Sunteți pe pagina 1din 6

C4. Poriectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

CURS 4

FREZE CILINDRICE

Sunt de obicei cu fixare pe dorn (freze cu alezaj), alegerea diametrului alezajului se face având în vedere solicitările la încovoiere şi răsucire ale frezei.

t s

l = = R F r R l F p
l
=
=
R
F
r
R
l
F
p

R

Fig.1. Freză frontală sau cilindro-frontală

Calculul de rezistenţă:

Unghiul de înclinare dă naştere unei componente axiale dar care este mică şi se poate neglija.

M

t

F

p

D

2

;

M

î

3

16

R

l

;

(a)

3 M  R  l ; (b) î  16 După ipoteza a treia:
3
M
R
l ;
(b)
î 
16
După ipoteza a treia:
2
2
    
4
ech
î
ea
3
 d
3
W
 
0,1
d
M ech
ea
ea
32 ea
10
M
ech
d 
3
e
adm
Calculul de rigiditate:

Săgeata admisibilă

mm

a 0,1

f

a 0,05

f

-pentru degroşare

-pentru finisare.

mm

1. Exemple de freze cilindrice

Cele mai răspândite freze cilindrice sunt cele monobloc, realizate din OSC-uri. Elemente constructive principale:

C4. Poriectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

L f f 1  h m  D 0 r  d 
L
f
f 1
h
m
D
0
r 
d

z s =(0,5

În

1)

cazul

acestor

Fig.2. Freză cilindrică cu dinţi elicoidali

freze,

numărul

de

dinţi

poate

fi

luat

astfel:

freze, num ă rul de din ţ i poate fi luat astfel: D , în func

D , în funcţie de pasul periferic

D se recomandă h=(0,4

z

s

0,6),

k 1 =0,5

1;

f 1 =0,05 mm; şi

sau

spatele dintelui (forţele) f=0,8 mm; unghiul =20 30º (mare pentru a evita alunecarea prea mare a dinţilor pe suprafaţa de prelucrat).

Frezele sunt standardizate, gama de diametreD(40 cilindrice şi frezele cuplate.

Se utilizează ca freze

100)mm.

2. Frezele cuplate

Frezele cuplate sunt utilizate prelucrării suprafeţelor mai mari (o adâncime de aşchiere mai mare) şi se iau cu înclinarea dinţilor opusă astfel încât componenta axială să se anuleze reciproc.

  F A F A Fig.3. Freză cuplată
 
F A F
A
Fig.3. Freză cuplată

Diametrul exterior este acelaşi, unghiul de înclinare acelaşi dar de semn contrar. Cele două freze se vor ascuţi în stare asamblată pe dorn, iar unghiul se alege astfel încât să se anuleze forţa axială F a (să aibă tendinţa de a strânge cele două freze). Pentru prelucrarea unor materiale mai greu de prelucrat (cu grade de aliere mai mari) utilizate sunt frezele cu dinţi din plăcuţe din carburi metalice.

C4. Poriectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

3. Freze cu dinţi din plăcuţe din carburi metalice

N-N

 f f  N A  1  N  N

f
f
 N
A

1
N
N
A 45 90 f 0,5 f 45
A
45 90
f
0,5
f
45



Fig.4. Freză cu dinţi din plăcuţe din carburi metalice

Dinţii elicoidali ai piesei sunt materializaţi de un număr oarecare de plăcuţe plate. Colţurile plăcuţelor se prelucrează ca în detaliul A (teşiri de 45º pe o adâncime de 0,5, jucând rolul de praguri de fragmentarea aşchiilor). Dispunerea plăcuţelor este alternativă (şicană). Unghiul de degajareeste negativ(-5º) pentru ca solicitarea plăcuţelor să fie de compresie. Durabilitatea frezelor de acest tip este de două trei ori mai mare decât a celor monobloc. Frezele cilindrice pot fi executate şi cu dinţi demontabili. Lungimea frezei este mai redusă decât cea monobloc.

4. Freze cu dinţi demontabili

Avantajele frezelor cu dinţi demontabili:

-economia materialului de scule; -posibilitatea de utilizare pe timp îndelungat; -tratament termic simplu ca al frezei (se tratează separat numai dinţii). Dezavantajele frezelor cu dinţi demontabili:

-rigiditate mai redusă şi complexitate de execuţie mai mare. Există patru metode de fixare:

-cu pană radială şi şuruburi, -cu bucşă-pană şi şuruburi, Acestea două nu permit modificarea diametrului exterior. -fixare cu pană longitudinală şi dinţi bilaterali, -fixare cu pană longitudinală unilateral.

C4. Poriectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

pana dinte surub
pana
dinte
surub

corp

1 5
1
5
5°

2

chietoare. Note de curs pana dinte surub corp 1 5 5° 2  3 3 4
 3 3 4
3
3
4

Fig.5. Metode de fixare a dinţilor demontabili

1. La fixarea cu pană şi şuruburi, pana este radială care este apăsată şi fixează dintele cu ajutorul a două şuruburi.

2. La această metodă există două bucşe cu rol de pană de fixare. În acest scop bucşele au prelucrate pe suprafaţa laterală cilindrică, o porţiune plană înclinată la 5º faţă de axa bucşei.

3. Dintele bilateral este cu spate zimţat şi fixat cu o pană longitudinală cu dublă înclinare (5º în secţiune transversală şi 3º în lungul dintelui). Dintele poate fi utilizat de două ori. După prima utilizare se întoarce cu 180º. Zimţii permit modificarea diametrului exterior al frezei. După uzare freza se va reascuţi în stare asamblată.

4. Fixare robustă

Observaţie: Dinţii frezelor sunt sub forma unor prisme, fixaţi în canale înclinate. (Aceste canale cu înălţime variabilă în lungul corpului frezei, suprafaţa de degajare ale dinţilor, în stare asamblată, se ascut după suprafeţe elicoidale, ceea ce face ca grosimea să fie variabilă

în lungul acestora rezultând astfel că unghiul de înclinare este maxim 10º.

C4. Poriectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

5. Freze cilindro-frontale

Frezele cilindro-frontale au dinţi pe partea cilindrică şi pe cea frontală. Aşchiere cu freze cilindro-frontale este mai bună având în vedere că lăţimea dinţilor în contact cu suprafaţa prelucrată este mai redusă, unghiul de atac principal poate fi ales convenabil astfel încât productivitatea operaţiei să crească. Posibilitatea utilizării cu dinţi demontabili este mai favorabilă. Se pot uşor arma cu plăcuţe din carburi matalice. Neuniformitatea frezei este mai puţin accentuată. Calitatea suprafeţei prelucrate este mult mai bună deoarece unghiul de atac principal şi

cel secundar ( şi

) se pot lua în limitele dorite.

1

s d >>a s d >a s d =a d d d   
s d >>a
s d >a
s d =a
d
d
d
 
t
a
d
a
d

Fig.6. Grosimea aşchiei funcţie de avansul pe dinte

v

t

t

s

s

d

z

s

n

Dacă s d creşte atunci creşte şi productivitatea.

a

d

s

d

sin

ct

Cu cât unghiul de atac principal scade, la ceeaşi grosime de aşchie (aceeaşi forţă specifică de aşchie, s d creşte). Se limitează inferior scăderea lui 13 15 º, pentru că sub aceste valori creşte mult componenta axială a forţei de frezare şi solicitarea maşinii de frezat.

6. Freza cilindro-frontală monobloc

Cutit de rabotat circular  M  N N   M   
Cutit de rabotat circular
M
N
N
M

M
M1


M1
N


plan de lucru
N

pe cel posterior

plan normal



M Va  Vb vazut de sus
M
Va
Vb
vazut de sus

plan posterior

(axial)

Va N
Va
N

VM

Mn M



=30°÷ 45° pentru materiale dure =45° ÷60° pentru materiale moi

Fig.6. Freză cilindro-frontală monobloc

C4. Poriectarea sculelor aşchietoare. Note de curs

Frezele pot fi cu dinţi deşi (z s = 2

D freze =(40

cu din ţ i de ş i (z s = 2 D f r e z

D ) sau rari (z s =1,2

= 2 D f r e z e =(40 D ) sau rari (z s =1,2

D ).

100)mm, cu antrenarea cu canal de zonă frontal (există şi variante cu canal

de pană longitudinal). Unghiul de degajare 10 15º.

Unghiul de aşezare 15º.

Unghiul de înclinare

 

,

25

30 º

Unghiul de atac principal se poate lua funcţie de tipul frezării 45 90 º. Dacă se prelucrează două suprafeţe reciproc perpendiculare unghiul de atac principal se ia 90º. Frezele cilindro-frontale pot fi şi cu dinţii demontabili.