REZERVAII NATURALE

Piatra Craiului
Localizare Flora Fauna Geologie Clima

Piatra Craiului
Localizare

Piatra Craiului - Localizare

Bogatia in specii a Parcului National Piatra Craiului este rezultatul conditiilor deosebit de variate pe care le ofera acesta dezvoltarii lumii vegetale. Altitudinea care depaseste 2200 m face ca aproape intreaga grupare a speciilor montane si alpine, caracteristice lantului carpatic, sa gaseasca aici conditii optime de dezvoltare. Existenta padurilor, stancariilor, grohotisurilor pajistilor si a ochiurilor de mlastina favorizeaza mentinerea unei diversitati botanice deosebite. Ciupercile, muschii, lichenii si plantele cu flori gasesc aici un adevarat paradis.

Piatra Craiului

Piatra Craiului - Flora

Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total de 1118 de specii si subspecii de plante. Cunoscand faptul ca in flora Romaniei sau inregistrat 3136 de specii spontane se poate afirma ca Parcul National Piatra Craiului gazduieste peste 30 % din speciile de plante superioare care se intalnesc pe teritoriul Romaniei. Un numar de 181 de specii sunt incluse in "Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanta deosebita a Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de flora, in special pentru conservarea endemismelor carpatice.

Piatra Craiului - Flora

sangele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra)
macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani)

Piatra Craiului - Flora

Garofita Piatrei Craiului (Dianthus callizonus) simbolul floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind unicul loc din lume care o gazduieste (este o specie endemica pentru Piatra Craiului);

tisa (Taxus baccata)

Piatra Craiului - Flora

Floarea de colt sau floarea Reginei (Leontopodium alpinum)

Piatra Craiului

Piatra Craiului - Fauna

Fauna de nevertebrate este deosebit de bogata prezentnd un deosebit interes stiintific. Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise ca fiind noi pentru stiinta. Mentionam doua specii endemice specifice Pietrei Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). Piatra Craiului adaposteste un numar mare de specii de fluturi, pana in prezent fiind identitificate peste 216 de specii unele fiind rare sau endemice: Psodos coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina; Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemica n Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta n Carpati numai in Piatra Craiului si Bucegi; Pieris bryoniae specie mentionata n lista rosie a fluturilor de zi din Europa, etc.

Piatra Craiului - Fauna

Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ cu celelate grupe de vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriul Romniei sunt protejate fiind incluse n anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna).

Piatra Craiului - Fauna

Parcul National Piatra Craiului detine o ornitofauna bogata, reprezentata prin cele 109 specii identificate pna n prezent pe acest teritoriu, din acest punct de vedere fiind o zona ideala pentru observarea pasarilor. Multe dintre acestea sunt mentionate ca specii strict protejate prin Conventia de la Berna - Conventia pentru protejarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (legea nr. 13 din 11 martie 1993) . Fata de alte masive muntoase Piatra Craiului si-a pierdut n mare masura fauna de rapitoare mari pe care o detinea n trecut, n prezent existnd un numar foarte mic de exemplare de acvila de munte - Aquila chrysaetos, care cuibaresc probabil n M-tii Fagaras. Alte specii de rapitoare ntlnite n parc sunt:; sorecarul comun Buteo buteo; uliul porumbar - Accipiter gentilis; uliul pasarar A. nisus; soimul rndunelelor Falco subbuteo; soimul calator - F. peregrinus; vnturelul rosu - F. tinunculus; cucuveaua- Athene noctua etc. Cheile si zonele stncoase din parc sunt populate de : fluturasul de stnca - Tichodroma muraria, specie rara; brumarita de stnca - Prunella collaris; drepneaua neagra - Apus apus; drepneaua mare - Apus melba; mierla de piatra Monticola saxatilis etc.

Piatra Craiului - Fauna

Conditiile climatice si geologice, geomorfologia si structura florei si vegetatiei din Parcul National Piatra Craiului au determinat pastrarea unei diversitati aparte n grupul mamiferelor. Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna ntregii tari, peste 40% traiesc si n masivul Piatra Cariului. Pna in prezent au fost identificate 17 specii de lilieci, care se adapostesc n pesterile sau scorburile arborilor batrni de pe teritoriul parcului. Dintre acestea, o mare parte intra n categoria specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys, Barbastella barbastellus) iar o specie -Vespertilio murinus- este inclusa n Conventia de la Bonn.

Piatra Craiului - Fauna

De mentionat ca pe teritoriul Romniei sunt protejate toate speciile de lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea Romniei la Acordul privind conservarea liliecilor n Europa , adoptat la Londra la 4 decembrie 1991. Parcul National Piatra Craiului gazduieste o populatie bogata de carnivore mari: urs Ursus arctos; lup Canis lupus; rs Lynx lynx. Studiile realizate au aratat existenta a trei culoare de circulatie ale acestor specii ntre masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protectie.

Delta Dunrii

Paradis al florei i faunei

Delta Dunrii
Aici vietuieste 98% din fauna acvatic european, ntreaga faun de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specific faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de ap dulce (60%), restul migrnd primvara din Marea Neagr. Intre acestia din urm, sturionii si scrumbiile au rol important, att stiintific, ct si economic.

Delta Dunrii
Psrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut, nc de la nceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaz celor 327 specii pe care le putem ntlni n delt si care reprezint 81% din avifauna Romniei. Dintre acestea cuibresc 218 specii, restul de 109 specii trecnd prin delt si rmnnd diferite perioade de timp toamna, iarna si primvara. Psrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibrersc 81 specii si trec prin delt 60 specii, n total 141 specii, ceea ce reprezint 82% din avifauna acvatic european. Avifauna acvatic din Delta Dunrii este alctuit dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adug, speciile accesorii si speciile cosmopolite.

Delta Dunrii
Nucleul avifaunei este format din 75 specii a cror viat este legat de prezenta apei. Acestea se grupeaz n 5 tipuri ecologice principale : specii strns legate de ap, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufrii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de trmuri (strci, loptari, tignusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogat continuate cu stufrii (ralide), specii de trmuri marine (unele laride).

Delta Dunrii
Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescrusi, apar frecvent n diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaz secundar n avifauna acvatic, devenind din ce n ce mai numeroase pe msura transformrii ecosistemelor acvatice. Zvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaug, n timpul cuibritului, rate, cormorani si strci. In pdurile de pe cmpurile marine Letea si Caraorman cuibresc 64 specii tipice avifaunei pdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocnitori, mcleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brun, acvila pitic, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltndu-se rapid. In pajistile de step nisipoas sunt specifice potrnichea, prepelita, cicrliile, pasrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lng gospodrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de cas, rndunica, barza, lstunul. Coloniile de cuibrit.

Delta Dunrii
O serie de specii acvatice se asociaz n timpul cuibritului formnd colonii care sunt aglomerri de cuiburi pe spatii, n general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numr mare de psri n aprarea cuiburilor cu ou sau pui. Coloniile de cuibrit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zvoaielor de salcie sau n stufrii, zgomotul infernal, atmosfera specific altor ere geologice, zborul sgettor al miilor de psri care si hrnesc puii, transform coloniile de psri ntr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricrui iubitoar al naturii.

Delta Dunrii
In Delta Dunrii sunt mai multe tipuri de colonii : de strci, loptari, tignusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescrusi, de avoazete si ciocntorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integral Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixt*. Aici se asociaz mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pn la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, ntr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul n apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

Delta Dunrii
Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominant o dau stuful, papura, slciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delt si gsesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.

Delta Dunrii - VEGETAIA

In Delta Dunrii predomin vegetatia de mlastin stuficol, care ocup cca. 78% din suprafata total. Principalele specii stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic si numeroase alte specii. Vegetatia de srturi ocup 6% din total, dezvoltndu-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine.

Delta Dunrii - VEGETAIA

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolt pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, n special pe pe grindurile fluviale supuse inundrii periodice. Predomin Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatic din ghioluri, blti si japse ocup 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submers sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variat. Predomin Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emers este dominat de stuf (Phragmites australis), papur (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile cmpurilor marine sau pe cele de pe trmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Hippophae rhamnoides. Pdurile de cmpurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostep, numite local hasmace, cu stejar brumriu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurtor (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agttoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezint nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunrii.

SFRIT