Civilizaia aztec

Venii din ndeprtatele regiuni nord-vestice (inuturile Californiei, probabil), aztecii s-au stabilit pe Marele Podi Mexican, apoi pe malurile Lacului Texoco nfiinnd, n numai cteva decenii, un imperiu. n anul 1324 pun bazele capitalei, oraul-insul Tenochtitlan ("Piatra Cactusului", actualul Ciudad de Mxico. Civilizaia aztec, s-a constituit n partea meridional a Americii de Nord; civilizaia Inca, n America de Sud, de-a lungul coastei Oceanului Pacific; civilizaia Maya, n America Central. Dintre toate civilizaiile care s-au perindat de-a lungul timpului prin Podiul mexican aztecii au fost ultimii venii i ultimii stpni din podi. Ca ultimi venii, evident c au putut beneficia de vasta i ndelunga experien cultural a predecesorilor lor de pe podi. Dar toate elementele de civilizaie i de cultur pe care le-au nprumutat, aztecii le-au asimilat, sintetizat i reelaborat ntr-o form mult mai bogat, mai complex i mai organic articulat dect la orice alt popor trind n aceeai zon geografic. Ceea ce uimete n primul rnd este rapiditatea cu care un popor att de puin numeros, stabilit pe dou insule ale unei lagune, a ajuns n numai cteva decenii s fundeze un imperiu att de puternic, s construiasc o capital de proporii pe care nici un ora din Europa acelui timp (n afar de Cordoba) nu le avea, i s-i uluiasc pe conchistadorii spanioli prin bogia lor i prin fastul exorbitant al curii regale. mpratul, ales din familia imperiai, aprobat de clerul superior i de ctre marii demnitari, guverna peste acest imperiu. Prin absorbirea elementelor culturale ale popoarelor cucerite de ei,aztecii au cladit o civilizatie care atinsese apogeul la jumatatea mileniului al doilea al erei noastre,o civilizatie fundamentata pe mostenirea toltecilor si a poporului MixtecaPuebla .Aztecii atinsesera un grad foarte inalt de specializare in inginerie,arta, arhitectura,matematica si astronomie.Conform calendarului aztec,anul avea 260 de zile si existau cicluri de cate 52 de ani.Este remarcabila indemanarea azteciilor in arta sculpturii,a prelucrarii metalului,in muzica si pictura,Agricul tura lor era foarte avansata,si de asemenea comertul.Aveau o organizare politica si sociala care se traducea in existenta castelor nobilime,preoti,soldati si negustori. Preotii constituiau o forta religioasa si politica redutabila.Armata azteciilor era numeroasa si puternica.Prizonierii de razboi erau ucisi in cadrul unor ceremonii de sacrificii umane,pentru a-i multumi pe zeii sangerosi ai aztecilor,in special pe

Huitzilopochtli,zeul razboiului. SACRIFICIILE UMANE Toate popoarele antice aduceau sacrificii zeilor,inca din cele mai vechi timpuri.Insa la azteci,aceste ritualuri au luat proportii extraordinare.Cronicarii spanioli care au scis despre azteci relateaza,bazandu-se pe spusele conchistadorilor ca poporul acesta sacrifica in fiecare an,in medie,20 000 de vieti omenesti.Numai pentru a obtine ajutorul zeilor in lupta impotriva armatei de conchistadori-care numara doar 600 de soldati-aztecii au sacrificat 15 000 de oameni. Aztecii au asimilat elementele de cultur i civilizaie de la popoarele existente pe acest teritoriu. Foloseau drept scriere pictogramele i cunoteau, de asemenea, calculul. Aveau numeroase culte si numeroi zei i zeie, ntre care cei mai importani erau Quetzalcoatl ("zeul cu pene"), zeul purificator i civilizator i Huitzalopotchli, zeul rzboiului. Ideologia religioasa a dominat in mare masura arta aztecilor, a incasilor si a mayasilor. Un element original frecvent si caracteristic al acestor culturi este piramida. N-are nimic comun cu piramida egipteana, nici ca forma, nici ca structura, nici ca functie sau ca scop. Nu este construita din blocuri de piatra perfect taiate, ca cea egipteana, ci este o gramada de pietris si bolovani acoperita cu o gramada de blocuri regulate sau neregulate, prinse cu mortar. Nu este ridicata pentru a slavi un monarh, nu este monument funerar, ci baza unui sanctuar situat pe platforma din varful edificiului. Este propiu-zis un trunchi de piramida. O piramida precolumbiana "crestea"; din 52 in 52 de ani piramidei i se adauga prin suprapunere o alta noua. La altarul descoperit de pe ultima terasa se ajunge pe una sau mai multe scari de piatra, cu paliere. Nici un model strain n-a inspirat piramida Americii precolumbiene. Forma ei, stilul ei, se explica prin insasi conceptia cosmogonica a acestor popoare, conceptie potrivit careia cerul este reprezentat nu ca o bolta, ci ca un munte, pe care soarele il urca si il coboara pe niste pante marginite de paliere imagine pe care o reproduce simbolic piramida. In arhitectura, aztecii au contruit monumente impresionante intr-un timp relativ scurt, monumente despre care s-a scris in cronicele spaniole ca ar reprezenta '' una dintre privelistile cele mai frumaose din lume''. Dar din operele aztece de arhitectura civila n-a ramas aproape nimic. Templele aztece au aprope intotdeauna forma de piramide trunchiate, cu patru, cinci sau chiar mai multe terase laterale inguste. Pe aceste terase treceau preotii in solemne procesiuni pana ajungeau in varful piramidei. Aici, pe o platforma patrata cu latura de 3-4 metri se afla templul propriu-zis, cu altarul sacrificial si statuia zeului. Principalele ornamente erau ''Friza cerului instelat'' care

