueaza controale fiscale; f) organizeaza si efectueaza executarea silita a obligatiilor fiscale; h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale n activitatea organelor vamale si serviciilor de colectare a impozitelor si taxelor locale 32

j) colaboreaza cu autoritati din alte state n baza tratatelor internationale la care RM este parte si activeaza n cadrul organizatiilor intern de specialitate al caror membru este; k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra restantelor, n conformitate cu instructiunile Ministerului Finantelor; n) exercita alte atributii prevazute de legislatie. Inspectoratul fiscal de stat teritorialexercita urmatoarele atributii: a) ntreprinde masuri pentru asigurarea stingerii obligatiilor fiscale; b) popularizeaza legislatia fiscala si examineaza scrisorile, cererile si reclamatiile contribuabililor; d) efectueaza controale fiscale; e) efectueaza executarea silita a obligatiilor fiscale; f) asigura gratuit contribuabilii cu formulare tipizate de dari de seama fiscale g) elibereaza, contra plata, subiectilor impunerii formulare de facturi fiscale, timbre (marci) de acciz n modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat; h) sigileaza masinile de casa si de control ale contribuabililor, tine evidenta lor, efectueaza controale privind utilizarea/neutilizarea lor de contribuabili la decontarile n numerar; i) examineaza contestatii, cereri prealabile si emite decizii asupra lor; Inspectoratul Fiscal Principal de Stat si exercita atributiile pe ntreg teritoriul RM, iar inspectoratul fiscal de stat teritorial poate sa-si exercite atributiile n afara teritoriului stabilit numai cu autorizarea conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Drepturile organului fiscal si ale functionarului fiscal Organul fiscal si functionarul fiscal au dreptul: a) sa efectueze controale asupra modului n care contribuabilii, organele vamale si serviciile de colectare a impozitelor si taxelor locale b) n procesul controalelor fiscale, sa ceara si sa primeasca gratuit de la orice persoana informatii, date, documente, necesare n exercitarea atributiilor, cu exceptia informatiilor care constituie secret de stat, precum si copiile de pe ele, daca acestea se anexeaza la actul de control; c) sa efectueze vizite fiscale; d) sa deschida si sa examineze, sa sigileze, dupa caz, , ncaperile de productie, depozitele, spatiile comerciale si alte locuri cu exceptia domiciliului si resedintei, folosite pentru obtinerea de venituri sau pentru ntretinerea obiectelor impozabile, altor obiecte, documentelor; e) sa aiba acces la sistemul electronic de evidenta contabila al contribuabilului; f) sa controleze autenticitatea datelor din docum de evidenta si din darile de seama fiscale ale contribuabilului; h) sa constate ncalcarile legislatiei fiscale si sa aplice masurile prevazute de legislatie; k) la estimarea obiectelor impozabile si la calcularea impozitelor si taxelor, sa utilizeze metode si surse directe si indirecte; l) sa primeasca n numerar impozite, taxe, majorari de ntrziere (penalitati) si/sau amenzi; n) sa sechestreze, n modul stabilit de lege,orice bun s) sa solicite efectuarea si sa efectueze controale fiscale n alte tari n baza tratatelor internationale la care RM este parte;; v) sa utilizeze dari de seama fiscale, corespondenta cu contribuabilii si informatii ale autoritatilor publice pe suporti electronici si de alt fel, perfectati si protejati conform legislatiei n domeniu; x) sa foloseasca mijloace de informare n masa pentru popularizarea si respectarea legislatiei fiscale; y) sa ntreprinda alte actiuni prevazute de legislatia fiscala. Obligatiile organului fiscal si ale functionarului fiscal Organul fiscal si functionarul fiscal au urmatoarele obligatii: a) sa actioneze n stricta conformitate cu Constitutia RM, cu Codul fiscal si cu alte acte normative; b) sa trateze cu respect si corectitudine contribuabilul c) sa popularizeze legislatia fiscala; d) sa informeze contribuabilul, n cazurile prevazute de legislatia fiscala sau la solicitarea acestuia, despre drepturile si obligatiile lui; e) sa informeze contribuabilul, la cerere, despre impozitele si taxele n vigoare, despre modul si termenele lor de achitare si despre actele normative respective; 33

f) sa asigure gratuit contribuabilul cu formulare tipizate de dare de seama fiscala; g) sa efectueze, la cererea contribuabilului, compensarea sau perfectarea materialelor pentru restituirea sumelor platite n plus sau a sumelor care, conform legislatiei fiscale, urmeaza a fi restituite; h) la cererea scrisa a contribuabilului, n care se indica destinatia certificatului, sa elibereze certificate privind lipsa sau existenta restantelor fata de buget si certificate care confirma nregistrarea n calitate de platitor al impozitului pe venit si T.V.A.. Formularul-tip al certificatelor mentionate se elaboreaza de catre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat; j) sa primeasca si sa nregistreze cereri, comunicari si alte informatii despre ncalcari fiscale si sa le verifice, dupa caz; k) sa examineze petitiile, cererile si reclamatiile contribuabililor n modul stabilit de lege; l) sa tina evidenta contribuabililor si a obligatiilor fiscale; m) sa efectueze controale fiscale si sa ntocmeasca actele de rigoare; n) n cazul depistarii unei ncalcari fiscale si nendeplinirii cerintelor legale ale functionarului fiscal, sa emita decizie privind aplicarea de sanctiuni; p) sa nu foloseasca situatia de serviciu n interese personale meschine; Colaborarea organului fiscal cu autoritatile publice Autoritatile publice prezinta organului fiscal datele si materialele necesare ndeplinirii atributiilor ei, cu exceptia datelor a caror prezentare este expres interzisa prin lege. Autoritatile administratiei publice centrale si locale deleaga persoane cu functie de raspundere pentru a acorda asistenta organului fiscal n ndeplinirea atributiilor ei. Decizia privind delegarea persoanei cu functie de raspundere se adopta n termen de 5 zile lucratoare de la data depunerii cererii de catre organul fiscal, cu exceptia cazurilor de urgenta. La cererea organelor de drept, organul fiscal acorda asistenta la determinarea obligatiilor fiscale n cadrul proceselor penale, precum si la judecarea cazurilor de ncalcare a legislatiei fiscale. Organul fiscal colaboreaza cu alte autoritati publice si elaboreaza indicatii metodice n domeniul administrarii impozitelor si taxelor locale. Organul fiscal decide n mod autonom asupra programului de activitate. ALTE ORGANE CU ATRIBUTII DE ADMINISTRARE FISCALA Atributiile si drepturile Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (1) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si organele sale teritoriale exercita atributii de administrare fiscala n limita drepturilor si obligatiilor prevazute de Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (2) n procesul controalelor fiscale efectuate n cadrul urmaririi penale, organele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei dispun de drepturile organelor fiscale, iar angajatii lor - de drepturile functionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula obligatia fiscala si de a o transmite organului fiscal pentru executare silita Atributiile si drepturile organelor vamale (1) Organele vamale exercita atributii de administrare fiscala potrivit prezentului cod, Codului vamal si altor acte normative adoptate n conformitate cu acestea. (2) Organele vamale exercita drepturi ce tin de asigurarea stingerii obligatiilor fiscale aferente trecerii frontierei vamale si/sau plasarii marfurilor n regim vamal potrivit Codului vamal, prezentului cod n cazurile expres prevazute de el, precum si altor acte normative adoptate n conformitate cu acestea. Obligatiile organelor vamale (1) Organele vamale au obligatii ce tin de asigurarea stingerii obligatiilor fiscale aferente trecerii frontierei vamale si/sau plasarii marfurilor n regim vamal potrivit Codului vamal, prezentului cod n cazurile expres prevazute de el, precum si altor acte normative adoptate n conformitate cu acestea, inclusiv obligatia: a) de a trata cu respect si corectitudine contribuabilul, reprezentantul lui, alti participanti la raporturile fiscale; b) de a informa contribuabilul, la cerere, despre impozitele si taxele n vigoare, despre modul si termenele lor de achitare si despre actele normative respective; c) de a informa contribuabilul despre drepturile si obligatiile lui; d) de a elibera contribuabilului, la cerere, certificate privind stingerea obligatiei fiscale; e) de a nu divulga informatiile care constituie secret fiscal; 34

f) de a prezenta organului fiscal documente si informatii privind respectarea legislatiei fiscale, calcularea si varsarea la buget a impozitelor si taxelor prevazute de prezentul cod, aferente trecerii frontierei vamale si/sau plasarii marfurilor n regim vamal, de a executa cerintele legitime ale functionarului fiscal; (2) Organele vamale trag la raspundere, n conformitate cu legislatia vamala, persoanele care au ncalcat legislatia fiscala la trecerea frontierei vamale si/sau la plasarea marfurilor n regim vamal. Atributiile serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale (1) n cadrul primariilor, cu exceptia Primariei municipiului Chisinau si Primariei municipiului Balti, functioneaza serviciul de colectare a impozitelor si taxelor locale cu atributii de administrare a impozitelor si taxelor. Drepturile serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale b) sa tina evidenta contribuabililor, ale caror obligatii fiscale snt calculate de serviciul respectiv si evidenta acestor obligatii fiscale, inclusiv a restantelor, sa transfere la buget sumele ncasate ca impozite, taxe, majorari de ntrziere (penalitati), amenzi, conform legislatiei fiscale si n modul stabilit de Guvern; c) sa ntocmeasca, cu concursul organului fiscal, avizele de plata a obligatiilor fiscale, sa distribuie gratuit contribuabililor formulare tipizate de dari de seama fiscale; d) sa remita contribuabililor, conform legislatiei fiscale, avizele de plata a obligatiilor fiscale, precum si deciziile emise; e) sa execute n comun cu organul fiscal prevederile art.136 lit.g) si m); f) sa prezinte lunar, nu mai trziu de data de 3 a fiecarei luni, n modul stabilit de Guvern, organului fiscal dare de seama privind impozitele si taxele administrate; g) sa execute alte obligatii prevazute expres de legislatia fiscala. Actele serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale (1) Decizia ce tine de exercitarea atributiilor serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale este emisa prin dispozitia primarului (pretorului). Prin derogare de la prevederile prezentului titlu, dispozitiile primarului (pretorului) si actiunile perceptorului pot fi contestate n modul stabilit de lege. (2) n cazul atributiilor exercitate n comun cu organul fiscal, decizia este emisa de conducerea organului fiscal dupa ce s-a coordonat cu primarul (pretorul). Daca primarul (pretorul) refuza sa semneze decizia, aceasta capata putere juridica din momentul semnarii de catre conducerea organului fiscal, care face nscrierea despre refuzul primarului (pretorului). . Organizarea si functionarea serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale (1) Organizarea si functionarea serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale snt reglementate printr-un regulament, aprobat de consiliul local. Regulamentul este elaborat n baza unui regulament-tip, aprobat de Guvern. (2) Perceptorul este ncadrat n serviciul de colectare a impozitelor si taxelor locale cu avizul organului fiscal. Acesta este obligat sa asigure instruirea perceptorului si sa-i acorde ajutor n exercitarea atributiilor. (3) n sate (comune), functiile perceptorului pot fi exercitate, ca exceptie, de secretarul primariei sau de un alt functionar al ei care nu este nvestit cu dreptul de a semna documente de casa. 47.EVIDENTA CONTRIBUABILILOR (1) Organul fiscal tine evidenta contribuabililor, atribuindu-le coduri fiscale (2) Codul fiscal se atribuie o singura data, indiferent de dispozitiile legislatiei fiscale privind stabilirea si stingerea obligatiilor fiscale. Legislatia fiscala poate sa prevada ca persoana careia i s-a atribuit cod fiscal sa se nregistreze suplimentar ca platitor al diferitelortipurideimpozitesitaxe. (3) Persoanelor al caror numar de identificare de stat reprezinta codul fiscal, organul fiscal le deschide dosare n care se pastreaza informatiile acumulate si transmise de Camera nregistrarii de Stat a Ministerului Dezvoltarii Informationale, conform unui regulament aprobat de aceasta si deInspectoratul FiscalPrincipal de Stat. (4) n cazul n care contribuabilul si schimba sediul (domiciliul) din raza de activitate a inspectoratului fiscal de stat teritorial unde se afla la evidenta, el va depune o cerere pentru transmiterea dosarului organului fiscal la noul sediu (domiciliu). n termen de 10 zile lucratoare de la data primirii cererii, inspectoratul fiscal de stat teritorial va transmite dosarul organului fiscal n a carui raza de activitate se 35

afla noul sediu (domiciliu) pentru a lua contribuabilul la evidenta fara a-i atribui un nou cod fiscal. (5) n cazul pierderii certificatului de atribuire a codului fiscal, dupa publicarea avizului respectiv n Monitorul Oficial al Republicii Moldova, organul fiscal elibereaza, la cererea contribuabilului, n termen de 3 zile lucratoare de la data nregistrarii cererii, un duplicat al certificatului pierdut. (6) Contribuabilul, n termen de 30 de zile de la data adoptarii deciziei despre schimbarea sediului si/sau constituirea subdiviziunii, informeaza organul fiscal despre schimbarea sediului Atribuirea codului fiscal se atribuie cod fiscal: a) oricarei persoane juridice, ntreprinderi cu statut de persoana fizica, precum si oricarui notar, birou individual sau asociat de avocati rezidente; b) oricarei persoane fizice - cetatean al Republicii Moldova, cetatean strain sau apatrid - care dispune de obiecte impozabile sau care are obligatii fiscale, c) oricarei PJ sau organizatii cu statut de PF nerezidente care dispune de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova Articolul 164. Registrul fiscal de stat (1) Registrul fiscal de stat este un registru public, constituit si administrat de organul fiscal, n care se nscriu codurile fiscale atribuite. Organul fiscal este responsabil de actualizarea Registrului fiscal de stat. Actualizarea Registrului fiscal de stat se efectueaza la cererea contribuabilului, (2) Codurile fiscale ale PF si PJ sunt trecute n Registrul fiscal de stat la data eliberarii catre contribuabil a certificatului de atribuire a codului fiscal. (3) n Registrul fiscal de stat informatia se expune clar, corect. Registrul fiscal de stat este tinut n limba de stat, manual (n partea ce tine de atribuirea codurilor fiscale de catre organul fiscal) si computerizat. (4) nscrierile n Registrul fiscal de stat tinut manual snt efectuate de registrator n baza informatiilor prezentate de solicitant la momentul eliberarii catre contribuabil a certificatului de atribuire a codului fiscal si snt certificate prin semnatura primului. (5) Radierea din Registrul fiscal de stat se face, n conditiile legii, prin bararea nscrierii, a tuturor rectificarilor, modificarilor, completarilor efectuate anterior si se autentifica prin semnatura de registrator. Articolul 166. Aportul autoritatilor publice la evidenta contribuabililor (1) Camera nregistrarii de Stat a Ministerului Dezvoltarii Informationale prezinta organului fiscal, sistematic, o data la 3 zile, informatia privind atribuirea numerelor de identificare de stat n volumul si n modul stabilite n comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (2) Autoritatea publica abilitata cu nregistrarea PJ si PF este obligata sa prezinte, n termen de 3 zile lucratoare de la data nregistrarii respective, organului fiscal n care se afla la evidenta persoana informatii despre lichidarea sau reorganizarea acesteia, despre modificarile operate n documentele ei de constituire. (3) Autoritatea publica abilitata cu dreptul de documentare a populatiei prezinta Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pna la data de 10 a fiecarei luni, informatii despre eliberarea sau anularea actelor de identitate. Articolul 168. Anularea codului fiscal (1) Codul fiscal se anuleaza n cazul: a) atribuirii lui cu ncalcarea legislatiei fiscale; b) lichidarii sau reorganizarii persoanei juridice, ntreprinderii cu statut de persoana fizica, notarului, biroului individual sau asociat de avocati rezidente; c) decesului persoanei fizice, declararii mortii ei, declararii, n modul stabilit, disparute fara veste sau emigrarii ei; d) disparitiei obiectului impozabil si obligatiei fiscale pentru persoanele fizice (cetateni straini si apatrizi), persoanele juridice sau organizatiile cu statut de persoana fizica nerezidente. (2) La reorganizarea PF si PJ: a) prin contopire, codurile fiscale ale persoanelor ce se contopesc se anuleaza, iar persoanei astfel constituite i se atribuie un alt cod fiscal; b) prin absorbtie, codul fiscal al persoanei absorbite se anuleaza; c) prin divizare, codul fiscal al persoanei divizate se anuleaza, iar persoanelor astfel constituite li se 36

