Istoria leului @

Cioba (Ciobanu) Maria-Marilena Gr.

II

circulând secole de-a rândul. țechini venețieni. Leul românesc. creițari. moneda oficială a dacilor a devenit denarul imperial de argint. în special denarul republican. fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului. Mai târziu. Acest lucru însă nu era posibil. Cea mai veche emisiune de monede cunoscută pe teritoriul României a fost pusă în circulaţie prin anul 480 î. se bat vestiţii kosoni de aur. oboli. veniţi din cele patru zări. dintre toate felurile de monede de argint care au pătruns şi au circulat în Principatele Române. în total peste 100 de tipuri de monede. dar și de puterea otomană. Această monedă a circulat până pe la . pentru ca. Este vorba despre drahma de argint. acesta emițând groși de argint. unele de o tragedie teribilă. guldeni. de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești.Hr. de Alexandru Macedon şi de Lysimach. Apariţia Leului Spre sfârşitul secolului al XVI-lea. Geto-dacii foloseau bani macedoneni. În toată această perioadă. dar şi viaţa de toate zilele a românilor. taleri și ducați. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede. urmat de Petru Mușat în Moldova. în Dacia au pătruns şi monedele romane. carboave rusești. Daco-romanii continuă să folosească monedele Imperiului Roman şi după retragerea aureliană din anul 271. primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească. iar după cucerirea romană. De-a lungul istoriei. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova. să înceapă să emită monede proprii. de la cele din antichitate pe argintul cărora erau gravate chipuri de zei sau de zeiţe până la bancnotele de plastic care ne foşnesc astăzi prin buzunare. monedele bizantine sunt adoptate în spaţiul românesc. care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale. influenţând economia. el bătând ducați munteni din argint. din argint sau din bronz. reprezentând un vultur cu un delfin în gheare – stema respectivului polis. zloți.Hr. Este vorba despre talerul – olandez „towenthaler‖. În secolul I Î. ajuns la venerabila vârsta de 145 de ani a trecut printr-o serie de evenimente de-a lungul vieţii. emisă de cetatea Histria. unul singur a cunoscut un destin cu totul special. galbeni ungurești și austrieci. dinari. Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși. încălcând astfel religia musulmană și dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul. Ca o recunoaștere a Unirii.Monede Româneşti Povestea monedelor/bancnotelor. În formațiunile statale românești. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea. bani din aur. care să se numească „român‖. emişi de Filip al II-lea. Este vorba de Constantin Brâncoveanu. sau „romanat‖ (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu). au circulat pe teritoriul Principatelor. numit de români „leu‖ pentru ca pe reversul său apărea figura unui leu rampant (ridicat în două labe). mai târziu. domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă. începând cu anul 1538.

care să înlocuiască amalgamul banilor străini care circulau pe teritoriul ţării noastre. Datorită lipsei de monedă națională anterioare momentului 1870. Până în acel an monedele fiind bătute în străinătate. Începând cu 1880 s-au emis și monede de argint de 5 lei. 10 bani În 1868. câteva zeci au fost zidite la temelia castelului Peleş. care poate bate monedă. preţurile au continuat să fie calculate în această monedă până la 1867. mai ales la Birmingham. Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „băncuțe‖). familiei Hohenzollern de la Sigmaringen şi unor capete încoronate din Europa. una dintre primele măsuri pe care le-a luat regele Carol I imediat după instalarea sa pe tron. La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu. Proiectul punerii în circulaţie a unei monede româneşti. miniştrilor. dar a pus condiţia ca pe leii româneşti de aur şi de argint să apară şi un simbol otoman. s-a lovit de la început de opoziţia Austriei iar Imperiul Otoman. 5 şi 10 bani (în 1867). Dintre acestea. 1 leu și 2 lei. Leul românesc era bazat pe bimetalismul aur:argint. Legea monetară adoptată la 22 aprilie 1867 instituia leul ca monedă naţională. Chiar şi după dispariţia leului din circulaţie. iar altele au fost dăruite parlamentarilor. Pentru a ocoli pretenţiile turcilor. aceasta fiind considerată drept probă. ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de . 20 lei La 3 martie 1870. au fost emise primele monede româneşti de aur. unor diplomaţi străini. tirajul fiind simbolic (200 de bucăţi). au fost puse în circulaţie mai întâi monedele divizionare de 1. încât a devenit o monedă de referinţă.3226 grame de aur și având 100 de diviziuni. numite bani. În 1868. s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei. Monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0. cu valoarea de 20 de lei (un „pol‖). a acceptat această idee. într-un tiraj de doar 200 de exemplare. toate taxele și vama erau plătite direct în aur. când aveau să fie bătuţi primii lei româneşti. guvernului turc. 2. Ele erau din bronz şi au fost bătute la două monetării din Birmingham.1750 şi a intrat atât de bine în conştiinţa colectivă a românilor. Primele monede emise au fost bătute în Anglia. aurul străin era frecvent folosit. Monede din aur pentru circulație s-au bătut în 1883 și 1890. se înființează Monetăria Statului la Bucureşti.

Pe lângă eforturile de întemeiere a Băncii Naţionale Române. Carada a fost mason şi membru al Partidului Naţional Liberal. om politic şi economist român. 100 lei și 500 lei. Punând în circulaţie aceşti bani.000 de lei.000 de bilete de 1. Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Georges Duval. Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare. acolo. în Moldova. a fost construit între 1884 şi 1889. Palatul Băncii Naţionale. este înființată Banca Națională a României. Bilet ipotecar de 10 lei Carada. cum a fost Dimitrie A. dar nu a acceptat niciodată funcţia supremă. iar primul guvernator a fost Ion Câmpineanu.60) și suveranii englezi (25. de la Paris.5 milioane de locuitori. ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri. sistemul monetar românesc avea să fie întregit cu piesa de argint de 50 de bani (numită „dupcă‖. 300. guvernul român a ignorat complet condiţia impusă de Imperiul Otoman care se referea la existenţa pe monede a unui însemn al suveranităţii turceşti. respectiv. fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie. Vreme de 30 de ani a fost slujbaş al BNR. Sturdza. La începutul secolului al XX-lea. şi „băncuţă‖. mai ales rubla rusească. tocmit tot de Carada. de către Ministerul de Finanțe. 50 lei. În iulie 1880.20 lei). imperialii ruși vechi (20. Carada s-a întors cu banii României: 900.şi este cea mai importantă instituţie a României independente. ministru de finanţe la data întemeierii acesteia. România avea 6. în 1866. . În anii următori. el trimitea o epistolă către ţară: ―Am proces la demersele necesarii spre a asigura fabricarea hârtiei pentru biletele Băncii Naţionale a României‖. emise conform legii din 12 iunie 1877. de cinci lei. filigranul fiind astăzi aproape singura garantă reală a hârtiei fiduciare De la Paris. Eugeniu Carada (1836 – 1910) a fost un scriitor. Valuta intră astfel masiv în țară. O societate polarizată în care banii se învârteau aproape exclusiv în marile oraşe. “tatăl banilor”! În perioada 17-29 aprilie 1880. cu valorile nominale de 5 lei. supranumit „Mitiță roade ruble‖. în Muntenia) şi cele de doi şi. Ziarele epocii dezvăluie un mediu citadin consumerist şi mercantil. 20 lei.22). Principalele funcţii ale BNR constau în emiterea de bancnote şi în reglementarea creditului. în Franţa. 10 lei. Tot Carada a ales culoarea albastră a banilor.000 de bilete de 100 de lei şi 25. a redactat prima Constituţie românească. Ctitorul instituţiei este Eugeniu Carada. lira de aur turcească (22. în care funcţionează şi în prezent.70). efigia împăratului Traian şi personificarea României ca mamă în mijlocul fiilor ei. care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă. pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență.000 de bilete de 20 de lei. de guvernator. Cea dintâi şi cea mai importantă lucrare este fabricarea pânzelor.