impodobea altarul cu sculpturi reprezentand cranii umane si conuri de pin, precum si serii - uneori incepand chiar de la baza piramidei - de sculpturi monstruoase de serpi cu capete si labe de crocodil. (Pentru azteci sarpele era incarnarea fenomenelor atmosferice si astronomice, iar conurile de pin simbolizau stelele, deci sufletele razboinicilor cazuti, preschimbate in stele.) Ruinele piramidei Cholula arata ca aceasta uriasa constructie avusese baza de 450 metri, deci mai mare decat a oricarei piramide egiptene. Impunatoare erau si mormintele aztece, in forma de coridoare (lungi de 12 metri ), acoperite cu lespezi de piatra, uneori sculptate si construite in forma de cruce. Vorbeau limba poporului celui mai civilizat din Mexic (dialectul nahnatl) i aveau un calendar religios cu un ciclu de 52 de ani. Arta aztec se remarc prin piramidele-temple ridicate la Tenochtitlan, prin decoraiunile reprezentrilor funerare, prin pieele i mai ales prin palatele somptuoase. Aztecii au creat o literatur bogat (literatura precolumbian), remarcabile fiind unele poeme ca "Legenda Soarelui", sau Marele Poem al lui Quetzalcoatl. Dintre poei, cel mai important a fost Netzahualcyotl. Desi arta bijuteriei este mai putin cunoscuta la azteci, marturiile referitoare la obiectele de podoba sunt numeroase. Vechile cronici pomenesc de tolteci popor migrator din nord, de pe teritoriul actualului Mexic, care cunosteau mestesugul prelucrarii aramei, bronzului si aurului si practicau auraria. Dupa cucerirea spatiului mexican, aztecii au lasat populatiile bastinase sa se administreze singure, percepand tribut in diverse produse, pene de pasari tropicale (obiecte realizate din aceastea se afla astazi la muzeul de arheologie din Ciudad de Mexico, fiind considerate adevarate opere de arta), pietre pretioase, aur si argint. In credinta aztecilor aurul si argintul erau considerate excrementele zeilor. La inceput, pentru confectionarea obiectelor de lux si a bijuteriilor, era folosita arama, existand mestesugari priceputi care lucrau si intarsi. Incrustatiile, executate pe mici bucati de piatra colorata, de jad sau de scoica, de metist sau de tucoaz, erau fixate cu clei vegetal pe un suport din lemn. Pietrele decorative astfel obtinute se aplicau apoi pe diferite podoabe. Celebrele masti aztece - mastile mortuare sau cele purtate de dansatori in timpul anumitor ceremonii religioase - aveau astfel de intarsii. Era perioada cand bogatia afisata indica rangul pe care il poarta un individ, astfel ca nobilii azteci purtau colane de jad si smaralde, colane de care atarnau o multime de clopotei. Razboinicilor de grad inferior sau populatiei de rand nu ii era permisa nici macar o amuleta din pietre, aur sau pene rare. Bataliile purtate de azteci pe campul de lupta erau spectaculoase datorita vesmintelor scanteietoare, confectionate din fire de aur si ornamentate cu

pietre pretioase si cu pene multicolore. Reputatul istoric Kirckeberg mentiona ca nicio alta armata din lume nu a oferit un spectacol atat de fantastic precum astecii. Obiceiuri i ritualuri Ceremonia botezului consta n rugciuni, invocaii, cuvntri augurale, consultarea horoscopului, afundarea noului-nscut ntr-un vas cu ap, dup care i se da un nume; biatului i se da de obicei nume de animal, iar fetelor, nume de flori, de stele sau de psri. Dup care, trei copii mai mari alergau pe strzile oraului strignd numele noului-nscut. Educaia copiilor se fcea mai nti n familie. O instrucie sumar cptau apoi la casa clanului, unde nvau strvechile ritualuri i povestiri mitologice, dar mai ales deprindeau aici folosirea armelor. Fiii nobililor i ai rzboinicilor de seam erau dai fie la un colegiu sacerdotal, fie la un militar. Prin urmare aztecii au fost cei dinti care au creat dou instituii specializate n pregtirea tinerilor pentru profesiunile cele mai respectate.dar dup ce ieeau din aceste colegii tinerii puteau s-i aleag n mod liber orice alt ocupaie. Vrsta cstoriei era stabilit la 16 ani pentru fete i la 20 de ani pentru biei. Cstoria era permis numai cu un membru al altui clan. Dup peirea fetei de ctre o btrn a clanului i dup consinmntul ambelor familii mireasa era adus n spate de peitoare la casa mirelui. Ceremonia cstoriei la care asistau i cpeteniile clanurilor mirilor, cci o cstorie nsemna i un act de nrudire implicit a celor dou clanuri consta n interminabile cuvntri i n consumarea din abunden a unei buturi alcoolice; apoi mirii se aezau pe o rogojin i li se nodau mpreun poalele vemintelor actul simblic principal al ceremoniei. Urmau apoi, timp de patru zile, diferite alte ceremonii. Este greu de admis c n actul cstoriei ar fi avut rolul determinant sentimentele de dragoste ale tinerilor, independent de voina prinilor. Poligamia era permis dar numai cei bogai si-o puteau permite. Concubinele ns n-aveau aceleai drepturi ca i soia. Adulterul era permis numai la brbai; femeia adulterin putea fi condamnat la moarte. Totui, femeia aztec nu era total lipsit de drepturi. Putea s-i pstreze numele familiei ei, putea s se adreseze Consiliului de judecat, iar dac era maltratat putea cere divor. (n general, la azteci divorurile erau destul de fregvente). Dac soia rmnea vduv cu copii, o lua n cstorie fratele soului dar nu n mod obligatoriu; n orice caz, copii rmneau n grija fratelui decedatului. Dac soiile mureau n timpul naterii, statul le asigura

onoruri funebre asemenea celor rezervate rzboinicilor czui pe cmpul de lupt. Funerariile unui om de rnd erau simple. Cadavrul era ars pe rug mpreun cu anumite obiecte care i aparinuser decedatului; urna cu cenu era pstrat n casa familiei, care i celebra memoria aducndu-i ofrande timp de mai muli ani. Funerariile unei cpetenii importante, ns, erau n acelai timp grandioase i barbare. Erau invitate cpetenii strine care aduceau decedatului mantii somptuoase, mnunchi de pene preioase i sclavi pentru a fi sacrificai.corpul defunctului era acoperit cu 20 de mantii cu ornamente de aur i pietre preioase, i se tia o uvi de pr pe care familia o pstra ca amintire, dup care i se sacrifica un sclav care urma s-l slujeasc pe lumea cealalt. Apoi, acoperit cu vemintele divinitii principale a oraului, era dus cu mare pomp la templu spre a fi incinerat. Dupa erau sacrificai un numr mare de sclavi pana la 200, dup importana decedatului. Dup care, n fiecare an i se dedicau alte ceremonii celebrative; de ast dat ns, i se aduceau drept sacrificii iepuri, fluturi, apoi potrnichi i alte psri; iar ca ofrande, alimente, buturi i flori (precum i un tub de trestie umplut cu tutun). Lumea de dincolo era imaginat de azteci ca fiind compartimentat n trei slauri diferite. Primul era rezervat celor czui pe cmpul de lupt, celor care fuseser sacrificai i mamelor care muriser n timpul naterii. Acetia nsoeau soarele n drumul su zilnic, timp de patru ani;dup care, se preschimbau n psri colibri. n cel de-al doilea sla situat pe pmnt, dar plin de toate fericirile posibile intrau cei necai, cei fulgerai, sau cei mori de boli grele. n sfrit toi cei mori de moarte natural ajungeau ntr-un trm dinspre miaz noapte dar numai dup ce, timp de 4 ani, nfruntau o serie de primejdii; ultima ncercare era trecerea unui lac cu ajutorul cinelui care fusese sacrificat i incinerat sau nmormntat odat cu stpnul su. Civilizaia aztec a fost distrus n secolul al XVI-lea (1519-1521) de ctre conchistadorii spanioli condui de Hernando Cortes.

Bibliografie 1. Civilizaia Aztec, George C. Vaillant (1964) Traducere de C. Duhneanu 2. Aztecii, Mireille Simoni-Abbat Traducere Crian Toescu (1979) 3. Miturile vechilor civilizaii mexicane : Olmeci, teotihuacani, zapoteci, mayai, tolteci, azteci, Angelo Morretta Traducere de Viorica Alistar (1998) 4. http://civilizatii.3x.ro/azteci.html 5. http://www.lufo.ro/infoeducatie/Pagini/Buzau/Fun %20Library/enigme/civilizatiile%20aim.html