Cioba (Ciobanu) Maria-Marilena Gr.

II

circulând secole de-a rândul. în Dacia au pătruns şi monedele romane. În formațiunile statale românești. reprezentând un vultur cu un delfin în gheare – stema respectivului polis. numit de români „leu‖ pentru ca pe reversul său apărea figura unui leu rampant (ridicat în două labe). emisă de cetatea Histria. influenţând economia. care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale. oboli. de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești. Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși. el bătând ducați munteni din argint. Apariţia Leului Spre sfârşitul secolului al XVI-lea. monedele bizantine sunt adoptate în spaţiul românesc. care să se numească „român‖. de la cele din antichitate pe argintul cărora erau gravate chipuri de zei sau de zeiţe până la bancnotele de plastic care ne foşnesc astăzi prin buzunare. mai târziu. dar și de puterea otomană. carboave rusești. De-a lungul istoriei. zloți. pentru ca. dintre toate felurile de monede de argint care au pătruns şi au circulat în Principatele Române. guldeni. moneda oficială a dacilor a devenit denarul imperial de argint. veniţi din cele patru zări. emişi de Filip al II-lea. în special denarul republican. În secolul I Î. să înceapă să emită monede proprii. Cea mai veche emisiune de monede cunoscută pe teritoriul României a fost pusă în circulaţie prin anul 480 î. au circulat pe teritoriul Principatelor. Este vorba despre drahma de argint. taleri și ducați. creițari. galbeni ungurești și austrieci. acesta emițând groși de argint. bani din aur. Geto-dacii foloseau bani macedoneni. cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea. sau „romanat‖ (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu). În toată această perioadă. din argint sau din bronz. Este vorba despre talerul – olandez „towenthaler‖. Leul românesc. Acest lucru însă nu era posibil. unele de o tragedie teribilă.Hr. în total peste 100 de tipuri de monede. țechini venețieni. Mai târziu. începând cu anul 1538.Monede Româneşti Povestea monedelor/bancnotelor. dar şi viaţa de toate zilele a românilor. se bat vestiţii kosoni de aur. primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească. Daco-romanii continuă să folosească monedele Imperiului Roman şi după retragerea aureliană din anul 271. fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului. Ca o recunoaștere a Unirii. urmat de Petru Mușat în Moldova. iar după cucerirea romană. încălcând astfel religia musulmană și dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul. Este vorba de Constantin Brâncoveanu. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede.Hr. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova. Această monedă a circulat până pe la . domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă. ajuns la venerabila vârsta de 145 de ani a trecut printr-o serie de evenimente de-a lungul vieţii. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. de Alexandru Macedon şi de Lysimach. dinari. unul singur a cunoscut un destin cu totul special.

iar altele au fost dăruite parlamentarilor. Monede din aur pentru circulație s-au bătut în 1883 și 1890. 5 şi 10 bani (în 1867). Proiectul punerii în circulaţie a unei monede româneşti. care poate bate monedă. toate taxele și vama erau plătite direct în aur. 20 lei La 3 martie 1870. când aveau să fie bătuţi primii lei româneşti.3226 grame de aur și având 100 de diviziuni. Datorită lipsei de monedă națională anterioare momentului 1870. a acceptat această idee. câteva zeci au fost zidite la temelia castelului Peleş. dar a pus condiţia ca pe leii româneşti de aur şi de argint să apară şi un simbol otoman. au fost puse în circulaţie mai întâi monedele divizionare de 1. s-a lovit de la început de opoziţia Austriei iar Imperiul Otoman. În 1868. s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei. Primele monede emise au fost bătute în Anglia. miniştrilor. numite bani. aurul străin era frecvent folosit.1750 şi a intrat atât de bine în conştiinţa colectivă a românilor. 1 leu și 2 lei. Legea monetară adoptată la 22 aprilie 1867 instituia leul ca monedă naţională. încât a devenit o monedă de referinţă. Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „băncuțe‖). unor diplomaţi străini. 10 bani În 1868. Pentru a ocoli pretenţiile turcilor. Leul românesc era bazat pe bimetalismul aur:argint. familiei Hohenzollern de la Sigmaringen şi unor capete încoronate din Europa. una dintre primele măsuri pe care le-a luat regele Carol I imediat după instalarea sa pe tron. au fost emise primele monede româneşti de aur. aceasta fiind considerată drept probă. care să înlocuiască amalgamul banilor străini care circulau pe teritoriul ţării noastre. tirajul fiind simbolic (200 de bucăţi). La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu. ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de . Monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0. 2. într-un tiraj de doar 200 de exemplare. Chiar şi după dispariţia leului din circulaţie. guvernului turc. cu valoarea de 20 de lei (un „pol‖). Până în acel an monedele fiind bătute în străinătate. se înființează Monetăria Statului la Bucureşti. Începând cu 1880 s-au emis și monede de argint de 5 lei. Dintre acestea. mai ales la Birmingham. Ele erau din bronz şi au fost bătute la două monetării din Birmingham. preţurile au continuat să fie calculate în această monedă până la 1867.

de guvernator. Bilet ipotecar de 10 lei Carada. a redactat prima Constituţie românească. ministru de finanţe la data întemeierii acesteia. ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri. Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Georges Duval. Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare.şi este cea mai importantă instituţie a României independente. emise conform legii din 12 iunie 1877. Carada s-a întors cu banii României: 900. Ziarele epocii dezvăluie un mediu citadin consumerist şi mercantil. Palatul Băncii Naţionale.22). în Moldova.000 de bilete de 1.000 de bilete de 20 de lei. om politic şi economist român. Punând în circulaţie aceşti bani. sistemul monetar românesc avea să fie întregit cu piesa de argint de 50 de bani (numită „dupcă‖. de la Paris. a fost construit între 1884 şi 1889. efigia împăratului Traian şi personificarea României ca mamă în mijlocul fiilor ei. de către Ministerul de Finanțe. Eugeniu Carada (1836 – 1910) a fost un scriitor. mai ales rubla rusească. pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență. O societate polarizată în care banii se învârteau aproape exclusiv în marile oraşe. de cinci lei. 20 lei. “tatăl banilor”! În perioada 17-29 aprilie 1880. Tot Carada a ales culoarea albastră a banilor.20 lei). respectiv. În anii următori. 50 lei. în care funcţionează şi în prezent. iar primul guvernator a fost Ion Câmpineanu. Carada a fost mason şi membru al Partidului Naţional Liberal. Vreme de 30 de ani a fost slujbaş al BNR. Principalele funcţii ale BNR constau în emiterea de bancnote şi în reglementarea creditului. acolo. în 1866. fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie. supranumit „Mitiță roade ruble‖. 100 lei și 500 lei. Cea dintâi şi cea mai importantă lucrare este fabricarea pânzelor. cu valorile nominale de 5 lei. Sturdza. imperialii ruși vechi (20.000 de lei. dar nu a acceptat niciodată funcţia supremă. şi „băncuţă‖. în Franţa. La începutul secolului al XX-lea. Valuta intră astfel masiv în țară. România avea 6. el trimitea o epistolă către ţară: ―Am proces la demersele necesarii spre a asigura fabricarea hârtiei pentru biletele Băncii Naţionale a României‖. în Muntenia) şi cele de doi şi.60) și suveranii englezi (25. În iulie 1880. tocmit tot de Carada. lira de aur turcească (22. Ctitorul instituţiei este Eugeniu Carada.5 milioane de locuitori. cum a fost Dimitrie A.000 de bilete de 100 de lei şi 25. guvernul român a ignorat complet condiţia impusă de Imperiul Otoman care se referea la existenţa pe monede a unui însemn al suveranităţii turceşti. este înființată Banca Națională a României. 10 lei. 300. .70). Pe lângă eforturile de întemeiere a Băncii Naţionale Române. care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă. filigranul fiind astăzi aproape singura garantă reală a hârtiei fiduciare De la Paris.

Anii războiului.în februarie 1929. aduce cu sine și impunerea către populație a acceptării leului de ocupație rusesc.Un pas important pentru edificarea unei economii monetare stabile a fost înfiinţarea CEC-ului (Casa de Economii şi Consemnaţiuni). iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5. înainte de instaurarea R. s-au bătut o serie de monede de aur. În 1917 a fost emisă bancnota de 10 bani cu Regele Ferdinand. . căderea regimului carlist a adus cu sine retragerea şi topirea monedelor purtând chipul fostului rege. În 1919.R. au avut efecte dezastruoase asupra monedei naţionale. care atunci purta numele de „Casa de Depuneri. şi dereglarea economică. Obligarea României la plata a uriașe despăgubiri de război duce inflația la rate astronomice în 1946 și. aniversând cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I. În 1906. Tot atunci. care astăzi reprezintă un monument architectural. după război. care au presupus cheltuieli imense pentru înarmare. Consemnaţiuni şi Economie‖. 50 lei și 100 lei.5 lei. În anul 1914 leul românesc era o monedă deosebit de stabilă. încheiată prin stabilizarea sa. În septembrie 1940.000. evacuarea tezaurului în Rusia de unde nu s-a mai întors niciodată. are ștampila Ministerului de Finanțe al României și măsoară 27. Leul traversează o criză. În 1944. În 1946 este emisă moneda de 100.5 x 38 mm. Pentru această instituţie s-a înălţat un somptuos edificiu pe Calea Victoriei. cu valoarea nominală de 5. mai ales. statul român a trebuit să rezolve problema coroanelor austro-ungare şi a rublelor ruseşti care încă mai circulau în noile provincii ale României Mari. s-a autorizat și emiterea de piese de nichel. 20 lei. leul românesc se număra printre cele mai slabe monede europene. Această bancnotă a adus României un loc în Guinness World Records (Cartea Recordurilor) fiind cea mai mică monedă din lume. intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării. 10 și 20 bani. în 1947. Ultima bancnotă. 25 lei. acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României. Printr-o lege din 1900.000 lei. bătute la monetăria Bruxelles. Această situaţie a făcut ca moneda românească să nu mai poată reveni niciodată la valoarea şi la prestigiul său antebelic.000 lei.P. Palatul CEC. iar resursele de aur ale Băncii Naţionale sporiseră neîncetat. emisă la 5 decembrie 1947. cu valorile nominale de 12.

000 lei. Au apărut.000 lei (1998). Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă și fără posibilitatea de a schimba mai mult decât o suma fixă din moneda veche. 200 lei (1992). ca element de siguranță). bancnotele de 50. 1. vizibilă de pe o suprafață destul de mare din teritoriul României.000 lei (1993) și 10. 1.000 lei (1996). care a avut un caracter mai degrabă aniversar.000 lei au avut două emisiuni.000 lei (1993). la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi. Bancnotele de 10.000 lei (1999) și 50. guvernator interimar al BNR în perioada în care Mugur Isărescu era prim-ministru al . 1. diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalități de schimb (bani lichizi. După această decizie. fiind lansată cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999. prima fiind semnată de Emil Iota Ghizari.000 lei (1998).două filigrane). 10. În 1999 a fost emisă și o bancnotă de 2. Bancnota de 50.000 lei și 5.După instaurarea comunismului în România În 1947. Perioada post-revoluționară Prima emisiune monetară post-revoluționară este cea a monedei de 10 lei 1990.000 lei (1998).000 lei (1991).000 lei vechi.000 lei și 500. rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative.000 lei au două variante asemănătoare. 5. În 1966 se emit monede și bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă România. metodă folosită la toate emisiunile din perioada următoare. prima din 1991 (fără stemă) și a doua din 1993 (cu stemă). Toate aceste bancnote au cunoscut două tipuri: cu serie și număr de culoare albastră (tipărite în România) și cu serie și număr de culoare roșie (tipărite în Cehoslovacia). La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar.000 lei (2000).000 lei a avut două variante asemănătoare (1996 și 2000 . În 1952. Posesia sau vânzarea de valută era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare.diferă vioara de lângă portretul lui George Enescu. Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerțului către alte state. prima din 1991 și a doua din 1992. în ordine. în ordine.două emisiuni). Aceste parități variau între 20 și 400 de lei vechi pentru 1 leu nou.000 lei (1994).000 lei (1991). s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor. 500 lei (1992 . Au apărut. la un raport de 1 leu nou la 20. Acest lucru a fost făcut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie și cea de sus să păstreze o mare parte din venituri după naționalizare pentru a le folosi la rezistența împotriva colectivizării și a instalării definitive a comunismului în România. În România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private. Spre deosebire de denominarea precedentă. 100. Comerțul extern era considerat parte a altui circuit economic decât cel intern și i se acorda o importanță sporită. 5. acestea rămânând în circulație până după Revoluția română din 1989. Niciun avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta. 5. În timpul regimului comunist. leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989. se face denominarea. Bancnota a fost realizată pe suport de plastic (polimer). bancnotele de 500 lei (1991 . depozite bancare. Bancnota de 500 lei are două variante diferite. datorii etc). Bancnotele de 1. se face reforma monetară.

1. După revenirea în fruntea BNR a lui Mugur Isărescu.000lei) bancnote: 10.000 lei și 500. firul de siguranță. Este de remarcat faptul că bancnota de 1. identice cu primele. 5 bani (500 lei).000 lei "vechi" (ROL). 100. fereastra transparentă. emise în perioada 2000-2003 Monede Elemente de sigurață: cantul monedei și modul de realizare al acesteia. 10 bani (1.României.aflat în circulație în prezent Leul românesc nou (RON) este noua unitate monetară a României.000 de lei a intrat în Cartea Recordurilor .000 lei (1 leu). filigranul. La data de 1 iulie 2005. 10 bani. 50 bani (5.fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume. 500. 5 bani.000lei).000. microperforațiile (de la 50 de lei în sus). leul românesc a pierdut ultimele 4 zerouri. prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei (5 lei). Un leu este divizat în 100 bani și există patru denominații diferite: 1 ban. acesta a emis două noi tipuri de bancnote de 10.000 lei. dar cu semnătura sa. Față (recto) Valoare 1 leu Spate (verso) 5 lei 10 lei 50 lei . 50.000.000 lei (100 lei) Care până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel cu vechile însemne monetare. De la 1 iulie 2005 sunt în circulație următoarele bancnote și monede:   monede: 1 ban (100 lei). 50 bani Bancnote Elementele de siguranță ale bancnotelor sunt: banda iridiscentă. Bancnota de 10 lei a avut două emisiuni (2005 și 2008).000 lei (10 lei). având nuanțe diferite de culoare. Al patrulea leu (RON) .000 lei (50 lei). imprimarea în relief.

Între 1918-1939. la fel și cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna. 1000 lei și monede de valori: 5. leul românesc circula în această zonă. La suprapunere litera "V" de pe fața bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe verso trebuie să formeze silueta literei " M" (Moldova) Monede Monedele moldovenești de schimb poartă numele — «ban». Locuitorii Moldovei numeau aceste monede lei.100 lei 200 lei 500 lei În Moldova Leul moldovenesc (codul ISO 4217 MDL) este moneda națională a Republicii Moldova. 100. vizibil la privirea în contralumină 3. reprezentînd portretul lui Ștefan cel Mare orientat spre centru. 10. Elemente de siguranță 1. În prezent sunt disponibile bancnote cu valoarile: 1. Un leu este subdivizat în 100 bani. 10. vizibil la privirea în contralumină 2. moneda era rubla. În 1867 cu numele leu a fost botezată bancnota României iar după căderea Uniunii Sovietice și bancnota Republicii Moldova a luat același nume. cu excepția celei de 50 bani. 500. 50 bani. .Elementul de suprapunere față-verso: la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al imaginilor soarelui de pe fața bancnotei și semilunii de pe verso trebuie să coincida. Toate monedele moldovenești sunt confecţionate din aluminiu.Firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central. 25. Schimbul s-a realizat după cursul 1 leu pentru 1000 cupoane. după 2 februarie 1998 este realizată din oțel placat cu alamă. când Moldova era parte componentă a României. 20. Când Republica Moldova făcea parte din URSS. 50. Rolul de bază pe piața internă și externă a Țării Moldovei îl jucau monedele din străinătate confecționate din aur și argint. Leul a înlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993.Filigran umbrit. 5. În secolul XVII în Balcani și Țara Moldovei și-a făcut apariția și moneda olandeză «leeuwendaalder» pe care era chipul unui leu. 200. care.