Sunteți pe pagina 1din 6

Calara Ioan Bogdan Grupa 14301 CFDP An II

Despre betonul proaspat (compozitia, lucrabilitatea, amestecarea, vibrarea, revibrarea, turnarea, pomparea, etc.);

segregarea,

mustirea,

Betonul - un material de construcie artificial, obinut din ciment, ap, agregate i uneori adaosuri, amestecate n anumite proporii; - un material energointensiv (mare consumator de energie) - este eterogen i anizotrop, cu deformaii de natur elastic, vscoas i plastic; proprietile de deformare ale betonului se modific n timp, pe msura ntririi pietrei de ciment. Capacitatea de deformare a betonului este limitat, betonul fiind un material casant; Betoanele sunt produse artificiale cu aspect de conglomerat, obtinute prin intarirea unui amestec bine omogenizat de agregat, liant si apa. Apa impreuna cu liant la inceput formeaza o pasta care prin procesele de hidratare si hidroliza se intereste formand piatra de ciment. Beton proaspat: beton complet amestecat si aflat inca, intr-un stadiu care ii permite compactarea prin metoda aleasa. I.Caracteristicile betonului proaspt Lucrabilitatea betonului Lucrabilitatea betonului este caracteristica complexa a amestecului de beton proaspat care exprima calitatea acestuia de a ramane omogen in timpul transportului i turnarii, respectiv de a se pune uor in opera, umpland cofrajul i ajungand la gradul necesar de compactare cu consum cat mai mic de energie. Consistena betonului proaspat Consistena caracterizeaza capacitatea betonului proaspat de a se deforma vascoplastic, sub aciunea unui lucru mecanic. Intre granulele solide din structura betonului proaspat se manifesta fore de frecare, iar mortarul exercita fore de coeziune intre granule. Frecarea depinde de forma granulelor (rotunjita sau cu muchii vii), de textura suprafeei lor (neteda sau rugoasa) ca i de volumul i de consistenta mortarului, intrucat acesta joaca rol de lubrifiant.

Coeziunea depinde de volumul i de consistena mortarului, fiind cu atat mai mare cu cat volumul de mortar este mai mare i consistena acestuia este mai vartoasa. Daca au valori suficient de mari, forele interne fac ca un amestec de beton proaspat, turnat intr-un tipar (trunchi de con, spre exemplu) sa-i menina forma, dupa decofrare. Cand forele interne nu echilibreaza greutatea proprie sau o aciune mecanica exterioara, amestecul va suferi o deformaie vasco-plastica. Consistena necesar depinde de caracteristicile elementului ce trebuie realizat i de tehnologia de punere in oper. - dimensiuni i form; - turnare prin cdere liber, scurgere pe jghiaburi, pompare; - tehnologia de compactare. Aptitudinea de compactare Exprim lucrul mecanic necesar pentru compactarea betonului Daca betonul proaspat este supus unei aciuni vibratorii, granulele de agregat intra in vibraie i, pentru perioade scurte de timp, se desprind din contactul reciproc ceea ce are ca efect reducerea frecarii interne; granulele de pietri au posibilitatea sa se aranjeze in reea compacta, iar mortarul sa patrunda in golurile acesteia, eliminand aerul inclus la malaxare. Volumul aparent al betonului proaspat scade i, implicit, cresc densitatea aparenta i compactitatea. Gradul de compactare reprezinta raportul intre densitaile aparente maxima (dupa compactare) i minima (la turnare) ale betonului Metoda Walz: gradul de compactare reprezinta raportul intre inalimea unui recipient paralelipipedic (cu seciunea S constanta), umplut cu beton prin scurgerea de la nivelul superior al recipientului) i inalimea betonului dupa compactarea prin vibrare, pana cand nivelul acestuia in vas nu mai scade i la suprafaa nu mai apar bule de aer. Gradul de compactare (Gc) este, intotdeauna, supraunitar, cu atat mai mic cu cat betonul este mai fluid, deci, cu cat acesta poate fi compactat cu consum de energie mai mic. Tendina de segregare Segregarea reprezinta fenomenul de separare a constituientilor unui amestec. Cauza determinanta o constituie diferenele de energii poteniale pe care le au componentele amestecului, rezultate din diferenele de volume i de densitai aparente ale acestora. In timpul transportului, turnarii i compactarii, compo-nentele mai grele, purtatoare de energii poteniale mai mari (materialele solide, in general i granulele mari de pietri, in special), sunt capabile sa efectueze un lucru mecanic mai mare.

