Actionari pneumatice

1. Scheme generale

Schema pneumatic este reprezentarea grafica, obtinuta prin utilizarea de simboluri si reguli de reprezentare a unui sistem pneumatic si descrie cu acuratete functionarea acestuia. Elaborarea schemei pneumatice este al doilea pas facut in proiectarea unui sistem pneumatic si, odata ce utilajul a fost realizat, este unul din instrumentele de baza pentru operatiunile de punere in functiune, reglare a parametrilor de functionare, diagnosticare si reparare. Fiind o reprezentare a sistemului pneumatic, in principiu schema are o structura identica acestuia, insa in ea nu sint reprezentate elementele mecanice, cu exceptia celor direct interconditionate cu cele pneumatice. Reprezentarea schematica a unui sistem pneumatic se intilneste in doua variante: 1) Reprezentarea pe nivele, aceasta fiind cea rezultata din proiectare; cunoasterea modului de dispunere a elementelor intr-o schema usureaza mult aplicarea algoritmilor de proiectare, intelegerea si interpretarea schemelor dar, in activitatea practica, acest tip de reprezentare, la confruntarea cu instalatia reala, produce dificultati in localizarea echipamentelor si urmarirea functionarii lor: arhitectura schemei nu este in corelatie cu arhitectura reala a instalatiei, deoarece rareori elementele pneumatice pot fi asezate pe instalatie in structura pe nivele de care s-a vorbit mai sus. Din acest motiv, in documentatia ce insoteste o instalatie se intilneste un alt tip de reprezentare. 2) Reprezentarea elementelor pneumatice se face tinind seama de pozitia lor reala pe utilaj (desigur, in limitele posibilitatilor); astfel, se tine seama de pozitia de lucru a actuatoarelor (orizontala, verticala, oblica), de pozitia si modul de grupare a celorlalte elemente, luind ca reper diferite parti din instalatie si, daca este necesar, se apeleaza chiar la reprezentarile axonometrice.

2. Variante de reprezentare

In fig. 3.3 este prezentata o schema pneumatica desenata in ambele variante. Se poate constata ca, desi este o schema simpla, reprezentarea din stnga este mai usor de interpretat la prima vedere. Pentru identificarea echipamentelor pe utilaj, reprezentarea din dreapta este mai facila. A doua observatie ar fi ca, daca n reprezentarea din stnga nivelele schemei sint clar reprezentate, n cea din dreapta nu se mai poate spune acest lucru.

3. C-da directa simplu efect

4. C-da directa dublu efect si c-da indirecta simplu efect

Comanda directa a cilindrului cu dublu efect se poate face, de asemenea, utilizind doua distribuitoare 3/2, unul fiind normal inchis, celelalt normal deschis, actionate sincron, ca in fig. 3.8. Aceasta schema permite alimentarea cilindrului la presiuni diferite; de exemplu, pentru avansul cilindrului utilizam presiunea din retea - presupunem ca este de 8 bar - iar pentru retragere, unde forta rezistenta este redusa, utilizam doar 4 bar
Comanda indirecta a cilindrului cu simplu efect (fig. 3.9): acest tip de comanda impune utilizarea a doua distribuitoare 3/2 normal inchise: unul care permite alimentarea cilindrului, numit distribuitor directional si un al doilea pentru comanda celui dintii. Avantajele oferite de acest tip de comanda sint enumerate mai jos: -distribuitorul directional poate fi dimensionat corespunzator cerintelor de forta-viteza impuse cilindrului, in timp ce comanda acestuia se poate face cu ajutorul unui distribuitor de mici dimensiuni, care necesita un efort de comutare minim, deci un consum minim de energie. Pe scurt, se pot comanda energii mari utilizind energii mici. -se pot utiliza distribuitoare de comanda actionate electric, la tensiuni nepericuloase, pentru comutarea distribuitorului directional. -se poate utiliza comanda de la distanta. -traseele de alimentare a cilindrilor au o lungime minima, reducind astfel caderile de sarcina in circuite. -se pot utiliza diferite functii logice - de exemplu memoria - putind astfel integra mai multe actionari in sisteme coerente (scheme) complexe. -se poate lucra cu doua circuite pneumatice separate, de lucru sau de forta si de comanda, utilizind doua presiuni; de exemplu, circuitul de forta este alimentat la 7 bar, iar cel de comanda este alimentat la 3 bar

5.C-da indirecta bistabil si monostabil

Comanda indirecta a cilindrului cu dublu efect (fig. 3.10): schema de comanda contine un distribuitor 4/2 sau 5/2 bistabil, comandat pneumatic si doua distribuitoare 3/2 monostabile pentru comanda celui dintii. Ca si in cazul precedent, sistemul poate fi alimentat cu presiuni diferite pe circuitele de comanda si forta. Daca aplicatia permite acest lucru, schema din figura 6 poate fi simplificata: daca utilizam un distribuitor directional monostabil va fi necesar un singur distribuitor de comanda 3/2, cu retinere sau fara retinere pe pozitie (fig. 3.11).

7. C-da cu dominanta OFF si ON

Comanda indirecta a unui cilindru cu simplu efect utilizind auto-mentinerea: exista multe aplicatii practice care necesita utilizarea functiei auto-mentinere, atit ca circuit de sine statator, cit si ca circuit de comanda, intr-un sistem pneumatic mai complex. In fig. 3.12 este prezentat un astfel de circuit.
Se observa ca circuitul este echipat cu un buton de activare a aoto-mentinerii, ON, si un alt buton, de dezactivare, OFF. Actionind butonul ON, distribuitorul directional este comandat; comutind, el permite alimentarea consumatorului la care este racordat (in acest caz, un cilindru cu simplu efect. In acelasi timp, este alimentat si racordul Y al elementului SAU; in momentul in care comanda ON a incetat, semnalul de comanda pentru distribuitorul directional este cules din racordul Y al elementului SAU, deci starea sistemului ramine neschimbata. Dezactivarea auto-mentinerii se face activind distribuitorul OFF, care intrerupe alimentarea comenzii distribuitorului directional; acesta se relaxeaza si intrerupe alimentarea cilindrului, deci si a supapei SAU. In acest moment, orificiul P al distribuitorului directional este depresurizat. Cunoscind modul de functionare a supapei SAU, se pot trage urmatoarele concluzii: a):in cazul in care presiunea din racordul X al supapei este mai mare sau egala cu presiunea din racordul Y, in faza selectarii semnalului de comanda din Y exista posibilitatea dezactivarii sistemului daca supapa SAU comuta lent sau daca traseul de alimentare al orificiului Y este partial infundat. b):daca timpul de mentinere in comutatie al distribuitorului ON este mai mic decit timpul necesar preluarii semnalului de comanda din racordul Y, automentinerea nu va fi activata (vezi capitolul SEMNALE...). c):daca distribuitorul OFF este eliberat foarte repede, deci daca semnalul OFF este fosrte scurt, este posibil ca presiunea reziduala din circuitul alimentat sa determine reactivarea accidentala a auto-mentinerii. d):se poate observa ca, indiferent de starea de comutatie a distribuitorului ON, actionarea distribuitorului OFF determina dezactivarea sistemului. Din acest motiv, circuitul este numit cu dominanta OFF. In fig. 3.13 este prezentat circuitul cu auto-mentinere cu dominanta ON: daca distribuitorul ON este mentinut in comutatie, activarea distribuitorului OFF nu are nici un efect.

8. Comenzi - sisteme complexe

In fig. 3.14 este prezentat un circuit cu auto-mentinere unde este eliminat dezavantajul descris la punctul c), prin conectarea unui distribuitor notat 1.1 care permite separarea alimentarii/ventilarii consumatorului de auto-mentinere.

Comanda de retragere automata a unui cilindru cu dublu efect utilizind un distribuitor limitator de cursa cu rola: in fig. 3.15 este reprezentata schema pneumatica a acestui tip de comanda, in pozitia de repaus: activind distribuitorul de start 1.2, elementul 1.1 este comandat si comuta, determinind avansul cilindrului 1.0 Cind cama situata pe tija cilindrului actioneaza asupra limitatorului 1.3, acesta comanda revenirea distribuitorului 1.1 in starea de comutatie initiala, deci inversarea sensului de miscare a tijei cilindrului, care revine in pozitia initiala si asteapta o alta comanda. Observatii: -daca semnalul de pornire se suprapune cu semnalul provenit de la limitatorul de cursa, distribuitorul 1.1 nu comuta, el raminind pe pozitia dictata de prima comanda primita, cu conditia ca cele doua semnale sa aiba aceeasi presiune. -daca semnalele de comanda au presiuni diferite, elementul 1.1 va raspunde la comanda avind presiunea mai mare, cu conditia ca forta aplicata sertarului, data de diferenta presiunilor sa fie mai mare decit fortele rezistente din distribuitor. -marimea cursei este stabilita de pozitia limitatorului de cursa 1.3: cursa se micsoreaza pe masura ce elementul 1.3 este pozitionat mai aproape de cilindru.

Miscarea continua alternativa a unui cilindru cu dubla actiune utilizind limitatoare de cursa cu rola: in fig. 3.16 sistemul este reprezentat in pozitia de start; trebuie observat ca elementul 1.4 este figurat deschis, conform regulilor de simbolizare. Daca distribuitorul de pornire 1.2 este activat, elementul 1.1 primeste comanda de comutare; efectul comutarii este inversarea alimentarii cilindrului si acesta pleaca din pozitia de capat, eliberind pirghia elementului 1.4; acesta revine in pozitia sa normala, inchizind accesul aerului catre elementul 1.1 si conectind la atmosfera racordul 14; in acest moment distribuitorul 1.1 este pregatit sa primeasca o comanda din racordul opus, 12, fara riscul suprapunerii de semnale. Ajungind la capat de cursa, cilindrul activeaza limitatorul 1.3 care comuta distribuitorul 1.1 si determina astfel retragerea cilindrului. Daca elementul 1.2 a fost inchis inainte de revenirea cilindrului in pozitia initiala, cama situata pe tija activeaza limitatorul 1.4 si cilindrul se opreste in pozitia avansat. Daca elementul 1.2 se mentine comutat, practic este memorata comanda de start, pe care instalatia o executa de fiecare data cind ajunge in pozitia initiala.

Circuit alternativ cu oprire la capat de cursa, cu memorie utilizind distribuitor bistabil si elemente SAU (fig. 3.17): apasind scurt butonul 1.5, distribuitorul 1.1 este comandat in racordul 14, via 1.4/2 si cilindrul 1.0 incepe cursa de avans; in acelasi timp, se poate observa, este comandat si distribuitorul 1.4/12, via 1.3/12; odata ajuns la capat de cursa, cilindrul se opreste si ramine in asteptare. Apasind iarasi butonul 1.5, scurt, datorita noii pozitii in care a comutat elementul 1.4, distribuitorul 1.1 primeste comanda de revenire, in orificiul 12, comandind la rindul sau revenirea cilindrului in pozitia retras; o noua comanda scurta asupra elementului 1.5 determina plecarea cilindrului pe cursa de avans; dupa cum se constata, schema permite miscarea alternativa a cilindrului, dar pentru fiecare cursa este necesara o comanda. Trebuie facuta o observatie importanta: schema functioneaza conform descrierii de mai sus numai daca presiunile de alimentare pentru elementele 1.1 si 1.5 sint sensibil egale; in caz contrar, functionarea va fi defectuoasa, fiind posibile mai multe moduri de manifestare*: cilindrul fie executa o miscare continua de du-te-vino, pe toata lungimea cursei, fie executa o miscare pe o portiune din cursa, amplitudinea si frecventa miscarii fiind invers proportionale si depinzind de diferenta dintre cele doua presiuni de alimentare; explicatia acestui fenomen este efectul suprapunerii semnalelor de comanda avind valori diferite in distribuitorul 1.4; acest fapt permite comutarea elemenntului 1.4 fara a mai fi necesara ventilarea zonei pasive a circuitului.

