OLANDA

Istoric
Consemnarile istorice ale Olandei dateaza inca din secolul I i.Hr., cand fortele romane au cucerit triburile celtice si germanice care populau zona. Sub conducere romana, pacea si prosperitatea au inflorit pentru mai mult de 250 de ani. In jurul anului 300 i.Hr., triburile germanice au pornit o invazie dinpre est. Francii, cei mai puternici dintre invadatori, au subjugat triburile locale si le-au convertit la crestinism. Pana in anul 800 teritoriul a fost condus de Chalemagne, cel mai mare dintre regii franci. De-a lungul secolelor IX si X, vikingii scandinavieni au facut raiduri dese in zonele de coasta si au navigat pe cursurile raurilor. Aceste raiduri au condus la urgentarea fortificarii cetatilor. In secolele XII, XIII, XIV, zona a devenit un centru important de comert, iar comerciantii bogati din cetati au pus la incercare puterea nobililor care detineau teritoriile rurale. Olanda si zona din jur, cunoscute ca Tarile de Jos, au trecut de sub conducerea ducilor de Bourbon de la inceputul secolului XVI in mainile imparatului Charles V de Habsburg, care detinea teritorii in intreaga Europa. In 1555, Charles a incredintat controlul Spaniei si Olandei fiului sau, Filip al II-lea, ale carui reguli opresive au condus la un razboi de independenta intretinut de olandezi din 1568 pana in 1648. O miscare religioasa protestanta bine organizata s-a dezvoltat in Olanda, iar neintelegerile cu Biserica Catolica au coincis cu revolta protestantilor impotriva Bisericii Romano-Catolice. In 1566 revoltele anti-catolice s-au extins in toata tara. Filip a trimis trupe spaniole, ale caror actiuni dure s-au incheiat cu o revolta deschisa. Wilhelm I, print de Orania, a condus revolutia si a preluat in final conducerea majoritatii cetatilor nordice. In 1579 s-a format Uniunea din Utrecht, o alianta intre statele nordice si o parte din cele sudice. Provinciile care sau alaturat uniunii vor forma Olanda ; acelea care nu s-au alaturat vor forma Belgia. In 1581 Uniunea din Utrecht a proclamat independenta Spaniei. Noua natiune a suferit o serie de reversuri in razboiul cu Spania , dar in cele din urma lucrurile s-au clarificat. In 1648 spaniolii au recunoscut suveranitatea Republicii Olandeze. In jurul anilor 1600 o expeditie de 3 vase cu marfa a navigat de la Amsterdam in Indonezia, aceasta fiind prima din numeroasele calatorii care au avut drept rezultat locatii olandeze de schimburi comerciale in toata lumea. Pana la jumatatea secolului XVII, Olanda a devenit cea mai importanta putere comerciala si maritima din Europa, iar Amsterdam era centrul economic al continentului. Inevitabil, olandezii si englezii, cele doua natiuni care conduceau din punct de vedere maritim, au avut un conflict. Doua razboaie anglo-olandeze au avut loc intre 1650 si 1660. Alte razboaie, rezultate cu pierderi de vieti si pierderi financiare, au urmat intre Anglia si Franta. In cele din urma, Republica Olandeza a fost umbrita de puterea expansiva a Marii Britanii pe mare si cea a Frantei pe uscat. La finalul secolului XVIII a avut loc o ruptura intre conservatori si cei care doreau reforme democratice. Conflictul a devenit insignifiant dupa ce Napoleon I a incorporat Tarile de Jos in Imperiul Francez in 1810. Dupa caderea lui Napoleon, regatul Olandei a fost restaurat, cu adaugarea teritoriului pe care astazi se afla Belgia, dar uniunea a avut o viata scurta. In 1830 belgienii s-au revoltat si siau instaurat independenta. Cea de-a doua jumatate a secolului XIX a fost martora unei liberalizari a Guvernului. Dreptul la vot a fost extins gradual, administrarea coloniilor a fost reformata, iar agitatia pentru

reforma sociala a crescut. Din jurul anului 1880 pana in 1914 Olanda s-a bucurat de o perioada de expansiune economica. In timpul Primului Razboi Mondial (1914 1918), natiunea a suferit in urma pierderii comertului ca rezultat al blocului aliatilor de pe continent. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, (1939 1945), Olanda a fost ocupata de germani si a suferit grave distrugeri. Anii care au urmat razboiului au fost marcati de eforturi accentuate pentru a reconstrui tara si pentru a restaura comertul si industria. In colonii, Olanda a pierdut un razboi impotriva nationalistilor din Indonezia, care si-a castigat independenta in 1949. Noua Guinee sia capatat independenta in 1962, iar Surinam in 1975. Inca din 1960 coalitiile guvernului au condus Olanda, ducand in 1960 la Partidul Popular Romano-Catolic, din 1973 in 1977 la Partidul Laburist, iar in 1977 si 1994 la Partidul Democrat Crestin. Partidul Laburist si-a asumat conducerea Guvernului olandez din nou in 1994. In 1995, olandezii s-au confruntat cu serioase inundatii cand raurile din nord-vestul Europei au iesit din matca. Pagubele si costurile de evacuareau fost estimate la mai mult de un miliard de dolari.

Cultura
Cultura olandeza este diversificata, reflectand diferentele regionale precum si influentele straine, gratie spiritului mercantil si aventurier al olandezilor precum si al influxului de imigranti. Olanda si cetatenii sai au jucat un rol important peste secole, ca centru liberal si tolerant al culturii, Epoca de Aur Olandeza fiind privita ca zenit al acestui lucru. Aproape jumatate din populatia tarii se declara ateista, restul fiind impartiti in romano-catolici, protestanti si musulmani. Olanda a dat nume mari in stiinta, tehnologie si cercetare, chiar laureati Nobel, precum si in literatura. Arhitectura neo-gotica a erupt aici atat in forma bisericilor cat si in cea a cladirilor publice. Muzica si dansul, filmul si bucataria, arta nu sunt nici ele straine culturii olandeze. Traditiile folcloride aduc in atentie un minunat costum cu broderii si culori vesele, distins prin palarioarele conice si arcuite, purtate de femei. Dupa cum bine se stie, cultura olandeza si mai ales cea din Amsterdam se caracterizeaza intr-o buna masura prin toleranta si libertinism, tara dar si orasul fiind vestite in lume pentru legile permisive in ce priveste prostitutia si consumul de droguri usoare.

Geografia Olandei
AEZARE GEOGRAFIC: Europa de Vest, se nvecineaz cu Marea Nordului; ntre Belgia i Germania. COORDONATE GEOGRAFICE: 52 30 N, 5 45 E REPERE GEOGRAFICE: Europa SUPRAFA: :: TOTAL: 41.543 km2 :: LOCUL N LUME: 134 :: USCAT: 33.893 km2 :: AP: 7.650 km2 LUNGIMEA GRANIELOR: :: TOTAL: 1027 km :: RILE VECINE: Belgia 450 km, Germania 577 km LUNGIMEA COASTEI: 451 km DREPTURILE ASUPRA MRII: :: MAREA TERITORIAL: 12 mile marine :: ZONA CONTIGU: 24 mile marine :: ZONA ECONOMIC EXCLUSIV: 200 mile marine CLIMAT: temperat; marin; veri rcoroase i ierni blnde TERENUL: cea mai mare parte cmpie de coast i teren recuperat ( poldere); cteva dealuri n sud-est NLIMI: :: CEL MAI JOS PUNCT: Zuiplaspolder: -7m

:: CEL MAI NALT PUNCT: Muntele Scenery: 862m ( pe insula Saba din Caraibe, acum considerat parte a Olandei ca urmare a dizolvrii Antilelor Olandeze) Not: cel mai nalt punct din Olanda ( parte a continentului european) este Vaalserberg: 322m RESURSE NATURALE: gaze naturale, petrol, turb, calcar, sare, nisip i pietri, pmnt arabil FOLOSIREA USCATULUI: :: ARABIL: 21.96% :: CULTURI PERMANENTE: 0.77% :: ALTE FOLOSIRI: 77.27% ( 2005) SUPRAFAA IRIGAT: 5.650 km2 ( 2003) RESURSELE DE AP: 89,7 km3 ( 2005) CANTITATEA DE AP EXTRAS: :: TOTAL: 8.86 km3/an ( 6%/60%/34%) :: PE CAP DE LOCUITOR: 544 m3/an ( 2001) HAZARDURI NATURALE: inundaii MEDIU - PROBLEME CURENTE: poluarea apelor din cauza metalelor grele, compuilor organici i nutrienilor cum ar fi nitraii i fosfaii; poluarea aerului din cauza vehiculelor i activitilor de rafinare; ploi acide MEDIU - ACORDURI INTERNAIONALE: parte n: Poluarea Aerului, Poluarea Aerului - Oxizi de Azot, Poluarea Aerului - Poluani Organici Persisteni, Poluarea Aerului - Sulf 85, Poluarea Aerului - Sulf 94, Poluarea Aerului Compui Organici Volatili, Protocolul de Mediu Antarctic, Protocolul Antarctic al Resurselor Marine Vii, Tratatul Antarctic, Biodiversitatea, Schimbri Climatice, Protocolul Schimbrii Climatice - Kyoto, Deertificare, Specii Periclitate, Modificri ale Mediului, Deeuri Periculoase, Protocolul de la Kyoto, Convenia cu privire la Dreptul Mrii, Convenia privind prevenirea polurii marine cu deeuri i alte materiale, Conservarea Vieii Marine, Protecia Stratului de Ozon, Poluarea cauzat de Nave, Pdurea Tropical 83, Pdurea Tropical 94, Zone Mltinoase, Moratoriul mpotriva vnrii de balene. GEOGRAFIE- NOTE: este situat la gura de vrsare a 3 ruri europene importante (Rin, Maas sau Meuse i Schelde)

Populatia
Densitatea populaiei: POPULAIA: 16.847.007 locuitori ( 2011) :: LOCUL N LUME: 60 STRUCTURA PE VRSTE: :: 0-14 ANI: 17% ( brbai 1.466.218/ femei 1.398.463) :: 15-64 ANI: 67.4% ( brbai 5.732.042/ femei 5.624.408) :: 65 DE ANI I PESTE: 15.6% ( brbai 1.141.507/ femei 1.484.369) ( 2011) VRSTA MEDIE: :: TOTAL: 41,1 ani :: BRBAI: 40,3 ani :: FEMEI: 41,9 ani ( 2011) RATA DE CRETERE DEMOGRAFIC: 0.371% ( 2011) :: LOCUL N LUME: 163 RATA NATALITII: 10,23 nou-nscui/ 1000 locuitori ( 2011) :: LOCUL N LUME: 189 RATA MORTALITII: 8,85 decese/ 1000 locuitori ( 2011) :: LOCUL N LUME: 75 RATA EMIGRAIEI: 2,33 emigrani/ 1000 locuitori ( 2011) :: LOCUL N LUME: 35 URBANIZARE:

:: POPULAIA URBAN: 83% ( 2010) :: RATA URBANIZRII: 0.8% rata anual de cretere ( 2010-15) ORAE IMPORTANTE- POPULAIE: Amsterdam (capitala) 1,044 milioane, Rotterdam 1,008 milioane, Haga (sediul guvernului) 629.000 ( 2009) RAPORTUL DINTRE SEXE: :: LA NATERE: 1,052 brbai/ femei :: SUB 15 ANI: 1,05 brbai/ femei :: 15-64 ANI: 1,02 brbai/ femei :: 65 DE ANI I PESTE: 0,76 brbai/ femei :: TOTAL POPULAIE: 0,98 brbai/ femei ( 2011) RATA MORTALITII INFANTILE: :: POPULAIA TOTAL: 4,59 decese/ 1000 nou-nscui vii :: LOCUL N LUME: 192 :: BRBAI: 5,08 decese/ 1000 nou-nscui vii :: FEMEI: 4,07 decese/1000 nou-nscui vii SPERANA DE VIA LA NATERE: :: POPULAIA TOTAL: 79,68 ani :: LOCUL N LUME: 35 :: BRBAI: 77,06 ani :: FEMEI: 82,44 ani RATA FERTILITII: 1,66 copii nscui/ femeie ( 2011) :: LOCUL N LUME: 175 HIV / SIDA - RATA DE RSPNDIRE N RNDUL ADULILOR: 0.2% ( 2009) :: LOCUL N LUME: 98 PERSOANE CU HIV / SIDA: 22.000 ( 2009) :: LOCUL N LUME: 76 DECESE CAUZATE DE HIV: mai puin de 100 ( 2009) :: LOCUL N LUME: 123 NAIONALITATE: olandez, olandez GRUPURI ETNICE: olandezi 80.7%, europeni 5%, indonezieni 2.4%, turci 2.2%, surinamezi 2%, marocani 2%, caraibieni 0.8%, altele 4.8% ( 2008) RELIGIE: romano-catolic 30%, reformat olandez 11%, calviniti 6%, protestani 3%, musulmani 5.8%, altele 2.2 %, atei 42% LIMB: olandez ( oficial), frizian ( oficial) ALFABETIZARE: :: DEFINIRE: cei de peste 15 ani care tiu s scrie i s citeasc :: TOTAL: 99% :: BRBAI: 99% :: FEMEI: 99% ( 2003) NUMR ANI COLARIZARE: :: TOTAL: 17 ani :: BRBAI: 17 ani :: FEMEI: 17 ani CHELTUIELI CU EDUCAIA: 5.5% din PIB ( 2006) :: LOCUL N LUME: 45

GUVERNAREA
NUMELE RII: :: FORMA CONVENIONAL LUNG: Regatul Olandei :: FORMA CONVENIONAL SCURT: Olanda

:: FORMA LOCAL LUNG: Koninkrijk der Nederlanden :: FORMA LOCAL SCURT: Nederland FORMA DE GUVERNMNT: monarhie constituional CAPITALA: :: NUME: Amsterdam :: COORDONATE GEOGRAFICE: 52 23 N, 4 54 E :: TIMPUL UTC: UTC +1 ( 6 ore avans fa de Washington DC) :: ORA DE VARA: + 1h, ncepe n ultima duminic din martie i se termin n ultima duminic din octombrie; Nota: sediul guvernului este la Haga; timpul UTC se aplic la partea european a Olandei, nu la partea caraibian DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 12 provincii ( singular - provincie); Drenthe, Flevoland, Fryslan (Friesland), Gelderland, Groningen, Limburg, Noord-Brabant (Brabantul de Nord), Noord-Holland (Olanda de Nord), Overijesel, Utracht, Zeeland (Zealand), Zuid-Holland (Olanda de Sud) ZONE DEPENDENTE: Aruba, Curacao, Sint Maarten INDEPENDEN: 23 ianuarie 1579 (provinciile din nord a Tarilor de Jos hotrsc ca Uniunea Utrecht s se separe de Spania; pe 26 iulie 1581 i-au declarat oficial independena cu un Act de Abjurare; Spania le-a recunoscut independena la 30 ianuarie, odat cu Pacea de la Westphalia) ZIUA NAIONAL: ziua reginei (ziua decesului reginei Juliana i ascensiunea la tron a primei sale fiice Beatrix), 30 aprilie(1909 si 1980) CONSTITUIA: adoptat n 1815; a fost modificat de mai multe ori, ultima modificare fiind n 2002 SISTEMUL JURIDIC: bazat pe sistemul de drept civil i legea penala francez; Constituia nu permite revizuirea general a Statelor Generale; accept jurisdicia obligatorie a CIJ ( Curtea Internaional de Justiie) cu rezerve SISTEMUL DE VOT: de la 18 ani; vot universal PUTEREA EXECUTIV: :: EFUL STATULUI: regina Beatrix ( din 30 aprilie 1980); urma la tron: WILLEMALEXANDER ( nscut pe 27 aprilie 1967), fiul monarhului :: EFUL GUVERNULUI: prim-ministru Mark Rutte (din 14 octombrie 2010); vice primministru Maxime Verhagen (din 14 octombrie 2010) :: CABINETUL: consiliul de minitri numit de monarh :: ALEGERI: monarhia este ereditar; n urma alegerilor n Camera a Doua, liderul partidului majoritar sau liderul coaliiei majoritare este numit prim-ministru de ctre monarh; vice primministrul este numit de monarh; Nota: exist de asemenea i un Consiliu de Stat alctuit din monarh, succesorul su i consilieri care asigur consultaii la nivel de cabinet privind politica legislativ i administrativ PUTEREA LEGISLATIV: Statul General bicameral sau Staten Generaal este format din Prima Camer sau Eerste Kamer ( 75 locuri; membrii sunt alei indirect de consiliile celor 12 provincii ale statului, pe o perioada de 4 ani) i Camera a Doua sau Tweede Kamer ( 150 locuri; membrii sunt alei prin vot popular, pe o perioad de 4 ani)

Orase principale: Rotterdam (593 mii locuitori), Utrecht (233 mii locuitori), Eindhoven (200 mii locuitori), Tilburg (191 mii locuitori), Groningen (171 mii locuitori), Breda (159 mii locuitori), Apeldoorn (153 mii locuitori), Nijmegen (152 mii locuitori). Rotterdam - cel mai mare port maritim din lume (volum

intrri/ieiri 303,4 milioane tone metrice in 2000) si al V-lea port pentru containere (dupa Hong-Kong, Singapore, Kaohsiung, Pusan). Schiphol - Amsterdam: al IV-lea aeroport european pentru traficul de calatori si marfuri (dup Londra, Frankfurt, Paris). Limba oficiala: Neerlandez Religia: Romano-catolic (36%); protestanta reformat (20%); neoreformata (8%) Moneda national: Euro; PNB-1996- 402.565 mil. /dolari -locul 12 PIB/locuitor:25.062 euro (locul III n Europa). Ritm de cretere :3,5 %-2000 ;1% -2001 0% -sem .I -2002 % P.I.B 401 miliarde euro (2000) Ritm de crestere: 3,5% - 2000; 1% - 2001; 0% - sem.I 2002. Contributia sectoarelor economiei la crearea P.I.B.: - industrie: 17,5% - sectorul public: 14,5% - comert, reparaii: 13,6% - transporturi, telecomunicaii: 7,8% - agricultura: 2,9% - minerit: 2,0% - alte servicii : 42,2% Principalele producii: - Agricultura, silvicultura:-17,238 mld euro -reprezint 3% din fora de munc ocupat; -numr de ferme :aprox. 102.000,din care: 14.000 teren arabil; 5000 livezi cu fructe ; 14.000de ferme n horticultur; 49.000ferme de vite ; 9000 ferme de porci i psri ; 10500 ferme mixte. -suprafaa cultivat :1.969 ha; -locul I n lume la exportul de flori tiate ;locul II la exportul de brnzeturi ; locul III la produse agricole, n general . -Principalele producii: -zootehnie(60%)-cca10,35 mld euro (2000); -capete animale n 2000: 4047.000 vite ;13.073.000 porcine ;1.296.000 ovine ; 221.000 caprine ;100.334.000pui/gini -culturi vegetale (40%)-cca 6,9 mld. euro :cartof ,sfecl de zahr, gru , legume, flori, (producia anual de legume - cca2,2 mld. euro ; flori- 2,27 mld euro) Industria: -157,546 miliarde euro (16% din forta de munca ocupata) Principalele ramuri: industria metalurgic, a construciilor de maini si electrotehnic (46,6 miliarde euro); industria alimentar (38,35 miliarde euro); industria chimic i petrochimic (37,4 miliarde euro); industria hrtiei i tipritului (13,7 miliarde euro); industria textil, a confeciilor i pielriei (3,1 miliarde euro) Serviciile: 81% din fora de munc ocupat. Principalele domenii: bancar, asigurri, telecomunicaii, transporturi. Somaj: 3,5% (2001) Rata inflaiei: 4,5% (2001) Investiii olandeze in strintate: total 41,5 miliarde euro (Uniunea European 23,23 miliarde euro, din care Marea Britanie 9,67 miliarde, urmat n ordine, de Irlanda, Germania, Italia, Franta, Belgia; S.U.A. 10,22 miliarde; Europa Central i de Est 2,2 miliarde; Asia de Sud-Est 1,95 miliarde; Japonia 0,123 miliarde) Investiii strine in Olanda: 30 miliarde euro (Uniunea European 17,6 miliarde, din care cele mai mari contribuii au, in ordine, Belgia, Irlanda, Marea Britanie, Germania, Frana; S.U.A. 9,9 miliarde; alte ri europene 1,16

miliarde) Datoria public: 63,5% din PIB (2000) Deficit bugetar: 0,4 din PIB (2000) Rezerve valutare: 16,64 miliarde dolari (aprilie2000) Comerul exterior Volum: 447,911 miliarde euro (2000) Export: 231,854 miliarde euro, locul 8 in lume in 2000 (aprox.60% din PIB) (locul IV la servicii; locul I la servicii de transport). Jumatte din mrfurile produse n Olanda sunt destinate exportului. Parteneri: Europa (peste 85%), din care cca. 80% UE. Pe primele locuri: Germania (25%), Belgia si Luxemburg (12%), Franta (11%), Marea Britanie (11%), Italia (6%) SUA (6%) Asia (6,2%) Africa (1,7%) America Latina si Caraibe (1,4%) Principale produse exportate: maini, aparate, echipamente de transport (34%), produse chimice (16%), animale vii si produse alimentare (12%), minerale (9%). Import: 216,057 miliarde euro - locul 9 in lume (2000) Parteneri: Europa (66,3%), din care 59,3% UE. Pe primele locuri: Germania, Belgia, Luxemburg, Marea Britanie, Franta Asia (19,2%) - Japonia, China, Taiwan, Indonezia SUA (9,4%) America Latina, Caraibe (2,5%) Africa (1,9%) Principale produse importate: maini, aparate, echipamente de transport; produse chimice, petrol, produse alimentare, materii prime, imbrcminte; (60% din importuri sunt reexportate). Balana comercial: +15,8 miliarde euro (2002)