Susceptibilitatea unui beton de a fi segregabil se apreciaza prin observaii vizuale, in cadrul operaiilor la care este supus betonul proaspat, dar poate fi apreciata i prin incercari de laborator. -dupa vibrarea prelungita a unei matrie umpluta cu beton proaspat, aceasta se desface i se analizeaza distribuia granulelor de pietri pe inalimea betonului; -se colecteaza i se masoara apa separata la suprafaa betonului compactat intr-un recipient cilindric acoperit, volumul acesteia raportandu-se la suprafaa libera a betonului i la volumul de apa folosita pentru prepararea betonului (mustirea betonului). Mustirea betonului se datoreaz incapacitii componentelor solide de a reine, prin adsorbie, toat apa de amestecare. O parte din apa care se ridica spre suprafaa ramane captata sub granulele de pietri (in special, sub cele cu forma lamelara), determinand formarea unor zone de slaba legatura, deci, defecte de structura. Apa, in drumul ei spre suprafaa, formeaza pori capilari deschii, orientai in aceeai direcie (verticala), ceea ce marete permeabilitatea betonului pe aceasta direcie. Ca rezultat al mustirii, partea superioara a fiecarui strat de beton turnat devine poroasa, permeabila, cu rezistene mecanice reduse. Densitatea aparenta a betonului proaspat -se determina prin masurarea masei unui volum cunoscut de beton compactat. Constituie parametrul de proiectare pentru cofraje i susinerile tehnologice, care trebuie sa suporte greutatea betonului pana cand acesta ajunge la rezistene suficiente pentru ca elementul realizat sa poata prelua incarcarea din greutate proprie. Constituie, de asemenea, unul dintre parametrii de verificare a reetei betonului: intre valoarea experimentala i valoarea teoretica a acesteia (calculata ca suma a dozajelor materialelor componente) se admite o diferena de cel mult !50 kg/m3, diferene mai mari indicand erori in calculul reetei. Raportand valoarea densitaii aparente a betonului, compactat printr-o metoda oarecare, la valoarea obinuta ca la metoda Walz, se calculeaza un factor de compactare prin care se poate aprecia eficacitatea metodei de compactare aplicata, faa de acel beton. Coninutul de aer oclus Prin aer oclus se inelege aerul inclus in structura betonului i care, dupa compactare, ramane sub forma de bule fine, dispersate in matrice. Bulele de aer oclus joaca, rol de granule elastice, in betonul proaspat, reducand astfel contactul direct dintre granulele de pietri i, implicit, reducand frecarea interna.

Turnarea betonului proaspat

Betonul proaspat turnat trebuie astfel prelucrat incat sa obtinem un beton cat mai omogen, avand in vedere compozitia si consistenta data. Din punct de vedere a prelucrarii betonului, un factor important il constituie cantitatea de apa, proportia nisipului si a elementelor componente cu granulatia mica (fainoasa), marimea si forma pietrelor din aditivul de piatra. Prin indesare, elementele componente ale aditivului de piatra vor fi miscate, asezate si aranjate astfel incat golurile dintre ele sa fie complet umplute cu materialul cu ciment. Modul de indesare si tipul de instrument folosit depind de consistenta mixturii de beton. Pentru o lucrare realizata cu mijloace proprii, lista sculelor care se pot folosi este mai scurta si trebuie sa ne multumim cu metode mai simple. Indesarea Indesarea este o metoda veche de tasare a materialului iar astazi este folosita, de obicei, numai la lucrari mai mici de betonare. Cu un batator de mana indesam betonul cu o compozitie mai densa, la o grosime de maximum 15 cm. Folosim batatori cu masa de 10 kg confectionati din metal si avand o suprafata de 12 12 cm. Dam drumul la batator pe suprafata de beton de la o inaltime de circa 15 cm. Putem confectiona un asemenea batator si din lemn din bustean de lemn sau din scandura groasa. In timpul indesarii se elibereaza bulele de aer prinse in mixtura de beton. Insa indesarea prea indelungata poate fi daunatoare pentru ca bucatile mai mari ale aditivului de pietre se lasa in straturile de jos ale betonului si astfel betonul devine stratificat. Umplerea Aceasta modalitate de indesare o putem folosi la mixturi de beton mai fluide, cu continut mai ridicat de apa in care, dupa amestecare, sunt mai putine bule de aer. Prin umplerea cu bara de indesat betonul va ajunge in locurile mai putin accesibile, intre elementele structurii de otel-beton sau in colturile cofrajului unde, altfel, acesta nu ar intra de la sine. Pentru umplere folosim o bara rotunjita la capat, cu sectiunea circulara avand diametrul de circa 26 mm. Indesarea cu vibrator La prelucrarea betonului, cel mai des folosim un vibrator de imersie sau vibrator cu tija care in zilele noastre, la fel ca si betoniera, este o scula accesibila chiar si pentru cei care construiesc cu mijloace proprii. Vibratorul cu tija are forma cilindrica, rotunjita la capat. Vibratiile sunt produse de excentricul care se roteste in teava cilindrica. Excentricul este invartit de catre un motor electric legat de capul vibrator printr-un un ax flexibil.

Folosim vibratorul la mixturi de beton mai dense, denumite inainte amestecuri umede sau moi. Vibratorul scade nivelul mixturii de beton proaspete chiar si cu 7 cm sau si mai mult. Cateva reguli de baza, privind folosirea vibratorului: Incepem indesarea betonului imediat dupa turnarea mixturii; niciodata nu asteptam pana cand incepe sa se faca priza. Aceasta poate sa conduca la descompunerea structurii materialului deja format prin hidratare, ceea ce ar reduce rezistenta betonului. Acest lucru presupune ca indesarea betonului preparat prin folosirea tipurilor de ciment obisnuite, la temperatura de 15 C, trebuie inceputa in termen de 5 ore dupa amestecare. Capul oscilant al vibratorului trebuie introdus vertical in beton. Trebuie sa-i dam drumul prudent, nu il putem nici arunca in beton si nici nu il putem scoate brusc din acesta. Cu capul vibrator nu se pot efectua alte operatiuni de modelare a betonului. Nu este permisa utilizarea vibratorului in timpul turnarii betonului. Cu capul oscilant nu se poate impinge betonul in cofraj si nici nu se poate folosi pentru a misca betonul astfel ca acesta sa ajunga in locurile greu accesibile. Capul oscilant al vibratorului nu poate fi introdus direct langa cofraj ci la o distanta de 10 sau mai bine de 20 cm de acesta. Deoarece executam betonarea in mod stratificat, grosimea unui strat nu va fi mai mare decat un sfert din lungimea capului oscilant. Vom face astfel incat capul oscilant sa intre macar 10 cm si in stratul prelucrat anterior, pentru ca imbinarea celor doua straturi sa fie perfecta. Distanta dintre locurile in care introducem capul vibrator este determinata de eficienta vibratorului, de marimea razei de actiune a prelucrarii, date care sunt marcate pe vibrator. Raza de actiune este de obicei de Putem considera mixtura de beton indesata corespunzator atunci cand la suprafata acesteia apare suspensia de ciment si din ea nu mai ies bule de aer. Durata de folosire a vibratorului intr-un singur loc depinde de compozitia si de consistenta betonului si este in medie de 15-30 secunde.

Formarea si modelarea suprafetei betonului proaspat si pregatirea suprafetei 1. Eliminarea surplusului de mixtura de betoncu ajutorul unei sipci.

2. Pregatirea suprafetei cu un netezitor manualsau cu rotor (in cazul suprafetelor maimari), care impiedica partial formarea crapaturilor pe parcursul intaririi betonului.