Cioba (Ciobanu) Maria-Marilena Gr.

II

acesta emițând groși de argint. mai târziu. emisă de cetatea Histria. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova. Este vorba despre talerul – olandez „towenthaler‖. Acest lucru însă nu era posibil. din argint sau din bronz. Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși. în Dacia au pătruns şi monedele romane. ajuns la venerabila vârsta de 145 de ani a trecut printr-o serie de evenimente de-a lungul vieţii. el bătând ducați munteni din argint. de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești. veniţi din cele patru zări. care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale. guldeni. dar și de puterea otomană. Cea mai veche emisiune de monede cunoscută pe teritoriul României a fost pusă în circulaţie prin anul 480 î. În formațiunile statale românești. urmat de Petru Mușat în Moldova. dinari. circulând secole de-a rândul. în total peste 100 de tipuri de monede. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede. cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea. numit de români „leu‖ pentru ca pe reversul său apărea figura unui leu rampant (ridicat în două labe). galbeni ungurești și austrieci. moneda oficială a dacilor a devenit denarul imperial de argint. în special denarul republican. de la cele din antichitate pe argintul cărora erau gravate chipuri de zei sau de zeiţe până la bancnotele de plastic care ne foşnesc astăzi prin buzunare. Este vorba despre drahma de argint. fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului. carboave rusești. să înceapă să emită monede proprii. bani din aur. Această monedă a circulat până pe la . oboli. În toată această perioadă. unul singur a cunoscut un destin cu totul special. dintre toate felurile de monede de argint care au pătruns şi au circulat în Principatele Române. dar şi viaţa de toate zilele a românilor.Hr. se bat vestiţii kosoni de aur. Ca o recunoaștere a Unirii. creițari. reprezentând un vultur cu un delfin în gheare – stema respectivului polis. care să se numească „român‖. Apariţia Leului Spre sfârşitul secolului al XVI-lea. Mai târziu.Hr. pentru ca. emişi de Filip al II-lea. influenţând economia. În secolul I Î. încălcând astfel religia musulmană și dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul. țechini venețieni. de Alexandru Macedon şi de Lysimach. unele de o tragedie teribilă. începând cu anul 1538. iar după cucerirea romană. sau „romanat‖ (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu).Monede Româneşti Povestea monedelor/bancnotelor. Daco-romanii continuă să folosească monedele Imperiului Roman şi după retragerea aureliană din anul 271. Leul românesc. Este vorba de Constantin Brâncoveanu. De-a lungul istoriei. monedele bizantine sunt adoptate în spaţiul românesc. taleri și ducați. zloți. primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească. au circulat pe teritoriul Principatelor. Geto-dacii foloseau bani macedoneni. domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă.

1750 şi a intrat atât de bine în conştiinţa colectivă a românilor. cu valoarea de 20 de lei (un „pol‖). La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu. toate taxele și vama erau plătite direct în aur. ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de .3226 grame de aur și având 100 de diviziuni. dar a pus condiţia ca pe leii româneşti de aur şi de argint să apară şi un simbol otoman. se înființează Monetăria Statului la Bucureşti. Proiectul punerii în circulaţie a unei monede româneşti. iar altele au fost dăruite parlamentarilor. 10 bani În 1868. au fost puse în circulaţie mai întâi monedele divizionare de 1. Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „băncuțe‖). Leul românesc era bazat pe bimetalismul aur:argint. s-a lovit de la început de opoziţia Austriei iar Imperiul Otoman. când aveau să fie bătuţi primii lei româneşti. încât a devenit o monedă de referinţă. tirajul fiind simbolic (200 de bucăţi). s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei. într-un tiraj de doar 200 de exemplare. 5 şi 10 bani (în 1867). mai ales la Birmingham. Pentru a ocoli pretenţiile turcilor. Dintre acestea. În 1868. Monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0. 1 leu și 2 lei. Începând cu 1880 s-au emis și monede de argint de 5 lei. preţurile au continuat să fie calculate în această monedă până la 1867. familiei Hohenzollern de la Sigmaringen şi unor capete încoronate din Europa. a acceptat această idee. au fost emise primele monede româneşti de aur. Chiar şi după dispariţia leului din circulaţie. Legea monetară adoptată la 22 aprilie 1867 instituia leul ca monedă naţională. Până în acel an monedele fiind bătute în străinătate. 2. una dintre primele măsuri pe care le-a luat regele Carol I imediat după instalarea sa pe tron. care să înlocuiască amalgamul banilor străini care circulau pe teritoriul ţării noastre. Ele erau din bronz şi au fost bătute la două monetării din Birmingham. aceasta fiind considerată drept probă. aurul străin era frecvent folosit. câteva zeci au fost zidite la temelia castelului Peleş. Primele monede emise au fost bătute în Anglia. unor diplomaţi străini. Monede din aur pentru circulație s-au bătut în 1883 și 1890. Datorită lipsei de monedă națională anterioare momentului 1870. numite bani. guvernului turc. 20 lei La 3 martie 1870. care poate bate monedă. miniştrilor.

O societate polarizată în care banii se învârteau aproape exclusiv în marile oraşe. dar nu a acceptat niciodată funcţia supremă. supranumit „Mitiță roade ruble‖. respectiv.000 de bilete de 100 de lei şi 25.60) și suveranii englezi (25. Punând în circulaţie aceşti bani.000 de lei. 100 lei și 500 lei. pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență. el trimitea o epistolă către ţară: ―Am proces la demersele necesarii spre a asigura fabricarea hârtiei pentru biletele Băncii Naţionale a României‖. Tot Carada a ales culoarea albastră a banilor. şi „băncuţă‖. sistemul monetar românesc avea să fie întregit cu piesa de argint de 50 de bani (numită „dupcă‖. Palatul Băncii Naţionale. în Moldova. guvernul român a ignorat complet condiţia impusă de Imperiul Otoman care se referea la existenţa pe monede a unui însemn al suveranităţii turceşti. Bilet ipotecar de 10 lei Carada. Ctitorul instituţiei este Eugeniu Carada. de către Ministerul de Finanțe. Cea dintâi şi cea mai importantă lucrare este fabricarea pânzelor. a redactat prima Constituţie românească. fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie. filigranul fiind astăzi aproape singura garantă reală a hârtiei fiduciare De la Paris. iar primul guvernator a fost Ion Câmpineanu. om politic şi economist român. 300. Pe lângă eforturile de întemeiere a Băncii Naţionale Române. în Muntenia) şi cele de doi şi. Eugeniu Carada (1836 – 1910) a fost un scriitor. în 1866. de cinci lei. ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri. este înființată Banca Națională a României. cu valorile nominale de 5 lei.şi este cea mai importantă instituţie a României independente. de guvernator. 10 lei. a fost construit între 1884 şi 1889. Carada a fost mason şi membru al Partidului Naţional Liberal. “tatăl banilor”! În perioada 17-29 aprilie 1880. Principalele funcţii ale BNR constau în emiterea de bancnote şi în reglementarea creditului. efigia împăratului Traian şi personificarea României ca mamă în mijlocul fiilor ei. În iulie 1880. care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă. . România avea 6. de la Paris. În anii următori. în care funcţionează şi în prezent. emise conform legii din 12 iunie 1877.5 milioane de locuitori. Valuta intră astfel masiv în țară. Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Georges Duval. tocmit tot de Carada. La începutul secolului al XX-lea. mai ales rubla rusească. lira de aur turcească (22. în Franţa. Ziarele epocii dezvăluie un mediu citadin consumerist şi mercantil.20 lei). Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare.000 de bilete de 1. ministru de finanţe la data întemeierii acesteia. imperialii ruși vechi (20.000 de bilete de 20 de lei. Carada s-a întors cu banii României: 900. cum a fost Dimitrie A.22). acolo.70). Vreme de 30 de ani a fost slujbaş al BNR. 50 lei. 20 lei. Sturdza.

50 lei și 100 lei. au avut efecte dezastruoase asupra monedei naţionale. înainte de instaurarea R. Leul traversează o criză. statul român a trebuit să rezolve problema coroanelor austro-ungare şi a rublelor ruseşti care încă mai circulau în noile provincii ale României Mari. În 1946 este emisă moneda de 100. Printr-o lege din 1900. leul românesc se număra printre cele mai slabe monede europene. aniversând cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I. evacuarea tezaurului în Rusia de unde nu s-a mai întors niciodată.5 x 38 mm. Această situaţie a făcut ca moneda românească să nu mai poată reveni niciodată la valoarea şi la prestigiul său antebelic. . are ștampila Ministerului de Finanțe al României și măsoară 27. aduce cu sine și impunerea către populație a acceptării leului de ocupație rusesc. s-a autorizat și emiterea de piese de nichel.în februarie 1929. Anii războiului. Pentru această instituţie s-a înălţat un somptuos edificiu pe Calea Victoriei. În 1919. acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României. care au presupus cheltuieli imense pentru înarmare. bătute la monetăria Bruxelles. Această bancnotă a adus României un loc în Guinness World Records (Cartea Recordurilor) fiind cea mai mică monedă din lume. şi dereglarea economică.P.Un pas important pentru edificarea unei economii monetare stabile a fost înfiinţarea CEC-ului (Casa de Economii şi Consemnaţiuni). căderea regimului carlist a adus cu sine retragerea şi topirea monedelor purtând chipul fostului rege. În 1906. iar resursele de aur ale Băncii Naţionale sporiseră neîncetat. emisă la 5 decembrie 1947.5 lei. iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5. Ultima bancnotă. În 1917 a fost emisă bancnota de 10 bani cu Regele Ferdinand. 20 lei. care astăzi reprezintă un monument architectural.000 lei. Obligarea României la plata a uriașe despăgubiri de război duce inflația la rate astronomice în 1946 și. după război.000. intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării. Palatul CEC. cu valoarea nominală de 5.R. mai ales. În 1944. 25 lei. în 1947. 10 și 20 bani. s-au bătut o serie de monede de aur. Consemnaţiuni şi Economie‖. încheiată prin stabilizarea sa.000 lei. În septembrie 1940. cu valorile nominale de 12. Tot atunci. În anul 1914 leul românesc era o monedă deosebit de stabilă. care atunci purta numele de „Casa de Depuneri.

Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă și fără posibilitatea de a schimba mai mult decât o suma fixă din moneda veche. Bancnota de 50. Bancnotele de 1.000 lei (1996). rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. Comerțul extern era considerat parte a altui circuit economic decât cel intern și i se acorda o importanță sporită.000 lei (1991). leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989.000 lei (1994).000 lei și 5. Bancnotele de 10. la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi.000 lei. depozite bancare. metodă folosită la toate emisiunile din perioada următoare. 10.000 lei (1991). fiind lansată cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999. Au apărut. După această decizie. prima fiind semnată de Emil Iota Ghizari. În 1952. vizibilă de pe o suprafață destul de mare din teritoriul României. în ordine. Spre deosebire de denominarea precedentă. diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalități de schimb (bani lichizi. care a avut un caracter mai degrabă aniversar. bancnotele de 50. bancnotele de 500 lei (1991 .000 lei (1993).000 lei au două variante asemănătoare. Niciun avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta. 5. În România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private.000 lei vechi. 1. 200 lei (1992).000 lei au avut două emisiuni.două filigrane). guvernator interimar al BNR în perioada în care Mugur Isărescu era prim-ministru al . acestea rămânând în circulație până după Revoluția română din 1989. 500 lei (1992 . ca element de siguranță).000 lei (2000). Toate aceste bancnote au cunoscut două tipuri: cu serie și număr de culoare albastră (tipărite în România) și cu serie și număr de culoare roșie (tipărite în Cehoslovacia).000 lei (1998). 1. În 1999 a fost emisă și o bancnotă de 2. prima din 1991 (fără stemă) și a doua din 1993 (cu stemă). Aceste parități variau între 20 și 400 de lei vechi pentru 1 leu nou.două emisiuni).diferă vioara de lângă portretul lui George Enescu.000 lei a avut două variante asemănătoare (1996 și 2000 . Acest lucru a fost făcut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie și cea de sus să păstreze o mare parte din venituri după naționalizare pentru a le folosi la rezistența împotriva colectivizării și a instalării definitive a comunismului în România. 100. Bancnota a fost realizată pe suport de plastic (polimer). În 1966 se emit monede și bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă România.După instaurarea comunismului în România În 1947. În timpul regimului comunist. se face denominarea. 5. se face reforma monetară. prima din 1991 și a doua din 1992. s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor. datorii etc).000 lei (1993) și 10.000 lei (1999) și 50. 1. Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerțului către alte state. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar.000 lei (1998). 5. Perioada post-revoluționară Prima emisiune monetară post-revoluționară este cea a monedei de 10 lei 1990. Au apărut.000 lei (1998).000 lei și 500. în ordine. Bancnota de 500 lei are două variante diferite. Posesia sau vânzarea de valută era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare. la un raport de 1 leu nou la 20.

000 lei (100 lei) Care până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel cu vechile însemne monetare. filigranul. prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei și 500. La data de 1 iulie 2005.000 lei (10 lei). De la 1 iulie 2005 sunt în circulație următoarele bancnote și monede:   monede: 1 ban (100 lei). 10 bani (1. 50 bani (5.aflat în circulație în prezent Leul românesc nou (RON) este noua unitate monetară a României. Al patrulea leu (RON) .000 lei "vechi" (ROL).000 lei (5 lei).000 de lei a intrat în Cartea Recordurilor . acesta a emis două noi tipuri de bancnote de 10.000 lei.000 lei (50 lei). având nuanțe diferite de culoare. Un leu este divizat în 100 bani și există patru denominații diferite: 1 ban. 500. 50. identice cu primele. 50 bani Bancnote Elementele de siguranță ale bancnotelor sunt: banda iridiscentă.000. Față (recto) Valoare 1 leu Spate (verso) 5 lei 10 lei 50 lei .000 lei (1 leu). 1. Este de remarcat faptul că bancnota de 1. 100. 5 bani. 10 bani. firul de siguranță. fereastra transparentă.000lei).000. emise în perioada 2000-2003 Monede Elemente de sigurață: cantul monedei și modul de realizare al acesteia.000lei) bancnote: 10. După revenirea în fruntea BNR a lui Mugur Isărescu. leul românesc a pierdut ultimele 4 zerouri. dar cu semnătura sa.fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume. 5 bani (500 lei). imprimarea în relief.României. microperforațiile (de la 50 de lei în sus). Bancnota de 10 lei a avut două emisiuni (2005 și 2008).

. Un leu este subdivizat în 100 bani. Când Republica Moldova făcea parte din URSS. 500. Schimbul s-a realizat după cursul 1 leu pentru 1000 cupoane.Firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central. Rolul de bază pe piața internă și externă a Țării Moldovei îl jucau monedele din străinătate confecționate din aur și argint. cu excepția celei de 50 bani. vizibil la privirea în contralumină 3. 5. Toate monedele moldovenești sunt confecţionate din aluminiu. 10. 50 bani.100 lei 200 lei 500 lei În Moldova Leul moldovenesc (codul ISO 4217 MDL) este moneda națională a Republicii Moldova. după 2 februarie 1998 este realizată din oțel placat cu alamă.Elementul de suprapunere față-verso: la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al imaginilor soarelui de pe fața bancnotei și semilunii de pe verso trebuie să coincida. Între 1918-1939. Leul a înlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. care. vizibil la privirea în contralumină 2. În prezent sunt disponibile bancnote cu valoarile: 1. 100. la fel și cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna. În 1867 cu numele leu a fost botezată bancnota României iar după căderea Uniunii Sovietice și bancnota Republicii Moldova a luat același nume.Filigran umbrit. moneda era rubla. 50. leul românesc circula în această zonă. Locuitorii Moldovei numeau aceste monede lei. reprezentînd portretul lui Ștefan cel Mare orientat spre centru. 10. 1000 lei și monede de valori: 5. când Moldova era parte componentă a României. 20. În secolul XVII în Balcani și Țara Moldovei și-a făcut apariția și moneda olandeză «leeuwendaalder» pe care era chipul unui leu. La suprapunere litera "V" de pe fața bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe verso trebuie să formeze silueta literei " M" (Moldova) Monede Monedele moldovenești de schimb poartă numele — «ban». 200. 25. Elemente de siguranță 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful