Cioba (Ciobanu) Maria-Marilena Gr.

II

iar după cucerirea romană. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova. Este vorba de Constantin Brâncoveanu. de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești. În secolul I Î. monedele bizantine sunt adoptate în spaţiul românesc. Geto-dacii foloseau bani macedoneni. Leul românesc. bani din aur. Daco-romanii continuă să folosească monedele Imperiului Roman şi după retragerea aureliană din anul 271. încălcând astfel religia musulmană și dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul. din argint sau din bronz. Ca o recunoaștere a Unirii. el bătând ducați munteni din argint. reprezentând un vultur cu un delfin în gheare – stema respectivului polis. în special denarul republican. care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale. de Alexandru Macedon şi de Lysimach. dar şi viaţa de toate zilele a românilor.Hr. creițari. taleri și ducați. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede. influenţând economia. emişi de Filip al II-lea. care să se numească „român‖. în total peste 100 de tipuri de monede. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. sau „romanat‖ (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu). mai târziu. țechini venețieni. domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă. Este vorba despre drahma de argint. zloți. fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului. emisă de cetatea Histria. circulând secole de-a rândul. Această monedă a circulat până pe la . guldeni. acesta emițând groși de argint. pentru ca. de la cele din antichitate pe argintul cărora erau gravate chipuri de zei sau de zeiţe până la bancnotele de plastic care ne foşnesc astăzi prin buzunare. Este vorba despre talerul – olandez „towenthaler‖. De-a lungul istoriei. carboave rusești. dar și de puterea otomană. Acest lucru însă nu era posibil. galbeni ungurești și austrieci. Cea mai veche emisiune de monede cunoscută pe teritoriul României a fost pusă în circulaţie prin anul 480 î. În toată această perioadă. În formațiunile statale românești. se bat vestiţii kosoni de aur. urmat de Petru Mușat în Moldova. Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși. ajuns la venerabila vârsta de 145 de ani a trecut printr-o serie de evenimente de-a lungul vieţii. moneda oficială a dacilor a devenit denarul imperial de argint. să înceapă să emită monede proprii.Hr. numit de români „leu‖ pentru ca pe reversul său apărea figura unui leu rampant (ridicat în două labe). primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească. unul singur a cunoscut un destin cu totul special. în Dacia au pătruns şi monedele romane. dintre toate felurile de monede de argint care au pătruns şi au circulat în Principatele Române. cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea. unele de o tragedie teribilă. veniţi din cele patru zări. Apariţia Leului Spre sfârşitul secolului al XVI-lea. începând cu anul 1538. Mai târziu. oboli.Monede Româneşti Povestea monedelor/bancnotelor. dinari. au circulat pe teritoriul Principatelor.

cu valoarea de 20 de lei (un „pol‖). încât a devenit o monedă de referinţă. Proiectul punerii în circulaţie a unei monede româneşti. câteva zeci au fost zidite la temelia castelului Peleş. 1 leu și 2 lei. unor diplomaţi străini. Leul românesc era bazat pe bimetalismul aur:argint. toate taxele și vama erau plătite direct în aur. una dintre primele măsuri pe care le-a luat regele Carol I imediat după instalarea sa pe tron. Monede din aur pentru circulație s-au bătut în 1883 și 1890. Până în acel an monedele fiind bătute în străinătate. aceasta fiind considerată drept probă. Începând cu 1880 s-au emis și monede de argint de 5 lei. într-un tiraj de doar 200 de exemplare. Chiar şi după dispariţia leului din circulaţie. Pentru a ocoli pretenţiile turcilor. au fost emise primele monede româneşti de aur. preţurile au continuat să fie calculate în această monedă până la 1867. dar a pus condiţia ca pe leii româneşti de aur şi de argint să apară şi un simbol otoman. Dintre acestea. s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei. care să înlocuiască amalgamul banilor străini care circulau pe teritoriul ţării noastre. mai ales la Birmingham.3226 grame de aur și având 100 de diviziuni. tirajul fiind simbolic (200 de bucăţi). 5 şi 10 bani (în 1867). miniştrilor. a acceptat această idee. Primele monede emise au fost bătute în Anglia. s-a lovit de la început de opoziţia Austriei iar Imperiul Otoman. se înființează Monetăria Statului la Bucureşti. aurul străin era frecvent folosit.1750 şi a intrat atât de bine în conştiinţa colectivă a românilor. au fost puse în circulaţie mai întâi monedele divizionare de 1. iar altele au fost dăruite parlamentarilor. numite bani. Ele erau din bronz şi au fost bătute la două monetării din Birmingham. care poate bate monedă. 20 lei La 3 martie 1870. Monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0. Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „băncuțe‖). 2. ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de . familiei Hohenzollern de la Sigmaringen şi unor capete încoronate din Europa. În 1868. Legea monetară adoptată la 22 aprilie 1867 instituia leul ca monedă naţională. 10 bani În 1868. La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu. guvernului turc. când aveau să fie bătuţi primii lei româneşti. Datorită lipsei de monedă națională anterioare momentului 1870.

000 de bilete de 100 de lei şi 25. acolo.000 de bilete de 20 de lei. în Moldova. în 1866. şi „băncuţă‖. ministru de finanţe la data întemeierii acesteia. Valuta intră astfel masiv în țară.5 milioane de locuitori. cu valorile nominale de 5 lei. iar primul guvernator a fost Ion Câmpineanu. de la Paris. în Franţa. fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie. Bilet ipotecar de 10 lei Carada. 20 lei. efigia împăratului Traian şi personificarea României ca mamă în mijlocul fiilor ei. Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare. Vreme de 30 de ani a fost slujbaş al BNR.60) și suveranii englezi (25. om politic şi economist român. O societate polarizată în care banii se învârteau aproape exclusiv în marile oraşe.şi este cea mai importantă instituţie a României independente. mai ales rubla rusească. guvernul român a ignorat complet condiţia impusă de Imperiul Otoman care se referea la existenţa pe monede a unui însemn al suveranităţii turceşti. în Muntenia) şi cele de doi şi. Principalele funcţii ale BNR constau în emiterea de bancnote şi în reglementarea creditului. este înființată Banca Națională a României.20 lei). Carada a fost mason şi membru al Partidului Naţional Liberal.22). lira de aur turcească (22.000 de lei. Ziarele epocii dezvăluie un mediu citadin consumerist şi mercantil. 100 lei și 500 lei. cum a fost Dimitrie A. Pe lângă eforturile de întemeiere a Băncii Naţionale Române. a redactat prima Constituţie românească. 300. de cinci lei. filigranul fiind astăzi aproape singura garantă reală a hârtiei fiduciare De la Paris. “tatăl banilor”! În perioada 17-29 aprilie 1880. de către Ministerul de Finanțe. Cea dintâi şi cea mai importantă lucrare este fabricarea pânzelor. pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență. În iulie 1880. Palatul Băncii Naţionale. La începutul secolului al XX-lea. emise conform legii din 12 iunie 1877. . a fost construit între 1884 şi 1889.70). 50 lei. 10 lei. Eugeniu Carada (1836 – 1910) a fost un scriitor. imperialii ruși vechi (20. Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Georges Duval. tocmit tot de Carada. sistemul monetar românesc avea să fie întregit cu piesa de argint de 50 de bani (numită „dupcă‖.000 de bilete de 1. Punând în circulaţie aceşti bani. Tot Carada a ales culoarea albastră a banilor. ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri. dar nu a acceptat niciodată funcţia supremă. el trimitea o epistolă către ţară: ―Am proces la demersele necesarii spre a asigura fabricarea hârtiei pentru biletele Băncii Naţionale a României‖. care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă. România avea 6. de guvernator. în care funcţionează şi în prezent. respectiv. Ctitorul instituţiei este Eugeniu Carada. În anii următori. supranumit „Mitiță roade ruble‖. Carada s-a întors cu banii României: 900. Sturdza.

P. mai ales. 50 lei și 100 lei. . leul românesc se număra printre cele mai slabe monede europene. Leul traversează o criză. 10 și 20 bani. acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României.R. În 1906. Obligarea României la plata a uriașe despăgubiri de război duce inflația la rate astronomice în 1946 și. În anul 1914 leul românesc era o monedă deosebit de stabilă. cu valoarea nominală de 5. căderea regimului carlist a adus cu sine retragerea şi topirea monedelor purtând chipul fostului rege. În septembrie 1940. statul român a trebuit să rezolve problema coroanelor austro-ungare şi a rublelor ruseşti care încă mai circulau în noile provincii ale României Mari. în 1947. Anii războiului.000 lei. 20 lei. Această bancnotă a adus României un loc în Guinness World Records (Cartea Recordurilor) fiind cea mai mică monedă din lume. s-a autorizat și emiterea de piese de nichel.000 lei.Un pas important pentru edificarea unei economii monetare stabile a fost înfiinţarea CEC-ului (Casa de Economii şi Consemnaţiuni). În 1946 este emisă moneda de 100. aduce cu sine și impunerea către populație a acceptării leului de ocupație rusesc. cu valorile nominale de 12. În 1917 a fost emisă bancnota de 10 bani cu Regele Ferdinand. iar resursele de aur ale Băncii Naţionale sporiseră neîncetat. Printr-o lege din 1900. Palatul CEC. iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5.în februarie 1929. s-au bătut o serie de monede de aur. înainte de instaurarea R. Această situaţie a făcut ca moneda românească să nu mai poată reveni niciodată la valoarea şi la prestigiul său antebelic. care au presupus cheltuieli imense pentru înarmare. Pentru această instituţie s-a înălţat un somptuos edificiu pe Calea Victoriei.5 x 38 mm. bătute la monetăria Bruxelles. emisă la 5 decembrie 1947. după război. Tot atunci. care atunci purta numele de „Casa de Depuneri. Ultima bancnotă. 25 lei. În 1919. au avut efecte dezastruoase asupra monedei naţionale. încheiată prin stabilizarea sa.5 lei. În 1944. şi dereglarea economică. aniversând cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I. intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării. Consemnaţiuni şi Economie‖. evacuarea tezaurului în Rusia de unde nu s-a mai întors niciodată. care astăzi reprezintă un monument architectural.000. are ștampila Ministerului de Finanțe al României și măsoară 27.

În România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private. Posesia sau vânzarea de valută era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare. După această decizie.000 lei și 5. se face denominarea.000 lei au două variante asemănătoare. Spre deosebire de denominarea precedentă.000 lei (1991). Bancnota de 500 lei are două variante diferite. Toate aceste bancnote au cunoscut două tipuri: cu serie și număr de culoare albastră (tipărite în România) și cu serie și număr de culoare roșie (tipărite în Cehoslovacia).000 lei (1998). în ordine. În timpul regimului comunist. ca element de siguranță). bancnotele de 50. acestea rămânând în circulație până după Revoluția română din 1989.două filigrane).000 lei au avut două emisiuni. 100. diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalități de schimb (bani lichizi. Comerțul extern era considerat parte a altui circuit economic decât cel intern și i se acorda o importanță sporită. Bancnota a fost realizată pe suport de plastic (polimer). guvernator interimar al BNR în perioada în care Mugur Isărescu era prim-ministru al . Bancnota de 50. prima din 1991 și a doua din 1992.două emisiuni). în ordine. Aceste parități variau între 20 și 400 de lei vechi pentru 1 leu nou.diferă vioara de lângă portretul lui George Enescu. 1. depozite bancare. În 1952. În 1966 se emit monede și bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă România. datorii etc). care a avut un caracter mai degrabă aniversar. la un raport de 1 leu nou la 20. 1. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar.000 lei (1993) și 10. fiind lansată cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999.000 lei (1994).000 lei (1993).000 lei (2000).000 lei vechi.După instaurarea comunismului în România În 1947.000 lei. 200 lei (1992). rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. 5. se face reforma monetară. s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor. 5. bancnotele de 500 lei (1991 . metodă folosită la toate emisiunile din perioada următoare. Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă și fără posibilitatea de a schimba mai mult decât o suma fixă din moneda veche. prima din 1991 (fără stemă) și a doua din 1993 (cu stemă). Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerțului către alte state. leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989. Perioada post-revoluționară Prima emisiune monetară post-revoluționară este cea a monedei de 10 lei 1990. Bancnotele de 1.000 lei (1998).000 lei (1998). 500 lei (1992 . la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi.000 lei și 500.000 lei (1999) și 50. Niciun avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta. Acest lucru a fost făcut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie și cea de sus să păstreze o mare parte din venituri după naționalizare pentru a le folosi la rezistența împotriva colectivizării și a instalării definitive a comunismului în România. 10. În 1999 a fost emisă și o bancnotă de 2. prima fiind semnată de Emil Iota Ghizari. 5. vizibilă de pe o suprafață destul de mare din teritoriul României. Au apărut.000 lei (1991).000 lei a avut două variante asemănătoare (1996 și 2000 . Bancnotele de 10. 1. Au apărut.000 lei (1996).

000 lei.aflat în circulație în prezent Leul românesc nou (RON) este noua unitate monetară a României.fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume.000lei) bancnote: 10. La data de 1 iulie 2005.000 lei (10 lei).000 lei (100 lei) Care până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel cu vechile însemne monetare.000 lei (1 leu). emise în perioada 2000-2003 Monede Elemente de sigurață: cantul monedei și modul de realizare al acesteia. Față (recto) Valoare 1 leu Spate (verso) 5 lei 10 lei 50 lei .000 lei și 500.000. 100. firul de siguranță. 50 bani Bancnote Elementele de siguranță ale bancnotelor sunt: banda iridiscentă.României. 5 bani. acesta a emis două noi tipuri de bancnote de 10. 5 bani (500 lei). Al patrulea leu (RON) . 10 bani. filigranul. microperforațiile (de la 50 de lei în sus). imprimarea în relief. leul românesc a pierdut ultimele 4 zerouri.000. 10 bani (1. fereastra transparentă.000 lei "vechi" (ROL).000 de lei a intrat în Cartea Recordurilor . dar cu semnătura sa. identice cu primele. prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10. 1.000 lei (5 lei).000 lei (50 lei).000lei). De la 1 iulie 2005 sunt în circulație următoarele bancnote și monede:   monede: 1 ban (100 lei). După revenirea în fruntea BNR a lui Mugur Isărescu. 500. Un leu este divizat în 100 bani și există patru denominații diferite: 1 ban. 50 bani (5. 50. având nuanțe diferite de culoare. Este de remarcat faptul că bancnota de 1. Bancnota de 10 lei a avut două emisiuni (2005 și 2008).

Când Republica Moldova făcea parte din URSS. 500. . 1000 lei și monede de valori: 5. În secolul XVII în Balcani și Țara Moldovei și-a făcut apariția și moneda olandeză «leeuwendaalder» pe care era chipul unui leu. cu excepția celei de 50 bani. 5. Locuitorii Moldovei numeau aceste monede lei. Leul a înlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. 10. Schimbul s-a realizat după cursul 1 leu pentru 1000 cupoane. În prezent sunt disponibile bancnote cu valoarile: 1. vizibil la privirea în contralumină 3. care. moneda era rubla. Elemente de siguranță 1. 100. Un leu este subdivizat în 100 bani. 200.Firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central. 50.Elementul de suprapunere față-verso: la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al imaginilor soarelui de pe fața bancnotei și semilunii de pe verso trebuie să coincida. la fel și cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna. reprezentînd portretul lui Ștefan cel Mare orientat spre centru. după 2 februarie 1998 este realizată din oțel placat cu alamă. 10. Rolul de bază pe piața internă și externă a Țării Moldovei îl jucau monedele din străinătate confecționate din aur și argint. 20. leul românesc circula în această zonă. când Moldova era parte componentă a României.Filigran umbrit. 50 bani. 25.100 lei 200 lei 500 lei În Moldova Leul moldovenesc (codul ISO 4217 MDL) este moneda națională a Republicii Moldova. vizibil la privirea în contralumină 2. În 1867 cu numele leu a fost botezată bancnota României iar după căderea Uniunii Sovietice și bancnota Republicii Moldova a luat același nume. Toate monedele moldovenești sunt confecţionate din aluminiu. La suprapunere litera "V" de pe fața bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe verso trebuie să formeze silueta literei " M" (Moldova) Monede Monedele moldovenești de schimb poartă numele — «ban». Între 1918-1939.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful