Filosofia a fost pentru el singura disciplin cu adevrat interesant, a filosofa i s-a prut a fi menirea lui exclusiv i istoria filosofiei

a considerat-o ca adevrata istorie a omenirii. Cu toate acestea Noica a fost, de va fi voit ori nu, de o fi tiut ori ba, un marc artist el nsui, un marc scriitor, un mare prozator romn, de nu chiar un mare poet romn. L-am auzit pe unul dintre poeii notri de seam, cruia nu-i plcea s distribuie complimente confrailor, spunnd c Noica se numr printre marii notri poei. ntr-att era Noica de exclusivist, ntr-att erau pentru el filosofia i gndirea singurele vrednice de atenie, nct toate celelalte chemri ale spiritului i se preau forme ale vremelniciei i deertciunii. S v povestesc o scenet. n casa unui prieten comun, fost elev al Liceului Spiru Haret i el, Ion Barbu (la Liceul Spiru Haret predase matematica cu numele lui adevrat - Barbilian) se pornise a face un elogiu ditirambic al cinelui, animal pe care Barbu l adora. Cuvintelor entuziaste ale lui Barbu li se alturaser cu epitete supra admirative mai toi cei prezeni. Doar Noica pstra o tcere sever i prea dus cu gndul pe cu totul alte meleaguri. Apostrofat n cele din urm de Barbu, pe care tcerea aceasta asurzitoare ori fatidic, ori plin de subnelesuri, ori osnditoare, ori dispreuitoare l suprase grozav, Noica, vznd c n-are ncotro, a consimit sa ias din tcere i a rostit laconic: Nu am dimensiunea cinelui. S-a rs cu mult poft.