P. 1
Referat Ape Uzate

Referat Ape Uzate

|Views: 947|Likes:
Published by Iulia Comanceanu

More info:

Published by: Iulia Comanceanu on Jun 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/07/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI" CLUJ NAPOCA

Facultatea stiinta Mediului Specializarea: stiinta Mediului

LUCRARE DE LICENŢĂ

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A UNUI SISTEM DE CANALIZARE ŞI STAŢIE DE EPURARE APE UZATE
Cluj-Napoca 2008 UNIVERSITATEA " BABEs-BOLYAI " CLUJ-NAPOCA

CUPRINS I. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, conform Odinul MAPAM nr. 860/2002...............................pag. 1 I:1.Clasificarea dupa impactul asupra mediului...................................................pag. 1 I.2. Etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.............................................................................................pag. 5 I:3. Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului............................pag. 7 I.4. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului..............................................................................................pag. 8 I.5. Informarea si participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului............................................................................pag. 9 I.6. Ghid metodologic privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului...........................................................pag. 11 I.7. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare...................................................pag. 12 I.8. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului...........................................................................................................pag. 13 I.9. Ghid metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.........................................pag. 15 II. SITUAŢIA APELOR UZATE................................................................................pag. 17

III. STUDIU DE CAZ - EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
A UNUI SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE APE UZATE.................................................................................................................... pag. 19 III.1.DATE 19 III.2. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII........................................................................pag. 19 III.3. AMPLASAREA ÎN MEDIU...........................................................................pag. 27 III.4. SURSELE DE POLUANŢI sI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU...........................................................................pag. 29 III.5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR...............pag. 33 III.6. POSIBILITĂŢI DE DIMINUARE SAU ELIMINARE A IMPACULUI PRODUS..................................................................................pag. 34 III.7. EVALUAREA IMPACTULUI sI CONCLUZII............................................pag. 34 III.8. RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI......................pag. 36 BIBLIOGRAFIE....................................................................................................pag. 41 ANEXE Anexa 1-Harta judetului Bistrita-Nasaud si a judetului Mures Anexa 2-Plan de situatie Anexa 3-Plan de încadrare în zona-Retea de canalizare Anexa 4-Plan de încadrare în zona-Statie de epurare GENERALE..........................................................................................pag.

I. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, conform Odinul MAPAM nr. 860/2002 modificat si completat de Ordinul MAPAM nr. 210/2004 si de Ordinul MMGA nr. 1037/2005 Acordul de mediu este necesar înainte de începerea constructiei unui obiectiv nou (casa, hala de productie, cladire de birouri), a unei noi linii de productie, la schimbarea tehnologiei deja existente sau chiar la încetarea activitatii unui obiectiv.

Prezentul ordin aproba Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu. Obiectul prezentei proceduri îl constituie reglementarea conditiilor de solicitare si de obtinere a acordurilor de mediu pentru proiectele cu impact semnificativ asupra mediului înconjurator. Procedura de emitere a acordurilor de mediu este condusa de autoritatile publice pentru protectia mediului. Conditiile si procedura de autorizare de mediu trebuie sa asigure o abordare integrata eficient prin informarea si participarea tuturor autoritatilor implicate. În acest scop autoritatile implicate sunt informate si consultate în cadrul unui colectiv de analiza tehnica, conform prevederilor prezentei proceduri. Colectivul de analiza tehnica include obligatoriu reprezentanti ai: administratiei publice locale, inspectoratului de sanatate publica, inspectoratului teritorial de protectie a muncii, Administratiei Nationale "Apele Române", brigazii/grupului de pompieri militari si, dupa caz, reprezentanti ai structurilor responsabile pentru: furnizarea de utilitati si servicii publice, parcuri si gradini publice, arhitectura, situri arheologice si monumente istorice, arii protejate si monumente ale naturii, etc. Solicitarea acordului de mediu este obligatorie pentru proiecte de investitii noi si pentru orice modificare sau extindere care poate avea efecte semnificative asupra mediului, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului. Pentru proiectele de activitati care se supun evaluarii impactului asupra mediului autoritatile publice pentru protectia mediului emit, dupa caz, acord de mediu sau acord integrat de mediu. Pentru proiectele de investitii aferente activitatilor care nu sunt supuse evaluarii impactului asupra mediului autoritatile publice pentru protectia mediului aplica proceduri simplificate de avizare de mediu în vederea obtinerii acordului unic. II.1.Clasificarea dupa impactul asupra mediului Activitatile si/sau instalatiile cu impact asupra mediului, precum si proiectele de investitii noi sau modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente

unor astfel de activitati si/sau instalatii, sunt încadrate dupa impactul acestora asupra mediului, dupa cum urmeaza: a) activitati cu impact nesemnificativ - sunt avute în vedere activitati rezidentiale, din gospodarii individuale sau dependinte ale acestora, destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor locuintei si/sau gospodariei proprii si care nu sunt amplasate în zone cu regim special de protectie. Pentru acest tip de activitati, inclusiv proiecte de investitii noi si modificarea celor existente aferente acestora, nu se emite acord de mediu; b) activitati cu impact redus asupra mediului - sunt considerate cu impact redus asupra mediului activitatile mentionate în anexa nr. I.2 si pentru care în urma parcurgerii etapei de încadrare s-a stabilit ca nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru aceste activitati se emit doar autorizatii de mediu, iar proiectele aferente acestor activitati, care vizeaza investitii noi sau modificarea celor existente, inclusiv prin dezafectarea acestora, sunt supuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu pentru obtinerea acordului unic; c) activitati si/sau instalatii cu impact semnificativ asupra mediului - sunt considerate cu impact semnificativ asupra mediului activitatile astfel mentionate în anexa nr. I.1, precum si cele mentionate în anexa nr. I.2, care în urma parcurgerii etapei de încadrare se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru proiectele de investitii noi sau modificarea substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente acestor activitati, se emit acorduri de mediu sau, dupa caz, acorduri integrate de mediu. Documentatia depusa pentru obtinerea acordului de mediu va sta la baza emiterii autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu, înainte de punerea în functiune a obiectivului. Anexa nr. I.1 contine lista proiectelor de activitati si/sau instalatii supuse obligatoriu evaluarii impactului asupra mediului, rezultata din coroborarea anexei nr. 1 la Hotarârea Guvernului nr. HG nr. 1213/2006 cu anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si cu anexa nr. I la Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001. Anexa nr. I.2 contine lista proiectelor de activitati supuse etapei de încadrare în vederea stabilirii necesitatii evaluarii impactului asupra mediului, rezultata din anexa nr. 2 la Hotarârea Guvernului nr. 1213/2006, din care au fost excluse activitatile si instalatiile mentionate în anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si în anexa nr. I la conventia ratificata prin Legea nr. 22/2001.

Solicitarile de acord de mediu pentru proiecte care pot avea un efect semnificativ asupra mediului altui stat, depuse la autorita# 20520g614u 5;i publice teritoriale pentru protectia mediului, sunt aduse de acestea, în termen de 10 zile lucratoare de la primire, la cunostinta Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, care îndruma si coordoneaza procedura de emitere a acordului de mediu pentru aceste proiecte. Aceasta prevedere se aplica: a) obligatoriu tuturor proiectelor prevazute în anexa nr. I.1, cu specificarea "Activitati/instalatii mentionate în anexa nr. I la Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001"; precum si b) tuturor proiectelor supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, în legatura cu care autoritatea publica competenta pentru protectia mediului stabileste ca pot afecta mediul unui alt stat prin natura, dimensiunea sau localizarea lor. Pe baza solicitarii formulate prin cerere-tip, însotita de fisa tehnica privind conditiile de protectie a mediului (anexa la certificatul de urbanism, conform prevederilor legislatiei în vigoare privind autorizarea lucrarilor de constructii), necesara pentru obtinerea acordului unic (eliberat de Comisia pentru Acord Unic - CAU), conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 453/2001, si înaintata de catre solicitant, autoritatea publica competenta pentru protectia mediului stabileste, în functie de impactul asupra mediului al proiectului supus autorizarii, una dintre urmatoarele alternative de continuare a procedurii, dupa caz: a) clasarea cererii ca notificare pentru proiectele de investitii noi si modificarea celor existente aferente unor activitati cu impact nesemnificativ asupra mediului si aplicarea stampilei tip A care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Nu face obiectul procedurii de mediu." pe fisa tehnica; b) aplicarea unei proceduri simplificate de avizare pentru proiectele sau activitatile cu impact redus asupra mediului si stampilarea fisei tehnice cu stampila B care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu fara acord de mediu"; c) aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în vederea emiterii acordului sau acordului integrat de mediu, denumita în continuare procedura completa de autorizare de mediu, pentru proiectele aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului si stampilarea fisei tehnice cu stampila tip B care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu cu acord/acord integrat de mediu".

c) documente necesare autorizarii. c) dovada de plata a tarifului.pentru proiectele prevazute în anexa nr.pentru proiectele prevazute în anexa nr. dar despre care autoritatile publice competente pentru protectia mediului considera ca au un potential impact asupra mediului prin natura. care va completa pe cerere: a) încadrarea obiectivului în functie de impactul asupra mediului. continând descrierea acestuia si informatii din care sa rezulte date privind impactul asupra mediului. în functie de aceasta. dupa caz. I. b) documente doveditoare privind informatiile declarate în cerere si/sau în fisa tehnica. Reprezentantul autoritatii publice pentru protectia mediului verifica daca au fost depuse toate documentele prevazute si daca proiectul este corect încadrat în categoria activitatilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului.1 sau I. care sunt obligatoriu supuse evaluarii impactului asupra mediului. Pentru proiectele . b) tipul de procedura si. astfel: . .1 sau situate în una din ariile retelei ecologice NATURA 2000. conform modelului. b) evalueaza solicitarea si verifica amplasamentul.2.Cererea însotita de fisa tehnica prevazuta.2 si pozitia acestuia fata de ariile din reteaua ecologica NATURA 2000 si stabileste. completata cu datele de identificare a amplasamentului si activitatilor aferente. stabileste trecerea la etapa de definire a domeniului evaluarii. rezultatul evaluarii si al verificarii amplasamentului se consemneaza într-un proces-verbal conform modelului. I. I. etapele procedurale specifice. dupa caz: a) memoriu de prezentare a proiectului. . stabileste încadrarea acestora în categoria activitatilor cu impact redus asupra mediului si parcurgerea procedurii simplificate de avizare în vederea emiterii acordului unic. dimensiunea si localizarea lor. I.2 stabileste trecerea la etapa de încadrare a proiectului. autoritatea publica pentru protectia mediului va realiza urmatoarele etape din procedura: a) verifica daca proiectul este prevazut în anexa nr. Etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului În termen de 20 de zile lucratoare de la primirea solicitarii pentru proiecte aferente activitatilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului. va fi prezentata de catre solicitant reprezentantului autoritatii publice competente pentru protectia mediului.pentru alte proiecte care nu sunt incluse în aceste anexe. Pe baza încadrarii activitatii. urmatoarea etapa de parcurs a procedurii. dupa caz. titularul depune urmatoarele documente.

dupa caz.1 si I. d) comunica în scris solicitantului: decizia privind continuarea procedurii cu una dintre variantele descrise la lit. documentele cerute suplimentar si primite de la titular. în termen de 15 zile lucratoare de la primirea solicitarii sau. punctul de vedere al acestora. întocmita pe baza observatiilor si comentariilor primite de la celelalte autoritati publice reprezentate. d) redacteaza si transmit titularului de proiect. În procesul-verbal se vor mentiona si eventuale solicitari privind depunerea unor documente sau informatii suplimentare. Parcurgerea etapei de încadrare se face de autoritatile publice competente pentru protectia mediului conform indicatiilor continute în Ghidul metodologic privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. în acesta sau. c) întocmeste anuntul public conform modelului pentru toate proiectele supuse evaluarii impactului asupra mediului si îl publica în presa nationala sau locala. Toate proiectele pentru care s-a stabilit în etapa de încadrare ca nu este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului se supun procedurii simplificate. I. Toate proiectele prevazute în anexa nr. aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. necesitatea furnizarii. I. Toate proiectele pentru care în etapa de încadrare a fost stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului se supun în continuare etapei de definire a domeniului. a).aferente activitatilor prevazute în anexele nr.2 procesul-verbal va contine anexata Lista de control completata conform Ghidului metodologic privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. etapei de încadrare a proiectului pentru a se stabili daca este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului.2 se supun. 863/2002. În acest scop autoritatile publice competente pentru protectia mediului: a) analizeaza informatiile si dupa caz. precum si anuntul public întocmit în vederea afisarii de catre titular. în termen de 15 zile lucratoare de la sedinta. a informatiilor suplimentare cerute de la beneficiar. b) convoaca colectivul de analiza tehnica constituit si comunica solicitantului data stabilita pentru prezentarea proiectului în colectivul de analiza tehnica. dupa caz. aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. c) prezinta colectivului de analiza tehnica proiectul si propunerea privind parcurgerea etapei de încadrare. . Decizia Colectivului de analiza tehnica privind etapa de încadrare. dupa caz. a unor informatii suplimentare.

fie sunt situate în una dintre ariile retelei ecologice NATURA 2000 sau care. dupa cum urmeaza: a) analizeaza. în urma parcurgerii etapei de încadrare. În termen de 20 zile lucratoare de la comunicarea deciziei finale privind etapa de încadrare a proiectului sau."fara acord de mediu". . dupa caz. 1.1 Procedura simplificata de avizare În termen de 5 zile lucratoare de la încadrarea solicitarii în cadrul proiectelor aferente activitatilor cu impact redus asupra mediului sau pentru proiectele pentru care s-a decis ca nu este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului. dupa caz.parcurgerea procedurii simplificate de avizare prin aplicarea stampilei tip B . definitiveaza Lista de control anexata la procesul-verbal de verificare a amplasamentului. de la primirea informatiilor si documentelor solicitate suplimentar. Aplicarea stampilei tip B .1. autoritatii publice pentru protectia mediului toate informatiile solicitate. Avizarea fisei tehnice se va face cu impunerea obligativitatii solicitarii si obtinerii autorizatiei de mediu la punerea în functiune a investitiei aferente activitatilor cu impact redus asupra mediului. titularul de proiect furnizeaza. autoritatea publica competenta pentru protectia mediului comunica decizia privind: .Informarea publicului asupra deciziei privind etapa de încadrare a proiectului se realizeaza în termen de 10 zile lucratoare de la emiterea acesteia de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului si de catre titularul proiectului în termen de 10 zile lucratoare de la primirea acesteia. necesita evaluarea impactului asupra mediului. fie sunt prevazute în anexa nr."fara acord de mediu". dupa caz. I. sau .3. Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului Pentru toate proiectele care. pe fisa tehnica anexata cererii se face numai pe baza memoriului tehnic si a fisei tehnice corect completate si care contin anexate documentele ce dovedesc afirmatiile declarate. informatiile si documentele cerute suplimentar si primite de la titularul proiectului. b) convoaca colectivul de analiza tehnica si comunica solicitantului data stabilita pentru prezentarea proiectului în colectivul de analiza tehnica. autoritatea publica pentru protectia mediului deruleaza etapa de definire a domeniului de evaluare. I.respingerea justificata a solicitarii.

studiul de evaluare a impactului asupra mediului.c) prezinta colectivului de analiza tehnica proiectul si propunerea privind continuarea procedurii. Pe baza îndrumarului primit titularul de proiect realizeaza. finalizat printr-un raport care se înainteaza autoritatii publice competente pentru protectia mediului. identificate în raport cu anexa nr. inclusiv cele referitoare la stabilirea limitelor de poluanti în emisii în raport cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. 2 din prevederile legale privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase (SEVESO II) se va specifica necesitatea elaborarii si prezentarii rapoartelor de securitate în exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore (rapoarte de securitate). d) completeaza. 4 la HG nr. necesare eliberarii acordului de mediu. Continutul-cadru al raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului este cel recomandat în Ghidul metodologic privind etapa de . Continutul îndrumarului/Listei de control trebuie sa reflecte aspectele relevante pentru protectia mediului. 1213/2006 si continutul îndrumarului/Listei de control va fi întocmit conform modelului si instructiunilor prevazute în Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare. aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. Parcurgerea etapei de definire a domeniului evaluarii se face de catre autoritatile publice competente pentru protectia mediului conform indicatiilor prevazute în Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare. pe baza observatiilor si comentariilor primite de la celelalte autoritati publice. 863/2002. I. Pentru proiectele de activitati si/sau instalatii pentru care se emite acord integrat de mediu conform anexei nr. îndrumarul/Lista de control cu probleme specifice pentru efectuarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului si lista actelor de reglementare emise de alte autoritati. autoritatea publica competenta pentru protectia mediului transmite titularului de proiect îndrumarul mentionat . În termen de 20 de zile lucratoare de la data efectuarii etapei de definire a domeniului în cadrul colectivului de analiza tehnica.. printr-o persoana juridica sau fizica independenta de titularul proiectului si atestata potrivit legii. Pentru proiectele de instalatii/depozite care implica substantele periculoase si cantitatile prevazute în anexa nr. aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. îndrumarul va specifica si necesitatea aplicarii cerintelor specifice autorizarii integrate de mediu.1. 863/2002. cu parcurgerea etapei de definire a domeniului.

titularul proiectului înainteaza autoritatii publice competente pentru protectia mediului si raportul de securitate întocmit conform cerintelor legale SEVESO II. autoritatile publice pentru protectia mediului stabilesc. a raportului de securitate. dupa caz. Sub îndrumarea autoritatii publice competente titularul de proiect organizeaza dezbaterea publica în cadrul careia prezinta raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului În termen de 5 zile lucratoare de la primirea raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului si. Pentru proiectele de instalatii/depozite care implica substante periculoase. autoritatea publica competenta pentru protectia mediului: a) analizeaza raportul la studiul de evaluare a impactului. În termen de 40 de zile lucratoare de la primirea de la titularul proiectului a anexei la raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. I. b) convoaca colectivul de analiza tehnica. 863/2002. . pe care le anunta prin massmedia. raportul de securitate (dupa caz). Autoritatile implicate în colectivul de analiza tehnica analizeaza în cadrul sedintei raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si anexa la acesta cu solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului. aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare. care contine solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului.4. de comun acord cu titularul proiectului. Parcurgerea etapei de analiza a calitatii raportului se face de catre autoritatile publice competente pentru protectia mediului conform indicatiilor prevazute în Ghidul metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. c) prezinta colectivului de analiza tehnica concluziile privind raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. oportunitatile de participare a publicului la luarea deciziilor legate de proiect. solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului si propunerea privind continuarea procedurii. precum si informatiile si documentele primite de la titular. inclusiv raportul de securitate. anexa continând solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului. dupa caz. 863/2002. aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.

Se pastreaza limitele nationale în situatiile în care acestea sunt mai restrictive decât cele stabilite de legislatia Uniunii Europene. autoritatea publica pentru protectia mediului decide reluarea procedurii de la etapa solicitarii acestor informatii. . Pentru proiectele de investitii care urmeaza a fi finantate din fonduri comunitare (ISPA. autoritatea publica competenta pentru protectia mediului consemneaza opiniile colectivului de analiza tehnica privind realizarea proiectului analizat pe amplasamentul respectiv si stabileste. autoritatea publica pentru protectia mediului emite acordul de mediu/acordul integrat de mediu. I. care sa necesite informatii noi sau continuarea investigatiilor. Modelul si continutul minim al acordului de mediu sunt prezentate în anexa. dupa caz. SAPARD etc. emiterea sau respingerea motivata a acordului de mediu/acordului integrat de mediu.sa afiseze la consiliul local.5.) parametrii instalatiilor si conditiile de functionare stabilite prin acordul de mediu vor avea în vedere conditiile de emisie/evacuare de poluanti stabilite prin legislatia Uniunii Europene. În derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului titularul proiectului are urmatoarele obligatii: . în locuri de afisare publica si/sau pe propria pagina de Internet. În termen de 20 de zile lucratoare de la publicarea anuntului de emitere a unui acord de mediu si în lipsa unor observatii din partea publicului. decizia de emitere sau respingere a acordului de mediu/acordului integrat de mediu si continutul anuntului public spre publicare în mass-media. precum si la sediul sau. În toate situatiile în care observatiile primite din partea publicului justifica aprofundarea evaluarii si solicitarea de noi informatii sau investigatii suplimentare. autoritatea publica pentru protectia mediului transmite titularului. prin consultarea colectivului de analiza tehnica.Ca urmare a examinarii raportului final la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. În termen de 10 zile lucratoare de la definitivarea deciziei colectivului de analiza tehnica. anunturile întocmite de autoritatea competenta pentru protectia mediului. cu plata tarifelor aferente etapelor corespunzatoare reevaluarii. Informarea si participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului Autoritatile competente pentru protectia mediului publica în mass-media anunturile privind proiectele supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si pastreaza o copie de pe acestea la dosarul proiectului. a anexei la acesta cu solutiile de rezolvare a propunerilor/comentariilor publicului si a concluziilor autoritatilor implicate. cu acceptul acestuia.

b) motivele care au stat la baza luarii deciziei. c) informatii privind masurile principale de evitare. altele decât cele furnizate de titularul proiectului. acordul de mediu. sedinta de dezbatere publica are loc în prezenta reprezentantilor autoritatii publice competente pentru protectia mediului. pe care le-a primit în forma scrisa înaintea respectivei sedinte de audiere. documentele relevante pentru proiectul considerat. în modul cel mai convenabil pentru public. dupa caz. În termen de 5 zile lucratoare de la luarea deciziei finale. Observatiile publicului se primesc în termen de 10 zile lucratoare de la anuntul public al deciziei finale si fundamenteaza emiterea acordului de mediu. .. revizuieste si actualizeaza. Autoritatea publica pentru protectia mediului pune la dispozitie publicului.sa suporte cheltuielile ocazionate de participarea publicului. Titularul proiectului informeaza publicul asupra urmatoarelor etape: a) depunerea solicitarii de obtinere a acordului de mediu pentru un proiect. Autoritatea publica competenta pentru protectia mediului emite. de îndepartare a impactului negativ asupa mediului. b) decizia etapei de încadrare a proiectului. Autoritatea publica pentru protectia mediului identifica publicul interesat si angajeaza un dialog direct cu acesta pe durata procesului decizional . c) dezbaterea publica a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. raspunde întrebarilor publicului si raspunde argumentat la propunerile justificate ale publicului. de reducere si. d) data pâna la care se primesc observatiile publicului. d) decizia etapei de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Acordul de mediu este pus la dispozitia publicului la cerere. pe teritoriul unde urmeaza sa se implementeze proiectul si în afara orelor de program. dupa caz. În timpul sedintei de dezbatere publica titularul proiectului descrie proiectul propus si evaluarea facuta în studiul de impact asupra mediului. la cerere. daca este posibil. autoritatea publica competenta pentru protectia mediului anunta în pagina proprie de Internet sau prin afisaj la sediul propriu urmatoarele: a) continutul deciziei luate si toate conditiile anexate la aceasta.

rafinarii de petrol. Procesul-verbal de constatare întocmit în aceasta etapa va fi însotit de procesul-verbal de receptie a lucrarilor aferente investitiei realizate. 60000 pasari ouatoare) În procedura de emitere a acordului de mediu pentru proiectele activitatilor cu potential impact asupra mediului. titularii sunt obligati sa depuna solicitarea si sa obtina autorizatia de mediu/autorizatia integrata de mediu. Pe durata executiei lucrarilor autoritatile publice competente pentru protectia mediului controleaza respectarea conditiilor impuse prin acordul de mediu. 3000 porci >30kg) si pasari (85000 pasari de carne. autostrazi. anularea acordului de mediu si oprirea executiei proiectului. ferme de porci (900 scroafe. aeroporturi. dar îsi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost eliberat nu încep în maximum 2 ani de la data emiterii. producerea substantelor chimice anorganice si organice de baza. Acordul de mediu se suspenda pentru nerespectarea prevederilor acestuia. dupa o somatie prealabila. depozite de deseuri. La finalizarea lucrarilor de executie autoritatea publica competenta pentru protectia mediului va efectua un control de specialitate pentru verificarea respectarii tuturor conditiilor impuse prin acordul/acordul integrat de mediu. autoritatile competente pentru protectia mediului utilizeaza Ghidurile metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a . precum si cea de încetare a proiectului sunt executorii. Acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii în aplicare a proiectului. instalatii pentru incinerarea deseurilor. Înainte de punerea în functiune a investitiilor aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului pentru care s-a obtinut acord de mediu/acord integrat de mediu. cu termen. Dispozitia de suspendare a acordului de mediu. dar nu mai mult de 6 luni. Exemple de proiecte supuse în mod obligatoriu EIM: centrale nucleare. care se mentine pâna la eliminarea cauzelor. cai ferate. cai navigabile si porturi interioare sau comerciale. dupa expirarea termenului de suspendare. în raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice si reglementarile în vigoare.Acordul de mediu se emite numai daca proiectul prevede eliminarea consecintelor negative asupra mediului. care necesita efectualîrea evaluarii impactului asupra mediului si evaluarea raportului la studiu de evaluare. incineratoare. Autoritatea publica competenta pentru protectia mediului dispune. baraje si lacuri de acumulare.

6. bunurilor materiale. peisajului si mediului vizual. faunei si florei. 863 din 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului I. calitatii aerului. Aceste ghiduri au fost aprobate prin Ordinul MAPM nr. pentru care s-a solicitat eliberarea acordului de mediu. zgomot si vibratiilor. Folosirea listelor de control 4. probabilitatea impactului. patrimoniului istoric si cultural. numarul populatiei/habitatelor/ speciilor afectate). magnitudinea si complexitatea impactului. . Prezentul ghid metodologic este structurat astfel: 1. Luarea deciziei etapei de încadrare Încadrarea implica 3 elemente principale: A) Existenta unor informatii Lista informatiilor necesare în etapa de încadrare: Date de recunoastere ale titularului Caracteristicile proiectului Localizarea proiectului Caracteristicile impactului potential O scurta descriere a impactului potential cu luarea în considerare a urmatorilor factori: . Aspecte practice ale realizarii etapei de încadrare 3. . va fi sau nu supus efectuarii evaluarii impactului asupra mediului.impactului asupra mediului. climei. . extinderea impactului (zona geografica. frecventa si reversibilitatea impactului. Aceasta etapa va fi numita în continuare etapa de încadrare în procedura EIM sau. impactul asupra populatiei. sanatatii umane. si anume aceea prin care autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste daca proiectul unei activitati propuse. Locul si rolul etapei de încadrare ca parte componenta a procedurii EIM 2. prescurtat. . calitatii si regimului cantitativ al apei. încadrare. Ghid metodologic privind etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului Prezentul ghid metodologic are ca obiect o etapa a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM). si asupra interactiu -nilor dintre aceste elemente. . durata. folosintelor. solului.

reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului. I. În ambele parti exista în coloana 1 un numar de întrebari principale. masurile de evitare. Cel care foloseste lista va raspunde la fiecare întrebare subsidiara cu unul dintre urmatoarele 4 raspunsuri posibile:  Da . b) amplasarea proiectului.daca este posibil sa apara un efect. urmatorul pas este de a decide daca este posibil ca efectul respectiv sa fie semnificativ. si anume: a) caracteristicile proiectului. fiecare dintre acestea fiind urmata de alte întrebari subsidiare. .daca este incerta posibilitatea sa apara sau nu un efect.daca întrebarea nu este relevanta pentru proiectul în cauza. natura transfrontiera a impactului.7. cât si în fazele de functionare si dezafectare.  Nu .  ? . identificate pe baza caracteristicilor fiecarui proiect.. B) Identificarea posibilitatii ca proiectul sa aiba efecte asupra mediului C) Estimarea semnificatiei efectelor Folosirea listei de control pentru etapa de încadrare Lista de control cuprinde o serie de întrebari care vor fi luate în considerare pentru a identifica posibilitatea ca proiectul supus analizei sa aiba sau nu efecte semnificative asupra mediului. Pentru cazurile în care s-a raspuns prin "Da". Întrebarile principale se refera la posibilitatea aparitiei unei actiuni/efect ca o consecinta a caracteristicilor sau amplasarii proiectului atât în faza de constructie. Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare Scopul etapei de definire a domeniului evaluarii este ca în final raportul la studiul de evaluare sa raspunda cerintelor specificate în îndrumar. Raspunsurile se înscriu în coloana 2. Lista de control este organizata în doua parti corespunzând primelor doua criterii de selectie ale fazei de încadrare prezentate anterior.  NC (nu este cazul) .daca nu este de asteptat sa apara un efect. .

care va trebui sa fie analizat mai detaliat în cadrul evaluarii. .durata etapei de functionare. adica mediul care va suporta efectele proiectului. .Locul si rolul etapei de definire a domeniului evaluarii ca parte componenta a procedurii EIM 2.Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM. .toate activitatile implicate de realizarea proiectului.Ghidul metodologic este structurat în doua parti.toate interactiunile potentiale dintre activitati si componente. În acest scop se folosesc lista de control pentru definirea domeniului si o lista ajutatoare. 12 II.denumirea proiectului. functionare.informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei. PARTEA II Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.informatii despre titularul proiectului . . . .descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului La redactarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se recomanda urmatoarea structura: 1. Informatii generale . PARTEA I 1.8.informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu .toate componentele mediului receptor.Aspecte practice ale realizarii etapei de definire a domeniului EIM 3. Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM În acest capitol se prezinta indicatii asupra modului în care se poate identifica impactul semnificativ. demontare/dezafectare/închidere/postînchidere). Unul dintre cele mai utilizate moduri de identificare a impactului este acela de a lua în considerare: .

. Deseuri Generarea deseurilor. .informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta 2. unde prin tipul poluarii se întelege: zgomot. utilajele.alte tipuri de poluare fizica sau biologica. 4. eliminarea si reciclarea deseurilor. distanta fata de prizele de apa. . informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala în zona amplasamentului proiectului. . Impactul potential. generati de activitatea propusa. 3. . alternative avute în vedere. Procese tehnologice 2. orizonturi de exploatare.1. cladirile ce urmeaza a fi dezafectate: descriere.caracteristici ale apelor/izvoarelor arteziene.localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect.2.1. a tehnicilor si echipamentelor necesare. . cât si perioadei de functionare a proiectului. radiatie ionizanta. managementul deseurilor.descrierea proceselor tehnologice propuse. . abundenta apei în zona. instalatiile. Apa: conditiile hidrogeologice ale amplasamentului: . Activitati de dezafectare Echipamentele.informatii de baza despre apa subterana: orizontul.informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul.starea apelor subterane: dinamica. . tehnologia de dezafectare aferenta. adâncimea.informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata. tipuri si concentratii de poluanti. inclusiv cel transfrontiera.. masuri. asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora: Descrierea si analiza impactului potential datorat atât perioadei de constructie. Procese tehnologice de productie: . compozitia chimica. . capacitatea. echipamente si conditii de protectie. 4. virusi). poluare biologica (microorganisme.descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele. radiatie electromagnetica.valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile 2. substante continute/stocate (inclusiv azbest si PCB).

stare tehnica. .. ..motivarea folosirii apei potabile subterane în scopuri de productie.regimul/graficul generarii apelor uzate. . .descrierea sistemelor de drenaj si ameliorare.descrierea surselor de generare a apelor uzate. daca exista: capacitatea statiei si metoda de epurare folosita. . .refolosirea apelor uzate. . corpuri de apa de suprafata. comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 002/2002).gospodarirea namolului rezultat. microbiologici.). ape pluviale etc. .sistemul de colectare a apelor uzate. sursa de alimentare cu apa a localitatii respective si conditiile tehnice ale alimentarii cu apa a localitatii. .informatii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici.cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere. industriale. ..indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti. daca este cazul. .descrierea surselor de alimentare cu apa (ape subterane. . chimici.instalatiile de preepurare si/sau epurare. Alimentarea cu apa: . Managementul apelor uzate: . .alti utilizatori de apa curenti sau prognozati în zona de impact a activitatii propuse. sau .instalatii hidrotehnice: tip.alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti etc.motivarea metodei propuse de alimentare cu apa. daca este cazul. pluviale etc. în statia de epurare sau direct în receptori naturali etc.locul de descarcare a apelor uzate neepurate/epurate: în canalizarea oraseneasca. .încarcarea cu poluanti a apelor evacuate în reteaua de canalizare oraseneasca sau direct în statia de epurare. .conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate în reteaua de canalizare a altor obiective economice.masuri de îmbunatatire a alimentarii cu apa. presiune.).caracteristici cantitative ale sursei de apa în sectiunea de prelevare. . Dupa caz: . .

conditii de transport si difuzie a poluantilor. caracteristicile acestuia. Ghid metodologic privind etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului . Surse si poluanti generati: .receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau al celor neepurate descarcate direct: numele receptorului. Inventarul emisiilor de poluanti atmosferici va evidentia poluantii toxici si periculosi (inclusiv mutageni si cancerigeni). al constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila.masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa. conditiile initiale de calitate a apei.2.scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente în zona. Masuri de diminuare a impactului: . informatii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului. de volum.informatii despre temperatura. eventuala amplasare în zone sensibile. vânt dominant.zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica în jurul surselor de apa. nedirijate. elaborându-se un inventar complet al emisiilor specific obiectivului. al lacurilor si namolurilor terapeutice. comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 001/2002).masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor. . zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna. .conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona. liniare.. lucrarilor de captare. punctuale. Aerul Date generale: .identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici Vor fi identificate si caracterizate toate sursele de poluanti atmosferici: stationare.alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora. de suprafata. . II. . 4. mobile. . dirijate.încarcarea cu poluanti a apelor uzate industriale/orasenesti provenite sau nu din statii de epurare evacuate în receptorii naturali. amplasamentul descarcarii fata de coordonatele receptorului etc. precipitatii. . radiatie solara.9. surse de poluare dirijate si nedirijate.

. impactul prognozat (tip.sa demonstreze consultarea corespunzatoare a tuturor factorilor interesati. . . marimea si importanta impactului rezidual.sa acopere în mod corespunzator aspectele complexe.sa includa o descriere completa a proiectului propus.sa foloseasca diagrame.Folosirea listei de control pentru etapa de analiza a raportului 4. posibilitatile de diminuare. ilustratii. marime).sa fie impartial.Luarea deciziei etapei de analiza Raportul la un studiu de evaluare trebuie sa aiba urmatoarele calitati pentru a fi considerat bun: .sa contina un rezumat fara caracter tehnic. .sa includa luarea în considerare a variantelor la proiect. . .sa contina o descriere clara a proceselor urmarite. .Prezentul ghid metodologic are ca obiect etapa procesului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) prin care autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza informatiile cu privire la efectele proiectului asupra mediului. . . furnizate de titular în cadrul raportului la studiul de evaluare.Aspecte practice ale realizarii etapei de analiza 3.sa prezinte programul de masuri pentru limitarea efectelor si pe cel de monitoring.sa acopere fiecare aspect de mediu în mod proportional cu importanta sa. . . Prezentul ghid metodologic este structurat astfel: 1. extindere. prezentata în tabel.sa contina trimiteri bibliografice la sursele de informatii folosite. de exemplu: impactul potential. . .sa foloseasca o terminologie consecventa.sa fie concis. conditiile existente. . . fotografii si alte materiale grafice. constituie un suport pentru analiza gradului de conformitate a raportului la studiul de evaluare cu cerintele .sa contina o descriere adecvata a metodelor folosite pentru studierea fiecarui aspect de mediu. Aceasta etapa va fi numita în continuare etapa de analiza.sa prezinte un glosar al termenilor folositi. Lista de control pentru etapa de analiza.sa evidentieze modul în care se respecta cerintele altor reglementari. .Locul si rolul etapei de analiza ca parte componenta a producerii EIM 2. cuprinzator si obiectiv.sa prezinte o structura clara si o secventa logica a informatiilor.

astfel încât acestia sa poata face comentarii într-un mod folositor cu privire la proiect si la efectele sale asupra mediului.Calitatea prezentarii 8.Descrierea posibilelor efecte semnificative ale proiectului.Descrierea proiectului 2. unele dintre ele fiind însotite de observatii care vin în sprijinul utilizatorului. Utilizatorul listei de control va analiza daca raportul la studiul de evaluare îndeplineste doua obiective: .furnizeaza decidentilor toate informatiile necesare pentru luarea deciziei de emitere sau respingere a acordului de mediu. Folosirea listei de control pentru etapa de analiza a raportului Prezenta lista de control va fi luata în considerare de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului atunci când efectueaza analiza. inclusiv a celor transfrontiera 5. adica daca problemele semnalate în etapa de definire a domeniului au fost tratate în totalitate si la gradul de extindere cerut.exprimate în îndrumar si cu ceea ce este acceptat ca fiind o practica buna în procesul de evaluare a impactului asupra mediului.Alternativele considerate 3. .permite comunicarea eficienta cu factorii consultati si cu publicul larg. lucru ce nu poate fi facut decât de experti.Descrierea masurilor de reducere a efectelor 6. pentru a vedea daca raportul la studiul de evaluare este corespunzator. . Este important sa se arate ca lista de control pentru etapa de analiza nu constituie o verificare din punct de vedere tehnic sau stiintific a concluziilor raportului la studiul de evaluare.Apreciere generala a raportului la studiul de evaluare În cadrul fiecarei sectiuni exista un numar de întrebari.Rezumat fara caracter tehnic 7.Descrierea factorilor de mediu posibil afectati de proiect 4. Lista este organizata în 8 sectiuni: 1. Atunci când se spune despre un raport la studiul de evaluare ca este adecvat se are în vedere cât de complet si de potrivit este acest studiu din punct de vedere al procesului de decizie.

provenite de la principalele surse de poluare.5 milioane euro pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa în mediul urban.854. 555 de statii. prin/cu consultarea colectivului de analiza tehnica. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. aproximativ 71% din apele uzate. ia decizia de acceptare a raportului. 54. autoritatea competenta pentru protectia mediului. Din 1. în cazul în care considera ca acestea sunt relevante pentru anumite caracteristici ale proiectului.5% constituie ape uzate care trebuie epurate. adica circa 29%. Multa vreme lipsa fondurilor a constituit argumentul cu care s-au aparat autoritatile. Costurile asociate implementarii standardelor în materie de calitatea apei au fost estimate la circa 15 miliarde euro si vor fi suportate partial de Uniunea Europeana (circa 500 milioane euro anual). au fost corespunzator epurate. peste 2. dupa o perioada de gratie de sase ani. în România exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. Luarea deciziei etapei de analiza În cazul în care exista cel putin un raspuns "neadecvat" în coloana 3. Guvernul va contracta de la Banca Europeana de Investitii (BEI) un imprumut în valoare de 41. în anul 2004. Una dintre cauzele situatiei actuale în domeniul tratarii apelor o constituie lipsa banilor. Daca nu exista nici un raspuns "neadecvat". autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita refacerea raportului la studiul de evaluare a impactului.2% nu s-au ridicat la standardele impuse. reprezentand 40.098 milioane metri cubi. SITUAŢIA APELOR UZATE Calitatea apei potabile. Proiectul vizeaza reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si tratare a . În prezent. peste 29 %. neepurate sau insuficient epurate. au ajuns în râuri.8%. circa 42 %. iar restul de 804 statii. apele uzate si sistemele de epurare constituie mari probleme pe care România le are de rezolvat în drumul spre UE. ape uzate insuficient epurate. adica 59.La sfârsitul fiecarei sectiuni a listei de control utilizatorul poate completa lista cu anumite tipuri de informatii neincluse initial. Din volumul total de ape uzate care necesita tratere. Creditul va fi restituit într-un interval de 25 ani. bugetul statului si din împrumuturi de la institutiile financiare internationale. Implementarea directivelor din domeniul alimentarii cu apa si epurarii apelor uzate implica eforturi financiare considerabile. În rest 614 milioane metri cubi. reprezinta ape uzate neepurate si aproape 879 milioane metri cubi. Fata de un volum total evacuat de 3.162 milioane metri cubi pe an.359 de statii de epurare verificate în anul 2004. au functionat corespunzator. II.

547 milioane m3/an . . . ape uzate insuficient epurate.237 milioane m3/ an. au fost suficient (corespunzator) epurate.apelor uzate în municipiile Baia Mare. activitatile cu cea mai mare pondere se ordoneaza astfel: . provin de la unitati din domeniile: .Industrie metalurgica si constructii de masini: 123. inclusiv cele "conventional curate". Drobeta-Turnu Severin.Prelucrari chimice: 103. II.6 %. Din punct de vedere al apelor uzate necesitând epurare. .051 milioane m3/an.851 milioane m3/an. . în special râuri. Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activitati din economia nationala cel mai mare volum de ape uzate. au ajuns în receptorii naturali. constitue ape uzate care trebuie epurate. 79 % din apele uzate.1 mil. . neepurate sau insuficient epurate. 3%.peste 2. Prin urmare în anul 2005. . Cele mai mari volume de ape uzate neepurate. deci 65. peste 4%. . .442 milioane m3/an .058 milioane m3/an .Industrie metalurgica si constructii de masini: 124.875 milioane m3/an . a relevat urmatoarele aspecte globale: .1 %.328 milioane m3/an . Costul total net al lucrarilor este de 181. se înscriu unitatile din cadrul activitatii: .peste 56 %.Gospodarie comunala: 585. 5 %. Bistrita.Gospodarie comunala: 1482. 2626.638 milioane m3/an . Fata de un volum total evacuat de 4034.139 milioane m3/an.139 milioane m3/an. . reprezinta ape uzate neepurate si 893. 539.cca.peste7 %. Din volumul total de ape uzate necesitând epurare si anume.Prelucrari chimice: 189. Referitor la apele uzate insuficient epurate. circa 34 %. adica circa 45 %.peste 51 % din total. cele mai mari volume au fost evacuate în cadrul activitatilor: . .236 milioane m3/an .peste 36 %. respectiv circa 20.808 milioane m3/an. .circa 2%. În rest 1193.Industrie extractiva: 23. 11 %. cca. .Prelucrari chimice: 194. 1.cca. 49. a fost evacuat de unitati din domeniile: . Pitesti si Râmnicu Vâlcea. Cu o contributie mult mai redusa.723 milioane m3/an. conform rezultatelor supravegherii efectuate în anul 2005.077 milioane m3 . provenite de la principalele surse de poluare. .593 milioane m3/an.807 milioane m3/an. .5 %. Surse si grad de epurare Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate.Prelucrari chimice: 23.Gospodarie comunala: 554. 2626.Gospodarie comunala: 1482.05%.cca.circa 62%.199 milioane m3 .Energie electrica si termica: 2060. cca.

4%. În conformitate cu cerintele de aderare la CE si angajamentele asumate vor trebui rezolvate toate problemele importante legate de colectarea.Industrie metalurgica si constructii de masini: 21. 3. . controlul nutrientilor .în vederea protejarii apelor din Marea Neagra. . dupa care urmeaza agentii economici din industriile extractiva.Gospodarie comunala. industriei chimice. Fata de numarul total de 1310 de statii si instalatii de epurare si stocare investigate în anul 2005. suspensii. amoniu). Îndustria extractiva (suspensii.4 %. 2. 4. etc. Gospodarie comunala. Zootehnie (substante organice. cota parte cea mai mare din potentialul de poluare apartine unitatilor din domeniile gospodariei comunale. . Industrie metalurgica + constructii de masini. din punct de vedere al încarcarii cu substante organice.678 milioane m3/an . Industria extractiva. detergenti: 1. Industrie metalurgica + constructii demasini. 4. 492 de statii. 2.3 %. se evidentiaza urmatoarea repartizare. Prelucrari chimice. 3. În concluzie. evacuarea si epurarea apelor. Impactul surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde în afara de debitul efluent si de încarcarea cu substante poluante. 4. Pentru localitatile cu peste 10000 loc epurarea apelor va trebui încheiata pâna în anul 2015 iar pentru localitatile cu peste 10000 loc va trebui realizata o epurare avansata.6 %. relativ la încarcare cu metale grele: 1.832 milioane m3/an . saruri minerale si ioni de amoniu: 1. iar restul de 818 statii. reprezentând 37. Industria extractiva. 2. 3. pentru toate localitatile cu peste 2000 locuitori echivalenti pâna cel mai târziu în anul 2018. Prelucrari chimice. 2.în special fosforul si azotul . pe activitati economice: . saruri minerale). Sub acest aspect.Industria prelucrarea lemnului: 20. relativ la poluarea cu micropoluanti: cianuri.. metalurgica.peste 2.cca. au functionat corespunzator. . fenoli. adica 63. Gospodarie comunala. Prelucrari chimice. necorespunzator.

Titularul activitatii: Consiliul Local al comunei Milas cu sediul în Milas.obtinerea avizelor. Autorul studiului de impact: ing. 2. . Scop si necesitate Necesitatea realizarii unui sistem de canalizare a apelor uzate menajere este justificat prin faptul ca exista sistem centralizat de alimentare cu apa. Livia Puscas 2. Descrierea Proiectul prevede constructii. Primaria comunei Milas detine o suprafata de 52664 m2.2.obtinerea autorizatiilor de functionare. Bistrita-Nasaud. Realizarea obiectivului se va face în baza unui proiect si a avizelor impuse conform legislatiei în vigoare.DATE GENERALE Denumirea proiectului: Sistem de canalizare si statie de epurare a apelor uzate . 10. Amplasamentul: comuna Milas.executia proiectului. jud BistritaNasaud. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII PROPUSE 2. . . nr. durata activitatii este nelimitata. Planul de încadrare în zona si planul de situatie sunt prezentate în Anexa. dotari cu utilaje conform normelor UE si o tehnologie adecvata. În prezent terenul este liber de constructii. din care pentru statia de epurare se va aloca 480 m2.EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A UNUI SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE APE UZATE 1.1. Reteaua de canalizare menajera . Proiectul prevede urmatoarele obiective de investitii: 1.proiectarea propriu-zisa. Proiectantul lucrarii: SC MOLDOCAR SRL Bistrita. Perioada de executie a obiectivului este 24 de luni.III. iar problema canalizarii si epurarii apei uzate nu este rezolvata.desfasurarea activitatii propriu-zise. . STUDIU DE CAZ . jud. Etapele de realizare a proiectului sunt: .

omogenizare cilindric. în lungime de 4450 m. având volumul util de 2 m3 prevazut cu radier drenant si strat geotextil ce permite filtrarea si scurgerea apei înapoi în deznisipator . cu adâncimea de 4 m. sub forma unui bazin cilindric . adancimea de 4 m.Partea aIII-a: Statii de epurare cu capacitate mica 5<Q≤50 l/s si foarte mica (Q≤S5 l/s) indicativ NP 089/2003. cu diametrul de 1. Statia va cuprinde urmatoarele elemente:    gratar rar. bazin pentru colectare grasimi. deznisipator -separator de grasimi vertical. Statia de epurare ape uzate menejere Statia de epurare a localitatii a fost proiectata tinand cont de prescriptiile Normativului pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti . cu diametrul de 1. Pe traseul canalizarii sunt prevazute 88 camine de vizitare. volum util 4 m3. amplasat într-un camin cu diametrul de 1.2 m. Statia este conceputa ca tehnologie în doua trepte:   treapta de epurare mecanica. având doua compartimente cu capacitatea totala utila de 32 m3 echipat cu un mixer submersibil.5 m. distanta dintre bare va fi de 20 mm.17 m. adâncimea de 2. amplasate la distanta de maxim 60 m între ele.5 m si adâncimea de 2. unde au loc procese fizico-chimice.  bazin de egalizare. La proiectarea statiei de epurare s-au luat în considerare posibilitatile financiare si normativul NTPA 001/2005 indicatori de calitate a apei la evacuare în apele de suprafata.5 m. Statia de epurare analizata se încadreaza în categoria statiilor foarte mici (cu debit< 5 I/s) fiind destinata epurarii apei uzate menajere provenite de la cca 700 locuitori.Canalizarea localitatii se va amplasa pe strazile existente si va fi din tuburi PVC cu diametrul de 250 mm. avand volumul util de 3 m3 si bazin de stocare-spalare-scurgere nisip sub forma unui bazin cilindric. 2. Primul compartiment are . Reteaua va subtraversa în doua puncte DJ. treapta de epurare biologica. Pentru proiectul analizat s-a propus realizarea unei statii de epurare mecano-biologica cu capacitatea de 150 m3 I/zi. cu eliminarea pe cale biologica a substantelor organice biodegradabile si a azotului amoniacal prin procese de nitrificare-denitrificare heterotrofa si hetero-autotrofa urmata de dezinfectie cu ultraviolete. cilindric cu diametrul de 2 m.

Blocul de tancuri este prevazut cu suflanta submersibila si pompe.autotrofa cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm fix.  camera de coagulare. Gura de varsare va fi o constructie din beton armat racordata la profilul albiei pârâului Comlod. echipat cu un mixer si o pompa submersibila. laborator) vor fi amplasate suprateran.  1. unitate de deshidratare namol. Blocul de epurare biologica. amplasat pe o platforma betonata. Din punct de vedere structural bazinele care cuprind gratarul. Acest bloc ocupa o suprafata de 13 m 2 si cuprinde:  tanc de sedimentare primara.  blocul de tancuri de epurare biologica tip RESETILOVS suprateran cu înaltimea de 5 m. Toate constructiile subterane vor fi din beton armat. al doilea are diametrul de 2 m si adâncimea de 7 m fiind prevazut cu doua pompe submersibile pentru ape uzate.   unitate de dezinfectie cu ultraviolete cu înaltimea de 1. De asemenea aceasta societate fumizeaza si modul de operare al statiei.  tanc de hidroliza-fermentare.  tanc de nitrificare autotrofa. deznisipatorulseparatorul de grasimi precum si bazinele de omogenizare si pompare apa menajera sunt subterane. protejate la interior cu o hidroizolatie pe baza de ciment aplicata în minim 2 straturi iar la exterior cu protectie pe baza .  tanc de nitri-denitrificare heterotrofa cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm flotant. Acest bloc este furnizat de SC DANEX CONSULT SRL Bucuresti.  tanc de nitri-denitrificare hetero . cu diametrul de 250 mm. având volumul uti1 de 16 m3.5 m. Malul pârâului va fi consolidat pentru protejare cu pereu din piatra de râu pe o lungime de 5m în amonte si 10 m în aval de gura de varsare.5 m2.diametrul de 3 m si adâncimea de 6. ocupând o suprafata de bazin de colectare si pompare namol cu diametrul de 3 m. grup sanitar. adâncimea de 4 m. Acest tip de statii de epurare au Agrement tehnic din partea Consiliului Tehnic Permanent pentru Constructii Bucuresti . De asemenea este prevazuta o conducta de evacuare a apei epurate din PVC.5 m. unitatea de dezinfectie UV si un container (camera pentru personal. pe o lungime de 52 m.

Distanta între bare va fi de 20 mm.28 m3/ zi -debit zilnic maxim Qu zi max = 145. respectiv în statia de epurare. debite1e care se iau în calcul sunt: -debit zilnic mediu Qu zi mediu = 116. . Proiectul prevede instalatii de alimentare cu energie electrica. Bazinele vor fi acoperite cu plansee din beton armat monolit prevazute cu capace metalice.apele uzate din gospodarii ajung gravimetric în reteaua de canalizare stradala.golirea si curatarea bazinelor. .de bitum aditivat.75 l/s În functionarea retelei de canalizare si a statiei de epurare se vor desfasura urmatoarele procese: Colectarea apelor uzate menajere .bazinele se vor dezafecta. În cazul în care va fi necesara dezafectarea statiei de epurare (uzura morala. CBOs =30 g/loc/zi. gaze naturale. executat din beton armat. respectiv 684 si de la încarcarea cu poluanti conform Normativului N 089/2003 ( MTS =30 g/loc/zi. pentru cei 684 locuitori echivalenti.3 g/loc/zi).35 m3/zi -debit orar maxim Qu orar max = 2. apa si canalizare. Descrierea activitatii Statia de epurare este proiectata pentru urmatoarele debite: -debit zilnic mediu Quzimediu = 3. lucrarile vor fi descrise (inclusiv deseurile rezultate cantitativ si calitativ cu destinatia acestora) în cadrul unui plan de închidere în baza caruia se va solicita autoritatii de mediu un acord de dezafectare. Pentru închiderea statiei si dezafectare se vor lua toate masurile conform legislatiei în vigoare.blocul de tancuri se va dezafecta ca atare. fizica) sunt necesare urmatoarele masuri: . Pentru dimensionarea statiei si ca1culul concentratiilor poluantilor apei brute s-a plecat de la numarul de locuitori echivalenti. Apele uzate intra în statia de epurare prin jgheabul de alimentare al gratarului.obturarea accesului apelor uzate în statie si dirijarea lor catre o alta statie de epurare. Conform Normativului P66/2001. Amplasamentul statiei va fi împrejmuit cu gard.47 l/s respectiv 150 m2/zi. Epurarea apelor uzate colectate într-o statie de epurare mecano-biologica. . Curatarea gratarului se va face . CCOCr = 55g/loc/zi si NH4 =5.

Apa rezultata din spalarea nisipului este dirijata din nou în deznisipator.2 mm. Materia sedimentata trece în tancul de sedimentare primara. -coagulare într-o camera unde se adauga polielectrolit si are loc flocularea si sedimentarea compusilor pe baza de fosfor. Procesul de epurare biologica va fi automatizat si controlat permanent. prin înmagazinarea unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea continua a unitatii de epurare biologica. -asigura pomparea debitului maxim orar de apa uzata. Dupa omogenizare se masoara debitul apei uzate intrate. În blocul de epurare biologica au loc mai multe procese: -separare mecanica cu ajutorul unui gratar fin. Apa uzata intra în deznisipator. fiind de tip vertical si va permite retinerea substantelor plutitoare prin flotatie gravitationala si separarea nisipului cu dimensiuni mai mari de 0. distanta dintre bare fiind de 2 mm. cu un debitmetru electromagnetic. apa trece în continuare în bazinul de omogenizare. Dupa separarea nisipului si grasimilor. Retinerile vor fi tratate cu biopreparate stabilizatoare. Deznisipatorul este cuplat cu separatorul de grasimi. încarcate în saci / container si depozitate temporar pe platforma betonata si vor urma circuitul deseurilor. dotata cu decantor cu blocuri lamelare care realizeaza retinerea materiilor în suspensie. dupa care apa intra în treapta de epurare biologica. În acest bazin se vor adauga biopreparate (de tip BICHEM 2000) cu rol de descompunere a substantelor organice. Evacuarea grasimilor retinute se va face gravitational pe masura acumularii acestora într-un bazin de colectare grasimi.periodic. manual cu ajutorul unei greble. În vederea mineralizarii substantelor organice continute de sedimentul primar se va adauga un . -preia vârfurile de debit în special debitele mici din timpul noptii. Coagulantul (polihidroxic1orura de aluminiu) se dozeaza automat. Evacuarea sedimentului primar (namol) se va realiza cu ajutorul unei electropompe. Nisipul spalat si tratat cu biopreparate (de tip BICHEM DC 1008) în scopul stabilizarii acestuia se va încarca în saci / containere si se va depozita pe platforma destinata deseurilor. în unitatea de epurare biologica compacta. Nisipul decantat va fi evacuat cu ajutorul unei electropompe portabile într-un bazin de stocare spalare si scurgere msip. Bazinul de egalizare-omogenizare are o tripla functonalitate: -omogenizeaza compozitia apelor uzate prin agitare cu un mixer electromecanic. Dupa umplerea bazinului grasimile vor fi evacuate prin vidanjare (cca o data pe an). Epurarea biologica are loc într-un modul compact containerizat suprateran.

În tehnologiile conventionale rezulta namol activat care este compus din masa celulara. . Materia organica dizolvata în apa uzata se raspandeste în biofilm. Bacteriile heterotrofe realizeaza nitrificarea. Acest biofilm cu microorganisme degradeaza apa uzata în CO2 dezvoltand în acelasi timp noi celule. Într-un biofilm. în plus apar procese de nitrificare autotrofa. transformându-le în substanta anorganica. reducerea materiilor în suspensie si fermentarea produsilor de hidroliza. Aceasta tehnologie permite eliminarea succesiva a substantelor organice în diferite stadii ale lantului trofic.în tancul de nitrificare autotrofa au loc procese de oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza si mineralizare trofica. oxigenul liber ( conditii anaerobice) va exista în acea parte a .biopreparat care realizeza fermentarea în profunzime a materialului decantat. Suprafata filtrului lucreaza ca o casa pentru bacterii. bacteriile autotrotrofe realizeaza denitrificarea.în tancul de hidroliza -fermentare se vor realiza urmatoarele procese: absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor. În tehnologia propusa aceasta masa celulara se regaseste pe mediul plutitor cu aderenta ridicata la culturile bacteriene si nu se formeaza namol în exces. Tancul este prevazut cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a masei organice de tip biofilm flotant.Tratarea apelor uzate are loc atunci cand aceste ape patrund în biofilm. si acest proces are loc cu aport de oxigen. Tancul este prevazut cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitiv de sustinere a masei organice tip biofilm fix. Când o membrana subtire de microorganisme se dezvolta pe suprafata unui biofiltru aceasta membrana se numeste biofilm. . Capacitatea de tratare depinde de cantitatea de bacterii "captata" de filtru (de ex. Mediile filtrante sunt construite din polietilena si aranjate sub forma unui bloc compact constand din mai multe tuburi lipite între ele. Procesul se desfasoara în prezenta oxigenului insuflat în masa de apa. Apa astfel limpezita trece în compartimentele unde se realizeaza epurarea biologica propriu-zisa. Când apele patrund în mediul filtrant oxigenul din aer este absorbit în interiorul biofilmului. Reducerea substantelor organice prin acest proces se realizeaza în proportie de 80%. reducerea substantelor organice pe baza de carbon (CBOs).în tancul de nitri-denitrificare heterotrofa se realizeaza oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza si nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau ionii de amoniu în azotiti respectiv azotati. . o suprafata mai mare genereaza un numar mai mare de bacterii care la rândul lor asigura un tratament mai bun).în tancul de nitri-denitrificare hetero-autotrofa se continua procesele începute în tancul precedent si în plus se realizeaza mineralizarea trofica cu consumare de oxigen. .

Traseul conductei este prezentat în Anexa. Se vor 1ua masuri de protectie a persona1u1ui care manipuleaza produsul (haine . iar în amonte pe o lungime de 5 m si în aval pe o lungime de 10 m. inclusiv al prezentei apei uzate reziduale. Namolul (din tancul de sedimentare primara) este pompat catre instalatia de deshidratare.biofilmului care se afla în imediata vecinatate a mediului filtrant.este un amestec de bacterii se1ectiv adaptate cu disponibilitate specia1a pentru degradarea grasimilor si u1eiuri1or de origine anima1a si vegetala. Razele UV cu λ= 253. se va evita contactu1 cu agenti oxidanti concentrati.ile competente. apoi intra la unitatea de deshidratare namol. De aici va fi trecut printr-un ejector unde se amesteca cu floculant (FLOERGER FR 1023). Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete functioneaza cu lampi neimersate. Umiditatea sedimentului (namolului) va fi de cca 80 . pe acest traseu va fi prevazut un camin de prelevare probe. iar sacii filtranti cu sediment vor fi depozitati pe platforma de containere. Depozitarea produsului se va face în loc uscat si rece. Namolul este trecut în saci filtranti care permit scurgerea apei si retinerea sedimentului deshidratat care este deja stabilizat din cauza adaosului de biopreparate ( BICHEM 2008 AN). La gura de varsare se va monta un închizator cu c1apeta contra refularii apei. Apa rezultata este dirijata pe flux (la bazinul de omogenizare-egalizare). alimentarea cu apa uzata si temperatura acesteia.7 nm penetreaza masa de apa producând moartea microorganismelor patogene. Gura de varsare este o constructie din beton armat racordata la profilul albiei pârâului Comlod. iar apa epurata biologic trece la unitatea de dezinfectie cu ultraviolete. Apa epurata va fi evacuata gravitational prin intermediul unei conducte de polietilena (cu lungimea de cca 52 m si diametrul de 250 mm) în pârâul Comlod.lipsa energie electrice) este prevazuta posibilitatea by-pasarii statiei printr-un deversor direct în emisar. BICHEM 2008AN. malul pârâului se va proteja cu pereu din piatra de râu. montata în camera tehnica aferenta unitatii de epurare biologica.85 % si va urma circuitul deseurilor.99 %. Pentru situatii extreme (defectiuni majore . Eficienta dezinfectiei este de 95 . Namolul (cu o umiditate de 98-99 %) se colecteaza într-un bazin echipat cu un mixer submersibil si o pompa submersibila. Tancul biologic este echipat cu senzori care permit controlul functionarii elementelor acestuia. Aceste situatii vor fi anuntate la autorita# 20520g614u 5. Instalatia de deshidratare realizeaza reducerea umiditatii micsorând astfel volumul namolului. Procesul depinde de forma mediului filtrant.

Este recomandat pentru acumularile de grasimi si namol de 1a decantari. masca). dispersabil si se degradeaza rapid. Tabelul nr. dispersabil si se degradeaza rapid. manusi. Depozitarea se va face în loc uscat si rece. Se va evita contactul cu ochii. materiile organice recalcitrante. Se recomanda pentru marirea biodegradarii apelor uzate. Produsu1 este solubi1 în apa. 1 Nr. Produsu1 este solubi1 în apa. care degradeaza acizii grasi. Se recomanda utilizarea echipamentului de protectie (haine. conform tabelului nr. BICHEM DC 1008. 1. manusi si masca). evitându-se inhalarea excesiva.c Indicator Concentratie in apa uzata bruta NTP A 002 (mg/l) Consum biochimic de oxigen 1 oooooooooooooooooooooooooooooxigen 300 Ooxigen 2 3 4 Materii totale în suspensie CCOCr Azot amoniacal 350 500 30 60 125 3 82. dispersabi1 si se degradeaza rapid.este un amestec microbian. Se recomanda utilizarea echipamentu1ui de protectie (manusi). Nu are fraze de risc. fiind încarcarea maxim admisa pentru apa evacuata în reteaua de canalizare stradala. BICHEM 2000 GL-este un amestec de bacterii se1ectiv adaptate cu disponibilitate specia1a pentru degradarea grasimilor si u1eiurilor de origine anima1a si vegetala. Nu are fraze de risc. Depozitarea se va face în loc rece si uscat.67 93 Concentratie limita admisa NTP A 001 ( mgll) Eficienta Eficienta de epurare de epurare rt necesara realizata % % . Produsul este solubil în apa. componentii fenolici. În cazu1 biopreparate1or se recomanda reutilizarea ambalajelor goa1e iar resturile de preparat sa fie incinerate sau utilizate ca îngrasaminte. Nu are fraze de risc. Statia este proiectata pentru un debit mediu zilnic de 150 m3.de protectie. În cadrul proiectului s-a dimensionat fiecare element al statiei în functie de încarcarea initiala a apei si cerinta de evacuare NTPA 001/2005.86 75 90 90 88 94 25 91. Precizam ca încarcarea initiala s-a considerat conform NTPA 002/2005.

Valorile limita ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie. valorile parametrilor fiind stabi1iti în conformitate cu NTPA 001. Totodata Avizul mai prevede limite maxim admise pentru pH. poluanti în aer si apa.mg/l 35 21 1.1 0. 11m3 apa epurata Biopreparate. Proiectantul propune reducerea poluantilor astfel încât sa se încadreze în limite1e impuse pentru concentratii1e acestora conform 1egis1atiei în vigoare. g I m3 apa epurata Emisii în apa: Materii în suspensie.5 .5 6 Fosfor total Substante extractibile 5 30 2 20 60 33. mg/l Fosfor total. Tabelul nr.1. În Avizul de Gospodarire a apelor sunt prevazute conditiile de evacuare a apelor în emisar . generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibilesunt date în tabelul nr.82 0.18 0.18 - 60 25 3 125 2 .5* 0. mg/l CBOs mg/l NH4.8 60 1 1. 2.pârâu1 Comlod.3 0.8 60 1 35 21 1. azotiti si reziduu fix . mg/l CCO-Cr.82 1.3 0.1 0. 2 Parametru # (unitate de masura) Tehnici alternative Valori limita Prin cele mai Conform celor mai bune mediu NTPA 00112005 practici de propuse de titular bune tehnici disponibile Energie electric a KWh/m3 apa epurat Floculant g/m3 apa epurata Coagulant.34 80 67 Conform HG 188/2002 modificat si completat prin HG 352/2005 pentru evacuarile provenite din statiile de epurare a apelor uzate urbane se prevad valori limita de concentratie sau procente de reducere.

68-1.)kg/m3 apa epurata 1.3 P total 20.1 - Analiza proiectului propus în comparatie cu prevederile Normativului pentru proiectarea statiilor de epurare de mica capaciatate NP 089-03.37 1/s.5 37.7-5. Debitu1 maxim 1uat în considerare este Q zi max =3. usc.1 *Conform celor mai bune tehnici în DE 1. 4.26 si 2.4 0. 20. Din punct de vedere a poluantilor încarcarea specifica a apei uzate menajere conform NP 089/2003 este data în tabelul nr. Tabelul nr. NP 089/2003 prevede cantitati de restitutie de 80 -150 l/locuitor/zi. În cazu1 analizat s-a 1uat în ca1cu1 o cantitate de apa uzata de 150 m3/zi.3 2-4 2. Tabelul nr. 2.9 9. Pentru cei 684 locuitori ar rezulta un debit cuprins între 1. 3.68-2. Din punct de vedere a cantitatii de apa uzata 1uata în calcul la dimensionarea e1ementelor statiei de epurare. 3 Indicator calitate Încarcare (g/om/zi) Cantitati totale (kg/zi) Pentru cazul analizat s-au luat în considerare încarcarea specifica si cantitatile de poluanti conform tabelului nr.3 37.5-27.47 1/s. 1.Substante extractibile.6 20.9 20 namol (subst.5 3.7 CBOs CCO-Cr MTS 55-75 30-50 N organic N-NH4 N total 1-2 3-6 4-8 P total 1-4 specifica 30-40 specifica 30 .6 CBOs CCO-Cr 55 MTS 30 N organic N-NH4 N total 5. 4 Indicator calitate Încarcare (g/ om/zi) Cantitati totale (kg/zi) Valorile limita admisibile prevazute în HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare sunt cele din NTP A 001 întrucât nu s-a considerat descarcarea apei epurate în zona sensibila. mg/l Deseuri: 9.5-34 0.6-51 20.

cu bazine de namol activat. Pentru cazul analizat gradul de epurare necesar impune o epurare mecano-biologica.3. Blocul de epurare biologica este compact. deznisipator. -constructii si instalatii auxiliare. . Obiectele componente pe linia apei pentru statiile de epurare de capacitate mica pot fi: gratar. .fluxul namolului.epurare mecano-biologica cu aerare prelungita. fiind strabatuta de drumul judetean 173 Teaca. Acestea sunt în concordanta cu prevederile NP089/2003. canal by-pass de ocolire a întregii statii. Mures). 4.fluxul apei. Din punct de vedere a caracteristicilor tehnice ale elementelor componente: -pentru gratar la statiile de epurare aferente localitatilor sub 5000 de locuitori se prevad de regula gratare fine (2-3 mm). bloc de epurare biologica.Detalii de amplasament Localitatea Milas este situata în partea de sud a judetului Bistrita-Nasaud.epurare mecano-biologica conventionala cu bazine cu namol activat. Din punct de vedere constructiv proiectul cuprinde constructii si instalatii care pot fi comasate în trei grupuri: .epurare mecano-biologica cu nitrificare-denitrificare. procesul este automatizat. . unitate de dezinfectie cu UV. cu bazine cu namol activat. gura de evacuare ape epurate în emisar.epurare mecano-biologica cu filtre biologice.separator de grasimi. Deznisipatorul si separatorul de grasimi pot fi grupate într-un singur obiect tehnologic. Dintre variantele posibile de epurare mecano-biologica: . .3. În cazul analizat s-a adoptat varianta de epurare mecano-biologica cu unitate de epurare biologica compacta de tip RESETILOVS. 2.Râciu (jud. bazin de omogenizare. Din punct de vedere a gradului de epurare necesar conform NP 089/2003 pentru valorile prezentate mai jos este suficienta numai treapta de epurare mecanica: -20-40 % pentru CBOs -20-40 % pentru CCO-Cr -40-60 % pentru materii în suspensie -10-20 % pentru fosfor total si azot organic. 5. . dispozitiv de masurare a debitului de apa uzata. conducta de evacuare ape epurate.

Din punct de vedere seismic zona este încadrata în harta de macrozonare seismica în macrozona de gradu1 F. nisipuri galbui sau albicioase cu intercalatii de argile nisipoase. depresiuni si lunci. iar fata de pârâu1 Comlod este de 20 m.Amplasamentul ales pentru statia de epurare este situat în partea de est a localitatii în zona numita "Râtul Lechintei". argile prafoase. Pe pârâul Comlod. 3.l. deluviale. folosite de localnici la constructii. Bârgau si Calimani.Realizarea si functionarea obiectivului Perioada propusa de rea1izare a investitiei: 12 luni Timpul de funttionare: nelimitat Programul de functionare: non stop 3. 1a cca 300 m de drumu1 judetean. Cuaternarul este reprezentat de depozite coluviale. Distanta de la statie 1a prima locuinta este de 300 m. pâna la confluenta cu râul Muresul -cca 70 km de amplasamentu1 analizat. Alimentarea cu apa a localitatilor din zona se face din ape subterane. gresii albicioase si cenusii masive sau în placi. 2. galbene sau vinetii. suhard.2. Dealurile si podisurile ocupa 2/3 din suprafata judetului si încadreaza o serie de bazinete depresionare si depresiuni formate si drenate de cursuri de apa. Rodnei. In apropierea terenului destinat statiei de epurare ( pe o raza de 2 km) nu sunt arii naturale protejate/zone protejate. nisipuri si pietrisuri. AMPLASARE ÎN MEDIU 3. marne ciocolatii. Elemente de geologie Judetu1 Bistrita-Nasaud situat în nord-estul Transi1vaniei este încadrat 1a nord si est de un arc muntos alcatuit din muntii Ţibles. Depozitele sarmatiene sunt reprezentate prin marne si argile cenusii. dealuri. paluviale si aluvionare reprezentate litologic prin argile. Înspre sud si vest altitudini1e scad treptat si în ansamb1u reliefu1 îmbraca aspectul unui amfiteatru larg a1catuit din munti. friabile alteori dure.4. nu sunt prize de apa.Solul . maluri. argile slab nisipoase. Din punet de vedere geologic formatiunile care apar în zona studiata apartin ca vârsta Sarmatianului si Cuaternarului.

Vegetatia în zona obiectivului este reprezentata de culturi agricole. este acoperita de o vegetatie etajata. Rezervele de apa Apele de suprafata . însa mentionam ca alimentarea cu apa a localitatii se face prin captarea unor izvoare subterane situate în partea de vest a localitatii. -între 0. 3. soluri.2 m nisip prafos.2 -0. dar în parâul Comlod se evacueaza apele epurate din statie.5 . alimentare cu apa.2. -precipitatii medii multianuale 772 mm. ocupat cu fâneata. Varietatea formelor de relief si conditiile de mediu. dependenta de altitudine.5 m argila prafoasa galbena sau neagra. amplitudinile termice diume si anuale sunt mai mici decat cele din estul tarii la aceeasi altitudine. În zona amp1asamentului nu se desfasoara activitati care sa genereze poluanti care ar influenta calitatea aerului. Climatul se caracterizeaza prin variatii moderate ale temperaturii aerului. umiditate. 3. de pasuni. 3. -între 0. Apa de suprafata nu este utilizata pentru.6. Terenul pe care se va realiza investitia este teren agricol. Clima si calitatea aerului Prin pozitia sa geografica zona analizata se situeaza în zona temperat continentala supusa adeseori advectiei aerului polar-maritim.Singura apa de suprafata din zona analizata este pârâul Comlod care curge în partea de est a localitatii Milas.5 m sol vegetal si umplutura .1.6 . -nebulozitate 5. foarte eterogena.3.0 zecimi. temperatura minima medie în luna ianuarie.3 . temperatura.În aceasta zona solul prezinta urmatoare coloana ipotetica: -între 0. Principalele caracteristici climatice ale zonei analizate sunt: -temperaturile medii anuale oscileaza între 5-90 C. Argila marnoasa cenusie sistoasa este fundamentul geologic. directia predominanta a vântului este nord-est. zona fiind submontana. temperatura medie maxima se înregistreaza în lunile iulie-august. Ca urmare a influentei predominant estice. -viteza medie a vantului pe directia predominanta este de 2 m/s. Vanturile dominante sunt din sectorul estic. pastrate în mare parte sub aspectul lor originar. conditioneaza prezenta faunei bogate si variate care caracterizeaza . Fauna. Apa subterana .este cantonata la adâncimea de 4 m.4. cu activitate frontala frecventa. Elemente de ecologie acvatica si terestra Flora si vegetatia reflecta particularitatile reliefului.5. Apa subterana nu va fi utilizata la statia de epurare.

ce va permite încadrarea lor în limitele prevazute în normative. Reteaua de colectare si statia de epurare vor avea un impact pozitiv deoarece în prezent nu exista sistem de canalizare a apelor uzate menajere. Apa uzata menajera rezultata din functionarea statiei. caprioare. vrabii. Apele epurate evacuate în emisar vor fi contorizate. o parte se înfiltreaza în sol. În apropiere nu se afla obiective de interes public. ciori. mistreti. De asemenea mentionam ca apele uzate menajere prin continutulor nu sunt periculoase. Apele uzate menajere din localitate vor fi colectate prin reteaua de canalizare si dirijate în statia de epurare. Reteaua de canalizare va fi realizata din materiale rezistente (tuburi PVC). nici arii protejate. parcuri nationale sau gradini istorice. . Terenul analizat nu se afla pe rutele de migrare a pasarilor. iar debitul acestora este mic «5 l/s). Emisii de poluanti în ape si protectia calitatii apelor Prin natura investitiei aceasta are ca scop epurarea apelor uzate. ciocanitori. veverite. vulpi. bazinele statiei de epurare vor fi betonate si impermeabilizate ceea ce micsoreaza considerabil probabilitatea aparitiei unor poluari accidentale. Asezarile umane si alte obiective de interes public Statia de epurare va fi este situata la o distanta de cca 300 m fata de locuinte.6. SURSELE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU 4. Animalele mici întâlnite sunt iepuri. Animalele mari sunt reprezentate de lupi.1. Populatia este ocupata în agricultura. va fi colectata si dirijata în statia de epurare. Aici vor fi supuse unui proces de epurare combinat mecanobiologic.judetul. 3. populatia localitatii este de cca 680 locuitori. În imediata apropiere nu sunt rezervatii botanice. Investitia nu influenteaza indicele demografic. Exista pericolul impurificarii apelor freatice în cazul unor defectiuni majore la reteaua de canalizare sau la bazinele statiei de epurare. iar pasarile sunt reprezentate de pitigoi. majoritatea locuitorilor au vârsta înaintata. Apele pluviale de pe amplasamentului statiei sunt conventional curate. 4. o parte prin santurile de garda va ajunge în emisar. Dimensiunea familiei este relativ mica.

4. În perioada de amenajare a constructiilor pot sa fie emise pulberi la manipularea materialelor de constructie. apreciem ca zgomotul nu va crea disconfort asupra locuitorilor. tevi de esapament.2. Emisiile sunt de doua feluri: -dirijate .evacuare prin cosuri de dispersie. Remarcam suprafata redusa a bazinelor din statia de epurare atât pentru apa uzata cât si pentru namol ceea ce reduce degajarea mirosurilor. lichizi si gazosi din surse punctiforme sau de suprafata. Impactul asupra emisarului poate fi considerat mic/nesemnificativ. Având în vedere cantitatea de apa uzata (debit sub 5 l/s) si respectiv de namol rezultat precum si distanta mare fata de zona locuita (cca 300 m) apreciem ca activitatea din statie nu va crea disconfort. neetanseitati. În perioada de functionare a obiectivului. etc. În plus întreaga treapta biologica este un bloc compact ceea ce diminueaza impactul din punct de vedere a mirosurilor. guri de ventilatie. 4. Pompele sunt submersibi1e. se va situa în limitele prevazute în normative NTPA 001/2005. Sursele si protectia împotriva radiatiilor . Aceste emisii sunt necontrolabile si necuantificabile prin masurari. pe amplasament pot sa apara mirosuri specifice activitatii de epurare a apelor uzate menajere. încarcare-descarcare rezervoare. Sursele si protectia împotriva zgomotului si vibratiilor Sursele de zgomot sunt reprezentate de: . emisi în emisar. Acest gen de emisii sunt controlabile si cuantificabile prin masurari: .4.evacuare înregistrata la: manipulari de substante si produse pulverulente sau cu volatilitate diferita. etc. În proiect se prevede evacuarea ritmica a namolului rezultat de pe amplasament. Statia de epurare este la distanta de 300 m fata de prima casa. De asemenea adaugarea de biopreparate elimina mirosurile specifice din statie. Suflantele vor fi amplasate în spatiu închis. 4. -motoarele de la suflante.difuze . deci din surse stationare fixe sau mobile care evacueaza în atmosfera noxele rezulte din diferitele activitati socio-economice.Concentratia poluantilor din apele uzate epurate. Emisii de poluanti în aer si protectia calitatii aerului Ordinul 462/1993 emis de MAPPM defineste emisia de poluanti ca fiind eliminarea în atmosfera a unor poluanti solizi.pompe.3. guri de aerisire. Nu putem aprecia nivelul emisiilor si nici aria de raspândire dar consideram ca la o manipulare atenta nu vor influenta calitatea aerului.

este de natura deseului menajer.cca 2 m3/an. este estimat la 3800 m3. din aceasta cantitate 3400 m3 se vor refolosi la acoperirea conductelor iar 400 m3 se vor evacua pe un teren pus la dispozitie de catre Primaria comunei Milas. Deseu din functionarea instalatiei. 2. este deseu nepericulos. 4. va fi în cantitate mica.6 m3/an (au o umiditate de 55%). Deseu din perioada de constructie.6 m3/an (cu umiditate de 60%). Volumul total de pamânt excavat pentru pozarea conductelor. Volumul de pamant excavat pentru realizarea statei de epurare (pentru realizare bazine. acesta se va depozita temporar pe terenul alaturat iar dupa finalizarea lucrarilor se va nivela si înierba.se estimeaza la 5. se are in vedere utilizarea în agricultura. se estimeaza cca 3 m3/an. fundatie cladire statie. Deseul de lemn va fi valorificat la satenii din zona ca si lemn de foc. este deseu nepericulos. Tipurile de deseuri si modul de gospodarire sunt prezentate în tabelul nr.85 %. este de natura deseului menajer.Pe amplasament nu vor fi procesate si depozitate sub stante radioactive. -namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti cod 19 08 05 . este deseu nepericulos. numarul angajatilor este redus.se estimeaza la cca 5. Se va colecta în pubele si se va evacua de pe amplasament împreuna cu deseul menajer. Namolul se va colecta în saci/ container si se vor depozita temporar pe o platforma special destinata. -deseuri retinute pe site cod 19 08 01 .este estimat la 44 m3/an. Deseurile de materiale de constructie vor fi eliminate de catre firma constructoare. Gospodaria deseurilor Aceasta investitie va genera doua tipuri de deseuri: 1. la o umiditate de 80. -deseuri de la desnisipator cod 19 08 02 . -deseu menajer cod 20 03 01. Se evacueaza de pe amplasament la un depozit de deseuri menajere. Tot în desnisipator se colecteaza si grasimile cod 19 08 09 . Deseu din functionarea instalatiei. etc.) este estimat la 130 m3. 1. Deseul din perioada de constructie Deseul rezultat este reprezentat de pamânt excavat si resturi de materiale de constructie. 5. se colecteaza într-un container si se vor depozita împreuna cu namolul deoarece va fi tratat cu biopreparate. .5. Cofrajele pentru camine (lemn) se utilizeaza la 10 cicluri de turnare dupa care se depreciaza si se evacueaza ca si deseu. Transpotul acestuia se poate face cu remorci. a caminelor. 2. Namolul din statiile de epurare ape uzate menajere este clasificat ca si deseu nepericulos. Se va colecta în pubele si se va evacua de pe amplasament împreuna cu deseul menajer.

Namolurile provenite de la statiile de epuare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti pot fi utilizate în agricultura numai daca concentratiile de metale grele sunt sub limitele admise conform tabelului nr. când se utilizeaza namolurile de epurare în agricultura . u) 3 100 50 50 VL la cant.cantitate proprietate care prevazuta a fi generata (m3/an) periculoasa statistica Valorifica. u) Cd Cu Ni Pb 10 500 100 300 . conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca solul pe care poate fi utilat.6 în stoc - Namol 44 semisolid 190805 semisolid 1908 01 - - 44 - Deseu retinu 5. MMGA si MAPDR nr.prevede conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca namolul pentru a putea fi utilizat în agricultura. 6.6 - semisolid 19 09 08 - - 2 - - 3 solid 2003 01 - - - 3 - Conform Ord. obligatiile producatorilor.Elimina. Tabelul nr. u) 0.15 12 3 15 (mg/kg s.6 pe site Deseu de la 5.Ramas ta ta 5.Tabelul nr. anuale din namol (mg/kg s. respectiv a utilizatorilor de namoluri de epurare. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si în special a solurilor. 5 Denumire Cantitate Starea prevazuta a fi generata (m3/an) Cod Cod privinc Cod Managementul deseurilor- deseu fizica deseu principala c1asifi. 6 Parametru VMA III namolul VMA în sol (mg/kg s.6 deznisipator Grasimi Deseu menajer er 2 semisolid 19 02 08 - - - 5.

hidrocarburi aromatice policiclice .1 12 - * AOX . 3-sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a namolului. benzofloranten. producatorul de namol trebuie sa trimita autoritatii teritoriale competente. naftalina.8 300 1 100 - 30 0. pomilor cu 10 luni înainte de recoltare si în timpul recoltarii. benzoantracen. indeno (1. ***PCB .2. benzoperilen. benzopiren.5.suma urmatoarelor substante: antracen.3)piren. Pentru a obtine permisul de aplicare în baza autorizatiei de functionare a statiei de epurare.bifenilpoliclorurati -suma compusilor PCB 28. cu eel putin o luna înainte de perioada de împrastiere. fenantren. 138. legumelor.52. Se interzice utilizarea namolului sau livrarea acestuia în vederea utilizarii acestuia pe terenuri folosite pentru pasunat. Valoarea pH-ului în solurile în care urmeaza a fi aplicate namolurile de epurare trebuie sa fie mentinutan la valori de peste 6. 118. Se interzice utilizarea namolurilor atunci când concentratia unuia sau mai multor metale grele din sol depaseste valorile limita si trebuie luate masuri pentru ca aceste valori limita sa nu fie depasite ca urmare a utilizarii namolurilor. 2-sa identifice utilizatorul de namol si suprafetele agricole care îndeplinesc condiîiile necesare utilizarii namolului. 153. Producatorul de namol are urmatoarele obligatii: 1-sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii de namol despre eventuali poluanti existenti în acesta. chrisen. piren. florantren.Zn Hg Cr Co As *AOX **PAH ***PCB 2000 5 500 50 10 500 5 0. destinate cultivarii arbustilor fructiferi. 180.suma compusilor organohalogenati **p AH. date cu privire la: . De asemenera sunt prezentate în ordin o serie de conditii care trebuie îndeplinite la împrastierea namolului. 101.

4-sa asigure transportul si împrastierea acestuia. d)-datele de identificare a utilizatorilor de namoluri. Pentru namolurile care nu îndeplinesc conditiile de utilizare în agricultura se vor adopta alte metode de tratare sau eliminare a lor (incinerare în cuptoare în industria . împrastierea namolului pe suprafete1e agricole. la schimbarea terenului. înainte de a se realiza transportul acestuia. 8-sa comunice. în completarea sistemului national. depozitare) în cazul neobtinerii autorizatie de împrastiere a namolului sau în cazul în care nu se gaseste loc de împrastiere. cantitati de namoluri furnizate pentru agricultura. 5-sa anunte autoritatea teritoriala de mediu în cazul nerespectarii conditiilor initiale de eliberare a permisului de împrastiere.a)-cantitatile de namol generate si cantitatile de namoluri furnizate pentru utilizarea în agricultura. precum si pentru efectele acestuia asupra mediului si sanatatii omului dupa utilizare. g)-tipul culturii. Utilizatorii de namoluri de epurare sunt obligati: a)-sa anunte autoritatile competente si producatorul de namol despre rotatia culturii. b )-compozitia si caracteristicile namolurilor. 9-sa realizeze studiul agrochimic de control si monitoring al solului pe care s-a aplicat namolul. e )-datele despre localizarea suprafetei agricole pe care urmeaza sa aplice namolul f)-perioada probabila de împrastiere. Producatorul de namol este responsabil de namol pentru tot ceea ce înseamna cantitatea. c)-sa anunte producatorul de namol daca s-a razgândit în privinta utilizarii namolului. sau în cazul în care utilizatorul de namol refuza ulterior namolul. conform indicatorilor de caracterizare prezentati. la cererea autoritatilor competente. transportul. informatii care se gasesc în registrele de evidenta. 7 -sa tina la zi registre cu cantitati de namoluri produse. plante). destinatarul namolurilor ai locurile de utilizare. 6-sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare. În zonele de utilizare a namolurilor se organizeaza sistemul de monitorizare a factorilor de mediu (sol. compozitia namolurilor. apa. c )-tipul de tratament efectuat asupra namolului. b)-sa realizeze încorporarea namolurilor în sol în aceiasi zi în care s-a aplicat namolul.

Namolurile sunt acceptate ca deseu nepericulos conform Ordinului MMGA nr. Activitatea nu va genera un impact semnificativ asupra factorului de mediu apa. Activitatea va avea un impact pozitiv prin faptul ca se vor colecta apele uzate menajere din gospodarii evitându-se impurificarea apelor subterane. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase Conform fiselor de securitate anexate. poluarea indusa situandu-se în domeniul acceptabil. Consideram ca activitatea nu va afecta fauna si flora din zona. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 5. 5. Impactul produs asupra apelor Concentratia poluantilor din apele uzate epurate. 95/2005. Impactul asupra aerului Calitatea aerului nu va fi influentata de activitatea desfasurata în statie.2. În plus cantitatile care vor exista în stoc sunt mici.5. se va situa în limitele prevazute în normative NTPA 00112005. Pentru depozitarea si utilizarea substantelor mentionate se vor respecta toate masurile specificate în fisele de securitate.cimentului) sau depozitare în depozite de deseuri nepericuloase. Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre Flora si fauna nu vor fi afectate în cazul respectarii cu strictete a tehnologiei si a ritmicitatii evacuarii deseurilor.5.6.1. 5. Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective Investitia se va face în baza unui certificat de urbanism care are la baza un plan urbanistic de detaliu. Proprietarul statiei de epurare intentioneaza utilizarea acestuia în agricultura. substantele care se adauga în timpul procesului nu prezinta toxicitate sau periculozitate. 5.3.Impactul produs asupra solului si subsolului Activitatea ce se va desfasura nu va afecta negativ solul si subsolul. 4. poluarea indusa situându-se în domeniul nesemnificativ. În zona nu sunt obiective de interes public. deversate în emisar. iar personalul va fi instruit. 5. Activitatea care se va desfasura nu va genera un impact semnificativ asupra factorului de mediu aer. . IV. prin masurile luate si având în vedere distanta mare fata de asezarile umane consideram ca acestea nu vor fi afectate.4.

iar pentru valori Ip> 1 mediul este afectat peste limitele admise. Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurator consta în parcurgerea mai multor etape de aprecieri sintetice. a fiecarui factor de mediu. se raporteaza calitatea factorilor de mediu la limitele admise de standardele nationale. luându-se în discutie trei factori de mediu: AER. Având în vedere amplasarea obiectivului fata de principalul curs de apa nu exista riscul inundatiilor si nici a alunecarilor de teren. iar nota 1 reprezinta o situatie ireversibila si deosebit de grava de deteriorare a factorilor de mediu analizati. Fiecare din factorii de mediu analizati sunt caracterizati prin indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare si pentru care exista limite admisibile. În acest sens. respectiv departarea fata de starea ideala (tabelul 1). Scara de bonitate este exprimata prin note de la 1 la 10. pericolul cutremurelor este foarte redus. nota 10 reprezentând starea naturala neafectata de activitatea antropica. cu acordarea de note care sa exprime apropierea. într-o prima etapa. 5. impactul asupra mediului va fi pozitiv. obtinându-se indicele de poluare Ip. bazate pe indicatori de calitate.Starea de sanatate a populatiei este buna. exprimata prin indicele de poluare Ip. se încadreaza calitatea. Pentru evaluarea cantitativa. EVALUAREA IMPACTULUI sI CONCLUZII Pentru aprecierea impactului produs asupra mediului înconjurator de desfasurare a activitatii de epurare a ape/or uzate menajere s-a apelat la o metoda de evaluare comparativa între starea ideala a mediului si starea posibila datorata activitatii antropice viitoare. într-o scara de bonitate. va fi influentata pozitiv prin realizarea proiectului . posibili sa reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati si apoi corelarea acestora într-o metoda grafica.6. 6. la un moment dat. APA si SOL. Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei si mediului înconjurator Din punct de vedere seismic zona se încadreaza în zona 6 de macroseismicitate. prin faptul ca se colecteaza apele uzate menajere de la locuintele racordate la reteaua de alimentare a apelor. Starea de sanatate a personalului angajat va fi urmarita prin medicii de familie. 7. POSIBILITĂŢI DE DIMINUARE SAU ELIMINARE A IMPACTULUI PRODUS ASUPRA MEDIULUI Prin respectarea prevederilor proiectului. având în vedere cresterea gradului de confort a locuitorilor. Pentru Ip=0-l mediul este afectat în limitele admisibile. .

indicele de poluare globala Ipg va capata.0-12.0-8.nive12 Mediul afectat peste limite admise -nivel 3 Mediul degradat .0 Mediul afectat în limite admise .0-2.nivel 1 Efectele sunt letale de durate medii de expunere 2 12. AER.nivel 2 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere 1 Peste 20 Mediul este impropriu formelor de viata Pentru simularea efectului sinergic se construieste o diagrama. înscrisa în figura geometrica regulata a starii ideale. Ipg = Si/Sr Când nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu.25 0. valori subunitare.Tabelul nr. Starea ideala este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata triunghiechilateral (în functie de factorii de me diu luati in discutie AP A. SOL) cu latura egala cu 10 unitati de bonitate.0 8. pe masura reducerii triunghiului. 7 Nota de bonitate 10 9 8 Valoarea Ip 0 0-0. indicele de poluare globala Ipg are valoarea 1.5-1. . deci a afectarii factorilor de mediu. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor de bonitate exprimând starea reala se obtine o figura geometrica neregulata cu o suprafata mai mica. de echilibru Fara efecte Fara efecte decelabile Mediul afectat în limite admise -nivel 1 7 6 0.0 1.nivel 2 Mediul afectat peste limite admise -nivel 1 Efectele sunt accentuate 5 4 3 2. si suprafata reprezentând starea reala Sr.0 4.0-4. Indicele starii de poluare globala a ecosistemului Ipg consta în raportul între suprafata ideala Si.0-20 Mediu1 degradat .5 Efectul asupra omului si mediului înconjurator Calitatea factorilor de mediu naturala.25-0. deci nu exista poluare. progresiv. Când exista modificari ale calitatii factorilor de mediu.0 Mediul afectat peste limite admise.

provocand tulburari formelor de viata Mediu grav afectat de activitatea umana. periculos formelor de viata Mediu degradat. au fost facute aprecieri asupra indicelui de poluare globala a mediului.Conform datelor din literatura de specialitate. în urma carora s-a stabilit o scara de evaluare pentru valorile Ipg de la 1 la 6.mediu supus efectului activitatii în limite admisibile. 8 Valoarea IrG 1 1-2 2-3 Impactul asupra mediului Mediu neafectat de activitatea antropica Mediu supus efectu1ui activitatii umane în limite admisibile Mediu supus efectului activitatii umane. RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI 8. pentru diverse situatii. 8. AER. provocând stare de disconfort formelor de viata 3-4 4-6 >6 Mediu afectat de activitatea umana. din care rezulta impactul asupra mediului. Ipg = 1. viata Indicele de poluare globala obtinut (IpG < 2) estimeaza faptul ca activitatile ce se vor desfasura în cadrul obiectivului de investitii vor produce o impurificare globala a factorilor de mediu APA. Tabelulnr.nota 10 Reprezentarea grafica a valorilor a condus la determinarea raportului dintre cele doua suprafete. impropriu formelor de viata În acest sens pentru obiectivul analizat SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE A APELOR UZATE MENAJERE s-a realizat încadrarea calitatii fiecarui factor de mediu. SOL ce se va situa în limitele admisibile.1 INFORMAŢII GENERALE Introducere .08 . pe scara de bonitate de la 1 la 10 si s-au acordat urmatoarele note: APA-nota 9 AER-nota 10 SOL .

În cadrul proiectului s-a ales varianta mecano-biologica cu eliminarea pe cale biologica a substantelor organice biodegradabile si a azotului amoniacal prin procese de nitrificare-denitrificare heterotrofa si hetero-autotrofa urmata de dezinfectie cu ultraviolete deoarece corespunde din punct de vedere a debitului si gradului de epurare necesar. Prin .Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului -Ordinul 863/2002 -Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. . Livia Pscas Denumirea proiectului: SISTEM DE CANALIZARE sI STAŢIE DE EPURARE PENTRU LOCALITATEA MILAs.2 ANALIZA ALTERNATIVELOR Pentru realizarea unei statii de epurare a apelor uzate menajere s-au studiat mai multe alternative de statii de epurare în scopul realizarii acestui obiectiv. -epurare mecano-biologicaî cu filtre biologice. Din punct de vedere al schemei tehnologice de epurare s-au avut în vedere urmatoarele variante: -epurare mecano-biologica cu bazine de namol activ -epurare mecano-biologica cu nitrificare-denitrificare. statia va fi construita în partea de est a localitatii. Bistrita-Nasaud Autorul studiului de impact: ing. jud.Legea Protectiei Mediului -Ordinul 860/2002 . Pentru amplasamentul propus nu exista o altenativa mai avantajoasa. în zona nelocuita. Titularul proiectului: PRIMĂRIA COMUNEI MILAs. cu bazine de namol activ. judetul Bistrita-Nasaud 8.BREF Sistem de monitorizare.BREF Sistemul de management comun al apelor uzate . Raportul la studiul de impact este elaborat în conformitate cu prevederile urmatoarelor acte normative: -OU 195/2005 aprobata prin Legea 265/2006 .BREF Tratarea deseurilor.Proiectul ce a facut obiectul studiului de impact va fi realizat cu finantare din fondurile alocate conform Ordonantei 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural. .

crt 1 2 Indicatoru1 pH materii în suspensie U. 9. Tabelul nr. 8. . Determinarea parametrilor apei epurate se va face prin recoltarea de probe din caminul prevazut în acest scop.5 60 . Din punct de vedere a gestionarii namolului s-au avut în vedere urmatoarele variante: -utilizarea namolului ca îngrasamânt pe terenuri agricole -incinerarea namolului -amenajarea unui depozit de deseuri S-a ales prima varianta având în vedere în primul rând criteriul economic si în al doilea rând reducerea cantitatii de deseuri ce trebuie eliminate. 317 din 14.calitatea apelor epurate deversate în pârâul Comlod. pentru toti parametrii prevazuti in Avizul de Gospodarire al apelor.namolul rezultat din procesul de epurare Monitorizarea apei Statia de epurare este proiectata pentru un debit foarte mic «5 l/s) va avea un sistem propriu de monitorizare. Prin Avizul de Gospodarire a Apelor nr.procesele de nitrificare-denitrificare pe lânga reducerea azotului se face si o reducere a fosforului. analiza lor se va face în laboratorul statiei dotat corespunzator.12.3 MONITORIZAREA Dupa punerea în functiune se vor monitoriza urmatorii factori de mediu: .8. mg/1 Valori admise 6. Din punct de vedere a dimensionarii bazinului de omogenizare ape uzate si a bazinului de colectare namol s-a adoptat solutia unei înaltimi utile relativ mari pentru a reduce suprafata ocupata de bazine si implicit suprafata de contact cu aerul (se reduce mirosul).5 . 9 Nr. cu frecventa saptamânala.M.2006 eliberat de ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE" DlRECŢIA APELOR "MUREs"sau impus urmatoarele conditii de deversare în emisar: -debitul apelor epurate va fi sub 5 l/s -parametrii apelor epurate evacuate în pârâu se vor încadra în valorile prezentate în tabelul nr.

transportul. MMGA si MAPDR nr. precum si pentru efectele acestuia asupra mediului si sanatatii omului dupa utilizare. obligatiile producatorilor. informatii care se gasesc în registrele de evidenta. 8.prevede conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca namolul pentru a putea fi utilizat în agricultura. Monitorizarea namolului Având în vedere compozitia predominant organica si continutul în nutrienti a namolului. .3 4 5 6 7 8 9 10 CCO-Cr CBOs reziduu filtrant 1a 105°C substante extractibi1e azot amoniaca1 fosfor total Azotiti Azotati mg/l mg/1 mg/] mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l 125 25 2000 20 3 2 2 37 -se va avea în vedere dotarea statiei de epurare cu aparatura necesara automonitorizarii pentru toti indicatorii specificati anterior. Conform Ord. Producatorul de namol este responsabil de namol pentru tot ceea ce înseamna cantitatea. compozitia namolurilor. În vederea monitorizarii. respectiv a utilizatorilor de namoluri de epurare. la cererea autoritatilor competente. producatorul de namol are urmatoarele obligatii: -sa tina la zi registre cu cantitati de namoluri produse. când se utilizeaza namolurile de epurare în agricultura .expunerea (conform Directivei Comisiei Europene 93/67/EEC). cantitati de namoluri furnizate pentru agricultura. într-o perioada de timp specificata si este descris sub forma ecuatiei: R= P/E unde: R-riscul. -sa comunice. destinatarul namolurilor si locurile de utilizare. proprietarul statiei intentioneaza utilizarea lui în agricultura. E . P . 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si în special a solurilor. conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca solul pe care poate fi utilizat.4 SITUATII DE RISC Riscul este dat de probabilitatea aparitiei unui efect negativ major cu impact dur asupra factorilor de mediu.pericolul. împrastierea namolului pe suprafetele agricole.

Adancimea de înghet este de 1 .5.întreruperile de curent sunt foarte rare. Riscurile naturale sunt extrem de reduse. coeficientul seismic Ks = 0.1.În acest caz ne putem confrunta cu riscuri naturale reprezentate de cutremure si inundatii si cele datorate activitatii desfasurate. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Descrierea activitatii Statia de epurare este proiectata pentru un debit de 150 m3/zi corespunzator apelor uzate menajere rezultate din gospodarii ( 684 locuitori) si de la micile unitati din localitate.00 m fata de cota apei din pâraul Comlod. Pentru cazuri de intreruperi ale energiei electrice pe durate mai mari de timp. Procesul de epurarea apelor uzate menajere este mecano-biologic si cuprinde urmatoarele operatii: .1 m. În functionarea rete1ei de canalizare si a statiei de epurare se vor desfasura urmatoarele procese: Colectarea apelor uzate menajere . Riscurile în functionare sunt: avarie. zona poate fi considerata stabila deoarece: -din punct de vedere seismic conform Normativ P 100/92. întreruperi de curent. utilajele folosite sunt fiabile. Statia de epurare va fi amplasata pe un teren la 0 cota de +2.apele uzate din gospodarii ajung gravimetric în reteaua de canalizare stradala respectiv în statia de epurare. Conform SR 111000/1 . . defectiuni. -nu exista harti privind peisajul zonei -nu exista date privind debitul pârâului Comlod 8. repararea sau schimbarea acestora se poate face în intervale mici de timp.08 si o perioad de colt Tc = 0.91 zona este încadrata în harta de macrozonare seismica în macrozona de gradul VI.7. -statia de epurare va fi amplasata pe malul drept al pârâului Comlod la o distanta de 20 m fata de acesta. DESCRIEREA DIFICULTATILOR În perioada efectuarii studiului de impactului asupra mediului am întâmpinat urmatoarele dificultati: -nu exista legislatie europeana pentru statii de epurare ape menajere. statia va fi dotata cu un grup electrogen cu puterea de 65 CPo 8. Din dec1aratiile primarului comunei Milas rezulta ca aceasta zona nu prezinta pericol de inundare.6.

Omogenizarea-egalizarea debitelor apelor uzate se face într-un bazin cu doua compartimente înseriate. a materiilor în suspensie si absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor.se face într-un bloc compact containerizat suprateran. Totodata mentionam faptul ca atât apele uzate cât si namolul vor fi tratate în diferite etape ale procesului de epurare cu biopreparate care au rolul de a reduce cantitatea de namol si de a elimina mirosurile neplacute. nisipul se colecteaza într-un container de deseuri menajere sau în saci permeabili de rafie. Tratarea biologica . Procesele care au loc în aceasta etapa sunt : dozarea polielectrolitului. acestea se trateaza cu biopreparate dupa care urmeaza circuitul deseurilor. Omogenizarea se realizeaza cu ajutorul unui mixer submersibil. Masuri de diminuare a impactului Pentru protejarea factorilor de mediu sunt prevazute urmatoarele masuri: -deseurile rezultate în perioada realizarii obiectivului vor fi evacuate de pe amplasament de firma constructoare. . Namolul se va utiliza ca îngrasamant pe terenuri agricole.Retinere materii grosiere se face pe un gratar. Impactul prognozat asupra mediului Impactulinvestitiei asupra mediului este pozitiv în sensul în care se reduce cantitatea de ape uzate menajere evacuate direct în apele de suprafata si în ce1e subterane. Dezinfectia cu ultraviolete . Evacuarea apei epurate . .namolul va fi deshidratat si se va evacua ritmic de pe amplasament. Apele menajere vor fi epurate. la evacuarea în emisar concentratiile de poluanti vor fi în limita valorilor prevazute de normativele în vigoare. flocularea si sedimentarea compusilor pe baza de fosfor.se face printr-o conducta si o gura de varsare în pârâul Cornlod. Influenta lor asupra apelor de suprafata va fi nesemnificativa. reducerea substantelor organice pe baza de carbon. Reziduurile se colecteaza în pubela ecologica.se face cu ajutorul unei unitati prevazuta cu lampi neimersate. Namolul va fi tratat cu polielectrolit si biopreparate. se va deshidrata prin dirijarea lui în saci filtranti. Parametrii de calitate si debitul apei epurate se vor monitoriza si se vor încadra în limitele prevazute în legislatia în vigoare. Retinerea grasimilor se face în deznisipatorul-separatorul de grasimi. denitrificarea hetero-autotrofa. nitrificarea heterotrofa. oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza. nitrificarea autotrofa în prezenta oxigenului. Retinerea nisipului se face într-un deznisipator vertical.

nota 10 SOL . 2007. . Manescu S. 2. 6. s-a realizat încadrarea calitatii fiecarui factor de mediu. Cluj-Napoca. pe o scara de bonitate de la 1 la 10 si s-au acordat urmatoarele note: APA . 2005. Octavian-Liviu.nota 9 AER . ed. Prin 1ucrarea proiectata se urmareste si ridicarea gradu1ui de confort al locuitorilor din localitate. Munteanu. 3.Chimia sanitara a mediului. Medicala. În acest sens pentru obiectivul analizat.nota 10 Prognoza asupra calitatii vietii si asupra conditiilor sociale Prin realizarea obiectivu1ui "Canalizare menajera si statie de epurare pentru localitatea Milas. -Epurarea apelor uzate menajere. judetul Bistrita-Nasaud". Politici si Strategii Privind Evaluarea Globala de Mediu. 4.Tehnologii. vol I. Cluj-Napoca. Editura Casa Cartii de stiinta. instalatii si echipamente pentru epurarea apei. Tehnica.Ruxandra-Malina Petrescu-Mag.Epurarea apelor uzate industriale. Dan Robescu & Co. Negulescu M . se urmareste reducerea po1uarii apelor de suprafata si a apelor din panza freatica ca urmare a activitatilor umane în centre populate. Realizarea acestei investitii face parte din sarcini1e privind reducerea po1uarii. . luându-se în discutie trei factori de mediu: AER. 5. Tehnica. APA si SOL. Blitz E. asumate de România în negocieri1e realizate în vederea aderarii 1a Comunitatea Europeana BIBLIOGRAFIE 1.-punerea în functiune si exploatarea statiei va fi facuta de persoane instruite în acest scop si cu respectarea instructiunilor de operare si intretinere (în special în primele luni de functionare a statiei) Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului Pentru aprecierea impactului produs asupra mediului înconjurator de desfasurarea activitatilor la STAŢIA DE EPURARE MILAs s-a ape1at la o metoda de evaluare comparativa între starea ideala a mediului si starea posibila datorata activiattii viitoare. Evaluarea impactului antropic asupra mediului. Ed. Ed.

21. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private. HG nr.ro 14. Ordinul MAPPM nr. 8. 22. Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. www.1037/2005. 15. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. 17. 23. www. Legea Apelor nr. 107/1996. HG nr. 24.Vladimir Rojanschi.7. modificat prin Ordinul MAPAM nr.anpm. 195/2005 privind protectia mediului.ro/dosare/mediu 11. Ordinul MMGA si MAPDR nr. Editura economica. www. 20. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în mediul acatic a apelor uzate. 107/1996.ro 12. Legea Apelor nr.guv. 352/2005. 2002. modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006. Ordinul MAPM nr. www. Editia a II-a. HG nr.avize-mediu. modificata.com 13. liviumuntean. Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzînd deseurile. OUG nr. 19. 18. 16.ro 9. 210/2004 si prin Ordinul MMGA nr. Gheorghita Diaconu. 344/708/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului si în special a solurilor când se utilizeaza namolurile de epurare în agricultura. .googlepages. inclusiv deseurile periculoase. 265/2006. modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea 112/2006.europa. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu.mmediu. modificata si completata prin HG nr. Bucuresti. completata si aprobata prin Legea nr.ro/acord-mediu 10. Protectia si ingineria mediului. Florina Bran. www.

Legea nr. 26. 27. privind regimul deseurilor. . 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta nr. 27/2007 privind aprobarea Ordonantei nr.25. Informatii obtinute de la Satia Meteorologica Bistrita. 28.Normativul NP 08912003 -pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti . 78/16.06. EEC EUROPE LTD.statii de epurare de capacitate mica si foarte mica. 29.2000. geografice . Studii geologice.Complexul muzeal Bistrita. Prospect Sisteme compacte pentru epurarea apelor uzate municipale si industriale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->