P. 1
Calculul lingvistic

Calculul lingvistic

|Views: 187|Likes:
Published by Dada Tancof

More info:

Published by: Dada Tancof on Jun 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2013

pdf

text

original

Un aspect al calcului lingvistic în limba română

CRISTIAN MOROIANU
Facultatea de Litere Universitatea din Bucureşti

Una dintre modalităţile importante de îmbogăţire a vocabularului unei limbi este, după cum se ştie, calcul lingvistic. Procedeu mixt (intern şi extern) de completare şi diversificare a lexicului, calcul presupune, pe de o parte, copierea structurii (şi, implicit, a sensului) unor cuvinte străine şi transpunerea ei în material lingvistic autohton (calc lexical de structură morfematică). Pe de altă parte, se pot „împrumuta”, de la un model extern, sensuri noi pentru cuvinte deja existente în română, moştenite sau pătrunse relativ recent (calc lexical de structură semantică). Acest tip de calc este condiţionat de existenţa unui sens comun între cei doi termeni, fapt datorat, în general, raportării la un unic etimon. De asemenea, dacă influenţa externă vizează componenta morfosintactică a unui cuvânt (diateza, regimul sintactic la verbe, genul şi/sau numărul la substantive), ne aflăm în prezenţa unui calc gramatical. În sfârşit, crearea de noi cuvinte prin trecerea de la o parte de vorbire la alta, realizată prin preluarea categoriei gramaticale a unui model extern reprezintă un calc combinat (lexico-gramatical) (Hristea, 1997). Articolul de faţă evidenţiază un aspect particular al îmbogăţirii lexico-semantice a limbii române, respectiv crearea de dublete etimologice prin intermediul calcului lingvistic. Premisa esenţială a acestei operaţiuni este identitatea etimologică a unităţilor de limbă aflate în relaţie: cuvintele româneşti moştenite sau împrumutate preiau componente formale şi/sau semantice de la modele externe cu aceeaşi origine. În cazul calcului de structură morfematică, este important ca fiecare dintre morfeme (rădăcină, prefixe sau sufixe) să fie transpus în română printr-un corespondent provenind dintr-un etimon unic. Calcul de structură semantică determină crearea de noi cuvinte numai dacă împrumutul de sens este completat cu modificări morfologice în interiorul aceleiaşi părţi de vorbire. Calcul gramatical şi cel lexico-gramatical presupun sui generis diferenţieri formale şi semantice, cu relevanţă în planul vocabularului. Diversele tipuri de calc trebuie considerate la nivel diacronic, unele dintre ele contribuind şi astăzi la crearea de noi unităţi lexicale, la diversificarea şi la nuanţarea vocabularului. În etapa actuală de evoluţie a limbii, multe dublete din categoriile analizate îşi redimensionează conţinutul semantic, sunt atestate cu o deosebită frecvenţă în presă şi prezintă interesante particularităţi gramaticale. Vom structura materialul lexical în două părţi, după modul de provenienţă a elementelor componente: moştenire şi împrumut, respectiv calc lingvistic. I. Dublete etimologice lexicale formate dintr-un component moştenit şi altul (altele) calchiat(e). Copierea unor sensuri neologice, mai ales din limba franceză, a dus, pe lângă îmbogăţirea semantică a multor cuvinte moştenite, şi la selectarea unor morfeme diferite de plural, aşadar la o diferenţiere de ordin morfologic. Acest fapt a determinat, în consecinţă, o specializare lexicală (Avram, 1958). I.1. Trecerea de la o parte de vorbire la alta (de regulă de la adj. la subst.) sub influenţa unui corespondent extern, dublată de copierea sensului modelului, reprezintă un calc lexicogramatical. Prin acest tip de calc lingvistic, adj. moştenit alb, -ă a dobândit, sub influenţa fr. blanc, blanche (adj. şi subst.), sensul de „conservator; contrarevoluţionar” şi valoarea gramaticală de substantiv (vezi DA, s.v.)1; după modelul fr. gros (adj. şi subst.), adj. moştenit gros, -ă face pereche omonimică cu subst. neutru gros „partea cea mai însemnată (a unei oştiri) adunată la un loc; majoritate” (ibid., s.v.). Un triplu calc după franceză (de tip lexico-gramatical) a influenţat evoluţia adj. moştenit drept1, -ă. După fr. droit, s.m. (< lat. directum), limba română s-a îmbogăţit cu un nou cuvânt, drept2, drepturi, s.n.: „totalitatea regulilor şi normelor juridice care

