Cioba (Ciobanu) Maria-Marilena Gr.

II

circulând secole de-a rândul. Cea mai veche emisiune de monede cunoscută pe teritoriul României a fost pusă în circulaţie prin anul 480 î. acesta emițând groși de argint. Această monedă a circulat până pe la . Leul românesc. emişi de Filip al II-lea.Hr. moneda oficială a dacilor a devenit denarul imperial de argint. se bat vestiţii kosoni de aur. pentru ca. în special denarul republican. Este vorba despre talerul – olandez „towenthaler‖. Ca o recunoaștere a Unirii. galbeni ungurești și austrieci. emisă de cetatea Histria. urmat de Petru Mușat în Moldova. el bătând ducați munteni din argint. zloți. fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului. oboli. bani din aur. de Alexandru Macedon şi de Lysimach. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova. de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești. carboave rusești. Apariţia Leului Spre sfârşitul secolului al XVI-lea. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale. unele de o tragedie teribilă. cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea. În toată această perioadă. Daco-romanii continuă să folosească monedele Imperiului Roman şi după retragerea aureliană din anul 271. creițari. domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă. De-a lungul istoriei. țechini venețieni. dintre toate felurile de monede de argint care au pătruns şi au circulat în Principatele Române. încălcând astfel religia musulmană și dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul. mai târziu. taleri și ducați. care să se numească „român‖. începând cu anul 1538. numit de români „leu‖ pentru ca pe reversul său apărea figura unui leu rampant (ridicat în două labe). Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși. unul singur a cunoscut un destin cu totul special. Este vorba despre drahma de argint. dar și de puterea otomană. guldeni. iar după cucerirea romană.Monede Româneşti Povestea monedelor/bancnotelor. primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească. monedele bizantine sunt adoptate în spaţiul românesc. Geto-dacii foloseau bani macedoneni. influenţând economia. În secolul I Î. Mai târziu. dinari. au circulat pe teritoriul Principatelor. din argint sau din bronz. Este vorba de Constantin Brâncoveanu. dar şi viaţa de toate zilele a românilor. ajuns la venerabila vârsta de 145 de ani a trecut printr-o serie de evenimente de-a lungul vieţii. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede. de la cele din antichitate pe argintul cărora erau gravate chipuri de zei sau de zeiţe până la bancnotele de plastic care ne foşnesc astăzi prin buzunare. sau „romanat‖ (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu). să înceapă să emită monede proprii.Hr. în total peste 100 de tipuri de monede. veniţi din cele patru zări. reprezentând un vultur cu un delfin în gheare – stema respectivului polis. Acest lucru însă nu era posibil. în Dacia au pătruns şi monedele romane. În formațiunile statale românești.

În 1868. unor diplomaţi străini. Până în acel an monedele fiind bătute în străinătate. 20 lei La 3 martie 1870. Primele monede emise au fost bătute în Anglia. se înființează Monetăria Statului la Bucureşti. miniştrilor. s-a lovit de la început de opoziţia Austriei iar Imperiul Otoman. preţurile au continuat să fie calculate în această monedă până la 1867. Leul românesc era bazat pe bimetalismul aur:argint. La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu. tirajul fiind simbolic (200 de bucăţi). 1 leu și 2 lei. Dintre acestea. 10 bani În 1868. Pentru a ocoli pretenţiile turcilor. iar altele au fost dăruite parlamentarilor. Ele erau din bronz şi au fost bătute la două monetării din Birmingham. au fost emise primele monede româneşti de aur. cu valoarea de 20 de lei (un „pol‖). Datorită lipsei de monedă națională anterioare momentului 1870. care poate bate monedă. au fost puse în circulaţie mai întâi monedele divizionare de 1. Monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0. mai ales la Birmingham. numite bani. 5 şi 10 bani (în 1867). s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei. una dintre primele măsuri pe care le-a luat regele Carol I imediat după instalarea sa pe tron. familiei Hohenzollern de la Sigmaringen şi unor capete încoronate din Europa. încât a devenit o monedă de referinţă. ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de . Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „băncuțe‖). într-un tiraj de doar 200 de exemplare.3226 grame de aur și având 100 de diviziuni. aceasta fiind considerată drept probă. Legea monetară adoptată la 22 aprilie 1867 instituia leul ca monedă naţională. care să înlocuiască amalgamul banilor străini care circulau pe teritoriul ţării noastre. 2. Proiectul punerii în circulaţie a unei monede româneşti. aurul străin era frecvent folosit. dar a pus condiţia ca pe leii româneşti de aur şi de argint să apară şi un simbol otoman. când aveau să fie bătuţi primii lei româneşti.1750 şi a intrat atât de bine în conştiinţa colectivă a românilor. guvernului turc. câteva zeci au fost zidite la temelia castelului Peleş. Începând cu 1880 s-au emis și monede de argint de 5 lei. Monede din aur pentru circulație s-au bătut în 1883 și 1890. a acceptat această idee. toate taxele și vama erau plătite direct în aur. Chiar şi după dispariţia leului din circulaţie.

Punând în circulaţie aceşti bani. în Moldova. în Muntenia) şi cele de doi şi. iar primul guvernator a fost Ion Câmpineanu.20 lei). respectiv. imperialii ruși vechi (20. Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare. Sturdza. 300.000 de bilete de 20 de lei. lira de aur turcească (22. de guvernator. de către Ministerul de Finanțe. supranumit „Mitiță roade ruble‖. ministru de finanţe la data întemeierii acesteia. emise conform legii din 12 iunie 1877. ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri. de cinci lei. 10 lei. el trimitea o epistolă către ţară: ―Am proces la demersele necesarii spre a asigura fabricarea hârtiei pentru biletele Băncii Naţionale a României‖. sistemul monetar românesc avea să fie întregit cu piesa de argint de 50 de bani (numită „dupcă‖. de la Paris.60) și suveranii englezi (25. în Franţa. dar nu a acceptat niciodată funcţia supremă.22). În anii următori. tocmit tot de Carada.şi este cea mai importantă instituţie a României independente. care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă. O societate polarizată în care banii se învârteau aproape exclusiv în marile oraşe. Palatul Băncii Naţionale. fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie. este înființată Banca Națională a României. România avea 6.000 de bilete de 1. . guvernul român a ignorat complet condiţia impusă de Imperiul Otoman care se referea la existenţa pe monede a unui însemn al suveranităţii turceşti. a fost construit între 1884 şi 1889. a redactat prima Constituţie românească. mai ales rubla rusească. 100 lei și 500 lei. efigia împăratului Traian şi personificarea României ca mamă în mijlocul fiilor ei.000 de lei. Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Georges Duval. 20 lei. Principalele funcţii ale BNR constau în emiterea de bancnote şi în reglementarea creditului. Carada a fost mason şi membru al Partidului Naţional Liberal. 50 lei.000 de bilete de 100 de lei şi 25. “tatăl banilor”! În perioada 17-29 aprilie 1880. Ziarele epocii dezvăluie un mediu citadin consumerist şi mercantil. Bilet ipotecar de 10 lei Carada. filigranul fiind astăzi aproape singura garantă reală a hârtiei fiduciare De la Paris. La începutul secolului al XX-lea. Vreme de 30 de ani a fost slujbaş al BNR. Pe lângă eforturile de întemeiere a Băncii Naţionale Române. Valuta intră astfel masiv în țară. pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență. şi „băncuţă‖. În iulie 1880. Tot Carada a ales culoarea albastră a banilor. om politic şi economist român. în care funcţionează şi în prezent. Ctitorul instituţiei este Eugeniu Carada. acolo. Carada s-a întors cu banii României: 900.70). Cea dintâi şi cea mai importantă lucrare este fabricarea pânzelor. cum a fost Dimitrie A.5 milioane de locuitori. în 1866. cu valorile nominale de 5 lei. Eugeniu Carada (1836 – 1910) a fost un scriitor.

25 lei. În 1919.5 x 38 mm. cu valoarea nominală de 5. şi dereglarea economică. care au presupus cheltuieli imense pentru înarmare. s-a autorizat și emiterea de piese de nichel.000. În anul 1914 leul românesc era o monedă deosebit de stabilă. Pentru această instituţie s-a înălţat un somptuos edificiu pe Calea Victoriei. Palatul CEC. Anii războiului. În 1944. În septembrie 1940. cu valorile nominale de 12. în 1947. după război. intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării. aniversând cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I. s-au bătut o serie de monede de aur. 20 lei.R.000 lei. aduce cu sine și impunerea către populație a acceptării leului de ocupație rusesc. Această bancnotă a adus României un loc în Guinness World Records (Cartea Recordurilor) fiind cea mai mică monedă din lume. În 1917 a fost emisă bancnota de 10 bani cu Regele Ferdinand. iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5.P. În 1946 este emisă moneda de 100. evacuarea tezaurului în Rusia de unde nu s-a mai întors niciodată. care atunci purta numele de „Casa de Depuneri. au avut efecte dezastruoase asupra monedei naţionale. are ștampila Ministerului de Finanțe al României și măsoară 27. În 1906. Printr-o lege din 1900. Consemnaţiuni şi Economie‖. mai ales. Această situaţie a făcut ca moneda românească să nu mai poată reveni niciodată la valoarea şi la prestigiul său antebelic.Un pas important pentru edificarea unei economii monetare stabile a fost înfiinţarea CEC-ului (Casa de Economii şi Consemnaţiuni).000 lei. 50 lei și 100 lei. căderea regimului carlist a adus cu sine retragerea şi topirea monedelor purtând chipul fostului rege. bătute la monetăria Bruxelles. Obligarea României la plata a uriașe despăgubiri de război duce inflația la rate astronomice în 1946 și. . înainte de instaurarea R. statul român a trebuit să rezolve problema coroanelor austro-ungare şi a rublelor ruseşti care încă mai circulau în noile provincii ale României Mari. 10 și 20 bani. încheiată prin stabilizarea sa.5 lei. emisă la 5 decembrie 1947.în februarie 1929. Tot atunci. care astăzi reprezintă un monument architectural. leul românesc se număra printre cele mai slabe monede europene. Leul traversează o criză. iar resursele de aur ale Băncii Naţionale sporiseră neîncetat. Ultima bancnotă. acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României.

metodă folosită la toate emisiunile din perioada următoare. Acest lucru a fost făcut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie și cea de sus să păstreze o mare parte din venituri după naționalizare pentru a le folosi la rezistența împotriva colectivizării și a instalării definitive a comunismului în România. la un raport de 1 leu nou la 20.000 lei și 5. datorii etc).000 lei (1991).000 lei a avut două variante asemănătoare (1996 și 2000 . 5. Au apărut. ca element de siguranță). Comerțul extern era considerat parte a altui circuit economic decât cel intern și i se acorda o importanță sporită. prima din 1991 (fără stemă) și a doua din 1993 (cu stemă). În 1999 a fost emisă și o bancnotă de 2.000 lei (1998). rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. 1.000 lei vechi.000 lei (1994). se face denominarea. 10. se face reforma monetară.000 lei (1993). Toate aceste bancnote au cunoscut două tipuri: cu serie și număr de culoare albastră (tipărite în România) și cu serie și număr de culoare roșie (tipărite în Cehoslovacia).000 lei (1998). prima din 1991 și a doua din 1992. acestea rămânând în circulație până după Revoluția română din 1989. diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalități de schimb (bani lichizi.000 lei (1998). s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor. 5.000 lei au avut două emisiuni. În România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private. În 1952. vizibilă de pe o suprafață destul de mare din teritoriul României. În 1966 se emit monede și bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă România. Posesia sau vânzarea de valută era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare. Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerțului către alte state. Bancnotele de 10. Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă și fără posibilitatea de a schimba mai mult decât o suma fixă din moneda veche. în ordine. guvernator interimar al BNR în perioada în care Mugur Isărescu era prim-ministru al . În timpul regimului comunist. prima fiind semnată de Emil Iota Ghizari.două emisiuni).000 lei (1996). fiind lansată cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999. Perioada post-revoluționară Prima emisiune monetară post-revoluționară este cea a monedei de 10 lei 1990.diferă vioara de lângă portretul lui George Enescu. Bancnota a fost realizată pe suport de plastic (polimer).După instaurarea comunismului în România În 1947. Au apărut.000 lei (1991). 1. Bancnotele de 1. Bancnota de 50. 5. La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar. în ordine.000 lei (1993) și 10. 1. După această decizie. 100. bancnotele de 500 lei (1991 . care a avut un caracter mai degrabă aniversar. Aceste parități variau între 20 și 400 de lei vechi pentru 1 leu nou. la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi. leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989.000 lei au două variante asemănătoare. Niciun avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta. Spre deosebire de denominarea precedentă. depozite bancare. bancnotele de 50.000 lei.000 lei și 500. 200 lei (1992).000 lei (1999) și 50. 500 lei (1992 .000 lei (2000).două filigrane). Bancnota de 500 lei are două variante diferite.

imprimarea în relief.000 lei "vechi" (ROL).000.000 lei și 500.000 lei (50 lei).000 lei (1 leu).000 lei (10 lei).aflat în circulație în prezent Leul românesc nou (RON) este noua unitate monetară a României. microperforațiile (de la 50 de lei în sus). Bancnota de 10 lei a avut două emisiuni (2005 și 2008).fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume.000 de lei a intrat în Cartea Recordurilor . având nuanțe diferite de culoare. 50 bani Bancnote Elementele de siguranță ale bancnotelor sunt: banda iridiscentă.000 lei (100 lei) Care până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel cu vechile însemne monetare. 10 bani. dar cu semnătura sa. identice cu primele.României.000lei).000 lei.000lei) bancnote: 10. 5 bani.000. 500. emise în perioada 2000-2003 Monede Elemente de sigurață: cantul monedei și modul de realizare al acesteia. Este de remarcat faptul că bancnota de 1. acesta a emis două noi tipuri de bancnote de 10. 10 bani (1. Față (recto) Valoare 1 leu Spate (verso) 5 lei 10 lei 50 lei . fereastra transparentă. firul de siguranță. La data de 1 iulie 2005. 50. prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10. După revenirea în fruntea BNR a lui Mugur Isărescu. filigranul. 100. Al patrulea leu (RON) . Un leu este divizat în 100 bani și există patru denominații diferite: 1 ban. leul românesc a pierdut ultimele 4 zerouri. 5 bani (500 lei).000 lei (5 lei). 50 bani (5. 1. De la 1 iulie 2005 sunt în circulație următoarele bancnote și monede:   monede: 1 ban (100 lei).

În secolul XVII în Balcani și Țara Moldovei și-a făcut apariția și moneda olandeză «leeuwendaalder» pe care era chipul unui leu. Un leu este subdivizat în 100 bani. vizibil la privirea în contralumină 3.Filigran umbrit. În prezent sunt disponibile bancnote cu valoarile: 1. La suprapunere litera "V" de pe fața bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe verso trebuie să formeze silueta literei " M" (Moldova) Monede Monedele moldovenești de schimb poartă numele — «ban». 10. când Moldova era parte componentă a României. Când Republica Moldova făcea parte din URSS. 200. Între 1918-1939. 50. În 1867 cu numele leu a fost botezată bancnota României iar după căderea Uniunii Sovietice și bancnota Republicii Moldova a luat același nume. 100.100 lei 200 lei 500 lei În Moldova Leul moldovenesc (codul ISO 4217 MDL) este moneda națională a Republicii Moldova. cu excepția celei de 50 bani. Elemente de siguranță 1. moneda era rubla. care. 50 bani. Leul a înlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. 500. reprezentînd portretul lui Ștefan cel Mare orientat spre centru. 20. 5. leul românesc circula în această zonă. Locuitorii Moldovei numeau aceste monede lei.Firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central.Elementul de suprapunere față-verso: la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al imaginilor soarelui de pe fața bancnotei și semilunii de pe verso trebuie să coincida. Rolul de bază pe piața internă și externă a Țării Moldovei îl jucau monedele din străinătate confecționate din aur și argint. vizibil la privirea în contralumină 2. 10. Toate monedele moldovenești sunt confecţionate din aluminiu. Schimbul s-a realizat după cursul 1 leu pentru 1000 cupoane. după 2 februarie 1998 este realizată din oțel placat cu alamă. . 1000 lei și monede de valori: 5. 25. la fel și cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful