Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Culegerea datelor
Culegerea datelor
sistem pasiv
raportari periodice
declarare periodica
toate cazurile o data pe saptamna, luna, trimestru
sistem activ
solicitarea medicilor pentru identificarea de cazuri noi
Culegerea datelor
Tipuri de date
calitative
dichotomice (binare): prezent/absent multichotomice
scala nominala: grup sanguin, complicatiile bolii etc. scala ordinala: gravitatea bolii (usor, mediu, grav), stadializarea bolii (stadiul I, II, III, IV) etc.
normal/patologic
numarul de leucocite, hematii, pacienti, doze vaccinale etc. vrsta, naltimea, greutatea, temperatura corporala, TA etc.
Culegerea datelor
nregistrarea datelor
Forma de nregistrare - mod de prezentare - informatizare Confidenialitatea datelor - pacient - personal medical Arhivare Rapoarte Sistem informaional
Culegerea datelor
Calitatea datelor
formularele pentru culegerea datelor
chestionare, informatizare, validarea datelor modul de completare
administrarea formularelor dupa ce au fost completate confidentialitatea datelor prezentarea datelor culese adecvat scopului arhivarea datelor
Ancheta epidemiologic
SPITALUL DE BOLI INFECIOASE CONSTANA DATA: ora: ANCHET EPIDEMIOLOGIC Nume i prenume:......Sex:..Data Naterii:.CNP:..CI sau BI, Certificatnatere:Telefon:Etnie:..Domiciliu: ..Profesie: Ocupaie:..Loc munc:Adresa loc munc:.Secia:.Telefon:..Acti vitatea efectuat n ultimele 20 zile.Noxe:..Intoxicaie profesional:Alergic la:Grup de risc hemodializ, transplant, hemofilic, politransfuzat, retardat, instituionalizat, homosexual, handicapat, refugiat:...Focar profesional: evoluie clinic, examen laborator, msuri, cazuri noi, data nchiderii focaruluiLoc izbucnire.Efectiv total, Nr. Cazuri, Nr. Decese., Investigaii
Ancheta epidemiologic
Data mbolnvirii - debut:..Data descoperirii:..Data i locul de izolare:..Cazuri de aceeai boal n familie sau colectivitate:.Tratamente parentale unde, cnd?Transfuzie...Gamma globuline....Droguri iv.Contact sexual... Accidente profesionale nepri aceControl stomatologic, ginecologic..,Injecii im..Tatuaje.Piercing. Vaccinri... Seroprofilaxie:Imunizare anti HVB: Doza I.Doza II...Doza III..R1R2R3... Numr contaci n familie, colectiv, din care copii: Contaci ( data naterii, CNP, nume, iniial, prenume, domiciliul):... 1 2..
Ancheta epidemiologic
Profilaxie contaci:. Msuri luate:...Dezinfecii:Deratizri:....Asanare, drenaj, acidifiere sol contaminatClorinare ape poluate.,trand,balt, fntn, interzicerea deversrii n bazine naturale., alimente pstrate n condiii igienice....., altele Sursa infeciei: contact prin profesie cu porci, oi, cai, cini, vite cornute mari, vulpi, roztoare, locul contactuluimlatin, ap stagnant.., carne n abator, carcase, cadre animale, fabric mezeluri, vntoare, pescuit, apariia unor mbolnviri cu aspect pseudogripal, tifoidic, meningitic n rural, aezri situate pe malul rurilor, sezon clduros, dup inundaii, relaii cu factorul hidric., posibilitatea contaminrii prin ap.., la scldat, tiatul papurei.., umblat descul, fr nclminte.., cderi accidentale n ap...., fntn.., altele:.... Proceduri generatoare de aerosoli:
Ancheta epidemiologic
Instalaii pulverizare:Sistem condiionare aer:Ap aerosolizat turn rcire, evaporatoare, condensatoare:. Mediu acvatic:Consum peti, fructe mareOrez decorticat:Animale de companie. Muctur animal:. Seroprofilaxie..Vaccinare antirabic ATPA:.Antibiotic:.Supraveghere animal:. Contact cu pmnt:Grdinrit:.. Cazuri n unitatea de nvmnt:. Informaii de la medicul de familie:.. Cltorii n strintate:.. Unde, cnd, ct timp?, contact... Eveniment:Hotel:.. Perioada:.Ruta de navigaie:
Ancheta epidemiologic
Carnet vaccinri marinar Paaport..Profilaxie (malarie) iniiere, dozaj, medicament Nava:Compania shipping:Tel:...... Cazuri n echipaj:Izolare:Spitalizri ara, perioada, diagnostic, raport medical, tratament.... Calea de transmitere: contact cu apa posibil contaminat, prin dejecte roztoare., animale, deversri ape uzate de la cresctorii animale, orezrii, zone mltinoase, ape stagnante, irigaii, consum alimente poluate cu dejecte, lapte nefiert de la animale bolnave, contact dejecte, grajduri, cu piei provenite de la animale bolnave, n primele 10 zile de la jupuire, captur roztoare, ngrijire animale bolnave, mbiere n lacuri, bli, canale scurgere, sol umed terenuri inundate.., mine.., contact direct cu un bolnav unde, cnd?......
Ancheta epidemiologic
Efort fizic:..intelectual:Altele: Contact cu nari:... Cretere psri curte:. Site la ferestre:ui:..Robinet..Fntn... Ce a mncat?.n urm cu cte ore?... Magazinul de unde a cumprat alimentul: Receptivitate: nivel igienic sczut, educaie sanitar, msuri protecia muncii la locul de munc.., maladii gastrice.hipoclorhidrie,leziuni cutanate.., altele. Motivele internrii:. .. Istoricul bolii:.. ..
Ancheta epidemiologic
APP:. AHC: Scor CARMELI: ..( A. Contact cu sectorul sanitar: fr contact 1, contact fr proceduri invazive 2, contacte repetate cu proceduri invazive 3, B. Antibioticoterapie: absent 1, prezent 2, C. Caracteristici pacient: tnr fr comorbiditi 1, vrstnic cu morbiditi 2, imunodeprimat SIDA, BPOC, neo, BMT 3.) Diagnostic .... Medic boli infecioase. Medic epidemiolog: .
CantinCazuri HV la personalul de la blocul alimentar..Grup sanitar loc munc spltor ( nr. chiuvete / nr. persoane)..... VenituriNumr persoane n ntreinere... Navetism.UndeActi vitatea efectuat n ultimele 20 zile:.Noxe:..Intoxicaie profesional:... Dac a mai avut HV data.spitalul... Donator.data ultimei donri de snge... Condiii de via:tipul de locuin bloc, cas, vil, barac, cmin, ga Nr. camerenr. camere locuite efectiv..nr. persoane..starea igienic. Baie.regim de utilizare al biiAprovizionarea cu ap potabil reea, pomp proprie sau comunmod depozitare....calitatea apei..control bacteriologic..control chimicalte surse de ap potabil folosite n ultimele 2 luni...
Diagnosticul de trimitereDiagnosticul de internare Diagnosticul de externare.. Dezinfecie terminal la domiciliu.coal..loc muncveselbazine not Supraveghere 35 40 zile contaci. Medic boli infecioaseMedic epidemiolog: Dr. erban Iulia 1. Vaccin antihepatit A virus omort risc profesional, cltorii n ri cu endemicitate crescut, homosexuali, hemofilici, hepatite cronice, HIV pozitiv preexpunere: Havrix 1440 U Elisa aduli, Junior 720 U copii, revaccinare la 6 12 luni i dup 10 20 ani, Vaqta 50 U Ag aduli la 6 12 luni sau 25 U Ag / doz copii, la 6 12 luni sau Avaxine 160 U Ag, repetat la 6 luni. Twinrix anti A i B pediatric A 361 U Elisa Ag i B AND recombinant 10 micrograme i pentru aduli A 720 U Elisa i B 20 micrograme schema: 0 1 lun 6 luni. 2. Pentru cltorii n ri cu endemicitate crescut, la manipulatorii de alimente preexpunere Ig standard 10 16 % - 0,02 0,06 ml / kg corp, repetat la 3 6 luni, copii instituionalizai, etc. 3. Profilaxie pasiv specific postexpunere - gamma globulin standard 10 16 % - 0,02 ml / Kg corp n primele 72 ore post contact infectant dup titrare Anticorpi cu nivel protector 20 40 mUI / ml 4. Supraveghere 35 40 zile contaci. Dispensarizare 6 luni convalesceni.
Informaii de la medicul de familie:... Cltorii n strintate:..,Tasmania.,zone arctice.subarcticeeschimoi...vntoare...Unde, cnd, ct timp?,.contactconsum de vnatursmistreporccal.Contact cu hiene / Sud Africalei.pantere Africa tropical.psri.omnivore,foc.., lup, vulpe.., cine.., pisic., nutrie, altele Tratare termic 77 grd. Celsus / carne nainte de consum.Congelare 8 zile - minus 30 grd.Celsus...
Prevenie ex. trichinoscopic.... Deratizare cresctorii porci Profilaxie - primele 2 sptmni Thiabendazol 25 mg/ kg /zi sau Mebendazol 400 1g/ zi; dup 2 sptmni larvele sunt n muchi 2 sptmni: Albendazol 10 mg / kg/ zi.
Ancheta epidemiologic
PSITTACOZA; ORNITOZA
Expunere la psriBoal ocupaional Hobby psri apartament..Ciupituri psri.. Deintor psri colivie.papagali..psri exoticecanaristrui.. Fazani..contact Koalaoaieviel.pisic..cobai..curcanitaxidermie mpierea pentru muzee..cresctorii porumbeitranzit prin ncperi nchise (captivitate anterioar psri)organe curcani hipermarchetimporturi psri..fabrici carne prelucrare..turturele..egretepescrui..altele ...