bătute la monetăria Bruxelles. încheiată prin stabilizarea sa. aniversând cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I. s-a autorizat și emiterea de piese de nichel. care au presupus cheltuieli imense pentru înarmare. În 1906. s-au bătut o serie de monede de aur. 25 lei. Tot atunci. În 1917 a fost emisă bancnota de 10 bani cu Regele Ferdinand. căderea regimului carlist a adus cu sine retragerea şi topirea monedelor purtând chipul fostului rege. care astăzi reprezintă un monument architectural. cu valoarea nominală de 5.P. după război. Ultima bancnotă. În 1944.000. evacuarea tezaurului în Rusia de unde nu s-a mai întors niciodată.000 lei. şi dereglarea economică.5 x 38 mm.Un pas important pentru edificarea unei economii monetare stabile a fost înfiinţarea CEC-ului (Casa de Economii şi Consemnaţiuni). iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5. 10 și 20 bani.R. . Palatul CEC. Obligarea României la plata a uriașe despăgubiri de război duce inflația la rate astronomice în 1946 și. Consemnaţiuni şi Economie‖. În septembrie 1940. 50 lei și 100 lei. au avut efecte dezastruoase asupra monedei naţionale. Anii războiului.000 lei. Pentru această instituţie s-a înălţat un somptuos edificiu pe Calea Victoriei. intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării. În anul 1914 leul românesc era o monedă deosebit de stabilă. cu valorile nominale de 12. iar resursele de aur ale Băncii Naţionale sporiseră neîncetat. care atunci purta numele de „Casa de Depuneri. În 1946 este emisă moneda de 100. Această bancnotă a adus României un loc în Guinness World Records (Cartea Recordurilor) fiind cea mai mică monedă din lume. emisă la 5 decembrie 1947. 20 lei. leul românesc se număra printre cele mai slabe monede europene. în 1947. înainte de instaurarea R.în februarie 1929. Printr-o lege din 1900. are ștampila Ministerului de Finanțe al României și măsoară 27. statul român a trebuit să rezolve problema coroanelor austro-ungare şi a rublelor ruseşti care încă mai circulau în noile provincii ale României Mari. Această situaţie a făcut ca moneda românească să nu mai poată reveni niciodată la valoarea şi la prestigiul său antebelic.5 lei. acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României. În 1919. Leul traversează o criză. mai ales. aduce cu sine și impunerea către populație a acceptării leului de ocupație rusesc.

două filigrane).000 lei a avut două variante asemănătoare (1996 și 2000 .000 lei (1991). diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalități de schimb (bani lichizi. Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă și fără posibilitatea de a schimba mai mult decât o suma fixă din moneda veche. s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor.000 lei (2000). se face reforma monetară. în ordine. acestea rămânând în circulație până după Revoluția română din 1989. După această decizie. prima din 1991 (fără stemă) și a doua din 1993 (cu stemă). Niciun avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta. 10. 200 lei (1992).000 lei (1993). fiind lansată cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999. vizibilă de pe o suprafață destul de mare din teritoriul României. În timpul regimului comunist. În 1999 a fost emisă și o bancnotă de 2. rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. Toate aceste bancnote au cunoscut două tipuri: cu serie și număr de culoare albastră (tipărite în România) și cu serie și număr de culoare roșie (tipărite în Cehoslovacia). 500 lei (1992 . Spre deosebire de denominarea precedentă. Bancnota de 500 lei are două variante diferite. Bancnotele de 10. Comerțul extern era considerat parte a altui circuit economic decât cel intern și i se acorda o importanță sporită. prima fiind semnată de Emil Iota Ghizari.două emisiuni). Aceste parități variau între 20 și 400 de lei vechi pentru 1 leu nou.După instaurarea comunismului în România În 1947. Au apărut. Posesia sau vânzarea de valută era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare. la un raport de 1 leu nou la 20. 5. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar. 1. se face denominarea.000 lei (1994). Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerțului către alte state. 1. leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989. 1. metodă folosită la toate emisiunile din perioada următoare. guvernator interimar al BNR în perioada în care Mugur Isărescu era prim-ministru al . Bancnota de 50.000 lei au două variante asemănătoare. Au apărut.000 lei și 500. 5. în ordine.000 lei (1993) și 10.000 lei au avut două emisiuni.000 lei și 5. depozite bancare. În 1952.000 lei (1998). 5.000 lei (1998).000 lei (1996). În România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private. 100. bancnotele de 500 lei (1991 .000 lei (1999) și 50.000 lei (1998). care a avut un caracter mai degrabă aniversar.000 lei. la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi. Acest lucru a fost făcut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie și cea de sus să păstreze o mare parte din venituri după naționalizare pentru a le folosi la rezistența împotriva colectivizării și a instalării definitive a comunismului în România. În 1966 se emit monede și bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă România. Bancnota a fost realizată pe suport de plastic (polimer). prima din 1991 și a doua din 1992. bancnotele de 50. datorii etc).000 lei vechi. ca element de siguranță).diferă vioara de lângă portretul lui George Enescu. Perioada post-revoluționară Prima emisiune monetară post-revoluționară este cea a monedei de 10 lei 1990.000 lei (1991). Bancnotele de 1.

Față (recto) Valoare 1 leu Spate (verso) 5 lei 10 lei 50 lei . 1. 5 bani. 10 bani. Un leu este divizat în 100 bani și există patru denominații diferite: 1 ban. firul de siguranță.fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume.000 lei. La data de 1 iulie 2005. identice cu primele. De la 1 iulie 2005 sunt în circulație următoarele bancnote și monede:   monede: 1 ban (100 lei). 500.000 lei (1 leu). Bancnota de 10 lei a avut două emisiuni (2005 și 2008).000 lei (10 lei). Al patrulea leu (RON) .000 lei (100 lei) Care până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel cu vechile însemne monetare.aflat în circulație în prezent Leul românesc nou (RON) este noua unitate monetară a României.000 de lei a intrat în Cartea Recordurilor .000.000. având nuanțe diferite de culoare.României. 100. 50 bani Bancnote Elementele de siguranță ale bancnotelor sunt: banda iridiscentă.000 lei "vechi" (ROL). 50.000 lei (50 lei).000 lei (5 lei).000lei) bancnote: 10. 50 bani (5. Este de remarcat faptul că bancnota de 1. După revenirea în fruntea BNR a lui Mugur Isărescu.000 lei și 500. dar cu semnătura sa. fereastra transparentă. acesta a emis două noi tipuri de bancnote de 10. leul românesc a pierdut ultimele 4 zerouri.000lei). prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10. filigranul. emise în perioada 2000-2003 Monede Elemente de sigurață: cantul monedei și modul de realizare al acesteia. 5 bani (500 lei). 10 bani (1. microperforațiile (de la 50 de lei în sus). imprimarea în relief.

1000 lei și monede de valori: 5. 200. Toate monedele moldovenești sunt confecţionate din aluminiu. după 2 februarie 1998 este realizată din oțel placat cu alamă. . Locuitorii Moldovei numeau aceste monede lei. 100. la fel și cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna. În prezent sunt disponibile bancnote cu valoarile: 1. 50 bani. În secolul XVII în Balcani și Țara Moldovei și-a făcut apariția și moneda olandeză «leeuwendaalder» pe care era chipul unui leu.100 lei 200 lei 500 lei În Moldova Leul moldovenesc (codul ISO 4217 MDL) este moneda națională a Republicii Moldova. vizibil la privirea în contralumină 2. Între 1918-1939. Schimbul s-a realizat după cursul 1 leu pentru 1000 cupoane.Elementul de suprapunere față-verso: la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al imaginilor soarelui de pe fața bancnotei și semilunii de pe verso trebuie să coincida.Firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central. 10. 20. leul românesc circula în această zonă. În 1867 cu numele leu a fost botezată bancnota României iar după căderea Uniunii Sovietice și bancnota Republicii Moldova a luat același nume. cu excepția celei de 50 bani. Rolul de bază pe piața internă și externă a Țării Moldovei îl jucau monedele din străinătate confecționate din aur și argint. care. Un leu este subdivizat în 100 bani. Când Republica Moldova făcea parte din URSS. reprezentînd portretul lui Ștefan cel Mare orientat spre centru. 5. Leul a înlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. Elemente de siguranță 1.Filigran umbrit. moneda era rubla. 50. La suprapunere litera "V" de pe fața bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe verso trebuie să formeze silueta literei " M" (Moldova) Monede Monedele moldovenești de schimb poartă numele — «ban». vizibil la privirea în contralumină 3. când Moldova era parte componentă a României. 500. 10. 25.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful