Sunteți pe pagina 1din 111

CUPRINS

Tema 1. Turismul activitate economico-social. 1.1. Conceptele de turism i turist. 1.1.1. Repere istorice a turismului. 1.1.2. Conceptul i noiuni fundamentale din turism 1.2. Turismul i dezvoltarea economico-social. 1.2.1. Conexiuni macroeconomice ale turismului. 1.2.2. Semnificaii socio-economice ale turismului. Tema 2. Dimensiunile fenomenului turistic. 2.1. Factorii determinani ai dezvoltrii turismului. 2.2. Turismul intern i internaional al Republicii Moldova. 2.2.1. Fluxuri turistice spre i din Republica Moldova. 2.2.2. Circulaia turistic intern a Republicii Moldova. 4 4 6 9 10 14 16 18 18 22 26 32

Tema 3. Circulaia turistic. 33 3.1. Forme de turism: structur, caracteristici, interaciuni. 33 3.1.1. Tipologia cltoriilor. 35 3.1.2. Caracteristicile principalelor forme de turism. 38 3.2. Msurarea circulaiei turistice i dificultile cunoaterii fenomenului turistic. 43 3.2.1. Metode de nregistrare a circulaiei turistice. 45 3.2.2. Indicatori de cuantificare a circulaiei turistice. 47 Tema 4. Organizarea activitii turistice. 4.1. Coordonate ale organizrii turismului. 4.1.1. Structuri organizatorice n turism. 4.1.2. Forme de integrare a activitii turistice. 4.2. Rolul statului n turism. 4.3. Organisme de turism i cooperarea n domeniul turismului. 4.4. Organizarea turismului n Republica Moldova. 4.4.1. Scurt istoric al turismului din Republica Moldova. 4.4.2. Structura instituional actual a turismului din Republica Moldova. 4.4.3. Strategia dezvoltrii turismului n Republica Moldova. Tema 5. Piaa turistic. 5.1. Coninutul i caracteristicile pieei turistice. 5.2. Cererea i consumul turistic. 5.2.1. Particularitile cererii i consumului turistic. 5.2.2. Sezonalitatea activitii turistice. 5.3. Oferta i producia turistic. 48 48 49 52 54 57 62

65 65 68 68 71 1

5.4. Preurile produselor turistice. 5.5. Tendine actuale pe piaa turistic. Tema 6. Baza tehnico-material a turismului. 6.1. Coninutul i rolul bazei tehnico-materiale a turismului. 6.2. Structura, dinamica i distribuia teritorial a echipamentelor turistice. 6.3. Investiiile n turism. Tema 7. Resursele umane n turism. 7.1. Particularitile muncii n turism. 7.2. Evoluia i structura personalului ocupat n turism. 7.3. Productivitatea muncii lucrtorilor din turism. 7.4. Cointeresarea personalului.

75 77 79 79 81 84 86 86 89 91 93

Tema 8. Serviciile turistice. 95 8.1. Coninutul i caracteristicile serviciilor turistice. 95 8.2. Tipologia serviciilor turistice. 97 8.3. Transporturile turistice i formele de transport n structura traficului turistic. 99 8.3.1. Transporturi turistice aeriene. 100 8.3.2. Transporturi turistice rutiere. 102 8.3.3. Transporturi turistice feroviare. 103 8.3.4. Transporturi turistice navale. 104 8.4. Serviciile de cazare hotelier. 8.4.1. Importana i particularitile industriei hoteliere. 8.4.2. Structura serviciului de cazare hotelier. 8.5. Serviciile de restauraie (alimentaie public). 8.5.1. Coninutul, rolul i particularitile alimentaiei ca parte integrant a prestaiei turistice. 8.5.2. Dezvoltarea i perfecionarea serviciilor de restauraie. 8.6. Serviciile de agrement turistic. 8.6.1. Coninutul i funciile agrementului component de baz a produsului turistic. 8.6.2. Tipologia serviciilor de agrement. Tema 9. Eficiena economic i social a turismului. 9.1. Coninutul i particularitile eficienei n turism. 9.2. Criterii de apreciere i indicatori de cuantificare cu privire la eficiena economic n turism. 9.3. Eficiena social a turismului i turismul social. 106 106 108 111
112

Bibliografie

Tema. 1:Turismul-activitate econonico-sociala.


1.1Conceptele de Turism si Turist OBIECTIVE:
Prezentarea turismului ca fenomen specific lumii moderne; Prezentarea etimologica a cuvintului turism; Interpretarea multipl a turismului; Reprezentarea istoric a conceptului de turism si turist.

CUVINTE CHEIE:
turism, turist, turismul international, vizitator, excursionist, cltorul n tranzit, turismul intern. Turismul reprezint astazi, prin continutul si rolul su, un domeniu distinct de activitate, o component de prim important a vietii economice si sociale pentru un numr tot mai mare de tri ale lumii. Din punct de vedere etimologic, cuvntul turism deriv de la verbul englez to tour- ceea ce nseamn a cltori, a face un tur, a nterprinde un turneu ; n limba francez tourisme este considerat un anglicism, deci termenul tur este mai vechi si provine din latinescul turnus. Turismul este considerat, n primul rnd, o form de recreere alturi de alte activitti si formule de petrecere a timpului liber, el totodata presupune miscarea temporar a oamenilor spre destinatii situate n afara resedintei obitnuite si activittile desfsurate n timpul petrecut la acele destinatii, de asemenea, n cele mai multe situatii, el implic efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate. Conform enciclopediei libere Wikipedia turismul reprezint cltoriile de plcere, pentru recreere. Aceasta a fost extins n ultimii ani pentru a include orice cltorie n afara zonei n care cineva triete sau muncete, de la cltorii de o zi pn la vacane n strintate. Aadar, prin turism se nelege, n primul rnd, ansamblul de activiti prin care omul i petrece timpul liber cltorind n alt localitate sau ar pentru a vizita oameni i locuri, monumente i muzee, pentru a-i mbogi cunotinele generale, pentru a se distra i a face sport, pentru odihn sau tratament etc., iar n al doilea rnd industria creat pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turiti la locul de destinaie, la un nalt nivel calitativ, i n condiiile proteciei i conservrii resurselor turistice, n special, i a mediului nconjurtor, n general. Pornind de la premisa c turismul se refer la cltoriile oamenilor n afara resedintei obisnuite, definirea continutului acestuia aduce n discutie aspecte cum sunt: scopul cltoriei, distanta si durata deplasrii, precum si caracteristicile subiectului cltoriei, respectiv ale turismului. Ca urmare, cele mai multe dintre studiile consacrate acestui domeniu opereaz cu analiza intercorelat a categoriilor de turism si turist. n ceea ce priveste turismul, consacrarea lui ca activitate si evidentierea ca atare sunt localizate spre sfrsitul secolului XIX-lea, odat cu exploatarea apelor termale n trile europeme, cnd se vorbeste de o nou industrie, cu o evolutie rapid si o important economic n crestere.Astfel, n 1896, E. Guyer Freuler public studiul Contributii la o statistic a turismului, n care turismul este definit ca un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe cresterea necesittii de refacere a snttii si schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate fat de frumusetile naturii...rezultat al dezvoltrii comertului, industriei si perfectionrii mijloacelor de transport. Simultan, n tri ca Austria, Germania, Belgia, Spania, Franta, Italia, apar lucrri consacrate turismului ca fenomen, definirii sau evalurii lui, analizei impactului acestuia asupra economiei. Printre acestea se impune a fi mentionat lucrarea prof. belgian Ed. Picard- Industria cltorului- n care turismull este nteles ca ansamblul organismelor si funcsiilor acestora privite deopotriv din punct de vedere al celui

care se deplaseaz, al cltorului propriu-zis, dar si al celor ce profit de pe urma cheltuielilor fcute de acesta. Unul dintre specialistii consacrati n cercetarea fenomenului turistic, a crui opinie a fost mbrtisat de un numr mare de teoreticeni, este prof. elvetian W. Hunziker. El defineste turismul prin ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezult din deplasarea si sejurul persoanelor n afara locului de resedint, att timp ct sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanent sau o activitate lucrativ oarecare. Clarificarea conceptului de turism presupune, de asemenea, si definirea subiectului cltoriei, respectiv a turistului. si n privinta notiunii de turist, n literatura de specialitate exist diversitate de opinii; pot fi citate, n acest sens, punctele de vedere exprimate de F. W. Ogilvie, care includea n categoria turistilor toate persoanele care ndeplinesc dou conditii si anume: se afl n locuri ndeprtate de cas pentru mai putin de un an si cheltuiesc bani n locurile respective fr s-i cstige acolo, sau de A. J. Norval, dup care turistul este acea persoan care intr ntr-o tar strin pentru orce alt scop dect a-ti stabili o resedint permanent sau pentru afaceri si care cheltuie n tara n care se afl temporar banii cstigati n alt parte. Conferinta Natiunelor Unite asupra turismului si cltoriilor internationale, Roma, 1963, a recomandat utilizarea termenului de vizitator pentru a desemna orce persoan ce viziteaz o tar, alta dect cea n care se afl resedinta sa obisnuit, pentru orice alt motiv dect desfsurarea unei ocupatii remunerate n interiorul trii pe care o viziteaz. Aceasta la rndul su se clasific: turisti- vizitatori temporari ce stau cel putin 24 ore n tara vizitat si ale cror motive de cltorie pot fi grupate n: loisir (recreere, sntate, sport, odihn, studii sau religii), afaceri, familie, misiuni si reuniuni; excursionisti- vizitatori temporari ce cltoresc pentru propria plcere si stau mai putin de 24 de ore n tara vizitat.

Cu acelasi prilej a fost definit si cltorul n tranzit, considerat a fi orce persoan, care traverseaz o tar, chiar dac rmne mai mult de 24 de ore, cu conditia ca opririle sa fie de scurt durat si/sau s aib alte scopuri dect cele turistice. Simultan, cu turismul international, turismul intern este considerat acea persoan care viziteaz un loc, altul dect acela unde si are domiciliul obisnuit, n interiorul trii sale de resedint, pentru orice alt motiv dect acela de a exercita a activitate remunerat, efectund un sejur de cel putin 24 de ore. Concluzie: Considerat fenomen specific lumii moderne, turismul a evoluat secole ntregi, mostenind multiple nterpretri n viziunea marelor teoreticeni, care de la o perioad la alta, de la o tar la alta, si-a pstrat sensul si forma sa real, de miscare temporar a oamenilor cu scopuri recreative, altele dect cele de a cstiga bani, ci din contra de a investi bani n ceea ce astazi e considerat margritarele trilor si chiar lumii.

1.1.1Repere istorice a turismului OBIECTIVE:


Specificarea etapelor distinctive ale turismului; Caracterizarea etapelor turismului: incipient, pseudo-turistic si etapa turismului modern si contemporan.

CUVINTE CHEIE:
etapa incipient, etapa pseudo-turistic si etapa turismului modern si contemporan. Primele mentiuni privind preocuprile de a voiaja, apar n Antichitate n operele geografului Strabon. Analiza cronologic a fenomenului turistic scoate n prim plan existenta a trei etape evolutive distincte, si anume: etapa turismului incipient; etapa pseudo-turistic; etapa turismului modern si contemporan. Etapa turismului incipient si are debutul n Antichitatea timpurie, cnd fenomenele si elementele naturale de exceptie reusesc s-ti exercite atractivitatea asupra locuitorilor din proxima vecintate. Aparitia focarelor de civilizatie n Asia de Est (China), Asia de Sud (India) sau Asia de Vest (Persia, Mesopotamia), a celor din jurul bazinului mediteranean (greac, roman, fenician, egiptean) reprezint premise favorabile ale miscrilor cu caracter turistic. Apare astfel motivatia turistic, surs direct a numeroaselor cltorii spre aceste centre nodale, respectiv spre edificiile sau institutiile lor. Asa sunt vechile orase Roma, Atena, Alexandria, Cartagina, Tir, Sidon etc. Orice analiz a etapei premergtoare de astazi nu poate omite dificulttile inerente n calea amplificrii circulatiei persoanelor n acele epoci de nceput. Mijloacele de transport limitate si lente, cile de transport precare si nesigure, legislatia restrictiv a unor state s-au constituit ca factori restrictivi cu efect inhibitor asupra deplasrii de plcere a oamenilor dintr-un loc n altul. Pe de alt parte, nmultirea centrelor de pelerinej si a manifestrilor cu caracter sportiv sau cultural au stimulat deplasri masive de populatie. Astfel, jocurile de la Olimpia si Nemeea, jubileele regale din Egiptul faraonului Ramses al IIlea serviau drept pretexte favorabile cltoriilor. Se pot delimita cteva regiuni n interiorul crora au avut loc miscri de populatie cu caracter turistic, cea mai cunoscut fiind regiunea Mrii Mediterane, Asiei Mici, Egiptului si Peninsulei Italice. Grecia Antica se detaseaz prin renumitele sale edificii cu functie cultural, religioas sau sportiv, prin oracolele si jocurile sale. Alturi de constructiile inegabile ale Atenei, cltorii lumii antice posedau, de asemenea, la Corint, Teba sau Micene, n Cnossos (pentru a vizita celebrul labirint), pe insulele Rtodos, Chios sau Lesbos. ntr-un peisaj de o mare diversitate fizionomica se aflau aici implantate constructii cu o functie atractiv cert, adevrate simboluri ale artei universale. Asia Mic adaug, de asemenea, patrimoniul turistic al Antichittii, numeroase si inedite elemente. Avem n vedere cettile grecesti si elenistice, nfloritoarele orase-porturi de pe trmurile mrilor limitrofe, dar si frumusetele unui peisaj inedit, dar de o fort atractiv. Miletul, Efesul, Smirna (cel mai frumos oras din lume) sunt vatra unora dintre cele sapte minuni ale lumii. Egiptul faraonilor, cu constructiile lor mortuare impuntoare, cu regatele maritime si fluviale, cu vestitul oras Alexandria, renumit prin biblioteca sa, Teba, Luxor si mai ales Canopesul, prima statiune balneoclimateric din lume, cunoscut la fel si prin tratamentul maladiilor respiratorii. n Peninsula Italica, obiectivele de interes recreativ si spiritual de nmultesc. Cetatea etern, Roma, devine rscrucea tuturor drumurilor, nu n zdar se zice c toate drumurile duc spre Roma.

n Asia se individualizeaz doua regiuni mai importante, si anume cea a Orientului Mijlociu, suprapus cmpiei Mesopotamiei si Podisului Iranian, respuctiv cea a Asiei de Est si Sud-Est, unde au loc frecvente cltorii ale cltorilor budisti chinezi spre India si Indonezia. Tot n aceast etap apar primele elemente ale infrastructurii turistice viitoare. Asa sunt hanurile construite de-a lungul drumurilor romane, ca urmare a cresterii nevoilor de cazare a persoanelor strine, la fel cum apar si primele statiuni de cur european. Etapa pseudo-turistic se suprapune Evului Mediu timpuriu si mijlociu(pn n epoca Renasterii, n Europa), cnd premisele att de favorabile ale afirmrii turismului n Antichitate se estompeaz din cauza fanatismului religios si a circumstantelor politice:frmitarea domeniilor feudale ntr-un mare numr de state, fiecare cu legislatia proprie. Deplasarea dintr-o parte n alt regiune mbrac n aceast perioad forma predilect a pelerinajelor religioase. Roma si Ierusalim pentru crestini; Mecca si Medina pentru musulmani; Lhasa sau sanctuarele din India si Indochina pentru budisti; muntele Fuji pentru japonezi etc. devin poli de gravitatie regional spre care se ndreptau convoaie de bunuri si un profit pentru locuitorii ariilor traversate sau din locuri de destinatie ne relev si metafora praielor de aur prin care erau numite adesea. Alta cauz a deplasrilor era cea prilejuit de schimburile comerciale, acum apar primele drumuri de-a lungul si de-a latul Europei. Concomitent se intensific legturile maritime, unde apar primele posturi mari, devenite apoi puteri maritime n toat legea. Circulatia pelerinelor si a comerciantilor a dus la edificarea unei dense retele de hanuri localizate de-a lungul drumurilor continentale, la intersectia oraselor. n aceeasi perioad se intensific turismul cultural Etapa turismului de aventur si are debutul n Evul Mediu trziu, cnd Renasterea si marile descoperiri geografice lrgesc orizontul spiritual al umanitatii, integrndu-i noi spatii geografice. Aceast etap se subdivide, la rndul ei, n trei perioade si anume: a) perioada cuprins ntre secolele XV-XVII(inclusiv); b) perioada cuprins ntre nceputul secolului XVIII si 1950; c) perioada turismului de mas(dup anul 1950). Prima perioad coincide cu intervalul de timp n care au loc marile descoperiri geografice si nflorirea culturii europene n epoca Renasterii. Intensificarea cltoriilor este direct proportional cu cresterea numrului persoanelor ce se deplaseaz dintr-o zon n alta, concomitent, retelele de transport se ndesesc, circulatia persoanelor este liberalizat, inclusiv prin introducerea pasapoartelor. Etapa revolutiei industriale este benefic si pentru activittile turistice. De altfel, numai o societate industrializat si nu una agrar a putut genera turismul de mas. Explozia demografic din trile Europei apusene a dus la cresterea brusc a numrului populatiei respectiv a practilor turismului, iar schimbrile n modul de viat, s-au constituit n premise favorabile fenomenului recreativ. Cile de transport si bazele de cazare se diversific, multiplic si modernizeaz (ci ferate, avioane, autoturisme, trenuri rapide). Acum apar primele hoteluri (1816-Rigi, 1823-Arcachon), statiuni balneare din Germania, Franta etc. De asemenea, se dezvolt primele ntreprinderii si activitati cu caracter strict turistic. Apare ca form organizare, cltoria turistic, initiat de Thomas Cook n anul 1841, care ulterior va pune bazele agentiilor de voiaj. Concomitent, n Franta, Germania, Norvegia, Elvetia, Italia, Suedia apar cluburile de turism-alpinism si asociatiile de vacant pentru promovarea activittiilor de recreare. n secolul XIX, se pune bazele infrastructurii turistice propriu-zise, a asezrilor cu functie turistic de pe Coasta de Azur, cele de pe riviera italian sau spaniol. Primul ghid turistic apare n 1672 n Franta, fiind elaborat de Saint Morice. Generalizarea pasapoartelor, reglementarea timpului liber, concediul pltit, au fost factorii de mare important pentru amplificarea activittilor turistice. mbunttirea conditiilor de viat au fost factorii economici si sociali ce au impulsionat cltoriile de agrement si curative. Perioada turismului de mas, propriu zilelor noastre, ncepe de la mijlocul secolului XX. Amploarea deosebit a circulatiei turistice mondiale se datoreaz urmtoarelor cauze, mai importante:

scurtarea zilei de munc si a sptmnii de lucru n trile cu forta de munca ocupat n industrie sau servicii ori cele cu o agricultur puternic mecanizat; n consecint, a crescut productivitatea muncii si ponderea timpului liber destinat recrerii; cresterea veniturilor a fcut posibil alocarea unei prti tot mai nsemnate din bugetul familial activittilor de destindere si refacere fizic si psihic; dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice n plan teritorial a facilitat satisfacerea cerintelor recreative ncepnd chiar din locul de resedint; creterea nevoii de recreare si recuperare, ca urmare a amplificrii stresului specific vietii trepitante urbane actuale. Aceast perioad poate fi caracterizat prin intensificarea deosebit a turismului intern n majoritatea trilor lumii, dar si a celui international, stimulat de nlesnirile consulare si vamale, precum si de aparitia unor organisme internationale de profit, ntre care mentionam Organizatia Mondial a Turismului, nfiintat n 1970. Se nmultesc, de asemenea, firmele cu activitti turistice: Thomas Travel, Travel Trust, Ibus, Inturist etc. Concluzie: Timpul este ireversibil, ns el ca si un alt oarecare eveniment, si las amprenta asupra omenirii. Turismul nu este o excludere, desi a avut o dezvoltare mai rapid n a doua jumatate a secolului al XIX-lea, rdcinele sale sunt mai profunde, debutnd nc din antichitate si de unde si-a desfsurat si ele pn n prezent, bucurndu-ne de tot ce este frumos si tainic.

1.1.2 Conceptul si notiuni fundamentale din turism Schimbarile majore din economia mondiala, concretizate in cresteri semnificative ale productiei din fiecare tara , dar si in reducerea barierelor politice si comerciale dintre tari, au condus, dupa 1970, la o evolutie exploziva a numarului calatoriilor si a tarilor participante la circulatia turistica, intensificind comunicarea in acest domeniu si sporind nevoia de informatii avind caracter turistic. A avut loc o largire a surselor de date, dar care utilizau concepte diferite; ca urmare, au aparut dificultati in cunoasterea si evaluarea cu rigurozitate a fenomenului turistic, sau comparatiei internationale relevante. Aceste obiective au fost rezolvate de catre Conferinta internationala asupra statisticii voiajelor si turismului, la Ottawa in 1991 si recomandarile adoptate in 1993 la sesiunea a XXVII-a a Comisiei de Statistica a Natiunelor Unite. Claritatile propuse si adoptate au vizat o gama larga de aspecte, ca ar putea fi grupate pe mai multe planuri: Continutul notiunii de turism si formele turismului; Conceptul de vizitator si, corespunzator, locul, durata si motivul calatoriei; Industria turistica: continutul si clasificarea elementelor componente; Clasificarea activitatilor turistice. In privinta turismului- activitatile desfasurate de personae, pe durata calatoriilor si sejurilor, in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste un an, cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive. Turismul reprezint cltoriile de plcere, pentru recreere. Aceasta a fost extins n ultimii ani pentru a include orice cltorie n afara zonei n care cineva triete sau muncete, de la cltorii de o zi pn la vacane n strintate. Corespunzator acestei notiuni, pot fi identificate formele principale ale turismului, si anume: 1.turism intern- rezidentii unei tari date care calatoresc numai in interiorul acesteia; 2.turism receptor- non-rezidentii care calatoresc in tara data; 3.turism emitator- rezidentii tarii date care calatoresc in alte tari. Aceste trei forme de baza pot fi asociate in modalitati diferite, dind nastere altor categorii ale turismului, si anume: turism interior, forma ce regrupeaza turismul intern si turismul receptor; turism national, constituit din turismul intern si turismul emitator; turism international, alcatuit din turismul receptor si turismul emitator. In ce priveste turistul- este orice persoana care se deplaseaza spre un loc situate in afara resedintei sale obisnuite, pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele decit exercitarea unei activitati remunerate in locut vizitat. CONCLUZIE : Parerile cu privire la definirea notiunii de turism sint diferite.Totusi turismul ramine o industrie uimitoare ce reunete toate comoditiile timpurilor noastre i-i slujesc toate domeniile de activitate. Necesitatea omului de-a cltori s-a nscut din dorina lui de-a profita de avantajele veii moderne i de-ai reface forele pentru a crea noi i noi minuni.

1.2Turismul si dezvoltarea economico-sociala OBIECTIVE:


Prezentarea evolutiei activitatii turistice. Diversitatea activitatilor turistice. Evoluia PIB i PO n HR n perioada 1998-2001.

CUVINTE CHEIE: PIB, PO;


Turismul- inteles ca ansamblul relatiilor si fenomenelor generate de satisfacerea nevoilor de consum ale calatoriilor-raspunde cerintelor unui domeniu distinct de activitate, reprezentind, in tot mai multe tari, o ramura importanta a economiei. Diversitatea activitatilor incorporate in continutul prestatiei/industriei turistice ca si prezenta unora dintre ele in structura altor ramuri ale economiei, confera turismului caracterul de interferenta si sinteza. De aici decurge amploarea si complexitatea legaturilor dintre turism si celelalte componente ale economiei. Eceste relatii imbraca forme diferite, manifestindu-se direct sau indirect, permanent sau periodic, pe orizontal sau vertical. Spre exemplu, pentru desfasurarea activitatii turistice sunt necesare intrari din alte ramuri, ca: agricultura, industria alimentara, industria constructiilor si indirect a materialelor de constructii, energetica, constructii de masini etc.; de asemenea, turismul intretine legaturi directe cu transporturile, telecomunicatiile, cultura si arta. La rindul sau, prin produsele pe care le ofera, turismul contribuie la asigurarea consumului populatiei, impartind aceasta sarcina cu educatia si invatamintul, ocrotirea sanatatii, comertul si altele. Toate acestea ilustreaza pozitia importanta a turismului in structura mecanismului economic si rolul sau de dezvoltare si modernizare a economiei si societatii. In acest context, a analiza impactul economic al turismului inseamna a evalua locul pe care acesta il ocupa in comertul international si in economia nationala; ...a identifica si examina rezultatele activitatilor turistice in comparatie cu alte sectoare ale economiei atit in tarile industrializate cit si in cele in curs de dezvoltare. Activitatea desfurat n sfera turismului, exprimat de principalii indicatori ai circulaiei turistice (persoane cazate, sosiri, nnoptri, ncasri, durata medie a sejurului etc.), reflect tendinele nregistrate n dinamica societii romneti, atenia acordat acestui domeniu n strategia dezvoltrii economicosociale. Evoluia activitii turistice este rezultatul aciunii conjugate a factorilor generali ai progresului i a factorilor specifici, n contextul unor interdependene i corelaii cu ramurile i sectoarele economiei naionale direct sau indirect implicate n satisfacerea nevoilor cltorilor. Legtura dintre activitatea de turism i gradul de dezvoltare economico-social, lund n calcul principalii indicatori de caracterizare a acestora, se analizeaz utiliznd mai muli indicatori: a) Coeficientul de corelaie statistic simpl
r=

[n x

( x)

n x y x y
2

] [n y

( y)

]
9

x = indicatorul independent; y = indicatorul dependent;

n = numrul de ani. Coeficientul de corelaie statistic r ia valori cuprinse ntre -1 i +1. Cu ct valoarea lui r se apropie de 0 legtura dintre indicatorul independent (x) i indicatorul dependent (y) este mai redus; cnd rezultatul se apropie de -1 indicatorul independent influeneaz puternic i n sens invers indicatorul dependent, iar cnd rezultatul se apropie de +1 legtura dintre cei doi indicatori este puternic i direct (n acelai sens). Pentru acest coeficient se pot folosi att valorile absolute ale indicatorilor ct i cele relative. Exemplu: Lund n considerare urmtoarele date privind evoluia indicilor PIB (x) i a ponderii populaiei ocupate n Hoteluri i Restaurante (y) din totalul populaiei ocupate a Romniei n perioada 1998-2001, s se cerceteze legtura dintre cei doi indicatori cu ajutorul coeficientului de corelaie statistic (r). Tabel 1.7.: Evoluia PIB i PO n HR n perioada 1998-2001 Anii PIB pe locuitor (mii lei) 1998 16.611,2 1999 24.300,2 2000 35.672,0 2001 52.089,5 Sursa: INSSE, 2002. Rezolvare: n condiiile n care indicatorul independent x este PIB iar indicatorul dependent y este PO n Hoteluri i restaurante, i folosind formula
r=

PO n HR (mii persoane) 98 100 93 79

[n x

( x)

n x y x y
2

] [n y

( y)

],

Anii 1998 1999 2000 2001 TOTAL

PIB pe PO n HR (mii locuitor (mii persoane)-y lei)-x 16.611,2 98 24.300,2 100 35.672,0 93 52.089,5 79 128.672,9 370

X2 275.931.965,44 590.499.720,04 1.272.491.584,00 2.713.316.010,25 4.852.239.279,73

Y2 9.604 10.000 8.649 6.241 34.494

XY 1.627.897,6 2.430.020,0 3.317.496,0 4.115.070,5 11.490.484,1

10

rezult c r = 0, ceea ce nseamn c nu exist nici o legtur ntre valoarea PIB i PO sau c indicatorul PIB nu influeneaz modificrile care apar la nivelul populaiei ocupate n acest sector. b) Coeficienii de corelaie a rangurilor Spearman i Kendall

Aceti coeficieni pun n eviden aceleai interdependene ca i coeficientul de corelaie statistic pe baza datelor privind dezvoltarea serviciilor turistice i dezvoltarea economico-social de ansamblu pentru mai multe ri sau judee (la nivelul aceluiai an). Spearman

6 d 2 = 1 ; n n 2 1

d = rx ry

d = diferena dintre rangul variabilei x i cel al variabilei y; n = numrul de ri (judee) Kendall

K=

2S ; n ( n 1)

S = Pi Q i
i =1 i =1

unde

Pi = numrul de ranguri superioare rangului dup y, n ordinea strict din tabel; Qi = numrul de ranguri inferioare rangului dup y, n ordinea strict din tabel. Exemplu: Se cunosc urmtoarele date privind PIB pe locuitor (x) i PO n comer i turism (y). S se caracterizeze, cu ajutorul coeficienilor de corelaie a rangurilor Spearman i Kendall, intensitatea legturii existente ntre aceti doi indicatori (x i y). Tabel 1.8.: PIB i PO n comer i turism n cteva ri ale lumii

ara Austria Belgia Danemarca Elveia Germania Italia Olanda Spania Cipru Romnia Japonia SUA

PIB pe locuitor n 1999 (exprimat n USD) 25.909 24.565 33.116 36.212 25.639 20.487 25.200 15.294 13.686 1.585 35.520 33.725

PO n comer i turism (exprimat n mii pers.) 808 704 439 710 6.406 4.181 1.577 3.358 78 1.080 14.761 27.853

Anul de referin al indicatorului PO 2000 2000 1998 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2001 2000 2000

11

Sursa: INSSE, 2002. Rezolvare: ara Austria Belgia Danemarca Elveia Germania Italia Olanda Spania Cipru Romnia Japonia SUA PIB pe loc. (USD)(X) 25.909 24.565 33.116 36.212 25.639 20.487 25.200 15.294 13.686 1.585 35.520 33.725 PO (mii pers.)(Y) 808 704 439 710 6.406 4.181 1.577 3.358 78 1.080 14.761 27.853

rx
5 8 4 1 6 9 7 10 11 12 2 3

ry
8 10 11 9 3 4 6 5 12 7 2 1

d2
9 4 49 64 9 25 1 25 1 25 0 4

= 1

6 d 2 6 216 = 0,24 ; ; rezult c = 1 2 12(144 1) n ( n 1)


PO (mii pers.)(Y) 808 704 439 710 6.406 4.181 1.577 3.358 78 1.080 14.761 27.853

ara Austria Belgia Danemarca Elveia Germania Italia Olanda Spania Cipru Romnia Japonia SUA

PIB pe loc. (USD)(X) 25.909 24.565 33.116 36.212 25.639 20.487 25.200 15.294 13.686 1.585 35.520 33.725

rx
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

ry
9 2 1 11 8 3 6 10 4 5 12 7

P i

Q i

3 9 9 1 2 6 3 1 3 2 0 0

8 1 0 7 5 0 2 3 0 0 1 0

12

Pentru a calcula coeficientul de corelaie a rangurilor Kendall s-au ordonat datele descresctor, n funcie de rangul lui x (1 este cel mai mare rang).
2S 2 12 = 0,18 ; rezult c K = n ( n 1) 12(12 1) Rezultatele (0,24; 0,18) indic o legtur slab i direct ntre cei doi indicatori, ceea ce nseamn c modificarea PIB/ locuitor influeneaz nesemnificativ ponderea PO n comer i turism.

Daca K =

c.

Corelaia statistic simpl exprimat cu ajutorul unei funcii matematice:

y = a +bx
d. Corelaia multipl

y = a + b x1 + c x 2 + ............z x n .

1.2.1Conexiuni macroeconomice ale turismului.


Cercetari intreprinse asupra rolului turismului au evidentiat faptul ca el are un impact considerabil asupra economiilor, societatilor si culturilor diferitor tari de referinta. Actiunea sa se manifestat pe o multitudine de planuri, de la similitudinea cresterii economice la ameliorarea structurii sociale, de la valorificarea superioara a resurselor natural-materiale la imbunatatirea conditiilor de viata. Evident, aportul turismului la progresul economico-social, intensificarea actiunelor sale difera semnificativ, de la o tara la alta, in functie de nivelul sau de dezvoltate si de politica promovata fata de el. Desi marea majoritate a specialistilor, inclusive organismele internationale, apreciaza ca turismul exercita influente pozitive si ca el trebuie incurajat, chiar daca uneori are si consecinte nefavorabile, sunt si experti care considera ca aceasta- si in mod deosebit, turismul international- produce mai multe efecte

13

sociale si culturale daunatoare decit alte tipuri de dezvoltare economica; in acest context, se vorbeste chiar de neocolonialismul spatial, exprimat de exploatarea de catre tarile bogate, emitatoare, a resurselor turistice din tarile receptoare, in curs de dezvoltare, ceea ce reclama, in opinia celor in cauza, o revezuire a termenilor in care se realizeaza schimburile turistice. La nivelul economiei unei tari sau regiuni, efectele turismului trebuie analizate, in general, plecind de la relatia lor cu obiectivele fundamentale ale intregului sistem economic; se poate determina astfel contributia turismului la cresterea economica, la stabilirea preturilor, la echilibrul balantei de plati, la distributia justa si echitabila a venitului national si utilizarea deplina a fortei de munca. Studiile, realizate de Organizatia Mondiala a Turismului in aceasta directie, identifica si grupeaza efectele turismului in trei categorii: Efecte asupra strategiei globale a dezvoltarii unei tari sau efecte globale; Efecte partiale asupra economiei nationale, respective asupra agentilor, sectoarelor, variabilelor si macrodimensiunilor fundamentale ale economiei; Efecte externe, in domeniul socio-cultural, fizic si cel al resurselor umane, cu rezultate economice indirecte. Evaluarea consecintelor turismului devine o sarcina dificila si complexa, mai ales in absenta unui instrumentar specific de analiza si a unor informatii pertinente, dar si datorita unor imprecizii im delimitarea si conceptualizarea economica a fenomenului. Privit prin prisma continutului sau si in corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un factor stimulator al sistemului economic global. Desfasurarea calatoriei turistice presupune o cerere si un consum de bunuri si servicii specifice, ceea ce antreneaza o crestere in sfera productiei acestora. Totodata, cererea turistica determina o adaptare a ofertei, care se materializeaza in dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector si in stimularea productiei ramurilor participante la constituirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie, modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalatii pentru agrement. Prin dezvoltarea turismului se obtine un semnificativ spor de productie. Aportul turismului la PIB difera sensibil intre zonele si statele lumii in functie de nivelul acestuia si de dezvoltarea si structura economiei tarilor respective. Astfel, in Europa cota de participare a turismului la PIB este de 14,0%, pe continentul American de circa 11,0%, in Asia si Pacific 10,0%, in Africa aproape 9,0%; in privinta situatiei pe tari, in cazul celor mici, cota de participare este foarte ridicata: circa 84% in insulele Maldive, 50% ,peste 34% in Jamaica etc. Desigur, sunt si tari in care turismul este mai slab dezvoltat si aportul lui la crearea PIB este mai modest; in aceasta categorie se include si tara noastra. Turismul genereaza noi locuri de munca, avind o contributie majora la atragerea excendentului de forta de munca din alte sectoare si la antenuarea somajului.Relatia dintre turism si utilizarea fortei de munca se manifesta in plan cantitativ si calitativ, direc si indirect. In concordanta cu acestea s-au inregistrat cresteri semnificative ale numarului celor ce lucreaza in hoteluri si restaurante, transporturi, agentii de turism, prestatii de agrement, conducerea administrativa a aparatului turistic. Din punct de vedere calitativ, relatia turism-forta de munca poate fi exprimata printr-o multitudine de aspecte, intre care: nivelul de calificare al celor ocupati in turism si structura fortei de munca pe trepte de pregatire, raportul intre cei angajati cu timp total si timp partial de munca, proportia angajatilor sezonieri si fluctuatia personalului, costul formarii profesionale. Turitii internaionali constituie una dintre cele dou categorii de vizitatori internaionali, alturi de excursioniti. Atunci cnd durata deplasrii atinge sau depete 24 de ore, respectiv cnd vizitatorii petrec o noapte n ara vizitat, acetia sunt considerai a fi turiti, n timp ce aceia a cror deplasare dureaz mai puin de 24 ore, deci fr a comporta o nnoptare, sunt considerai a fi vizitatori de o zi sau excursioniti. Urmtoarele categorii de cltori nu trebuie inclui n categoria de vizitatori internaionali: a) Persoanele care intr sau ies dintr-o ar ca imigrani, inclusiv persoane care i nsoesc sau li se altur; b) Persoanele cunoscute sub denumirea de lucrtori la grani, care locuiesc n apropierea graniei i lucreaz n ara nvecinat;

14

c) Diplomaii, personalul consular i membrii forelor armate care cltoresc, din ara lor de origine, ctre ara n care au fost repartizai, inclusiv personalul casnic care li se altur sau i nsoesc; d) Persoanele care cltoresc ca refugiai sau nomazi; e) Persoanele aflate n tranzit, care nu intr formal ntr-o ar, prin controlul paaportului, precum pasagerii aflai n tranzit aerian, care rmn, pentru o scurt perioad, ntr-o anumit zon a terminalului sau pasagerii transferai direct ntre aeroporturi sau terminale, ori pasagerii unei nave crora nu li se permite s debarce. Definiia turitilor internaionali este, deci, urmtoarea: Turitii internaionali sunt vizitatori temporari, care se afl pentru cel puin 24 de ore, dar pentru mai puin de 12 luni, n ara vizitat i pentru care motivele principale ale cltorie pot fi grupate n: - loisir (petrecerile timpului liber), vacan, sntate, religie, sport; - afaceri, familie, deplasri profesionale.

Tabelul nr. 3.1.: Evoluia numrului de sosiri i a ncasrilor din turismul internaional, n perioada 1970 2005 Anul 1970 1990 1995 2000 2004 2005 Nr. sosiri (mil.) 165 457 551 698 766 808 ncasri (miliarde USD) 18 268 405 477 632 682

Turismul international face parte din structura comertului invizibil, acesta este o forma a schimburilor internationale, constituit din ansamblul tranzactiilor economice internationale care nu au ca obiect un bun material.el cuprinde operatiuni ca: servicii, salarii, diverse venituri, transferuri banesti de stat etc. Prin aparenta la comertul invizibil, turismul international are o contributiesemnificativa la cresterea si diversificarea exporturilor.

1.2.2 Semnificatii socio-economice ale turismului


OBIECTIVE: - Turismul si semnificatia lui pe plan cultural, educativ si intelectual;
- Consumul turistic-factor esential n interconexiunea dintre dezvoltarea turistic si cea economic.

CUVINTE CHEIE: economie, cultura, consum turistic, pondere.


Turismul are,pe linga consecinele economice, i o profund semnificaie socio-uman. Aciunia sa se exercit att asupra turistilor, ct i asupra populaiei zonelor vizitate i se resimte n planul consumului, instruirii i educaiei, utilizrii timpului liber, calitii mediului, legturilor dintre naiuni. Prin coninutul su, turismul are un rol reconfortant, reparator, contribuind la refacerea capacitii fizice a organismului,

15

att prin formele generale de odihna, recreere, micare, ct i prin cele specifice, de tratament balneomedical. Totodata, el se manifest ca un mijloc activ de educaie, de ridicare a niveluluide intruire, de cultur i civilizaie al oamenilor; turismul faciliteaza accesul la valorile culturale, de cunoatere a turitilor i populaiei locale, cu efect asupra formrii intelectuale. n consecin, turismul are o importan deosebit n satisfacerea nevoilor materiale i spirituale ale oamenilor, influennd pozitiv dimensiunile i structura consumului. Consumul turistic are o alctuire eterogen, fiind reprezentat, n termeni financiari, de cheltuielile facute de turiti pentru cumprarea de bunuri i servicii specifice. Dei determinat de o gam larg de factori, de natur obiectiv Si subiectiv, specific i nespecific, ct i de particularittile economiilor locale, consumul turistic a nregistrat, de-a lungul timpului, o cretere semnificativ de 2-3 ori pentru majoritatea rilor europene, n perioda 1980-2005 - argumentnd integrarea turismului n modul obinuit de existen al unor categorii sociale tot mai largi. Consumul turistic poate fi structurat pe dou mari componente: consumul intern, efectuat de turiti autohtoni n propria ar, i consumul internaional sau exterior, cel efectuat ntr-o alt ar dect cea de reedin. Determinarea de exactitate a consumului turistic, mai ales a celui intern, este dificil de realizat, datorit numeroaselor interferene ntre aceasta i consumul curent de bunuri i servicii. Cu toate acestea, exist mai multe modaliti de evaluare a acestuia, utilizate n practic turistic internaional. Astfel, pentru caracterizarea consumului turistic general, unele studii opereaza cu raportul dintre consumul intern i cel internaional, raport ce ia valori de la circa 2 (pentru Spania sau Anglia ) la 5 ( n cazul Franei sau Austriei). n privina consumului turistic internaional, acesta este,cel mai adesea, apreciat prin prisma ponderii cheltuielilor turistice efectuate n afara rii (cheltuielile pentru cltoriile internaionale reflectate n balana de pli) fa de consumul total privat.Acest indicator nregistreaz variaii mari de la o ar la alta, n funcie de amploarea turismului, dar se manifest mult stabilitate n timp, reflectnd interconexiunile dintre dezvoltarea turistic i cea economic. Tabelul nr.3 Ponderea cheltuielilor privind turismul internaional (plecri) in consumul final privat:

ara Austria Belgia Luxemburg Danemarca Finlanda Frana Germania Grecia Italia Olanda

1990 8.9 4.6 5.5 3.8 1.7 3.7 2.3 2.1 4.5

1994 8.5 5.4 4.6 3.0 1.7 3.6 1.6 1.9 4.6

ara Spania Suedia Elveia Marea Britanie Canada SUA Australia Japonia

1990 1.4 5.2 5.4 2.9 3.7 1.0 2.4 1.5

1994 1.4 4.6 4.2 3.4 3.6 1.0 2.1 1.1

16

Pentru caracterizarea consumului intern se utilizeaz, de regul, ponderea cheltuielilor pentru servicii n ,, hoteluri i restaurante n totalul consumului final. Sunt ari cu mai mult experien n domeniu i care opereaz cu o gam mai larg de indicatori (consumuri legate de sejur, consumuri turistice i paraturistice etc.), n funcie de informaiile de care dispun sau care folosesc o metodologie mai elaborat de calcul a consumului turistic. n cazul arii noastre,potrivit ,, Anchetei bugetelor de familie , consumul de ,, servicii turistice reprezenta, n 2003, 1,5% din cheltuielile pentru servicii, iar grupa ,, Hoteluri, cafenele i restaurante 1,1% din totalul cheltuielilor de consum, demonstrnd, odat n plus, nivelul modest de dezvoltare a turismului. Rspunznd unor cerine de ordin social, turismul se afirm i ca un important mijloc de utilizare a timpului liber. Tendina de cretere a dimensiunilor timpului liber, ce caracterizeaz evoluia contemporan a economiei mondiale, ridic probleme legate de organizarea i exploatarea eficient a acestuia; structura timpului liber, astfel, s asigure att satisfacerea nevoilor privind refacerea capacitii fizice si psihice a organismului n vederea relurii muncii, ct i a cerinelor dezvoltrii fiecrui individ.n aceste condiii, turismul reprezint una din modalitile cele mai complexe si benefice de utilizare a timpului liber. Prin formele sale, turismul contribuie depotriv la recuperarea capacitii fizice a organismului i la lrgirea orizontului de cunoatere, de informare a cltorului.Corespunztor acestor avantaje, turismul se regsete ca principala destinaie a timpului liber, att pentru cel localizat la sfritul sptmnii, ct i pentru cel al vacanelor sau concediilor de odihn. Activitatea turistic, neleas ca proces de producie, cu intrri i eiri, presupune i exploatarea unei game variate de resurse, ntre care cele naturale au un rol fundamental.n consecin, turismul exercit influen asupra mediului i componentelor sale.Datorit complexitii fenomenului turistic, relaia dintre acesta i mediu prezint numeroase faete, se manifest pozitiv i negativ. Prin ansamblul posibilitilor pe care le ofer i condiiilor pe care le reclam pentru buna sa desfurare, turismul constituie, de asemenea, un instrument eficient al destinderii internaionale, de consolidare i meninere a pcii n lume. Concluzie: n zilele noastre factorii socio-culturali si chiar politici joac un rol deosebit n turism. Odat cu dezvoltarea turismului se evidentiaz transformri radicale si n viata acestor factori, n viata oamenilor, cum ar fi: schimbul de idei, de informatii, lrgirea orizontului cultural, formarea intelectual etc. El contribuie ntr-o mare masur la o ntelegere mai bun ntre popoarele lumii si pstrarea pretioasei mosteniri a culturii universale.

TEMA 2. DIMENSIUNILE FENOMENULUI TURISTIC.


2.1. Factorii determinani ai dezvoltrii turismului. OBIECTIVE: Prezentarea factorilor demografici.
Prezentarea factorilor.economici. Prezentarea factorilor culturali. Prezentarea factorilor politici. Prezentarea factorilor psihologici CUVINTE CHEIE:

17

Turismul ocazional, turismul de recreere,

Turismul ca fenomen social se desfoar n funcie de aciunea mai multor factori, specifici unei anumite perioade istorice. Factorii genetici nu acioneaz izolat, ci simultan n strns interdependen. Principalii factori care determin dezvoltarea turismului sunt: calitatea mediului nconjurtor, factorii demografici, economici, politici, sociali, psihologici etc. Rolul unuia dintre aceti factori poate deveni primordial ntr-o anumit perioad pentru un anumit teritoriu. n timp putem asista la o schimbare a importanei rolului lor pentru acelai teritoriu n funcie de alte criterii (de exemplu: de mod, cci putem vorbi de o mod i n turism). n cele maim lute cazuri aceti factori acioneaz n strns interdependen asociindu-se n atragerea turitilor poteniali. Turismul este prin natura sa o activitate atras de mediile nconjurtoare naturale i sociale, dar mai ales de cele ce au calitatea de a fi unice i fragile. Discutnd relaia dintre acestea se observ c n cele mai multe cazuri, se calculeaz consecinele sale asupra mediului i societii. ntre mediul nconjurtor, ca factor, i turism, ca activitate, exist influene positive i negative. Se arat adesea impactul turismului asupra mediului, n special latura negativ, generat de o activitate intens i greit dirijat. Dar trebuie s vedem n ce fel, starea mediului nconjurtor, la un moment dat, se reflect n activitatea turistic. Acest fenomen se resimte mai ales n dezvoltarea local i regional a turismului. Valoarea calitativ i cantitativ a resurselor naturale i antropice este determinant asupra turismului. Exploatarea iraional la un moment dat creeaz riscul de a distruge tocmai suportul de care orice activitate turistic este dependent. Mediul nconjurtor, prin calitatea lui, poate trece pe primul loc ntre factorii actuali determinani ai fenomenului turistic. Factorii demografici. Turismul este o creaie uman, rezultat din nevoia de recreere. Deci, preutindeni i n toate timpurile, omul a reprezentat principalul element al apariiei i dezvoltrii turismului. Creterea numrului de locuitori ai planetei a determinat sporirea treptat a numrului de turiti; astfel turismul s-a generalizat treptat ca fenomen social. De la 1,8 mld. loc. n 1920 numrul locuitorilor globului a depit 6 mld. la sfritul anului 2000. Dup al doilea rzboi mondial, ca urmare a industrializrii i urbanizrii a crescut nivelul de trai al populaiei i s-a produs explozia demografic. Aceasta a fost mai accentuat n rile n curs de dezvoltare. Creterea numeric a populaiei, n special a populaiei urbane, a dus la creterea numrului de turiti. n 1950 ponderea populaiei urbane pe glob era de 29%, ajungnd n 2000 la 50%. n rile n curs de dezvoltare, proporia populaiei urbane a crescut de la 17 la 39%, iar n rile dezvoltate de la 54 la peste 76%. Ariile cele mai urbanizate, n 2000, sunt Europa (75%), America de Nord (75%) i America de Sud (73%). Aceasta arat c procesul de urbanizare este n plin dezvoltare n toate rile de pe glob, ceea ce contribuie la creterea rezervei de turiti. n funcie de mrimea aezrilor urbane crete i numrul turitilor care se deplaseaz pe distane mici. n anul 2000, numrul oraelor milionare a trecut de 300, ele fiind emitori importani de turiti (i receptori de asemenea). tructura populaiei pe grupe de vrst influeneaz volumul fluxurilor turistice, alegerea locului de destinaie, a perioadei deplasrii, a mijloacelor de transport utilizate i a tipului de turism. Statisticile arat c n ultimii ani a crescut ponderea grupei de vrst cuprins ntre 15 i 24 de ani. De asemenea, dup al doilea rzboi mondial, crete substanial participarea grupei de vrst de peste 65 ani. Aceasta se explic prin creterea speranei medii de via n toate rile emitoare de turiti (n Europa de Vest, peste 80 de ani), existena timpului liber, creterii veniturilor, mbntirea condiiilolr de sntate, n final creterea nivelului de trai. Structura pe grupe de vrst influeneaz balana timpului de ocupare a bazelor turistice. Grupa vrstnic asigur ocuparea bazelor de tratament i cur balnear n perioadele extrasezonale, cnd i preurile sunt mai mici. Adulii i tineretul (elevi i studeni) particip la activitile turistice n timpul concediilor de odihn i n perioada vacanelor, cnd sunt solicitate bazele de cazare din regiunile litorale i montane. innd cont de gradul de mobilitate al populaiei tinere i de dorina de cunoatere, este necesar crearea unor condiii optime de practicare a turismului, de vizitare att a obiectivelor naturale, ct i a celor culturale i istorice. n acelai sens, trebuie adaptate bazele de cazare oferite, apelndu-se la

18

moteluri, hanuri, cabane, campinguri, tabere pentru tineret etc. Turismul practicat de grupa vrstnic este orientat ctre activitile de recreere i ngrijire a sntii i mai puin de vizitare. Organizarea transportului se face difereniat pe grupe de vrst. O atenie deosebit se acord transportului i serviciilor oferite grupei vrstnice, dornic de mai mult confort. Tot mai muli turiti, n special din rile dezvoltate, prefer transportul cu autoturisme (pe care la nchiriaz) sau cu microbuze (10-20 locuri). Structura profesional a turitilor constituie un factor semnificativ pentru tipurile de turism practicat: se obesrv o participare mai mare a celor cu studii superioare (profesori, medici, ingineri etc.) i cu studii medii, dect a celor ce presteaz o munc fizic (muncitori necalificai, agricultori) dorina spre cltorie este n raport cu veniturile obinute de familie; cltoria depinde de locul i rolul ocupat n ramurile de activitate, de durata concediilor i de repartiia acestora n timpul unui an calendaristic. n circulaia turistic apar dou extreme: dorina spre cltorie ajunge la nivel maxim la liberii profesioniti i intelectuali (75-80%), i cote minime la populaia agricol (5-10%). Structura profesional a populaiei influeneaz adaptarea fizionomiei unei aezri turistice la cerinele ei specifice, i invers, anumite tipuri de dotri atrag anumite grupe profesionale i sociale de turiti. Factorii economici. Transformarea necesitii de practicare a turismului n realitate depinde de resursele financiare ale populaiei, n condiiile existenei timpului liber. Astfel, factorul economic se impune n geneza turismului prin veniturile reale i creterea duratei concediilor pltite. Partea din veniturile personale (familiale) rmas la dispoziia fiecrui membru al societii dup achitarea cheltuielilor curente (locuin, hran, mbrcminte, taxe i impozite, transport etc) poate fi luat n seam pentru practicarea turismului pe msura puterii lor de cumprare (n funcie de crize, inflaie etc) Perioada postbelic se remarc prin creterea veniturilor populaiei rilor dezvoltate, n modificarea structurii consumurilor i cheltuielilor. Se constat o cretere a cheltuielilor pentru activiti culturale, ngrijirea sntii i turism. Participarea persoanelor la acitvitatea turistic se difereniaz dup venitul pe locuitor din fiecare ar i dup categoria social din care fac parte. Astfel n Italia, intelectualii i funcionarii particip cu peste 50% la circulaia turistic, muncitorii cu 20%; n SUA, persoanele cu venituri sub 3000 USD/lun, practic turismul n proporie de 25%. Tipul i formele de turism depind de mrimea venitului. Persoanele cu venituri mari practic turismul de lung durat i la distane mari, cu mijloace de transport rapide i confortabile. Persoanele cu venituri mici particip la turism de scurt durat, la distan scurt i pe ct posibil la utilizarea unor baze de cazare i servicii ieftine, eventual n extrasezon. Dup estimrile ONU i UIOOT, venitul mediu pe locuitor la nivel mondial a atins n anul 2000, 1700 USD, dublu fa de 1975 (853USD). Cele mai mari venituri medii pe locuitor sunt n America de Nord i Europa vestic (5000-6000 USD), Australia i Noua Zeeland (4300 USD), urmate la mare distan de rile din America de Sud (695 USD), Asia (575 USD), Africca (277 USD). Venitul naional influeneaz fenomenul turistic, prin furnizarea mijloacelor necesare populaiei pentru practicarea lui, prin stimularea investiiilor, prin dezvoltarea unei baze tehnico-materiale proprii. Factorii culturali. Acetia au o importan decisiv n dezvoltarea turismului. Din factorii sociali decurge raportul dintre timpul productiv i neproductiv al omului. Creterea timpului neproductiv ofer anse practicrii turismului. Timpul neproductiv poate fi constrns i util. Timpul neproductiv constrns se consum cu activiti cotidiene: circulaie, activiti casnice, cumprturi etc. Timpul neproducitv util se consum pentru: pregtire profesional (cursuri, biblioteci, pregtire individual etc.); ridicarea nivelului de cultur general (citit literatur, ascultat muzic, vizitarea unei expoziii); activiti sportive (alergri, gimnastic, tenis etc.); activiti destinate manifestrilor sociale (ntruniri), culturale (teatru, cinema).

19

Din punct de vedere social, timpul liber este supus cerinelor i condiiilor unei perioade istorice. Repartiia timpului liber n cursul unui an este important pentru delimitarea tipurilor de turism i a modului de amenajare al teritoriului. Timpul liber apare n urmtoarele perioade: n timpul sptmnii (dup orele de munc); la sfritul sptmnii (week-end); n srbtorile legale; n perioada concediilor anuale i a vacanelor. Un rol important n dezvoltarea turismului revine concediilor pltite. Acestea se acord n majoritatea rilor n mod difereniat (n totalitate sau fracionat). Existena concediilor pltite a contribuit la transformarea turismului ntr-un fenomen de mas i la intensificarea turismului internaional. n funcie de durata timpului liber utilizat pentru turism, apar trei categorii principale: *Turismul ocazional, din timpul sptmnii, dup orele de munc. Se practic la distan mic sau la imediata apropiere. *Turismul de recreere se practic la sfritul sptmnii (fiind numit i turism de week-end), cu durat de pn la 2 1/ 2 zile. n funcie de mijloacele de transport folosite, se desfoar la distane diferite de locul de reedin (de preferin pn la 150 km). Perfecionarea mijloacelor de transport i a rutelor atrag tot mai muli turiti, cu posibiliti financiare la distane mai mari. *Turismul de recreere i ngrijirea sntii se desfoar n perioada concediilor i a vacanelor anuale, cu o durat mai mare i la orice distan. n aceast categorie se practic turismul intern i internaional. Analiza evoluiei timpului n rile dezvoltate arat schimbri n urmtoarele direcii micorarea timpului productiv (4-5 zile de munc pe sptmn; ziua de munc de 6-8 ore); creterea timpului liber la sfrit de sptmn (2 1/ 2-3 zile); creterea duratei concediilor anuale (de la 2 la 4 sptmni; se prevede s creasc la 10 sptmni n viitor); fracionarea concediilor anuale (2-4 pe an), este motivat de faptul c un singur concediu pe an determin o perioad ndelungat de uzur a forei de munc, dar i de necesitatea corelrii cu vacanele elevilor i studenilor; lrgirea posibilitilor de opiune n alegerea perioadei de afectuare a concediilor. Cunoaterea acestor aspecte reprezint o condiie determinat pentru dezvoltarea turismului. Creterea timpului liber va duce la conservarea sntii populaiei, la sporirea gradului de cultur i de educaie. Facorii politici. Acetia trebuie judecai prim prisma ideoligiilor i practicilor politice, dar i prin situaii conjuncturale favorabile (pace i nelegere ntre popoare) sau nefavorabile (rzboaie, conflicte armate, tensiuni internaionale). Politica economic a statelor influeneaz turismul n mod direct prin: liberalizarea circulaiei persoanelor i simplificarea formalitilor de trecere a frontierelor de stat, prin formalitile de eliberare a vizelor turistice, prin faciliti bancare (unificarea monedelor) i vamale. Situaiile de instabilitaete politic, recesiunile economice, crizele (energetice, alimentare, de ap) determin restrngerea ariei activitilor turistice i intensitatea fenomenului turistic. Turismul contribuie la colaborarea i la dezvoltarea economic a statelor. Stabilitatea politic este foarte important, ca i msurile de securitate. Cel mai cutat circuit turistic al europenilor i japonezilor n SUA (San Diego Zoo Grand Canyon Disneyland Florida San Francisco) a fost afectat prin fragmentarea lui dup 11 septembrie 2001. Factorii psihologici. Acetia se manifest ca urmare a contientizrii rolului omului n natur i n societate. Pe msura dezvoltrii societii, omul i manifest tot mai mult dorinele de utilizare a timpului liber. Dorina de a pleca n alte locuri dect cele cunoscute zi de zi, curiozitatea de a vedea alte

20

peisaje (de aici i expresia des ntlnit de exprim dorina de a schimba peisajul), nevoia de deconectare i de eliberare de mediul n care muncete, stau la baza micrii turistice. Exist i alte cauze care determin micarea turistic: prestigiul social, moda de a vizita anumite locuri, imitarea altor persoane cu anumite posibiliti materiale, considerente religioase, manifestri sportive etc. Exist i factori inhibatori ai micrii turistice: starea sntii, relaiile tensionate din familie, sedentarismul, vrsta niantat, starea vremii i nu n ultimul rnd, costurile etc. Motivaiile pentru turism sunt diferite: motivaii sociale, dorina de evadare din peisajul obinuit, de cunoatere a altor oameni i grupuri sociale, nevoia de a se convinge singur de ceea ce aude sau citete, nevoia de a imita pe alii, aspiraia la cultur etc. motivaii familiale: nevoia membrilor familiei de a fi mpreun n alte peisaje dect cele cotidiene, nevoia de a participa la educarea copiilor, relaxarea de rigorile vieii familiale zilnice care devine uneori constrictiv; motivaii personale:nevoia de a iei din automatismul cotidian, de a practica alte activiti, recreative (plimbri, sport), de restabilire a echilibrului nervos. Exist, de aesmenea, nevoia de a scpa de presiuni (familiale sau colective), de cunoatere i aspiraie spre realizarea personal. Factorii psihologici sunt influenai de nivelul veniturilor, de creterea preurilor, dar i de calitatea serviciilor turistice. Concluzie. Aa cum am menionat, factorii care condiioneaz activitile turistice se combin diferit n timp i spaiu, astfel nct unul dintre ei devine determinant pentru o anumit perioad. Pentru acelai spaiu, se manifest rolul determinant al unui factor n funcie de dezvoltarea celorlali. Factorul politic devine donminant doar n situaii de crize, conflicte politice (atacuri teroriste, atacuri armate, instaurarea unor dictaturi).

2.2. Turismul intern i internaional al Republicii Moldova. OBIECTIVE:


Prezentarea voluiei circulaiei turistice n Republica Moldova n perioada 2003-2007. Prezentarea evoluiei sosirilor vizitatorilor strini n Republica Moldova, dup scopul vizitelor Hoteluri i structuri similare Intensitatea circulaiei turistice dup formele de turism Clasamentul primelor 10 ri dup numrul de plecri ale vizitatorilor din Republica Moldova

Determinat de o gam larg de factori, circulaia turistic se nfieaz diferit n timp i spaiu, manifestrile ei concrete reflectnd elasticitatea dorinelor i posibilitilor pentru turism. n ultimii ani evoluia circulaiei turistice n Republica Moldova manifest o tendin de stagnare (vezi tabelul 1). Tabelul 1. Evoluia circulaiei turistice n Republica Moldova n perioada 2003-2007 persoane

21

Numrul de plecri ale vizitatorilor din ar total Numrul de sosiri ale vizitatorilor strini n ar total Numrul turitilor i excursionitilor interni Numrul vizitatorilor* total

2003 67328 23598 62541 153467

2004 67846 26045 75960 169851

2005 57231 25073 70525 152829

2006 67826 14239 50820 132885

2007 81790 14722 53383 149895

* Inclusiv turiti i excursioniti interni Sursa: Biroul Naional de Statistic al Republicii Moldova.

Numrul total al vizitatorilor a sczut de la 153,5 mii persoane n anul 2003 pn la 149,9 mii persoane n 2007, adic cu 2,3%. n 2007 numrul total al vizitatorilor a crescut cu 12,8% fa de 2006, totui, cu 2,3% mai puin dect n 2003 i cu 11,8% mai puin dect n anul de vrf 2004. Evoluia circulaiei turistice pe forme de turism reflect aceeai tendin de descretere (excepie fcnd turismul emitent), dar n proporii diferite. Turismul emitent depete pe cel receptor, ceea ce implic o scurgere semnificativ de valut n exterior, Republica Moldova manifestndu-se ca o ar importatoare n turismul internaional. Astfel, dac numrul de plecri ale vizitatorilor din Republica Moldova a crescut de 1,2 ori (de la 67,3 mii n 2003 la 81,8 mii n 2007), atunci numrul de sosiri ale vizitatorilor strini n Republica Moldova a sczut de 1,6 ori (de la 23,6 mii n 2004 la 14,7 mii n 2007), i primul indicator l depete pe al doilea de 5,6 ori n anul 2007, n uoar urcare fa de anul precedent. Din pcate, aceast discrepan se impune ncepnd cu anul 2006: turismul emitent l depete pe cel receptor de 4,8 ori n acest an, fa de numai 2,3 ori n anul 2005. n consecin, n ultimii cinci ani ai perioadei de referin 2003-2007 se observ o tendin constant de cretere a turismului emitent (+21,5% n 2007 fa de 2003) i de scdere a turismului receptor (-37,6% n 2007 fa de 2003). Totui, se observ o uoar cretere a turismului receptor n anul 2007 n raport cu anul precedent (+3,4% n 2007 fa de 2006). Un real stimulent pentru redresarea strii turismului din Republica Moldova l reprezint dezvoltarea turismului intern, manifestat prin creterea interesului turitilor naionali fa de obiectivele turistice din interiorul rii. Numrul turitilor i excursionitilor interni a sporit de 1,1 ori, de la 62,5 mii n 2003 la 70,5 mii n 2005. Cu toate acestea n ultimii doi ani ai perioadei analizate se observ o scdere a turismului intern, de la 70,5 mii n 2005 la 14,2 n 2006 i respectiv 14,7 mii n 2007. Ponderea turismului intern n totalul activitilor de turism a sczut de la 46,1% n 2005 pn la 35,6% n 2007. n 2007 numrul turitilor i excursionitilor interni a crescut cu 5% fa de 2006, mai puin, totui, dect n 2004, cnd s-a produs o cretere nsemnat de +21,5% fa de anul precedent, fiind cea mai mare cretere din ultimii ani (vezi tabelul 1). Analiza evoluiei sosirilor vizitatorilor strini n Republica Moldova, dup scopul vizitelor,indic o cretere a ponderii persoanelor strine care ne viziteaz ara cu scopul de afaceri i motive profesionale, de la 50% n 2004 la 58,2% n 2007 i o scdere a ponderii persoanelor strine care ne viziteaz ara cu scopul de vacane, recreere i odihn, de la 45,2% n 2004 la 39,4% n 2007, precum i a celor cu alte scopuri, de la 4,9% n 2004 la 2,4% n 2007 (vezi tabelul 2). Tabelul 2 Evoluia sosirilor vizitatorilor strini n Republica Moldova, dup scopul vizitelor persoane 2003 2004 2005 2006 2007 Numrul de sosiri ale vizitatorilor strini 23598 26045 25073 14239 14722 n ar total din care, dup scopul vizitei vacane, recreere i odihn 9920 11767 7840 6170 5804 afaceri i motive profesionale 12975 13012 16372 7444 8572

22

alte scopuri

703

1266

861

625

346

Sursa: Biroul Naional de Statistic al Republicii Moldova.

Evoluia structurilor de cazare din Republica Moldova n perioada 2003-2006 reflect o cretere a numrului unitilor de cazare (de la 63 n 2003 la 76 n 2006: o cretere de 20,6%) (vezi tabelul 3). Se constat o scdere (-6,8%) a capacitii de cazare unice de la 4850 locuri n 2004 pn la 4519 locuri n 2006, respectiv a numrului total de camere n hoteluri i structuri similare, de la 2576 camere n 2004 pn la 2457 camere n 2006 (-4,6%). Aceast scdere a fost determinat, n principal, de intrarea n reparaii capitale a unor hoteluri, moteluri, precum i de schimbarea destinaiei de utilizare ale unor moteluri i case pentru vizitatori. Totui, aceast situaie este compensat de tendina pozitiv existent pe piaa hotelier privind creterea numrul de nnoptri a vizitatorilor n decursul anului, de la 370 mii n 2003 la 483,7 mii n 2006, o cretere de aproximativ 1,3 ori (+30,7 %). Totodat, se observ o cretere susinut a indicilor de utilizare a capacitii de cazare, ceea ce sporete eficiena economic a funcionrii acestor structuri de cazare. Astfel, dac n 2003, gradul de ocupare hotelier era de 22,1%, atunci n 2006 acesta constituia deja 30,9%, de aproape 1,4 ori mai mult. n anul 2006, unei camere de hotel i revenea 1,84 locuri de cazare. n perioada de referin, de asemenea, sporete nesemnificativ i numrul angajailor din domeniul hotelier, de la 1,7 mii salariai n 2003 la 1,9 mii n 2006, adic o cretere de aproape 1,1 ori (+11,8%). Hoteluri i structuri similare 2003 2004 Hoteluri i structuri similare 63 69 Total camere 2565 2576 Capacitatea de cazare unic, locuri 4651 4850 Numrul de nnoptri n decursul anului, 370,0 404,1 mii Indicii de utilizare a capacitii de cazare, 22,1 25,2 % Numrul de salariai, mii 1,7 1,8
Sursa: Biroul Naional de Statistic al Republicii Moldova.

2005 71 2475 4581 434,8 26,6 1,8

2006 76 2457 4519 483,7 30,9 1,9

n perioada de referin 2003-2007 intensitatea circulaiei turistice n Republica Moldova manifest o uoar tendin de descretere, totui, n urcare n 2007 cu 12,8% fa de anul precedent, ns cu 11,7% mai puin dect n 2004 (vezi tabelul 4). Tabelul 4. Intensitatea circulaiei turistice dup formele de turism vizitatori pe zi 2003 2004 2005 2006 2007 Numrul zilnic de vizitatori total 421,6 466,6 419,9 365,1 411,8 Numrul zilnic de vizitatori turism emitent 185,0 186,4 157,2 186,3 224,7 Numrul zilnic de vizitatori turism receptor 64,8 71,5 68,9 39,1 40,4 Numrul zilnic de vizitatori turism intern 171,8 208,7 193,8 139,6 146,7
Sursa: Alctuit i calculat dup datele Biroului Naional de Statistic al Republicii Moldova.

Aceeai tendin de descretere a intensitii turistice se menine pentru dou forme de turism receptor i intern n ultimii ani, excepie fcnd anul 2007, cnd s-a nregistrat o cretere nesemnificativ a acestora fa de anul precedent. Totui aceste cifre sunt mai mici dect cele din anii precedeni. Doar, intensitatea circulaiei din turismul emitent a nregistrat creteri. Astfel, n 2007 aceasta a fost de 1,4 ori mai mare dect n 2005 (+42,9%), respectiv de la 157,2 la 224,7 vizitatori pe zi i de 1,2 ori mai mare dect n 2003 (+21,5%), respectiv de la 185 la 224,7 vizitatori pe zi. Intensitatea circulaiei n turismul receptor manifest o tendin negativ i a sczut n 2007 cu 37,7% fa de 2003 (de 1,6 ori), cu 43,5%

23

fa de 2004 (de 1,8 ori), ns, totui, a crescut nesemnificativ cu 3,3% fa de 2006. Intensitatea circulaiei n turismul intern n perioada 2003-2007 a fost n scdere continu (excepie fcnd anul 2007), scznd de aproape1,2 ori n 2007 fa de 2003 (-14,6%) i 1,5 ori n 2006 fa de 2004 (-33,1%). n continuare vom face o analiz a destinaiilor turistice preferate de turitii autohtoni i rile emitente de turiti pentru Republica Moldova. n tabelul 5 putem urmri destinaiile strine preferate de vizitatorii moldoveni n anul 2004. Cea mai vizitat ar de ctre cetenii Republicii Moldova este Turcia cu 31,3% din totalul plecrilor n 2007 (aproape un vizitator din trei a preferat aceast destinaie). ncepnd cu anul 2004, ponderea Turciei n turismul emitent al Republicii Moldova crete necontenit. Astfel, dac n 2004 aceasta ocupa doar 15,2%, atunci n 2007 deja impresionanta cot de 31,3 % (aproape o treime din piaa turistic emitent). Tabelul 5. Clasamentul primelor 10 ri dup numrul de plecri ale vizitatorilor din Republica Moldova Abatere Cota de pia (%) (%) 2006 2007 Poziia rii n clasament (vizitatori) (vizitatori) 2007/2006 2006 2007 Total 67826 81790 20,6 100 100 Din care: 1. Turcia 13802 25636 85,7 20,3 31,3 2. Ucraina 13478 17379 28,9 19,9 21,2 3. Romnia 9186 15253 66,0 13,5 18,6 4. Bulgaria 18639 13106 -29,7 27,5 16,0 5. Rusia 4530 3147 -30,5 6,7 3,8 6. Egipt 911 1827 100,5 1,3 2,2 7. Polonia 1560 905 -42,0 2,3 1,1 8. Italia 123 875 611,4 0,2 1,1 9. Grecia 671 590 -12,1 1,0 0,7 10. Cehia 96 506 427,1 0,1 0,6
Sursa: Alctuit i calculat dup datele Biroului Naional de Statistic al Republicii Moldova.

n anul 2007 pe piaa turistic emitent a Republicii Moldova au loc schimbri surprinztoare de poziii n clasament n comparaie cu anul precedent. Astfel, locurile doi i trei sunt ocupate de Ucraina i Romnia, acestea din urm urcnd cu cte o poziie n clasament fa de anul 2006. Turcia de pe poziia a doua n 2006 a trecut n fruntea clasamentului, dublndu-i aproape numrul de vizitatori din Republica Moldova: o cretere de 1,9 ori (+85,7%). n acelai timp, Bulgaria i pierde poziia de lider n clasament, trecnd tocmai pe poziia a patra: o scdere semnificativ de 29,7%. Marii perdani n 2007 sunt destinaiile turistice Polonia (-42%), Rusia (-30,5%) i Bulgaria (-29,7%). Creteri importante au cunoscut Romnia (+66%), Turcia (+85,7%) i Egipt (+100,5, aceasta efectiv dublndu-i vizitatorii din ara noastr), dar mai ales aa destinaii ca Cehia (+427,1%) i Italia (+611,4), cu creteri de moment de-a dreptul spectaculoase. Doar patru ri depesc cota de pia de 15%: Turcia (+31,3%), Ucraina (+21,2%), Romnia (+18,6%) i Bulgaria (+16%). Primele dou destinaii turistice din clasament, i anume Turcia i Ucraina, reprezint ceva peste jumtate din cota total a pieei turistice emitente (52,5%), iar primele patru destinaii nsumeaz 87,1% din ponderea pieei (circa 9 turiti din 10 pleac n aceste patru ri). n tabelul 6 putem urmri rile strine care au preferat Republica Moldova ca destinaie turistic n anul 2007, dup numrul turitilor acestor ri cazai n structurile noastre de primire turistic. Tabelul 6. Clasamentul primelor 10 ri dup numrul turitilor strini cazai n structurile de cazare turistic colective

24

Poziia rii n clasament Total din care: 1. Romnia 2. Ucraina 3. Rusia 4. Turcia 5. Italia. 6. S.U.A 7. Germania 8. Marea Britanie 9. Frana 10. Polonia

2006 (vizitatori) 62771 13187 7066 5904 5086 3788 4534 2872 1724 1404 1220

2007 (vizitatori)

Abatere (%) 2007/2003 70302 12,0 14855 7855 6798 5512 4775 3740 3471 2057 1862 1389 12,6 11,2 15,1 8,4 26,1 -17,5 20,9 19,3 32,6 13,9

Cota de pia (%) 2006 100 21,0 11,3 9,4 8,1 6,0 7,2 4,6 2,7 2,2 1,9 2007 100 21,1 11,2 9,7 7,8 6,8 5,3 4,9 2,9 2,6 2,0

Sursa: Alctuit i calculat dup datele Biroului Naional de Statistic al Republicii Moldova.

Aceleai opt ri pot fi gsite n clasamentul primelor opt ri n anul 2007, la fel ca n 2006, cu o singur inversare de poziii dintre Italia i S.U.A., Italia avansnd cu o poziie n clasament pe locul cinci, graie unei creteri semnificative de 26,1%, n defavoarea S.U.A., care coboar pe locul ase, cu cea mai drastic scdere nregistrat n 2007 de 17,5%. Doar dou ri depesc cota de pia de 10%: Romnia (+21,1%) i Ucraina (+11,2%). Acestea dou din urm rmn pe poziii de lider, cota de pia a lor practic rmnnd nemodificat, mpreun ocupnd aproape o treime din cota pieei de cazare a turitilor strini (32,3%). Cu alte cuvinte, un turist cazat din cinci provine din Romnia, iar unul din trei din Romnia i Ucraina. Primele patru ri din clasament, i anume Romnia, Ucraina, Rusia i Turcia, reprezint aproape jumtate din cota total a pieei de cazare pentru turismul receptor (49,8%). Astfel, un turist cazat din doi provine din una din aceste patru ri. Creteri importante s-au nregistrat la cazarea turitilor din Rusia (+15,1%), Marea Britanie (+19,3%), Germania (+20,9%), dar mai ales la cazarea turitilor din Italia (+26,1%) i Frana (+32,6%). Toate aceste particulariti privind evoluia circulaiei turistice n Republica Moldova indic necesitatea unui efort deosebit pe linia marketingului turistic n sensul stimulrii n continuare a cererii turistice, n scopul ajungerii i depirii nivelului de la sfritul anilor 1980 nceputul anilor 1990. Stimularea circulaiei turistice n ara noastr, att pentru turitii naionali, ct i pentru turitii strini, este cu att mai necesar cu ct Republica Moldova dispune de un important potenial turistic deosebit, din pcate, n mare parte nevalorificat.

2.2.1 Fluxuri turistice spre i din Republica Moldova.


TURISM INTERN - Numarul vizitatorilor interni a constituit 7370 persoane. - Perioada sejurului a fost in mediu de 11,2 zile pentru un turist. - Incasarile din activitatea de turism intern s-au cifrat la 18815,9 mii lei, sau cu 1831,4 mii lei (10,8%) mai mult in comparatie cu trimestru I, a anului 2006. TURISM INTERNATIONAL - Numarul vizitatorilor straini in Republica Moldova in trimestru I, a anului 2007 a fost de 14076 persoane. Cea mai mare pondere in numarul de sosiri o detin vizitatorii din Romania 24,8 %, fiind urmati de vizitatorii din Turcia 16,2 % din Rusia 14,3 % din Ucraina 8,1 %, din Italia 5,2 %. In functie de scopul vizitei, sosirile se structureaza astfel: de afaceri si profesional 63,3%; de agrement, recreare, odihna 35,1%.

25

Urmare participarii la expozitiile internationale de turism si promovarii imaginii Republicii Moldova ca destinatie turistica fluxul de turisti straini s-a marit cu 15,9 %, inclusiv: - din Germania cu 19,5 % - din Grecia cu 47,3 % - din Regatul Unit al Marii Britaniei cu 19,6 % - din Turcia 12,8 % - Numarul vizitatorilor moldoveni care au plecat in strainatate, in I trimestru a anului 2007 s-a cifrat la 10814 persoane. 54,3 % din totalul plecari au fost inregistrate spre Romania; 8,9 % - spre Rusia; 7,7 % - spre Bulgaria; 7,1 % - spre Ucraina; 6,9 % - spre Egipt. Din numarul total de moldoveni plecati in strainatate, 74,7 % au avut scopul de agrement, recreatie, odihna; 13 % in scop de afaceri si profesional; 9,3% alte scopuri. Deoarece traseele internaionale care tranzitau R. Moldova au fost dizolvate odat cu URSS-ul, R. Moldova a pierdut turitii de tranzit. n prezent Asociaia Ageniilor de Turism ncarc s recupereze acest contingent inclusiv prin participarea la diverse expoziii internaionale, promovarea imaginii turistice a R. Moldova i includerea ei n traseele europene. Experii din turism consider de asemenea c dezvoltarea zonelor turistice naionale se poate produce doar dac statul va rezolva problema infrastructurii drumurilor. n anul curent, se ateapt reconstrucia drumurilor spre Rezina, ceea ce va deschide noi oportuniti pentru traseele turistice naionale spre Saharna i pova. Datele statistice ale autoritilor din turism atest, de exemplu, c, dup ce a fost amenajate drumurile, fluxul de turiti spre Orheiul Vechi a crescut 3,5 ori. n acelai timp, datele statistice oficiale denot c structurile de cazare turistic colectiv din R. Moldova n 2006 au fost frecventate de mai muli turiti, fiind atestai 312 mii turiti (+3,4% comparativ cu anul 2005). De asemenea, se atest c pensiunile turistice i agroturistice din R. Moldova au nregistrat creteri de peste 4,3 ori a numrului de turiti vizitatori: n total 7,8 mii turiti, dintre care 3,1 mii strini. Indicele oficial de utilizare net a capacitii de cazare turistic n funciune n anul 2006 a fost de 44,5% la totalul structurilor de cazare turistic colective. Numrul acestora era, la 31 decembrie 2006, de 211, inclusiv 76 hoteluri, 6 structuri de ntremare i 129 structuri de odihn. Din numrul total de hoteluri, 10 aveau categoria de clasificare de 4 stele, 11 de 3 stele, 7 de 2 stele, 3 de 1 stea, iar celelalte nu aveau o astfel de clasificare. Dup extinderea UE pn la hotarele Republicii Moldova, 2/3 din fluxurile internaionale de vizitatori (deservii de ageniile naionale) provin din vest, iar piaa CSI de turiti pentru Moldova este ntr-o descretere dramatic. Turitii din rile UE cheltuiesc n medie circa. 500-800 euro/persoan solicitnd, respectiv, servicii de calitate i sunt afectai de capacitatea redus a industriei turistice moldave de a reaciona adecvat la ateptrile lor. ns, cu excepia Romniei, n statele UE nu exist nici o structur specializat pentru promovarea Republicii Moldova, ca nou vecin al UE", n calitate de destinaie turistic regional. Rarele expoziii la care particip ara noastr sunt scumpe i nu au capacitatea de a motiva un numr consistent de turiti pentru Moldova. Cheltuielile reduse pentru activiti de promovare, reprezentare i informare turistic, inclusiv n strintate (circa. 615 mii lei sau 78% din bugetul Fondului de promovare i dezvoltare a turismului pentru 2006) nu sunt capabile s pun n valoare atractivitatea destinaiilor turistice naionale. Turitii din Republica Moldova reprezint segmente importante din piaa turistic a Romniei, Ucrainei, Bulgariei i Turciei, n timp ce ara noastr deservete un numr de aproximativ 5 ori mai mic de turiti provenii din rile respective. Acest dezechilibru este amplificat de raportul pre/calitate nemotivant, de oferta autohton concentrat excesiv n municipiul Chiinu i de lipsa de diversitate pentru agrementul turistic. Cu o cot de circa. 0,5% n PIB, turismul moldovenesc nu poate pretinde la un rol esenial pe piaa turistic regional, fr eforturi considerabile de specializare ngust pe anumite nie avantajoase. Marea majoritate a ageniilor de turism naionale coopereaz cu parteneri din rile UE, n special cu

26

cele tradiionale: Romnia, Bulgaria, Germania, Cehia, Cipru, Frana, Ungaria, Polonia .a. La nivelul ageniilor de turism, performanele industriei pentru perioada 1997-2006 se caracterizeaz prin urmtoarele:

sporirea mai mult de dou ori a numrului de cltori deservii de ageniile de turism; majorarea numrului de vnzri spre rile UE pn la circa. 2/3 din total; restrngerea ariei de cltorii a moldovenilor n cadrul CSI (din care marea majoritate din ofert este comercializat n Ucraina) pn la cca.1/3; instabilitatea fluxurilor de turiti strini deservii de ageniile din Moldova; meninerea cotei nalte de vizitatori cu motivaie de afaceri (circaa.60% din total), dar care stau 23 zile; creterea n ultimii 5 ani a numrului de cltori interni de cca.1,5 ori; un numr important de agenii turistice au plecat de pe pia.

Numrul turitilor sosii n Republica Moldova, pe ri 2005 Austria Bulgaria Frana Germania Grecia Italia Lituania 205 448 464 703 177 1141 125 2006 147 295 266 673 215 663 110

Marea Britanie Olanda Polonia Republica Ceh Romnia Slovenia Ungaria

365 268 443 123 3496 275 173

291 199 262 126 2787 35 135

Moldova rmne o destinaie apreciat de un numr limitat de turiti strini rile generatoare de turiti pentru statul nostru rmn a fi: Rusia, Turcia, Romnia, Ucraina i, mai nou,

27

Germania, Italia, Bulgaria. ns ageniile de turism deservesc anual sub 4 mii de turiti din fiecare din aceste ri. Acest fapt se datoreaz numrului mare de vizite turistice neorganizate (deci, i nemonitorizate de statistica naional), precum i de oferta turistic naional precar. Sosiri turiti, din rile tradiionale 2001 TOTAL Total CSI Total UE 15690 5380 5721 2002 20161 7820 6344 2003 23598 7487 7631 2004 26045 8647 9794 2005 25073 8155 9207 2006 14239 3611 6926

3/4 din turitii europeni provin din 4 ri Un numr limitat de ri membre ale UE sunt furnizori stabili i, relativ, mari de turiti pentru Republica Moldova: Romnia, Bulgaria, Germania, Italia. Fluxurile turistice de pe celelalte piee sunt sporadice i inconsistente. Acest fapt se datoreaz numrului limitat de tranzacii ale companiilor moldovene cu marii operatori de turism europeni, suplimentat cu o ofert inconsistent i o promovare slab a destinaiilor turistice naionale pe piaa turistic naional i regional. Turitii europeni nu vin n Moldova pentru vacan Republica Moldova a pierdut capacitile de gzduire a vacanelor din ex-URSS (circa 2 milioane persoane pn n 1989), i nici nu a creat faciliti pentru turitii europeni odat cu deschiderea frontierelor. Mai mult ca att, aflarea persoanelor strine n Moldova pentru afaceri i care, tradiional, sunt atribuite turitilor (cca. 60% din total) se datoreaz capitalei (unde pot fi cazai i deservii relativ confortabil) i obinuinei oamenilor de afaceri europeni de a apela la ageniile de turism. Totui, motivaia de vacan i recucerete n ultimul timp simpatia unor turiti europeni, datorit apariiei anumitor destinaii turistice n locurile pitoreti ale Moldovei. 4/5 din turitii moldoveni au ca destinaie de vacan 4 ri Romnia, Bulgaria (membre UE), Ucraina i Turcia (ar asociat UE) sunt destinaiile de vacan preferate ale turitilor moldoveni datorit relativei apropieri geografice, precum i ofertei turistice considerabile, promovate activ pe piaa turistic a RM. n acelai timp, companiile provenite din aceste ri tind tot mai frecvent s-i deschid filiale n Chiinu, astfel avnd posibilitatea de a se afla mai aproape de consumatorul moldovean. n ultimul timp, Polonia, Ungaria, Slovacia i Grecia devin din ce n ce mai solicitate de ctre turitii moldoveni n mare parte datorit ofertelor interesante promovate de ctre companii sau filiale specializate. Noi bariere impuse de stat Ca rspuns la solicitrile rilor europene de a limita fluxul migraionist al cetenilor moldoveni, autoritile naionale au instituit un sistem de filtre pentru accesul pe pia al ageniilor de turism (sau instrumente de monitorizare): renregistrarea i licenierea firmelor de turism (din care au rmas doar 1/5), impunerea obligativitii brevetrii fiecrui angajat, monitorizarea fiecrei tranzacii prin sistemul de vauchere (decupabile la vam, la destinaie i la autoritatea naional de turism), instituirea unui Registru on-line al turismului (fiecare client poate vedea legalitatea firmei partener) etc. Bineneles, n faza iniial aceste msuri erau necesare i impuneau un alt nivel de organizare a sectorului turistic. n aceast perioad, Moldova redobndete statutul de membru al Organizaiei Mondiale a Turismului (2001) i stabilete alt tip de relaii (acorduri de colaborare n domeniul comerului, turismului i culturii)

28

cu partenerii din rile actuale membre ale UE. La nivelul firmelor de turism se stabilesc parteneriate sigure cu actori de pe pieele int ale Moldovei, iar unele companii turistice din rile membre UE i asociate acesteia i deschid filiale la Chiinu. Totodat, ncepnd cu anul 2004, autoritatea naional de turism i reduce drastic numrul de angajai, astfel nct monitorizarea eficient a sectorului devine, practic, imposibil. Disproporia mare dintre fluxurile turistice Turitii moldovenii pleac n proporie de 4/5 n rile UE, comparativ cu numrul turitilor sosii din aceste ri. Chiar dac cifrele difer de la an la an, proporia rmne aproape neschimbat n ultimii 5 ani. Acest fapt se datoreaz mai multor cauze, printre care:

companiile turistice deservesc mai frecvent turitii autohtoni dect pe cei europeni care, dei pltesc mai scump, sunt i mai pretenioi; oferta destinaiilor strine este promovat mai activ pe piaa naional dect cea moldoveneasc pe pieele strine; n UE atitudinea general fa de Republica Moldova este ca fa de o destinaie care nu are prin ce te surprinde; dezorganizarea sistemului naional de destinaii turistice etc.

Trei probleme mari ale industriei de turism Industria turistic se confrunt cu 3 probleme mari la nivel naional:

un grad mare de dezorganizare n sectorul turistic; zonele turistice sunt subdezvoltate, iar oferta lor este foarte restrns; legislaia n domeniul turismului nu este aplicat eficient.

Reducerea drastic a numrului de turiti moldoveni cu destinaia UE Acest lucru se produce din cauza instituirii sistemului de vize pentru Romnia, ar ce deservea cca. 30% din clienii ageniilor de turism din Moldova, precum i asigura tranzitul spre alte destinaii turistice importante din rile tere (Bulgaria, Turcia, Italia, rile balcanice). Totodat, aceast reducere de turiti moldoveni n Europa nu este compensat de sosirile n Moldova a turitilor din rile membre UE. Pierderile ageniilor de turism autohtone sunt evidente. Unii experi prognozeaz o descretere cu cca. 50% a numrului de turiti moldoveni care vor pleca ctre destinaiile turistice din UE. Reorientarea fluxurilor turistice n afara UE Muli turiti, se reorienteaz ctre alte destinaii turistice mai accesibile, de regul, ca Ucraina sau Turcia. Din pcate, ns, nu toate ageniile din Moldova au contracte sigure cu parteneri din aceste ri, care s asigure deservirea fluxului sporit de turiti la preuri convenabile. Acest lucru duce n egal msur i la sporirea presiunii exercitate asupra destinaiilor naionale, care nu sunt pregtite i nu dispun de capaciti suficiente pentru a oferi confortul solicitat de turiti. n aceste condiii, aprecierea negativ a turismului moldav sporete i n ochii turitilor autohtoni. Pierderea avantajelor concureniale. Companiile naionale au avut posibilitatea unic de a opera aproape fr bariere (pentru turiti) pe piaa turistic a Romniei i a rilor CSI. Acest fapt oferea avantaje mari ageniilor turistice din ar pentru intermedierea unor tranzacii turistice importante. n prezent, n lipsa acestor avantaje, unele companii vor fi nevoite s-i limiteze sau chiar s-i sisteze activitatea. Deocamdat este dificil de estimat costurile concrete ale implicaiilor problemelor legate de

29

restricionarea accesului turitilor moldoveni pe pieele UE, dar se tie c n perioada estival 2007 s-a nregistrat o reducere de circa dou ori a fluxului de turiti ctre destinaiile UE. Analiza SWOT a sectorului turistic naional Puncte forte parteneriate sigure cu actori de pe pieele int; costul redus al forei de munc; costul redus al terenurilor; segmente de pia importante nu sunt acoperite cu oferte de calitate; existena resurselor turistice cu valoare naional i regional; promovarea la nivel naional a unui sistem clar de calitate a serviciilor i clasificare a unitilor de cazare i alimentare a turitilor; capaciti limitate ale autoritii turistice naionale; restrngerea ariei de cltorii pentru moldoveni n 2007; un numr important de agenii turistice au plecat de pe pia; lipsa unei oferte turistice naionale competitive pe piee internaionale; Puncte slabe oferta turistic nu este suficient de diversificat teritorial; turismul are un aport de sub 0,5% la PIB-ul naional;

iniierea unui sistem de dezvoltare a zonelor turistice naionale; slaba capacitate a industriei turistice de a absorbi fluxurile de turiti pe cont propriu, a scutirea de vize pentru cetenii UE; persoanelor sosite cu motivaie de afaceri, cltorilor neorganizai; n ciuda unor dificulti legislative i birocratice, exist un sprijin instituional real al peste 90% din cazrile persoanelor strine se autoritilor publice centrale; nregistreaz n oraul Chiinu; opiune ferm pentru atragerea i dezvoltarea delegarea unor atribuii turistice seciilor investiiilor n turism; raionale de cultur, care nu au nici personal pregtit i nici metodologie clar de sporire a elaborarea strategiei naionale pentru antreprenoriatului; domeniul turistic; industria turistic rmne a fi una excesiv de instituirea unui registru al agenilor reglementat; economici i angajailor din sfera turismului, pentru protecia consumatorilor; legislaia ce reglementeaz domeniul turismului nu este aplicat eficient; existena iniiativelor pentru promovarea destinaiilor naionale pe piee internaionale; nu sunt cunoscute cazuri de succes n domeniul funcionrii profitabile pe piaa existena Fondului pentru susinerea turistic a unor obiecte de patrimoniu naional; turismului; nu sunt valorificate multe oportuniti oferite populaie ospitalier i cunosctoare a odat cu extinderea UE. limbilor de circulaie internaional.

30

Oportuniti calitatea de membru OMT; turismul este un sector monitorizat al PAUEM; Acorduri de colaborare cu ri membre ale UE;

Riscuri n societate s-a creat i se menine un stereotip negativ al ageniilor de turism; fluxurile de turiti pot fi uor deturnate de la destinaiile naionale din motive politice; economice, sociale, medicale etc.; cheltuieli mari n infrastructura de acces spre destinaiile atractive naionale;

tendina consolidrii sectorului turistic n Republica Moldova prin eforturi sistematizate i decizia ferm de a transforma ramura n una industria turistic naional este afectat capabil s diversifice economia teritoriilor; puternic de fenomenul sezonalitii. deschiderea finanatorilor externi de a investi n ramura turistic.

2.2.2. Circulaia turistic intern a Republicii Moldova.


In prezent aportul turismului in economia nationala este relativ nesemnificativ. Nivelul calitativ scazut al capacitatilor de cazare si venitul obtinut din activitatea turistica plaseaza Republica Moldova printre tarile in care turismul este slab dezvoltat. In ultimii 10 ani, evolutia circulatiei turistice in Republica Moldova manifesta o tendinta relativa de reducere a numarului de vizitatori, ca rezultat al efectelor negative din sfera economico-sociala a tarii. In pofida faptului ca numarul total al vizitatorilor s-a redus de la 140,4 mii in anul 1993 pina la 115,9 mii in anul 2002, se observa totusi o tendinta de crestere a acestui indicator incepind cu anul 1999. Astfel, numarul turistilor in anul 2002 a crescut cu 55,5 mii in comparatie cu anul 1998. Evolutia circulatiei turistice in cadrul turismului international organizat reflecta aceeasi tendinta. In periNumarul de vizitatori in cadrul turismului intern organizat a sporit de la 16,4 mii in anul 1995 pina la 44,1 mii in anul 2002, iar ponderea in totalul vizitatorilor s-a majorat de la 13,6% in anul 1995 pina la 38,1% in anul 2002. Aceasta tendinta reflecta cresterea cererii populatiei pentru oferta turistica interna. Valorificarea activitatii turistice prin volumul incasarilor provenite din activitatea turistica ne permite sa urmarim contributia relativa a turismului la dezvoltarea economiei nationale. Numarul de vizitatori in cadrul turismului intern organizat a sporit de la 16,4 mii in anul 1995 pina la 44,1 mii in anul 2002, iar ponderea in totalul vizitatorilor s-a majorat de la 13,6% in anul 1995 pina la 38,1% in anul 2002. Aceasta tendinta reflecta cresterea cererii populatiei pentru oferta turistica interna.

31

Valorificarea activitatii turistice prin volumul incasarilor provenite din activitatea turistica ne permite sa urmarim contributia relativa a turismului la dezvoltarea economiei nationale. Analizind evolutia incasarilor turistice in Republica Moldova in ultimii 8 ani, putem remarca o tendinta pozitiva, caracteristica dupa anul 1998, cind volumul total al incasarilor turistice s-a majorat de la 20,9 milioane lei pina la 98,6 milioane lei in anul 2002, desi volumul total al incasarilor turistice in anul 2001 a reprezentat doar 0,3% din PIB. De mentionat ca lipseste informatia referitoare la vizitatorii Republicii Moldova care se deplaseaza in mod individual. Datele analizate anterior se refera doar la calatoriile organizate de firmele turistice din Republica Moldova pentru turistii locali si cei straini. Datele din tabelul 1.5.5 reflecta numarul sosirilor de vizitatori in Republica Moldova din diferite tari cu care republica noastra are regim de viza. Concluzii: Dupa cum cunoastem in prezent aportul turismului in economia nationala este relativ nesemnificativ. Republica Moldova avind un nivel foarte slab dezvoltat in sfera turismului si anume nivelul de cazare si deservirea, din acest motiv atragerea turistilor scade o data cu venitul in bugetul statului. Cu cit organelle statului vor investi in dezvoltarea turismului cu mult mai mult bugetul se va largi din acest domeniu.

Tema 3. CIRCULAIA TURISTIC


3.1. Forme de turism:structur,caracteristici,interaciuni. OBIECTIVE:
Definirea formei de turism. Prezentarea desfasurata a clasificarilor formelor de turism. Prezentarea avantajelor si dezavantajelor activitatii turistice.

CUVINTE CHEIE: Turism general de afaceri, turism urban, turism de reuniuni, Dezvoltarea turismului,integrarea sa n structura economiilor moderne,n sfera necesitailor i consumului populaiei se reflect ntr-o mbogaire continu a coninutului sau i o diversificare a formelor de manifestare.De asemenea participarea la micarea turistic a unor categorii sociale tot mai largi,asociat cu varietatea mobilurilor cererii,au favorizat apariia unor forme de turism,adaptarea lor permanent la cerinele turitilor i condiiile cltoriiilor.

32

n general,forma de turism poate fi definit prin aspectul concret pe care l mbrac asocierea/combinarea serviciilor (transport,cazare,alimentaie,agrement) ce alctuiesc produsul turistic,precum i modalitatea de comercialiyare a acestuia. Delimitarea clar a coninutului fiecrei forme de turism prezint importan pentru identificarea,pe de o parte,a comportamentului vizitatorului n materie de consum i cheltuieli ,i ,pe de alt parte,a responsabilitilor i obligaiilor organiyatorilor de vacane(touroperatori i agenii de voiaj) i/sau prestatorilor de servicii (societi de transport,hoteluri,restaurante etc.). Formele de turism reflect structura mediului care le-a generat, adic structura societii omeneti, modalitile de acoperire a motivaiilor i posibilitilor tehnico-economice de procesare a fenomenului turistic. n literatura contemporana de specialitate exista diferite clasificri ale formelor de turism dupa mai multe crieterii. Cele mai importante dintre acestea se regsesc in prezentarea ce urmeaz. I. Dupa caracteristicile social-economice ale cererii. 1. Turismul particular practicat de ctre persoane cu venituri mari, pe cont propriu. El poate fi efectuat att in scopuri de tratament ct si pentru odihn si agrement. In genere se apeleaz la serviciile unor hoteluri cu confort sporit si chiar de lux ce pot oferi servicii personalizate agreate i de ctre oamenii de afaceri sau nali demnitari. Tot aici putem include si turismul de croazier si pe cel de vantoare. 2. Turismul social este practicat cu preponderenta in extrasezon (Programul Litoral pentru toi) si se adreseaz n special categoriilor sociale cu venituri mici si chiar foarte mici, el fiind finanat de ctre sindicate sau prin cadrul programelor de asigurri sociale. Sunt vizai in mod special elevii, studenii, vrsta a treia, veteranii de rzboi sau persoanele cu handicap. 3. Turismul de masa se adreseaz unor categorii de populaie cu venituri medii si submedii si este practicat in vacane, concedii sau week-enduri pe ntreg parcursul anului in uniti cu confort mediu sau chiar redus. Constituie ins cea mai mare parte a turismului naional i prin practicarea lui se poate realiza o ntreinere a bazei tehnico-materiale turistice pe ntreg parcursul anului. II. Dupa motivaia generatoare de caltorie. 1. Turismul de tratament balneo-medical vine n completarea turismului de odihn, particularizndul ntr-o msura apreciabila prin intermediul curelor profilactice, cure active, post traumatice i de convalescen i chiar si a celor de ntreinere. El se adreseaz n mod special persoanelor de vrsta a treia dei poate fi practicat cu success i de ctre tineri i vine mpreun cu agrementul dirijat specific afeciunilor tratate, fiind lesne de practicat pe toata perioada anului, sub supraveghere medical, n sejururi medii sau lungi. El constituie totodat o forma modern de control si refacere a sntaii unei naiuni i contribuie la valorificarea superioar a resurselor naturale i turistice prin realizarea unui coeficient ridicat de utilizare a spaiilor de cazare si alimentaie public. 2. Turismul de odihn si recreere este cea mai frecvent forma de turism ntlnit. Turismul de odihn este adesea cel practicat n concediul anual, el reprezentnd o form de relaxare fizic i intelectual. Turismul de recreere se refer la sejururi scurte, preferate n mod special de ctre tineri si practicat mai ales n week-enduri. 3. Turismul de agreement este o form relativ similar celei precendente i cuprinde vizitarea unor obiective turistice (muzee, case memoriale etc), cunoaterea de oameni i locuri noi, de obiceiuri si metesuguri (trguri) i nu n ultimul rnd participarea la manifestri cultural artistice (concerte, expoziii, festivaluri etc). 4. Turismul cultural cuprinde calatoriile i participrile la festivaluri de art, care confer individului ceva mai mult dect ieirea din cotidian, am putea spune chiar hrana spiritual, rspunznd motivaiei de cunoatere, dezvoltrii personalitaii umane, a modului de via, a comportamentului, vestimentaiei etc. 5. Turismul de reuniuni se refer att la reuniunile interne ct i la cele internaionale (seminare, congrese, sesiuni stiinifice, conferinte), att cele pe teme de cultur ct i cele pe teme stiinifice, politice, de aprare sau de activitate sindical. Se desfsoar pe tot parcursul anului, necesit spaii speciale de desfurare i dotri de nalt nivel tehnic (traducere simultan in cti, sonorizare sistem video, retroproiectoare etc), i servicii de informaii si telecomunicaii rapide (internet, fax, telex), transport,

33

cazare, recepii, cockteil-uri, banchete, transferuri etc. Majoritatea acestor aciuni necesit simultan i programe speciale pentru nsoitori (shoping, tururi de oras, excursii) dar i aciuni turistice organizate cu toi participanii sau numai cu o parte dintre acestia , nainte sau dupa terminarea lucrrilor reuniunilor. ncasrile n cazul acestei forme de turism sunt mai mari ca n alte cazuri, i deci, serviciile ateptate sunt i ele la un nivel ridicat, participanii fiind nali demnitari, savani, personalitai de prim clas ale lumii. Aceast form este n continu dezvoltare ceea ce duce inevitabil la creerea de noi spaii de primire, perfecionarea personalului dar i a transportului aerian sau rutier. 6. Turismul de afaceri vine n completarea celui de reuniuni, dar are ca principal motivaie ntlnirea cererii cu oferta n cadrul trgurilor, expoziiilor, a tranzaciilor sau negocierilor dar i aciuni de promovare a unei firme, a unor produse. Principalele demersuri se finalizeaz cu ncheierea unor contracte. Acest turism se desfoar tot timpul anul, in spaii special amenajate pentru expunere, tranzacionare, beneficiind de servicii de pres, alimentaie public, transport de persoane i mrfuri, cazare, mijloace de telecomunicaii etc. Un sector al acestei piee o reprezint i shopping turismul, prin achiziionarea unor bunuri n condiii avantajoase fa de piaa proprie (n special n perioada marilor reduceri). 7. Turismul religios se practic n mas i se modernizeaz continuu, dezvoltnd o cerere special pentru servicii de cazare, transport, alimentaie, comercializarea obiectelor de cult i nu numai, telecomunicaii, tiprituri i confecii specifice (tmie, lumanri, talismane, cruciulie, statuete, icoane etc). Principalele fluxuri turistice de acest gen se indreapt ctre: Mecca, Medina, Ierusalim, Vatican, Muntele Athos etc. Anual au loc hramurile unor biserici ce prilejuiesc deplasri de mari mase de oameni pentru a asista la praznice (Hramul Sf. Paraschiva Iai) iar saptmnal, mnstirile sunt vizitate de un numr mare de oameni.

3.1.1. Tipologia calotariilor.


ntruct noiunea de voiaj sau vizit fundamental pentru definirea turismului-are o sfer de cuprindere extreme de larg i acoper o varietate de forme de manifestare,se impune utilizarea unui ansamblu de criterii de clasificare,de delimitare a unor categorii omogene,bine conturate.Clasificarea formelor de turism ofer ,n plus,avantaje n direcia mbuntirii statisticilor turismului,a realizrii compatibilitii nregistrrilor naionale i internaionale. In cadrul activitilor turistice se pot identifica urmtoarele forme: turismul intern (domestic tourism) - rezidenii unei ri care cltoresc n propria ar; turismul internaional receptor (inbound/international-receptor tourism) - vizitarea unei ri date de ctre non-rezideni; turismul internaional emitent (outbound/outgoing tourism) - rezidenii unei ri date care viziteaz alte ri. Aceste trei forme de baz se pot combina, rezultnd alte trei forme derivate de turism: turism interior - incluznd turismul intern i turismul receptor;

34

turism naional - incluznd turismul intern i turismul emitor; turism internaional - incluznd turismul receptor (incoming) i turismul emitor (outgoing). Activitatea turistic, datorit complexitii i multiplelor abordri pe care le suport, se mai poate clasifica i n funcie de urmtoarele criterii: a) dup motivele cltoriei. loisir, recreere i vacan (odihn); vizite la rude i prieteni; afaceri i motive profesionale; tratament medical; religie/pelerinaje; alte motive. b) dup gradul de mobilitate al turistului di stingem: turismul de sejur (lung/rezidenial; mediu; scurt). turismul itinerant (de circulaie); turismul de tranzit. c) n funcie de caracteristicile sociale i economice ale cererii: turismul particular; turismul social; turismul de mas. d) dup modul de angajare al prestaiilor turistice distingem: turismul neorganizat Avantaje si dezavantaje: Pentru prestatori incasri medii/turist mai mari pentru vizitator organizarea vacanei dup propriul plac i accesul n zone turistice improprii turismului de masa buget de vacant mare suprasolicitrii BTM-ului n perioada de sezon cu riscul de a nu putea beneficia de servicii

35

turismul organizat. Angajarea anticipat a serviciilor legate de deplasri i sejur prin contracte ncheiate cu agenia de turism care menioneaz drepturile si obligaiile de ambele pri, doua forme ale acestor drepturi sunt: voucher (instrument de plata) si B.O.T. (bilet de odihna si tratament). Cumprarea ntregului pachet de servicii all inclusive (voiaj forfetar) este mai avantajos dect n sistemul n care turistul ar achiziiona separat fiecare serviciu. turismul mixt Avantaje si dezavantaje Pentru prestatorul de turism organizat i semiorganizat exist posibilitatea utilizrii raionale a capacitii de cazare, transport, de utilizare a forei de munc i certitudinea ncasrilor pe parcursul anului stimularea micrii turistice, atenuarea caracterului sezonier al cererii pentru turist garania unei vacane reuite, de confort, financiar, utilizarea bugetului de vacant n condiii avantajoase. pentru prestatorul de servicii incasri mai mici/zi/turist, datorit facilitilor acordate limiteaz libertatea de micare a turistului

e) dup vrsta participanilor: turismul pentru precolari; turismul pentru elevi; turismul pentru tineret (18-31 ani); turismul pentru aduli (31-60 ani); turismul pentru vrsta a III-a. f)dup tipul mijlocului de transport: drumeie turism rutier turism feroviar turism naval turism aerian g)dup frecvena de manifestare:

36

turism continuu(permanent),organizat pe ntreaga durat a anului calendaristic de ex:cura balnear,turismul cultural,turismul de afaceri. turism sezonier,legat de existena anumitor condiii naturale sau evenimente culturale,artistice,sportive etc. h) Dup volumul de activitate: de masa / convenional / standard alternativ / pe scar redus / agroturism, de aventur, sportiv, tiintific, educativ, cultural Desigur exist nc multe alte posibiliti i unghiuri de investigare a circulaiei turistice; cele prezentate ofer o imagine a compexitii activitii,a proprietii serviciului turistic de a se particularize n raport cu specificul cerinelor fiecrui turist sau grup de turiti,a varietii problemelor ce trebuie soluionate de organizatorii de turism.Aceste forme de turism nu trebuie privite n mod izolat, ele suprapunndu-se prin anumite caracteristici comune. Un alt aspect demn de a fi menionat const n faptul c,ntre diferite forme de turism exist afiniti i incompatibiliti,de exemplu turismulitinerant sau de circulaie poate fi intern sau internaional,emitor sau receptor,cultural sau tiinific etc; turismul particular poate mbrca oricare dintre formele analizate, cu excepia celui social .a.m.d. Cunoaterea acestor relaii,respective a cmpurilor de interferen ca i a factorilor ce condiioneaz evoluia diferitelor forme de turism, prezint semnificaie deosebit pentru conturarea strategiei de dezvoltare turistic, pentru elaborarea direciilor de aciune n vederea diversificrii formelor i apropierii lor e gusturile i dorinele consumatorilor. n acelai timp,intensificarea cltoriilor interne i internaionale,creterea rolului turismului n ansamblul relaiilor economice internaionale ca i n viaa economic i social au determinat preocupri pentru evaluarea dimensiunilor i efectelor sale ,pentru elaborarea unui sistem unitar de nregistrare i urmrire a circulaiei turistice.

3.1.2. Caracterizarea succint a unor forme moderne de turism


n structura circulaiei turistice, n funcie de motivaia deplasrii, n practica turistic internaional, i mai recent, chiar i n ara noastr, s-au produs mutaii importante, in principal, n sensul diversificrii obiectuvilor cltoriilor i al modificrii prioritilor n topul preferinelor turitilor. Aceste transformri au condus la apariia unor noi forme de petrecere a vacanei, la mbogirea coninutului celor existente cu noi aspecte, la ierarhizarea lor n structura ofertei. Toate acestea au determinat consacrarea unor forme moderne de cltorii. Dintre acestea, se bucur de o apreciere deosebit din partea clientelei i corespunztor, de o atenie mai mare din partea organizatorilor: turismul cultural, turismul de afaceri ca principala component a turismului urban, turismul rural. Turismul de afaceri definirea conceptului i particularitile. Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice ale activitii turistice, iar intensificarea relaiilor internaionale i, n deosebi, a celor economice se reflect n creterea cererilor pentru cltoriile de afaceri. Turismul de afaceri (business) reprezint o forma de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educaionale, avnd partea de agrement (leisure) ca motivaie secundar. Turismul de afaceri presupune, n general, deplasarea ntr-o alt localitate, la o distan mai mare de 50 de km de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinat strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop

37

educaional. Turismul de afaceri se refer, n sens larg, la cltoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasrile n interes oficial, comercial sau de alt natur, participrile la diverse manifestri organizate de ntreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentanii lor . Dei aceste aciuni presupun desfurarea unei activiti remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece organizarea i realizarea lor implic utilizarea dotrilor turistice de cazare, alimentare, agrement ct i consumul unor servicii specifice furnizate de organizatorii de cltorii. Turismul de afaceri are motivaii i forme de manifestare proprii, inconfundabile. Ca principal motivaie a turismului de afaceri se poate considera i ntalnirea cererii cu oferta n cadrul trgurilor si expoziiilor, al ntalnirilor de afaceri, a tranzaciilor i negocierilor, n desfurarea programelor unor misiuni economice, dar i a unor ample aciuni de promovare a unei firme, a unor produse, a unor nouti n diferite domenii cu caracter periodic sau conjugal. Principalele demersuri ale acestei manifestri se finalizeaz cu ncheierea unor contracte economice, reciproc avantajoase n cadrul diviziunii internaionale a muncii, a pieei bunurilor i serviciilor, ca forme ale schimbului de valori si valori de ntrebuinare. Turismul de afaceri se desfoar n tot timpul anului, n spaii special amenajate, antrennd servicii specifice de expunere, de tranzacionare, cazare, securitate, amenajri estetice, mijloace de telecomunicaii, video-tv, multiplicare, transfer, alimentatie publica, servicii de presa, grafica etc. Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmatoarele: - reprezint domeniul cu cea mai mare calitate; - atinge cote maxime primvara si toamna dar nregistreaz activiti i n lunile de vara i iarna; - completeaz sectorul turismului liber; - investiiile n turismul de afaceri conduc la regenerarea urban; - multe din investiiile destinate infrastructurii sunt concepute n special pentru turismul de afaceri ( hoteluri, restaurante, faciliti n transport i comunicaii ) i furnizeaz beneficii care pot fi utilizate de turitii clasici i de populaia indigen; - calitatea superioar a personalului de servire cerut de turistii de afaceri se regsete n serviciile prestate de acetia; - cercetrile sugereaz c aproximativ 40 % din turitii de afaceri care se rentorc cu familiile n aceleai destinaii ns de data aceasta pentru cltorii n scopuri personale; - turismul de afaceri are mai puine consecine negative asupra mediului dect turismul clasic; Formele turismului de afaceri: Cltoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern n funcie de beneficiarul nemijlocit i rezultatele acestora. Formele turismului de afaceri avnd caracter intern se adreseaz salariailor unei ntreprinderi i au ca obiectiv motivarea personalului n scopul creterii productivitii muncii i mbunatirii performanelor. Ele se concretizeaz n : - seminare sau ntruniri ale conducerii firmei cu salariaii (pentru cunoastere, rezolvarea unor probleme, pentru mprtirea experienei.); - aciuni de formare a personalului i actualizarea pregtirii; - cltorii recompens (incentive); Aciunile avnd caracter extern au ca obiectiv buna desfurare a activitilor i prosperitatea firmelor n ansamblul lor i const n deplasri cu caracter profesional (lucru pe antier, acordarea de asisten) i participarea la trguri, expoziii, congrese, colocvii; De asemenea, turismul de afaceri poate fi clasificat i n urmtoarele forme: a) Turismul general de afaceri se refer, n principal, la activitile persoanelor care lucreaz, pentru o scurta perioad de timp, n afara locului de reedin (de exemplu ziaritii). b) Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul ntlnirilor, conferinelor, colocviilor, simpozioanelor, congreselor si este considerat una dintre cele mai obinuite forme ale turismului de afaceri. Principalele destinaii pentru turismul de reuniuni sunt: SUA cu 894 actiuni, Franta (757), M. Britanie

38

(722), Germania (505), Olanda (385) si orasele Paris (361), Londra (268), Bruxelles (194), Viena (177), Geneva (166). c) Trguri si expoziii care se definesc prin prestri de produse i servicii destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vnzare sau a informa vizitatorul Ca form de turism ele stimuleaz cltoria a doua categorii de persoane: expozanii si vizitatorii. Expozanii lucrtori din ntreprinderi economice,camere de comer,instituii cultural-artistice persoane individuale iar vizitatorii sunt reprezentai la rndul lor ,prin specialiti,a cror deplasare este motivat de interese profesionale i publicul larg,a crui motivaie este curiozitatea. d) Turismul urban . Pornind de la faptul c dezvoltarea economic i socio-cultural a oraelor s-a reflectat arhitectura acestora, i ca oraele, privite ca centre economice i culturale, sunt deintoarele unor variate atracii determin ca acestea s constituie destinaie pentru numeroase categorii de vizitatori. Pe masur ce numarul acestora a crescut i s-a conturat o form distinct de turism, au aprut preocupri privind amenajri specifice destinate diferitelor categorii de vizitatori ct i grij pentru armonizarea acestora cu exigenele funcionrii n cele mai bune condiii a asezrilor urbane. De-a lungul timpului, oraul s-a dovedit un reper n desfurarea cltoriilor n sensul c fie dotrile acestuia au fost utilizate ca locuri de popas n derularea circuitelor fie prin arhitectura cldirilor i ansamblurilor, monumente, sculpturi i basoreliefuri utilizate n decorarea pieelor, a edificiilor publice i private, elemente ale artei decorative, arta peisagistic, atraciile pe care le adposteau s-au dovedit a fi ele nsele apreciate destinaii turistice. Dezvoltarea i modernizarea oraelor pe de o parte ct i varietatea ofertelor acestora pe de alt parte au condus n timp la conturarea unei forme specifice de turism turismul urban. Pe msura amplificrii cltoriilor, aceast form de turism a cptat tot mai mult consistena beneficiind astzi de caracteristicile unei forme distincte de cltorie cu motivaii foarte diverse. Avnd n vedere necesitatea adaptrii oraului la cerinele turitilor, se impune clarificarea ctorva aspecte legate de coninutul, determinanii i evolutia turismului urban dar i evaluarea impactului acestuia asupra vieii economice i sociale i n consecin a cadrului optim de desfurare. Turismul urban i are originea nc din antichitate, cunoscut fiind afluenta cltorilor care frecventau trmurile Mediteranei i insulele egeene. Epoca Renasterii se detaeaz prin apariia proprietilor aflate la marginea oraelor, a vilelor cu parcuri i belvedere din preajma oraselor ceti. Cltoriile i explorrile geografice din acea perioad au favorizat schimburile de idei prin preluarea din Orient i Bizant a acelor forme, sisteme tehnice i elemente decorative exotice, contribuind astfel la innoirea artei si stiintei. Caracteristice pentru zona orientala erau caravanseraiurile, cladiri destinate negustorilor cltori sau pelerinilor, ale cror vestigii se regsesc n Asia Mica i n Persia, pe coastele de nord ale Africii, n Spania sau n Peninsula Balcanica. Ulterior, obiectivele cltoriilor se diversific, pstrand ns n centrul ateniei aezrile urbane i operele arhitecturale. arhitectura cldirilor i ansamblurilor, sculpturi i basoreliefuri utilizate n decorarea pieelor, a edificiilor publice i private, elemente ale artei decorative folosite n interiorul i exteriorul edificiilor, arta peisagistic. ncepnd cu secolul al-XVI-lea, scrierile din acea perioad menioneaz elementele urbane aparinnd unor orae ca Roma, Paris, Segovia, Karlsruhe, Dresda, Leipzig, Edingburg etc, i care se constituiau ca obiective de interes turistic: zidurile i fortificaiile oraelor, biserici, mnstiri, porturi, ruine, palate, gradini, spaii comerciale, etc. n toat aceast perioad, asezrile urbane europene cunosc importante transformri prin realizarea de castele, palate, catedrale, gradini,parcuri, amenajri de importan edilitar (pavaje, iluminat, transport intern). Mai trziu, oraele premoderne au cunoscut o ascensiune mult mai evident ca urmare a dezvoltrii economice, a exploziei demografice, cresterii comerului mondial, progresului nregistrat n domeniul transporturilor. Se dezvolt astfel oraele metropol i cele predominant industriale, urbaniti i arhiteci de renume ca Le Corbusier, R. Unwin, E. Henard, O. Gerson, J. Haussman ncercnd s schimbe peisajul citadin. Punerea n valoare a multor resurse economice va conduce la apariia oraselor mici si mjlocii, cu o arhitectur noua, care mbin unele tradiii locale sau regionale cu elementele urbanismului modern. In secolele al-XIX-lea si al-XX-lea societatea contemporan se confrunt cu o explozie a spaiului urban mai ales dup cel de-al doilea razboi mondial, colile de urbanism preocupate de dezvoltarea i modernizarea sistemelor urbane cunoscnd o deosebit amploare. Numeroi arhiteci i urbaniti sunt

39

preocupai de realizarea unor noi stiluri arhitecturale, n multe orae europene, alturi de centrele vechi istorice, dezvoltndu-se cartiere moderne. S-a conturat chiar i o tipologie a oraelor culturale care include urmatoarele tipuri de aezri urbane: orae capitale (Paris, Londra, New York), orae istorice (Oxford, Cambridge, Venetia, Canterbury), orase industriale traditionale (Bradford), orae de cultur i art (Roma, Florenta, Salonic, Avignon), orae revitalizate (portul vechi i docurile Londrei), etc. Clarificarea noiunii de turism urban nu poate fi realizat dect n contextul nelegerii statutului i a funciilor oraelor, demers ce presupune abordarea intercorelat att a noiunii de ora cu semnificaiile sale ct i a conceptului de turism n spaiul urban. Modul de organizare spaial a oraelor i etapele istorice de evoluie i dezvoltare au condus la extinderea sau suprapunerea unor curente arhitectonice i a unor stiluri artistice care confer acestora statut de orae patrimoniale cu reale valene turistice punndu-i amprenta aadar i asupra turismului, fie c se refer la vizitarea oraelor sau numai la utilizarea acestora ca locaii pentru alte forme de turism. n majoritatea rilor europene, ncepnd cu anii 80, s-au remarcat o serie de mutaii n practica turistic n sensul diversificrii i internaionalizrii destinaiilor turistice, diminurii duratei sejururilor precum i unui puternic fenomen de fragmentare a concediilor, toate aceste evoluii explicnd amploarea crescnd a deplasrilor de scurt durat i creterea fluxurilor turistice n spaiile urbane sau mprejurimile acestora. ntr-o accepiune foarte larg, turismul urban reprezint petrecerea timpului liber n orae, avnd la baz motivaii dintre cele mai diverse, de la vizionarea de spectacole, vizitarea unor obiective culturale, pn la efectuarea de cumprturi sau vizite la rude i ntlniri cu prietenii. e) Turismul rural este un fenomen de dat recent. n ri europene se practic de cteva decenii spontan sau organizat. Ceea ce este nou ns, se refer la dimensiunea fenomenului n spaiul rural. Aceast expansiune este determinat de existena a dou motivaii pentru turismul rural ; pe de-o parte este vorba de relansarea i dezvoltarea domeniului rural, iar pe de alt parte de o form de turism alternativ, la turismul de mas, traditional . n ansamblul economiei globale a turismului, turismul rural se definete ca fiind valorificarea turistic : -a spaiilor rustice; -a resurselor naturale; -a patrimoniului cultural; -a imobilelor culturale; -a tradiiilor satesti ; -a produselor agricole ; prin intermediul unor produse de marc (consacrate) ilustrative ale identitii regionale, care s acopere nevoile consumatorilor n materie de primire, alimentaie, activiti recreative, divertisment i diverse servicii, n scopul unei dezvoltri locale, durabile i a unui rspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea modern, ntr-o noua viziune social ora- sat. Dei acioneaz in spaiul rural, agroturismul i turismul rural sunt dou concepte care pentru unii autori reprezint acelai lucru iar pentru alii sunt dou noiuni diferite.Practica arat c aceste dou categorii se identific pn la un moment dat, care scoate n eviden elemente de identitate, incluziune, ct i elemente diferite care le conduc la departajare/difereniere. Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistic organizat i condus de populaia local i care are la baz o strns legtur cu mediul ambiant, natural i uman. Termenul de turism rural are nelesuri diferite n ri diferite. Exemple: -n Finlanda nchirierea unor cabane, sau oferirea de servicii n mediul rural de tip hran sau transport; -n Ungaria turism la sat- presupune activitate i servicii n sate; cazare la preuri mici, implicarea n activitai agricole. -n Slovenia turismul la ferma oaspeii locuiesc cu familiile de fermieri. -n Olanda- cumprea la ferme unde majoritatea serviciilor sunt legate de activiti precum ciclismul, plimbri cu cai, etc. -n Grecia - cazare n camere mobilate n stil tradiional, cu mic dejun tradiional de multe ori preparat din

40

produse realizate n cas. Turismul rural este o form de turism care se desfoar n mediul rural, valorificnd resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca i dotrile i echipamente turistice, inclusiv pensiunile i fermele agroturistice. n lipsa unei definiii adecvate a turismului rural agreat pe teritoriul UE, termenul folosit este acel de : turism verde. Culoarea-simbol avnd rolul de a distinge aceast form de turism de celelalte cum sunt: turismul alb sporturile de iarna; turismul albastru vacana la mare, turism al luminilor turismul urban. n acest sens turismul verde poate fi definit ca o activitate turistic practicat att n zonele rurale ct i n alte locuri de pe litoral unde turismul specific nu este prea dezvoltat; n zonele de dealuri i montan precum i n alte spaii rurale. Att turismul rural ct mai ales agroturismul se bazeaz pe potenialul spaiului rural, pe oameni i produse specifice locului care trebuie s se adapteze cerinelor pieii turistice, trebuie s-i amenajeze gosposdriile pentru a fi la nivelul standardelor de calitate dorite de turiti, s pun n valoare tradiiile culinare specifice locului. Agroturismul reprezint aciunea de deplasare a unei persoane ntr-o localitate rural, nepoluat, avnd un specific agrar finalizat pentru un sejur de cel puin 24 de ore ntr-o gospodrie rneasc, consumul de produse locale alimentare i nealimentare, coabitarea, observaia, asistena i coparticiparea n comunitatea social local prin respectarea normelor ce fac posibil ntreaga aciune.Agroturismul se contureaz ca o activitate capabil s valorifice excelentul de cazare existent n gospodriile rnesti spre consumul persoanelor care pe o perioad determinat de timp, vin n asezrile rurale pentru odihn, recreere, agrement. Aceast activitate turistica are un caracter ocazional.Spre deosebire de agroturism, turismul rural are un caracter permanent i dispune de o structur de primire eterogen reprezentat nu numai prin gospodriile rneti ci si prin campinguri, sate.n acest caz activitatea de baz a persoanelor implicate este prestarea de servicii turistice iar veniturile realizate au un caracter permanent. Agroturismul prezit mai multe trsturi care l difereniaz de turismul clasic prin : -consumul turistic se petrece n mediul rural unde eseniale sunt : calitatea pensiunii, serviciilor de primire (ferme) ; -oferta turistic este autentic condus de oamenii locului ; -este o activitate complementar activitii agricole i nu alternativa acesteia ; -oferta populaiei cu venituri reduse, posibilitatea de odihn, de recreere n vacane, week-end-uri, n peisajul mediului rural cu valori culturale educative i cu o ospitalitate specific. f) Turismul cultural. Cuvntul "cultur" ne trimite adeseori la o nelegere antropologic (specializat) i la altele mai puin specifice cum sunt "divertismentul", "cunoaterea", "nelepciunea", "educaia" (Evrard, 1999; Colbert et Evrard, 2000). Dup, Edward Hall, cultura este expresia manifestat a unei viziuni unificatoare i stabile mprtit de o comunitate specific i creat prin confruntarea comunitii cu problemele cruciale ale omenirii cum ar fi originea cosmosului, inpredictibilitatea ambientului natural, natura societii, locul ocupat de omenire n ordinea lucrurilor. "Este turism cultural orice deplasare a unei persoane care satisface nevoia uman pentru diversitate, servete la sporirea nivelului cultural al persoanei i produce contacte, experiene i informaii noi"(World Travel Organisation). "Este turism cultural deplasarea unei persoane din motive esenial culturale cum ar fi circuitele turistice de studiu, artele prezentabile pe viu (dansul, teatrul, muzica etc.), circuite culturale, cltorii la festivaluri sau alte evenimente culturale, vizite n locuri culturale i la monumente"(World Travel Organisation). " Turismul cultural reprezint orice form de turism ntr-un alt loc i care implic experimentarea de ctre vizitator a tuturor aspectelor "culturale" ale locului, stilurile de via contemporan, mncarea, topografia, ambientul, oraele i satele, ct i siturile istorice i performanele culturale "(ICOMOS).

41

"Turismul cultural reprezint vizitarea unei comuniti, grup, regiuni sau instituie de ctre persoane strine motivate n ntregime sau n parte de interesul pentru motenirea istoric, artistic, tiinific, pentru stilul de via, descoperite n acele locuri" (Silbergs). "Turismul cultural este ntemeiat pe un conglomerat de locuri, tradiii, arte, srbtori i experiene care portretizeaz o naiune i populaia sa, reflectnd diversitarea i caracteristicile Statelor Unite ale Americii. Cltorii care se angajeaz n activiti de turism cultural viziteaz mai frecvent: Locuri istorice; Galerii de art, teatre i muzee; Evenimente culturale, festivaluri i srbtori; Comuniti etnice i inuturi; Obiective arhitecturale i arheologice; Parcuri statale i naionale. " ( dup site-ul web al National Assembly of State Art Agencies in the USA) "Turismul cultural cunoscut i sub numele de turismul motenirii culturale este cltoria direcionat nspre experimentarea artelor, motenirii naionale i a locurilor cu caracteristici unice". (dup White House Conference on Travel and Tourism in the United States (1995)) Turismul cultural -efectuarea de vizite de ctre persoane din afara comunitii-gazd, persoane motivate total sau parial de interesul pentru istoria, arta, stilul de via, potenialul tiinific, oferta de patrimoniu istoric i cultural oferit de comunitate, regiune, grup, instituie". (Dup LORD Cultural Resources Planning & Management Inc 124 City Tourism & Culture ) Concluzii: Nu putem defini n mod categoric cultura, dar pentru analizarea turismului cultural sunt extrem de utile definiiile i ndeosebi acelea comportamentale. Folosind coninutul ca indicatori criteriali pentru evaluarea consumului de turism cultural, vom reui adecvarea produsului turistic la consumator.

3.2. Msurarea circulaiei turistice i dificultile cunoaterii fenomenului turistic. OBIECTIVE:


Prezentarea calcularii densitatii turistice. Prezentarea fenomenului turistic. Prezentarea metodelor de nregistrare a circulaiei turistice. Prezentarea indicatorilor de cuantificare a circulaiei turistice.

CUVINTE CHEIE: Densitatea circulaiei turistice, fenomenul turistic, Circulaia turistic include totalitatea tranzaciilor comerciale cu servicii i mrfuri care premerg, insoesc i decurg din cltoriile turistice. Metodologia de msurare statistic a activitii de turism stabilite, modul de organizare a cuantificrii circulaiei turistice prin 4 categorii de unitai de observare: a).Punctele de frontier; b).Unitile cu activitate de cazare; c).Ageniile de turism; d).Bugetele de familie. Prin intermediul acestor uniti de observare este cuantificat obiectul observrii statistice, adic traficul de turiti i excursioniti, activitatea de cazare, modul de participare a populaiei la turismul organizat sau individual. Se mai cuantific numarul turitilor, consumul turismului, se mai stabilesc zonele emitoare de turiti, veniturile obinute din activiti secundare. Cuantificarea turismului internaional cu ajutorul urmtorilor indicatori:

42

-numrul de turiti strini intrai ntr-o ar, detaliai pe ri de provenien i pe mijloace de transport utilizate; -numrul de turiti autohtoni plecai n strintate; -numrul de zile-turist, detaliat pe ri de provenien, forme de turism i forme de cazare; -ncasri valutare din turismul internaional; -ncasri valutare rezultate din vnzrile de marfuri directe; -plile n valut pentru plecrile n strintate i pentru aciunile promoionale organizate pe piaa extern. Turismul intern cuprinde: -numrul de turiti la odihn, tratament, participani la excursii interne; -numrul de nnoptri pe forme de cazare; -ncasrile din turismul intern. Circulaia turistic se masoar n vederea stabilirii eficienei economice a activitilor turistice, a unei societi comerciale, a unei zone sau ri, cu ajutorul urmtorilor indicatori fizici: -numrul de turiti care poate fi nregistrat sub forma sosirilor i plecrilor; -numrul de zile-turist obinut ca produs ntre numrul de turiti i durata activitii turistice exprimat n zile; -numrul mediu de turiti care exprim circulaia turistic medie ntr-o perioad i se calculeaz prin raportarea numrului total de zile-turist la numrul de zile luat n calcul. -numrul de nnoptri; -durata medie a sejurului calculat ca raport ntre numrul total de zile-turist i numrul total de turiti; -calitatea ofertei turistice; -motivaiile care stau la baza deplasrii turistice; -nivelul veniturilor alocate activitaii turistice. Densitatea circulaiei turistice se calculeaz ca raport ntre numrul turitilor ce viziteaz o zon sau numrul total de zile-turist i numrul populaiei autohtone receptoare. Dimensiunea circulaiei turistice reflect atractivitatea teritoriului vizitat de turist. Intensitile circulaiei turistice sau preferina relativ a turitilor se obine ca raport ntre numrul total al turitilor dintr-o zona A, care se deplaseaz spre zona B i populaia rezident a rii A. Indicatorii valorici ai circulaiei turistice cuantific efectul consumului turistic i efortul depus n vederea organizrii fenomenului turistic. Efectul se masoar prin volumul vnzrilor n cazul turismului intern i volumul ncasrilor valutare n cazul exportului, iar efortul se cuantific prin totalul cheltuielilor pentru consum turistic n cazul turismului intern i prin totalitatea cheltuielilor valutare n cazul turismului internaional. Acest indicator poate fi detaliat n ncasarea medie pe zi-turist sau ncasarea medie pe o camer, pe un pat sau un loc la o mas. Fenomenul turistic a fost cercetat mai nti exclusiv din perspectiva economic (investiii, beneficii obinute din sumele cheltuite de turiti, aport de devize etc.). Primele referiri la aspectele sociale ale turismului se ntlnesc n anii 1930. ntr-un studiu aprut n Elveia, R. Glucksmann se desprinde de punctul de vedere economic, numind turismul un fenomen social". Lucrrile consacrate n ntregime analizei sociologice apar n perioada postbelic: M. F. Lanfant Sociologie du tourisme (1978), R. Lanquar Sociologie du tourisme et des voyages (1985). Principalele teme abordate de studierea turismului decurg din nsui modul n care este analizat natura turismului. Dincolo de multiplele accepii date termenilor de turism i turist, se desprind dou mari curente de gndire. Primul dintre acestea consider turismul ca o activitate exclusiv a timpului liber. Aadar, cltoria turistic se practic numai n timpul vacanelor, concediilor, sfritului de sptm-n i are o motivaie specific loisirului. Rspunsurile la noile probleme tidicate de practicarea turismului, cutarea celor mai adecvate metode de cercetare a unor activiti cu o pondere din ce n ce mai mare n ansamblul preocuprilor de timp liber, eforturile de clarificare teoretic i conceptual au determinat o delimitare a studierii turismului ca ramur distinct de sociologia timpului liber. Analiza factorilor i proceselor care au determinat apariia turismului ca fenomen de mas: industrializarea i urbanizarea, creterea

43

veniturilor i a timpului liber, progresele tehnologice n domeniul transportului i al comunicaiilor, atingerea unui anumit standard al nivelului de instrucie i educaie, diversificarea nevoilor biofiziologice, psihologice, i culturale, ca urmare a traiului ntr-un mediu intens urbanizat. Din acest motiv turismul este perceput ca un fenomen asimetric: fluxurile turistice snt orientate dinspre zonele urbanizate ctre arealele rurale, dinspre rile bogate ctre rile slab dezvoltate, dinspre Nord ctre Sud. La nivelul populaiei gazd se cerceteaz structurile economice, sociale i culturale apte s asigure o activitate corespunztoare n vederea primirii de turiti, valorile naturale, arhitectonice, artistice i culturale care se constituie n atracii turistice (potenialul turistic al unei zone). Dup A. S. Travis, esena turismului trebuie cutat n cultura populaiei primitoare, n atitudinile i valorile specifice gazdelor. O alt direcie de cercetare a fenomenului turistic se refer la studiul impactului turismului att asupra comunitii generatoare de turiti, ct i asupra populaiei gazd, n cadrul aa-numitei teorii a ntlnirii dintre cele dou culturi, n care agentul de legtur este turistul. K. Przeclawski subliniaz faptul c turistul este totodat receptor i emitor de mesaje, iar populaia local este un mediu care recepioneaz mesaje relevante. Din aceast perspectiv mai multe studii i cercetri au pus n eviden schimbrile intervenite n comunitile locale, ca urmare a introducerii turismului: procese de transformare a unor comuniti nchise n comuniti deschise, schimbri n orientrile valorice i n stilul de via ale membrilor societii gazd, rennoirea interesului pentru motenirea istoric i arhitectural.

3.2.1. Metode de nregistrare a circulaiei turistice


Transformrile rapide intervenite n cadrul cltoriilor naionale sau internaionale, schimbrile nregistrate n ceea ce privete mijloacele de transport, au accentuat preocuprile pentru elaborarea unor metodologii statistice comparabile care s furnizeze informaii ct mai exacte i mai complete asupra diensiunilor fluxurilor turistice. Statisticile reprezint una din sursele de informatii eseniale, ele constituind un ghid cert de orientare a msurilor ce trebuiesc luate pentru a asigura o concordan optim n dezvoltarea tuturor activitilor care contribuie la evoluia turismului. Fra statistici nu e posibil s evalum fluxurile turistice actuale, nici s anticipm ce se va ntmpla n viitor. Una dintre problemele importante ce se ridic este aceea a gsirii i utilizrii unor metode uniforme de culegere a informaiilor, pentru a obine statistici relevante. Metode de nregistrare a numrului de turiti Modalitile de nregistrare a turitilor i instrumentele utilizate n acest scop trebuie s fie bine fundamentate i foarte clare, n vederea msurrii circulaiei turistice. De asemenea, este necesar s se aib n vedere faptul c numeroase aspecte ale activitii turistice sunt dificil de cuantificat, dac nu chiar imposibil i, prin urmare, instrumentele folosite pentru msurare trebuie s asigure obinerea unei imagini de ansamblu care s permit aprecieri de ordin general asupra evolutiei viitoare. Astfel putem spune c n practica turistic intern i international se utilizeaz frecvent urmtoarele metode de culegere a informaiilor: - Controlul la frontier prin intermediul organelor de specialitate (vamale i de paz); - Sistemul nregistrrilor hoteliere prin intermediul documentelor de cltorie sau de eviden a populaiei; - Sondaje sau anchete n rndul turitilor ori al populaiei; - Sistemul nregistrrilor nstitutiilor bancare. Controlul la frontier prin intermediul organelor de specialitate (vamale i de paz), este folosit exclusiv pentru evaluarea circulaiei turistice internaionale, eficace i posibil de realizat numai n rile cu un turism mai puin dezvoltat, presupune nregistrarea tuturor cltorilor care sosesc sau pleac. Simplificarea formalitilor de frontier, renunarea la vize de intrare ieire, i la nregistrarea sosirilor plecrilor, au eliminat contactul dintre turist i autoritile de la grani i au exclus posibilitatea utilizrii

44

unei asemenea metode. Acceptat i folosit nc n numeroase ri, ea prezint unele carene, datorit limitelor informaionale pe care le furnizeaz. Introducerea unor taloane de intrare ieire care ar putea suplini aceste deficiene, dar ar nsemna o sporire a formalitilor. Metoda furnizeaz indicatorii sosiri de turiti i plecri de turiti, detaliai pe ri de provenien destinaie, categorii de vize (diplomai, de servici, particulare, tranzit, etc.), tipuri de mijolace de transport. Sistemul nregistrrior hoteliere este mai uor de aplicat i mai indicat pentru rile cu micare turistice forte. Metoda furnizeaz informaii extrase din documentele de eviden hotelier i folosete drept indicator nnoptarea. Dintre inconvenientele acesteia putem meniona faptul c surprinde parial circulaia turistic, deoarece omite cazarea la particulari, rude, prieteni i n propriile mijloace (corturi, rulote, caravane, maini, etc), nu poate furniza informaii riguroase n privina numrului de turiti (una i aceiai persoan fiind nregistrat de fiecare dat cnd apeleaz la serviciile hoteliere). La imperfectiunile mentionate pentru fiecare din cele dou metode, se adaug dificultile ce apar atunci cnd se compar informaiile furnizate sau cnd, pentru statisticile internaionale, se procedeaz la nsumarea lor. De obicei, se recurge la transformarea informaiilor ntr-un indicator comun, folosindu-se n acest scop medii stabilite statistic sau prin sondaje. Metoda sondajelor ofer doar posibilitatea unor estimri ale circulaiei turistice sau ale cheltuielilor efectuate de turiti i, prin urmare, rigurozitatea este sensibil redus. Tehnicile diferite folosite n acest scop influeneaz la rndul lor exactitatea rezultatelor i impun anumite rezerve, cu deosebire atunci cnd se procedeaz la comasarea datelor. Surse primare de Informaii Puncte de frontier: -terestre -aeriene -maritime Variabile/Indicatori Cerere Sosiri: -Turiti -Excursioniti -Vizitatori frontier -Rezideni strini -Persoane de transit Plecri -Turiti -Excursioniti Cerere -Internaional -Naional (Clieni, noptri) Ofert -Capacitatea echipamentelor (Camere, Locuri) -Fora de munc (Salariai, Alte categorii) Cerere -Internaional -Naional {ncasri, pli, cheltuieli} Alte caracteristici {Pe naionaliti Pe motive de cltorie Pe destinaii turistice Pe categorii socio-profesioniste Pe mijloace de transport Pe intervale de timp}

Mijloace de gzduire: -hoteliere -extrahoteliere -complementare

{Pe intervale de timp Pe destinaii Pe naionaliti Pe categorii socio-profesioniste} {Pe lun (sezonalitate) Pe zone (localizare) Pe categorii de comfort} {Structura funcional a forei de munc} {Pe sisteme monetare, Pe elemente de cheltuieli}

Instituii financiarobancare

45

Administraie turistic Cerere ofert {Informaii socio-economice -studii de comportament -studii de pia i demografice -bugete de familie Inventarierea resurselor turistice Echipamente turistice: -de cazare (altele dect cele mentionate) -de alimentaie -de transport -de agrement -de comercializare .a.} Aciuni administrative: -marketing -finane publice -formare profesional -infrastructur turistic -legi i normative -intervenia statului Informaii macroeconomice: -generale -sectoriale -indici de pre

Valoarea produciei Consumul Formarea brut a capitalului Veniturile statului Fora de munca/omaj Import/Export

3.2.2. Indicatorii de cuantificare a circulaiei turistice


Analiza turismului i urmrirea evoluiei sale se realizeaz cu ajutorul unui sistem de indicatori specifici, bazat pe o metodologie de calcul uniformizat pe plan mondial. Cu ajutorul acestor indicatori specifici turismului se pot furniza i cuantifica informaiile necesare aciunilor de politic turistic, permind astfel msurarea efectelor acestor aciuni. Indicatorii turismului pot fi grupai n dou mari categorii: I. Indicatori la nivel macroeconomic II. Indicatori la nivel microeconomic I. Indicatori la nivel macroeconomic Sursa datelor o constituie cercetrile statistice pentru urmrirea rezultatelor din activitatea de turism, organizate de Comisia Naional pentru Statistic: rapoartele statistice ( primite de la agenii economici care au n proprietate sau administreaz uniti de cazare turistic pentru activitatea de turism intern ) i sursele administrative ( Ministerul de Interne pentru turismul internaional ). Capacitatea de cazare turistic Unitatea de cazare turistic furnizeaz turitilor n mod permanent sau ocazional prestaia de cazare. n unitile de cazare turistic sunt cuprinse unitile existente la sfritul anului respectiv, exclusive cele care i-au ntrerupt activitatea pentru o perioad de timp. Se face distincie ntre: a) Capacitatea de cazare existent (instalata), reprezint numrul de locuri de cazare de folosin turistic nscrise n ultimul act de recepie, omologare, clasificare a unitii de cazare turistic. b) Capacitatea de cazare n funciune (disponibil), reprezint numrul de locuri de cazare de care pot beneficia turitii, innd cont de numarul de zile ct sunt deschise unitile ntr-o anumit perioad. Circulaia turistic

46

Msurarea statistic a circulaiei turistice are drept scop de a determina dimensiunile acesteia i de a oferi informaii utile pentru dezvoltarea n perspective a industriei serviciilor. Indicatorii statistici utilizai n comensurarea i caracterizarea fluxurilor turistice sunt: numrul total de turiti, numrul total de zile-turist, numrul mediu zilnic de turiti, durata medie a sejurului, densitatea circulaiei turistice, preferina relativ a turitilor. a) Numrul total de turiti (t) este un indicator absolut ce reprezint numrul persoanelor care calatoresc n afara localitilor n care i au domiciliul stabil, pentru o perioad mai mica de 12 luni i stau cel puin o noapte ntr-o unitate de cazare turistica. Motivul principal al calatoriei este altul dect acela de a desfura o activitate remunerat n locurile vizitate. b) nnoptarea, reprezint fiecare noapte pentru care o persoana este inregistrata ntr-o unitate turistic. c) Numrul total de zile-turist (zt) este un indicator ce se obine ca produs ntre numrul de turiti (t) i durata activitii turistice exprimat n zile (z), perioada maxim luat n calcul fiind de un an. d) Numrul mediu de turiti ( ) exprim circulaia turistic medie ntr-o anumit perioad: = , unde: zt = numarul total de zile-turist z = numrul de zile e) Durata medie a sejurului ( ) ofera informaii complete n legtura cu amploarea activitii turistice. = , unde : zt = numrul total de zile-turistice. Concluzii: Analiza turismului i urmrirea evoluiei sale se realizeaz cu ajutorul unui sistem de indicatori specifici, bazat pe o metodologie de calcul uniformizat pe plan mondial.

Tema 4. Organizarea activitatii turistice


4.1Coordonate ale organizrii turismului OBIECTIVE:
Prezentarea desfasurata a organizarii activitatii turistice. Prezentarea structurii organizatorice n turism. Prezentarea organizatiilor orizontale (organizatii profesionale) Prezentaea organizatiilor verticale: Prezentarea organizatiilor orizontale.

CUVINTE CHEIE:
organizatii orizontale (organizatii profesionale), organizatii verticale, organizatii orizontale, concentrri. Organizarea este neleas ca un ansamblu de msuri, forme, metode i tehnici, avnd un caracter social-economic i tehnico-organizatoric destinate realizrii unui scop bine definit. Cel mai des, organizarea este privit ca o funcie a conducerii tiinifice a ntreprinderii i, respectiv, a proceselor sale componente-de producie, de minc etc. Organizarea presupune un proces de ordonare a componentelor unui domeniu de activitate, precum i stabilirea unor relaii ntre aceste componente, astfel nct sse asigure funcionarea optim a ntregului. Sincronizarea i corelarea acestui domeniu cu celelalte ramuri ale economiei, integreaza turismul n sistemul funcional unitar al economiei, n strategia general a dezvoltrii. Organizarea este sinonim cu

47

un ansamblu de msuri (legislative, organizatorice, administrative etc.), capabil s construiasc un cadru propriu derulrii cltoriilor. Turismul, ca oarecare alt domeniu de activitate, are nevoie-pentru a evolua unitar, coerent, fr convulsii, eficient-de un cadru instituional corespunztor, un ansamblu de verigi cu atribuii bine definite, un sistem de relaii funcionale ntre acestea, un sistem informaional adecvat etc. Pe de alt parte, particularitile sale, exprimate de sfer larg de cuprindere, coninutul elogen, dinamismul nalt, dependena de alte sectoare ale economiei, numrul mare de participani la realizarea i comercializarea vacanelor imprim trsturi specifice organizrii turismului. Astfel, acest proces ar trebui s includ probleme referitoare la: structurile organizatorice; formele de integrare; rolul statului; lanul de distribuie a produselor turi

4.1.1 Structuri organizatorice n turism


Turismul este un sector de activitate cu profil complex, un agregat de servicii si activitati cu implicatii multiple n toate ramurile vietii nationale. Apare evident, n acest caz, ca turismul, ca sector de activitate social- economica, nu poate fi limitat exclusiv la activitatea unui singur departament sau organism guvernamental. De aceea, n turism, mai mult ca n alte sectoare de activitate, trebuie sa se consolideze o strnsa coordonare ntre diversele departamente guvernamentale si organizatii care se ocupa cu activitatea turistica. n consecinta, n afara coordonarii centrale a activitatii turistice la nivelul economiei nationale, trebuie sa existe o coordonare si ntre reprezentantii organismelor guvernamentale de turism la nivel zonal si, respectiv, local. Functia de coordonare a ntregului ansamblu de masuri de promovare a turismului se realizeaza prin intermediul organismelor nationale de turism. Diversitatea activitilor componente ale industriei turismului se reflect n varietatea celor implicai n organizarea i derularea propriu+zis a cltoriilor. Acetia pot fi din sectorul public sau privat, societi comerciale sau asociaii profesionale, organisme cu arie de activitate local, naional sau internaional etc. Ca urmare, n organizarea activitii turistice pot fi identificate: Organizaii sectoriale-specializate pe verigi ale lanului de distribuie a produsului turistic, ca, de exemplu: ntreprinderi hoteliere, de alimentaie, de transport, agenii de voiaj, touroperatori, dar i centre de formare profesional, birouri de promovare etc.

48

Organizaii pe destinaii, respectiv pe staiuni turistice, pe zone geografice sau administrativteritoriale; ele au ca obiective ncurajarea cooperrii ntre diferitele societii de turism i coordonarea activitii ntr-un anumit spaiu, precum i aciuni comune de promovare a turismului; Organizaii ale turismului privit ca un ntreg, pe plan naional sau la scar mondial, avnd atribuii n studierea i previziunea fenomenului turistic, n elaborarea strategiilor i politicilor n domeniu. ntre aceste organisme se desfoar relaii de cooperare dar i de subordonare; aria lor de activitate se intersecteaz. Se poate vorbi de existena unui sistem de rganizare a activitii turistice, structurat pe trei etape: 1. organismul central, coordonator 2. organismul local 3. organizaii sectoriale Organisme centrale, numite i administraia naional n opinia unor autori, mbrac una din formele: minister de sine stttor sau departament public, direcie sau directorat, secretariat n cadrul unor ministere cu structur mai complex (n rile: Anglia, Portugalia, Italia, Turcia); comisie sau comisariat n Belgia, Liban; oficiu guvernamental n Grecia, Maroc; organizaie semiguvernamental, cu atribuii mai restrnse (Austria, Elveia, Danemarca, Finlanda, Norvegia). Indiferent de forma administrativ, aceste organisme reprezint statul i au rol de: coordonare a activitii turistice n plan naional, elaborare a strategiei de dezvoltare a turismului, ndrumare i control a agenilor economici specializai, promovare a turismului pe plan intern i internaional, formare profesional, reprezentare n organismele internaionale etc. Colectivitile locale, considerate de unii autori tot ca reprezentani ai administraiei naionale, au n multe ri un rol deosebit n organizarea i dezvoltarea turismului. Ele beneficiaza de o structur independent, dispun de autonomie funcional, au bugete proprii i atribuii n coordonarea activitii i n promovarea turismului din zone respective. Organizaii sectoriale sunt cele mai numeroase i mbrac farma societilor comerciale. Tipologia lor este foarte divers, rezultat al activitii pe care o desfoar. Din punct de vedere organizatoric, ele pot funciona independent sau se pot asocia, pot fi cu raz de activitate local, naional sau chiar internaional. Organismele nationale de turism sunt menite sa coordoneze politica turistica nationala, constituind totodata si instrumentul de executare, ndrumare si control al activitatii turistice nationale. Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), a carei membra este si tara noastra, a elaborat urmatoarea tipologie a organismelor nationale de turism: - ministere de sine statatoare (ex: Ministerul Turismului); - ministere mixte sau combinate {ex., Ministerul Comertului si Turismului, Ministerul Turismului si Transporturilor Aeriene, Ministerul Turismului si Culturii sau Spectacolelor, Ministerul Turismului si Sporturilor etc); - secretariate de stat pentru turism, organisme de sine statatoare sau n cadrul unor ministere mixte;

49

- departamente n cadrul unor ministere mixte; - comitete de stat sau comisariate pentru turism; - oficii nationale de turism (guvernamentale); - autoritati nationale de turism; - directii generale de turism, n cadrul unor ministere mixte sau al unor departamente etc. Dupa cum se observa n aceasta grupare, exista o multitudine de organisme nationale de coordonare a activitatii de turism si o considerabila disproportie ntre natura si responsabilitatea organului nsarcinat cu coordonarea activitatii turistice. Responsabilitatile organismelor guvernamentale de turism, n afara actiunilor de publicitate, includ functiile vitale de coordonare a tuturor activitatilor de turism, elaborarea si punerea n aplicare a programelor nationale de dezvoltare turistica, reprezentarea pe plan intern si international nu numai a organizatiilor turistice, ci si a guvernelor tarilor respective. Mai trebuie mentionat si faptul ca industria turistica, prin legaturile ei cu aproape toate sectoarele vietii economice, impune ca organismele de turism sa mentina o legatura continua cu toate departamentele, organismele, firmele si organizatiile interesate si implicate n dezvoltarea turismului. n acest scop, n multe tari - printre care si Romnia - au fost create consilii interdepartamentale de turism, nfiintate pe baza unor acte normative, n care sunt reprezentate ministerele, departamentele, institutiile si alte organisme guvernamentale, a caror activitate are tangenta cu industria turistica. n aceste consilii sunt reprezentate si organizatiile neguvernamentale si principalele firme prestatoare de servicii turistice. Pe plan teritorial, functiile de conducere ale statelor pentru dezvoltarea si promovarea turismului sunt exercitate de o multitudine de institutii, uniuni, federatii, patronate, societati, agentii, filiale etc, ale caror competente, atributii, structuri organizatorice etc. sunt adaptate cerintelor specifice locale ale turismului receptor si emitent din raza administrativa a unui teritoriu (regiune, zona, centru turistic, statiune etc). Organismele turistice care functioneaza ca intermediare ntre firmele economice angrenate n industria turismului, sau care ndeplinesc pe plan teritorial un rol de coordonare a activitatii turistice desfasurate n aceste firme, pot fi clasificate, n sens orizontal si vertical, n urmatorul mod: 1. Organizatii orizontale (organizatii profesionale): 1.1. Organizatii nationale: - organizatii private (de transport, de hotelarie, agentii de voiaj etc) - organizatii publice. 2. Organizatii verticale: 2.1. Organizatii nationale: 2.1.1. Organizatii private - cu caracter local ( societati de dezvoltare, sindicate de initiativa, asociatii de interes); - cu caracter regional (oficii si asociatii regionale); - cu caracter national (asociatii si oficii nationale)

50

2.1.2. organizatii publice: - cu caracter national (directii, Oficii Nationale de Turism, Comisariate, Ministere ale Turismului); - cu caracter regional (oficii si administratii regionale de turism); - cu caracter local (oficii si administratii turistice) 2.2. Organizatii internationale: - organizatii private (de exemplu: F.I.T.E.C., B.I.T.S.)5. - organizatii publice (de exemplu: O.M.T., O.C.D.E.)6. Mai trebuie mentionat rolul organismelor consultative private care activeaza n zonele, statiunile sau localitatile de interes turistic (societatile de dezvoltare, asociatiile de interese, comitetele si centrele de initiativa, sindicatele de initiativa etc), create cu scopul de a sprijini actiunile colective de promovare a activitatilor desfasurate de firmele turistice si agentiile private de voiaj, societatile comerciale prestatoare de servicii hoteliere, unitatile de agrement, societatile de transport etc. Cele mai reprezentative organisme de acest fel sunt sindicatele de initiativa, care constituie celula de baza a ntregii activitati organizatorice si promotionale a industriei turistice n majoritatea tarilor cu o industrie turistica dezvoltata. Sindicatele de initiativa sunt organisme de interes local, constituite de cele mai multe ori sub forma unor asociatii sau comitete fara scop lucrativ, avnd ca obiect de activitate promovarea turismului pe plan local, propaganda turistica colectiva si furnizarea de informatii pentru turisti, apararea intereselor prestatorilor de servicii si asigurarea celor mai favorabile conditii de primire a turistilor.

4.1.2 Forme de integrare a activitii turistice


Productorii de vacane se prezint ntr-o gam foarte divers din punct de vedere al coninutului serviciului oferit, forme de organizare, statutului, mrimii, razei de aciune etc. Specificul activitii turistice, exprimat de prezena n proporie mare a muncii vii, de necesitatea adaptrii vacanelor la gusturile i preferinele individuale etc., imprim acesteia un caracter artizanal. Ca urmare, piaa productorilor de vacane este dominat de ntreprinderi mici i mijlocii i frmiat ntre diferii prestatori de servicii. In turism competitia este foarte stransa. Pe piata producatorilor de vacante activeaza o multitudine de intreprinderi mici si mijlocii, piata turistica fiind fragmentata de acesti prestatori de servicii. Tendinta pe piata turistica este de integrare a organizatiilor de vacanta, de concentrare pe diferite domenii si componente de activitate.Integrarea activitii turistice, respectiv a prestatorilor de servicii, prezint o serie de avantaje eseniale pentru supraveuire n condiiile concurenei: Costuri mai mici de productie Facilitati pentru turisti Perfectionarea permanenta a fortei de munca Campanii promotionale de anvergura Studii de piata Organizarea sistemelor de rezervare

n practica turistic internaional se ntilnete o gam variat de forme de integrare: -Grupurile cu obiect de activitate limitat

51

o lan voluntary o sistemul franchising o asociaiile profesionale i/sau sindicale -Concentrarea/integrarea propriu-zis o orizontala (lant integrat) o verticala o conglomerat Grupuri cu obiect limitat de activitate asocieri voluntare de societi comerciale sau organizaii cu scop nelucrativ, avnd ca obiectiv promovarea propriilor interese pe o piat, n relaiile cu clienii, cu partenerii, cu guvernul; se pastreaz independena juridic i financiar i pot parasi oricnd ntelegerea respectiv (ex. industria hotelier). Lantul voluntar este o uniune, asociere intre hotelieri independenti pentru oferirea unui produs sau serviciu turistic cvasiomogen, pentru informarea clientelei si comercializarea in comun a produselor. Se unesc sub aceeasi marca (umbrela) avand obligativitatea respectarii standardelor de calitate pentru produse si servicii, au o politica unitara comerciala, deruleaza in comun campanii publicitare, utilizeaza centre de rezervare, participa la targuri, expozitii, etc. Exemplu: Franta 25%, Elvetia 25%, Germania 11%, Belgia 8%, Spania si Italia 6%. Dintre cele mai importante lanuri voluntare, expresive pentru dimensiunele ofertei lor, pot fi menionate: 1. BEST WESTERN Inc SUA , are 3800 unitati de 3 si 4 stele, cu 280000 de camere. Marca de calitate este Elite; prezent in peste 70 de tari. 2. LOGIS DE FRANCE Franta , cu peste 4000 unitati; circa 75000 camere; aparut la nivel national ca promotor al turismului familial si in mediul rural. Extindere: Logis of GREET BRITAIN Logis of IRELAND Logis of d ITALIA SUPRANATIONAL RESERVATION Elvetia , 100000 camere capacitate. Franiza-un contract de concesiune, prin care o ntreprindere productoare sau prestatoare de servicii turistice, numit franizor, cedeaz-n schimbul unor taxe- unei alte ntreprinderi nimit franizat (beneficiar), dreptul de a utiliza/exploata marca sa, numele i tehnicile de comercializare. Asociaii profesionale-sunt grupri cu scop nelucrativ, realizate pe diverse domenii componente ale activitii turistice, urmrind cu precdere promovarea intereselor specifice grupului. Sfera de referin este extreme de larg, ele ntlnindu-se n transport, hotelrie, alimentaie, agreement, comercializarea vacanelor etc. dintre cele mai representative asociaii profesionale pot fi menionate: 1. Asociaia Naional a Ageniilor de Turism; 2. Asociaia Naional a Buctarilor i Cofetarilor din Turism; 3. Asociaia Naional de Turism Rural Ecologic i Cultural etc. Concentrrile- sunt asocieri fortuite, rezultate fie din preluarea de ctre societile comerciale puternice a celor mai mici i/sau aflate n dificultate, fie prin extinderea primelor n domenii mai mult sau mai puin apropiate de activitatea lor de baz. Membrii acestora nu dispun de independen juridic i financiar; obiectivul principal fiind promovarea unei strategii comerciale commune i obinerea unor rezultate economico-financiare mai bune. Concentrri orizontale-are loc ntre ntreprinderi care acioneaz n acelai stadiu al procesului de producie sau pe aceeai treapt a lanului de distribuie: comercializare, transport, hotelrie etc. ntreprinderile grupate n aceast formul se constituie ntr-un lan integrat, controlat printr-un centru unic de decizie; ele ofer un produs omogen, comercializat sub aceeai marc, ele au o strategie de dezvoltare comun. Concentrarea orizontal este cel mai bine reprezentat n domeniul hotelier, unde lanurile

52

integrate dein peste 25% din totalul capacitilor de cazare. Concentrarea orizontal s-a dezvoltat n trepte, n sensul constituirii de: - grupuri hoteliere care reunesc mai multe lanuri;, - lanuri independente, unice. Din categoria lanurilor hoteliere integrate pot fi menionate: Holiday Inn- SUA, Sheraton-SUA, Ramada Inns-SUA, ACCORD-Frana, Hilton-SUA etc Concentrarea vertical-reunete ntreprinderi care acioneaz n diverse stadii ale produciei turistice sau pe diferite trepte ale lanului de distribiie i care, n mod obinuit, se afl ntr-o relaie de complementaritate; ea fiind realizat n amonte, cnd un lan hotelier i creeaz propria reea de agenii de voiaj sau propria companie de transport, n aval, cnd o companie de transport i asigur serviciile de cazare prin achiziionarea unui lan hotelier i n ambele sensuri. Conglomeratul-reprezint o form deconcentrare particularizat prin tendina de diversificare a activitii unei firme, prin ptrunderea ntr-un domeniu mai efficient, de viitor. Conglomeratul se realizeaz prin fuziunea unor ntreprinderi a cror activitate nu este complementar sau nrudit. ntre cele mai cunoscute exemple se situeaz ITT (International Telegraph & Telephone), care a preluat lanul hotelier Sheraton i ntreprinderea de locaii de autoturisme Avis. Concluzie: Tendina de regrupare a organizaiilor/productorilor de vacane se manifest tot mai accentuat, devenind o trstur dominant a industriei turismului.

4.2 Rolul statului n turism OBIECTIVE:


Prezentarea degradarii activitatii economice. Prezentarea importantei nationale. Amploarea rolului organismelor guvernamentale.

nca de la sfrsitul secolului trecut, dar mai ales n perioada interbelica si pna n zilele noastre, dezvoltarea turismului a atras atentia cercurilor guvernamentale din diverse tari cu potential turistic, care au nceput sa traga importante foloase de pe urma acestei activitati. Cu toate acestea, problema promovarii turismului a fost lasata n ntregime n seama initiativei private, fara o coordonare pe plan central a eforturilor institutiilor si firmelor care participau la dezvoltarea turismului (companii feroviare si de navigatie maritima, firme hoteliere, asociatii de propaganda, turing-cluburi etc). Degradarea activitatii economice n perioada primului razboi mondial a determinat guvernele sa adopte masuri speciale de redresare a economiilor lor nationale, inclusiv pe linia dezvoltarii turismului. n aceasta perioada au aparut primele ncercari de institutionalizare a turismului si primele organizatii semioficiale sau oficiale de turism. Interesele guvernelor pentru promovarea turismului si masurile de creare a unor organisme oficiale, prin care statul sa-si poata exercita rolul de organizare si coordonare a turismului, s-au concretizat si n diverse acorduri si conventii de colaborare internationala, semnate n perioada interbelica, precum si n legi menite sa contribuie la dezvoltarea acestei activitati.

53

n perioada de reconstructie de dupa cel de-al doilea razboi mondial o serie de guverne europene au continuat eforturile pentru stimularea dezvoltarii, n continuare, a turismului. n acest scop au fost alocate fonduri considerabile pentru dezvoltarea bazei materiale si a infrastructurii turismului, finantate att din bugetele de stat, ct si prin contributia unor organizatii internationale, printre care un loc de frunte a revenit Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.). Progresul rapid a fost sustinut si de investitiile masive de capital ale ntreprinzatorilor privati, care necesitau si o ndrumare si coordonare pe linie de stat. n consecinta, guvernele au ajuns la concluzia ca singura cale de evitare a efectelor negative care rezultau din conflictele de interese de stat. semistatale, de grup sau private, consta n coordonarea dezvoltarii turismului sub directa ndrumare a organismelor guvernamentale. Pe de alta parte, importanta nationala crescnda a industriei turistice, privita sub aspect economic, social, politic si cultural, precum si relatiile care s-au statornicit pe linie guvernamentala ntre tari, au determinat coordonarea treptata a politicii de organizare si promovare a turismului de catre autoritatile statale. n afara rolului de coordonator (de exemplu n cazul ncheierii unor acorduri guvernamentale de colaborare turistica, a elaborarii unor proiecte de legi, decrete etc. legate de reglementarea unitara pe plan national a activitatilor turistice etc), statele exercita totodata o importanta functie de dezvoltare a turismului si n politica de investitii si amenajari turistice. Este vorba de coordonarea eforturilor investitorilor pentru realizarea unor amenajari turistice de mari proportii, cum este cazul crearii unor noi zone si statiuni de interes turistic, - montane sau de litoral, - unde dezvoltarea infrastructurii turistice (dotarea retelei de cai ferate, de autostrazi, sosele, canalizare, aeroporturi, asigurarea echilibrului ecologic etc.), depaseste puterea financiara a agentilor economici investitori. Competitia pentru atragerea traficului turistic international spre tarile primitoare creste considerabil o data cu intrarea n circuitul turistic a unor noi tari, cu noi atractii turistice, ceea ce impune n toate tarile chiar si n cele cu un turism dezvoltat si cu o baza materiala moderna - elaborarea unor programe guvernamentale de dezvoltare si amenajare complexa a unor zone si statiuni de interes turistic, posibil a fi realizate numai cu sprijinul statelor. n consecinta, se remarca o crestere accentuata a rolului coordonator al organismelor guvernamentale si n ceea ce priveste exploatarea complexa si controlata a resurselor naturale si antropice ale teritoriului national, pastrarea echilibrului ecologic al acestor zone destinate prioritar activitatilor turistice, n cadrul unor programe generale de dezvoltare. Amploarea rolului organismelor guvernamentale n aceste politici de dezvoltare turistica variaza, fireste, n functie de conditiile politice, economice si sociale din fiecare tara si chiar din fiecare zona de interes turistic. Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala a adaugat noi dimensiuni interventiei statului n domeniul turismului. O data cu recunoasterea turismului ca factor al dezvoltarii social-economice, pe plan international s-a trecut, n mod sistematic, la includerea sa n programele de asistenta si cooperare tehnica ale unor organisme internationale, precum si n programele bilaterale de asistenta. n scopul ridicarii productivitatii industriei turistice, statul are un rol important n procesul de pregatire si perfectionare profesionala, a personalului la toate nivelurile. Acest proces de pregatire si perfectionare este ntreprins n strnsa cooperare cu institutiile private si departamentele direct interesate n formarea profesionala a cadrelor si n continua ridicare a calificarii profesionale a personalului din industria turistica. Eforturile depuse n acest proces trebuie apreciate, prin urmare, ca fiind la fel de importante ca si cele din infrastructura sau promovare. Direct sau indirect, statul are un rol nsemnat si n procesul de orientare a cererii turistice. Turismul modern este produsul direct al dezvoltarii social-economice a tarilor, respectiv al unui nivel determinat de venituri, al unui timp i liber sporit etc. Dezvoltarea turismului de masa a creat probleme serioase cu privire la sezonalitatea cererii turistice si la esalonarea concediilor si vacantelor; statele au facut si continua sa faca eforturi pentru rezolvarea acestor probleme. Statele participa la actiunile de promovare a turismului si prin procesul elaborarii diverselor reglementari legate de activitatea turistica. Importantele beneficii pe care le aduce turismul economiilor nationale au

54

determinat majoritatea tarilor sa faciliteze dezvoltarea circulatiei turistice internationale, prin desfiintarea sau simplificarea la maximum a formalitatilor de trecere a frontierei nationale pentru turistii straini. Avnd n vedere complexitatea activitii turistice i multitudinea interdependenelor sale n plan economic i social, rolul statului se concretizeaz n: Stimularea dezvoltrii turismului; Coordonarea, controlul i supravegerea activitii firmelor specializate; Producerea de servicii sau vacane turistice; Promovarea turistic. Funcia de stimulare este exprimat prin faptul c statul susine i ncurajeaz turismul prin politica sa general, prin crearea unui climat favorabil investiiilor, prin facilitatea consumurilor specifice. Statul poate interveni direct sau indirect n creterea i diversificarea ofertei, prin atragerea de noi zone n circuitul turistic, prin investiii n infrastructur sau chiar n echipamente specifice, sporind, n acest fel, atractivitatea i descurajnd plecrile turitilor n strintate. De asemenea, prin politicie monetare i fiscale, prin legislaia promovat statul poate ncuraja producia sau stimula cererea turistic. n ce privete funcia de coordonare, supraveghere i control, aceasta const n elaborarea strategiei turismului, cu fixarea principalelor obiective i a modalitilor de realizare a acestora. Trebuie menionat intervenia statului n protejarea turismului, avnd n vedere fragilitatea sa, vulnerabilitatea fa de conjunctura politic, economic, social. Aceasta se poate realiza prin evitarea dezechilibrelor bugetare, controlul inflaiei al omajului, promovarea unei legislaii adecvate. Statul ndeplinete i funcia de productor de servicii turistice sau chiar de vacane i de manager al unor societi comerciale ori al turismului n general. Prin sistemul instituiilor sale, statul poart rspunderea organizrii i funcionrii unor servicii publice, de interes general, ca protejarea mediului, sntate, cultura, nvmntul, cu impact direct asupra turismului, ori a unor aciui specifice, cum ar fi realizarea de rezervaii i parcuri naionale, amenajarea unor porturi de agrement etc. Funcia de promovare este ncredinat unor organisme guvernamentale specializate i const n antrenarea statului-financiar sau administrativ-n aciuni avnd caracter promoional. Evident, legislatia turistica trebuie sa tina pasul permanent cu orientarea si dezvoltarea n perspectiva a circulatiei turistice si cu noile circumstante n cadrul carora se deruleaza fluxurile turistice. Din cele prezentate rezulta ca, n conditiile unei economii moderne, politica de realizare a obiectivelor economice si sociale de interes major pentru economia nationala (printre care implicit si obiectivele turistice sau cele care servesc interesele turismului) sunt n competenta directa a organismelor de stat, singure n masura sa decida utilizarea fondurilor publice. Sintetiznd experienta internationala cu privire la modalitatile de actiune ale guvernelor diferitelor tari, n vederea coordonarii eforturilor organismelor publice si private pentru promovarea turismului, rezulta urmatoarele posibilitati de sprijinire, pe linie de stat, a dezvoltarii turismului: - definirea coordonatelor strategiei generale, de dezvoltare a turismului (determinarea prioritatilor si a formelor de turism posibil a fi promovate cu eficienta maxima, utilizarea prioritara a terenurilor si amenajarea turistica a teritoriului); - evaluarea, n cadrul dezvoltarii generale, a nevoilor probabile de mijloace de cazare si alte obiective de baza materiala turistica; - coordonarea cercetarilor n domeniul turismului, incluznd si sistemele informationale pentru culegerea datelor statistice indispensabile att cercetarilor, ct si pentru fundamentarea strategiei de promovare a turismului intern si international; - punerea n aplicare, prin unitati de stat si private, a programelor de formare si perfectionare profesionala a cadrelor necesare industriei turistice; - reglementarea si controlul functionarii diferitelor compartimente sau componente ale industriei turistice, n vederea stimularii, protejarii si asigurarii cadrului legal al activitatii, corespunzator intereselor industriei turistice, n general, si intereselor turistilor nationali si internationali, n special; - furnizarea serviciilor cu caracter general, indispensabile expansiunii turistice; - desfasurarea campaniilor de promovare turistica generala si sprijinirea campaniilor de publicitate turistica comerciala ale agentilor economici din industria turistica.

55

Concluzii: Aa cum s-a demonstrat, statul mai are nc un rol de jucat n organizarea i desfurarea activitii turistice, a creterii experienei agenilor economici i a sporirii dimensiunelor lor, i implicit a puterii financiare, ca rezultat al afirmrii formelor integrate de organizare se manifest, tot mai accentuat n ultima vreme, tendina de dezangajare a statului, de diminuare a rolului su.

4.3Organisme de turism i cooperarea n domeniul turismului. OBIECTIVE:


Prezentarea rolului calatoriilor internationale. Prezentarea unuia dintre cele mai largi si mai reprezentative organisme internationale de turism.

Amploarea deosebita a calatoriilor internationale si cresterea rolului turismului in economic mondiala au favorizat crearea unor organisme internationale specializate si/sau includerea problemelor turismului in activitatea si preocuparile unor organisme internationale dj existente. Totodata, conexiunea puternica dintre turismul intern ;I cel international, tendinta de globaliare a fenomenului turistic au impus necesitatea ca in multe tari organizarea turismului la nivel macroeconomic (national si regional) sa fie pusa in corespondenta cu organismele internationale si structurile acestora. Potrivit aprecierilor OMT/WTO, in lume exista peste 80 de organisme internationale in competentele carora se regasesc problemele turismului. Ele au o structura foarte diversa in privinta continutului activitatii, caracterului, modului de organizare, ariei teritoriale de actiune etc. Aceste organizatii patronale au ca scop in principal promovarea interesului sectorului turistic in raporturile cu organismele statale, iar in cadrul tarilor cu experienta in domeniul turismului aceste organizatii patronale raspund si de indeplinirea altor obiective. Intre acestea mentionam: -asigura clasificarea si atribuirea categoriilor de incadrare; -participarea la elaborarea textelor legislative; -include acorduri cu sindicatele salariatilor;

56

-incheie acorduri cu sindicatele salariatilor; -se ocupa de supravegherea fiscalitatii in turism; -asigura consultanta in domeniul fiscalitatii, legislatiei sociale si invatamant; -contribuie la elaborarea ghidurilor pentru hotelurile din exploatare; -editeaza publicatii proprii prin care asigura mediatizarea actiunilor organizatiei si transmiterea textelor actelor normative. Astfel, din punct de vedere al caracterului sau nivelului de reprezentare, organismele internationale pot fi: 1. guvernamentale-reprezentarea fiind la nivel administrative, au responsabilitati majore in domeniul turismului, iar actiunele lor sunt obligatorii pentru tarile membre; 2. nonguvernamentale. In functie de aria teritoriala de activitate, organismele internationale se grupeaza in: 1. organisme globale-cu raza de actiune la scara planetara; 2. organisme regionale. Dupa sfera subiectelor abordate sau continutului activitatii, se disting: 1. organisme generale (cu vocatie universala), care se ocupa de intraga arie problematica a turismului; 2. organisme specializate, concentrate pe o problema sau componenta a serviciilor turistice (transport, hotelarie etc.). Din punct de vedere al modului de organizare-functionare, organismele internationale pot fi deschise sau inchise, iar potrivit statutului acestora- publice sau private etc. Unul din cele mai largi si mai representative organisme internationale de turism este Organizatia Mondiala a Turismului (OMT/WTO)- cu sediul n Madrid, Spania, este o agenie a Natiunilor Unite se ocup cu problemele referitoare la turism. Organizaia Mondial a Turismului este un organism semnificativ la nivel global, cu atribuii de colectare i de colaionare de informaii statistice privind turismul internaional. Aceast organizaie reprezint organismele turstice din sectorul public, din cele mai multe ri din lume i public topuri cu privire la gradul de cretere a turismului la nivel global, regional sau naional. Organizatia Mondiala a Turismului joac un rol important n promovarea dezvoltrii de fond, durabile i universal accesibil a turismului, acordnd o atenie deosebit rilor n curs de dezvoltare.Organizaia ncurajeaz punerea n aplicare a Codului de etic global pentru Turism, cu scopul de a asigura faptul c rile membre, s maximizeaz pozitiv economic, sociale i culturale efectele turismului i de a culege pe deplin beneficiile sale, n timp ce minimalizarea impactul aspectele sociale negative asupra mediului. O organizaie non-guvernamental (abreviat ONG) este oinstitutie care lucreaz independent fa de activitatea guvernului, dei unele ONG-uri sunt parial sau integral finanate de acesta. Helmut K. Anheier estimeaz numrul organizaiilor non-guvernamentale internaionale la peste 40.000.[Numrul celor naionale este i mai mare: Rusia are 400.000 de ONGuri. Se estimeaz cIndia ar avea 1 pn la 2 milioane de ONGuri. Organizatiile internationale neguvernamentale sunt reprezantate de asociatii profesionale, sociale si stiintifice constituite intre organisme similare din diverse tari, organisme implicate direct in productia sau furnizarea unor servicii specifice sau in apararea profesiunelor turistice. Aceste organisme au ca scop promovarea intereselor specifice prin incurajarea schimbului de informatii, a intilnirilor a agentilor din domeniu, elaborarea de studii, organizarea de seminare si sesiuni etc. Printer cele mai importante organizatii neguvernamentale se numara: Federatia Universala a Asociatiilor Agentiilor de Voiaj ( FUAAV/UFTAA)- cum arata si numele este specializata pe activitatea de comercializare a vacantelor. FUAAV a luat fiinta prin fuziunea Federatiei Internationale a Agentiilor de Voiaj si a Organizatiei Universale a Asociatiilor Agentiilor de Voiaj.

57

Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism (FIJET)- urmareste in esenta incurajarea publicatiilor in domeniul turistic. Federatia Internationala de termalism si Climatologie (FITEC)- organism preocupat de stimularea balneoterapiei si climatoterapiei, ca alternative a tratementelor medicamentoase, de incurajare a turismului termal, a schimbului de informatii si experienta in domeniu. Federatia Mondiala a Bucatarilor si Cofetarilor, constituita in 1928- un promoter de marca al profesiunelor respective, cunoscut si apreciat pentru schimburile de experienta pe care le organizeaza, prin exploziile si concursurile de arta culinara. Asociatia Internationala a Hotelurilor (AIH/IHA)- cuprinde circa 4500 de membrii din circa 147 de tari, 82 asociatii hoteliere nationale, 945 de lanturi hoteliere. Denumirea actuala este Asociatia Internationala a hotelurilor si restaurantelor. Aceasta asociatie are organizate cateva servicii, unul dintre acestea este serviciul de recuperare a creantelor. Membrii A.I.H.R. pot beneficia de interventia acesteia in litigiile internationale care decurg din derularea contractelor cu agentiile de voiaj. Din 1991 se utilizeaza cadrul de practici pentru contractarea dintre hotelieri si agentii de voiaj in baza caruia se pot solutiona pe baza de arbitraj international diferendele ce pot sa apara intre prestatorii de servicii turistice si intermediari. Asociatia Cheile de aur infiintata in 1990 care are ca scop mentinerea si imbunatatirea calitatii prestatiei lucratorilor . Organizatia Internationala a Transporturilor pe Cablu etc.

In categoria organismelor internationale de turism mai pot fi incluse si altele organizatiiguvernamentale sau neguvernamentale- pentru care turismul nu reprezinta decit unul dintre sectoarele in care isi exercita atributiile. Printer acestea pot fi mentionate: Organizatia Internationala a Aviatiei Civile (OACI/ICAO)- organism guvernamental cu rol de organizarea calatoriilor/ transporturilor aeriene; fondat in 1944, cuprinde 183 de membri si este o agenie aNatiunilor Unite, care codific principiile i tehnicile de navigaie aerian internaional, i care se ngrijete de planificarea i dezvoltarea transportului aerian internaional pentru a asigrura o cretere n siguran i n ordine; Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE/OECD); Asociatia Internationala a Transporturilor Aeriene (AITA/IATA); Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) etc. ntre fenomenele ce caracterizeaz dezvoltarea actual pe plan mondial se nscrie, cu rol tot mai impotrtant, colaborarea i operarea internaional.Prezent n aproape toate domeniile veii economice i sociale, cooperarea este rodul amplificrii i diversificrii relaiilor internaionale al participrii tot mai largi a statelor la schimbul mondial de valori, determinate, la rndul lor, de impactul revoluiei tiinifice i tehnice, de adncirea diviziunii muncii, de noile dimensiuni i exigene ale procesului de cretere economic. n economia mondial se manifest cu pregnan o stare marcat de interdependen, de complementaritate, mai ales n plan regional. n aceste condiii, cooperarea, prin coninutul i formele sale, favorizeaz apropierea ntre parteneri, asigur concordana intre interesele naionale, regionalei globale, contribuie la atenuarea decalajelor i dezechilibrelor, la promovarea unor noi ordini internaionale.nfptuit n spiritul principiilor egalitii n drepturi i avantajului reciproc, ea se prezint, totdat, ca un factor important al ntririi prieteniei i nelegerii, al meninerii i consolidrii pcii. Cooperarea reprezint, aadar, una din cile mai importante i eficiente de realizare a circuitului mondial, o form superoar de desfurare a relaiilor internaionale. Ca atare, ae se afirm ca o preocupare major, ca o component de baz a politicii economice a statelor, iar tehnicile si instrumentele sale de lucru nregistreaz o continu dezvoltare i modernizare. n sfera de referin a cooperrii internaionale se nscrie i turismul. Rezultat al intesificrii cltoriilor internaionale i al participrii unui numr sporit de ri la ,icarea turistic, cooperarean acest domeniu are o semnificaie deosebit, rspunznd, pe de o parte, eforturilor de valorificare superioar a

58

potenialului turistic prin deschiderea sre noi piee i, pe de alt parte, necesitii accesului la experiena rilor cu tradiie, la tehnologiile avansate. Cooperarea economic internaional este exprimat, n general, prin relaiile bi- sau multilaterale dintre state sau ageni economici din ri diferite, viznd realizarea prin eforturi conjugate i pe baze contractuale a unor activiti conexe ( de producie, de cercetare i transfer tehnologic, n comercializare i servicii etc. ), ealonate n timp n scopul obinerii unor rezultate comune, superioare sumei celor singulare Rezult de aici cteva trsturi difinitorii ale cooperrii, i anume: n funcie de numrul partenerilor, poate fi bi- sau multilateral; se desfoar la nivel macroeconomic, atunci cnd antreneaz ca parteneri statele, prin ministere sau departamente i se realizeaz pe baza unor tratate , acorduri sau convenii ce creaz cadrul juridic i intituional (de ex., comisii mixte ) i la nivel microeconomic, atunci cnd angajeaz unitpi (firme) din diferite domenii; presupune unirea eforturilor materiale, umane, tehnice, tiinifice, financiare ale partenerilor; este o relaie strict reglemntat pe baz de contract i implic drepturi i obligaii pentru parteneri; are un continut complex, multidimensional, rezultat din amploarea lucrrilor i caracterul lor conex; se caracterizeaz prin continuitate, este o relaie de durat, fiind ealonat pe faze, n timp; rezultatele sunt superioare celor pe care le-ar putea obine partenerii n ansamblu, prin eforturi individuale. Raspunznd acestor cerine, cooperarea internaional n domeniul turismului se realizeaz att pe nivel macro- ct i microeconomic i are ca principal obiect schimbul de servicii pe mai multe planuri: formarera profesional, cercetarea tinific, managementulsocietilor comerciale, dezvoltarea i modernizarea bazei materiale. De asemenea, shimburile de turiti sau vnzarea-cumprarea unor utilaje sau produse turistice se pot constitui n acuini de cooperare, cu titlu de excepie, respectiv atunci cnd au un caracter de continuitate i stabilitate. n ce privete cadrul juridic al aciunilor de cooperare turistic, acesta este asigurat de : legislaia specific fiecrei ri cu privire la regimul investiiilor strine, circulaia terenurilor, dreptul de proprietate, facilitile fiscale (nivel TVA i alte taxe, impozit pe profit etc. ). De reinut c orice aciune de cooperare se desfoar cu respectarea legislaiei din ara sediu (pe teritoriul creia funcioneaz); n aceste condiii, armonizarea legislaiei i reglementrilor la nivel mondial sau regional, ca i permisivitatea acestora (facilitile acordate) sunt de natur s ncurajeze aciunile de cooperare; acordurile de cooperare, ncheiate la nivel guvernamental, care reglementeaz probleme de principiu crearea unor organisme comune, instituirea unui sistem de decontri, modaliti de promovare a turismului etc. precum i o serie de aspecte concrete referitoare la schimbul de informaii sau servicii n domeniu; contractele de cooperare, ncheiate ntre uniti (firme), pentru fiecare aciune n parte, i care cuprind prevederi referitoare la obiectul/natura aciunii, durata, drepturile i obligaiile prilor, condiii de realizare, modaliti de plat, penaliti, condiii de ncetare a contractului etc. n privina formelor de concretzare,din gama larg a tipurilor de aciuni de cooperare, n domeniul turismului, avnd n vedere coninutul n servicii al acestuia, sunt mai frecvent ntlnite : licenierea (producia sub licen), franiza(rea) (distribuia sub franiz), investiiile strine directe, n principal, societile mixte (joint venture), cooperarea tehnico-tiinific, formarea profesional a forei de munc. La rndul lor, aceste forme cunosc o varietate de modaliti de aplicare n funcie de coninutul pripriu al aciunilor, de condiiile de realizare, de componena activitii turistice. Licentierea (producia sub licen) este o operaiune prin care o firm (liceniat sau beneficiar) dobndete, prin plata unui pre, dreptul de a utiliza cunotinele tehnice brevetate ale unei alte firme (liceniator). Licenierea este o form a transferului de tehnologie, un mijloc de valorificare a dreptului de proprietate industri, o modalitate de internaionalizare a afacerilor unei firme. Ea are o aplicabilitate

59

limitat n domeniul turismului, deoarece este dificil gsirea unor licene cu toate calitile necesare exploatrii n totalitate a informaiilor transferate. Franiza/franizarea (distribuia sub frani) este , n esen, un aranjament comercial prin care franizorul (cedentul) acord, n schimbul unei pli, unei alte firme (beneficiar sau franizat), permisiunea de a se folosi n afaceri de drepturi intelectuale i materiale aparinnd cedentului. Investiiile strine directe (ISD) au ca obiect construirea i darea n funciune a unor obiective/echipamente turistice hoteluri, instalaii de agrement etc. n ara beneficiar, prin efectuarea de ctre exportator/investitor, singur sau cu tere firme, a unor lucrri de furnizare de instalaii, montaj, construcii, aprovizionare cu factori de producie, transfer de tehnologie, pregtirea forei de munc. Aceste operaiuni pot lua diferite forme : livrri de echipamente i utilaje pe credit, rambursabil n produse turistice (sejur n uniti hoteliere, servicii de transport turistic sau de agrement etc.); contract/societi la cheie (turnkey contracts sau turnkey venture); societi mixte (joint venture); contracte de management. Un loc aparte n structura acestor forme ocup societile mixte. Ele sunt considerate formula cea mai adecvat de cooperare n domeniul turismului, datorit dependenei produciei turistice de condiii naturale, de resurse locale cu alte cuvinte, de caracterul ei de producie/furnizare de serviciu ,,in situ. Prin societate mixt se nelege ,,o societate al crei capital este alctuit prin aportul a dou sau mai multe societi cu capital de stat i privat, indiferent dac partenerii provin din ri diferite sau din aceeai ar; n cazul de fa, este vorba vorba de ri diferite. Aadar, termenul mixt se refer la natura diferit a proprietilor firmelor cooperante. Noua entitate (societate) este persoan juridic distinct, independent de cele care au creat-o; la rndul lor, cei care au creat o societate mixt i pstreaz independena, libertatea de aciune, personalitatea juridic, nefiind vorba de fuziune sau achiziie.Spre deosebire de alte forme de cooperare, societatea mixt are un caracter organic, un obiect de activitate complex i evolutiv, este de lung durat. Din punctul de vedere al performanelor, societatea mixt este un mijloc facil de a ajunge la noi resurse naturale, umane, financiare, o posibilitate avantajoas de a ptrunde pe noi pee, o cale eficient a transferului de tehnologie. Cooperarea tehnico-tiinific se concretizeaz n programe de cercetare tiinific, realizate n comun de doi sau mai muli parteneri, precum i n servicii de asisten tehnic de specialitate (consultan), n vederea organizarii unor activiti sau modernizrii managementului. De asemenea, n aceast categorie este inclus i realizarea diverselor studii de preinvestiii, de implantare a unor obiective specifice, de pregtire pentru vnzare (licitaie) a unor societi. Se remarc, din cele prezentate,o diversitate i o interferen a formelor de derulare a cooperrii internaionale n domeniul turismului, ca urmare a complexitii activitii i a aciunilor; de exemplu, n cazul unei investiii ntr-o unitate hotelier are loc i un transfer de tehnologie, o colaborare, n privina pregtirii forei de munc i a managementului. Aciunile de cooperare turistic, indiferent de forma particular pe care o mbrac, prezint o serie de avantaje ce se constituie n tot attea motivaii pentru dezvoltarea i intensificarea lor. Dintre acestea, pot fi menionate, pentru rile n curs de dezvoltare, ca gazde/sedii ale aciunilor: accesul la tehnologiile moderne, avansate, stimulnduse, pe aceast cale, diversificarea i mbuntirea calitii serviciilor turistice; mai buna valorificare a potenialului turistic prin atragerea n circuitul economic a unor noi zone, prin comercializarea vacanelor pe pieele externe concomitent cu o cretere a ncasrilor valutare; utilizarea mai eficient i perfecionarea pregtirii profesionale a forei de munc; ptrunderea pe diverse piee; economisirea resurselor financiar-valutare prin coparticiparea partenerilor la finanarea unor obiective turisticei, corespunztor, orientarea mijloacelor respective spre alte sectoare; reducerea cheltuielilor de exploatare a echipamentelor turistice prin preluarea unei pri a acestora de ctre partenerul extern; vnzarea unor produse mai greu exportabile pe cile clasice.

60

n cazul rilor dezvoltate,cooperarea ofer, ca principale avantaje: accesul la noi resurse naturale i la o for de munc relativ eftin; piaa de plasare a capitalului i tehnologiilor, asociat uneori cu o pia de desfacere a unor produse, instalaii, n condiii avantajoase (scutiri de impozite, taxe vamale); prioriti i faciliti n achiziionarea produselor turistice. Evident, aciunile de cooperare implic i unele riscuri, legate, pe de o parte, de mediul economic i politic din rile cooperantei, pe de alt parte, de specificul activitii turistice societi comerciale de dimensiuni mici i mijlocii, investiii de valoare mare, funcionalitate sezonier etc. Numai c aceasta sunt mult mai reduse comparativ cu alte modaliti de desfurare a relaiilor internaionale, ceea ce se reflect ntr-o amplificare a cooperrii i diversificare a formelor sale. Avnd n vedere avantajele cooperrii, dar i pentru a imprima schimburilor de turiti un caracter mai organizat iar cererii mai mult stabilitate, Romnia a dezvoltat, n ultimii ani, numeroase aciuni de la acorduri guvernamentale i contracte de franiz, management, societi mixte etc. pn la programe de cercetare tiinific i de formare profesional.

4.4 Organizarea turismului in Republica Moldova


4.4.1. Scurt istoric a turismului din RM. 4.4.2. Structura institutionala a turismului din RM. 4.4.3. Strategia dezvoltarii turismului in RM. OBIECTIVE: Prezentarea notiunii de parteneriat. Prezentarea imbunatatirilor structurale. Prezentarea recomandarilor de baza. Parteneriat - Prezenta Strategie a fost elaborata cu concursul si prin consultari intense cu numeroase structuri ale sectorului public si celui privat, ONG-uri si mass-media. Procesul de elaborare a demonstrat clar ca multe sectoare ale societatii si ale economiei au tangenta cu turismul si beneficiaza de el, chiar daca acesta nu reprezinta un interes major pentru sectoarele respective. In scopul dezvoltarii in continuare a industriei turismului, in Republica Moldova este necesar de a crea si a sustine un parteneriat eficient formal si neformal. In aceasta colaborare vor fi implicate ministerele si departamentele, autoritatile administratiei publice locale, asociatiile si uniunile profesionale, ONG, precum si mass-media de profil. O importanta deosebita va avea parteneriatul dintre Departamentul Dezvoltarea Turismului si intreprinderile turistice, atit cele publice, cit si cele private. Imbunatatiri structurale - Planul de actiuni presupune un lucru enorm in vederea implementarii Strategiei. In aceasta ordine de idei un rol aparte revine Departamentului Dezvoltarea Turismului.

61

In scopul indeplinirii obiectivelor trasate, se recomanda mentinerea/avansarea in viitor a statutului juridic al Departamentului Dezvoltarea Turismului. Recomandari de baza - Deficientele identificate in industria turismului din Republica Moldova au determinat necesitatea elaborarii unor actiuni detaliate, care urmeaza a fi indeplinite intr-o perioada de timp scurt si mediu. Planul de actiuni detaliat de la punctul 6.4 determina directiile strategice mentionate in capitolul 5. Actiunile detaliate ale planului au fost grupate in urmatoarele categorii de activitati. Asigurarea stiintifica si metodologica - Dezvoltarea durabila a turismului in Republica Moldova necesita o asigurare stiintifica si metodologica. Prognozarea si planificarea turismului presupune o imbunatatire esentiala a sistemului de evidenta statistica. In acest sens se recomanda ajustarea surselor si a formelor statistice la standardele internationale. Aceasta implica: - determinarea indicatorilor valorici si fizici si tendintele evolutiei lor; - identificarea necesitatilor pentru dezvoltarea produsului turistic; - identificarea locurilor de munca generate de industria turistica si determinarea cererii de angajare pentru personalul instruit; - efectuarea cercetarilor de marketing; - prognozarea dezvoltarii turismului; - evaluarea efectului multiplicator al turismului; - evaluarea impactului turismului asupra mediului inconjurator. Este necesar realizarea unor investigatii speciale privind evaluarea pietelor turistic efective si potentiale. Aceste studii vor identifica cerintele de dezvoltare, investitii, instruire si marketing. Republica Moldova poate avea succes in turism prin crearea unor produse noi in cadrul urmatoarelor forme de turism, pe care le consideram prioritare: - turismul rural; - turismul ecologic; - turismul vitivinicol; - turismul de sanatate si frumusete; - turismul cultural; - turismul de afaceri. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a turismului si crearea infrastructurii turistice - Actuala infrastructura a turismului in Republica Moldova nu beneficiaza de investitii, ceea ce are un impact negativ asupra turismului. Din aceste considerente sint necesare investitii capitale pentru ameliorarea situatiei create. Un domeniu major care urmeaza a fi dezvoltat in mod prioritar este sectorul de cazare. Renovarea structurilor de cazare existente, precum si construirea in regiuni noi a unor structuri moderne de cazare, impune efectuarea unei analize a evaluarii cererii viitoare pe tipuri, categorii si amplasarea teritoriala a acestor structuri. Intretinerea multor atractii turistice este insuficienta. In acest context urmeaza a fi intocmita o lista a atractiilor majore (in ordine prioritara, conform preferintelor vizitatorilor) care necesita renovare. Se evidentiaza, de asemenea, problemele ce tin de interpretarea atractiilor turistice si orientarea vizitatorilor. Aceasta este o problema de nivel national, de aceea se propune sa se introduca sisteme noi de interpretare la citeva atractii turistice, pentru a servi drept exemplu de efectuare a actiunii de acest gen. Sint recomandate proiectele-pilot in domeniul turismului rural si al activitatilor de artizanat pentru a incuraja crearea unor intreprinderi mici si mijlocii in zonele rurale. Aceste intreprinderi vor crea, respectiv, locuri noi de munca, contribuind la conservarea patrimoniului cultural. Pentru a stimula investitiile aditionale in proiectele si produsele turistice, se propune introducerea unui sistem de facilitati financiare atit pentru investitorii autohtoni, cit si pentru cei straini. Reglementarea si organizarea activitatii turistice - Pentru ca turismul in Republica Moldova sa prospere, intreprinderile turistice din sectorul public si cel privat trebuie sa opereze cu un minimum de cerinte administrative. Reglementarea activitatii intreprinderilor din industria turistica este necesara

62

pentru a asigura: - calitatea serviciilor si facilitatilor conform standardelor internationale; - protectia si securitatea turistilor; - angajarea unui personal calificat. Se recomanda ca licentele privind activitatile de turism sa fie acordate de Departamentul Dezvoltarea Turismului. In prezent activitatea turistica se desfasoara preponderent in capitala. Este binevenita extinderea si dezvoltarea echilibrata a activitatilor de turism pe tot teritoriul republicii, ceea ce va genera locuri noi de munca si beneficii socio-economice pentru comunitatile locale. Aceasta va necesita masuri de coordonare la nivel local. Departamentul Dezvoltarea Turismului, in calitatea sa de autoritate a administratiei publice de specialitate, reglementeaza activitatea de turism la nivel national, or, la nivel teritorial, este necesara crearea unor servicii de specialitate suplimentare. Autoritatile locale vor fi incurajate sa ia in considerare potentialul turistic din regiunile lor si, in colaborare cu Departamentului Dezvoltarea Turismului, sa determine directiile de dezvoltare a turismului la nivel teritorial si sa creeze servicii teritoriale de specialitate. Imaginea Republicii Moldova ca tara turistica receptoare poate fi serios afectata daca la sosire vizitatorii vor intimpina dificultati de trecere a frontierei, birocratie excesiva, taxe si costuri majorate. Primele impresii ale turistilor sint deosebit de importante in acest sens. Se recomanda o revizuire a procedurilor, taxelor si facilitatilor ce tin de trecerea frontierei, fara a pune in pericol securitatea tarii si obiectivele controlului vamal. Aceasta revizuire trebuie facuta in asa fel, incit procesul de sosire sa fie agreabil pentru vizitatori. Cadrul normativ - Legea turismului nr. 798-XIV din 11 februarie 2000, precum si alte acte normative in vigoare, constituie cadrul juridic general pentru implementarea prezentei Strategii, insa pentru dezvoltarea anumitor forme de turism (turismul rural, ecologic, vitivinicol, cultural, balnear, social etc.) se impune elaborarea si implementarea unor acte normative aditionale. Se recomanda armonizarea legislatiei turistice nationale cu alte prevederi legale din domeniile conexe, precum si ajustarea acesteia la normele internationale. Indeplinirea acestor recomandari va necesita modificari in Legea bugetului. Dezvoltarea resurselor umane - Turismul este o industrie intensiva care implica utilizarea activa a fortei de munca cu diverse niveluri de pregatire profesionala, cu virste si sexe diferite. Pentru formarea personalului de calificare inalta se recomanda organizarea unui proces adecvat de instruire si training. Programele si procesul de studii din cadrul sistemului universitar, colegiilor si scolilor profesionale polivalente nu cuprind tot spectrul de profesii necesare industriei turismului. Programele de invatamint trebuie actualizate si extinse, iar profesorii incadrati in cursuri de perfectionare. De mentionat ca nu exista cursuri de recalificare si pregatire de scurta durata pentru angajatii din domeniul turismului. Se recomanda a efectua o evaluare a necesitatilor de instruire pentru industria turismului sub raport cantitativ si structural. In aceasta ordine de idei se propune crearea Centrului National de Instruire Continua in Turism, care va asigura instruirea continua si va organiza cursuri specializate. In cadrul Centrului National de Instruire Continua in Turism se recomanda instituirea unei scoli hoteliere. Pentru constientizarea importantei si beneficiilor turismului, se recomanda introducerea in planurile generale de invatamint la nivel preuniversitar a unei discipline consacrate turismului. Promovarea produsului turistic national pe piata interna si cea externa - Politica de promovare a produsului turistic si de marketing in domeniul vizat trebuie sa contribuie la crearea unei imagini reale si atractive a Republicii Moldova, menita sa genereze cererea turistica interna, regionala si internationala. Republica Moldova, ca destinatie turistica, este putin cunoscuta in strainatate. Este necesar un ajutor considerabil din partea statului la elaborarea si promovarea unor pachete informationale, care ar face atractiva imaginea tarii noastre. Prestatorii individuali nu dispun de cunostinte sau de mijloace financiare pentru a intreprinde actiuni eficiente de marketing si promovare a produsului turistic. Departamentul Dezvoltarea Turismului a elaborat planuri de marketing si a intreprins masuri de

63

promovare a imaginii turistice. Dar lipsa de resurse financiare nu permite desfasurarea unei campanii de marketing extensive multimedia a Republicii Moldova ca destinatie turistica. Se recomanda a acorda Departamentului Dezvoltarea Turismului resurse financiare necesare pentru implementarea unor programe integrate de marketing pe pietele turistice-tinta. Pentru promovarea imaginii turistice a Republicii Moldova, activitatile de marketing trebuie sa aiba un caracter continuu. Concluzii: Prognozarea si planificarea turismului presupune o imbunatatire esentiala a sistemului de evidenta statistica . Republica Moldova, ca destinatie turistica, este putin cunoscuta in strainatate. Este necesar un ajutor considerabil din partea statului la elaborarea si promovarea unor pachete informationale, care ar face atractiva imaginea tarii noastre. Prestatorii individuali nu dispun de cunostinte sau de mijloace financiare pentru a intreprinde actiuni eficiente de marketing si promovare a produsului turistic. Bugetul statului s-ar mari considerabil daca investitiile in domeniul turismului ar fi mai mari.

Tema 5.Piaa turistic


5.1. Coninutul i caracteristicile pieei turistice.
OBIECTIVE: Ce prezinta piata turistica. Prezentarea dimensiunilor pietei turistice. Prezentarea capacitatatii pietei. Prezentarea tipurilor pietei. Prezentarea particularitatilor pietei si cererii turistice. CUVINTE CHEIE: Risc accentuat, piata nationala, piata internationala, n accepiunea sa cea mai larg, piaa turismului i cltoriilor este format din totalitatea persoanelor care au dorina i nevoia de a cltori i care au i resursele necesare pentru a-i satisface aceast dorin. Viziunea oamenilor de marketing asupra pieei este puin diferit de cea a economitilor. Dac pentru economiti piaa este constituit din ansamblul vnztorilor i cumprtorilor care efectueaz tranzacii cu un produs sau serviciu, pentru marketeri piaa este format doar din purttorii cererii (potenialii clieni). Vnztorii n cazul nostru, prestatarii i operatorii turistici alctuiesc ceea ce se numeste industria sau domeniul de activitate. Piaa turistic prezint o serie de particulariti importante, care rezult din particularitile cererii i ofertei n acest domeniu:

64

1. contactul cu oferta turistic se ia numai la locul consumului. Decizia de achiziionare a produsului turistic este luat n raport cu imaginea ofertei, constituite pe baza informaiilor acumulate i sintetizate de potenialul consumator pe parcursul procesului decizional; 2. n al doilea rand, piata turistic este supus la numeroase fluctutii datorit faptului c oferta este rigid (din cauza inseparabilittii si perisabilitii) n timp ce cererea este instabil i elastic. Ajustarea ofertei la cerere este foarte dificil, fiind oricand probabil apariia unor neconcordante (oferta abundent i cerere mic, cerere mare i oferta necorespunztoare etc.); 3. n al treilea rnd, pentru a avea loc ntlnirea cererii cu oferta este necesar deplasarea clientului n spaiu, de multe ori pe distane considerabile; 4. n al patrulea rnd, piaa turistica este o piaa puternic segmentat, mergndu-se chiar pn la individualizare; 5. n al cincilea rnd, piaa turistic este o pia multidimensional, n sensul ca rareori intervine o singur persoana n procesul de cumprare a unui produs turistic. n procesul decizional de cumprare pe aceast pia ntalnim iniiatori, decideni, pltitori, utilizatori; 6. n al aselea rand, piaa turistic este una cu risc accentuat. Riscul este perceput att de turiti (care achiziioneaz un produs far a avea posibilitatea s-l testeze mai ntai, consumul urmnd s aiba loc la un oarecare timp dup cumprare) ct i de ofertani: ateptarile clientilor sunt dificil de previzionat, iar clientii nesatisfcuti foarte greu pot fi determinai sa revin. Dimensiunile pietei turistice Principalele elemente cu ajutorul crora se masoara dimensiunea pietei turistice sunt numarul de clienti, capacitatea pietei si potentialul pietei. La calcularea lor trebuie precizata intotdeauna localizarea geografica a pietei (de exemplu piata Romaniei sau piata Bucurestiului), precum si perioada de timp avuta in vedere (de regula un an). In ceea ce priveste numarul de clienti, putem vorbi de urmatoarele componente ale pietei: piata totala, reprezentata de populatia totala a regiunii geografice respective. In aceasta populatie exista totusi un numar de persoane care este de presupus ca nu vor fi niciodata clientii unei firme de turism, din diverse motive (nu se pot deplasa, duc o viata la limita subzistentei sau sub aceasta limita). Acest grup de persoane formeaza nonconsumatorii absoluti. Ei ar trebui exclusi din calcule atunci cand se evalueaza dimensiunile pietei; piata turistica teoretica, care se obtine dupa ce inlaturam nonconsumatorii absoluti din populatia totala. Si in aceasta piata exista o categorie de nonconsumatori, numiti de data aceasta nonconsumatori relativi. Este vorba de persoane care, dintr-un motiv sau altul, nu fac turism sau il fac foarte rar (nu le place sa calatoreasca, nu au venituri suficiente, sunt prea ocupati etc.); piata turistica reala sau efectiva, reprezentata de persoanele care au fost efectiv clientii unei firme de turism in perioada luata in considerare. Marimea acestei piete se obtine inlaturand nonconsumatorii relativi din piata teoretica; piata produsului sau a destinatiei turistice este intotdeauna o parte a pietei turistice reale (de exemplu, piata statiunii Neptun sau piata sejururilor la munte). Capacitatea pietei exprima marimea acesteia prin intermediul numarului total de produse sau prestatii care se pot vinde, in unitati fizice. In cazul pietei turistice, capacitatea s-ar putea exprima in numar de innoptari la hotel, numar de mese la restaurant, numar de vizite la muzeu, numar de sejururi sau voiaje achizitionate si altele. Capacitatea pietei se calculeaza cu formula: Cp = Nc f q unde Nc este numarul de consumatori (clienti), f este frecventa cumpararii, iar q este cantitatea achizitionata la o cumparare (denumita si cumparatura specifica). Piata turistica este o componenta a mediului economico-social, un element important al pietei serviciilor de consum. Piata serviciilor reprezinta sfera economica in care nevoile de consum se manifesta sub forma cererii de servicii, iar productia sub forma ofertei de servicii si prin confruntarea celor 2 laturi se finalizeaza tranzactiile prin intermediul actelor de vanzare-cumparare. Piata turistica este o sfera de interferenta a ofertei turistice materializata prin productia turistica si cererea turistica materializata in consum.

65

Piata turistica poate fi: - nationala -internationala Piata nationala: atunci cand intalnirea cererii si ofertei se realizeaza intre granitele nationale ale unei tari; Piata internationala: aceasta suprapunere se realizeaza in afara granitelor nationale. Piata turistica poate fi privita ca o piata activa pentru tarile primitoare de turisti si o piata pasiva pentru tarile emitatoare de turisti. Piata turistica poate fi influentata de o serie de factori obiectivi si subiectivi, permanenti si conjuncturali, factori acceleratori si factori cu efect negativ. Factorii esentiali care influenteaza piata turistica: volumul, structura si calitatea resurselor turistice care exprima, de fapt, potentialul turistic al unei zone: -gradul de amenajare turistica; -nivelul de dezvoltare al infrastructurii; -nivelul veniturilor si tarifelor; -durata concediilor si a timpului liber; -factorii conjuncturali. Masurarea sau evaluarea cantitativa a pietei turistice se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori: a).-capacitatea pietei turistice care exprima cuantumul necesitatilor pentru un anumit produs turistic ce se manifesta pe piata la un momentdat, fara a se lua in calcul nivelul veniturilor consumatorilor sau nivelul preturilor si tarifelor. b).-potentialul pietei turistice care exprima cererea tuturor consumatorilor pentru un anumit produs turistic in functie de veniturile acestora si de pretul practicat pentru acel produs. c).-volumul pietei produsului turistic care se refera la cuantumul tranzactiilor comerciale incheiate pentru un anumit produs intr-un interval de timp determinat. Daca volumul pietei turistice este egal cu potentialul acestuia spunem ca piata este saturata. d).-locul pe piata al unui produs turistic care se refera la acea parte a volumului pietei turistice acoperita din vanzarea realizata pentru un produs turistic determinat. Particularitatile pietei turistice: 1.-produsele turistice nu pot fi definite cantitativ si calitativ decat indirect si partial intrucat produsul turistic este un produs invizibil. 2.-este o piata fragmentata fiind alcatuita dintr-o multitudine de subpiete turistice ce apar ca urmare a confruntarii diversitatii de oferte turistice cu fiecare din modalitatile de percepere a acesteia de catre categoriile de consumatori. 3.-pe piata turistica oferta este perceputa sub forma unei imagini ce se formeaza ca urmare a informatiilor primite de turist din diverse surse. 4.-consumatorul nu decide intotdeauna singur in legatura cu prestatia turistica pa care doreste sa o consume intrucat apar acei participanti la cumparare care decid si influenteaza comportamentul de consum. 5.-sfera consumatorilor de turism nu se identifica cu ansamblul populatiei intrucat exista categorii de consumatori ce nu pot consuma produsul turistic din diferite motive. 6.-oferta turistica are un caracter teoretic, ea este cunoscuta de consumator numai prin intermediul informarii turistice si prin publicitate. 7.-in decursul unui an calendaristic apare o corelatie variabila a ofertei cu cererea ceea ce conduce la o crestere a pretului la o diminuare a rentabilitatii si la dezvoltarea inegala a diferitelor zone turistice. Particularitati ale cererii: 1.-cererea turistica se manifesta intr-un numar infinit de variante nuantate de la un client la altul in functie de tipologia socio-profesionala, de forma de turism, de caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat, de sursele financiare disponibile si de motivatiile de consum turistic. 2.-cererea turistica nu se caracterizeaza printr-un consum pe al aceluiasi produs turistic oferit la aceeasi destinatie. 3.-cererea turistica are un grad de spontaneitate mai mare decat cererea de marfuri.

66

4.-cererea turistica este sustinuta de motivatia turistica, motivatie care este intotdeauna profund personala si subiectiva. 5.-cererea turistica este dinamica, este diversa si eterogena cu o sezonalitate accentuata fapt care imprima pietei caracterul de piata opaca. Particularitatile ofertei turistice: 1.-oferta turistica cuprinde un ansamblu de servicii a caror materializare se face in functie de capacitatea de primire. 2.-oferta turistica se caracterizeaza prin limite de ordin temporal stabilite in functie de conditiile minime pe care trebuie sa le intruneasca resursele naturale pentru a putea fi acceptate intr-o perioada din an. 3.-oferta turistica este complexa si eterogena cuprinzand elemente atractive, dar si elemente functionale care fac posibila desfasurarea productiei. 4.-in cuprinsul ofertei exista posibilitatea inlocuirii unui tip de oferta cu altul complementar satisfacand motivatii ce se pot substitui una pe alta. Concluzii: Piata turistica poate fi privita ca o piata activa pentru tarile primitoare de turisti si o piata pasiva pentru tarile emitatoare de turisti. Piata turistica poate fi influentata de o serie de factori obiectivi si subiectivi, permanenti si conjuncturali, factori acceleratori si factori cu efect negativ.

5.2 Cererea si consumul turistic. OBIECTIVE: Prezentarea particularitatilor cererii turistice. Prezentarea desfasurata a functiilor cererii turistice. Ce se include in consumul turistic. Prezentarea factorlori determinanti ai cererii turistice. CUVINTE CHEIE: Tipologia socioprofesionala, sursele financiare, motivatiile clientelei.
Particularitatile cererii turistice.Cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care si manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar n afara resedintei proprii, pentru alte motive dect prestarea unor activitati remunerate la locul de destinatie. Consumul turistic este o expresie a cererii solvabile a populatiei pentru serviciile turistice, care si gaseste echivalent n oferta turistica, n timp si spatiu. Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de purtatorii cererii turistice pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica. Gama de servicii pe care un turist le poate solicita n timpul unei calatorii turistice, n decursul unui sejur de vacanta sau n cadrul unei forme specifice de turism, este foarte variata, depinznd de nsasi forma de turism practicata, de diversitatea produselor turistice n cadrul fiecarei forme de turism, de distanta dintre localitatea de resedinta a turistului si locul unde se va realiza respectivul consum turistic, de sezonalitatea activitatii turistice, de felul atractiilor turistice majore care polarizeaza curentele turistice spre anumite destinatii, de puterea de cumparare a clientului potential (cererea solvabila) si, ntr-o proportie importanta, de gusturile, preferintele, aspiratiile etc, ntr-un cuvnt, de motivatiile nevoilor sociale pentru servicii turistice ale clientelei potentiale. ncercnd o sintetizare a acestor multiple aspecte, rezulta ca cererea turistica se manifesta practic ntr-un numar infinit de variante, nuantate de la un client potential la altul, n functie de:

67

- tipologia socioprofesionala, familia si forma de turism n care se desfasoara calatoria turistica a clientului interesat; - caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de transport, modalitatile de cazare etc); - sursele financiare si sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turistice n functie de structura serviciilor; - motivatiile clientelei si preferintele turistilor pentru atractiile oferite. Volumul, structura, dinamica, dispersia n timp si spatiu si tendintele de ale cererii turistice sunt influentate n permanenta, de o serie de factori cu actiune continua sau ocazionala, care determina de altfel si dezvoltarea ansamblului industriei turistice pe plan si mondial. Comparativ cu cererea de marfuri, cererea turistica prezinta o serie de particularitati, ce decurg inerent din Spre deosebire de cererea solvabila de marfuri a populatiei, care se identifica cu consumul propriu-zis al marfurilor (chiar n cazul produselor de ndelungata), cererea de servicii turistice nu se identifica n totalitate consumul turistic, situatie explicabila prin faptul ca acele categorii de populatie care, din diferite motive, nu-si parasesc localitatea de resedinta n timpul concediilor, nu se manifesta de regula ca solicitanti de servicii turistice. Daca n consumul de marfuri se poate stabili o anumita ierarhizare a formelor de modificare a cererii pentru diferite grupe de marfuri, cererea turistica nu se caracterizeaza, de obicei, printr-un consum periodic al aceluiasi produs turistic, oferit la aceeasi destinatie a calatoriilor turistice. Din aceste considerente, desi n practica turistica se accepta clasificarea cererii n periodica si ocazionala (rara), periodicitatea trebuie nteleasa ca o manifestare generala a cererii de servicii turistice n cursul unei perioade de referinta, avndu-se n vedere ca, totodata, periodicitatea consumului turistic nu afecteaza dect ntr-o mica masura aceeasi oferta de servicii la intervale apropiate. Rationamentul face n mod deliberat abstractie de unele forme impuse de manifestare periodica a cererii turistice, ca de exemplu cazul calatoriilor de afaceri (asimilate cu calatoriile turistice), n cazul recomandarilor medicale pentru anumite proceduri de tratament balneomedical care necesita repetare la intervale regulate de timp si n aceeasi statiune turistica, sau chiar si n cazul unor forme cu predilectie de turism (de exemplu, vnatoarea sau pescuitul sportiv) legate de aceeasi destinatie a calatoriilor. Periodicitatea cererii turistice este o functie a veniturilor disponibile, a timpului liber si a sezonalitatii activitatii turistice, care genereaza diferite forme de turism bazate pe o oferta anuala periodica (de exemplu: turismul n statiunile de sporturi de iarna, turismul estival pe litoral etc). n acest context merita sa fie reamintit faptul ca factorul esential al formarii periodice (sezoniere) a cererii turistice si, n consecinta si a repartitiei inegale n timp si spatiu a cererii, este reprezentat de limitele timpului liber disponibil pentru turism n decursul unui an calendaristic. Se au n vedere, n primul rnd, concediile si vacantele anuale, care reprezinta perioade mai lungi si nentrerupte de timp liber si care influenteaza formarea cererii turistice prin: - durata concediilor si vacantelor; cu ct acestea sunt de mai lunga durata, permit fragmentarea lor n mai mare masura si, ca atare atenueaza caracterul sezonier al cererii; - limitele caracteristice impuse acestora, cunoscnd ca, pentru anumite categorii depopulatie activa, concediile pot fi utilizate n scopuri turistice numai n anumite perioade de an (de exemplu n agricultura). Timpul liber saptamnal are n schimb o influenta mai pronuntata asupra periodicitatii cererii turistice, din cauza frecventei mai constante de utilizare pentru turism a sfrsitului de saptamna n cursul unui an. Din practica mai rezulta ca cererea turistica are un grad ridicat de spontaneitate n comparatie cu cererea de marfuri. Cu toate ca n turism s-a adoptat clasificarea cererii n ferma si spontana, nsasi cererea ferma comporta n toate mprejurarile un grad ridicat de urgenta si se manifesta cu elasticitate variabila la diferite categorii de populatie. Ca rezultat al elasticitatii nevoilor de consum ale populatiei, ordinea de urgenta a satisfacerii nevoilor pentru marfuri si pentru servicii turistice se manifesta si ea diferentiat de la o categorie de populatie la alta. Cu anumite exceptii (de exemplu, n cazul cererii pentru tratament balneomedicale), cererea turistica este mai putin legata de conditiile de existenta ale populatiei dect cererea de marfuri, fiind n general mult mai sensibil influentata de nivelul veniturilor populatiei si de

68

nivelul tarifelor pentru aranjamentele (pachetul de servicii) turistice. Prin analogie cu cererea de marfuri, elasticitatea cererii turistice se exprima prin intermediul coeficientilor de elasticitate. Evident, valorile pe care le vor mbraca coeficientii de elasticitate depind de natura produsului turistic si de natura si categoria cumparatorilor virtuali ale caror niveluri de venituri sunt luate n considerare. Nivelul veniturilor, tarifele, distanta si durata calatoriilor nu sunt singurele elemente care pot influenta cererea turistica. n egala masura trebuie cunoscute si obiceiurile de a calatori ale cetatenilor si motivatiile care-i incita sa ntreprinda calatorii n scopuri turistice. Cererea turistica ansamblul persoanelor care si manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar n afara resedintei proprii pentru alte motive dect prestarea unor activitati renumerate la locul de destinatie. Consumul turistic manifestarea cererii solvabile a populatiei pentru produsele turistice oferite pe piata. Particularitatile cererii turisticeCriterii potentiale de diferentiere a cererii turistice (manifestarea cererii):motivatiile clientelei si preferintele turistilor pt. atractiile oferite; tipologia socio-profesionala, familia, forma de turism;sursele financiare si sumele disponibile pentru cheltuieli turistice;caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejur, forme de transport, modalitatile de cazare etc.) Particularitatile cererii turistice.Gradul ridicat de mobilitate a cererii turistice schimbari relativ rapide (cantitativ si structural) sub influenta unor factori obiectivi si subiectivi. Evolutie continua a cererii turistice volum, structura,dispersie spatiala si temporala, nsa cresterile nu au o ritmicitate constanta si nici o dispersare unitara spre toate destinatiile turistice Particularitatile cererii turistice.Cererea turistica este foarte elastica Consumatori mpartiti n doua categorii: Consumatori pt. care produsele turistice sunt considerate esentiale turismul de afaceri, turismul balnear, cel familial, pelerinajele religioase elasticitate relativ redusa Consumatori pt. care produsele turistice sunt considerate facultative Valoarea medie pe o zi de sejur a consumului turistic este superioara consumului la locul de resedinta si superioara veniturilor individuale curente. Cererea turistica nu se identifica n totalitate cu consumul turistic.Cererea turistica este mai putin presanta.Cererea turistica - gradul ridicat de spontaneitate Cererea turistica puternica tendinta de concentrare n spatiu la nivelul destinatiilor turistice Particularitatile cererii turistice Cererea turistica - concentrare n timp - prioritar intraregionala - se manifesta la locul de resedinta al turistului Factorii determinanti ai cererii turistice Dupa natura si sensul interventiei: -factori exogeni -factori endogeni -Dupa durata de timp a actiunii lor: -factori cu influenta permanenta -factori conjuncturali Functie de importanta determinantilor cererii turistice: -factori primari -factori secundari

69

5.3 Oferta si productia turistica OBIECTIVE:


Prezentarea elementelor de atractivitate ale ofertei. Prezentarea perioadei de existenta a ofertei turistice. Prezentarea elementelor bazei tehnico-materiale. Centralizarea ofertei. Concentrarea ofertei.

CUVINTE CHEIE: Productia turistica, oferta turistica, lanturi voluntare.

Elementele de atractivitate ale ofertei includ elementele naturale si elementele antropice. In cadrul elementelor naturale enumeram: peisajul, flora si fauna. Elementele antropice: monumentele istorice si de arta, religia, obiectivele economice. In functie de motivatia dominanta a consumatorilor, oferta turistica se clasifica in urmatoarele forme: 1.Oferta turismului de vacanta care include turismul balnear, sportiv, recreativ si familial. 2.Oferta turismului cultural care se refera la turismul de studii, religios. 3.Oferta turismului de afaceri care include turismul itinerant, de congrese si reuniuni si turismul stimulator. 4.Oferta turismului pentru ingrijirea sanatatii care include turismul de tratament si turismul profilactic. Productia turistica o definim ca ansamblul de servicii care folosesc echipamente de productie si forta de munca si se materializeaza intr-un consum efectiv in cadrul unei ambiante specifice. Intre productia turistica si oferta turistica exista raporturi care sunt diferite de relatia oferta-productie pe piata bunurilor de consum. Productia turistica este cel mult egala cu oferta.Oferta turistica se manifesta si independent de productia turistica in timp ce productia nu se poate realiza in afara ofertei. Structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna cu structura productiei. Oferta turistica exista atata timp cat exista elementele care o compun, pe cand productia turistica

70

exista numai atunci cand se manifesta consumul efectiv. Oferta turistica este sustinuta de urmatorii determinanti: este vorba de teritoriul, sectorul tertiar si baza tehnica materiala. Teritoriul reprezinta elementul determinant al ofertei intrucat se constituie ca suport al acesteia. Din punct de vedere turistic teritoriul poate fi apreciat cantitativ prin capacitatea optima de primire a teritoriului si calitativ prin gradul de atractivitate. Capacitatea de primire semnifica numarul maxim de turisti care pot fi primiti la un momentdat fara a prejudicia mediul geografic si social. a.O trasatura a teritoriului turistic este accesabilitatea acestuia care semnifica pozitia teritoriului in raport cu bazinul cererii, exprimataprin distanta. Distanta sau accesabilitatea contribuie la cresterea atractivitatii teritoriului pana la un punct de la care atractivitatea scade ca urmare a aparitiei oboselii. Atractivitatea teritoriului poate fi pusa in evidenta prin metoda intitulata analiza diagnostic. Aceasta metoda evidentiaza factorii care pot stimula dezvoltarea activitatii turistice intr-o zona, iar elementele ce se au in vedere in cazul folosirii acestei metode sunt urmatoarele: -accesabilitatea (cai de comunicatie, mijloace de transport); -conditii de relief; -conditii meteorologice (puritatea aerului, frecventa zilelor insorite, durata si grosimea stratului de zapada); -frumusetea peisajului natural; -valoarea terapeutica si volumul unor elemente naturale; -patrimoniul cultural-artistic; -conditiile demografice. Sectorul tertiar se constituie in element determinant al ofertei intrucat grupeaza activitati de prestari de servicii care se constituie in factori pentru dezvoltarea ofertei. Baza tehnicomateriala cuprinde echipamentul turistic sau capacitatea de productie a ofertei care impreuna cu forta de munca creeaza conditiile necesare desfasurarii activitatii turistice. Dimensiunea bazei tehnico-materiale este influentata de cuantumul resurselor natural turistice, iar efectul investitional este invers proportional cu calitatea atractiei turistice a resurselor naturale. Baza tehnico-materiala cuprinde: -baza tehnico-materiala a cazarii; -baza tehnico-materiala a alimentatiei; -baza tehnico-materiala a agrementului; -baza tehnico-materiala a transportului. Baza tehnico-materiala a cazarii se apreciaza prin numarul de locuri sau numarul de camere folosite pentru innoptare. Structurile de cazare cuprind structuri hoteliere, structuri extrahoteliere si structuri nepermanente. Hotelaria este forma traditionala de cazare si primire a turistilor iar principalele categorii de unitati cu cazare turistica de O.M.T. sunt: a).Dupa caracteristicile fundamentale exista: -unitati hoteliere si asimilate acestora; -unitati extrahoteliere si complementare. b).Dupa serviciile oferite exista: -de categorie lux: 4, 5 stele; -de categorie medie; -de categorie modesta. c).Dupa regimul de functionare: -unitati deschise permanent; -unitati sezoniere.

71

d).Dupa forma de exploatare: -unitati in exploatare individuala; -hoteluri asociate in lanturi hoteliere modulare; -societati sau grupuri hoteliere cum sunt lanturile hoteliere integrate; e).Dupa forma de proprietate: -hoteluri in proprietate personala; -hoteluri in coproprietate privata; -hoteluri in proprietate de stat; -hoteluri in proprietate mixta. Cazarea extrahoteliera cuprinde: resedintele secundare, apartamentele mobilate si unitatile sociale de cazare. Resedintele secundare reprezinta unitati de primire exploatate in proprietate deplina, multiproprietate sau coproprietate. Acestea dispun de servicii de cazare la preturi mai avantajoase decat hotelul clasic. Cele mai recunoscute sunt condominioanele raspandite in principal pe continentul american si in Franta care presupun programe imobiliare ce includ servicii asigurate de o societate de gestiune. Apartamentele mobilate se constituie in oferte de primire pentru perioadele de varf reprezentand oferte suplimentare (gasim in tarile europene). Unitatile sociale de cazare reunesc satele de vacanta, centrele pentru tineret, hanuri pentru tineret. Structuri de cazare nepermanenta: campingurile si zonele de agrement. Integrarea ofertei turistice: 1.Centralizarea ofertei. 2.Concentrarea ofertei. 1.Centralizarea ofertei reprezinta fenomenul de aparitie a unor intreprinderi de dimensiuni mari alaturi de firmele mici existente. Modalitatile de centralizare a ofertei sunt lanturile hoteliere voluntare, franchiza turistica si asociatia profesionala. Lanturile hoteliere voluntare reprezinta o uniune benevola de hotelieri independenti care oferind un produs relativ omogen sub aspectul confortului si al serviciului, dar diferentiat din punct de vedere al arhitecturii si al amenajarii promoveaza si dezvolta o munca unica. Sub aspect financiar si juridic sunt independente. De regula, acestea apar intr-o anumita regiune si la nivelul fiecarui lant hotelier voluntar se constituie o societate comerciala sau asociatie fara scop lucrativ ca entitate juridica. Aceste lanturi se mai numesc si lanturi de publicitate intrucat scopul principal al acestora este acela de a adopta si aplica strategii promotionale si comerciale comune. Avantajele lanturilor voluntare sunt: -organizarea de campanii promotionale; -editarea de ghiduri care include toate hotelurile membre, ghiduri ce se comercializeaza atat in interiorul lantului cat si in cazul agentiilor de voiaj; -prezenta de birouri de rezervari informatizate; -exista posibilitatea de asociere cu o societate furnizoare de echipamente si produse alimentare, asociere ce conduce la obtinerea unor preturi preferentiale; -posibilitatea oferirii de asistenta tehnica si consultanta la nivelul lantului; -posibilitati de finantare preferentiala. Fiecare hotel care adera la lantul hotelier participa cu o taxa de aderare la care se adauga o redeventa (suma) anuala de 0,5% din cifra de afaceri. Franchiza turistica este o metoda de conlucrare reglementata juridic in care o intreprindere numita franchizor extinde asupra altor intreprinderi dreptul de a efectua operatii de productie si comercializare in principal in domeniul hotelier. Caracteristicile franchizei turistice sunt urmatoarele: -hotelurile franchizate dispun de o mai larga autonomie in functionare decat in cazul incheierii unui contract de management.

72

-conlucrarea reprezinta exclusivitatea teritoriului si planul organizarii; -franchizatul se foloseste de marca si notorietatea franchizorului pentru care ii achita acestuia un drept de participare sau taxa de afiliere sub forma unei sume forfetare precum si redevente anuale. Principalele servicii pe care le asigura franchizorul sunt: -servicii de baza: asistenta tehnica, consultanta, controale periodice, actiuni promotionale, comunicare verbala prin strategii de formare si comunicare scrisa prin manuale de proceduri standard. -servicii ocazionale care constau in consultanta pentru publicitatea locala, experti in gestiune si relatii publice. Asociatia profesionala urmareste promovarea imaginii si sustinerea intereselor categoriilor pe care le reprezinta. 2.Concentrarea ofertei se realizeaza prin urmatoarele modalitati: a).Concentrarea orizontala; b).Concentrarea verticala; c).Conglomeratul. a).Se realizeaza intre intreprinderi ce participa la acelasi stadiu al procesului de productie (Ex: lanturi hoteliere care controleaza unitatile ce le poarta numele, devenind trusturi cu un singur centru de decizie). b).Semnifica gruparea prin fuziune, achizitie sau acord de cooperare a unor societati care practica acelasi gen de activitate in scopul sporirii beneficiilor prin economiile de scara. Lanturile hoteliere integrate de categorie economica se caracterizeaza prin faptul ca isi pastreaza arhitectura, standardele, capacitatile de cazare si tariful care se transforma intr-o norma de produs.Lanturile hoteliere integrate de categorie superioara se caracterizeaza prin faptul ca elimina standardele rigide si conceptia unica de arhitectura si amenajare interioara, fiecare hotel avand o identitate proprie, ceea ce determina ca lantul hotelier respectiv sa fie mai atractiv pentru potentialii aliati. In cazul extinderii in spatiu a lanturilor hoteliere se pot evidentia situatiile: -lanturi hoteliere care acopera numai teritoriul national (Ex: Hilton Hotels si Ibis); -lanturi nationale angajate ulterior in spatiul international ca urmare a legaturii cu companii aeriene (Ex: Sofitel) sau ca urmare a saturarii nationale; -lanturi hoteliere orientate de la inceput catre destinatii externe (Ex: Intercontinental Hotel) sau ca urmare a diversificarii ofertei pe piata turistica (Ex: Group Mediteraneean). Marile grupuri hoteliere includ mai multe lanturi hoteliere integrate. Acestea recurg la segmentarea ofertei, pietei pentru a satisface cerintele mai multor grupuri de consumatori. Segmentarea ofertei determina aparitia unor lanturi hoteliere integrate care propun produse proprii. Grupurile hoteliere se constituie in urmatoarele categorii: -Grupurile hoteliere ce reunesc mai multe lanturi potrivit optiunii strategice de segmentare a ofertei (Grupul Hotelier Hilton); -Grupurile hoteliere care dezvolta in lant independent unic (Ex: lantul hotelier Intercontinental); -Grupuri hoteliere care si-au creat o retea de unitati cu activitate hoteliera de tip club (Ex: Mediteraneean). b.Reuneste in acelasi grup intreprinderi complementare care intervin in diferitele stadii ale procesului de productie turistica. Concentrarea verticala poate fi: -ascendenta atunci cand se porneste de la un T.O.; -descendenta cand se porneste de la transportator. c.Conglomeratul se realizeaza prin fuziunea unor firme sau cumpararea unor intreprinderi care nu includ activitati inrudite din punct de vedere industrial sau comercial (Ex: firma care se ocupa de telecomunicatii si care include in structura sa lantul hotelier Sheradon si o intreprindere de locatie de autoturism Abis). Oferta turistica este formata din ansamblul atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor. Practic, oferta turistica a unei tari (zone, statiuni) cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse n valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice. Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistica se mparte n primara, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale si secundara, incluznd ansamblul resurselor create de mna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folclorice etc.). Ansamblul ofertei primare si secundare constituie oferta turistica potentiala a unui teritoriu, care va deveni oferta reala (efectiva) numai n masura n care va ntruni o serie de caracteristici pentru stimularea consumului turistic, respectiv atunci cnd se vor dezvolta conditiile necesare de primirea turistilor si de

73

petrecere a sejurului lor n ambianta caracteristica a resurselor primare si secundare, ca rezultat al dezvoltarii bazei materiale a turismului si a infrastructurii sale tehnice. Oferta primara nu are valoare intrinseca: ea se distinge de oferta turistica secundara (produsa de mna omului) prin faptul ca resursele naturale nu pot fi reproduse artificial, ele fiind create de natura, att n spatiu, ct si n timp. Oferta turistica primara si secundara constituie deci "materia prima" pentru industria turismului, care se va modela n diferite produse turistice numai printr-un consum efectiv de munca vie, nglobata n prestatiile de servicii turistice specifice pentru fiecare produs turistic. n literatura de specialitate se regasesc si sub numele de resurse turistice antropice. Aceasta "materie prima", desi abundenta n aparenta, devine din ce n ce mai limitata, ceea ce ngusteaza "spatiul turistic" si deci posibilitatea folosirii unui teritoriu n scopuri preponderent sau exclusiv turistice. n acest context, se impune o identificare realista a resurselor turistice corespunznd motivatiilor efective, ca si evaluarea corecta a posibilitatilor de a transforma resursele potentiale si resursele utilizabile n scopuri turistice. Concluzii: Oferta turistica se caracterizeaza printr-un ansamblu de bunuri si servicii, a caror materializare este o functie a capacitatilor receptoare. Deoarece capacitatile de primire limiteaza oferta turistica n spatiu, aceasta se caracterizeaza printr-o rigiditate relativa n comparatie cu elasticitatea cererii turistice.

5.4 Preturile produselor turistice OBIECTIVE:


Importanta preturilor unui produs pe piata turistica. Prezentarea trasaturilor distinctive a preturilor turistice. Structura tipica a costului unui voiaj.

Pretul reprezinta valoarea de piata a unui produs sau serviciu,intr-o exprimare monetara,iar nivelul lui reflecta o serie de constringeri ale pietei.Iar cazul produselor turistice,formarea preturilor este rezultatul actiunii unei multitudini de factori de natura ecomica,politica, motivationala,geografica etc.,dar si al respectarii numeroaselor cerinte decurgind din specificitatea ofertei si cererei,din complexitatea si etorogenitatea acestora. Ca forma concreta de manifestare a valorii,cu alte cuvinte din punct de vedere economic pretul trebue sa reflecte ,cu fidelitate ,cheltuelile de productie,de comercializare, sa acopere taxele,inpozitele si alte obligatii financiare ale agentilor economici sis a asigure acestora un profit;din punctul de vedere al cumparatorului,pretul este apreciat in functie de utilitatea produsului,de importanta nevoii pe care o satisface,de veniturile disponibile,de preturile concurentei,de rezultatul conparatiei cu alte bunuri si servicii.Totodata,pretul treue sa raspunda legitatilor economiei de piata,in primul rind,legei cererii si ofertei. Avind in vedere acest continut complex,stabilirea pretului este o chestiune dificila,nivelul acestuia fiind rezultatul unei cautari, unui compromise,unui optim intre fortele implicate(producatori,comercianti,consumatori,conditii de piata).Astfel determinat ,pretul indeplineste o serie de functii,cum sunt cea de instrument de masura a activitatii si a eficientei aesteaia,de mijlocitor al schimbului,de instrument de realizare a echilibrului oferta-cerere.Pe linga aceste calitati pretul ramine o pirghie importanta de concretizare a unor obiective de politica economica in domeniul turismului,intre care:stimularea cererii,dezvoltarea si diversificarea ofertei,patrunderea pe o anumita piata,asigurarea accesului si ,implicit,dreptului la vacanta unui numar cit mai mare de personae ,limitarea cererii spre anumite destinatii la scopul protejarii acestora etc. In privinta realizarii echilibrului oferta-cerere,rolul pretului se circumscrie particularitatilor celor doua categorii correlative, in principal viscozitatii acestora,determinate de rigiditatea ofertei,de intangibilitatea produselor turistice,de conservatorismul si

74

fidelitatea clientelei. Ca urmare a acestor situatii,preturile produselor turistice prezinta citeva trasaturi distinctive,intre care cele mai importante sunt : Diferentierea, Caracterul inflationist, Formarea relativ independenta de raportul cerere-oferta, Influenta regulatoare limitata asupra pietei

Complexitatea produselor turistice si mecanismul de formare a preturilor pachetului de vacanta,prin acumularea costurilor prestatiilor individuale ,determina un efect al inflatiei sensibil amplificat.Inflatia prin costuri se datoreaza cresterii pretului energiei ,variatiei nivelului salariilor,determinata de munca sezoniera si raritatea fortei de munca superior calificata,in sezon,de specultiile funciare in zonele turistice,de actiunea statului prin intermediul fiscalitatii etc.Inflatia prin cerere consta intr-o crestere artificiala a pretului vacantelor ca urmare a sezonalitatii,a unei oferte inelastice si,corespunzator,unei inadecvari oferta cerere si unui import de inflatie. O alta caracteristica a preturilor produselor turistice se refera la faptul ca formarea lor este relativ independenta de raportul oferta-cerere ,de legile pietei.Potrivit teoriei economice, in conditiile economice de piata preturile se stabilesc pe baza legii cererii si ofertei modalitate proprie situatiei de concurenta perfecta; de asemenea, se pot forma ca urmare a deciziei unui producator care domina piata unui produs acesta fiind pretul de monopol; ar mai fi mentionata si situatia in care statul intervine direct sau indirect in stabilirea pretului.In realitate economica se intilneste o impletire a acestor situatii, rezultind preturi formate in diverse modalitati.In cazul concret al pietei turistice, opacitatea acesteia, determinata de carracterul nematerial, intangibil al produselor, pe de o parte vascozitatea cererii si ofertei, pe alta parte, limiteaza afirmarea liberei concurente si rolul mecanismelor pietei in formarea preturilor. Astfel, cel mai adesea, jocul liberei concurente este ingradit, deformat, fie prin intelegeri intre producatori (dub egida asociatiilor profesionale, patronate, sindicate), fie pentru ca forma frecventa intilnita de organizare a activitatii (lanturile integrate, voluntare) creeaza pozitia de monopol. De asemenea, nu de putine ori, interventia statului prin reglementari indirecte (politica fiscala, protejarea mediului, regimul constructiilor) reduce rolul pietei in stabilirea preturilor. Desi nu se poate spune ca pe piata turistica a disparut orice concurenta, majoritatea preturilor se formeaza independent de actiunea legii cererii si ofertei. Aceasta caracteristica genereaza, la rindul ei, o alta particularitate a preturilor implicit, asupra realizarii ehilibrului pe piata. In privinta modalitatii concrete de determinare a preturilor produselor turistice, ca regula generala, trebuie tinut seama de: - costurile materiale, - costurile salariale - costurile de functionare, - costurile de gestiune, - taxa pe valoarea adaugata, - marja de profit a producatorului si/sau comerciantului. Aceasta tehnica inregistreaza ,in practica,o serie de adaptari in functie de specificul serviciului turistic transport,hotelarie,alimentatie.De o metodologie aparte beneficiaza programele turistice (aranjamente IT), datorita continutului lor complex,de pachete si servicii.In stabilirea pretului unui astfel de produs sunt luate in calcul, sub forma cheltuielilor directe ,preturile prestatiilor individuale standard: transport ,cazare,alimentatie si agrement sau tratament ,dupa caz .Acestora se adauga cheltuieli administrative si de organizare a activitatii ,comisionul agentiei sau touroperator-ului si taxa pe valoare adaugata.Intr-o asemenea structura mai pot fi incluse gratuitati,cheltuieli cu asigurarea turistului,cheltuieli de promovare etc.

75

Concluzii: Desi nu se poate spune ca pe piata turistica a disparut orice concurenta, majoritatea preturilor se formeaza independent de actiunea legii cererii si ofertei. Aceasta caracteristica genereaza, la rindul ei, o alta particularitate a preturilor implicit, asupra realizarii ehilibrului pe piata

5.5.Tendinte actuale pe piata turistica OBIECTIVE:


Influienta cresterii pietei turistice. Valorificarea atractiilor turistice. Influienta factorilor determinanti asupra pietei turistice.

Piata turistica se afla intr-o permanenta transformare.Ca tendinta generala,ea inregistreaza o crestere,in ritmuri superioare celor ale dinamicii economiei mondiale.Aceasta evolutie s-a mentinut si in conditiile unor evenimente,ceea ce demonstreaza o oarecare detasare a turismului fata de problemele economico-sociale.Totodata,cresterea turistica deosebit de dinamica s-a concretizat intr-o dimensiune actuala impresionanta a acestui domeniu,circa 3.550 mld. USD,ceea ce face din turism una din cele mai importante industrii ale economiei mondiale si componente ale comertului mondial. Cresterea pietei turistice reprezinta o latura cantitativa-exprimata prin sporirea numarului calatoriilor si a consumurilor aferente-si una calitativa,rezultat al atragerii in circuitul turistic a noi zone si tari ,a unor segmente tot mai largi ale populatiei,de o mare diversitate din punct de vedere economic,socio-cultural si afectiv.Aceste evolutii genereaza,la rindul lor,o serie de mutatii structurale. Turismul creeaza oportunitati de crestere economica regionala si locala si contribuie la crearea de noi locuri de munca prin valorificarea patrimoniului cultural si natural, specific fiecareia din cele opt regiuni de dezvoltare, inclusiv din zonele marginale, dezavantajate din punct de vedere economic si social. De asemenea, o parte importanta din noile locuri de munca create constituie o oportunitate regionala pentru ocuparea fortei de munca feminine. Valorificarea atractiilor turistice din diferitele zone ale tarii poate contribui la cresterea economica a unor centre urbane in declin sau zone rurale periferice, prin favorizarea aparitiei si dezvoltarii firmelor locale, transformand areale cu competitivitate economica scazuta in zone atractive pentru investitori. Activitatea pietei turistice creeaza cerere pentru o gama larga de bunuri si servicii, achizitionate ulterior de turisti si companii de turism, inclusiv bunuri si servicii produse de alte sectoare economice (comert, constructii, transporturi, industria alimentara, confectii si incaltaminte, industria mica si de artizanat). Dezvoltarea pietei turismului va tine cont de principiile dezvoltarii durabile, in sensul conservarii si protejarii patrimoniului natural si cultural, dar si al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerenta in conditiile practicarii turismului pe scara larga. Cresterea numarului de turisti va suprasolicita mediul inconjurator, afectand echilibrul ecosistemului. Presiunea asupra mediului va fi tinuta sub control in

76

regiunile cu un patrimoniu natural deosebit, pentru a permite valorificarea acestuia intr-o maniera durabila si printr-o repartizare spatiala uniforma a activitatilor turistice. Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor turistice Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica Aceste domenii de interventie au ca scop sprijinirea valorificarii unor importante categorii de resurse turistice: culturale si resursele naturale. Modificari semnificative ale consumurilor turistice,respectiv,ale pietei sunt generate si de tendintele unor factori determinanti .Dintre acestia ,un rol mai important revine fenomenului de imbatrinire a populatiei ,in special in tarile dezvoltate ,cresterii duratei timpului liber,ascensiunii factorilor socio-culturali si emotionali asupra celor materiali ,obiectivi in formarea cererii.Asociate unor evolutii economice pozitive,actiunile acestor factori se reflecta in tendintele de fragmentare a vacantelor si efectuarea mai multor calatorii de mai scurta durata,de largirea perioadelor de desfasurare a deplasarilor si ,implicit,atenuarea sezonalitatii,in diversificarea destinatiilor s.a. Pe de o parte ,ponderea in crestere a turistilor debutanti sau a celor cu posibilitati financiare limitate relanseaza cererea pentru vacantele standard . Exploatarea turistica durabila a ariilor protejate se poate realiza prin practicarea unui turism controlat, prin distribuirea echilibrata a turistilor in toate perioadele anului (reducand astfel si efectul indus de sezonalitate). De aceea, tinand cont si de evolutiile globale ale pietei turistice, este absolut necesara cresterea standardelor de calitate a spatiilor de cazare de tipul hotelurilor, moteluri si campinguri, cabane si hoteluri pentru tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane. In plus, aceleasi atribute caracterizeaza si structurile de agrement turistic, care furnizeaza facilitatile de petrecere a timpului liber. Concluzii: Turismul creeaza oportunitati de crestere economica regionala si locala si contribuie la crearea de noi locuri de munca prin valorificarea patrimoniului cultural si natural, specific fiecareia din cele opt regiuni de dezvoltare, inclusiv din zonele marginale, dezavantajate din punct de vedere economic si social. De asemenea, o parte importanta din noile locuri de munca create constituie o oportunitate regionala pentru ocuparea fortei de munca feminine.satisfacerea nevoilor turitilor trebuie s fie obiectivul major al oricrui organizator de cltorii. Pentru aceasta, demersul trebuie pornit cu identificarea nevoilor clienilor poteniali, continuat cu conceperea de pachete turistice care s corespund acestor nevoi i finalizat cu evaluarea: gradului de satisfacie al turitilor, al personalului implicat n desfurarea actului turistic i a produsului turistic, ca ntreg.

77

Tema 6. Baza tehnico materiala a turismului.


6.1 Continutul si rolul bazei tehnico-materiale a turismului. OBIECTIVE:
Prezentarea desfasurata a bazei tehnico-materiale a turismului. Prezentarea divizarii resurselor materiale (capitalul tehnic). Prezentarea

CUVINTE CHEIE:
Baza tehnico-materiala, capitalul fix,capitalul circulant,

Sub denumirea de baza tehnico-materiala pot fi subintelese urmatoarele mijloace acestea sint resursele,mijloacele adecvate capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turistilor pe durata si cu ocazia realizarilor voiajelor. Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii, si ca atare, influentat de evolutia ei. Prin caracterul sau de masa si continutul complet, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu implicvatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor internationale baza tehnico materiala a turismului este reprezentata potrivit acceptiunii generale a conceptului de ansamblu mijloacelor tehnice de productie utilizate in acest domeniu in scopul optinerii de bunuri si servicii specifice destinate consumului turistic. In corelatie cu sfera larga de cuprindere a turismului cu rolul sau complex si de ramura de sinteza, baza tehnico- materiala a acestuia include atit mijloace comune altor ramuri cit si echipamente specifice. Ca atare continutul econimic,caracteristicile,modalitatile de clasificare consacrate se regasesc in cazul bazei tehnico-materiale a turismului.Astfel in raport cu modul particular in care se consuma si se inlocuiesc resursele materiale se separa in capital fix si capital circulant. Capitalul fix componenta a avutiei nationale este format din: bunuri de lunga durata care servesc ca instrumente ale muncii in mai multe etape de productie se consuma treptat si se inlocuiesc dupa mai multi

78

ani de utilizare.ele se caracterizeaza prin faptul ca-si pastreaza forma initial ape toata durat afunctionarii in timp ce valoacea lor se reduce transferinduse asupra rezultatelor; de-asemenea ele sunt in mare masura specializate in indeplinirea anumitor operatii ceea ce limiteaza destinatiile acestora imprimindule rigiditate si exploatare. Cea mai generala structura a lor include: constructii si echipamente de productie (masini, utilaje, instalatii, mecanisme si dispositive de masurare, control si reglare, mijloace de transport etc.) subdivizate la rindul lor pe grupe si tipuri. Capital circulant, parte a fondurilor de productie se caracterizeaza prin faptul ca se consuma integral in cadrul unui singur ciclu de productie si ca atare trebuie de inlocuit cu fiecare circuit economic. Din sfera acewstui capital fac parte: materii prime, materiale, energie, combustibil etc. aceste componente sunt mai putin specializate fiind susceptibile mai multor destinatii. Potrivit acestei clasificari in concordanat cu specificul activitatii turistice capitalul ethnic este prezentat in proportii covirsitoaredin constructii-cladiri, destinate primirii si servirii turistilor si adapostirii unor masini si utilaje necesare productiei; lor li se adaoga mijloace de transport si diverse instalatii.La rindul lor aceste echipamente sint delimitate pe subgrupe in functie de participarea in diverse etape ale activitatii turistice. Astfel, intre grupele cele mai importante se numara: cladirile unitatilor de cazare si alimentatie, ale unitatilor d eproductie si administrative, parcul de mijloace de transport, instalatii de agreement si tratament, inventarul , mobilierul si echipamentul de unitati de cazare si alimentati, atelliere de reparatii, gospodarii anexe, unitati de invatamint. O zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui in oferta inainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Amploarea fluxurilor turistice este determinate de o potriva de cererea si factorii acesteia, dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. Deasemenea pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelului de confort, apr mutatii in criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta, are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. Actractia exercitata de potentialul turistic pierde din importanta in favoare acelei determinate de nivelul serviciilor, la rindul lor dependente de structura si calitatea resurselor materiale. Aceasta explica in mare masura atractia diferita a unor zone beneficiind de potential sensibil apropiat dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic. Apropierea de nevoileturistilor de varietatea gusturilor si preferintelor acestora presupune o adaptare permanenta a resurselor materiale la evolutia cantitativa si structurala a cererii. Necesitatea unei corelatii intre aceea ce se ofera si ce se cere este accentuate si de caracteristicile produsului turistic, rigid in timp si spatiu. In aceste conditii devansarea dezvoltarii bazei tehnico materiale in raport cu dinamica circulatiei turistice reprezinta o cerinta si o garantie a valorificarii atractiilor turistice si satisfacerii clientelei. Din cele prezentate rezulta ca nu doar rolul important pe care baza tehnico material ail joaca in desfasurarea si dezvoltarea turismului ci si cresterea continua a acestuia ca rezultat al sporirii exigentelor turistilor in general in fata de confort in special al varietatii tot mai largi a cerintilor manifestate odata cu participarea la circulatia turistica a unor noi segmente ale populatiei a diversificarii agrementului formelor d eturism locurilor si zonelor ce se inscriu in circuitul turistic. Concluzi: Desfasurarea activitatii turistice presupune existenta si dezvoltarea calatoriilor in masa. Rezultatele cele mai inalte se datoreaza legaturi dintre potentialul turistic, baza tehnico-materiala si cerere, armonizarea si ritmul directiilor de evolutie a sferei turistice se datoreaza anume lantului dat.

79

6.2 Structura, dinamica si distributia teritoriala a echipamentelor turistice. OBIECTIVE:


Prezentarea desfasurata a structurii si evolutiei bazei tehnico-materiale Prezentarea unei componente a bazei tehnico-materiale care este mijloacele de agreement Prezentarea desfasurata a infrastructurii generale in turism

CUVINTE CHEIE:
Infrastructura, agrement,

In corespondenta cu multitudinea destinatiilor sau componentelor produsului turistic baza tehnicomateriala are o structura complexa, elementele sale constitutive asociinduse si adaptinduse tuturor tipurilor de nevoi ale turismului. Pe de alta parte dinamica circulatiei turistice si legatura indistructibila dintre acesta si dotarile tehnice au determinat o serie de mutatii cantitative si structurale ale bazei materiale, modernizarea si perfectionarea acesteia. Structurii si evolutiei bazei tehnico-materiale, pornind de la diversitatea echipamentelor turistice analiza acestora si intelegerea rolului lor in desfasurarea activitatii oblige la abordarea lor diferentiata pe categorii omogene, la clasificarea lor. In teoria si practica de specialitate exista mai multe modalitati de structurare a componentelor bazei tehnici-materiale a turismului. Cea mai importanta si fregvent utilizata clasificare foloseste drept criteriu destinatia principala si delimiteaza doua mari categorii: 1. baza tehnico-materiala specific turismului 2. baza tehnico-materiala generala. In prima grupa se incadreaza resursele materiale care isi datoreaza existenta activitatii turistice sunt destinate exclusive turistilor iar in cea de-a doua sint cuprinse dotarile cu statut independent de domeniu turistic, dar care sunt utilizate si pentru nevoile acestuia; cu alte cuvinte aceste echipamente sunt destinate in egala masura rezidentilor si turistilor. Dotarile specific turistice sunt reprezentate de reteaua unitatilor de cazare, o parte din reteua unitatilor de alimentatie, mijloacele de transport din structura turismului in principal rutiere sip e cablu, instalatiile de agreement si cele specifice tratamentului balneo medical, satele turistice si satele de vacanta ca mijloace complexe si particulare. In infrastructura

80

sint cuprinse:caile de comunicatie si mijloacele de transport iin comun, urban si interurban, reteua de comunicatie, unitatile comerciale, sanitare,de prestari servicii, echipamentele tehnico edilitare etc. Componenta cea mai importanta a bazei tehnicomateriale specifice este: reteaua unitatilor de cazare intru cit raspunde uneia dintre necesitatile fundamentale ale turismului si anume: odihna, inoptarea. Fara existenta unor astfel de echipamente nu se poate realize un consum turistic. Mai mult, dimensiunile, structura si distributia spatiala a mijloacelor de cazare determina caracteristicile tuturor celorlalte componente ale bazei tehnico-materiale ale turismului si implicit amploarea si orientarea fluxurilor turistice. Reteua unitatilor de cazare este a;catuita din obiective de diverse tipuri clasificate dupa continut, functia indeplinita, categoria de comport, perioada functionarii, forma de proprietate. Una dintre cele mai frecvent utilizate grupari separa mijloacele de cazare in - unitatile hoteliere propriu zise si assimilate lor(moteluri, pensiuni, hanuri, hotele apartament, bungolowuri etc.) - unitati complimentare sau cazarea extrahoteliera, reprezentate de terenuri de camping si caravanning, casute, camine, sate de vacante,hanuri pentru tineri, cabane si refugii montatne, camere , case si apartamente de inchiriat, sanatorii si stabilimente de sanatate, tabere si clonii de vacante. Desi in ultimii anis au construit sau au fost redate circuitului turistic o serie de unitati, ritmurile acestei revolutii nu au fost de natura sa compenseze scoaterea din uz. Totodata, dimensiunile si tendintele inregistrate in dinamica principalelor indicatori ai capacitatii de cazare, privite coparativ cu potentialul natural si am=ntropic existent, pun in evidenta o dotare modesta si in consecinta o slaba valorificare a atractiunilor turistice. In privinta structure mijloacele de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosind criterii diferite de segmentare ca: - tipul unitatii - categoria de confort - forma de proprietate - perioada de functionare - amplasarea in spatiu - importanta Confortul pentru turisti este puncutul cel mai inalt al succesului ,deci din punct de vedere al nivelului confortului,se constata o concentrare puternica la categorii inferioare, respective unitatii cu doua stele si mai putin . Aceasta situatie se explica in buna masura prin vechimea relativ mare A unitatilor si gradul avansat de uzura si asociat acestora , prin calitatea scazuta a serviciilor. Fata de situatia anilor precedenti unele unitati au beneficiat ulterior de investitii pentru modernizarea si ridicarea nivelului de onfort, la altele insa gradul de uzura s-a accentuat , iar calitatea serviciilor s-a deteriorate , ducind la declansarea acestora . Un alt unghi de abordare a sructurii echipamentelor de gazdurie il constituie forma de proprietate potrivit acestui criteriu proprietatea privata incepe sa fie dominata cel putin din punct de vedere a capitalului , nivelul anilor 2004 si ulterior ; diferentele semnificative intre indicatorii-numar de unitati si numar de locuri-se explica prin faptul ca investitiile , relaiv recente in domeniu sau concretizat in obiective . In legatura cu acest aspect al structurii dotarior ,trebie remarcat efortul deosebit in directia privatizarii activelor din turism ,desfasurat pe parcursul ultimilor ani si chiar in present. O alta componenta importanta a bazei tehnico materiale a turismului o reprezinta unitatile de alimentatie publica. In majoritatea lor,acestea se adreseaza deopotrive rezidentilor si turistilor ceea ce face dificila o analiza riguroasa si detaliata a principalelor tendinte din evolutia si structura celor destinate turismului. Din totalul unitatilor de alimentatie publica existente in tara noastra aproape 35000 cu o suprafata comerciala utila de 3.7 mil.m.p. si circa 2mil. Locuri de mese . Din punct de vedere structural , si unitatile de alimentatie pot fi grupate pe tipuri ,categorii de confort,forme de proprietate,perioada de functionare etc. destinate sa satisfaca nevoile de hrana dar si de recreere ale turistilor retiaua unitatilor de alimentatie specifica este dominata.

81

O alta caracteristica a acestei componente a bazei materiale specific turistice o constituie sezonalitatea accentuate in primul rind, trebuie mentionat ca din cele circcca 495 mii locuri la mese aproximativ 1/3 sint amplasate pe terase si in gradini deci cu activitate temporara si circa 2/3 in saloane ;in al doilea rind,o buna parte a celor situate in saloane functioneaz in cadrul unor hoteluri sau chiar statiuni cu activitate sezoniera (litoral,statiuni balniare de interes local,zona Montana foarte inalta) Baza tehnico materiala specific turistica inscrie intre componentele sale si mijloacele de transport;este vorba de cele care sint destinate exclusive turistilor si /sau se afla in proprietatea/adnministratrea unor societati comerciale apartinind sferei turismului . Mijloacele de agreement reprezinta o alta componenta bine definite a bazei tehnico-materiale proprii turismului ; aceste echipamente au ca obiectiv crearea conditiilor pentru distractii si recreere ,pentru petrecerea placuta a timpului liber. In concordanta cu varietatea destinatiilor de vacanta , cu diversitatea gusturilor si preferintele turistilor,mijloacelor de agreement se prezinta ,din punct de vedere al continutului,intr-o gama foarte larga si anume: - terenuri de sport - Sali de jocuri - Jocuri polivalente(specacole,expozitii ,concursuri) - Parcuri de distractie - Centre de echitatie - Plaje si instalatii de sporturi nautice - Pirtii d schi - Cluburi - Cazinouri - Discoteci Dotarea cu astfel de mijloace poate fi exprimata prin indicatori simpli sau complecsi,prin raportare la numarul turistilor sau a populatiei. In cee ce priveste tara noastra oferta de instalatii de agrementeste slaba, divertismentul nefiind din pacate o prioritate pentru organizatorii de vacante. Baza tehnico-materiala a turismului include in sfera sa de referinta si infrastructura generala. Constituita din transporturi si telecomunicatii,comert si prestari servicii,utilitati publice(alimentarea cu apa ,gaze,nergie electrica si tehnica)sistemul sanitary,institutii financiar-bancare etc. aceasta este menita sa asigure functionarea normala a tuturor sectoarelor economiei prin urmare si a turismului. Indispensabila dezvoltarii turismului a carui amploare o conditioneaza prin dimensiuni,distributiei teritoriala si caracteristici tehnice,infrastructura generala este de o relatie de interdependent ace trebue avuta in vedere in dinamica si sensurile cresterii acestora. In cadrul componentelor infrastructurii generale, locul cel mai important pentru dezvoltarea turiismului revine transporturilor ,in multitudinea formelor sale ;ele asigura accesul spre destinatiile de vacanta ,precum si atragerea diverselor zone in circuitul turistic. In ceea ce priveste nivelul de dezvoltare a transporturilor ,tara noastra detine un loc modest in cadrul continentului European. Astfel in domeniu rutier retiaua de sosele si autostrazi este insuficienta si de slaba calitate. Alaturi de ramura de transporturi ,contributii importante la dezvoltarea turismului au telecomunicatiile ,comertu ,sanatatea ,zestrea edilitara. Distributia teritoriala a bazei tehnico-materiale a turismului Baza tehnico materiala a turismului ,analizata global sau pe componente ,prezinta diferentieri importante - din punct de vedere al marimii ,structurii tipologice,nivelului si ritmului dezvoltarii de la o zona la alta. Aceasta distributie este rezultatul actiunii intercorelate a mai multor cause; in primul rind,este vorba de geografia teritoriului,respective de concentrarea atractiilor turistice in anumite perimeter,de valoarea lor si de usurinta cu care pot fi exploatate;in al doilea rind,trebue mentionate tendintele inregistrate,dealungul timpului ,in evolutia cererii care a determinat o anumita orientare a investitiilor in domeniu ; deasemenia ,inegalitatile teritoriale,mai ales in privinta infrastructurii

82

generale,reflecta nivelul diferit de dezvoltare economico-sociala a zonelor,locul acordat turismului in structura economiei regionale. Distributia necorespunzatoare a bazei materiale in profil territorial are la rindul ei efecte negative asupra dezvoltarii turismului si asupra satisfacerii consumatorilor,intre care,aglomerarea statiunilor si reducerea calitatii serviciilor,accelerarea deteriorarii cadrului natural si scaderea atractivitatii zonelor,cresterea gradului de poluare etc. Conclizie : Din punct de vedere a formelor de proprietate, spre deosebire de unitatea retelelor de cazare proprietatea private este mult mai bine reprezentata,situinduse la peste 80% ,ponderii realizata,in principal pe seama unitatilor independente. Alaturi de ramura de transporturi , contributii importante la dezvoltarea turismului au telecomunicatiile, comertul, sanataea, zestrea edilitara,a localitatilor. O analiza a bazei tehnico-materiale din aceste domenii evidentiaz,cel putin sub aspect cantitativ o dotare corespunzatoare.

6.3 Investitii in turism. OBIECTIVE:


Prezentarea desfasurata a dimensiunilor activitatii turistice. Investitiile in turism. Valoarea investitiilor in turism.

CUVINTE CHEIE:
aportul propriu, creditul, leasingul, actionariatul si coproprietatea,aportul statului.

Dimensiunile si calitatea activitatii turistice sunt,in buna masura,conditionate asa cum s-a aratat - de gradul de echipare a teritoriului cu mijloace specifice,dar si de dotarea tehnica a sectoarelor adiacente,acelor care concura. Cu alte cuvinte ,baza tehnico materiala deopotriva cea specifica si infrastructura joaca un rol major in dezvoltarea turismului, cresterile in domeniu nefiind concepute in afara unor sporuri cantitative si calitative ale capitalului ethnic. Pe de alta parte ,baza tehnico-materiala , prin natura proprie, este supusa unui process de uzura fizica si morala ,ceia ce impune ,pentru continuarea activitatii, inlocuirea periodica a componentelor sale. In concordanta cu aceste obiective sau efecte asteptate, investitiile pot fi:de dezvoltare(extindere),de modernizare si de inlocuire , cu precizarea ca in practica este difiila o demarcatie neta intre ele mai ales in situatia ultimilor doua. In privinta continutului investitiile in turism se concretizeaza in obiective specifice unitati de cazare, alimentatie, agreement si lucrari de infrastructura(cai de acces, spatii verzi, parcari,alimentare c apa,canalizare etc.)care asigura functionarea normala a primelor. Investitiile in turism prezinta si unele particularitati cu impact asupra riscului asumat si a criteriilor de adoptare a deciziilor. Acestea sunt in primul rind intensive in capital ,prin faptul ca reclama cheltueli mari datorata costurilor ridicate ale infrastructurii dar si a echipamentelor specifice, fiind comparate adeseori cu cele din industria grea; in al doilea rind, ele angajiaza capital pe termen lung,amortizarea facindusew foarte lent mai ales in cazul dotarilor cu functionarea sezoniera;in al treilea rind ele se materializeaza, in principal, in constructii si ca atare sunt supuse intr-o mai mica masura uzurii morale. Aceste caracteristici , carora le pot fi adaugate si cele specifice domeniului precum rotatia lenta a capitalului, rigiditatea in exploatare in mijloacele fixe, rentabilitatea relative redusa trebue avute in vedere la evaluarea necesarului de capital,a duratei imobilizarii acestora, a randamentului economic. Deciziile privind angajarea unor lucrari de invesstitii se fundamenteaza pe elaborarea unor studii de fezabilitate , care trebuie sa argumenteze necesitatea si oporunitatea investitiei si eficienta functionarii

83

noului obiectiv. In aceste conditii, principalele probleme ce trebue solutionate in vederea realizarii unui proect de investitii - si care se constitue in criterii de adoptare a deciziei se refera la : - determinarea valorii investitiei - identificarea surselor de capital si a modalitatilor de finantare - evaluarea cheltuelilor de exploatare si calculul eficientei in ceia ce priveste valoarea investitiei ,aceasta cuprinde costul propriu zis al mijlocului fix si o serie de cheltueli angajate pe parcurs vizind pregatirea si punerea in executie a obiectivului. Pentru stabilirea concreta a nivelului tuturor acestor cheltueli se tine seama de experienta anterioara, interna si internationala si de structura costurilor teren,patrimonial imobiliar si mobiliar,constituirea societatii ; in toate situatiile se elaboreaza mai multe variante aleginduse cea potrivita. In privinta surselor/modalitatilor de finantare a investitiilor, literature de specialitate consemniaza citeva solutii consecrate si anume: 1. aportul propriu 2. creditul 3. leasingul 4. actionariatul si coproprietatea 5. aportul statului si 6. peentru lucrarile de mare amploare , de interes international, aportul organismelor financiar internationale. Primului tip de solutii ii este specific faptul ca sumele necesare investitiei se constitue prin acumularea profitului din activitatea desfasurata intr-o perioada anterioara. Tipului numarul doi este specific fiind considerat una din cele mai raspindite metode de finantare a investitiilor. Tipul cu numarul trei reprezinta o operatie prin care o societate specializata finanteaza total sau partial o lucrare de investitii de care beneficiaza o alta intreprindere . Tipul cu numarul patru constau in cresterea capitalului subscris prin emiterea de actiuni si atragerea de noi actionari/incvestitori,in cazul actionariatului si prin constituirea de societati mixte in forma coproprietatii. Ultimul tip contribute la finantarea investitiilor turistice ce imbraca forme si proportii diferite,in functie de nivelul de dezvoltare a turismului si importanta acestuia in economie. In anumite situatii, lucrarile de investitii in domeniul turismului pot beneficia si de finantarea internationala; fondurile necesare realizarii proectelor rovin din transferuri sau imprumuturi private si din credite acordate de organizatiile financiare internationale pe baza recomandarilor OMT. De regula , obiectivele incluse in aceasta categorie sint de mare amploare de interes regional, localizate in zonele geografice slab dezvoltate. Experienta internationala evedintiaza ca sunt selectate cu predilectie proiectele cu efect de antrenare mare, cele capabile sa stimuleze, prin cresterea turistica, dezvoltarea economiilor, sporirea calitatii vietii, atenuarea somajului, protejarea mediului .

Concluzii: Activitatea turistica presupune existenta, alaturi de elementelede atractie, a unor mijloace (resurse) materiale adecvate. Investitiile in turism prezinta si unele particularitati, cu impact asupra riscului asumat si criteriilor de abordare a deciziilor, care sint intensive in capital.

84

Tema.7. Resursele umane in turism.

7.1. Particularitatile muncii in turism. OBIECTIVE:


Relizarea activitii turistice. Caracterizarea dezvoltarii turismului. Relaia dintre turism si capitalul uman. Contactul direct dintre lucrtor i client /turist.

85

Cum decurge rspunderea material i moral in turism.

Relizarea activitii turistice presupune prezena, alaturi de potenial (natural i antropic) i echipamente (baza tehnico-material), a resurselor umane, factor ce asigur funcionarea celorlalte componente ale ofertei.Se poate spune c factorul uman transforma resursele naturale si materiale din ponteiale in efective. Volumul si calitatea activitii turistice depind de incadrarea cu personal, respectiv, de numarul lucrtorilor si nivelul lor de calificare. In acest context, evolutia turismului se afl in corelatie directa cu dinamica si structura personalului, ceea ce argumenteaz importana deosebit a capitalului uman. Dezvoltarea turismului - caractirizat ca un sector intensiv de munc- are o serie de consencie asupra utilizarii resurselor umane in sensul crerii de noi locuri de munca, determinarii unui nivel relativ ridicat de instruire si a unei anumite structuri profesionale si pe funcii. De asemenea, specificitatea activitaii turistice, complexitatea sa, data de multitudinea si varietatea componentilor, isi pun amprenta asupra necesarului de personal si structurii acestua, asupra exigentelor privind pregtirea si selecia, asupra efecienii utilizrii fore de munca. Relaia dintre turism si capitalul uman este ,asadar, una complex, de intercondiionare, fiecare din cele dou elemente avind de o potriv felul de cauz si effect. Ca urmare orce politic in domeniul resursilor umane trebuie fundamentata pe cunaterea trasturilor distingtive ale muncii din turism, pe evaluarea intensitii i modului particular de aciune a forei de munc asupra produii turistice i rezultatelor activitaii. Beneficiind de o natura proprie, constituita dintr-o multitune i deversitate de activiti, turismul imprim muncii prestate in acest sector o suma de caracteristici care se reflecta, in principal asupra nevoii de for de munc i efectelor folosirii acesteia. Printe cele mai importante trsturi se numr: consumul mare de munc vie, rspundere material i moral superioar, nivel relativ ridicat i complex de pregtire, relaii directe lucrtor-client, sezonalitate accentuat, utilizarea modelului muncii cu timp parial. Consumul de munc vie este superior comparativ cu alte ramuri cu dimensiuni i/sau producie apropiat. Din acest punct de vedere, turismul rspunde trsturilor fundamentale ale componentelor teriarului; mai mult, necesarul de munc la unitatea de produs este unul dintre cele mai ridicate, ceea ce presupune un numr mai mare de lucrtori i conduce la o productivitate a muncii mai redus. Aceast situaie este rezultatul faptului c mecanizarea i automatizarea au o sfer de aplicare relativ limitat, se pot realiza pentru un numr mic de operaiuni. Pe de alt parte, introducerea progresului tehnic nu se recomand n toate cazurile. De exemplu, nlocuirea omului cu maina nu este cea mai inspirat soluie pentru servicii, cum sunt cele de cazare-recepie, alimentaie-servire, conducerea grupurilor-ghid, turitii dorind ca mcar pentru perioada vacanelor s evadeze din lumea automatelor, s fie servii. Rspunderea material i moral ridicat decurge din implicarea nemijlocit a unei pri importante a lucrtorilor din turism n procesul servirii consumtorilor i are o semnificaie deosebit n selecia i pregrirea personalului. Rspunderea material este determinat de valorile materiale pe care le au n grij, le gestioneaz i le manipuleaz lucrtorii (mobilier, echipamente, utilaje i instalaii, materiale prime). La aceste valori se adaug, pentru multe categorii de personal, responsabilitatea fa de bunurile turitilor aflai n unitile de cazare hotelier i similar. n privina aprecierii rspunderii morale, trebuie pornit de la premiza c ntre lucrtorul din turism i consumtor intervin raporturi cu un coninut particular, diferit de cel din alte ramuri. Astfel, munca lucrtorilor presupune, alturi de realizarea unor elemente de ordin cantitativ- volum de servicii prestate, de mrfuri comercializate, numr de turiti/clieni servii-i ndeplinirea unor cerine de ordin calitativ, precum cele legate de nivelul servirii sau gradul de satisfacere a nevoilor consumtorilor. Nivelul relativ ridicat i comlex de pregatire. n turism, exist un numr important de funcii ce nu necesit o calificare deosibit, aa-numitele, bad jobs(femeie de serviciu, liftier, portar, comesionar, ajutator de osptar sau de buctar); n afara acestora, munca din turism reclam pe lnga cunotinile de ordin tehnic, specific fiecrui sector: hotelrie, alimentatie, transport, agenie de voiaj; i un nivel general

86

de instruire i cultura ridicat. Lucrtorul trebuie s cunoasc o limb de circulatie internaional, s fie in masur s prezinte valorile turistice ale zonei n care i desfoar activitatea, s poat oferi informaii de larga utilitate, detaliate si corecte. Totodat, el trebuie s aib un comportament civilizat, elegant chiar, egal fa de toi turitii, s fie convingtor, s aib capacitatea de adptare la stare pshic a turitilor, s promoveze i s ntrein un climat destins, relaxant, de ncredere. suirile fizice si inuta- elemente aparent minore sunt la fel de importante in crearea unei atmosfere agreabile, de buna dispoziie, n stimularea consumtorilor. Aceste cerine i pun amprenta asupra criteriilor de selectie a peronalului i direcilor de orientare a procesului de prigatire profesional. Contactul direct dintre lucrtor i client /turist . Aceast trstur determin, in primul rind,un efort continuu de adaptare a lucrtorului la cerinile si personalitatea fiecrui client, ca i un sistem adecvat de comunicare intre cei doi parteneri.Participarea nemijlocit a turistului la realizarea prestaiei are o serie de implicaii asupra organizrii produciei si consumului, asupra necesarului de personal si rezultatelor folosirii resurselor umane. Este vorba de nevoia unei mai bune cunoateri a pieii, a cererii, in vederea specializrii unor angajai pentru aceste activiti; o alta consecin este cea a practicrii vnzrii directe, ca principala form de comercializare a vacanelor; mai pot fi menionate: apariia unor dificulti n standardizarea produselor, i o eterogenitate sporit a ofertei, dependena activitii- ca volum i performane- deopotriv de calitile lucrtorului i beneficiarului, de o productivitate a muncii mai sczut, mai puin controlat de prestator, condiionat de receptivitatea turistului, de nivelul su de cultur, de capacitatea de a se face neles. O alt particularitate a muncii n turism este ocuparea sezonier/temporar i, asociat acestuia, fluctuaia mare a personalului comparative cu alte sectoare de activiate; aceast caracteristic este rezultatul concentrrii sezoniere a circulaiei turistice i funcionrii temporare a unei importante pri a bazei tehnico-materiale. Condiiile natural, organizarea vieii economice i sociale determin variaii semnificative ale intensitii circulaiei turistice de la o perioad la alta. Aceasta antreneaz oscilaii asemntoare n ocuparea forei de munc, cu efecte negative asupra angajailor i rezultatelor muncii lor. Apare astfel necesitatea unui numr sporit de lucrtori care s fac fa cerinelor din perioadele de maxim activitate, iar de aici o reducere a exigenelor n procesul de selecie a acestora. Fluctuaia mare a personalului reduce nivelul satisfaciei n munc a lucrtorilor, ca urmare a veniturilor mai reduse i nesiguranei locului de munc. Specificarea activitii turistice genereaz practicarea muncii cu timp parial (part time), a modelelor flexibile ale ocuprii personalului. Este vorba de angajri n week-end, cu prilejul diverselor evenimente sau srbtori sau pentru anumite activiti (ghizi, instructori sportivi, erpai, personal ajuttor n cazul partidelor de vntoare etc.). Aceste formule- ntilnite pe scar tot mai larg- rspund nu numai naturii proprii a turismului, ci i nevoilor unor segmente ale populaiei (ferme, pensionari, studeni). Cu toate acestea, ele creeaz i dificulti n recrutarea forei de munc, mai ales n situaia muncii n contratimp (cnd majoritatea angajailor au liber, se odihnesc).Caracteristicilor analizate le pot fi adugate i altele, mai mult sau mai puin evidente, ca ferminizarea forei de munc, mobilitatea ridicat datorat altor cauye dect sezonalitatea, angajarea ntregului timp de munc al unei zile. Concluzii: n ansamblul lor, particularitile muncii n turism influeneaz nemijlocit numrul i dinamica lucrtorilor, structura acestora, nivelul productivitii muncii, sistemele de cointeresare i politicile de selecie i recrutare, organizarea pregtirii profesionale.

87

7.2.Evoluia i structura personalului ocupat n turism. OBIECTIVE:


Dinamica dezvoltarii turismului. Influenta angajatilor in turism. Influenta mutatiilor structurale. Structura lucrtorilor din turism n funcie de nivelul de pregtire. Structura pe sexe a personalului ocupat n hoteluri i restaurante n cteva.

Dezvoltarea turismului a fost nsoit de o dinamic susinut a personalului ocupat n aceast ramur. Mai accentuat dect n alte compartimente ale economiei, creterea numrului lucrtorilor reflect tendinele i evoluia fenomenului turistic i caracteristicile muncii n acest sector. Astfel, creterea aproape exloziv a circulaiei turistice, modificrile n structura acesteia, exigenele tot mai ridicate ale turitilor constituie cteva dintre cauzele majore ale volumului i dinamicii forei de munc. Evoluia personalului trebuie pus n corelaie cu particularitile precum consumul mare de munc vie i ptrunderea mai lent i relativ limitat a progresului tehnic, contactul direct lucrtor-client, complexitatea i sezonalitatea etc. Corespunztor acestor influene, numrul celor angajai direct n indistria turismului n ansamblul su se situa la 207 milioane, n 2001, ceea ce reprezint aproape 8% din totalul populaiei ocupate la scar mondial. n timp, s-a nregistrat o evoluie pozitiv i n ritmuri relativ nalte; astfel, fa de 1987, creterea a fost de peste 45%, din cota medie anual de 3,8%. n ce privete perspectiva, se preconizeaz sporuri importante; potrivit previziunilor W.T.T.C., n 2011, numrul total al lucrtorilor din turism va ajunge la 260 milioane, respectiv 1 din 12 locuri de munc va fi n industria turistic. Fa de aceast evoluie global, situaia difer sensibil de la o ar la alta. Astfel, rile situate n top n privina circulaiei turistice- precum Frana, Spania, SUA- se caracterizeaz i printr-o bun dotare cu personal. n al doilea eantion se situeaz ri lansate recent n circulaia turistic- Turcia, Mexic, Canadai de asemenea ri emitoare, ca Marea Britanie cu aproape 2 milioane de lucrtori n turism sau Germania cu peste un milion; aceste ri se particularizeaz prin dinamica deosebit a angajrilor n domeniu. Un grup distinct l formeaz rile cu tradiie n turism i unde ponderea lucrotorilor n turism, relativ ridicat, se menine constant ( ex. Elveia, Austria, Italia, Belgia, Luxemburg). ri cu un numr modest de lucrtori n turism, cuo pondere de 1-2% a acestora n total PO, aici incluzndu-se i ara noastr. n ce privete evoluia n timp, dup un curs ascendent nregistrat pn n 1991, s-a manifestat i continu sse manifeste o tendin descresctoare; tendina de scdere, ea fiind rezultatul aciunii conjugate a mai multor factori cum sunt: reducerea dramatic a circulaiei turistice interne i internaionale, scoaterea din funciune a unor capaciti de cazare i cererea mai mic de personal.

88

n caracterizarea forei de munc, alturi de evoluiile cantitative, o semnificaie deosebit au mutaiile structurale. Una din cele mai frecvent ntlnite modaliti de grupare a lucrtorilor o reprezint fucia ndeplinit; aceasta poate fi asociat unui compartiment de activitate, importanei i nivelului de pregtire. Astfel, din punct de vedere al sectorului n care lucreaz, se poate vorbi de personal ocupat n: Hotelrie, la scar global 40-50% din total; Alimentaie, cu 30-40%; Agenii de voiaj (i touroperatori), circa 5%; Administraia (naional i local) a turismului, 1-2%; Alte sectoare ale industriei turistice (agrement, transport, activiti sportive i culturale etc.), cu 34%. Din punct de vedere al rolului sau importanei funciei, lucrtorii din turism ndeplinsc funcii directe (proprii domeniului)- n hotelrie, alimentaie, agenii de voiaj, transport- care antreneaz circa 90% din totalul angajailor i funcii indirecte (secundare coninutului propriu-zis)- n sectoarele cultural-sportive, recreative i de divertisment- cu aproape 10% din personal. Analizele asupra coninutului muncii din turism evideniaz un nivel relativ redus de tehnicitate i o structur din punct de vedere al pregtirii profesionale, dominat de minc puin sau deloc calificat. n corelaie cu funcia corelat cu nivelul de pregtire, distribuia personalului este: Cadre de conducere cu studii superioare- director, director adjunct- circa 10% din totalul angajailor; Tehnicieni cu studii medii i superioare de specialitate- circa 8%; Personal de baz avnd calificare de specialitate medie i submedie-42%; Personal de baz far calificare-40%. Nivelul mai modest de pregtire cerut de turism asigur o mai facil atragere a personalului i ocupare a funciilor i o diminuare a omajului n rndul celor fr calificare, dar nu permite oferirea unor servicii de calitate. Tabel nr.1: Structura lucrtorilor din turism n funcie de nivelul de pregtire; Nivel de pregtire Universitate Alte forme de pregtire superioar Liceu Fr liceu Fr calificare Hotelrie 2 4 30 32 32 Alte componente aleactivitii turistice 3 5 45 40 7

Un aspect interesant prezint structura pe sexe a forei de munc n turism. Din acest punct de vedere, se evideniaz tendina de ferminitare a personalului, orientare comun celor mai multe ramuri ale teriarului. Ponderea mai mare a femeilor n rndul lucrtorilor din turism i a celor din hoteluri i restaurantelor reflect specificarea muncii din acest domeniu care presupune aptitudini mai apropiate femeilor (rbdare, nelegere, tact, bun dispoziie etc). Tabel nr.2: structura pe sexe a personalului ocupat n hoteluri i restaurante n cteva ri ara Pondere brbai Pondere Femei Marea Britanie 39,8 60,2 Australia 46,8 53,2 Austria 40,5 59,5 Belgia 46,7 53,3 Canada 41,7 58,3 Finlanda 26,7 73,3 Germania 41,6 58,4 Suedia 43,8 56,2 Romnia 40,4 59,6

89

Accentuarea unei astfel de tendine poate genera dificulti n asigurarea calitii serviciilor, mai ales n compartimentele ce reclam un efort fizic deosebit. Este necesar o atent studiere a particularitilor muncii n fiecare sector i promovarea unei politici adecvate i din punctul de vedere al structurii pe sexe.Asociat caracteristicii de efort fizic mare, trebuie luat n discuie i structura pe vrste a personalului din turism. Dei informaiile referitoare la acest aspect sunt extrem de srace, se poate aprecia c fora de munc n turism este relativ tnr, circa 45% din totalul angajailor avnd mai puin de 35 de ani. Concluzii: Pornind de la tendinele manifestate n dinamic i structur, se poate anticipa, pentru perspectiv, o cretere a numrului i ponderii lucrtorilor din turism, paralel cu o diversificare a profesiunilor, ca rezultat al adaptrii la evoluiile cererii.

7.3. Productivitatea muncii lucratorilor din turism. OBIECTIVE:


Eterogenitatea activitilor turistice. Indicatorii productivaii muncii. Productivitatea muncii n domeniu turismului. Variaia preurilir i tarifelor. Nivelul de pregatire a lucrtorilor cel mai important factor.

CUVINTE CHEIE: Sporirea productivitii muncii, Definit generic prin cantitatea de bunuri i servicii produse n unitatea de timp, productivitatea muncii constituie i pentru domeniul turismului unul din principalii indicatori ai calitii activitii, respectiv ai eficacitii utilizrii resurselor umane. Este vorba de dificultatea determinrii n termeni reali a produciei de bunuri i servicii turistice i de exprimarea acestia n unitii specifice ,chiar i atinci cnd efectele muncii pot fi redate prin informaii tehnice, acestea nu sunt suficient de concludente ,nu reflet aceeai cantitate de munc. Eterogenitatea activitilor turistice, diferenile majore ntre componentele aceluai produs sau pachet de vacana, care au totodat existen de sine stttoare (cazare, alimentaie, transport, arement, etc.) fac dificil, dac nu shiar imposibil, gasirea unor indectori fizici, comuni pentru munca tuturor categoriilor de licrtori . n aceste condiii, exprimarea valoric (ncasri, PIB, VA pe lucrtor sau/i unitatea de timp) reprezint modalitatea cea mai potrivit de caracteriyare a productivitii muncii; ea constituie numitorul cumun al diversitii activitilor turistice asigurnd, comparabilitatea ntre procese, verigi organizatorice i ramuri.Aceast modalitate de exprimare prezint ns inconveniente, rezultate din faptul c nu se evideniaz cosumul de munc, ci doar efectele care sunt influenate i i de ali factori extraumani,ntre care : amplasarea unitii, gradul de nzestrare tehnic, nivelul tarifelor, structura turitelor etc. Un exemplu elocvent n acest sens l constituie productivitatea muncii din industria hotelier, unde se practic tarife difereniate pentru turiti interni i internaionali; orice modificare n structura clienteiei va antrena o modifecare a volumului ncasrilor i implicit, a productivitii muncii, dei toi ceilali parametri au rmas neschimbai. Exprimarea valoric a productivitii muncii impune, anumite rezerve, atunci cnd se urmarete dinamica indecatorul; n acest caz, volumul valoric al serviciilor turistice trebuie determinat n preuri comparabile, or, aa cum se tie, creterea preurilor nu este resultat exclusiv al inflaiei, ci i al mbuntirii calitii serviciilor. Rezulta c productivitatea muncii n exprimarea valiric nu oglindete n totalitate efectul economic i, mai ales, cel social al muncii cheltuite. Ca atare, este necesar utilizarea combinat a indicatorilor

90

valorici i fizici pentru a se obine o imagine complet a modului n care este utilizat fora de munc i eficient ei. Indicatorii productivaii muncii se calculeaz att la nivel macroeconomic, pentru ansamblul activitii turistice, ct i pe diverse coponente (hotelrie, alimentaie etc.) sau structuri n funcie de obiectivele urmrite Productivitatea muncii n domeniu turismului ia valori mai mici dect n alte ramuri ale economiei, datorit consumului mare de munc vie i posibilitilor redusede introducere a prgresului tehnic. Dac se iau calcul doar efectele productivitatea muncii n turism are, o evoluie foarte lent. Sporirea productivitii muncii, reprezint, i pentru sfera turismului , un deziderat major. Acesta se reflect poyitiv n rezultate economico-financiare de ansamblu ale domeniului sau ale agenilor economici, iar pentru personalul ocupat nseamn venituri mai mari Productivitatea muncii din turism este influenat de un complex de factori, sensibil asemntori cu cei ntlnii n cadrul altor ramuri de activate. Din punctul de vedere al importanei i modului de influena asupra rezultatelor muncii cheltuite, se disting factori direci i factori indireci. n prima categorie se ncadreaz nivelul pregtirii profesionale, organizarea muncii i gradul de nyestrare tehnic, iar n cea de-a doua, nivelul preurilor i tarifelor, structura turitelor, categoria de comfort a unitilor, seyonalitatea activitii. Nivelul de pregatire a lucrtorilor reprezint unul dintre cei mai importani factori ai productivitii muncii. Fiecare funcie din domeniul turismului necesit o anumitcalificare, ceea ce permite executarea corespunztoare i ntr-un timp optim a atribuiilor aferente acesteia. Este de presupus c un nivel mai nalt de pregatire permite exercitarea n mai bune condiii a funciilor i obinerea unor performane superioare; orice neconcordana ntre cerinele funciei i pregatirea profesional a angajailir se negativ asupra rezultatelir muncii i, implicit, asupra productivitii, dar i asupra lucrtorului i satisfaciei n munc a acestuia. n consecina, realizarea unui nivel adecvat al productivitii muncii reclama, selecia unor lucrtori bine pregtii. Totodat, asigurarea unei creteri a productivitii muncii este condiionat de ridicarea permanent a nivelului de calificare. Un alt determinant major al productivitii este modul de organiyare a muncii; roul deosebit al acestui factor decurge din consumul mare de munc vie i complexitatea proceselor economice proprii turismului. Apare astfel necesitatea organiyrii tiincifice a muncii, n scopul reduceri consumului de munc i fliuidizrii activitii. La nivelul turismului, ca ramura a economiei naionale sau chiar mondiale, organizarea tiinific a muncii se concretizeaz n simplificarea structurilor organizatorice, reducerea numrului de intermedeari, dezvoltarea i organizarea reelei de uniti pentru a asigura o mai bun acoperire a pieei, perfecionarea sistemului informaional etc. n cazul societilor comerciale cu profil turistic, organizarea tiinific a muncii vizeaz raionalizarea formaiilor de personal i mbuntirea sistemului de normare a muncii, organizarea fiecrui loc de munc astfel nct randamentul s fie maxim, simplificarea circuitilui informaiilor, promovarea metodelor moderne de conducere. Nivelul preurilor l tarifelor i modificarea acestora in timp determin volumul valoric al activitii i implicit, rezultatele muncii cheltuite. n consecin creterea preurilor i tarifelor, materializat n sporirea volumului ncasrilor, conduce la o cretere a productivitaii muncii; n realitate, majorarea preurilor i tarifelor este efectul aciunii conjugate a mai multor cauze; ntre acestea se numra i mbunatairea calitaii serviciilor, dar un rol deloc de neglijat revine inflaiei. Variaia preurilir i tarifelor este, pe de, alt parte, rezultatul structurii tipologice i pe categorii de confort a unitilor. n aceast situaie, unitarile de categorie superioar, cu profil mai complex, vor nregistra niveluri mai ridicate ale productivitii muncii. Sezonalitatea activitii turistice i pune, amprenta asupraproductivitii muncii. Dependent, n principal, de factorii naturali care favorizeaz manifestarea efectiva a ofertei, sezonalitatea se exprim prin concentrarea cererii n anumite perioade i rmnerea n afara interesului turistic a restulu timpului, cu efecte asupra volumului activitaii, consumului de munc i rezultatelor acestora. Pentru zonele puternic afectate de sezonalitate (litoral, munte) productivitatea va fi, pe ansamblu, mai mica faa de celelalte areale i va nregistra oscilaii mai ample de la un sezon la altul. De asemenea, absena imprevizibil a unor condiii naturale favorabile (soare, zpad, temperaturi adecvate) poate genera modificri ale voliimului actvitaii, cu efect asupra rezultatelor muncii.

91

Concluzii: Mai pot fi inclui n categoria determinailor productivitii muncii din turism: amplasarea unitilor faa de principatelor orientri ale fluxurilor de cltori, fora de atracie a diferitelor zone, renumele destinaiilor de vacan n rndul turitelor, cu efecte asupra cererii i volumului activitii desfurate.

7.4. Cointeresarea personalului OBIECTIVE:


Dezvoltarea activitatii si imbunatatirea calitatii prestatiilor. Remuneratia ca aspect social si etic. Productivitatea muncii. Principiului echitatii in complexitatea sa. Remunerare.

CUVINTE CHEIE:
Realizarea obiectivelor privind dezvoltarea activitatii si imbunatatirea calitatii prestatiilor, in conexiune cu economisirea muncii sociale si cresterea productivitatii, presupune crearea unui sistem adecvat de cointeresare a lucratorilor, de renumerare a acestora. Un astfel de sistem se refera la un ansamblu de recompense materiale si morale, capabile sa stimuleze angajatii in obtinerea unor performante superioare. Remunerarea este considerate o tranzactie, un schimb intre indivizi si entitati economico-sociale, avind, in principal, un continut economic exprimat de pretul pe care o organizatie il plateste pentru utilizarea unui factor de productie; totodata, ea imbraca si aspecte psihologice, sociale, etice si chiar politice, decurgind din semnificatiile diferite ale acestuia pentru fiecare din cei doi parteneri si din contextul in care se desfasoara tranzactia. Astfel, pentru angajat, remuneratia inseamna o sursa de venit care ii asigura existenta, dar care ii ofera si siguranta, independenta, un anumit statut social. Ca atare, individual va urmari un nivel ridicat al veniturilor si o crestere periodica a acestora. Pentru organizatie, patron sau domeniu de activitate remuneratia reprezinta un cost o cheltuiala ce va afecta rezultatele financiare; apoi este privita ca o pirgie de dezvoltare, de echilibru social, de atragere si fidelizare a lucratorilor. In aceste conditii, organizatia va inscrie intre obiectivele sale reducerea unor asemenea costuri si/sau o maximizare a rezultatelor. Armotizarea intereselor celor doi parteneri se realizeaza prin sistemul de remunerare, respectiv prin ansamblul de motede, tehnici, reguli si principii pe baza carora se stabileste legatura dintre dimensiunea rezultatelorobtinute prin munca depusa de angajati si marimea partii din aceste rezultate , ce se distribuie angajatilor respectiv. Sistemul de remunerare trebuie sa asigure- sub aspect economic, material- o rasplata a muncii depuse de fiecare lucrator, o recompensa pentru performantele individuale si colective; totodata, tebuie sa tina seama de realizarea obiectivelor generale ale organizatiei, ramurii sau domeniului de activitate. Remuneratia imbraca forma salariului, la care se adauga diverse premii si bonusuri in functie de rezultatele individuale sau ale grupului , precum si alte avantaje si facilitate.Sub aspect social si etic, remuneratia inglobeaza elemente referitoare la cariera si perspectivele de dezvoltare profesionala, statutul social al angajatului, interesul pentru activitatea desfasurata, satisfactia in munca.In stabilirea formelor de remunerare si a nivelului recompenselor este necesara respectarea unor principii, concentrate pe doua directii majore: echitatea si performanta.In privinta echitatii, trebuie urmarita atit cea interna, vizind realizarea unui echilibru intre nivelul recompenselor pentru locurile de munca avind cerinte si

92

responsabilitati apropiate sau situindu-se pe pozitii radical diferite, cit sic ea externa, rezultata din comparatiile cu oferta altor organizatii similare sau chiar altor domenii de activitate. Raportat la acest ultimo aspect, nivelul salariului in hoteluri si restaurante se situeaza, in tara noastra printre cele mai reduse, fapt ce nu raspunde importantei turismului in economie sin u incurajeaza dezvoltarea acestuia. Respectarea principiului echitatii in complexitatea sa are menirea de a atrage si fideliza personalul, de a asigura satisfactia materiala si psihosociala a acestuia. Totodata, prin nivelul remuneratiei se raspunde cerintelor de competitivitate si stimulare a activitatii. Legat de performanta, trebuie avute in vedere realizarile personale si de grup- respective, asigurarea unui echilibru intre contributia angajatilor si retributia lor- precum si rezultatele economice (profit, productivitate) sau indeplinirea altor obiective legate de pozitia pe piata, prestigiul, echilibrul cultural. Intre criteriile de performanta, la nivel macroeconomic, un loc aparte revine celui privind nivelul si evolutia productivitatii muncii; o desfasurare normala si eficienta a activitatii in domeniul turismului presupune o crestere mai rapida a productivitatii muncii (W) fata de cea a salariului mediu (S). Alaturi de criteriul productivitatii muncii, pot fi adaugate si altele, decurgind din caracteristicile pietii muncii, legislatia in domeniul salarizarii, importanta domeniului in structura ramurilor economiei, strategia privind dezvoltarea etc. In concordanta cu aceste elemente, demne de retinut sunt prevederele referitoare la necesitatea stabilirii unui nivel minim al salariului, cresterea controlata a acestuia pentru a nu afecta eficienta si a alimenta inflatia, caracterul negociabil al salariului etc. Concluzii: Urmare a raportarii la aceste cerinte si principii, in practica turistica se intilneste o gama larga de forme de recompensare a personalului, adaptate specificului fiecarui compartiment (hotel, restaurant, agentie, transport) si domeniului, in general, concepute astfel incit sa stimuleze dezvoltarea activitatii si cresterea randamentului muncii cheltuite, concomitant cu satisfactia materiala si morala a lucratorului.

93

Tema 8: Serviciile turistic.


8.1. Coninutul i caracterisicile serviciilor turistice OBIECTIVE:
S numesc principalele caracteristici ale serviciilor turistice; S dau noiunea de servicii turistice, S expun succesiunea prestaiilor turistice; S determin principalii factori care permit vizualizarea serviciilor turistice;

CUVINTE CHEIE:
Produs turistic, servicii turistice, intangibilitate Produsul turistic reprezint unitatea organic a efectelor produse de resurse, bunuri i servicii. Coninutul activitii de turism include un ansamblu de prestaii care se refera la organizarea cltoriei, la transport, odihn i divertisment. Serviciile turistice reprezint un ansamblu de activiti ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor n perioad n care turistul se deplaseaz i n legtura cu aceasta deplasare Principalele caracteristici ale serviciilor turistice sunt: 1)Caracterul nematerial al prestatiei - serviciile turistice existnd n forma potenial i concretizndu-se numai prin ntlnirea cererii cu oferta; 2)Caracterul nestocabil- produsul turistic se consum pe masura producerii sale, are un caracter intangibil, neputnd fi stocat pentru valorificare; 3)Coincidena n timp i spaiu a produciei i consumului - consumul turistic presupune prezena fizic la locul produciei, prestatiei turistice; 4)Caracterul complex al prestatiei turistice - act turistic care are un coninut complex i variat de servicii, rezultat al contribuiei unui numr mare de prestatori din diverse domenii; 5)Dependena i inseparabilitatea serviciilor turistice de persoana prestatorului - valorificarea efectiv a serviciilor turistice impune contactul direct ntre prestatorul de servicii turistice i consumatorul turistic; 6)Individualizarea serviciilor turistice la nivelul grupului sau persoanei - varietatea motivaiilor turistice determin o oferta de produse turistice adaptate dorinelor fiecarui individ, ceea ce nu exclude ns o component standard a unui produs turistic;

94

7)Sezonalitatae serviciilor turistice - decurgnd din sezonul cererii turistice; 8)Caracterul eterogen al serviciilor turistice datorit numrului mare de prestatori de servicii implicai n producerea unui produs turistic; 9)Derularea serviciilor intr-o ordine riguroasa - caracteristic valabil numai n cazul turismului organizat. Aceasta succesiune cuprinde: promovarea produsul turistic, contractarea, transportul spre destinaie, cazare, alimentaie, agrement, transportul spre locul de reedin; 10)Intangibilitatea care presupune imposibilitatea ca serviciile turistice s fie vzute, gustate nainte de cumparare, aspectele concrete ale acestora referindu-se numai la pret, denumire i informaii legate de structur. Serviciile turistice nu pot fi evidentiate (nu pot fi expuse, vazute, simtite etc.) printr-un suport material propriu-zis, motiv pentru care, prestatorii de servicii incearca sa le adauge anumite caracteristici tangibile prin care sa se poata sugera calitatea lor (ambianta, personal, echipamente etc.) si, totodata, sa se poata micsora riscul si incertitudinea actului achizitiei de catre cumparator. Dintre principalii factori care permit vizualizarea serviciilor turistice amintim: *ambiana, fie natural (un anumit peisaj natural), fie creat (design, arhitectur, mobilier etc.), constituie mecanismul iniial de formare a imaginii despre un anumit serviciu; *comunicatiile referitoare la serviciile turistice, din rndul crora se detaeaz mijloacele publicitare i fortele de vanzare; personalul aflat in contact direct cu clientul are un rol esential in evaluarea calitatii serviciului turistic, atat prin modul de exprimare, cat si prin intreaga atitudine non-verbala afisata; *pretul, prin marimea sa, poate permite aprecieri asupra calitatii unui serviciu turistic, cu conditia sa fie dimensionat in mod corespunzator situatiei reale, starii de fapt; Principalele activiti incluse n prestaia turistic sunt serviciile de cazare i masa, servicii de transport, servicii viznd producerea i vnzarea de bunuri pentru turiti, servicii de divertisment i servicii de organizare a turismului. Deci putem clasifica serviciile turistice n modul urmtor: 1. Aciunea de informare turistic, 2. Contractarea aranjamentului i stabilirea programului de desfurare a aciunii, 3. Transportul spre zona de destinaie, 4. Cazarea i serviciile suplimentare oferite de unitile hoteliere, 5. Alimentaia, 6. Agrementul n varietatea formelor sale, 7. Transportul turitilor pe rut de ntoarcere, 8. Activitatea de relaii publice care urmrete asigurarea climatului favorabil desfurrii consumului turistic. Concluzie: Reprezentnd un domeniu particular de activiti economice, serviciile turistice prezint o serie de trsturi care, dei caracterizeaz sectorul teriar n general, prezint particulariti specifice, determinate n principal de coninutul ofertei i cererii turistice, de formele n care se concretizeaza ntlnirea cererii cu oferta turistic. Pe de alt parte, activitatea turistic presupune prestarea unor servicii turistice diverse, ntr-o succesiune riguroas, care alcatuiesc un ansamblu complex i eterogen.

95

8.2.Tipologia serviciilor turistice

Obiective:

S clasific dup anumite criterii serviciile turistice. Servicii de baz i complementare, servicii cu plata i gratuite.

Cuvinte cheie:
Eterogenitatea activitilor ce dau coninut produsului turistic, genereaz numeroase probleme n abordarea unitar a ofertei, n evaluarea importanei fiecrei componente, n elaborarea unor standarde de structur i calitate. Apare astfel, necesitatea unor grupri ale serviciilor n categorii omogene, uor de identificat, localizat i comparat.Serviciile pot fi abordate i structurate dup numeroase criterii, dintre care reinem: I) Dup coninutul i categoria de nevoi: 1)servicii legate de organizarea voiajului; conceperea programului, publicitate, rezervri de loc, organizarea transportului; 2)servicii legate de sejurul turistilor: cazare, alimentaie.Serviciile care asigur calatoria sunt constituite in mare parte de prestatiile oferite de agentiile de voiaj si touroperatori (publicitate-informare, conceperea de produse la cererea expresa a turistilor, comercializarea vacantelor, facilitati de plata). Serviciile de sejur sunt mai complxe si au ca obiectiv satisfacerea necesitatilor de odihna, alimentatie si agrement ale turistului. II) Dup importan: 1)servicii de baz: transport, cazare, tratament; 2)servicii complemntare: imformare, organizare, divertisment sportiv; Potrivit acestui mod de grupare, de altfel unul dintre cele mai utilizate, serviciile de cazare si masa detin ponderile cele mai mari urmate de cele de transport si agrement si apoi de cele suplimentare. Raportul general dintre serviciile de baza si celelalte, variaza in functie de continutul formelor de turism practicate. III) Dup modalitatea de plat: 1)servicii cu plata, a caror contravaloare se achiat nainte, n timpul

96

sau dupa consumul produsului turistic; 2)servicii gratuite, suportate din cheltuieli generale ale firmelor de turism; IV) Dup natura serviciilor: 1)servicii specifice, oferite special turistilor; 2)servicii nespecifice, oferite populaiei rezidente, dar de care pot beneficia i turitii; V) Dup forma de prezentare: 1)servicii oferite sub forma de pachet global; 2)servicii oferite independent; VI) Dup momentul solicitrii lor: 1)servicii turistice ferme, generate de solicitari formulate n locul de reedin al turistului i cuprinse n aranjamentul turistic achizitionat; 2)servicii turistice spontane, generate de solicitri formulate n timpul cltoriei sau sejurului, odat cu contactul direct al turistului cu oferta concret. Concluzie: n concluzie putem spune c necesitatea i actualitatea proceselor de clasificare a serviciilor sunt susinute i de faptul c acestea cunosc o tendin de diversificare ca rezultat al adaptabilitii la nevoile consumatorului , al modernizrii.

97

8.3.Transporturile turistice i formele de transport n structura traficului turistic;

Obiective:
. S descriu importana transportului n tuirsm; S descriu transporturile turistice aeriene; S descriu transporturile turistice rutiere; S descriu transporturile turistice feroviare; S descriu transporturile turistice navale.

Cuvinte-cheie:
Transporturi turistice, forme turistice, Inclusive Tou,charter specializat, servicii. Transporturile sunt cele care au rolul de a asigura accesul turitilor n zona de destinaie turistic i reprezint prima forma de consum turistic, prestaie de altfel indispenasabil pentru desfaurarea unei activiti turistice. Perfecionarea i diversificarea de-a lungul timpului a mijloacelor de transport au dus la stimularea turismului. Alegerea unei forme de transport depinde de mai muli factori determinani: distana care trebuie parcurs, mrimea grupului de turiti i disponibilitile bneti ale acestora. La acetia se mai adaug ali factori care influeneaz decizia de alegere a modului de transport: disponibilitatea, frecvena i flexibilitatea fiecrui mijloc de transport, timpul necesar cltoriei, gradul de confort, rapiditatea, sigurana, caracteristicile itinerariilor, starea cilor de comunicaie, serviciile la sol, facilitile din terminale. Viteza/timpul i orarul plecarea/sosirea ar putea fi cele mai importante variabile pentru cltorul de afaceri, n timp ce costul/pretul ar putea fi primul criteriu pentru turistul de placere. Dup prerea mea toi cltorii aleg modalitatea de trasport pe baza greutii psihologice a 5 factori: cel funcional, estetic/emoional, social/organizational, situational si utilitii ale diferitelor alternative. Tururile cu autocare sau croazierele au fost catalogate ca fiind proprii pentru persoanele aflate la vrsta pensionarii. Acest fapt poate sa-i abat pe cei tineri de a utiliza autocarul sau de la o croaziera. Utilitile de curiozitate se refera la dorinta calatorului de a face ceva nou si diferit.Deoarece timpul total de vacanta al unui turist poate fi considerat, dintr-un anumit punct de vedere, ca este compus din doua elemente si anume, timp de transport si timp de sejur, rezulta necesitatea asigurarii unui transport rapid, care sa permita reducerea timpului de deplasare, atat intre punctele-cheie ale itinerariilor turistice, cat si la nivelul unei statiuni sau localitati. Caracterizarea formelor de transport turistic, analiza avantajelor i limitelor lor pornete, cel mai frecvent , de la gruparea acestora dup natura mijlocului folosit. Din acest punct de vedere se poate vorbi de transport aerian, feroviar, naval i rutier. Tendinele n evoluia lor, locul fiecruia n structura traficului turistic sunt dependente , n egal msur, de dinamica turismului i dezvoltarea general a transporturilor de cltori, aliniindu-se mutaiilor manifestate n dinamica i structura acestora. Ca urmare, exist diferene semnificative ntre traficul internaional i cel intern, precum i ntre ri i continente. Aprofundarea analizei pe ri pune n eviden un adevrat mozaic n opiunea turitilor pentru un anumit mijloc de transport. Preferinele manifestate reflect, pe lng aciunea factorilor specifici cltoriei (pre, confort, rapiditate, securitate, certitudine, etc.) , structura turitilor n funcie de locul de origine i motivul deplasrii, precum i nivelul de dezvoltare a transporturilor din rile respective. Astfel, n rile din Extremul Orient, beneficiare ale fluxurilor turistice din Europa i America, transporturile aeriene sunt folosite n proporie de peste 90%. n ri ca Marea Britanie , Belgia, Olanda, Danemarca, poziia geografic i dezvoltarea transporturilor se regsesc n proporia important a acestora n structura traficului turistic; alte ri europene, ntre care nFrana , Italia, Spania, etc., se nscriu n tendina general specific zonei de

98

dominaie a transporturilor rutiere.Locul pe care fiecare form de transport l deine n structura traficului turistic este rezultatul unui proces evolutiv complex ce privete att sfera transporturilor, ct i pe cea a turismului.

8.3.1. Transporturi turistice aeriene.


Transporturile aeriene reprezint o component important a economiei mondiale i joac un rol deosebit n desfurarea activitii turistice; prin evoluia lor spectaculoas, prin avantajele pe care le ofer n privina vitezei de deplasare i a confortului ele stimuleaz cltoriile, contribuind totodat, la deschiderea de noi piee, de regul, ndeprtate de rile generatoare de turiti i inaccesibile cu alte mijloace de transport. Transportul aerian are urmtoarele avantaje: Rapiditatea este atributul esenial al transportului aerian. Pentru pasageri, evoluia aeronavelor a adus posibilitatea de a cltori mult mai repede, dar i n condiii de confort i de servicii net superioare. Serviciile sunt un alt atribut important al cltoriei cu avionul. Numrul i calitatea acestora a crescut i s-a diversificat impresionant, ajungnd la ora actual s fie principalul domeniu de concuren ntre companiile aeriene. Serviciile nu se limiteaz numai la cele din timpul zborului, ci le includ i pe cele de la sol, rspunznd cerinelor clienilor companiilor aeriene. Oportunitatea reprezint avantajul competitiv major, in prestarea oricrui serviciu. Cu att mai mult, n cazul serviciilor logistice, oportunitatea lor decurge din necesitatea accesului n timp real la un act de consum, de documentare, de producie. Economicitatea se refer la posibilitatea clientilor de a beneficia n condiii avantajoase de serviciile respective. Costurile de operare s-au redus substanial, n ultimii ani, permind practicarea unor preuri tot mai atractive, accesibile unui public tot mai larg. Regularitatea prestrii serviciilor de transport aerian decurge din modul de organizare a acestora. Transportul aerian se efectueaz, n cea mai mare parte, prin cursele de linie, pe anumite rute fixe, n condiii de frecven, orare i tarife relativ stabile. Respectarea acestor condiii se reflect asupra reputaiei prestatorilor i poziiei lor pe pia. Confortul se refer nu numai la condiiile de transport la bordul aeronavei, ci i la dotrile din spaiile anexe de la sol (din aeroporturi) care adaug o motivaie la baza opiunii privind selecionarea avionului ca mijloc de transport. Dar pe lng avantaje mai are i unele dezavantaje: Dependena transporturilor aeriene de condiiile naturale, ceea ce pune sub semnul incertitudinii respectarea riguroas a orarului sau chiar realizarea cltoriei, o anumit insecuritate a voiajelor; Investiiile mari generate de construirea i exploatarea unor aeroporturi moderne; Imbarcarea i debarcarea turitilor se face n afara localitilor, necesitnd transferul la baza de cazare cu alte mijloace de transport, crizele economice i politice. Tipuri de curse aeriene de pasageri I. Cursele regulate sunt cursele pe care o companie aerian le opereaz n conformitate cu orarul su public, n aceleai zile i aceleai ore, pe durata unui ntreg sezon, n funcie de obiectivele lor strategice care sunt, n principal, de natura comercial. Operarea unei curse regulate este determinat de existena unui trafic permanent de pasageri i cu un volum suficient de mare pentru a permite recuperarea cheltuielilor din veniturile ncasate. Scopul companiei aeriene este realizarea de profit din activitatea de transport, compania fiind nevoita s-i maximizeze utilizarea capacitii oferite la vnzare, respectiv a numrului de locuri (vnzarea unui numr optim de locuri pentru fiecare din categoriile de clase (First Class i Business Class sau Economy, Budget i Tourist, fiecare companie avnd minim dou clase din cele enumerate). Aranjamentele turistice propuse pe cursele regulate sunt: a) Inclusive Tour - este o cltorie organizat de ctre o agenie de turism mpreun cu o companie de transport aerian de linie; o cltorie dus i ntors (round-trip) sau n circuit, efectuat total sau parial pe calea aerului, contra unui tarif corespunztor, care acoper: costul transportului, tariful de cazare la hotel, masa, diverse excursii i alte cheltuieli ale ageniei. b) Part charter-ul reprezint decomercializarea parial a cursei regulate, considerarea unei poriuni din spaiul aeronavei cursa charter i vnzarea acesteia n sistem charter. Ambele aranjamente turistice sunt practicate mai ales n cadrul transportului turistic intraeuropean. Aceast formul reprezint o alt modalitate

99

de a beneficia de tarife reduse n cursele regulate ale transportului aerian. Este apreciat drept o variant mai simpl i mai avantajoas, constnd n cumprarea pentru un ntreg sezon a unui numr de locuri pe o linie aerian, repartizate pe mai multe zboruri, dar la date i ore de trafic sczute. Reprezint, practic, o nchiriere parial a aeronavelor de ctre tour-operatori, formul avantajat i de creterea ponderii turitilor n totalul cltoriilor pe liniile aeriene. II. Cursele charter (la cerere) reprezint o alternativ la cursele regulate, la care pot apela touroperatorii prin nchirierea de la companiile prestatoare a uneia sau mai multor aeronave timp de un ntreg sezon. Aranjamentele comerciale charter se stabilesc pe baza unui contract ntre cei doi parteneri n conformitate cu reglementrile internaionale, normele i restriciile de operare stabilite prin acorduri guvernamentale ntre rile de origine i cele de destinaie. Aranjamentele charter sunt, n principiu, de patru tipuri: a)Charter de grup: Cu afinitate -grup maxim 50000 persoane -in unele cazuri 20000 pers. -astfel de curse nu pot fi angajate de o organizatie care isi propune exclusiv transportul aerian. Fara afinitate -inchirierea intregii capacitati a avionului -numar minim de locuri Inchiriate 40 -achizitionarea cu cel putin 60 zile inainte b)Charter Inclusive Tour -cltorie tur-retur (cu sejur la destinaie) sau n circuit (cu un minim de escale); -durata minim a cltoriei (4 zile pentru destinaii ca America de Nord i 7 zile pentru alte destinaii n cazul OSTC One Stop Inclusive Tour); -includerea n pre a transportului, cazrii i transferurilor; -organizatorii trebuie sa inainteze autoritatii aeronautice lista de pasageri cu cel putin 15 zile inainte de data plecarii (destinatiile americane) si cu30 de zile pentru celelalte destinatii. Nu se admit modificari ale acestor liste. c)Charter own-use (single entity) -o persoana fizica sau juridica inchiriaza un avion pentru uz propriu pentru a transporta persoane sau obiecte; -cel care inchiriaza nu il poate comercializa d)Charter specializat Curse pentru studenti sau grupuri de studio (Study Group Charter) Curse pentru evenimente speciale (Special Event Charter) III. Servicii de taxi aerian - sunt oferite de curse charter private, avnd capacitatea de 4-18 locuri i independena de zbor de 500-600 km; sunt practicate, cu prioritate, n cltoriile de afaceri; ele ofer avantaje de flexibilitate i confort. Acest mod de deplasare a cunoscut n ultimul deceniu o cretere deosebit; de exemplu, numai n rile vest-europene exist circa 1.300 de terenuri de aterizare pentru astfel de curse. Preul de cltorie de pinde de costurile de exploatare ale companiilor aeriene, precum i de o serie de elemente proprii organizrii i anume: *mrimea i tipul navei, *densitatea traficului i nivelul concurenei, * regularitatea fluxului cererii i extinderea lui n ambele sensuri, * tipul cererii, * nivelul minim estimat al gradului de umplere a aeronavei.

100

8.3.2.Transporturi turistice rutiere.


Transporturile rutiere ocup un loc important pe piaa cltoriilor turistice, deopotriv interne i internaionale.n multe ri , ele reprezint forma dominant de deplasare n cltoriile interne, ntrunind 6070% din opiuni i adeseori pentru cele effectuate n afara granielor. Transportul rutier este o form de transport terestru i totodat un subsistem al sistemului naional al transporturilor care asigur deplasarea n spaiu a mrfurilor i persoanelor cu ajutorul vehiculelor (mijloace de transport autopropulsate) i a mijloacelor tractate (remorci, trailere). O serie de factori influeneaz dezvoltarea turismului automobilistic: -producia industriei de automobile; -evoluia preului energiei; -dezvoltarea ntreprinderilor care nchiriaz automobile si tarifele practicate; -reeaua rutier i de autostrazi; -faciliti vamale i de frontier. Avantajele transportului rutier sunt: *autonomia n alegerea rutelor pe care turitii vor cltori n circuitele lor sau spre destinaiile de vacan pentru care au optat; *o disponibilitate mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur n cadrul unei anumite destinaii turistice; *o posibilitate mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales, plecarea i timpul de sosire, precum i orice oprire fcut pe parcurs; *uurina n transportul bagajelor personale i n utilizarea acestora fr constrngeri de vreun fel; *diminuarea costului personal, cnd dou sau mai multe persoane cltoresc cu acelai automobil. Transporturile rutiere se realizeaza cu urmtoarele mijloace:autocare i microbuze pentru transporturile de grup; autoturisme proprietate personala pentru transporturile individuale i familiale; autoturisme nchiriate in sistem rent-a-car, cu sau fr ofer; autoturisme inchiriate sau comandate in sistem de taximetrie; transport in comun. Transportul cu autocarul sau microbuzul: poate fi considerat corespondentul transportului automobilistic adaptat la turismul de grup pret rezonabil, accesibil o contributie importanta la dezvoltarea turismului ameliorare semnificativa a echipamentelor si serviciilor (confort, climatizare, radio, TV, bar, ghizi, asistenti), securitatii; adaptare la necesitatile turismului coeficientul de utilizare a capacitii autocarelor depete 75%, fiind superior celor din transportul feroviar i aerian clientela turismului cu autocarul este format, n special, din tineri sau din membrii unor asociaii, ntreprinderi. tariful se calculeaza in functie de capacitatea autocarului sau microbuzului, distana efectiv parcurs, numrul de ore sau zile efective, taxele rutiere, parcarea, ntreinerea autovehiculului. Serviciile oferite de transportatori specialiti n domeniu se divizeaz n: Rute expres interne i internaionale. nchirierea de autocare sau rute la cerere (charter). Organizarea de circuite sau excursii. Operaiuni de transfer.

101

8.3.3.Transporturi turistice feroviare.


Transporturile feroviare reprezint una din cele mai vechi forme de cltorie i a jucat un rol important n dezvoltarea turismului n prima jumtate a acestui secol. Pe msura consacrrii unor tipuri noi de mijloace i manifestrii unor noi tendine n desfurarea cltoriilor, transporturile feroviare au nregistrat un declinmai accentuat dup 1985- , deinnd astzi un loc modest n deplasarea turitilor. Transportul feroviar asigur deplasarea n spaiu i timp a bunurilor i persoanelor cu ajutorul locomotivelor i vagoanelor, care circul dup un program prestabilit, pe trasee fixate (cile ferate). El are urmtoarele caracteristici: -Transportul este asigurat, de regul, la preuri mai sczute dect cele practicate n transportul auto i aerian, ndeosebi pe distane medii i lungi. Procesul de transport se desfoar nentrerupt, ziua i noaptea i n tot cursul sptmnii, n condiii de regularitate i potrivit unor grafice prestabilite. Prezint un grad ridicat de siguran, ca urmare a respectrii stricte a normelor de siguran a circulaiei pe cile ferate. Avantaje: regularitatea i certitudinea deplasrii, ca urmare a independenei relative a mijloacelor feroviare fa de starea vremii; costul relativ mai sczut al cltoriei fa de mijloacele aeriene, asociat cu viteza mare de deplasare, comoditatea oferit prin vagonul de dormit i vagonul-restaurant; posibiliti mult mai largi de vizionare a peisajului: faptul c mbarcarea i debarcarea se realizeaz, n general, n interiorul localitilor, pentru ajungerea la hotel nemaifiind necesar transferul. n organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc att cursele regulate, ct i cele speciale (charter). Tarifele internaionale se determin, n principiu, ca o sum a tarifelor naionale. Fiecare ar i fixeaz propriile reduceri tarifare (pe perioade de timp, categorii de trenuri, tarife de grup). Ageniile de turism obin prin Uniunea Internaional a Cilor Ferate, de la reelele rilor membre, un comision de circa 10% pentru promovarea aranjamentelor turistice feroviare. Aranjamente pe calea ferata: Rail Inclusive Tour (RIT) presupune comercializarea de ctre agenii de voiaj a unui pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate, la un pre global, folosind ca mijloc de transport trenul. n aranjament RIT clasa I sau a II-a, se pot realiza urmtoarele variante de cltorii: dus-ntors pe un anumit traseu, circuite speciale ntr-o singur direcie, curse combinate cu folosirea pe anumite parcursuri a autocarului. Restriciile, legate de acest aranjament turistic, prevd un numr minim de nnoptri hoteliere care variaz de la un aranjament la altul. Tariful se stabilete n contractul ncheiat ntre agentul de voiaj i calea ferat i poate fi aplicat n mai multe variante tarifare, n funcie de tipul de aranjamente RIT. treaga tipologie a aranjamentelor prezentate, cu impact direct asupra preurilor precum i modernizrile n direcia confortului, vitezei, conectrii la sistemele computerizate de rezervare,diversuficrii ofertei de servicii- ilustreaz eforturile de adaptare a transporturilor feroviare la nevoile turismului de mas i noile orientri ale cererii, n scopul revitalizrii acestora i creterii ponderii n structura traficului feroviar.

102

8.3.4.Transporturi turistice navale.

Transportul pe ap , ca modalitate de deplasare spre destinaiile turistice, dei are o istorie mai ndelungat , este mai puin utilizat, datorit caracteristicilor sale. n primul rind, este vorba de viteza redus de deplasare i preurile ridicate; n al doilea rind , folosirea acestor mijloace de transport este condiionat de existena porturilor i a unei flote adecvate, component costisitoare, a cror dezvoltare necesit eforturi investiionale mari; n al treilea rind , trebuie evideniat c doar o mic parte a destinaiilor turistice este situat n vecintatea locurilor de acostare i, de aici, necesitatea continurii ccltoriei cu alte mijloace. Transportul pe ap reprezint una din formele de deplasare puin solicitate, datorit condiiilor mai speciale de realizare, vitezei pe care o realizeaz navele i necesitile continurii cltoriei, de cele mai multe ori, cu alte tipuri de mijloace. Drept urmare, transportul naval conteaz doar cu 2-3% din traficul turistic internaional i 1-2% din circulaia turistic a rii noastre, ponderea sa meninndu-se relativ constant. Transporturile navale se realizeaz n prezent mai mult sub forma croazierelor, transformndu-se de fapt dintr-o modalitate de deplasare ntr-una de agrement. Produse turistice oferite de companiile maritime: Traversari maritime cu preturi preferentiale; Voiaje forfetare care include transportul dus-intors si servicii de sejur (cazare, masa) in fiecare escala; Cvasi-croaziere, care ofera transport, cazare (uneori) si agrement la bordul navelor; Croaziere, produse turistice forfetare care ofera circuite maritime si fluviale cu plecare si sosire in acelasi port (circuit) Croaziera reprezint, de fapt, un produs turistic (pachet de vacan) constnd n petrecerea sejurului la bordul unei nave special amenajate, oferindu-se cltorilor nu numai un voiaj maritim obinuit, ci i unele tratamente i condiii de agrement deosebite, precum i vizitarea unor porturi i localiti n afara granielor rii, n conformitate cu itinerarul stabilit n prealabil. Ea se poate constitui att ntr-un produs turistic distinct, ct i ntr-un element component al acestuia, sub forma unui circuit complet sau ca deplasare pe un parcurs iniial. n combinaie cu transportul turistic aerian, rezult un aranjament turistic denumit fly-cruise ce permite pasagerilor s ating puncte de mbarcare n vase rapide i s revin, la domiciliu, tot rapid la sfritul croazierei, prin continuarea drumului pe calea aerului. Piaa turismului de croazier i-a modificat imaginea n ultimii ani, de la o pia de lux la o pia i o ofert de mas, destinat unui public mai larg i mai tnr. Tendinele recente sunt de scurtare a duratei croazierelor, de combinare a aranjamentelor aer mare o dat cu liberalizarea transporturilor aeriene i o diversificare a activitilor ce se desfoar la bordul navelor.

103

Ca principale destinaii sau orientri majore ale liniilor de croazier se evideniaz: Marea Caraibelor, cu insulele Bermude, Bahamas i coastele de est ale Americii Centrale i de Sud; este apreciat drept cea mai important destinaie, concentrnd jumtate din numrul cltoriilor; Coasta de Vest a Americii de Nord, cu trasee pe lng Mexic, SUA, Canada, destinaia situat pe locul doi n topul preferinelor turitilor; Marea Mediteran, cu trasee ce leag rile din vestul i estul bazinului; Orientul ndeprtat linii ntre insulele din zonele Pacificului; Marea Baltic i legturile ntre capitalele rilor nordice; Africa de vest cu insulele Canare i Madeira; Circuite n jurul lumii. Dezvoltarea n perspectiv a turismului de croazier este sensibil influenat de evoluia capacitii de transport, caracteristicile clientelei, apariia de noi destinaii i diversificarea ofertei de servicii.

Concluzie: Investigaiile ntreprinse asupra evoluiei formelor de transport, utilizate n activitatea turistic au pus n lumin principalele tendine i mutaii structurale nregistrate de acestea de-a lungul timpului, dependena lor de o multitudine de factori i condiii specifice, necesitatea adaptrii i perfecionarii lor continue. De asemenea, s-a evideniat faptul c orientrile viitoare n dezvoltarea i organizarea diferitelor tipuri de transport turistic i locul n structura traficului trebuie s rspund, n egal msur, preferinelor turitilor i criteriilor eficienei.

104

Tema 9. Eficienta sociala si economica a turismului


9.1. Continutul si particularitatile eficientei in turism. OBIECTIVE:
Prezentarea eficientei turismului in implicarea diferitor activitati. Prezentarae aspecteloc specifice in turism. Prezentarea relatiei dintre eficienta si semnificatiile sale. Prezentarea desfasurata a continutului eficientei.

CUVINTE CHEIE:
Eficienta, eficienta totala, TURISMUL ca orice componenta a sistemului socio-economic global,pentru a functiona si a-si indeplini misiunea, este consummator de produse si producator de efecte, de rezultate.Eficienta sa prezinta trasaturile definitorii commune tuturor ramurilor si activitatilor din economie. In acelasi timp, specificitatea acestui domeniu, reflectata in varietatea si naturaresurselor consummate, complexitatea si multitudinea proceselor desfasurate, diversitatea formelor de exteriorizare a rezultatelor imprima eficientii unei determinari proprii si particularitati. Eficienta depinde de eforturi si de efecte dar nu in ultimul rind de modul de evaluare a lor, de faptul ca exprimarea valorica, realizata prin preturi, inglobeaza inflatie si alte influente, denaturind rezultatul real al activitatii desfasurate. In aceste conditii, o analiza complexa si corecta presupune luarea in calcul si a altor elemente, cum sunt structura resurselor si rezultatelor, timpul, calitatea efectelor, impactul lor. Eficienta are, in acest context, un continut larg, cuprinzator, referindu-se la modul de utilizare a tuturor categoriilor de resurse:naturale, umane, materiale si financiare, la toate componentele activitatii: de productie, de comercializare, de servire, la aspectele lor cantitative si calitative, economice si sociale, directe si indirecte. Specificul activitatii turistice raportat de eficienta totala determinate de:eficienta de utilizare a factorilor de productie, definite de rezultatele obtinute cu cel mai redus cost de oportunitate, eficienta de alocare a resurselor, exprimata de combinatia optima a factorilor de productie destinati optinerii de bunuri si servicii produse sint repartizate in corelatie cu dorintele si intentiile consumatorilor de a-si cheltui veniturile disponibile. Astfel eficienta turismului inseamna, in primul rind, gospodarirea rationala a materiilor prime, combustibilului si energiei, fortei de munca si atractiile naturale, ca si folosirea integrala a capacitatilor de cazare, de transport, de alimentatie sau a fondurilor financiare. De asemenea, eficienta exprima oportunitatea unor cheltueli de introducere a unor tehnologii noi de productie, de dezvoltare si modernizare ca si masura in care activitatile desfasurate raspund nevoilor turistilor, pot fi procurate in conditii optime si utilizare cu maximum de rezultate. Eficienta in turism prezinta asadar o multitudine de fatete si exprima printr-o paleta larga de indicatori incercind sa surprinda complexitatea activitatii, rezultatele inregistrate la nivelul fiecarei componente sau proces, transport, cazare, alimentatie, agreement, turism intern, turism international;l si ale domeniului in ansamblul sau , latura economica si sociala, efectele directe si indirecte. De exemplu, la nivel global, macroeconomic, eficienta turismului este sensibil influentata de modul de alocare a resurselor in economie intre consum si investitii, dar si intre diferite ramuri, pornind de la realitatea ca acestea sunt limitate si ca societatea are, la un moment dat , anumite prioritati. Din acest punct de vedere trebuie evidentiata o fateta social politica a eficientei, o corelare a nevoilor immediate cu cele de perspective. Un alt aspect se refera la raportul dintre latura economica sic ea sociala a eficientei. Fara indoiala, ca obtinerea de profit reprezinta elemental essential, definitoriu al oricarei activitati. Dar avind in vedere functiile turismului, respective contributia sa la inbunatatirea si mentinerea starii de sanatate a populatiei

105

si implicit a fortei de munca la largirea orizontului de cunoastere de cultura a individului, la promovarea unui climat de pace, de intelegere si colaborare pe plan internationmal. In corelatie cu cerinta raportarii la nevoile pietii, eficienta reprezinta si ultimul din principalele mijloace de evaluare a activitatii desfasurate, de apreciere a unitatii unui domeniu, de fundamentare a deciziilor economico-financiare. Sunt tot mai convingatoare argumentele in sprijinul ideii ca in evaluarea unei activitati, la orice nivel, are mai multa importanta eficienta, capacitatea de a face profit, comparative cu alte elemente precum sfera de cuprindere, marimea fondurilor allocate , capacitatea de productie. Eficienta constitue, nu in ultimul rind, o conditie fundamentala a dezvoltarii. Vorbind de eficienta si de semnificatiile sale, se impune a fi mentionata si relatia dintre aceasta si calitatea produselor si serviciilor turistice. Relatia dintre eficienta si calitate are un continut complexsi poate fi abordata atit din punct de vedere al producatorului cit si din punctual de vedere al utilizatorului. Optimizarea relatiei calitate-eficienta ofera farantia desfasurarii unei activitati in concordanta cu exigentele consumatorilor si cerintele pietei. Concluzi: Turismul, privit ca domeniu distinct si ca parte integranta a economiei poate ferm fi considerat ca ceva foarte important pentru dezvoltarea atit sociala cit si economica.

9.2. Criterii de apreciere si indicatori de cuantificare cu privire la 106

eficienta economica in turism. OBIECTIVE:


Prezentarea criteriilor de evaluare a eficientei. Prezentarea sistemului de indicatori ai eficientei economice. Prezentarea detaliata a principalelor categorii de resurse consumate in turism.

CUVINTE CHEIE:
Profitul, rata profitului, rata rentabilitatii, In aprecierea si comensurarea eficientei economice in turism ca in orice alt sector de activitate se utilizeaza o gama larga de criterii si indicatori rezultat al complexitatii, continutului proceselor al diversitatii resurselor consummate si varietatii formelor de concretizare a efectelor. Se intilnesc astfel criterii si indicatori cu valabilitate generala comuni tuturor ramurilor economiei si optiuni specifice decurgind din particularitatile activitatii in domeniu. Eficienta turismului este in aceste conditii exprimata prin sporul devenit net realizat prin economiile de munca vie si materializata optinute in desfasurarea activitatii, prin modul de utilizare a fiecaruia dintre factorii de productie consumati:natura, munca si capitalul corespunzator se pot constitui drept criterii de evaluare a eficientii: Marimea venitului net si asociat acestuia rentabilitate. Nivelul costurilor. Gradul de utilizare a fortei de munca si a capitalului ethnic si financiar.

Acestora mai poate fi adaugata eficienta investitiilor ca expresie a randamentului efortului de dezvoltare. Totodata complexitatea si sfera larga de cuprindere a turismului, multiplele efecte pe care acesta le are se reflecta in necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori de masurare a eficientei care sa surprinda de o potriva rezultatele de ansamblu al domeniului sip e cele obtinute fie prin exploatarea unei singure resurse, fie dintr-o componenta a activitatii ca: hotelaria, transport, turism international etc; de asemenea , prin intermediul acestor indicatori trebuie asigurata cuantificarea efectelor directe cit si a celor indirecte. Mai trebuie de adaugat ca de regula fiecare criteriu are drept correspondent unul sau mai multi indicatori de cuantificare a eficientei. Elaborarea sistemului de indicatori a eficientei economice a turismului se fundamenteaza pe: - principiile generale ale calcului economic - structura resurselor utilizate - forma de concretizare a rezultatelor. Pornind de la formula generala de determinare a eficientei- prin compararea rezultatelor cu resursele pentru exprimarea acesteia se construesc relatii de tipul: efect / efort; efect / efort ; efect /efect; efort / efort : ceea ce releva multitudinea unghiurilor de abordare a legaturii dintre cele doua elemente definitorii, ca si de evaluare a performantelor; astfel, pe linga raportul classic dintre efect si effort, in aprecierea eficientei turismului este sugestiva si proportia dintrediferentele componente ale rezultatuluisau dintre diferentele categoriei de resurseimplicate in optinerea unui anumit efect.

107

In privinta resurselor consumate, acestea se prezinta intr-o structura diversa, iar exprimarea lor valorica se diferentiaza in functie de natura concreta a acestora. Principalele categorii de resurse consumate in turism si indicatorii acestora sint: Avem 3 tipuri de resurse: 1. Naturale (potential natural si antropic) 2. Umane (forta de munca) 3. Materiale si financiare (capital fix si circular) Primului tip ii sint caracteristice urmatoarele forme de concretizare a resurselor implicate: - suprafetele turistice amenajabile (plaje,lacuri,izvoare,domenii schiabile,trasee,pereti stincosi ect.) expresia valorica a resurselor consumate se reflecta in cheltuielile de amenajare - Monumente cultural istorice ( cetati, palate, biseric, case memoriale, muzee ect.) expresia valorica a resurselor consumate se reflecta in cheltuieli de intretinere si protectie. Tipului cu numarul doi ii sint caracteristice urmatoarele forme de concretizare a resurselor implicate : - Numarul lucratorilor ( pe total sip e diverse structure ) expresia valorica a resurselor consumate se reflecta in fond de salarii,cheltuieli pentru asigurari sociale si de sanatate - Fondul total de timp de munca expresia valorica a resurselor consumate se reflecta in cheltuieli de scolarizarte, cheltuieli materiale cu personalul Tipului cu numarul trei ii sint caracteristice urmatoarele forme de concretizare a resurselor implicate : - Capacitatea de productie ( numar unitati sau locuri in unitati hoteliere, de alimentatie, de agreement, mijloace de transport etc.) expresia valorica a resurselor consumate se reflecta in cheltuieli cu amortizarea, chirii,impozite, taxe, cheltuieli de transport, cheltuieli de reparatie si intretinere - Valoarea ( totala, medie) a fondurilor fixe - Marfuri, diverse materii prime, materiale expresia valorica a resurselor consumate se reflecta in cheltuieli de aprovizionare si stocare - Combustibil si energie expresia valorica a resurselor consumate se reflecta in cheltuieli cu combustibilul si energia - Obiecte de inventar expresia valorica a resurselor consumate se reflecta in uzura obiectelor de inventar - Capital banesc expresia valorica a resurselor consumate se reflecta in dobinzi. Efectele economice ale turismului imbraca si ele mai multe forme, dupa cum se localizeaza la nivel de ramura(macroeconomic) sau de unitate prestatoare de servicii ori pe componente ale activitatii(hotelarie, transport, turism international etc.) Tipologia efectelor economice din turism. INCASARI DIN: - prestatii hoteliere - vinzari cu amanuntul in alimentatia publica - alte prestatii de baza sau suplimentare(transport, agreement, tratament etc.) - productia industriala(carmangerii, laboratoare d ecofetarie, gospodarii anexa, ateliere de reparatii etc.) - turism international(in lei sau in valuta) VENITURI : - comisionul agentilor de voiaj - adaosul commercial si de alimentatie publica - aportul valutar - profitul Tinind seama de criteriile de evaluare a eficientei, principiile generale de determinare a acesteia, structura resurselor si efectelor, se poate construi sistemul de indicatori. O prima categorie o constituie indicatorii sintetici, cei care reflecta rezultatul intregii activitati desfasurate; dintre acestea, se remarca, prin insemnatatea lor deosebita: profitul, rata profitului, rata

108

rentabilitatii, volumul si nivelul cheltuielilor. Acesti indicatori se intilnesc de regula la nivel microeconomic si exprima capacitatea firmei de a-si asuma anumite riscuri si de a utilize frontiera posibilitatilor de productie. Concluzii: Lantul anumitor criterii si indicatori in turism este foarte important. Studierea si satisfacerea nevoilor depinde foarte mult de marimea venitului net si de nivelul costurilor. Turismul fiind considerat si el o ramura economica se confrunta cu diferite conditii de risc necatind la acest fapt este in continua dezvoltare.

9.3. Eficienta sociala a turismului si turismul social. OBIECTIVE: 109

Prezentarea efectelor sociale ale turismului. Prezentarea ca act de cultura. Prezentarea indicatorilor ce caracterizeaza nivelul servirii. Prezentarea formelor de manifestare a turismului social.

CUVINTE CHEIE:
Nivelul servirii, turismul social, Desfasurarea activitatii turistice, cu utilizarea resurselor de care acestea dispun, genereaza nu numai efecte economic, ci si sociale, acestea din urma reflectind masura si modul in care acestea sint satisfacute nevoile materiale si spirituale ale celor care calatoresc. In aceste conditii, evaluarea si comensurarea efectelor sociale intregesc aria mijloacelor de apreciere a eficientei in domeniu. In corespondenta cu functiile care acesta le indeplineste, efectele sociale ale turismului se refera la aspecte precum: petrecerea placuta a timpului liber, recreerea si reconfortarea, refacerea capacitatii fizice a organismului, largirea orizontuluide cunoastere si chiar ridicarea nivelului de instruire, satisfacerea unor nevoi psihice de cunoastere si chiar ridicarea nivelului de instruire, satisfacerea unor nevoi psihice de prietenie, asociere, demnitate, respectful din partea celorlalti, promovarea unui climat de pace si intelegere. Desi turismul in ansamblul sau , produce efecte sociale, unele dintre formele sale de manifestare turismul de tratament si cura balneo-medicala, turismul cultural, turismul rural, turismul de tineret au o incarcatura sociala mai mare. Daca turismul in general este considerat un act de cultura unele dintre formele sale au o contributie mai mare la largirea fondului de cunoastere, la ridicarea nivelului de instruire, civilizatie si educatie. Participarea la diverse evenimente culturale spectacole, festivaluri, mese rotunde, vizitarea de muzee, case memoriale sau a unor locuri legate de istoria si traditia unui popor, vacantei destinate invatarii unei limbi straine etc. ca forme de manifestare a turismului cultural permit acumularea de cunostinte in diferite domenii asigurind satisfacerea unor nevoi spirituale ale calatorilor. In aceeasi sfera se inscrie turismul de tineret sau cel cultural. Trebuie de adaugat ca atunci cind se utilizeaza indicatori cantitativi pentru aprecierea eficientei sociale, acestea nu reflecta decit partial rezultatele obtinute. Ca si in cazul eficientei economice, evaluarea efectelor sociale ale turismului presupune: - Definirea unor criterii de apreciere - Stabilirea unui system de masurare. Daca in privinta criteriilor situatia se prezinta mai simplu, in sensul posibilitatii convertirii functiilor sociale ale turismului in elemente de evaluare a eficientei si anume: - Gradul de satisfactie / multumire a turismului - Imbunatatirea starii de sanatate si refacerea fortei de munca - Nivelul de instruire, de cultura - Protejarea mediului s.a. elaborarea unui sitem de indicatori este dificil, dac nu chiar imposibil de realizat, avindu-se in vedere aspectele calitative la care face referire eficienta sociala. Cu toate acestea, in literature de specialitate sunt mentionate modele, indicatori cantitativi ce cuantifica, adese aindirect si partial, efectele sociale; dintre acestea mai cunoscuti sunt cei cu privire la nivelul servirii si imbunatatirea starii de sanatate. Caracterizarea nivelului servirii se poate realize cu ajutorul unor indicatori ca: 1. numarul tipurilor de produse turistice(vacante) sau servicii specifice oferite in general, in limitele unei zone turistice sau de o unitate. Este usor de sesizat ca o gama mai larga d eproduse se va apropia mai bine de produsele consumatorilor, asigurind un nivel superior al satisfactiei acestora; 2. structura pe categorii de confort a mijloacelor de cazare si de alimentatie 3. numarul unitatilor / locurilor de cazare 4. numarul unitatilor / locurilor la unitatea teritoriala de suprafata 5. numarul deturisti ce revin unui lucrator 6. timpul de asteptare si / sau timpul de servire.

110

Turismul social intruneste caracteristicile turismului in general sau ale oricarei forme de calatorie, particularizindu-se prin: - categoria de consumatori careia se adreseaza - modul in care sint finantate vacantele. Destinatarii acestui gen de turism sunt categoriile de populatie cu mijloace financiare reduse, reprezentate de cei cu venituri situate la nivelul minim pe economies sau cu statut social care atesta acest lucru: pensionari, someri, elevisi studenti, lucratori in agricultura. In privinta posibilitatilor de calatorie, acestea sunt asigurate, partial sau integral prin subventii acordate de societate prin organismele de protectie sociala sau diverse alte organizatii: case de asigurari sociale, case de ajutor reciproc ale pensionarilor, sindicate, organizatii de tineret, fundatii, precum si prin facilitate de plata oferite de agentii economici din turism(reduceri de tarife, nivele inferioare ale comisionului). Aceste trasaturi ale turismului social au condus la o crestere sensibila a cererii de vacante, ceea ce a generat, nu de putine ori, confundarea acestuia cu turismul de masa. Turismul social , conceput in spiritual cerintelor asigurarii accesului la vacanta pentru categorii cit mai largi ale populatiei si respectarii dreptului la calatorie al individului, este stimulat si asigurat prin politica generala de dezvoltare a turismului la nivelul de dezvoltare a fiecarei tari, prin crearea unor organisme specializate in domeniu. Concluzii: Utilizarea rationala a resurselor si corespunzator desfasurarea eficienta a productiei reprezinta obiective centrale pentru orice agent economic sau sector de activitate si totodata, premise ale dezvoltarii. Dupa cum a fost prezentata informatia anterior este clar ca turismul social intruneste caracteristicile turismului in general sau ale oricarei forme de calatorie . fiecare ramura economica are careva cerinte si aceste sint legate de finante deoarece, cum o vacanta nu se primeste gratuita asa si serviciile nu se presteaza gratuit.

Bibliografie: 1. Minciu R. Economia turismului. 2. Turcov E. Cordonarea turismului. 3. google.md 4. Cosmescu I. Turismul ,fenomen complex contemporan. 5. Cristureanu C. Strategii si tranzactii in turismul international.
- Economia si politica turismului international. 6. Turcov E. directii de dezvoltare si promovare a turismului in RM

111