Cioba (Ciobanu) Maria-Marilena Gr.

II

Este vorba despre drahma de argint. iar după cucerirea romană. dar și de puterea otomană. dinari. Geto-dacii foloseau bani macedoneni. de la cele din antichitate pe argintul cărora erau gravate chipuri de zei sau de zeiţe până la bancnotele de plastic care ne foşnesc astăzi prin buzunare. Este vorba de Constantin Brâncoveanu. bani din aur. Apariţia Leului Spre sfârşitul secolului al XVI-lea. în special denarul republican. care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale.Hr. țechini venețieni. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova. fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului.Monede Româneşti Povestea monedelor/bancnotelor. creițari. de Alexandru Macedon şi de Lysimach. influenţând economia. începând cu anul 1538. mai târziu. acesta emițând groși de argint. Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși. ajuns la venerabila vârsta de 145 de ani a trecut printr-o serie de evenimente de-a lungul vieţii. De-a lungul istoriei. dintre toate felurile de monede de argint care au pătruns şi au circulat în Principatele Române. carboave rusești. reprezentând un vultur cu un delfin în gheare – stema respectivului polis. domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă. monedele bizantine sunt adoptate în spaţiul românesc. emişi de Filip al II-lea. în total peste 100 de tipuri de monede. dar şi viaţa de toate zilele a românilor. Această monedă a circulat până pe la . Mai târziu. unul singur a cunoscut un destin cu totul special. să înceapă să emită monede proprii. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. În secolul I Î. emisă de cetatea Histria. numit de români „leu‖ pentru ca pe reversul său apărea figura unui leu rampant (ridicat în două labe). încălcând astfel religia musulmană și dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul. au circulat pe teritoriul Principatelor. în Dacia au pătruns şi monedele romane. Cea mai veche emisiune de monede cunoscută pe teritoriul României a fost pusă în circulaţie prin anul 480 î. Leul românesc. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede. În formațiunile statale românești. Daco-romanii continuă să folosească monedele Imperiului Roman şi după retragerea aureliană din anul 271. Este vorba despre talerul – olandez „towenthaler‖. oboli. sau „romanat‖ (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu). primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească. de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești. Ca o recunoaștere a Unirii. se bat vestiţii kosoni de aur. care să se numească „român‖. din argint sau din bronz. unele de o tragedie teribilă. el bătând ducați munteni din argint. moneda oficială a dacilor a devenit denarul imperial de argint. urmat de Petru Mușat în Moldova. guldeni. În toată această perioadă. circulând secole de-a rândul. zloți. galbeni ungurești și austrieci. pentru ca. taleri și ducați. Acest lucru însă nu era posibil. veniţi din cele patru zări. cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea.Hr.

se înființează Monetăria Statului la Bucureşti. toate taxele și vama erau plătite direct în aur. 10 bani În 1868. 1 leu și 2 lei. au fost puse în circulaţie mai întâi monedele divizionare de 1. preţurile au continuat să fie calculate în această monedă până la 1867.3226 grame de aur și având 100 de diviziuni. Începând cu 1880 s-au emis și monede de argint de 5 lei. aurul străin era frecvent folosit. Până în acel an monedele fiind bătute în străinătate. Datorită lipsei de monedă națională anterioare momentului 1870. mai ales la Birmingham. care poate bate monedă. 20 lei La 3 martie 1870. încât a devenit o monedă de referinţă. În 1868. Primele monede emise au fost bătute în Anglia. au fost emise primele monede româneşti de aur. Monede din aur pentru circulație s-au bătut în 1883 și 1890. într-un tiraj de doar 200 de exemplare. Pentru a ocoli pretenţiile turcilor. dar a pus condiţia ca pe leii româneşti de aur şi de argint să apară şi un simbol otoman. s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei. La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu. ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de . când aveau să fie bătuţi primii lei româneşti. s-a lovit de la început de opoziţia Austriei iar Imperiul Otoman. tirajul fiind simbolic (200 de bucăţi). familiei Hohenzollern de la Sigmaringen şi unor capete încoronate din Europa. una dintre primele măsuri pe care le-a luat regele Carol I imediat după instalarea sa pe tron. iar altele au fost dăruite parlamentarilor. 2. Dintre acestea. Monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0. cu valoarea de 20 de lei (un „pol‖). Chiar şi după dispariţia leului din circulaţie.1750 şi a intrat atât de bine în conştiinţa colectivă a românilor. Leul românesc era bazat pe bimetalismul aur:argint. Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „băncuțe‖). unor diplomaţi străini. Ele erau din bronz şi au fost bătute la două monetării din Birmingham. a acceptat această idee. câteva zeci au fost zidite la temelia castelului Peleş. Proiectul punerii în circulaţie a unei monede româneşti. 5 şi 10 bani (în 1867). miniştrilor. guvernului turc. aceasta fiind considerată drept probă. care să înlocuiască amalgamul banilor străini care circulau pe teritoriul ţării noastre. numite bani. Legea monetară adoptată la 22 aprilie 1867 instituia leul ca monedă naţională.

Bilet ipotecar de 10 lei Carada. cum a fost Dimitrie A. dar nu a acceptat niciodată funcţia supremă. 300. filigranul fiind astăzi aproape singura garantă reală a hârtiei fiduciare De la Paris. respectiv. a redactat prima Constituţie românească. Ctitorul instituţiei este Eugeniu Carada. Pe lângă eforturile de întemeiere a Băncii Naţionale Române. guvernul român a ignorat complet condiţia impusă de Imperiul Otoman care se referea la existenţa pe monede a unui însemn al suveranităţii turceşti. În anii următori. şi „băncuţă‖. a fost construit între 1884 şi 1889. 50 lei. în Moldova. 20 lei. care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă. imperialii ruși vechi (20.000 de bilete de 100 de lei şi 25. în Franţa. Tot Carada a ales culoarea albastră a banilor. La începutul secolului al XX-lea. în care funcţionează şi în prezent. mai ales rubla rusească. sistemul monetar românesc avea să fie întregit cu piesa de argint de 50 de bani (numită „dupcă‖. Punând în circulaţie aceşti bani.000 de bilete de 1. el trimitea o epistolă către ţară: ―Am proces la demersele necesarii spre a asigura fabricarea hârtiei pentru biletele Băncii Naţionale a României‖. supranumit „Mitiță roade ruble‖. .20 lei).000 de lei. om politic şi economist român. România avea 6. Sturdza. lira de aur turcească (22. Carada s-a întors cu banii României: 900. emise conform legii din 12 iunie 1877. de guvernator. de la Paris. Eugeniu Carada (1836 – 1910) a fost un scriitor.22). 10 lei. Ziarele epocii dezvăluie un mediu citadin consumerist şi mercantil. fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie.000 de bilete de 20 de lei. 100 lei și 500 lei. în 1866.şi este cea mai importantă instituţie a României independente. “tatăl banilor”! În perioada 17-29 aprilie 1880. Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare. Vreme de 30 de ani a fost slujbaş al BNR. Cea dintâi şi cea mai importantă lucrare este fabricarea pânzelor. În iulie 1880. tocmit tot de Carada.60) și suveranii englezi (25. Principalele funcţii ale BNR constau în emiterea de bancnote şi în reglementarea creditului. este înființată Banca Națională a României. ministru de finanţe la data întemeierii acesteia. cu valorile nominale de 5 lei. Carada a fost mason şi membru al Partidului Naţional Liberal. în Muntenia) şi cele de doi şi. de cinci lei. Palatul Băncii Naţionale.70). ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri. Valuta intră astfel masiv în țară. acolo. iar primul guvernator a fost Ion Câmpineanu. Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Georges Duval. de către Ministerul de Finanțe.5 milioane de locuitori. pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență. O societate polarizată în care banii se învârteau aproape exclusiv în marile oraşe. efigia împăratului Traian şi personificarea României ca mamă în mijlocul fiilor ei.

Consemnaţiuni şi Economie‖. s-a autorizat și emiterea de piese de nichel. care au presupus cheltuieli imense pentru înarmare. În 1919. În 1944. evacuarea tezaurului în Rusia de unde nu s-a mai întors niciodată.000. 25 lei. s-au bătut o serie de monede de aur. 10 și 20 bani. 20 lei. Anii războiului.P. bătute la monetăria Bruxelles. leul românesc se număra printre cele mai slabe monede europene. Ultima bancnotă.5 x 38 mm.000 lei. au avut efecte dezastruoase asupra monedei naţionale. mai ales. care atunci purta numele de „Casa de Depuneri. cu valorile nominale de 12.5 lei. şi dereglarea economică. Tot atunci. Această situaţie a făcut ca moneda românească să nu mai poată reveni niciodată la valoarea şi la prestigiul său antebelic. În septembrie 1940. după război. iar resursele de aur ale Băncii Naţionale sporiseră neîncetat. Palatul CEC. Pentru această instituţie s-a înălţat un somptuos edificiu pe Calea Victoriei. care astăzi reprezintă un monument architectural. iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5. statul român a trebuit să rezolve problema coroanelor austro-ungare şi a rublelor ruseşti care încă mai circulau în noile provincii ale României Mari. intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării. . 50 lei și 100 lei. încheiată prin stabilizarea sa.R. Leul traversează o criză. Printr-o lege din 1900. înainte de instaurarea R.în februarie 1929.000 lei. În 1906. În anul 1914 leul românesc era o monedă deosebit de stabilă. aniversând cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I. În 1917 a fost emisă bancnota de 10 bani cu Regele Ferdinand.Un pas important pentru edificarea unei economii monetare stabile a fost înfiinţarea CEC-ului (Casa de Economii şi Consemnaţiuni). aduce cu sine și impunerea către populație a acceptării leului de ocupație rusesc. în 1947. cu valoarea nominală de 5. Obligarea României la plata a uriașe despăgubiri de război duce inflația la rate astronomice în 1946 și. acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României. Această bancnotă a adus României un loc în Guinness World Records (Cartea Recordurilor) fiind cea mai mică monedă din lume. căderea regimului carlist a adus cu sine retragerea şi topirea monedelor purtând chipul fostului rege. are ștampila Ministerului de Finanțe al României și măsoară 27. emisă la 5 decembrie 1947. În 1946 este emisă moneda de 100.

După instaurarea comunismului în România În 1947. în ordine. depozite bancare. Comerțul extern era considerat parte a altui circuit economic decât cel intern și i se acorda o importanță sporită. Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă și fără posibilitatea de a schimba mai mult decât o suma fixă din moneda veche. În România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private. fiind lansată cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999.000 lei au două variante asemănătoare. Posesia sau vânzarea de valută era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare. diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalități de schimb (bani lichizi. În timpul regimului comunist. 10.000 lei (2000).000 lei și 5. Bancnota de 500 lei are două variante diferite. 500 lei (1992 . Bancnotele de 10. prima din 1991 (fără stemă) și a doua din 1993 (cu stemă).două filigrane). Aceste parități variau între 20 și 400 de lei vechi pentru 1 leu nou.000 lei vechi. se face denominarea. Au apărut. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar.000 lei. care a avut un caracter mai degrabă aniversar.000 lei (1994).000 lei (1998). vizibilă de pe o suprafață destul de mare din teritoriul României. la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi.000 lei (1998).000 lei (1991). 5.000 lei (1993). Perioada post-revoluționară Prima emisiune monetară post-revoluționară este cea a monedei de 10 lei 1990. la un raport de 1 leu nou la 20.000 lei au avut două emisiuni.două emisiuni).000 lei (1993) și 10.000 lei (1991). În 1999 a fost emisă și o bancnotă de 2. În 1952. Spre deosebire de denominarea precedentă. în ordine. bancnotele de 500 lei (1991 . În 1966 se emit monede și bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă România. Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerțului către alte state. ca element de siguranță). 100. Niciun avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta. rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative.diferă vioara de lângă portretul lui George Enescu.000 lei (1998). prima din 1991 și a doua din 1992. 200 lei (1992). guvernator interimar al BNR în perioada în care Mugur Isărescu era prim-ministru al . prima fiind semnată de Emil Iota Ghizari. 1. 1. acestea rămânând în circulație până după Revoluția română din 1989. datorii etc). Bancnota a fost realizată pe suport de plastic (polimer). Bancnota de 50. 5.000 lei a avut două variante asemănătoare (1996 și 2000 . Acest lucru a fost făcut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie și cea de sus să păstreze o mare parte din venituri după naționalizare pentru a le folosi la rezistența împotriva colectivizării și a instalării definitive a comunismului în România. leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989.000 lei (1999) și 50. Toate aceste bancnote au cunoscut două tipuri: cu serie și număr de culoare albastră (tipărite în România) și cu serie și număr de culoare roșie (tipărite în Cehoslovacia). 1. metodă folosită la toate emisiunile din perioada următoare. Bancnotele de 1.000 lei și 500.000 lei (1996). După această decizie. s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor. se face reforma monetară. Au apărut. bancnotele de 50. 5.

10 bani (1. prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10. microperforațiile (de la 50 de lei în sus).000 lei. 5 bani (500 lei).000 lei "vechi" (ROL). emise în perioada 2000-2003 Monede Elemente de sigurață: cantul monedei și modul de realizare al acesteia. identice cu primele.aflat în circulație în prezent Leul românesc nou (RON) este noua unitate monetară a României. Este de remarcat faptul că bancnota de 1.000 lei (1 leu). acesta a emis două noi tipuri de bancnote de 10. 1. De la 1 iulie 2005 sunt în circulație următoarele bancnote și monede:   monede: 1 ban (100 lei).000 lei (50 lei). leul românesc a pierdut ultimele 4 zerouri. având nuanțe diferite de culoare. firul de siguranță. 5 bani. Un leu este divizat în 100 bani și există patru denominații diferite: 1 ban. fereastra transparentă. 50. filigranul. Bancnota de 10 lei a avut două emisiuni (2005 și 2008). imprimarea în relief.000 lei (100 lei) Care până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel cu vechile însemne monetare. 50 bani (5. 50 bani Bancnote Elementele de siguranță ale bancnotelor sunt: banda iridiscentă.000lei) bancnote: 10.000.000 lei (5 lei).fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume. Față (recto) Valoare 1 leu Spate (verso) 5 lei 10 lei 50 lei . 10 bani. După revenirea în fruntea BNR a lui Mugur Isărescu. La data de 1 iulie 2005. 500. 100.României. dar cu semnătura sa. Al patrulea leu (RON) .000.000 lei (10 lei).000 de lei a intrat în Cartea Recordurilor .000lei).000 lei și 500.

. când Moldova era parte componentă a României. Toate monedele moldovenești sunt confecţionate din aluminiu. 10. 200. 1000 lei și monede de valori: 5. moneda era rubla.Firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central. după 2 februarie 1998 este realizată din oțel placat cu alamă. În 1867 cu numele leu a fost botezată bancnota României iar după căderea Uniunii Sovietice și bancnota Republicii Moldova a luat același nume. Între 1918-1939. vizibil la privirea în contralumină 2.Filigran umbrit. 10. 20. care. 500. vizibil la privirea în contralumină 3. 50. 100. leul românesc circula în această zonă. la fel și cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna. 25.Elementul de suprapunere față-verso: la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al imaginilor soarelui de pe fața bancnotei și semilunii de pe verso trebuie să coincida. În secolul XVII în Balcani și Țara Moldovei și-a făcut apariția și moneda olandeză «leeuwendaalder» pe care era chipul unui leu. Un leu este subdivizat în 100 bani. Când Republica Moldova făcea parte din URSS. Schimbul s-a realizat după cursul 1 leu pentru 1000 cupoane. 5. Rolul de bază pe piața internă și externă a Țării Moldovei îl jucau monedele din străinătate confecționate din aur și argint.100 lei 200 lei 500 lei În Moldova Leul moldovenesc (codul ISO 4217 MDL) este moneda națională a Republicii Moldova. 50 bani. Leul a înlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. cu excepția celei de 50 bani. Elemente de siguranță 1. În prezent sunt disponibile bancnote cu valoarile: 1. La suprapunere litera "V" de pe fața bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe verso trebuie să formeze silueta literei " M" (Moldova) Monede Monedele moldovenești de schimb poartă numele — «ban». Locuitorii Moldovei numeau aceste monede lei. reprezentînd portretul lui Ștefan cel Mare orientat spre centru.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful