Cioba (Ciobanu) Maria-Marilena Gr.

II

mai târziu. în special denarul republican. circulând secole de-a rândul. unele de o tragedie teribilă. pentru ca.Hr. Acest lucru însă nu era posibil. influenţând economia. dinari. urmat de Petru Mușat în Moldova. numit de români „leu‖ pentru ca pe reversul său apărea figura unui leu rampant (ridicat în două labe). În secolul I Î. galbeni ungurești și austrieci. guldeni. reprezentând un vultur cu un delfin în gheare – stema respectivului polis. cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea. Geto-dacii foloseau bani macedoneni. veniţi din cele patru zări. Această monedă a circulat până pe la . monedele bizantine sunt adoptate în spaţiul românesc. dar și de puterea otomană. el bătând ducați munteni din argint. în total peste 100 de tipuri de monede. emisă de cetatea Histria. Mai târziu. Apariţia Leului Spre sfârşitul secolului al XVI-lea. Daco-romanii continuă să folosească monedele Imperiului Roman şi după retragerea aureliană din anul 271. Este vorba de Constantin Brâncoveanu. iar după cucerirea romană. sau „romanat‖ (după propunerea lui Ion Heliade Rădulescu). Ca o recunoaștere a Unirii. țechini venețieni. ajuns la venerabila vârsta de 145 de ani a trecut printr-o serie de evenimente de-a lungul vieţii. unul singur a cunoscut un destin cu totul special. se bat vestiţii kosoni de aur. încălcând astfel religia musulmană și dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul. creițari. Cea mai veche emisiune de monede cunoscută pe teritoriul României a fost pusă în circulaţie prin anul 480 î. În formațiunile statale românești. De-a lungul istoriei. Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși. care nu accepta emisia de monede proprii a statelor vasale. Este vorba despre drahma de argint. în Dacia au pătruns şi monedele romane. începând cu anul 1538. domnul Alexandru Ioan Cuza propune baterea de monedă. primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească. de Alexandru Macedon şi de Lysimach. dar şi viaţa de toate zilele a românilor.Hr. oboli. acesta emițând groși de argint. emişi de Filip al II-lea. din argint sau din bronz. de-a lungul secolelor circulând: taleri turcești. fiind condiționat de cantitatea de metal din vistieria statului. Este vorba despre talerul – olandez „towenthaler‖.Monede Româneşti Povestea monedelor/bancnotelor. să înceapă să emită monede proprii. dintre toate felurile de monede de argint care au pătruns şi au circulat în Principatele Române. de la cele din antichitate pe argintul cărora erau gravate chipuri de zei sau de zeiţe până la bancnotele de plastic care ne foşnesc astăzi prin buzunare. care să se numească „român‖. În toată această perioadă. bani din aur. carboave rusești. au circulat pe teritoriul Principatelor. moneda oficială a dacilor a devenit denarul imperial de argint. Leul românesc. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede. taleri și ducați. zloți.

Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „băncuțe‖). preţurile au continuat să fie calculate în această monedă până la 1867. într-un tiraj de doar 200 de exemplare. numite bani. una dintre primele măsuri pe care le-a luat regele Carol I imediat după instalarea sa pe tron. a acceptat această idee. când aveau să fie bătuţi primii lei româneşti. s-a lovit de la început de opoziţia Austriei iar Imperiul Otoman. toate taxele și vama erau plătite direct în aur. ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de . aceasta fiind considerată drept probă. unor diplomaţi străini. Până în acel an monedele fiind bătute în străinătate. Chiar şi după dispariţia leului din circulaţie. 2. Începând cu 1880 s-au emis și monede de argint de 5 lei. Datorită lipsei de monedă națională anterioare momentului 1870. Monede din aur pentru circulație s-au bătut în 1883 și 1890. se înființează Monetăria Statului la Bucureşti. cu valoarea de 20 de lei (un „pol‖). câteva zeci au fost zidite la temelia castelului Peleş. Proiectul punerii în circulaţie a unei monede româneşti. Ele erau din bronz şi au fost bătute la două monetării din Birmingham. tirajul fiind simbolic (200 de bucăţi). aurul străin era frecvent folosit. Legea monetară adoptată la 22 aprilie 1867 instituia leul ca monedă naţională. încât a devenit o monedă de referinţă. guvernului turc. miniştrilor. 10 bani În 1868. iar altele au fost dăruite parlamentarilor. familiei Hohenzollern de la Sigmaringen şi unor capete încoronate din Europa. 20 lei La 3 martie 1870. au fost emise primele monede româneşti de aur. Dintre acestea. Leul românesc era bazat pe bimetalismul aur:argint. s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei. 1 leu și 2 lei. 5 şi 10 bani (în 1867). La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda națională leu. dar a pus condiţia ca pe leii româneşti de aur şi de argint să apară şi un simbol otoman. care poate bate monedă.1750 şi a intrat atât de bine în conştiinţa colectivă a românilor. au fost puse în circulaţie mai întâi monedele divizionare de 1.3226 grame de aur și având 100 de diviziuni. Monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0. care să înlocuiască amalgamul banilor străini care circulau pe teritoriul ţării noastre. Pentru a ocoli pretenţiile turcilor. mai ales la Birmingham. În 1868. Primele monede emise au fost bătute în Anglia.

respectiv. care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă. Toate acestea au fost desenate de pictorul francez Georges Duval. Bilet ipotecar de 10 lei Carada. “tatăl banilor”! În perioada 17-29 aprilie 1880. lira de aur turcească (22. emise conform legii din 12 iunie 1877. 20 lei. şi „băncuţă‖.20 lei). în Muntenia) şi cele de doi şi. în 1866. Ctitorul instituţiei este Eugeniu Carada. efigia împăratului Traian şi personificarea României ca mamă în mijlocul fiilor ei. Carada a fost mason şi membru al Partidului Naţional Liberal. om politic şi economist român. în Moldova. . O societate polarizată în care banii se învârteau aproape exclusiv în marile oraşe. ministru de finanţe la data întemeierii acesteia. dar nu a acceptat niciodată funcţia supremă. a redactat prima Constituţie românească. România avea 6. Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare. Valuta intră astfel masiv în țară. Tot Carada a ales culoarea albastră a banilor.000 de lei. în care funcţionează şi în prezent.000 de bilete de 100 de lei şi 25. Punând în circulaţie aceşti bani. cum a fost Dimitrie A. de la Paris. a fost construit între 1884 şi 1889.000 de bilete de 20 de lei. Eugeniu Carada (1836 – 1910) a fost un scriitor. cu valorile nominale de 5 lei. fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie. mai ales rubla rusească. În iulie 1880. acolo. Ziarele epocii dezvăluie un mediu citadin consumerist şi mercantil. La începutul secolului al XX-lea. în Franţa.70). supranumit „Mitiță roade ruble‖. de către Ministerul de Finanțe.60) și suveranii englezi (25. iar primul guvernator a fost Ion Câmpineanu. guvernul român a ignorat complet condiţia impusă de Imperiul Otoman care se referea la existenţa pe monede a unui însemn al suveranităţii turceşti. el trimitea o epistolă către ţară: ―Am proces la demersele necesarii spre a asigura fabricarea hârtiei pentru biletele Băncii Naţionale a României‖. tocmit tot de Carada. 300. pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență.5 milioane de locuitori. Cea dintâi şi cea mai importantă lucrare este fabricarea pânzelor. În anii următori. filigranul fiind astăzi aproape singura garantă reală a hârtiei fiduciare De la Paris. sistemul monetar românesc avea să fie întregit cu piesa de argint de 50 de bani (numită „dupcă‖. imperialii ruși vechi (20. Vreme de 30 de ani a fost slujbaş al BNR.000 de bilete de 1. ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri. Sturdza. Palatul Băncii Naţionale. 50 lei.22). de cinci lei. Carada s-a întors cu banii României: 900. 10 lei. Principalele funcţii ale BNR constau în emiterea de bancnote şi în reglementarea creditului.şi este cea mai importantă instituţie a României independente. Pe lângă eforturile de întemeiere a Băncii Naţionale Române. este înființată Banca Națională a României. de guvernator. 100 lei și 500 lei.

statul român a trebuit să rezolve problema coroanelor austro-ungare şi a rublelor ruseşti care încă mai circulau în noile provincii ale României Mari. Pentru această instituţie s-a înălţat un somptuos edificiu pe Calea Victoriei. bătute la monetăria Bruxelles. aduce cu sine și impunerea către populație a acceptării leului de ocupație rusesc. 25 lei. acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României. care atunci purta numele de „Casa de Depuneri. cu valorile nominale de 12. În 1944. În 1946 este emisă moneda de 100. Anii războiului.000.000 lei. are ștampila Ministerului de Finanțe al României și măsoară 27. care au presupus cheltuieli imense pentru înarmare.000 lei. 10 și 20 bani. Palatul CEC.5 lei. În 1906.R. cu valoarea nominală de 5. În anul 1914 leul românesc era o monedă deosebit de stabilă. iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5. 50 lei și 100 lei. Obligarea României la plata a uriașe despăgubiri de război duce inflația la rate astronomice în 1946 și. în 1947. iar resursele de aur ale Băncii Naţionale sporiseră neîncetat. intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării. încheiată prin stabilizarea sa. Printr-o lege din 1900. căderea regimului carlist a adus cu sine retragerea şi topirea monedelor purtând chipul fostului rege. În septembrie 1940. În 1917 a fost emisă bancnota de 10 bani cu Regele Ferdinand.Un pas important pentru edificarea unei economii monetare stabile a fost înfiinţarea CEC-ului (Casa de Economii şi Consemnaţiuni). înainte de instaurarea R.P. s-a autorizat și emiterea de piese de nichel. . evacuarea tezaurului în Rusia de unde nu s-a mai întors niciodată. Această situaţie a făcut ca moneda românească să nu mai poată reveni niciodată la valoarea şi la prestigiul său antebelic. care astăzi reprezintă un monument architectural. În 1919. Leul traversează o criză.5 x 38 mm. Consemnaţiuni şi Economie‖. aniversând cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I. 20 lei. şi dereglarea economică. s-au bătut o serie de monede de aur. Ultima bancnotă. leul românesc se număra printre cele mai slabe monede europene. după război. emisă la 5 decembrie 1947. au avut efecte dezastruoase asupra monedei naţionale. mai ales. Tot atunci.în februarie 1929. Această bancnotă a adus României un loc în Guinness World Records (Cartea Recordurilor) fiind cea mai mică monedă din lume.

Perioada post-revoluționară Prima emisiune monetară post-revoluționară este cea a monedei de 10 lei 1990. prima din 1991 (fără stemă) și a doua din 1993 (cu stemă). 1. se face denominarea. În România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private. în ordine. Niciun avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta.000 lei a avut două variante asemănătoare (1996 și 2000 . fiind lansată cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999. Comerțul extern era considerat parte a altui circuit economic decât cel intern și i se acorda o importanță sporită. prima din 1991 și a doua din 1992. rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative.000 lei (1991). se face reforma monetară. diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalități de schimb (bani lichizi. După această decizie. În 1966 se emit monede și bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă România. 1.000 lei (1996).000 lei (1993) și 10. Au apărut.000 lei și 500. datorii etc). Posesia sau vânzarea de valută era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare.000 lei și 5.000 lei (1998). 100.000 lei (2000). Toate aceste bancnote au cunoscut două tipuri: cu serie și număr de culoare albastră (tipărite în România) și cu serie și număr de culoare roșie (tipărite în Cehoslovacia). În 1952. care a avut un caracter mai degrabă aniversar. 200 lei (1992).două filigrane). la un raport de 1 leu nou la 20.000 lei vechi. guvernator interimar al BNR în perioada în care Mugur Isărescu era prim-ministru al . 5.După instaurarea comunismului în România În 1947. leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989.000 lei (1991). s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor.diferă vioara de lângă portretul lui George Enescu. Rata de schimb era utilizată de regim pentru a calcula valoarea comerțului către alte state. Bancnota de 50. vizibilă de pe o suprafață destul de mare din teritoriul României. Spre deosebire de denominarea precedentă. 5. ca element de siguranță). prima fiind semnată de Emil Iota Ghizari.000 lei au două variante asemănătoare. 500 lei (1992 . La vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 150 de lei pentru 1 dolar. Bancnotele de 1. Bancnota a fost realizată pe suport de plastic (polimer). bancnotele de 500 lei (1991 . Bancnota de 500 lei are două variante diferite. depozite bancare. în ordine.000 lei (1994). bancnotele de 50. metodă folosită la toate emisiunile din perioada următoare. Bancnotele de 10. 5. Aceste parități variau între 20 și 400 de lei vechi pentru 1 leu nou. În timpul regimului comunist. Acest lucru a fost făcut pentru a nu permite persoanelor din clasa mijlocie și cea de sus să păstreze o mare parte din venituri după naționalizare pentru a le folosi la rezistența împotriva colectivizării și a instalării definitive a comunismului în România.000 lei (1998). Au apărut.două emisiuni).000 lei (1993). 10. 1.000 lei (1998). În 1999 a fost emisă și o bancnotă de 2. Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă și fără posibilitatea de a schimba mai mult decât o suma fixă din moneda veche.000 lei.000 lei au avut două emisiuni. acestea rămânând în circulație până după Revoluția română din 1989.000 lei (1999) și 50. la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi.

10 bani. Față (recto) Valoare 1 leu Spate (verso) 5 lei 10 lei 50 lei .000lei). 1. Este de remarcat faptul că bancnota de 1. 5 bani. 5 bani (500 lei).000 lei. 50 bani (5.000.României.000. având nuanțe diferite de culoare. Un leu este divizat în 100 bani și există patru denominații diferite: 1 ban.000 lei "vechi" (ROL).aflat în circulație în prezent Leul românesc nou (RON) este noua unitate monetară a României. Al patrulea leu (RON) .000 lei (5 lei). fereastra transparentă. După revenirea în fruntea BNR a lui Mugur Isărescu. 10 bani (1. dar cu semnătura sa. emise în perioada 2000-2003 Monede Elemente de sigurață: cantul monedei și modul de realizare al acesteia. 50. firul de siguranță. 50 bani Bancnote Elementele de siguranță ale bancnotelor sunt: banda iridiscentă. imprimarea în relief. prin denominare (reevaluare) la rata de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei (50 lei).fiind bancnota de plastic cu cea mai mare valoare nominală din lume.000 lei (100 lei) Care până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel cu vechile însemne monetare. 100. De la 1 iulie 2005 sunt în circulație următoarele bancnote și monede:   monede: 1 ban (100 lei).000 lei și 500. identice cu primele.000lei) bancnote: 10.000 lei (1 leu). 500. Bancnota de 10 lei a avut două emisiuni (2005 și 2008). leul românesc a pierdut ultimele 4 zerouri. La data de 1 iulie 2005. acesta a emis două noi tipuri de bancnote de 10. filigranul. microperforațiile (de la 50 de lei în sus).000 lei (10 lei).000 de lei a intrat în Cartea Recordurilor .

Un leu este subdivizat în 100 bani. Locuitorii Moldovei numeau aceste monede lei. reprezentînd portretul lui Ștefan cel Mare orientat spre centru. vizibil la privirea în contralumină 2. 100. după 2 februarie 1998 este realizată din oțel placat cu alamă. Leul a înlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. În secolul XVII în Balcani și Țara Moldovei și-a făcut apariția și moneda olandeză «leeuwendaalder» pe care era chipul unui leu. 10.Filigran umbrit. 50 bani. 10. 20. Toate monedele moldovenești sunt confecţionate din aluminiu. când Moldova era parte componentă a României. cu excepția celei de 50 bani. 200. 5. La suprapunere litera "V" de pe fața bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe verso trebuie să formeze silueta literei " M" (Moldova) Monede Monedele moldovenești de schimb poartă numele — «ban».100 lei 200 lei 500 lei În Moldova Leul moldovenesc (codul ISO 4217 MDL) este moneda națională a Republicii Moldova. Schimbul s-a realizat după cursul 1 leu pentru 1000 cupoane. Elemente de siguranță 1. 500. Când Republica Moldova făcea parte din URSS. leul românesc circula în această zonă.Firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central. moneda era rubla. . 50. În prezent sunt disponibile bancnote cu valoarile: 1. Între 1918-1939. 1000 lei și monede de valori: 5. 25. În 1867 cu numele leu a fost botezată bancnota României iar după căderea Uniunii Sovietice și bancnota Republicii Moldova a luat același nume. vizibil la privirea în contralumină 3.Elementul de suprapunere față-verso: la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al imaginilor soarelui de pe fața bancnotei și semilunii de pe verso trebuie să coincida. care. Rolul de bază pe piața internă și externă a Țării Moldovei îl jucau monedele din străinătate confecționate din aur și argint. la fel și cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna.