P. 1
Istoria leului @

Istoria leului @

|Views: 99|Likes:
Published by Marilena Ciobanu

More info:

Published by: Marilena Ciobanu on Jun 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/18/2013

pdf

text

original

Cioba (Ciobanu) Maria-Marilena Gr.

II

el bătând ducați munteni din argint. monedele bizantine sunt adoptate în spaţiul românesc. de Alexandru Macedon şi de Lysimach. Este vorba de Constantin Brâncoveanu.Hr. se bat vestiţii kosoni de aur. dar şi viaţa de toate zilele a românilor. începând cu anul 1538. În formațiunile statale românești. oboli. carboave rusești. De-a lungul istoriei. Ca o recunoaștere a Unirii. moneda oficială a dacilor a devenit denarul imperial de argint. emişi de Filip al II-lea. cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea. în special denarul republican. din argint sau din bronz. circulând secole de-a rândul. au circulat pe teritoriul Principatelor. În secolul I Î. care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale. taleri și ducați. de la cele din antichitate pe argintul cărora erau gravate chipuri de zei sau de zeiţe până la bancnotele de plastic care ne foşnesc astăzi prin buzunare. numit de români „leu‖ pentru ca pe reversul său apărea figura unui leu rampant (ridicat în două labe). emisă de cetatea Histria. dinari. dar și de puterea otomană. ajuns la venerabila vârsta de 145 de ani a trecut printr-o serie de evenimente de-a lungul vieţii. Acest lucru însă nu era posibil. Daco-romanii continuă să folosească monedele Imperiului Roman şi după retragerea aureliană din anul 271. Geto-dacii foloseau bani macedoneni. primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească. reprezentând un vultur cu un delfin în gheare – stema respectivului polis. mai târziu. Mai târziu. guldeni. în Dacia au pătruns şi monedele romane. Este vorba despre drahma de argint.Hr. Cea mai veche emisiune de monede cunoscută pe teritoriul României a fost pusă în circulaţie prin anul 480 î. urmat de Petru Mușat în Moldova. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. care să se numească „român‖. bani din aur. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova. veniţi din cele patru zări. în total peste 100 de tipuri de monede. galbeni ungurești și austrieci. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede. fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului. încălcând astfel religia musulmană și dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul. unul singur a cunoscut un destin cu totul special. dintre toate felurile de monede de argint care au pătruns şi au circulat în Principatele Române. Este vorba despre talerul – olandez „towenthaler‖. creițari. de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești. unele de o tragedie teribilă. Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși. pentru ca. sau „romanat‖ (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu). domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă. Această monedă a circulat până pe la . Leul românesc. influenţând economia. zloți.Monede Româneşti Povestea monedelor/bancnotelor. Apariţia Leului Spre sfârşitul secolului al XVI-lea. iar după cucerirea romană. să înceapă să emită monede proprii. În toată această perioadă. acesta emițând groși de argint. țechini venețieni.

dar a pus condiţia ca pe leii româneşti de aur şi de argint să apară şi un simbol otoman. Legea monetară adoptată la 22 aprilie 1867 instituia leul ca monedă naţională. 5 şi 10 bani (în 1867).3226 grame de aur și având 100 de diviziuni. Monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0. Până în acel an monedele fiind bătute în străinătate. iar altele au fost dăruite parlamentarilor. aceasta fiind considerată drept probă. s-a lovit de la început de opoziţia Austriei iar Imperiul Otoman. se înființează Monetăria Statului la Bucureşti. una dintre primele măsuri pe care le-a luat regele Carol I imediat după instalarea sa pe tron. când aveau să fie bătuţi primii lei româneşti. familiei Hohenzollern de la Sigmaringen şi unor capete încoronate din Europa. Datorită lipsei de monedă națională anterioare momentului 1870. 2. La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu. preţurile au continuat să fie calculate în această monedă până la 1867. Dintre acestea. unor diplomaţi străini. tirajul fiind simbolic (200 de bucăţi). câteva zeci au fost zidite la temelia castelului Peleş. numite bani. care să înlocuiască amalgamul banilor străini care circulau pe teritoriul ţării noastre. au fost puse în circulaţie mai întâi monedele divizionare de 1.1750 şi a intrat atât de bine în conştiinţa colectivă a românilor. într-un tiraj de doar 200 de exemplare. Pentru a ocoli pretenţiile turcilor. toate taxele și vama erau plătite direct în aur. 1 leu și 2 lei. 20 lei La 3 martie 1870. Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „băncuțe‖). încât a devenit o monedă de referinţă. care poate bate monedă. mai ales la Birmingham. Proiectul punerii în circulaţie a unei monede româneşti. s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei. Monede din aur pentru circulație s-au bătut în 1883 și 1890. au fost emise primele monede româneşti de aur. În 1868. Leul românesc era bazat pe bimetalismul aur:argint. guvernului turc. ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de . miniştrilor. Chiar şi după dispariţia leului din circulaţie. cu valoarea de 20 de lei (un „pol‖). a acceptat această idee. Primele monede emise au fost bătute în Anglia. Ele erau din bronz şi au fost bătute la două monetării din Birmingham. 10 bani În 1868. Începând cu 1880 s-au emis și monede de argint de 5 lei. aurul străin era frecvent folosit.

5 milioane de locuitori.000 de bilete de 1. 300.000 de lei. şi „băncuţă‖. Valuta intră astfel masiv în țară. Palatul Băncii Naţionale. iar primul guvernator a fost Ion Câmpineanu. Vreme de 30 de ani a fost slujbaş al BNR. Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare. În anii următori. cum a fost Dimitrie A. dar nu a acceptat niciodată funcţia supremă. de guvernator. cu valorile nominale de 5 lei. Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Georges Duval.şi este cea mai importantă instituţie a României independente. Bilet ipotecar de 10 lei Carada. în Franţa. pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență. tocmit tot de Carada. Pe lângă eforturile de întemeiere a Băncii Naţionale Române. supranumit „Mitiță roade ruble‖. Ctitorul instituţiei este Eugeniu Carada. Principalele funcţii ale BNR constau în emiterea de bancnote şi în reglementarea creditului.20 lei). Carada s-a întors cu banii României: 900. Cea dintâi şi cea mai importantă lucrare este fabricarea pânzelor. Punând în circulaţie aceşti bani. Tot Carada a ales culoarea albastră a banilor. el trimitea o epistolă către ţară: ―Am proces la demersele necesarii spre a asigura fabricarea hârtiei pentru biletele Băncii Naţionale a României‖. respectiv. de către Ministerul de Finanțe. mai ales rubla rusească.60) și suveranii englezi (25. . a fost construit între 1884 şi 1889. O societate polarizată în care banii se învârteau aproape exclusiv în marile oraşe.70). “tatăl banilor”! În perioada 17-29 aprilie 1880. ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri. Carada a fost mason şi membru al Partidului Naţional Liberal.000 de bilete de 100 de lei şi 25. care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă. La începutul secolului al XX-lea. 100 lei și 500 lei. Eugeniu Carada (1836 – 1910) a fost un scriitor. sistemul monetar românesc avea să fie întregit cu piesa de argint de 50 de bani (numită „dupcă‖. este înființată Banca Națională a României. în 1866. efigia împăratului Traian şi personificarea României ca mamă în mijlocul fiilor ei. 10 lei. de la Paris. lira de aur turcească (22. om politic şi economist român. 50 lei. în Muntenia) şi cele de doi şi. guvernul român a ignorat complet condiţia impusă de Imperiul Otoman care se referea la existenţa pe monede a unui însemn al suveranităţii turceşti. acolo.22). de cinci lei. România avea 6. Sturdza. Ziarele epocii dezvăluie un mediu citadin consumerist şi mercantil. a redactat prima Constituţie românească. imperialii ruși vechi (20. filigranul fiind astăzi aproape singura garantă reală a hârtiei fiduciare De la Paris. în care funcţionează şi în prezent. în Moldova. fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie.000 de bilete de 20 de lei. 20 lei. ministru de finanţe la data întemeierii acesteia. emise conform legii din 12 iunie 1877. În iulie 1880.

Ultima bancnotă. Această situaţie a făcut ca moneda românească să nu mai poată reveni niciodată la valoarea şi la prestigiul său antebelic. iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5.000.Un pas important pentru edificarea unei economii monetare stabile a fost înfiinţarea CEC-ului (Casa de Economii şi Consemnaţiuni). leul românesc se număra printre cele mai slabe monede europene. care au presupus cheltuieli imense pentru înarmare. au avut efecte dezastruoase asupra monedei naţionale. căderea regimului carlist a adus cu sine retragerea şi topirea monedelor purtând chipul fostului rege.000 lei. cu valorile nominale de 12. Palatul CEC. Tot atunci. În 1919. care atunci purta numele de „Casa de Depuneri. intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării.R. înainte de instaurarea R. 25 lei. statul român a trebuit să rezolve problema coroanelor austro-ungare şi a rublelor ruseşti care încă mai circulau în noile provincii ale României Mari. iar resursele de aur ale Băncii Naţionale sporiseră neîncetat. încheiată prin stabilizarea sa. Obligarea României la plata a uriașe despăgubiri de război duce inflația la rate astronomice în 1946 și. emisă la 5 decembrie 1947. Pentru această instituţie s-a înălţat un somptuos edificiu pe Calea Victoriei. bătute la monetăria Bruxelles. evacuarea tezaurului în Rusia de unde nu s-a mai întors niciodată. 50 lei și 100 lei. care astăzi reprezintă un monument architectural. În 1946 este emisă moneda de 100. acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României.5 x 38 mm. Printr-o lege din 1900. Leul traversează o criză.în februarie 1929.5 lei. s-au bătut o serie de monede de aur. Anii războiului. În septembrie 1940.P. mai ales. în 1947. În 1906. 10 și 20 bani. În anul 1914 leul românesc era o monedă deosebit de stabilă. . În 1917 a fost emisă bancnota de 10 bani cu Regele Ferdinand.000 lei. şi dereglarea economică. Această bancnotă a adus României un loc în Guinness World Records (Cartea Recordurilor) fiind cea mai mică monedă din lume. 20 lei. aniversând cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I. după război. În 1944. cu valoarea nominală de 5. aduce cu sine și impunerea către populație a acceptării leului de ocupație rusesc. Consemnaţiuni şi Economie‖. s-a autorizat și emiterea de piese de nichel. are ștampila Ministerului de Finanțe al României și măsoară 27.

fiind lansată cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999.000 lei (1999) și 50. ca element de siguranță). 5. bancnotele de 50. metodă folosită la toate emisiunile din perioada următoare. la un raport de 1 leu nou la 20.După instaurarea comunismului în România În 1947. 5.000 lei (1991).două emisiuni). 200 lei (1992). În 1952. Au apărut. în ordine. 5. 500 lei (1992 .000 lei (1991).000 lei au două variante asemănătoare.000 lei.000 lei au avut două emisiuni.000 lei (1996). Au apărut. Bancnotele de 10.000 lei și 5.000 lei (1993) și 10. rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. 1.000 lei și 500. diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalități de schimb (bani lichizi. în ordine. 100. 1. Comerțul extern era considerat parte a altui circuit economic decât cel intern și i se acorda o importanță sporită.două filigrane). leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar. Niciun avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta. În 1999 a fost emisă și o bancnotă de 2.000 lei (1998). Perioada post-revoluționară Prima emisiune monetară post-revoluționară este cea a monedei de 10 lei 1990. Bancnota de 500 lei are două variante diferite. se face reforma monetară.000 lei (1998). 1. Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerțului către alte state.000 lei a avut două variante asemănătoare (1996 și 2000 . Posesia sau vânzarea de valută era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare. care a avut un caracter mai degrabă aniversar.000 lei (1998). În România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private. prima fiind semnată de Emil Iota Ghizari. acestea rămânând în circulație până după Revoluția română din 1989. Acest lucru a fost făcut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie și cea de sus să păstreze o mare parte din venituri după naționalizare pentru a le folosi la rezistența împotriva colectivizării și a instalării definitive a comunismului în România. datorii etc). bancnotele de 500 lei (1991 . 10. Spre deosebire de denominarea precedentă. Bancnota de 50. se face denominarea. prima din 1991 și a doua din 1992. guvernator interimar al BNR în perioada în care Mugur Isărescu era prim-ministru al . Toate aceste bancnote au cunoscut două tipuri: cu serie și număr de culoare albastră (tipărite în România) și cu serie și număr de culoare roșie (tipărite în Cehoslovacia).000 lei (1993). După această decizie. În timpul regimului comunist.000 lei vechi. Bancnotele de 1. s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor. În 1966 se emit monede și bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă România. Bancnota a fost realizată pe suport de plastic (polimer). prima din 1991 (fără stemă) și a doua din 1993 (cu stemă). vizibilă de pe o suprafață destul de mare din teritoriul României. la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi.diferă vioara de lângă portretul lui George Enescu. Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă și fără posibilitatea de a schimba mai mult decât o suma fixă din moneda veche.000 lei (2000).000 lei (1994). Aceste parități variau între 20 și 400 de lei vechi pentru 1 leu nou. depozite bancare.

