STUDIU DE DIAGNOZA

Conducerea este un element vital in cadrul relaiilor sociale ale grupurilor de munca. Grupurile au nevoie de conducatori , iar conducatorii au nevoie de oameni care sa i urmeze. G.A.Cole (1993) defineste conducerea astfel : Conducerea este un proces dinamic de munca in grup in care un individ, intr-o perioada determinata de timp si intr-un context organizational determinat, ii influenteaza pe ceilalti membri ai grupului in atingerea scopurilor prestabilite. Aceasta definitie reliefeaza cateva trasaturi importante ale conducerii: 1) Conducerea este un proces dinamic, influentat de dinamica factorilor de mediu. Implicatia acestui fapt este aceea ca nu exista un optim absolut in domeniul conducerii; liderul trebuie sa fie capabil sa exercite o paleta larga de comportamente pentru a-si juca rolul intr-un mod eficient. 2) Conducerea nu se limiteaza in mod necesar la o singura persoana, ci poate fi impartita intre mai multi membri. De obicei, liderul ales este responsabil pentru activitatea grupului, insa el nu este intotdeauna si conducatorul efectiv. Minzberg (1973) sublinia faptul ca lider este considerat acela care exercita efectiv influenta. 3) Principalul rol al liderului este acela de a influenta grupul in atingerea scopurilor comune. 4) Conducerea este exercitata in cadrul unui set de circumstante particulare ce formeaza contextul organizational. Acest context determina gradul de putere pe care liderul o poate exercita ( Fiedler -1967). Conform cercetarilor din ultimele decenii, exista cel putin patru variabile cheie ce trebuie luate in considerare in analiza conducerii, si anume: - atributele liderului - natura sarcinilor si obiectivelor - natura grupului - climatul organizational, toate strans interconectate. Atributele liderului Natura sarcinilor

Natura grupului

Climatul organizational

Fig. 1 Variabilele ce intervin n procesul conducerii oamenilor

A. Atributele liderului
Stilul de conducere (lidershipul) reprezinta modul in care managerul isi asuma puterea cu care este investit prin statusul sau si arta de utilizare a puterii in practici manageriale, care sa permita atat realizarea obiectivelor, cat si asigurarea unui climat de participare personala a tuturor membrilor comunitatii. In vederea identificarii trasaturilor (tipului) de personalitate ale unui director al unei unitati de invatamant preuniversitar (colegiu tehnic), s-a aplicat CPI 462, care este un instrument destinat normalitatii psihice, normalitate care inseamna persoana nu in ipostaza ei statica, ci in cea reala dinamica , adica in interrelationare . Rezultatele obtinute in urma aplicarii acestui chestionar sunt prezentate in patru grupe ce indica : a) si al focalizarii intelectuale, b) dimensiunile personalitatii ce intervin in afirmarea persoanei c) optiunile valorice si maturitatea interrelationala, d) nivelul motivational in sensul potentialului de realizare personala unele modalitati intelectuale ce modeleaza un stil personal.

Dimensiuni ale prezentei sociale , ale sigurantei de sine si ale predispozitiilor interpersonale
a)Dominanta Do - evalueaza aspecte ale propensiunii de a conduce, persistenta si initiativa sociala, tendinta de a privi lucrurile in fata , de a se confrunta cu realitatea , chiar daca este neplacuta . TDo=63 incredere in sine, asertiv, orientat spre sarcina, responsabil, convingator, puternic, persistent , autoritar, energic b)Capacitate de statut Cs- evalueaza nivelul relativ al venitului, educatiei, prestigiului si puterii , atinse in mediul socio-cultural propriu, calitati de ambitie si incredere in sine TCs=55 ambitios, vrea sa aiba succes, cu interese multiple, inteligent, ingenios, perspicace, logic, schimbator c)Sociabilitate Sy evalueaza placerea pentru interactiuni sociale , sentimentul de echilibru si incredere in sine in relatiile cu ceilalti , toleranta fata de ceilalti, asociata cu standarde stricte pentru sine TSy=55 sociabil, ii place compania oamenilor, extravert, nu ii place foarte mult sa fie pus in situatii inedite, se ataseaza usor, competitiv, mereu in primele randuri, dominant, fluent in gandire d)Prezenta sociala Sp- evalueaza placerea pentru interactiuni sociale, atitudini aerisite fata de regulile si prohibitiile sociale, paralel cu accentul pus pe indatorire , moderatie, conformism

TSp=55 destul de sigur pe sine, cauta situatiile care ii aduc placere, cauta recunoastere si atentie sociala, spontan, neformalist, schimbator,, rapid, rautacios e)Acceptare de sine Sa evalueaza simtul valorii personale , acceptarea de sine, capacitatea de a gandi si actiona independent TSa= 51 parere buna despre sine, placut in conversatie, sincer, pretentios, insistent, decis, orgolios f)Independenta In automplinire i autodirecionare TIn=62 incredere in abilitatile sale, detasat, persistent in atingerea obiectivelor, indiferent ce cred cei din jur, independent g)Empatie Em capacitatea de a nelege i de a rspunde nevoilor celorlali IEm=60 capacitate mare de a intelege si a raspunde nevoilor celorlalti

Dimensiuni ale valorilor si orientarii normative

a)Responsabilitate Re- vizeaza preocuparea si obligatiile sociale , civile si morale, accentul pe datorie si disciplina de sine, dezaprobarea oricaror privilegii de orice natura , afirmarea echilibrului si increderii in sine si in ceilalti ; difera de So si Sc prin accentul pe gradul in care valorile si controlul sunt intelese si conceptualizate TRe=49 nu cere mult de la sine, nerabdator, nu foarte disciplinat, fidel, constiincios, nu ii place munca de rutina b)Socializare So reflecta gradul de maturitate sociala, integritate morala si corectitudine atins de individ , capacitatea de a judeca si respecta normele morale , gradul in care aproba si prezinta dispozitie spre autocontrol TSo=63 constiincios, organizat, precaut, modest, rezonabil, respecta normele c)Autocontrolul Sc- masoara gradul de libertate al individului fata de impulsivitate si centrarea pe sine, gradul in care este inteles controlul, gradul si adecvarea autoreglarii si autocontrolului, dominarea impulsivitatii si capacitatea de autodisciplinare TSc=40 emotii si sentimente puternice, nu face efort sa le ascunda, probleme generate de impulsivitate si lipsa de control, vorbeste raspicat cand e furios sau suparat d)Impresia buna Gi identifica persoanele care doresc sa faca impresie buna , preocupate de ceea ce gandesc altii despre ele TGi=51 vrea sa faca impresie buna, compliant la reguli de comportament politicos, incearca sa ii multumeasca pe cei din jur e)Comunalitate Cm- reflecta socializarea , negarea tendintelor nevrotice, comportament si atitudini conventionale , optimismul

TCm=60 se percepe ca o persoana obisnuita, are perspectiva practica, uneori capricios, de incredere , rational , realist f)Sanatate Wb TWb=52 forma fizica si psihica buna, se simte competent in a descurca cu cerintele vietii , matur, cinstit g)Toleranta To- indica atitudini sociale permisive, lipsite de prejudecati, deschise , care ii accepta pe ceilalti asa cum sunt TTo=40 nu prea tolerant cu privire la valorile si convingerile celor din jur, aspru

Dimensiuni ale functionarii intelectuale si cognitive

a)Realizarea prin conformism Ac- reflecta canalizarea trebuintei de realizare personala, placerea de a se pregati si a avea eficienta in invatare TAc=48 dorinta de a reusi in viata, ii place sa lucreze in medii in care sarcinile si asteptarile sunt clar definite, logic b)Realizare prin independenta Ai- masoara interesul pentru acele situatii in care se cere independenta in gandire, creativitate , valorizarea potentialului propriu TAi=puternica dorinta de a reusi in viata, ii place sa aiba libertate de actiune , discret, logic c)Eficienta intelectuala Ie evalueaza interesul pentru valori intelectuale opus celui pentru valori practice, placerea de a face planuri si de a le realiza, capacitatea de a face fata unor situatii de indeterminare TIe=47 prefera sa aiba de-a face cu chestiuni tangibile, decat cu concepte si abstractizari, nu are destula incredere in propriile abilitati, bine informat

Dimensiuni ale rolului si stilului personal

a)Inclinatia psihologica Py evalueaza capacitatea de mobilizare a resurselor pentru concentrarea tenace pe problema, de a tolera ambiguitatea si dezordinea , disponibilitatea pentru munca, gradul in care se implica si este sensibil la necesitatile interne , la cauze, dar si la experientele semenilor TPy=56 rapid, receptiv, nesupus constrangerilor, cu ascendenta sociala, atitudine neconventionala, independent, nu se manifesta intotdeauna cald si simpatic b)Flexibilitatea Fx- reflecta gradul de flexibilitate si adaptabilitate al gandirii si comportamentului TFx=40 ii place sa lucreze intr-un ritm constant si in situatii organizate si previzibile, neconfortabil cu ambiguitatea, programat si planificat , politicos, harnic.

c)Feminitate/Masculinitate F/M reflecta aprecierea masculinitatii sau feminitatii intereselor TF/M=43 decis, cu initiativa, nesentimental, cu vointa puternica, incapatanat, nerabdator la intarziere, expeditiv, agitat Temperament creativ CT=50 V1=12 extravert , deschis, cu incredere in propria persoana, vorbaret, cu forta si prezenta sociala V2=27 bine organizat, constiincios, conventional, pe care te poti bizui V3=28 ambivalenta fata de sentimentul de autorealizare si implinire Protocolul este valid, ecuatiile de detectare a protocoalelor invalide netrecand peste punctele critice.
70 60 50 40 30 20 10 0 Do Cs Sy Sp Sa VALORI 63 55 55 55 51 In Em Re So Sc 62 60 49 63 40 Gi Cm Wb To 51 63 52 40 Ac 48 Ai 50 Ie 47 Py 57 Fx F/M CT 40 43 50

Fig. 2 Valorile protocolului CPI 462 obinute de directorul analizat

Realizand modelul cuboid , se constata ca stilul de viata al directorului care a raspuns itemilor din protocol este Alpha 3, cu urmatoarele caracteristici : intreprinzator, , pe care te poti bizui, deschis, productiv, orientat spre sarcina, ambitios, gata sa isi asume responsabilitati legate de conducerea si dirijarea altora. In general adera la norme externe si obiceiuri Pe axa V3 fiind aproape la jumatate , se poate considera ca este un lider carismatic si poate fi un implementator constructiv. Toti coeficientii care au intervenit in calcularea cotelor standard, dupa ce s-au obtinut cotele brute prin corectarea fisei de raspuns , au fost alesi tinand cont ca directorul unitatii de invatamant preuniversitar este de sex feminin , in varsta de 41 de ani, coeficientii fiind adaptati pentru Romania. Valorile cotelor standard prezentate au fost aproximate prin adaos sau prin reducerea valorilor cotelor brute. Interpretarea rezultatelor s-a facut pe baza manualului de utilizare a CPI 462, fara ajutor specializat asa cum este prevazut in instructiuni.

B. Natura sarcinilor si a obiectivelor

Managerul isi asuma roluri interpersonale, informationale si decizionale. El este figura reprezentativa, lider, factor de stabilire a legaturilor, monitor, difuzor de informatii, purtator de cuvant, intreprinzator, factor de solutionare a perturbarilor, factor de alocare a resurselor si negociator, in functie de situatia specifica in cae se afla. Pentru un manager al unei unitati de invatamant preuniversitar, fisa postului contine verbe ca : planifica, directioneaza, decide, asigura, stabileste, implementeaza, raspunde, propune, elaboreaza, verifica, comunica, inainteaza, recomanda, etc, verbe care impartite pe categorii indica faptul ca sunt specifice atat unui manager de linie, cat si unui specialist intr-un post superior , dar si unui functionar. Pentru a-si indeplini aceste sarcini si pentru a-si asuma toate rolurile, managerul trebuie sa isi puna in aplicare competentele astfel incat sa scoata tot ce este mai bun din colegi si din cei pe care ii conduce. Viziunea si obiectivele organizatiei pe care un lider trebuie sa le aiba inradacinate in minte se bazeaza pe teatrul interior, cu scenariul pe care l scrie tema nucleului relatiilor interpersonale. Obiectivul organizatiei de invatamant preuniversitar prezentata in aceasta lucrare este asigurarea egalitatii de sanse pentru toti elevii la o educaie conform cu cerinele comunitii n care triesc, pregatirea lor pentru integrarea in comunitate, etc.

C. Natura grupului si climatul organizational

Organizatia poate fi privita ca un aisberg. Ea poate fi definita de dimensiunile rationale ( viziune, misiune, structuri, definirea posturilor, teluri, strategii, politici operationale) , dar si de cele irationale ( tiparele manifestarii puterii si influentei , dinamica grupurilor, fortele conformarii, impulsivitatea, sentimentele, relatiile interpersonale, cultura organizational, trebuintele individuale). Analiza SWOT care urmeaza, incearca sa puna in evidenta aceste doua parti ale organizatiei studiate.

PUNCTE TARI
Oferta curriculara: pentru fiecare nivel de colarizare, coala dispune de ntregul material curricular (planuri de nvmnt i programe colare, auxiliare curriculare manuale, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, ndrumare etc.); flexibilitatea sistemului educational-posibilitatea schimbarii specializarii alese; promovarea egalitatii sanselor pentru toti elevii; utilizarea de metode modern de predare, in permanenta adaptate la nou; adaptarea metodelor didactice si materialelor de invatare pentru elevii cu dizabilitati si CES imbunatatirea activitatii la clasa prin monitorizarea activitatii cu ajutorul FDA (Fise de descriere a activitatii) si FPS (Fise de progres scolar)

Resurse umane: comunicare foarte buna intre membrii organizatiei; buna comunicare pe verticala cu factorii decizionali; personal didactic calificat n proporie de 98 %-recrutarea personalului se face prin concurs organizat de ISJ Brasov; ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul didactic I este de 80 %; desfasurarea cu profesionalism a activitatii de catre 85 % dintre cadrele didactice care predau in institutia noastra , utilizand metode moderne de predareinvatare: joc de rol, studiu de caz, munca in echipa, brainstorming, etc ; participarea unor cadre didactice la cursuri postuniversitare (informatica aplicata) in vederea obtinerii unei duble specializari, avand in vedere modificarea structurii fortei de munca prin declinul economic si mai ales al industriei constructoare de masini ce a dus la disparitia unor meserii si aparitia altora; existenta unui climat educaional deschis, stimulativ datorita relaiilor interpersonale (profesor-elev, conducere-subalterni, profesori-prini, profesoriprofesori etc.) ; existenta unei bune delimitari a responsabilitilor cadrelor didactice (exist comisii constituite pe diverse probleme) precum i o bun coordonare a acestora;ex. colaborare intre echipa manageriala, membrii Comisiei metodice, sefii de catedra si membrii Comisiei de Asigurare a Calitatii (comisie aflata in subordonarea ARACIP care monitorizeaza intreg procesul instructiv educativ din invatamantul profesional si tehnic); deschiderea permanenta pentru formarea continua din partea cadrelor didactice toti dirigintii din scoala au participat la cursuri de Orientare scolara si profesionala organizate de Casa Corpului Didactic si la cursuri de aplicare a unor metode moderne de predare invatare centrate pe elev; implicarea unor cadre didactice in realizarea unor auxiliare curriculare utilizate la clasele de SAM (scoala de arte si meserii) si in activitatile cu elevi cu cerinte educationale speciale (se lucreaza cu elevi cu deficiente de auz, vaz, sindrom ADHD); ameliorarea relaiei profesor-elev prin intermediul Consiliului Consultativ al Elevilor; obtinerea de catre elevi, an de an, a rezultatelor foarte bune la concursurile pe meserii (faze judetene si nationale); existenta unei bune colaborari intre personalul didactic si cel auxiliar care contribuie indirect la realizarea procesului instructiv-educativ: bibliotecar, laborant, informatician, etc; existenta unui cabinet de consultan psihopedagogic Resurse materiale si financiare: asigurarea existentei unor spaii colare deosebite i ncadrarea lor n normele de igien corespunztoare (cabinetele si laboratoarele au fost amenajate cu mobilier nou, ergonomic);

 utilizarea de materiale de invatare moderne, atractive :videoproiector, flipchart, pachete lectii informatice, prezentari Power Point; existenta cabinetelor specializate si laboratoarelor pentru fiecare disciplina (unele sunt dotate cu calculator conectat la Internet); existenta in dotarea scolii pentru conducatorii auto a doua autoturisme si a doua camioane , ceea ce ofera elevilor posibilitatea obtinerii permisului de conducere , categoriile B si C; desfasurarea unui numar mare de lectii in laboratorul informatizat utilizand atat pachetul de lectii AEL cat si materiale de invatare si evaluare realizate de profesorii scolii; acces nelimitat la Internet; existenta unui centru de documentare-informare; existent cabinetului de orientare si consiliere psihopedagogica; existenta fondurilor extrabugetare,ceea ce permite asigurarea desfasurarii procesului educational in conditii foarte bune; dotarea cu peste 30 000 volume a bibliotecii si infiintarea unui centru de informare si documentare; posibilitatea desfasurarii orelor de educatie fizica si a activitatilor sportive extracurriculare intr-o sala de sport recent renovat si dotata corespunzator existenta cabinetului fonic pentru studierea limbilor moderne ; amenajarea printr-un proiect PHARE a atelierelor si laboratoarelor pentru activitati applicative; activitatile scolare se desfasoara intr-un singur schimb (suficiente spatii pentru desfasurarera procesului instructive educative Relaiile cu comunitatea: organizarea in fiecare semestru de catre directorul scolii, in colaborare cu Comisia dirigintilor a ntlnirilor cu reprezentani ai Poliiei Romane n scopul prevenirii delincvenei juvenile; organizarea de ntlniri semestriale cu Comitetul consultativ al prinilor, suplimentate de consultaii individuale cu prinii; dezvoltarea relaiei profesori-elevi-prini se realizeata i prin intermediul activitatilor extracurriculare (serbari scolare); incheierea de parteneriate cu diverse instituii pentru realizarea unor activiti extracurriculare precum : excursii, vizite la muzee, vizionri de spectacole, aciuni caritabile la cmine de btrni, orfelinate etc.; incheierea de parteneriate cu reprezentanti ai comunitatii locale, ONG, firme (AJOFM,CC, FPIMM); parteneriate de lunga durata cu agenti economici ca furnizori de practica si organizare anuala a unui targ de job-uri.

PUNCTE SLABE
Oferta curricular:

 imposibilitatea diversificarii ofertei educationale din cauza impunerii de catre ISJ Brasov a unui numar fix de clase, insuficient pentru a raspunde cerintelor pietei muncii; insuficienta diversitate a abilitilor cadrelor didactice n raport cu solicitrile suplimentare ale beneficiarilor (elevi si parinti) Resurse umane: slab motivare a cadrelor didactice datorit salariilor mici (indeosebi la profesorii tineri); parasirea sistemului de catre cadrele didactice tinere , uneori si in timpul anului scolar ( in acest caz nu mai poate fi vorba de selectie si recrutarea personalului, in aceasta situatie apelandu-se la cadre didactice suplinitoare sau uneori chiar la necalificati); incapacitatea organizatiei de a oferi flexibilitate in ceea ce priveste continutul posturilor, angajatii nu-si pot adapta postul in functie de preferinte, dar isi pot folosi inovatia si creativitatea prin implicarea in diferite activitati curriculare si extracurriculare, intocmirea de programe scolare, materiale de invatare, propuneri de CDS-uri; existenta conservatorismulului i rezistenei la schimbare a unor cadre didactice privind aspecte precum : organizarea i desfurarea leciilor, centrarea activitii didactice pe nevoile elevului, informatizarea nvmntului etc.; incapacitatea unor cadre didactice de a urma cursurile unei facultati in domeniu in vederea ramanerii in sistem (maistri instructori); Resurse materiale si financiare: neconectarea bibliotecii la reeaua Internet; existenta unui material didactic este insuficient i depsit pentru anumite calificari; nu toate aparatele din dotare au fost instalate in laboratoare din cauze obiective; insuficienta fondurilor bneti pentru stimularea cadrelor didactice i elevilor in vederea achiziionarii unor echipamente i materiale didactice. Relaiile cu comunitatea: implicare redusa a agentilor economici, universitati si AJOFM n vederea realizrii unei orientri vocaionale adecvate elevilor; nu toti agentii economici cu care scoala colaboreaza se implica in definirea clara a obiectivelor urmarite in activitatile de instruire practica si dobandirea de competente specifice; organizarea unui numar mic de activiti desfurate n coal, care sa implice coparticiparea prinilor

OPORTUNITI
Oferta curriculara: CD-l (curriculum la decizia scolii) ofer posibilitatea satisfacerii dorinei de informare i cunoatere n diferite domenii de activitate; oferta CD vine n sprijinul ameliorrii fenomenului de absenteism colar i contribuie la dezvoltarea unei motivaii intrinseci pentru nvare; CD permite valorificarea abilitilor individuale. Resurse umane: organizarea de ntlniri i activiti comune ale cadrelor didactice n afara orelor de curs favorizeaz mprtirea experienei, creterea coeziunii grupului, o comunicare mai bun; existenta unei oferte varietate de cursuri de formare i perfecionare organizate de CCD, ONG, universiti; posibilitile motivarii cadrelor didactice, de tipul premierilor, acordarea de zile libere pentru orele lucrate suplimentar sau acordarea de salarii/gradatii de merit. Resurse materiale si financiare: descentralizare i autonomie instituional; existena unor spaii ce pot fi nchiriate n scopul obinerii unor fonduri extrabugetare; posibilitatea antrenrii elevilor i prinilor n activiti productive i de ntreinere a colii. Relaiile cu comunitatea: disponibilitatea i responsabilitatea unor instituii de a veni n sprijinul colii (Primrie, ONG Poliie, instituii culturale); interesul firmelor de a-i recruta i forma n perspectiv personal specializat (elevii de la liceu si clasele de SAM efectueaza stagiile de pregatire practica la agenti economici cu care scoala are incheiate parteneriate); disponibilitatea altor coli/ instituii omoloage pentru schimburi de experien si actiuni comune; ex. schimb de experienta cu scoli din Viena, Torino (cu aceleasi specializari ca cele din institutia noastra scolara) si proiecte comune cu elevi din alte licee din judet:,,Ma implic deci, invat, Lasa-te de fumuri.

AMENINRI
Oferta curriculara:

10

 limitarea din partea MECT a posibilitatii de diversificare a CD la cerinele i solicitrile agentilor economici,prinilor i elevilor prin impunerea programelor pentru anumite calificari; baza material existent nu permite realizarea tuturor solicitrilor (opiunilor) beneficiarilor. Numrul calculatoarelor din coal nu este suficient (doar doua laboratoare de informatica); stabilirea la nivel de ISJ Brasov a planului de scolarizare; existenta unei legislatii care nu permite sanctionarea drastica a elevilor au abateri grave si protectia cadrelor didactice; din punct de vedere financiar, existenta unei diferentieri intre agentii economici si unitatile de invatamant care realizaeaza fonduri extrabugetare , din punct de vedere al virarii TVA-ului Resurse umane: management defectuos al timpului alocat de catre prini elevilor, datorat actualei situaii economice care reduce implicarea familiei n viaa colar. Acest lucru se reflect att n relaia profesor-elev ct i n performana colar a elevilor; neimplicarea parintilor in educatia tinerilor (o patrime dintre elevii scolii provin din familii monoparentale, o cincime au parintii plecati la munca in strainatate si din acestia 20% sunt lasati fara supraveghere, unii fiind minori; lipsa unui consilier juridic la nivelul fiecarei scoli, avand in vedere complexitatea sarcinilor managerului; existenta unei deficiente la nivel legislativ prin neconditionarea ocuparii functiilor de contabil al unui centru bugetar si secretar sef de catre persoane cu studii superioare in domeniu. Resurse materiale si financiare: degradarea spaiilor colare datorit fondurilor bneti limitate, alocate de la bugetul local pentru ntreinerea colii; contiina moral a unor elevi privind pstrarea i ntreinerea spaiilor colare; existenta unei situatii materiale precare in multe dintre familiile elevilor, ceea ce-i determina sa abandoneze scoala; ritmul accelerat al schimbrilor tehnologice ce duce la uzura moral a echipamentelor existente. Relaiile cu comunitatea: instabilitate la nivel social i economic a instituiilor potenial partenere; slaba informare privind specificul i inadecvarea activitilor propuse de ctre instituiile partenere. Coreland toate informatiile prezentate mai sus putem afirma c liderul va lua msuri n vederea:

11

1. meninerii subordonailor contieni i interesai de stategia instituiei, de progresele dar i problemele ei 2. adoptrii unui comportament participativ, s se consulte mai mult cu subordonaii, lund n considerare opiniile lor. 3. s rezolve problemele i conflictele organizaiei prin implicarea membrilor ei n vederea identificrii soluiilor. 4. conducerea este influenat de factorii de mediu deci implicarea i a altor organizaii publice n rezolvarea problemelor ar fi binevenit. Situaia sistemului educaional i de formare profesional din Romnia impune un nou stil de conducere al managerilor educaionali. Acesta trebuie s plaseze elevii n centrul activitilor de nvare i s identifice cerinele ocupaionale din sectoarele economice i industriale, s asigure anse egale pentru toi tinerii pentru a obine o bun calificare profesional, comparabile cu cele din Uniunea European, iar nvmntul profesional i tehnic s rspund flexibil nevoilor individuale de dezvoltare personal i profesional a elevilor. Managerii nu se angajeaza neaparat in comportamente rationale (sau percepute ca rationale). Ei nu stiu neaparat de ce fac ceea ce fac si , chiar daca stiu, nu comunica motivul real celor ce-i intreba, preferand sa le ofere o explicatie rationala. Cea mai mare parte din ceea ce fac managerii ori se afla in afara constientului ori este interzis publicului larg.

Bibliografie

Kets de Vries, M (2007). Leadership Arta si maiestria de a conduce Bucuresti, Editura CODECS Bogathy,Z (2004). Manual de psihologia muncii si organizationala , Iasi, Editura Polirom Cole, G.A. (2000). Managementul personalului , Bucuresti, Editura CODECS Bogathy,Z (2007). Manual de tehnici si metode in PSIHOLOGIA MUNCII SI ORGANIZATIONALA , Iasi, Editura Polirom

12