atribuie alte coduri fiscale; d) prin separare, codul fiscal al persoanei reorganizate ramne acelasi, iar persoanelor astfel constituite li se atribuie alte coduri fiscale; e) prin transformare n persoana cu o alta forma juridica de organizare, codul fiscal al persoanei reorganizate trece la persoana astfel constituita. (3) Codul fiscal se anuleaza prin radierea lui din Registrul fiscal de stat si prin consemnarea acestui fapt n dosarul contribuabilului. (4) Avizul despre anularea codului fiscal, n legatura cu atribuirea lui cu ncalcarea legislatiei fiscale, organul fiscal l va publica n Monitorul Oficial al Republicii Moldova si, n termen de 3 zile, va informa despre aceasta organele vamale, organele nregistrarii de stat si organele de statistica. Folosirea unui cod fiscal anulat se pedepseste n conformitate cu legea. (5) Codul fiscal anulat se pastreaza n Registrul fiscal de stat timp de 10 ani din momentul anularii.

48.Obligatia fiscala responsabilitatea de stingerea obligatiei fiscale Obligatia fiscala acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie. Responsabilitatea persoanei cu functie de raspundere de stingerea obligatiei fiscale a contribuabilului (1) Persoana cu functie de raspundere responsabila de stingerea obligatiei fiscale a contribuabilului este conducatorul lui sau o alta persoana a acestuia care era/este obligata sa stinga obligatia fiscala n modul si n termenele stabilite. n cazul n care contribuabilul nu are persoana cu functie de raspundere responsabil de stingerea obligatiei este el nsusi. (2) Persoana cu functie de raspundere este responsabila de toate obligatiile fiscale ale contribuabilului (3) Pentru nendeplinirea obligatiilor prevazute de legislatia fiscala, persoana cu functie de raspundere a contribuabilului poarta raspundere n conformitate cu legislatia. Responsabilitatea persoanei cu functie de raspundere a contribuabilului obligat sa retina sau sa perceapa de la o alta persoana impozitele, taxele, majorarile de ntrziere (penalitatile) si/sau amenzile si sa le verse la buget (1) Persoana cu functie de raspundere a contribuabilului obligat, sa retina de la o alta persoana impozitele, taxele, majorarile de ntrziere (penalitatile) si/sau amenzile si sa le verse la buget este responsabila de plata impozitelor si taxelor, majorarilor de ntrziere si/sau amenzilor neretinute, nepercepute si netransferate n modul stabilit la buget daca: a) retinerea, perceperea sau transferul intra n atributiile ei; (2) Obligatia de a retine impozite, taxe, majorari de ntrziere (penalitati) si/sau amenzi ramne a fi a contribuabilului a carui persoana cu functie de raspundere este obligata sa le retina de la o alta persoana si sa le transfere pna cnd impozitele, taxele, sau trebuiau sa fie declarate de persoana de la care trebuia sa fie retinute pna la stingerea lor totala n celelalte cazuri. (3) Obligatiile fiscale ale contribuabilului pentru care persoana lui cu functie de raspundere este responsabila ramn obligatii ale contribuabilului pna la stingerea lor deplina n cazul retinerii sau perceperii impozitelor, taxelor, majorarilor de ntrziere si/sau amenzilor de la alte persoane. (4) Pentru nendeplinire a obligatiilor persoana cu functie de raspundere a contribuabilului poarta raspundere n conformitate cu legislatia. Responsabilitatea persoanei care dobndeste o proprietate de a stinge restanta persoanei care i transmite proprietatea Daca o persoana care are restanta transmite o proprietate unei alte persoane, iar acestea snt interdependente, persoana care primeste proprietatea este responsabila de stingerea restantei n marimea diferentei dintre valoarea de piata a proprietatii dobndite si suma platita efectiv pentru ea. Responsabilitatea pentru obligatiile fiscale ale persoanei n curs de lichidare 37

(1) Obligatiile fiscale ale persoanei n curs de lichidare le stinge, din contul mijloacelor ei banesti inclusiv din veniturile obtinute din comercializarea activelor ei, organul, organizatia, persoana, responsabili, conform legislatiei, de lichidarea acesteia. (2) n cazul aplicarii modalitatilor de depasire a insolvabilitatii, obligatiile fiscale se sting n conformitate cu legislatia Responsabilitatea pentru obligatiile fiscale ale persoanei n cazul reorganizarii ei (1) Obligatiile fiscale ale persoanei reorganizate le stinge succesorul ei. (2) Stingerea obligatiei fiscale a persoanei reorganizate este impusa succesorului ei indiferent de faptul ca acesta a stiut ori nu, ca persoana reorganizata nu a stins sau a stins partial obligatia fiscala. (3 n cazul reorganizarii persoanei, drepturile si obligatiile ei trec la ntreprinderea nou-creata. nainte de a se reorganiza, # va nstiinta despre aceasta organul fiscal, n raza caruia se afla, pentru efectuarea unui control fiscal si deter volumului de drepturi si obligatii ale persoanei nou-create. (4) n cazul reorganizarii prin contopirea mai multor persoane, persoana creata este considerata succesor al fiecarei persoane contopite n stingerea obligatiilor ei fiscale. (5) n cazul reorganizarii persoanei prin absorbtie, persoana absorbanta este considerata succesorul acesteia n stingerea obligatiei ei fiscale. (6) n cazul reorganizarii persoanei prin divizare, persoanele create snt considerate succesorii primei n stingerea obligatiilor ei fiscale proportional cotei ce le apartine. (7) n cazul reorganizarii persoanei prin separare, persoana reorganizata si persoana care s-a constituit n urma separarii snt responsabile de stingerea obligatiei fiscale a persoanei reorganizate proportional cotei ce le apartine. (8) n cazul reorganizarii persoanei prin transformare, persoana astfel creata este considerata succesorul celei dinti n stingerea obligatiei ei fiscale. Stingerea obligatiilor fiscale ale persoanelor fizice decedate, declarate moarte, disparute fara veste, lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrnsa (1) Obligatia fiscala a PF decedate sau declarate moarta, n modul stabilit, o stinge fiecare mostenitor al ei n limitele valorii bunurilor mostenite si proportional partii sale de mostenire. (2) Obligatia fiscala a PF declarate disparuta fara veste se stinge de catre tutorele numit sa administreze bunurile disparutului din contul acestora. (3) Obligatia fiscala a PFa minorului, incapabila o sting parintii, nfietorii, tutorele sau curatorul (4) Obligatia fiscala care nu a putut fi stinsa, din cauza insuficientei de bunuri se stinge prin scadere, efectuata de organul fiscal 49. DAREA DE SEAM FISCAL Prezentarea drii de seam fiscale (1) contribuabilul este obligat s prezinte n termenul stabilit o dare de seam pentru fiecare tip de impozit sau de tax. (2) El este obligat s prezinte dare de seam privind toate impozitele i taxele autoritii fiscale n care se afl la eviden, iar privind impozitele i taxele locale trebuie s o prezinte i inspectoratului fiscal de stat teritorial n a crui raz se afl obiectul impozabil. (3) Darea de seam fiscal, de regul, trebuie s conin: a) denumirea (numele i prenumele) contribuabilului; b) codul fiscal al contribuabilului; c) perioada fiscal pentru care se prezint; d) tipul impozitului sau al taxei; e) obiectul impozabil (baza impozabil); f) cota impozitului sau taxei; g) facilitile fiscale; h) suma impozitului sau a taxei; i) alte date i informaii; j) semntura, autentificat cu tampil, a persoanelor responsabile conductorul i contabilul-ef ale contribuabilului sau semntura contribuabilului (a reprezentantului acestuia). 38

(4) Contribuabilul persoana lui cu funcie de rspundere semneaz darea de seam fiscal, fcnd meniunea c datele din ea snt veridice i c i asum rspunderea prevzut de lege pentru prezentarea de date i informaii false sau eronate. (5) Darea de seam fiscal se consider prezentat la data la care autoritatea fiscal o primete, dac este ntocmit n modul stabilit de legislaia fiscal i dac este scris pe formular tipizat, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Darea de seam fiscal poate fi prezentat pe supori electronici sau n o alt form care ar permite prelucrarea ei computerizat. (6) Instruciunile privind modul de ntocmire a drilor de seam fiscale se emit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat dac legislaia fiscal nu prevede altfel. (7) O dat cu prezentarea drii de seam financiare prevzute de legislaia cu privire la contabilitate, contribuabilul prezint o copie de pe ea autoritii fiscale. Darea de seam fiscal corectat 1) Darea de seam fiscal corectat este versiunea drii de seam fiscale precedente. (2) Contribuabilul care descoper c darea de seam fiscal prezentat anterior conine o greeal sau o omisiune are dreptul s prezinte o dare de seam fiscal corectat, calculnd, penalitatea pentru perioada respectiv. (3) Darea de seam fiscal corectat, depus nainte sau n termenul stabilit pentru prezentarea drilor de seam fiscale pe o anumit perioad fiscal se consider dare de seam fiscal pentru perioada respectiv. (4) Darea de seam fiscal corectat nu va fi luat n considerare i nu va fi modificat darea de seam original dac prima a fost prezentat: a) mai trziu de data stabilit pentru prezentarea drii de seam pe perioada fiscal urmtoare b) dup anunarea unui control fiscal c) pe o perioad supus unei verificri documentare sau dup ea.

50. EVIDENTA OBIECTELOR IMPOZABILE SI A OBLIGATIILOR FISCALE Principiile generale de eviden a obiectelor impozabile i a obligaiilor fiscale (1) Evidena obiectelor impozabile i a obligaiilor fiscale se ine de ctre contribuabil de sine stttor, pentru a se estima baza impozabil, cuantumul obligaiilor fiscale calculate, modificate, stinse i restante. (2) Evidena contabil trebuie s reflecte oportun, integral i veridic operaiunile contribuabilului i situaia lui financiar. (3) Pentru a controla stingerea obligaiilor fiscale, autoritatea fiscal, alte in evidena acestora n conturile personale ale contribuabilului, deschise pentru fiecare impozit i tax, cuantumul, data apariiei, modificrii sau stingerii lor. Avizul de plat a obligaiei fiscale (1) Avizul de plat a obligaiei fiscale reprezint o ntiinare scris prin care autoritatea fiscal sau o alt autoritate cu atribuii de administrare fiscal cere contribuabilului s sting obligaiile fiscale indicate n el. (2) Avizul de plat se ntocmete i se remite contribuabilului n cazul n care obligaia fiscal este calculat de autoritatea fiscal sau de o alt autoritate public cu atribuii de administrare fiscal, excepie fcnd cazurile n care calculul este efectuat n funcie de rezultatele controalelor fiscale. (3) Dac n calculul obligaiei fiscale, au fost fcute rectificri, autoritatea fiscal ntocmete i expediaz contribuabilului un aviz de plat rectificat. (4) Formularul tipizat al avizului de plat a obligaiei fiscale se aprob de Ministerul Finanelor. (5) Avizul de plat a obligaiei fiscale trebuie s conin urmtoarele elemente obligatorii: 39

a) denumirea (numele i prenumele) contribuabilului; b) codul fiscal al contribuabilului; c) data emiterii sale; d) tipul, termenele de stingere i suma obligaiei fiscale; e) adresa i codul fiscal al autoritii fiscale sau al unei alte autoriti care a ntocmit avizul de plat. (6) Avizul de plat a obligaiei fiscale intr n vigoare la data la care contribuabilul l-a primit i este valabil pn la stingerea obligaiei fiscale sau pn la anularea lui. Obligaia fiscal (1) Obligaia fiscal nate n momentul apariiei circumstanelor, stabilite de legislaia fiscal, ce prevd stingerea ei. (2) Obligaia fiscal a contribuabilului ce urmeaz s fie stins de ctre un alt contribuabil care, este obligat s rein sau s perceap de la primul sumele ce constituie obligaia fiscal i s o sting nceteaz a fi obligaia fiscal a primului i devine obligaia fiscal a celui de-al doilea din momentul reinerii sau perceperii. Modul de stingere a obligaiei fiscale Stingerea obligaiei fiscale se face prin: achitare, anulare, prescripie, scdere, compensare sau executare silit. Stingerea obligaiei fiscale prin achitare (1) Stingerea obligaiei fiscale prin achitare se efectueaz n moned naional. Achitarea poate avea loc prin plat direct sau prin reinere la surs. Plata direct se face prin virament sau n numerar. (2) Plata prin virament se efectueaz prin intermediul instituiilor financiare (3) Plata n numerar se efectueaz prin intermediul autoritii fiscale, autoritilor administraiei publice locale, al operatorilor de pot sau al instituiilor financiare. (4) Autoritile care au ncasat bani n numerar de la contribuabil snt obligate s verse la buget, n numele acestuia, n aceeai sau n urmtoarea zi lucrtoare, sumele ncasate. (5) n cazul n care contribuabilul deine la contul su bancar mijloace bneti, instituia financiar este obligat s execute ordin de plat trezorerial a contribuabilului n decursul zilei operaionale n care a fost primit. Stingerea obligaiei fiscale prin anulare Stingerea obligaiei fiscale prin anulare se efectueaz prin acte cu caracter general sau individual, adoptate conform legislaiei. Stingerea obligaiei fiscale prin prescripie Dac nu a fost dreptul statului de a determina obligaia fiscal sau de a o executa silit se stinge prin prescripie. Concomitent, se stinge i obligaia fiscal a contribuabilului. .Stingerea obligaiei fiscale prin scdere (1) Stingerea obligaiei fiscale prin scdere are loc n situaiile n care contribuabilul persoan fizic: a) a decedat; b) este declarat mort; c) este declarat disprut fr veste; d) este declarat lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns. (2) Stingerea prin scdere a obligaiei fiscale a contribuabilului PJ are loc n urma ncetrii activitii lui prin lichidare, inclusiv pe cale judiciar, sau prin reorganizare. (3) Stingerea obligaiei fiscale prin scdere are loc n temeiul unei decizii a conducerii autoritii fiscale, inclusiv n cazul cnd stingerea ei prin executare silit Decizia inspectoratului fiscal de stat teritorial privind stingerea obligaiei prin scdere poate fi verificat, modificat sau anulat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Stingerea obligaiei fiscale prin compensare (1) Stingerea obligaiei fiscale prin compensare se efectueaz prin trecerea n contul restanei a sumei pltite n plus sau a sumei care, conform legislaiei fiscale, urmeaz a fi restituit. (2) Compensarea este efectuat de autoritatea fiscal la cererea contribuabilului (3) n termen de 30 de zile de la primire, organul fiscal examineaz cererea contribuabilului, ntocmete ordin de plat trezorerial i o transmite Trezoreriei de Stat spre executare, n modul stabilit de Ministerul Finanelor. 40

(4) n termen de 7 zile de la data primirii ordinului de plat trezoreriale, Trezoreria de Stat trece, dintr-un cont n altul al sumele consemnate n ordinul de plat trezorerial. Dup executarea ordinului de plat trezoreriale, Trezoreria de Stat remiteautoritii fiscale sau Departamentului Vamal un extras din contul bancar. (5) Dup ce a primit extrasul din contul bancar, autoritatea fiscal face nscrierile n contul personal al contribuabilului, iar Departamentul Vamal remite extrasul cel trziu a doua zi unitilor sale. 51. EXECUTAREA SILIT A OBLIGAIEI FISCALE Condiiile declanrii executrii silite a obligaiei fiscale sunt: a) existena restanei; b) neexpirarea termenelor de prescripie Modalitile de executare silit a obligaiei fiscale (1) Executarea silit a obligaiei fiscale se efectueaz prin: a) ncasare a mijloacelor bneti de pe conturile bancare ale contribuabilului; b) ridicare de la contribuabil a mijloacelor bneti n numerar; c) urmrire a bunurilor contribuabilului, d) urmrire a datoriilor debitoare ale contribuabililor (2) Urmrirea bunurilor se face prin sechestrare, comercializare i ridicare. Organele abilitate cu executarea silit a obligaiei fiscale (1) Executarea silit a obligaiei fiscale o efectueaz autoritatea fiscal. (2) Executarea silit a obligaiei fiscale de ctre alte autoriti, nici direct i nici prin intermediul autoritii fiscale, nu se admite. Regulile generale de executare silit a obligaiei fiscale (1) Executarea silit a obligaiei fiscale se face n zile lucrtoare, ntre orele 6.00 i 22.00. Executarea silit n alt timp se admite n cazul n care contribuabilul sau debitorul lui se eschiveaz de la ea. (2) Dac contribuabilul nu poate fi gsit pe adresele cunoscute, autoritatea fiscal va solicita intervenia autoritilor publice competente (3) n cazul n care contribuabilul a fost trecut, complet sau parial, la evidena sau asistena unei alte autoriti fiscale, dosarul lui i hotrrea de executare silit a obligaiei fiscale se remit acesteia n vederea continurii procedurii. (4) Dac bunurile sau debitorii contribuabilului se afl n diferite uniti administrativ-teritoriale, executarea silit a obligaiei fiscale o efectueaz autoritatea fiscal de la locul de eviden sau asisten a contribuabilului i, dup caz, cu participarea funcionarului fiscal de la locul aflrii bunurilor sau de la sediul (domiciliul) debitorului. (5) Autoritatea fiscal este n drept s aplice una sau mai multe modaliti de executare silit a obligaiei fiscale. Executarea silit a obligaiei se face n temeiul unei hotrri emise de conducerea autoritii fiscale pe un formular tipizat aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (6) Cheltuielile aferente executrii silite a obligaiei fiscale se efectueaz de la bugetul de stat, urmnd s fie recuperate din contul contribuabilului. 52.Control fiscal: principii generale si metode. 1) Controlul fiscal are drept scop verificarea modului n care contribuabilul respecta legislatia fiscala ntro anumita perioada sau n cteva perioade fiscale. (2) Controlul fiscal este exercitat de organul fiscal cu atributii de administrare fiscala, (3) Procedura controlului fiscal consta ntr-un ansamblu de metode si operatiuni de organizare si desfasurare a controlului, precum si de valorificare a rezultatelor lui. Controlul fiscal la fata locului poate fi organizat si efectuat prin urmatoarele metode si operatiuni: verificarea faptica, verificarea documentara, verificarea totala, verificarea partiala, verificarea tematica, verificarea operativa, verificarea prin contrapunere. Metodele si operatiunile concrete utilizate la organizarea si exercitarea controlului fiscal snt determinaten instructiunile cu caracter intern ale Inspect Fiscal Principal de Stat. (4) Activitatea contribuabilului poate fi supusa controlului fiscal pentru o perioada ce nu depaseste termenele de prescriptie, pentru determ obligatiei fiscale. (5) n cadrul controlului fiscal la fata locului organele snt n drept sa solicite de la alte persoane orice 41

informatii si documente privind relatiile lor cu contribuabilul respectiv. (6) Organele cu atributii de administrare fiscala pot efectua controlul fiscal repetat n cazul n care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior snt neconcludente, incomplete sau nesatisfacatoare ori daca ulterior au fost depistate circumstante ce atesta existenta unor semne de ncalcare fiscala si, prin urmare, se impune un nou control. (7) Controlul fiscal repetat poate fi efectuat n cadrul examinarii contestatiilor mpotriva deciziei organului fiscal sau actiunii functionarului fiscal si, n alte cazuri, la decizia conducerii organelor (8) Se interzice efectuarea repetata a controalelor fiscale la fata locului asupra unora si acelorasi impozite si taxe pentru o perioada fiscala care anterior a fost supusa controlului, cu exceptia cazurilor cnd efectuarea controlului fiscal repetat se impune de reorganizarea sau lichidarea contribuabilului, (9) Controlul fiscal se efectueaza n orele de program ale organului care exercita controlul fiscal si/sau cele ale contribuabilului. Metodele si sursele indirecte de estimare a sumei obligatiei fiscale (1) n cadrul controlului fiscal, pentru a determina corectitudinea calcularii sumei obligatiei fiscale, autoritatea care efectueaza controlul fiscal poate folosi, metode si surse indirecte. (2) Metodele si sursele indirecte includ: a) tipul si natura activitatilor practicate de contribuabil; b) marimea capitalului contribuabilului; c) VV ale contribuabilului; d) nr de angajati ai contribuabilului; e) categoria clientilor contribuabilului si nr lor; f) diferenta dintre caracteristicile cantitative si cele calitative ale materiei prime, ale altor materiale procurate si ale celor folosite n productie; g) analiza schimbarii valorii nete a proprietatii contribuabilului; h) chiria imobilului folosit de contribuabil n afaceri; i) rulajul mijl ban si soldul lor pe conturile bancare ale contribuabilului; j) compararea cheltuielilor contribuabilului cu veniturile lui; k) venitul altor persoane care activeaza n aceleasi conditii sau n conditii similare cu cele ale contribuabilului; 53.PROCEDURA DE EXAMINARE A CAZURILOR DE INCALCARE FISCALA Scopul procedurii de examinare a cazului de ncalcare fiscalaScopul procedurii de examinare a cazului de ncalcare fiscala consta n: clarificarea prompta, multilaterala, si obiectiva a circumstantelor n care s-a produs, solutionarea lui n stricta conformitate cu legislatia, asigurarea ndeplinirii deciziei, precum si stabilirea cauzelor si conditiilor care au contribuit la comiterea ncalcarii fiscale, prevenirea ncalcarilor, Circumstantele care exclud procedura de examinare a cazului de ncalcare fiscalaProcedura de examinare a cazului de ncalcare fiscala nu poate fi initiata, iar procedura initiata urmeaza a fi ncheiata daca: a) se constata ca nu a avut loc nici o ncalcare fiscala; b) persoana careia i s-a intentat procedura de examinare a cazului de ncalcare fiscala a fost lichidata sau a decedat; c) nu exista sume ale impozitului, taxei, majorarii de ntrziere (penalitatii) necesare de a fi ncasate conform legislatiei fiscale. Autoritatea abilitata sa examineze cauzele privind ncalcarile fiscale(1) Cauzele privind ncalcarile fiscale snt examinate de catre organele fiscale si organele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. (2) Snt n drept sa examineze cauzele privind ncalcarile fiscale si sa aplice sanctiunile fiscale, n numele autoritatilor abilitate, conducatorii organelor fiscale sau adjunctii lor, directorul, directorii adjuncti ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, sefii organelor lui teritoriale si adjunctii lor. Drepturile si obligatiile persoanei trase la raspundere pentru ncalcare fiscalaPersoana trasa la raspundere pentru ncalcare fiscala are dreptul sa ia cunostinta de dosarul sau, sa dea explicatii, sa prezinte probe, sa formuleze cereri, sa conteste decizia asupra cazului. Ea poate beneficia de asistenta unui avocat caruia i ncredinteaza exercitarea, n numele sau, a drepturilor mentionate. 42

Participarea persoanei trase la raspundere pentru ncalcare fiscala la examinarea cazului(1) Cazul de ncalcare fiscala se examineaza n prezenta persoanei trase la raspundere pentru savrsirea ncalcarii. Organul fiscal o anunta n scris (prin citatie) despre locul, data si ora examinarii cazului. (2) Cazul de ncalcare fiscala poate fi examinat n lipsa persoanei trase la raspundere pentru savrsirea ncalcarii numai daca exista informatii ca a fost anuntata n modul stabilit despre locul, data si ora examinarii cazului si daca de la ea nu a parvenit un demers argumentat de a fi amnata examinarea. (3) Contribuabilul persoana fizica si exercita drepturile procedurale personal, printr-un reprezentant sau n comun cu reprezentantul, iar contribuabilul persoana juridica - prin intermediul conducatorului sau al reprezentantului sau. Reprezentantul si confirmarea mputernicirilor lui(1) Persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrnsa este nfatisata de reprezentantul ei legal (parinte, nfietor, tutore, curator). Acesta va prezenta autoritatii care examineaza cazul certificatul mputernicirilor. (2) Reprezentantul legal efectueaza, personal sau prin reprezentant, toate actiunile de care are dreptul, cu restrictiile prevazute de lege. Locul si modul examinarii cazului de ncalcare fiscala(1) Cazul de ncalcare fiscala este examinat la oficiul organului fiscal unde contribuabilul se afla la evidenta sau asistenta ori n alt loc, stabilit de organul fiscal sau organele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. (2) Cazul de ncalcare fiscala se examineaza n regim nchis de catre autoritatea abilitata sa examineze astfel de cazuri, cu conditia respectarii secretului fiscal. Pronuntarea deciziei poate fi publica, la vointa autoritatii care o adopta, n cazul n care nu este contestata timp de 30 de zile de la momentul n care contribuabilul a luat cunostinta de aceasta decizie. Termenele de examinare a cazului de ncalcare fiscala(1) Cazul de ncalcare fiscala se examineaza n termen de 15 zile din data: a) prezentarii dezacordului - daca a fost prezentat la timp; b) expirarii termenului de prezentare a dezacordului - daca nu a fost prezentat sau daca a fost prezentat cu ntrziere. (2) n cazul prezentarii unor argumente ntemeiate, termenul mentionat la alin .(1) poate fi prelungit cu 30 de zile prin decizia organului abilitat sa examineze cazurile de ncalcare fiscala, inclusiv n baza demersului argumentat, prezentat de persoana trasa la raspundere pentru ncalcare fiscala, conform art.243 alin.(2). Decizia asupra cazului de ncalcare fiscalaDupa examinarea cazului de ncalcare fiscala, organul fiscal emite o decizie, care trebuie sa contina: a) denumirea organului n al carui nume se pronunta decizia; b) functia, numele si prenumele persoanei care a emis decizia; c) data si locul examinarii cazului; d) remarca despre participarea persoanelor care au savrsit ncalcarea fiscala (reprezentantilor lor); e) denumirea (numele, prenumele), sediul (domiciliul), codul fiscal al persoanei care a savrsit ncalcarea fiscala; f) descrierea ncalcarii fiscale cu indicarea articolelor, alineatelor, punctelor din actele normative care au fost ncalcate; g) indicarea articolului, alineatului, punctului din actul normativ care prevede sanctiunea fiscala; h) decizia asupra cazului; i) termenul si modul de contestare a deciziei; j) alte date referitoare la caz; k) semnatura persoanei care a emis decizia. Tipurile de decizii Asupra cazului de ncalcare fiscala poate fi pronuntata una din urmatoarele decizii privind: a) aplicarea de sanctiune fiscala si/sau ncasarea de impozit, taxa, calculate suplimentar, de majorare de ntrziere; b) clasarea cazului; c) suspendarea cazului si efectuarea unui control repetat. (2) Decizia privind clasarea cazului se pronunta n cazul n care: a) exista circumstante, prevazute de prezentul cod, ce exclud sau absolva de raspundere pentru savrsirea 43

ncalcarii fiscale si nu exista sume ale impozitului, taxei, majorarii de ntrziere (penalitatii) necesare de a fi ncasate conform legislatiei fiscale; d) materialele cazului se transmit conform competentei, daca se constata ca examinarea acestuia poate fi efectuata cu plenitudine de o alta autoritate abilitata sa examineze cazurile de ncalcare fiscala. (3) Se pronunta decizie privind suspendarea cazului si efectuarea unui control repetat daca exista marturii contradictorii care, la momentul examinarii cazului, nu pot fi argumentate prin probe. Dupa ncheierea controlului repetat, rencepe examinarea cazului. Pronuntarea deciziei asupra cazului de ncalcare fiscala si nmnarea unui exemplar al deciziei(1) Decizia asupra cazului de ncalcare fiscala se pronunta imediat dupa ncheierea examinarii lui. (2) n decursul a 3 zile dupa emiterea deciziei asupra cazului de ncalcare fiscala, un exemplar al deciziei se nmneaza sau se expediaza recomandat persoanei vizate n ea. Propunerile de lichidare a cauzelor si > conditiilor savrsirii ncalcarii fiscale (1) Stabilind cauzele si conditiile savrsirii ncalcarii fiscale, organul fiscal care examineaza cazul poate prezenta propuneri de lichidare a acestor cauze si conditii. (2) Daca n procesul examinarii cazurilor de ncalcare fiscala au fost constatate indicii de infractiune, materialele se remit spre urmarire penala organelor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei. Executarea deciziei asupra cazului ncalcare fiscala(1) Persoana vizata n decizia asupra cazului de ncalcare fiscala urmeaza sa o execute n termen de 30 de zile din data pronuntarii. Pentru aceasta perioada nu se suspenda calcularea majorarii de ntrziere. (2) n caz de contestare, executarea deciziei asupra cazului de ncalcare fiscala nu se suspenda daca autoritatea care examineaza contestatia nu dispune altfel. (3) Dupa expirarea termenului de 30 de zile, daca nu a fost executata benevol sau nu a fost constituit gajul legal, decizia asupra cazului de ncalcare fiscala este executata silit, n modul prevazut de prezentul cod, de catre organul fiscal unde persoana vizata se afla la evidenta sau asistenta.

54.TIPURILE DE NCALCARI FISCALE SI RASPUNDEREA PENTRU ELE mpiedicarea activitatii organului fiscal (1) mpiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului n ncaperile de productie, n depozite, n locurile de pastrare a bunurilor, n spatiile comerciale si n spatiile cu o alta destinatie, prin neprezentarea de explicatii, date, informatii si documente, necesare organului fiscal, asupra problemelor care apar n timpul controlului, prin alte actiuni sau inactiune se sanctioneaza cu 3000 de lei (2) Neexecutarea deciziei organului fiscal de suspendare a operatiunilor la conturile bancare ale contribuabilului se sanctioneaza cu amenda n proportie de 30% din suma trecuta la scaderi n perioada de nesuspendare a operatiunilor (3) Pentru neexecutarea cerintelor din citatia organului fiscal, PF se sanctioneaza cu o 1000 de lei, PJ n marime de 3000 de lei, iar neexecutarea cerintelor din citatia bancara se sanctioneaza cu 10000 de lei (4) Desfasurarea unei activitati fara a avea masina de casa si de control, n cazul n care actele normative n vigoare prevad folosirea ei, se sanctioneaza cu amenda de 5.000 de lei pentru fiecare caz de ncalcare. (5) Desfasurarea unei activitati fara utilizarea masinii de casa si de control existente sau cu utilizarea masinii de casa si de control defectate, nesigilate n modul stabilit sau nenregistrate la organul fiscal, se sanctioneaza cu 6.000 de lei pentru fiecare caz de ncalcare. Neprezentarea informatiei despre sediu Neprezentarea, prezentarea cu ntrziere sau prezentarea organului fiscal a unor informatii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui (filialelor, reprezentantelor, sucursalelor, sectiilor, magazinelor, depozitelor, unitatilor comerciale etc.) se sanctioneaza cu amenda de 4000 de lei Nerespectarea regulilor de evidenta a contribuabililor (1) ncalcarea de catre institutia financiara se sanctioneaza cu amenda n marime de 1500 lei 44

(2) Modificarea sau nchiderea de catre institutia financiara a contului bancar al contribuabilului fara certificatul organului fiscal ori cu ncalcarea regulilor stabilite de legislatie sau neprezentarea informatiei despre modificarea sau nchiderea contului bancar al contribuabilului se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 la 8.000 de lei. (3) Nenregistrarea n calitate de platitor de T.V.A. sau de subiect al impunerii cu accize se sanctioneaza cu amenda n marime de 10% din volumul de livrari impozabile (4) Neprezentarea sau prezentarea tardiva la organul fiscal de catre contribuabil a informatiei despre contul bancar deschis n strainatate se sanctioneaza cu amenda n marime de 5.000 lei pentru fiecare cont bancar. ncalcarea regulilor de tinere a evidentei contabile si a evidentei n scopuri fiscale (1) ntocmirea incompleta sau neadecvata a documentelor primare de evidenta n scopuri fiscale si/sau a darilor de seama fiscale se sanctioneaza cu amenda n marime de 500 lei pentru fiecare caz (2) Folosirea blanchetelor de documente primare de un alt model dect cel stabilit prin act normativ n vigoare, precum si folosirea tipizatelor de documente primare plastografiate sau straine (inclusiv facturile fiscale) se sanctioneaza cu amenda egala cu suma operatiunilor economice nscrise n astfel de documente. (3) Neasigurarea pastrarii darilor de seama fiscale si/sau a documentelor de evidenta si/sau lipsa totala ori partiala a evidentei contabile, ceea ce face imposibila efectuarea controlului fiscal, se sanctioneaza cu amenda de 30000 de lei. ncalcarea regulilor de calcula si de plata a impozitelor si taxelor (1) Diminuarea impozitelor, taxelor prin prezentarea catre organul fiscal a unei dari de seama fiscale cu informatii sau date neveridice se sanctioneaza cu amenda egala cu 30% din suma diminuarii (2) Eschivarea de la calculul si de la plata impozitelor, taxelor si/sau majorarilor de ntrziere, prin nereflectarea n evidenta si, respectiv, neprezentarea darilor de seama, se sanctioneaza cu amenda n marimea impozitului, taxei si/sau majorarilor de ntrziere nedeclarate. Nerespectarea regulilor executare silita a obligatiei fiscale (1) Pentru mpiedicarea functionarului fiscal de a efectua executarea silita a obligatiei fiscale prin alte metode dect cele prevazute la alin.(2)(4), PF se sanctioneaza cu amenda n marime de 1000 de lei, iar agentii economici n marime de 5000 de lei (2) Neacceptarea spre pastrare de catre contribuabil sau persoana lui cu functie de raspundere a bunurilor sechestrate se sanctioneaza cu amenda, aplicata PF, de 1000 de lei, iar pj - de 5000 de lei (3) nstrainarea, substituirea sau tainuirea bunurilor sechestrate de catre persoana careia i-au fost ncredintate spre pastrare sau de catre persoana obligata sa le asigure integritatea, se sanctioneaza cu amenda egala cu valoarea bunurilor sechestrate, care au fost nstrainate, substituite sau tainuite. (4) Efectuarea de operatiuni cu valori mobiliare sechestrate, dupa sistarea operatiunilor, se sanctioneaza cu amenda,a cte 20% din suma operatiunii .

55.CONTESTAIILE :Termenul de depunere si examinare Dreptul de a contesta decizia organului fiscal sau aciunea funcionarului fiscal (1) Decizia organului fiscal sau aciunea funcionarului fiscal poate fi contestat numai de persoana vizat n decizie sau mpotriva creia a fost ntreprins aciunea ori de reprezentantul ei, n modul stabilit de prezentul cod. (2) Contestaia mpotriva deciziei organului fiscal sau aciunii funcionarului fiscal fcut va rmne neexaminat de organul fiscal. (3) Obligaia de a dovedi incorectitudinea deciziei emise de organul fiscal se atribuie persoanei care contesteaz. Termenul de depunere a contestaiei (1) Contestaia mpotriva deciziei organului fiscal poate fi depus, n decursul a 30 de zile de la data primirii deciziei sau a # aciunii contestate. n cazul omiterii acestui termen din motive ntemeiate, el poate fi restabilit, la cererea persoanei vizate n decizie sau mpotriva creia a fost ntreprins aciunea, de organul fiscal abilitat s examineze contestaia. 45

Examinarea contestaiei (1) Organul fiscal abilitat examineaz contestaia n termen de 30 de zile din data primirii, cu excepia cazurilor n care conducerea ei emite o decizie cu privire la prelungirea acestui termen, fapt despre care este ntiinat contribuabilul. Timpul cu care se prelungete termenul nu va depi 30 de zile. (2) La examinarea contestaiei poate fi invitat contribuabilul pentru a da lmuriri n problem, avnd dreptul s depun documente confirmtoare a lmuririlor sale. (3) Dup examinare, conducerea organului fiscal emite o decizie pe marginea contestaiei un exemplar al creia se remite contribuabilului. Decizia emis pe marginea contestaiei (1) Pe marginea contestaiei mpotriva deciziei organului fiscal poate fi emis una din urmtoarele decizii privind: a) respingerea contestaiei i meninerea deciziei contestate; b) satisfacerea parial a contestaiei i modificarea deciziei contestate; c) satisfacerea contestaiei i anularea deciziei contestate; d) suspendarea executrii deciziei contestate i efectuarea unui control repetat. Executarea deciziei contestate (1) Copia de pe decizia emis de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pe marginea contestaiei se remite spre executare inspectoratului fiscal de stat teritorial. (2) Contestarea deciziei organului fiscal nu suspend executarea deciziei contestate dac legislaia nu prevede altfel. 57.Analiza in dinamica a fluxului mijloacelor banesti Analiza fluxului MB se incepe cu aprecierea generala a modificarilor lui in dinamica. La urmatoarea etapa de analiza se examineaza structura incasarilor si a platilor prin 2 metode:M.separata si M imbinata. Examinarea separate nu permite de a aprecia corelatiile existente intre diferite elemente componente ale platilor si incasarilor,de aceea se aplica a doua modalitate de studiere a structurii fluxului de MB. FN tot poz+plati=incasari ; FN tot neg+incasari=plati. La urmatoarea etapa de analiza se trece la analiza factoriala a FN din AO de MB.Analiza MB poate fi efectuata si prin calcularea a citorva coeficienti : *coeficientul suficientii MB - Cs=FNAO/procurarea ATL+sporirea SMM+plata divid(080RfMB/100+(col4rd250-col5rd250BC)+170RfMB). De regula in conditii normale de activitate dimensiunea acestui coefficient treb sa fie = 1 ceea ce inseamna ca la momentul analizei # dispune de MB in cantitati necesare pentru procurarea ATL,sporirea SMM si plata dividendelor. Cu cit acest coeficient e mai mic cu atit # analizata poate intilni dificultati esentiale in activitatea sa si invers.Cand FNAO e negative nu se calcula Cs. *coeficientul de reinoire a MB - Cr=FNAO-plata dividend/TA-DTS(080-170RfMB / 470-970BC) Marimea acestui coefficient se considera normala la ivel de 8-10% *Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul MB Ra=FNAO/DTS+DTL (080RfMB/970+770 BC) Acest coeficient indica posibilitatea recuperarii sumelor datorate prin disponibilul banesc obtinut in urma AO. De regula calculul si aprecierea acestor indicatori se efectueaza atit la sf per de gest cit si in dinamica,pentru a determina tendinta modificarii acestora pe parcursul an de gestiune. 58.Analiza fluxului mijloacelor banesti pri metoda separate sau imbinanta Analiza fluxului MB se incepe cu aprecierea generala a modificarilor lui in dinamica. La urmatoarea etapa de analiza se examineaza structura incasarilor si a platilor prin 2 metode:M.separata si M imbinata. Examinarea separate nu permite de a aprecia corelatiile existente intre diferite elemente componente ale platilor si incasarilor,de aceea se aplica a doua modalitate de studiere a structurii fluxului de MB. FluxNet tot poz+plati=incasari ; FluxNet tot neg+incasari=plati. La urmatoarea etapa de analiza se trece la analiza factoriala a FN din AO de MB. Analiza MB poate fi efectuata si prin calcularea a citorva coeficienti : 46

*coeficientulsuficientiiMBCs=FNAO/procurareaATL+sporireaSMM+plata divid(080RfMB/100+ (col4rd250-col5rd250BC)+170RfMB). De regula in conditii normale de activitate dimensiunea acestui coefficient treb sa fie = 1 ceea ce inseamna ca la momentul analizei # dispune de MB in cantitati necesare pentru procurarea ATL,sporirea SMM si plata dividendelor. Cu cit acest coefficient e mai mic cu atit # analizata poate intilni dificultati esentiale in activitatea sa si invers.Cand FNAO e negative nu se calcula Cs. *coeficientul de reinoire a MB - Cr=FNAO-plata dividend/TA-DTS(080-170RfMB / 470-970BC) Marimea acestui coefficient se considera normala la ivel de 8-10% *Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul MB Ra=FNAO/DTS+DTL (080RfMB/970+770 BC) Acest coefficient indica posibilitatea recuperarii sumelor datorate prin disponibilul banesc obtinut in urma AO. De regula calculul si aprecierea acestor indicatori se efectueaza atit la sf per de gest cit si in dinamica,pentru a determina tendinta modificarii acestora pe parcursul an de gestiune.

59.Analiza factoriala a fluxurilor mijloacelor banesti Analiza fluxului MB se incepe cu aprecierea generala a modificarilor lui in dinamica Scopul acestei etape consta in determinarea cauzelor principale ce au provocat modificari esentiale in fluxurile mijloacelor banesti. P-u atingerea acestui obiectiv se foloseste metoda balantiera, intrucit exista legatura aditiva dintre indicatorul rezultativ (fluxul net total de mij banesti) si factorii influenti(incasarile si platile banesti). FNMB=(MBO-PMBO)+(MBI-PMBI)+(MBF-PMBF)+(MBE-PMBE) ,unde: FNMB-fluxul net total de mij banesti; MBO-ncasarile banesti operationale PMBO-platile banesti operationale MBI-incasarile banesti din activitatea de investitii PMBI-plati banesti din activitatea de investitii MBF-incasarile banesti din activitatea financiara PMBF-plati banesti din activitata financiara MBE-ncasarile banesti exceptionale PMBE-plati banesti exceptionale. La aplicarea acestei metode p-u simplificarea calculelor in cadrul fiecarui tip de activitate fluxurile de mij banesti se unesc in 2 grupe: incasari si plati. Influenta modificarii incasarilor asupra fluxului net total este egala cu abaterea absoluta a incasarilor fata de perioada de comparative. P-u det influentei modificarii platilor asupra indicatorului rezultativ la abaterea absoluta a platilor fata de perioada de comparatie se inverseaza semnul.

60.Analiza fluxurilor mijloacelor bneti prin metoda ratelor Aceast metod este utilizat n practica pentru aprecierea situaiei cu fluxurile Mbanesti.. Particularitatea metodei -calcularea coeficienilor financiari, care reflect diferite corelaii ntre obinerea i utilizarea mijloacelor bneti. Utiliznd aceast metod pot fi calculai urm coeficieni. Coeficientul suficienei fluxului MB aprecierea capaciti # de a-i acoperi necesitile creterii potenialului productiv i plii dividendelor prin autofinanare (disponibilul bnesc obinut n urma AO). Calcularea coeficientului n cauz se efectueaz conform formulei: Rata suficientei Flux MB =fluxul net din AO/ Procurarea activelor+ sporirea SMM+plata dividendelor 47

De regula, in conditiile normale de activitate dimensiunea acestui coeficient trebuie sa fie egal cu 1, ceea ce inseamna ca la momentul analizei # dispune de MB in cantitati necesare pentru procurarea ATL, sporire SMM si plata dividendelor. In cazul fluxului net negativ din AO -insuficiena fluxurilor mijloacelor bneti Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul mB indic recuperarea sumelor datorate prin disponibilul bnesc obinut n urma AO. La calcularea acestui coeficient apelm la urmrelaie: Rata de acoperire a datoriilor cu fluxul MB= Fluxul net din AO/Datorii pe t/l+Datorii pe t/s Din formula de calcul, la determinarea coeficientului n cauz fluxul net generat n procesul AO i reflectat n Raportul privind fluxul mijloacelor bneti se compar cu suma datoriilor indicat n Bilanul contabil. Durata (perioada) achitrii dividendelor indic nr de zile n decursul crora #poate achita dividendele anunate n suma deplin fr finanare din exterior. In scopul calculrii acestui indicator se folosete relaia: Durata achitrii divid anunate= Dividende anunate/ ncasri bneti operaionale medii pe zi Pentru aplicarea formule suma dividendelor poate fi determ pe baza informaiilor din Anexa la Bilanul contabil ca produsul dintre mrimea dividendelor anunate pentru o aciune ordinar i nr aciunilor ordinare.ncasrile bneti operaionale medii zilnice se calculeaz conform datelor Raportului privind fluxul mijloacelor bneti n felul urmtor: ncasrile bneti din vnzri se adun cu alte ncasri operaionale ale mijloacelor bneti i rezultatul se mparte la 360 zile.

48