1. Este de remarcat faptul că bancnota de 1. Al patrulea leu (RON) . acesta a emis două noi tipuri de bancnote de 10.000 lei (5 lei). De la 1 iulie 2005 sunt în circulație următoarele bancnote și monede:   monede: 1 ban (100 lei).000. 5 bani. Față (recto) Valoare 1 leu Spate (verso) 5 lei 10 lei 50 lei . prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.României.000 lei (1 leu). microperforațiile (de la 50 de lei în sus). 10 bani (1.000 lei (10 lei). 500. 50. 50 bani Bancnote Elementele de siguranță ale bancnotelor sunt: banda iridiscentă.000 lei (50 lei). 100. fereastra transparentă. Bancnota de 10 lei a avut două emisiuni (2005 și 2008). identice cu primele. imprimarea în relief.000. La data de 1 iulie 2005. După revenirea în fruntea BNR a lui Mugur Isărescu. filigranul.000 de lei a intrat în Cartea Recordurilor . firul de siguranță.000 lei (100 lei) Care până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel cu vechile însemne monetare. 5 bani (500 lei). 50 bani (5.fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume. Un leu este divizat în 100 bani și există patru denominații diferite: 1 ban.000lei) bancnote: 10. emise în perioada 2000-2003 Monede Elemente de sigurață: cantul monedei și modul de realizare al acesteia. dar cu semnătura sa.000 lei. leul românesc a pierdut ultimele 4 zerouri. având nuanțe diferite de culoare.000lei).aflat în circulație în prezent Leul românesc nou (RON) este noua unitate monetară a României.000 lei și 500. 10 bani.000 lei "vechi" (ROL).

În prezent sunt disponibile bancnote cu valoarile: 1. 10. când Moldova era parte componentă a României. 20. .Elementul de suprapunere față-verso: la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al imaginilor soarelui de pe fața bancnotei și semilunii de pe verso trebuie să coincida. Rolul de bază pe piața internă și externă a Țării Moldovei îl jucau monedele din străinătate confecționate din aur și argint. Locuitorii Moldovei numeau aceste monede lei. la fel și cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna. 10.Firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central. Schimbul s-a realizat după cursul 1 leu pentru 1000 cupoane. 25. moneda era rubla. În secolul XVII în Balcani și Țara Moldovei și-a făcut apariția și moneda olandeză «leeuwendaalder» pe care era chipul unui leu. La suprapunere litera "V" de pe fața bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe verso trebuie să formeze silueta literei " M" (Moldova) Monede Monedele moldovenești de schimb poartă numele — «ban». Între 1918-1939. Leul a înlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. 1000 lei și monede de valori: 5. Când Republica Moldova făcea parte din URSS. cu excepția celei de 50 bani. Toate monedele moldovenești sunt confecţionate din aluminiu. vizibil la privirea în contralumină 3. 5. Un leu este subdivizat în 100 bani. 50 bani. Elemente de siguranță 1. În 1867 cu numele leu a fost botezată bancnota României iar după căderea Uniunii Sovietice și bancnota Republicii Moldova a luat același nume. leul românesc circula în această zonă. vizibil la privirea în contralumină 2. 100. reprezentînd portretul lui Ștefan cel Mare orientat spre centru. care. 50.100 lei 200 lei 500 lei În Moldova Leul moldovenesc (codul ISO 4217 MDL) este moneda națională a Republicii Moldova. 200. după 2 februarie 1998 este realizată din oțel placat cu alamă. 500.Filigran umbrit.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->