Profilaxie contaci: aduli Tetraciclin 14 21 zile sau Doxiciclin 200 mg po pe zi x 2, copii Eritromicin sau Azitromicin
Semne psri: depresie..anorexie.emaciere.dispnee...diaree..secreii ocularerespiratorii..aspect modificat fecale ..altele. Aglomeraie.Transport n spaii mici ....tren..auto.avion Magazine pet shop..Grdina zoologic.ParcuriExpoziii psri. Expoziii culinare.Animale bolnave pneumonia felinelor... Manipulare avortoni ferm parturiente vaci...capreoi.Inhalare aerosoli... Resuscitare psri colivie..Utilizare pene dcorpuf pentru perneevantaialtele Rute migrare psri cltoare. Contact transportcontainere curate..cadavre saci plastic etan
Ancheta epidemiologic
PSITTACOZA; ORNITOZA
Caz confirmat.Clinic.Chlamidya Psittaci prelevatCreterea RFC x 4 Ac ntre 2 determinri... Caz probabilClinic.. Creterea RFC peste sau egal cu 1/32 la o determinare. Clinic.. RFC staionar, stabil la 2 determinri.. Caz suspect posibil asociere 1 caz Clamydiaz aviar. .Carantinare psri minim 30 zile uzual 40 zile. .Tratament cu clortetraciclin n semine al psrilor .Import controlat de psri exotice .Decontaminare fenol 2 %. .Amplasare cresctorii psri exotice separat de cele domestice i de rutele migratoarelor.
AE HIDRIC
- INDICATORII DE POTABILITATE AI APEI - ANALIZA CHIMIC - PARAZITOZE INTESTINALE - ANAMNEZ - CLTORII, EXCURSII, EXPEDIII, SPEOLOGIE, PESCUIT, CIRCUITUL REZIDUURILOR LICHIDE - CANALIZARE, TRAND, JACUZZI, PISCIN - ZONE DE PROTECIE SANITAR CU REGIM SEVER - GHIDUL DE SPLARE A MINILOR - NMOLURI TERAPEUTICE - INSTALAIILE DE TRATARE A APEI DE SUPRAFA
AE N FOCARUL ALIMENTAR
- CATEGORIA DE MUNC EFECTUAT - RAIA ALIMENTAR ZILNIC -RISCURI DE CONTAMINARE A ALIMENTELOR - LAPTE NEPASTEURIZAT - ALIMENTE RECONGELATE, ALERGIZANTE - PSTRAREA PROBELOR ALIMENTARE 72 ORE - VECTORI - colectiviti permanente i sezoniere, sectoare de risc alimentar, colectiviti copii, reea distribuie ap, spitalizai, focare cu i peste 3 cazuri, turiti, persoane venite din zone endemice, cazuri i decese - prin aparintori, Medicin Legal
EXEMPLE
1. AE descriptive a. - individuale - A. raportare caz, B. seria de cazuri b. - populaionale - A. corelaionale sau ecologice, B. Transversale - prevalen 2. AE analitice - A. caz martor sau caz control - B. cohort - 1. prospectiv sau longitudinal, de inciden - 2. retrospectiv 3. AE experimentale - 1. preventive - A. de teren sau trial -B. intervenie n comunitate, populaionale - 2. tratament, trial clinic
EXEMPLE
AE naional tip transversal - ntr-o anumit zi - se calculeaz incidena, prevalena AE prevalen - ex. evaluare rspndire IN, la un moment dat, ntr-o unitate spitaliceasc, metode aparinnd AE de tip transversal, investigare o singur dat a situaiei fiecrui bolnav, calcul indicator de prevalen, eficien msuri, raport cost - eficien optim, nu detecteaz episoadele epidemiologice. AE inciden - evalueaz starea bolnavului dintr-un sector medical pe o perioad mai mare de timp, nregistreaz cazurile noi, n momentul i dup spitalizarea bolnavului, metode ale AE orizontale, calculeaz nivelul de risc FR.
EXEMPLE
PRELIMINAR, FINAL ORIZONTAL, VERTICAL RETROPROSPECTIV METODE OPERAIONALE - interviu, anamnez, interogatoriu - observaia epidemiologic - empiric, accidental, spontan - asociativ, organizat, planificat, clarificare asocieri cauzale - descriere - stabilirea ipotezei - analiza - factori structurali, determinani, favorizani, manifestri clinice, evoluie, istoria natural a bolii, programe educaionale, screening populaional
METODE OPERAIONALE
- Comparaia - istoric, geografic, populaional - experimentul - natural, artificial - screening populaional - parial, global, multimodal hematologic, serologic, FR, mortalitate, morbiditate - supraveghere populaional - prevenional, combatere, special, specific, primar, secundar, teriar - statistic, matematic, computer, biotehnologii - deducia - prognoza - concept ecologist, AE ecologice - risc pe termen lung sau scurt - educaia pentru sntate - analiza comportament uman - raportat la ecosistem - analiza relaii sociale, contemporane
ANCHETELE DESCRIPTIVE
Descriu caracteristicile unei populaii int: 1. Caracteristici personale ale membrilor colectivitii (vrst, sex, categorie social,TA, colesterolemie etc.) 2. Caracteristici temporale: distribuia temporal a bolilor i factorilor de risc 3. Caracteristici spaiale: distribuia spaial a bolilor i a factorilor de risc.
ANCHETELE DESCRIPTIVE
simpla descriere se pot finaliza cu formularea unor ipoteze epidemiologice nu pot sa evalueze asociaii epidemiologice i nu permit inferente de tip cauzal.
Caracteristici personale
Vrsta - diferente in distributia bolilor in funcie de varsta (modificari metabolice, fenomenul de uzura, scade rezistena organismului) sex - biologie diferita, rol si statut diferentiat pe sexe, expunere diferit la Factori de Risc (Femei: boli endocrine, colecist, tumori benigne; Brbai: ulcere, hernii, accidente, chirurgical, bronhopulmonar, BCV); indice de masculinitate, indici de frecvene pe sexe categorie sociala - locul nasterii, modele culturale, ocupatie, venit, nivel educatie, stare civila
Caracteristici spatiale
Frontiere naturale - zone cu anumite caracteristici ecologice / zone omogene economic sau al accesului la asisten medicala, izoleaza populaia cu obiceiuri si comportamente diferite ; nu tin cont de frontierele administrative Frontiere administrative - creeaza facilitati de investigare si raportare a datelor; bariere pentru bolile transmisibile supuse declararii; evideniaz factori economico-sociali ce determin modele caracteristice de M /MB
Caracteristici temporale
Trendul - schimbari ale distribuiei bolii in evolutia
ei seculara; tendine frecvente in crestere / descrestere /prabusiri / varfuri; predictii asupra frecventei (historiograma) + erori
ANCHETELE DESCRIPTIVE
Relaia persoan - loc - timp planificare programe profilactice, educaionale formularea preliminar a ipotezelor cauzale generale testate ulterior prin studii analitice date populaionale, mai puin individuale (studiul de caz) nu au grup de comparaie nu testeaz o ipotez, nici relaia specific ntre expunere boal. 1. AE descriptive a. - individuale - A. raportare caz, B. seria de cazuri b. - populaionale - A. corelaionale sau ecologice, B. Transversale - prevalen
Serii de cazuri
Raportrile de grupuri de indivizi cu acelai diagnostic
Caz clinic: observatiile se limiteaza pana al 5 cazuri Serie de cazuri: 5-15 cazuri - gruparea observaiilor similare si conturarea probabilitatii existentei unei entitati patologice
AVANTAJE : se pot aduna cazuri din diferite surse pentru a genera ipoteze i a se descrie noi sindroame / pot sugera existenta unui factor etiologic LIMITE: depinde de experiena / capacitatea de observare a cercetatorului nu permit inferenta concluziei nu permit stabilirea frecvenei bolii (studiu de prevalenta) se pot estima importanta statistica a FR
Anchetele de prevalenta
Analizeaza simultan prezenta unei boli si a FR la indivizi, fara sa faca referire la trecut, sau fara sa se urmareasca evolutia in viitor fotografie instantanee a unei populatii la un moment dat de tip descriptiv - AE transversale Rezultate: - programe de sanatate
- formularea de ipoteze epidemiologice ce urmeaza sa fie testate in studii analitice / experimentale
Anchetele de prevalenta
Expunerea i boala evaluate simultan n timp - un an calendaristic, ex. clinic la angajare, ncorporare, la facultate, cstorie, natere, permis auto, pensie - populaie definit exemple - ex. oftalmologic, greutate, nlime, colesterolemie, ITM - incapacitate temporar de munc interpretare calitativ cu pruden analiza datelor - similar cu AE ANALITICE utilizeaz prevalena - cazuri noi i vechi ntlnite pn n momentul respectiv
Anchetele de prevalenta
Avantaje: - implic ntrega populaie, i nu numai pe cei care caut ngrijire medical - indicate pentru identificarea prevalentei bolilor frecvente (artroz, HTA, alergii etc.) Limite: - nu se poate determina dac expunerea a precedat rezultatul sau daca indivizii bolnavi si-au modificat nivelul de expunere - determinndu-se prevalena i nu incidena, rezultatele vor fi influenate de factorii de supravieuire - P = I x D
HIS
Ancheta nationala de prevalenta care consta in colectarea periodica (prin QES) de date privind expuneri la diversi FR si posibile boli pe un esantion de 100.000 americani Frecventele diferitelor boli sunt calculate pe sexe, GV - grupe vrst, in relatie cu diferiti FR Datele folosesc la evaluarea starii de sanatate, a nevoilor de sanatate si la planificarea facilitatilor medicale
AVANTAJE: - pot genera ipoteze pentru studii analitice - pot inti populaii la risc, anumite perioade de timp sau regiuni geografice pentru studii viitoare
LIMITE
datele fiind pentru grupuri, nu pot fi corelate rezultatul i expunerea la indivizi nu se pot controla factorii de confuzie poteniali datele sunt expuneri medii i nu expuneri individuale - nu se poate determina o relaie doz-rspuns (asociaie epidemiologic)
STUDII CORELAIONALE
Compar frecvena unei boli n grupuri diferite sau aceeai populaie la momente diferite de timp - funcie de factorii de interes - vrst, calendar, alimentaie, medicamente asocierea - coeficient de corelaie r - relaia liniar expunere - boal raporteaz nivelul mediu al expunerii msoar concomitent boala i expunerea corelare date cu indicii de inciden, mortalitate, utilizare servicii date demografice - populaia n ntregime
ANCHETE ANALITICE
investigheaza relatiile dintre EXP ecpunere /REZ - rezultat (FR/boal) Evalueaza asociatia epidemiologica Permit inferente de tip cauzal tipuri: 1) de cohorta 2) caz-control
REPERE
Obiectul investigatiei Populatia de studiu Variabilele de cercetat (EXP/REX) Expunerea - factor incriminat a fi responsabil de un anumit rezultat (pasiva) Rezultat - orice efect considerat ca s-ar datora unei expuneri; trebuie definit anterior inceperii anchetei
ANCHETA DE COHORT
dovedesc existena sau inexistena unei asociaii epidemiologice duc la generalizri de tip cauzal verific validitatea unei ipoteze epidemiologice formulate n urma studiilor descriptive alte denumiri: studii de urmrire (follow-up), de inciden, etiologice, longitudinale, prospective
ANCHETA DE COHORT
La nceperea studiului, subiecii NU TREBUIE S AIB BOALA naintea nceperii studiului, trebuie exclui cei care NU POT FACE BOALA - prin anamnez, ex.clinic, teste dg.
Msurarea expunerii
Metode: - chestionare - teste de laborator - msurtori fizice - foi de observaie i registre medicale
Boala
b d
Total
a+b c+d
Total
a+c
b+d
a+b+c+d
a R1 ab
c R0 cd
R1 RR R0
riscul relativ care: arat de cte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expui fa de neexpui;
RISCUL ATRIBUIBIL
arat cu ct este mai mare riscul la cei expui fa de neexpui msoar excesul riscului la expui adic partea din risc care se datoreaz factorului de risc.
RA R1 R0
R1 R0 RA% R1
fraciunea riscului atribuit la expui arat ct la sut din riscul expuilor se datoreaz factorului de risc se calculeaz n anchetele de tip 1.
RAP
R p R0 Rp
Pe ( RR 1) RAP Pe ( RR 1) 1
Riscul de a face boal coronarian este de 1,36 ori mai mare la fumtori fa de nefumtori
Riscul de a face boal coronarian este cu 36% mai mare la fumtori fa de nefumtori (fraciunea de risc atribuibil fumatului = RR-1)
Semnificaia riscului
RR RR>1 RR=1 RR<1 RA RA>0 RA=0 RA<0 Concluzia Factor de risc Factor indiferent Factor de protecie
Semnificaia riscului
Pentru ca asociaia epidemiologic dintre factorul de risc i boal s fie dovedit, riscul relativ trebuie s fie mai mare dect 1 i semnificativ statistic (se aplic un test de semnificaie statistic 2, sau se determin intervalul de ncredere al riscului).
ANCHETA DE COHORT
Avantaje calitate mare - in momentul proiectarii rezultatele nu sunt cunoscute, apar dupa aciunea FR; permit evaluarea direct a riscului relativ i atribuibil; se pot masura toate efectele generate de un FR; Limite: logistice administrative perioada lunga de urmarire nu se pot repeta pe aceleasi loturi
Studiul Framingham
Din 1948, eantioane din rezidenii localitii Framingham, Massachusetts au fost investigate cu privire la asocierea dintre presupui factori de risc i apariia bolii cardiace sau alte boli
Studiul Framingham
Ipoteze: persoanele cu HTA fac boal coronarian cu o frecven mai mare dect cele cu TA nomal hipercolesterolemia este asociat cu o inciden crescut a bolii coronariene fumatul i alcoolul sunt asociate cu o inciden crescut a bolii coronariene activitatea fizic crescut este asociat cu o scdere a incidenei bolii coronariene o greutate crescut predispune la boal coronarian
Studiul Framingham
Populaia studiului: 5127 brbai i femei ntre 30 i 62 ani, fr boal cardiovascular la includerea n studiu (1948-1952)
Cohorta era examinat la fiecare 2 ani i se supravegheau zilnic internrile de la spitalul Framingham
Studiul Framingham
Expunerile studiate: fumatul consumul de alcool obezitatea hipertensiunea arterial nivelele crescute ale colesterolului seric nivelele sczute de activitate fizic, etc.
ETAPE DE PROIECTARE - Selectie cazuri + martori Culegere date Analiza si interpretare (inferenta)
MARTORI
Metoda perechilor Martorii trebuie s provin din aceeai populaie la risc pentru boal ca i cazurile (s fie similari cazurilor, cu excepia bolii) Pot fi folosii mai muli martori pentru a crete puterea statistic atunci cnd cazurile sunt greu de obinut (3:1) BOLNAVI - DIN SPITAL, DIN POPULAIE CULEGERE DATE - Numai despre expunere
PRELUCRARE
Loturile cu care se pleac sunt a+c i b+d i se caut a i b, respectiv frecvena expunerii la bolnavi i respectiv martori
Factori de risc Boala + Total
+
Total
a
c a+c
b
d b+d
a+b
c+d a+b+c+d
PRELUCRARE
- frecvena factorului de risc n lotul cazurilor
a f1 ac
PRELUCRARE
- frecvena
b f0 bd
PRELUCRARE
n ancheta cazuri-control, riscul relativ nu se poate calcula direct pentru c nu se poate msura riscul bolii la expui i la neexpui.
OR=1
Cotele expunerilor egale la cazuri si martori
OR>1
Cota expunerii la cazuri mai mare dect cota expunerii la martori Expunerea creste riscul de boala (factor de risc)
este
necesar
134
EXEMPLU
S-a evaluat o posibila asociatie epidemiologica intre consumul de indulcitori artificiali si cancerul de vezica 592 de pacienti cu cancer de tract urinar inferior de la un spital din Boston au fost comparati cu 536 de subiecti fara cancer de vezica, din populatia generala; toti au fost intervievati privind consumul de indulcitori artificali; investigatorul a gasit aceeasi % de consumatori de indulcitori in ambele loturi
Studii Epidemiologice
ANCHETELE DE INTERVENTIE
Studii de cohorta in care cercetatorul manipuleaza factorul studiat si observa efectul asupra criteriului de rationament
sunt singurele anchete in masura sa dovedeasca relatia cauzala sau eficacitatea unor tratamente, interventii, decizii diagnostice si organizatorice
ANCHETELE DE INTERVENTIE
Schema generala ANCHET INTERVENIE
Populatie de referinta Populatie selectata Participanti
Nonraspunsuri
Lot test
Lot martor
147
anchete experimentale
I. Alegerea loturilor II. Administrarea interventiei III. Consemnarea rezultatelor IV. Prelucrarea datelor si testarea statistica a deosebirilor constatate V. Inferenta epidemiologica
I. Alegerea loturilor
A. criterii de includere: clinice si demografice (GV - grupe de varsta, sex) care definesc populatia potentiala la care pot fi generalizate rezultatele criterii geografice si temporale - definesc populatia accesibila (disponibila pentru studiu)
B. Criterii de excludere
Caracteristici care risca sa interfere calitatea datelor sau interpretarea rezultatelor (alcoolici, alta afectiune) aspecte etice (nu doresc sa participe la studiu)
EANTIONAREA
Probabilistica - fiecare individ are o anumita probabilitate de selectie, specificata (tragere la sorti simpla, stratificata, a grupelor, pasul mecanic) Neprobabilistica - nu specifica o probabilitate de selectie; practica mai putin riguroasa
PREGTIREA LOTURILOR
Evaluarea subiectilor (inregistrare, masurarea diferitilor parametrii importanti pentru studiu) consimtamantul informat = drept al pacientului dreptul de a se retrage in orice etapa Repartizarea subiecilor in loturi randomizat (sanse egale) repartizarea = ireversibila
Interpretare
RR >1 =1 <1 RA >0 =0 <0 Concluzie FR FI FP
STUDII CLINICE
Experimentale proiectate in vederea evaluarii unui tratament pe om, prin compararea rezultatelor obtinute pe un grup test, care primeste tratamentul respectiv cu rezultatele dintr-un grup martor, comparabil, care primeste placebo. Ambele grupuri sunt incluse in studiu, tratate si urmarite de-a lungul aceleiasi perioade de timp
STUDII COMUNITARE
Se adreseaza unor comunitati Ideale pentru bolile care au la origine factori sociali Limita: nr mic de comunitati, nu se pot randomiza; sunt necesare alte metode pentru a dovedi ca diferentele nu sunt date de particularitatile comunitatilor Riscul subestimarii efectului EXEMPLE - Studiul Newburgh-Kingston pentru carii, apa fluorizata versus apa
FACTORI DE CONFUZIE
Pot sa apara in studii epidemiologice care vizeaza asociatia dintre o expunere si un rezultat, atunci cand o alta expunere se asociaza direct atat cu boala, cat si cu expunerea luata in considerare initial Confuzia apare atunci cand efectele celor doua expuneri nu sunt separate si se ajunge la concluzia incorecta ca efectul este datorat factorului asociat si nu expunerii reale
Creeaza aparenta unei asociatii cauza efect care, in realitate nu exista. EXEMPLU varsta, categoria sociala
AVANTAJE
Principalul mod de a dovedi asociatia epidemiologica Validitate in studierea proceselor cauzale (mai ales interna rezultatul are drept cauze variabile independente de ipoteza)
DEZAVANTAJE
Validitate externa limitata (greu de generalizat rezultatele) Disponibilitatea de participare la studiu Considerente etice Afectarea rezultatelor de asteptarile cercetatorului Complexe, costisitoare
CONCLUZII
Probleme de fezabilitate, cost, etica Mai dificil de proiectat si de condus comparativ cu alte studii Anchetele de Intervenie pe subiecti suficient de numerosi, proiectate si conduse dupa criterii stiintifice, pot furniza dovada cea mai puternica si mai directa a existentei relaiei Cauz -Efect.
CONCLUZII
ANCHETA DESCRIPTIV: Descrie populaia dupa caracteristicile personale, spatiale, temporale Permite formularea unor ipoteze epidemiologice Nu permite dovedirea / evaluarea asociatiei epidemiologice
ANCHETA ANALITIC
Doua tipuri de populaie In funcie de directia Cauz Efect pot fi: de cohorta / caz-control Evalueaza asociatia epidemiologica C-E, prin calculul direct al riscurilor (ANCHETA DE COHORT) sau prin estimarea lor (CAZ - CONTROL)
STUDII DE PREVALEN
examene medicale care se realizeaza intr-un interval relativ scurt de timp, intr-o populatie bine definita, ocazie cu care se poate inregistra att expunerea ct si rezultatul (boala). pot fi: -pur descriptive - informatii despre variabile in mod separat (cte boli sau cte situatii comportamentale se gasesc in populatie); -de tip caz-control se inregistreaza concomitent prezenta bolii si prin investigatie anamnestica, prezenta unor variabile (caracteristici biologice, genetice, comportamentale) inainte de momentul examenului (care au precedat boala).
SCOP
sa determine prezenta bolii, a incapacitatii sau a unor caracteristici personale; sa produca indicatori de masurare ai starii de sanatate a populatiei; sa permita cunoasterea distributiei unor factori de risc in populatia examinata, concomitent prezentei sau asociati bolii.
DOMENII DE APLICARE
diagnosticul starii de sanatate a populatiei; stabilirea unor prioritati in actiunile de interventie; in programare si planificare sanitara; evaluarea unor actiuni; in determinarea prezentei asociatiilor epidemiologice.
CONDIII DE REALIZARE
sa corespunda unei nevoi reale; scopurile anchetei sa fie clar formulate: -administrativ, de planificare; -prescriptiv (de identificare a bolnavilor in vederea tratarii lor); sa fie examinate resursele disponibile sau care pot fi obtinute; stabilirea de prioritati in functie de resurse; stabilirea criteriilor de evaluare a actiunii; stabilirea metodologiei anchetei; organizarea in detaliu a actiunii; pregatirea prealabila a populatiei
SCREENINGUL
Definiie: examinare de mas care const n aplicarea unui ansamblu de procedee i tehnici de investigaie asupra unui grup populaional n scopul identificrii de prezumie a unei boli, anomalii sau factori de risc.
IPOTEZE
ntr-o populaie exist boli i bolnavi necunoscui datorit unor nevoi necontientizate, neexprimate sau nesatisfcute identificarea bolii n perioada ei de laten face ca eficacitatea i eficiena interveniilor s fie mare tratamentele efectuate n stadiile precoce ale bolii sunt mai ieftine i mai eficace (boala nu se agraveaz, s-ar preveni decesele premature)
SCOPURI
Meninerea sntii i prevenirea bolii n ipoteza n care scopul screeningului este depistarea factorilor de risc. Prin acest scop, screeningul poate fi ncadrat n msurile de profilaxie primar. 2. Depistarea precoce a bolilor. Prin acest scop, screeningul se incadreaz n msurile de prevenie secundar 3. Determinarea prevalenei unei boli sau factor de risc. Prin acest scop, screeningul este un instrument pentru planificarea i programarea sanitar. 4. Diagnosticul strii de sntate a unei colectiviti. 5. Evaluarea unei aciuni, a unor programe. 6. Determinarea prezenei unei asociaii.
SCREENINGUL
Modelul general
+ (pb. Bv.) A B
Test S
Populatie tinta
SCREENINGUL
Total
P N n
192
SCREENINGUL
RP= real pozitivi (bolnavii la care rezultatele au fost pozitive) FP= fals pozitivi (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost pozitive) FN= fals negativi (bolnavii la care rezultatele au fost negative) RN= real negativi (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative) P= pozitivi (persoanele la care rezultatele au fost pozitive) N= negativi (persoanele la care rezultatele au fost negative) B= bolnavi NB= nonbolnavi n= efectivul eantionului
n unele ri se practic aa-numitul check-up, care const n controlul sntii, din iniiativa persoanei sau a patronului i care se face n cadrul unui serviciu special.
CONDIII
Validitatea reprezint capacitatea unei probe de a identifica corect ceea ce este pus s identifice (frecvena cu care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai riguroase). Se exprim i se msoar prin sensibilitate i specificitate. Sensibilitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care au boala. Exprim proporia rezultatelor pozitive n masa bolnavilor. Este o probabilitate condiionat: exprim probabilitatea de a fi pozitiv cu condiia de a fi bolnav. Specificitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au boala. Exprim proporia rezultatelor negative n masa nonbolnavilor. Este o probabilitate condiionat: exprim probabilitatea de a fi negativ cu condiia de a nu fi bolnav.
Valoarea predictiv Important pentru clinician, care este interesat s adopte o prob care s aiba ansa cea mai nalt de a identifica corect boala. Valoare predictiv pozitiv (valoarea predictiv a unui rezultat pozitiv) exprim proporia real-pozitivilor n masa pozitivilor). Este o probabilitate condiionat: exprim probabilitatea de a fi bolnav cu condiia de a fi pozitiv.
Valoarea predictiv negativ (valoarea predictiv a unui rezultat negativ) exprim proporia real-negativilor n masa negativilor. Este o probabilitate condiionat: exprim probabilitatea de a nu fi bolnav cu condiia de a fi negativ.
CONDIII
Reproductibilitatea sau consistena unei probe este gradul de stabilitate al acesteia, care poate fi dovedit cnd o msurtoare se repet n condiii identice (capacitatea probei de a da rezultate asemntoare atunci cnd este aplicat n condiii asemntoare, n aceeai populaie, de ctre persoane diferite). Reproductibilitatea probei nu trebuie confundat cu acurateea (exactitatea). Acurateea reprezint gradul n care msurtoarea sau estimarea bazat pe o anumit msurtoare prezint valoarea real a caracteristicii msurate. Msurarea reproductibilitii unei probe necesit prezentarea datelor obinute de ctre observatori diferii ntr-un tabel de contingen 2x2 sau r x k. Ex: masurarea TA
MSURAREA REPRODUCTIBILITII
Msurarea reproductibilitii Rezultate observator I + Total Rezultate observator II + a c a+c b d b+d a+b c+d n
200
Total
TIPURI DE ERORI
Autoselectarea pacientilor (bias-ul voluntarului)- persoane care participa voluntar e posibil sa difere considerabil de cele care nu se ofera voluntar Lead time bias - Timp cstigat = intervalul scurs de la diagnosticul prin screening si cel care s-ar fi realizat la aparitia simptomelor (Mstd, Fatalitatea la 6 ani) Length bias = suprareprezentarea celor cu perioad preclinica lunga
Controlul erorilor
Erorile diagnostice
Controlul erorilor
Performana testrilor validitate precizie intervalul de valori reactivitate interpretabilitate
prezenta (Ho-)
Eroare tip I: respingerea Ho, nivel 5% Eroare tip II: acceptarea Ho, nivel 20% Puterea: respingerea Ho cnd n realitate este fals (1-)
Concluzia diagnostica
corect
corect
VALIDITATEA DIAGNOSTIC
Controlul erorilor
Erorile n supravegherea IN
Sistem d e su pravegh ere n realitate, IN este prezenta Caz IN Fara IN co rect ab sen ta
a
co rect
SCREENING ANGLIA
Defecte de tub neural la fat FKU Luxatia congenitala de sold Cancer de col uterin Cancer de san Hta Anemie (gravide, varstnici) TBC SIDA
NIVELURILE PROFILAXIEI
primordiala primara secundara tertiara
C.Cancerul -fumatul -alcoolul -dieta -comportamentul sexual -radiatia solara -radiatia ionizanta -riscurile locului de munca -contaminantii mediului -medicamente -agenti infectiosi F.Alte accidente -alcoolul -proiectarea de produse -riscurile domestice -disponibilitatea armelor de foc I.Diabetul -obezitatea
D.Accidente de circulatie -alcoolul -viteza -proiectarea autovehiculului -drumurile -medicamente G.Sinucideri/omucideri -alcoolul -armele -drogurile -stressul
STRATEGII PREVENTIVE
Strategia bazata pe demersul individual activitatea se adreseaza exclusiv individului - apartine sectorului clinic. Strategia populationala - intereseaza incidenta bolii in populatie, nu boala la un anumit pacient. Cauzele bolii sunt diferite de cauzele incidentei
STRATEGIA ECOLOGIC
Se adreseaza intregii populatii, pornind de la prezumtia ca indivizii cu risc inalt sunt putini, iar cei cu risc mediu si mic foarte numerosi Scade incidenta bolii, prin scaderea nivelului mediu al FR
Avantaje mici pentru cei la risc inalt (beneficiu individual redus) motivatie redusa si pentru indivizi si pentru medic raport beneficiu / risc mai mic paradoxul preventiei
CONCLUZII
Conduita optima ar consta in imbinarea celor doua strategii, deoarece ele sunt complementare, nu competitive
PROMOVAREA SNTII strategia de mediere intre persoane si mediul lor (ecosistem), care sintetizeaza alegerea personala si responsabilitatea societatii fata de sanatate
PROMOVAREA SNTII
Implica populatia ca un intreg - necesitatea ca populatia sa fie informata.
Este orientata asupra determinantilor sanatatii, adica asupra celor 4 grupe de factori care influenteaza sanatatea: biologici, ambientali, mod de viata, servicii de sanatate. Foloseste metode/abordari diferite, complementare, deoarece sectorul sanitar nu poate singur sa promoveze sanatatea. Urmareste asigurarea participarii publice, deoarece promovarea sanatatii este posibila numai daca indivizii isi transforma cunostintele dobindite in comportamente, contribuind astfel toti la promovarea sanatatii. Implicarea cadrelor medico-sanitare in promovarea sanatatii, mai ales la nivelul serviciilor primare.
SCOP
ridicarea nivelului de cunostinte medicale al populatiei in principal in domeniul sanogenezei, protectiei mediului si preventiei bolilor; formarea si dezvoltarea unor deprinderi corecte care sa promoveze sanatatea; crearea unei pozitii active fata de sanatatea individuala si fata de problemele sanatatii publice,
STUDII EPIDEMIOLOGICE
BIBLIOGRAFIE
Ciufecu C, Valentina Florea, Bncescu A Elemente de epidemiologie, Ovidius University Press, 2000 Ivan A. - Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile - Ed. POLIROM, 2002, Iai Ivan A, Doina Azoici, Raluca Grigorescu Epidemiologie general i special, Ed. POLIROM, 1996, Iai Mgureanu E, Carmen Busuioc - Ghid de epidemiologie practic, Ed. Medical, 1985
NTREBRI...