Circuit alternativ cu oprire la capat de cursa, cu memorie utilizind bistabil si distribuitoare 3/2 monostabile: circuitul din fig. 3.18 are aceeasi functie ca cel discutat anterior. Apasind butonul 1.5, distribuitorul 1.1 este comandat via 1.2/2 1.1/14 , comuta si determina deplasarea cilindrului pe cursa de avans. In acelasi timp, mai primesc comanda de comutare si elementele1.3 si 1.4, care izoleaza distribuitorul 1.2 din punct de vedere al comenzilor; in momentul eliberarii butonului 1.5, elementele 1.3 si 1.4 se relaxeaza, iar semnalul de comanda retinut de elementul 1.3 comuta distribuitorul 1.2 care, fiind bistabil, memoreaza comanda primita; o noua apasare a butonului 1.5 duce la comanda de revenire a elementului 1.1 (via 1.2/4 1.1/12) care comanda, la rindul sau, revenirea cilindrului in pozitia initiala. In cazul acestei scheme nu se poate obtine accidental (daca presiunile de alimentare sint diferite) o functionare alternativ-continua, datorita elementelor 1.3 si 1.4, care izoleaza, la apasarea butonului 1.5, elementul bistabil 1.2, deci si 1.1. Pe scurt, daca alimentam schema cu doua presiuni diferite, acest lucru nu impieteaza asupra bunei functionari.

Circuit pentru miscarea continua alternativa a unui cilindru cu dublu efect, fara limitator de cursa: apasind butonul 0.1 (fig. 3.19), distribuitorul 1.1 comuta si cilindrul avanseaza. Daca eliberam si apasam iarasi butonul, cilindrul se retrage in pozitia initiala. Mentinind elementul 0.1 comutat permanent, cilindrul se misca continuu. Droselele 1.4 si 1.5 au rolul de a asigura temporizarea comutarii elementelor 1.2 si 1.3, temporizare necesara pentru ca cilindrul sa poata ajunge la capat de cursa si chiar sa stationeze un timp acolo, in functie de reglajul facut asupra droselelor.

O varianta simplificata a schemei din fig. 3.19 se poate vedea in fig. 3.20: distribuitorul directional 1.1 a disparut, iar unul din distribuitoarele 3/2 normal inchis a fost inlocuit cu un 3/2 normal deschis. Aceasta schema este mai sensibila decit cea anterioara, in sensul ca o functionare stabila se obtine in urma reglarii celor doua drosele; tot in urma unui reglaj corespunzator, se poate obtine o functionare specifica vibratorului, avind diferite amplitudini/frecvente de vibratie a cilindrului.

Deseori, in aplicatiile practice, este necesara oprirea si blocarea unui cilindru in diferite pozitii intermediare, fie din ratiuni tehnologice, fie din ratiuni de securitate; schema trebuie sa permita deplasarea cilindrului oprit fie inainte, fie inapoi, in functie de necesitati; mai jos, sint prezentate doua scheme care realizeaza aceste functii; circuitul din fig. 3.21, care utilizeaza un distribuitor 5/3 cu centrul inchis nu necesita comentarii; In fig. 3.22 este prezentata o alta schema, mai complexa, care utilizeaza pentru blocarea cilindrului doua distribuitoare 2/2 normal inchise: apasind butonul AVANS, distribuitorul 1.1 comuta si alimenteaza elementul 1.0.2; in acelasi timp, prin supapa SAU 1.0.3, aparatele 1.0.3 si 1.0.1 primesc comanda de comutare; efectul acestor comenzi este ca cilindrul primeste comanda de avans; daca butonul este eliberat, cele doua distribuitoare 1.0.2 si 1.0.1 se inchid, iar cilindrul, avind racordurile izolate, se opreste; o noua comanda a butonului AVANS determina repornirea cilindrului pe cursa de avans, iar o comanda a butonului RETRAGERE duce la comutarea distribuitorului 1.1 in pozitia initiala si la deplasarea cilindrului pe cursa de retragere.

Retragerea cilindrului fara verificarea capatului de cursa: in fig. 3.23, supapa de succesiune 1.3 sesizeaza atingerea presiunii din circuit in camera cilindrului cind acesta ajunge la capat de cursa pe avans si se deschide, permitind comutarea distribuitorului 1.1 in pozitia initiala, deci retragerea cilindrului. In fig. 3.24, temporizatorul 1.3, reglat corespunzator, comanda revenirea elementului 1.1 in pozitia initiala, deci revenirea cilindrului.Trebuie observat ca in ambele cazuri deplasarea cilindrului la capat de cursa nu poate fi verificata.