(boală atribuită vrăjilor). feminin articulat dreapta. In ceea ce priveşte substantivul dată5. dată3. calchiat după fr donnée (cu folosiri specializate în matematică. partid de dreapta (21 aprilie 2003). prin modalităţi diverse de evoluţie. data. punctul de plecare al unui raţionament.)5. Prezenţa etimonului englez la plural impune şi în română folosirea lui ca plurale tantum. s. De asemenea. Aşadar.f. În jurul adj.f. elemente care constituie punctul de plecare în cercetarea unei probleme. (calendaristică. droite. datus. -a. in presa actuală: extremă-dreapta. -e. (obţinute prin conversiune din adj. Poziţia forte a acestui termen „readus în actualitate” este probată inclusiv de folosirea lui figurată. mai prudenţi.reglementează relaţiile sociale dintr-un stat”. date (< mlat. alături de adj.) „fapte stabilite (de ştiinţă). căutare de date.n. de asemenea. data charta) (vezi DHLF.). donnée. dreapta. (< lat.f. individualizat prin statutul de singulare tantum. dreapta. donnée. datus. elaborare electronică a datelor. tratament. împrumutat din lat. date s. la curse automobilistice. s. rezultat firesc al schimbării regimului politic din România. în sfârşit. în politică etc. substantivizat din forma de neutru singular a adj. mai îngrijoraţi. atestată ca atare în limbajul de specialitate: baze (sau bănci) de date. psihologie. direct. Alături de acesta. -ă. În sfârşit. cu sensuri neologice (în box. data (pluralul neutru al lui datus. citirea datelor de intrare (de către un program). pl. data. directum.f. contr.f. interpretarea datelor (obţinute din experimente). s.n. filozofie de dreapta. Iosif Boda (EZ Online. droite. în luarea unei hotărâri etc.m. algoritmi de sortare a datelor. împrumutat din fr. (singulare tantum) (după fr.. . 24)3. dat1. s.n. algoritmi de compresie (comprimare) a datelor.). art. < lat. al lui datum). codificarea şi decodificarea datelor. şi engl.f. alături de fr. din droit.). (după fr. soartă). n. moştenit din lat. s. s.) este calchiat după fr.n. subst. Vorbind despre relaţia puterii cu mass-media. o numeroasă familie lexicală şi etimologică. (după fr. recuperare a datelor. dreapta conservatoare (4 mai 2003). drept(ul).v. -a. calc lexico-gramatical după fr. -ă. singulare tantum (faptul de a da. structuri de date. -ă1 se formează. directus. data littera. alături de direct (împrumutat din fr. voit ambiguă. în contexte specifice. politică de dreapta etc. gauche)2. < lat. substantivizat din forma de feminin a adj. droit. Cităm din „Evenimentul Zilei” Online: regrupare politică de centru-dreapta (1 mai 2003). s. O cercetare făcută in câteva ziare pe Internet indică.. drept3 „ştiinţă sau disciplină care studiază dreptul”. din participiul (adjectival) moştenit4. Dintre exemplele mai sus citate. droit. prelucrarea datelor. drept. Vezi şi alte exemple atestate. informatică etc. droit. poziţie de dreapta. dreapta naţionalistă. -um): dat2. s. lat. cel puţin pentru ultimul an. se poate evidenţia existenţa în limba română a următoarelor cuvinte care. numeroase atestări pentru dreapta. concepţie de dreapta. -e (< lat. formează un sextet etimologic combinat (moştenit / evoluat pe cale internă / împrumutat / calchiat): drept. directus). unul dintre sensurile astăzi la modă este acela din informatică. (la pl.”. s.. date. organizaţii de dreapta (13 aprilie 2003) etc. pierdere de date. date care stau la baza unui raţionament. p. dată2. directum „ceea ce este drept”). -uri. date. ansamblu de date. s. adj. s. data. cuvinte vechi create pe cale internă (prin conversiune). singulare tantum (soartă.m. s. pl. s. pentru care ar trebui indicat. (lucrurile cunoscute. s.f. mişcare de dreapta. adv. dată4. oară). eveniment istoric important). -a).n.).f. transmitere de date. (momentul unei întâmplări. (Hristea. Adică să tragă un pic (mai) spre dreapta”. reductibilă la acelaşi etimon (lat. -a. dăţi s.f. directus). a unei cercetări etc. obicei). confirmându-i statutul de cuvânt „la modă”. statistică. prep. este atestat în perioada modernă a limbii paronimul (omonimul parţial) dată. 13 aprilie 2003) simte necesitatea unei „alarme”: „ceva ce ar trebui să-i facă pe cei din politică şi pe conducătorii din presă mai atenţi. (< lat. 1997. participial vechi dat. este de remarcat frecvenţa foarte mare a s. -uri. -um). forţe politice de dreapta (16 aprilie 2003). trebuie considerat o unitate lexicală diferită (după modelul aceluiaşi etimon franţuzesc) subst. drept. dată5. astfel. dat3.

în limba română actuală6 există trei cuvinte: timp1. fusus) a copiat sensuri noi (anat. Se poate observa că prin calc lingvistic fondul lexical moştenit din latină s-a îmbogăţit şi nuanţat prin noi unităţi omonimice şi paronimice. lui car1. salis). Multe dintre acestea sunt traduceri ale sintagmelor echivalente din franceză şi.) faţă de săruri2 s. sg. sels. caput ). cele mai multe dintre cuvintele discutate sunt tratate ca unităţi de sine-stătătoare (e vorba. de la un model străin cu aceeaşi origine) este sprijinit şi completat de o modificare de ordin morfologic (forme diferite de gen şi/sau număr. alcaline. care. Pluralul săruri1. fr. În ceea ce ne priveşte. masculin cap2. Cât priveşte substantivul neutru abstract timp2. Prin calc lexical de structură semantică. fusus). I.f.). biliare. din engleză. chariot.n. sal. marin. săruri1 (chim. fusuri. arhit. s. tant. italiană etc. mai ales. fie pluralul (sare. Evoluţia celor mai multe corespondente . p. cu aceeaşi origine (din vfr.) după fr. morfologic şi semantic (fus orar. substantivul masculin trebuie socotit. sels. fus nuclear.. p.gestiune a datelor etc. I. o altă unitate lexicală. (formă de existenţă a materiei. ceea ce este un argument pentru raportarea lui la un model francez (calc semantic după sel. pl.. Subst. carrus. de asemenea. sel2. capete are ca dublet neologic obţinut prin acelaşi tip de calc subst. verbul abate(re) (< lat. fuse (< lat. În ceea ce priveşte posibilitatea de îmbogăţire a vocabularului prin calc de structură semantică.. Dimpotrivă. După DOOM.. stare a atmosferei) şi timp3. s. După părerea autoarei. a ritmului). -i. chef < lat. considerat în dicţionarele explicative cu un pl. calchiat după engl. cf. săruri1). *fus < lat. plurale tantum (amoniac). s. nu se foloseşte decât la singular. ca o unitate lexicală diferită de prima. socotim mai prudentă următoarea formulă: calcul semantic produce dublete etimologice numai dacă adaosul de sens (provenit. carrus) îi corespunde ca dublet etimologic omonimul car2.. Tot un calc neologic (după fr. sing. de regulă. caracterul de cuvânt de sine stătător. sare2. săruri2 (cu ambele forme de număr) (după fr. categorie gramaticală). naturale etc. însă. prin definiţie limba de bază a informaticii. pl. tempus. (< lat sal. alimentar. alături de neutrul moştenit. cu sensurile curente de „a scoate ceva din direcţia apucată” şi „a se opri undeva din drum”.n. (fază a unei mişcări. de substantivele obţinute din forme flexionare de gen ale unor adjective latineşti). mai ales. moştenit neutru cap1. fuseau.. fr. (typewriter) carriage. s. sels). subst. 326) consideră că „naşterea omonimiei din polisemie pe calea dezvoltării semantice este un fenomen nedemonstrat încă în limba română”. se poate adăuga faptul că în principalele dicţionare ale altor limbi romanice (franceză. p.2. din sel1< lat. În cazul calcului lexico-gramatical. biol. iar cu sensul de „lichid pentru trezire din leşin” se foloseşte numai la plural. un argument suplimentar pentru calitatea de omonime a elementelor lingvistice respective. sels7) este forma săruri2 (plurale tantum). apare aproape exclusiv în unităţi frazeologice neologice calchiate după franceză (Hristea. abattere) sensul de „a doborî”. 27): săruri minerale. fus sferic etc. respectiv plurale tantum etc.m. salem)..v. Dacă la sensurile neologice se poate folosi fie singularul. forme de singulare. (< lat. moştenit din lat. s. -uri. s-a scindat în două unităţi lexicale preluând (prin calc semantic. alături de împrumutul de sens. matem.). capi (după fr.3. caruri „piesă cilindrică mobilă la maşina de scris…”. temps.f. Alături de aspectele formale şi semantice prezentate mai sus. După părerea noastră. trecerea de la o parte de vorbire la alta (după un model extern) reprezintă. char < lat. specializându-se.). Paula Diaconescu (1959. Datorită modificării morfologice (de gen) şi specializării semantice după modelul fr. se poate vorbi aici chiar de un triplet etimologic: sare1 (singulare tantum) (< lat. forma de singulare tantum îi probează. 137-138) consideră că se poate vorbi de scindarea în două omonime numai când termenul supus calcului semantic a dobândit sensuri foarte diferite de la modelul său polisemantic. abattere). timp2. 1997. salis) şi săruri3 (plurale tantum) (după pl. (interval. sel1). tehn. foarte diferit de sensurile verbului românesc moştenit.n. abattre < lat. Mioara Avram (1958. Asemănătoare este şi situaţia lui sare. în schimb sare cu sensul vechi. prin pl. s. Un exemplu interesant îl constituie subst. neutru fus. timp. după fr. sal. acide.

adj. 8. -ă. angulaire.n. hipnotizor. 12. s. 10. din fr. fr.n.etimologice ale termenilor vechi moşteniţi a avut ca model limba franceză şi reprezintă în consecinţă un element de modernizare romanică demn de toată atenţia (la nivel lexico-semantic şi lexico-gramatical).. (Înv.. résigner (NDN). prezidenţă. residentia (după şedinţă) (DLR). sediment (DLR).) „sediment”. lat. Simţi + ământ (după fr. Din fr. rescriptum (DLR). În prima categorie (calc lexical de structură morfematică) se încadrează următoarele exemple: 1.n. résidence. residenza. Preşedea + -inţă (după fr. s. 13. président (NDN). germ. magnanime) (DLR). Hipnotiza + tor (după fr. / hipnotizator. ressentiment. s. Din lat.n. s. din fr. Tipurile de calc pe care 8 ne-am bazat în analiza noastră sunt: a) calcul lexical de structură morfematică . praesidens. sentiment. după fr. adj. 9. / stingător. -ă. s. s. s. s. destructeur. din lat. -ntis (după şedea) (DLR)9. / semnalment. 7. -trice). Stinge + ător (după fr.) „mărinimos”. it. président. présidence.) Din fr. angularis). président. 6.n. De la şedea. homicid. président. président (DLR) / preşedinte. lat. signalement (NDN)11. Din fr. . s. ressentiment (adaptat după simţământ) (DLR). hypnotiseur). din fr. din lat. după fr. -ă.. Resimţi + ământ (după fr.) „preşedinţie”. rus. -ntis. (Înv. s. Distruge + ător (după fr. c) calcul lexico-gramatical. Din fr. 2. / şezământ.. din fr. prezident.f. homicide) (DLR).n. resigna. magnanime. lat. germ. s. după fr. / simţământ. signalment (după semnal) (DEX2). s. din fr. -zoare. lat. s. adj. Dublete etimologice lexicale provenite prin împrumut şi calc lingvistic.1. fr. Din fr. / rescris. germ. adj..) „presimţire”.m. lat. lat. Om + ucide (după fr. Residenz (DEX2). 14. Din fr. şi subst. lat. résigner (după semna) (DEX2. Din fr. s. extinctor.n. résidence (TRDW). angulaire. hypnotiseur. sediment.m.n. (Înv. lat. резиденция (DLR). residentia. Din fr. magnanim. Cf. angular. Mare + inimă (după lat. resentiment.. rescriptum. s. résidence. -trice. / preşedinţă. 5. président.f. s. praesidens. din fr. Din fr. s. rar) „rescript”. cf. extinctor.n. şi f. / distrugător. -ă. -oris. sentiment. (Rar) „resentiment”. sediment. résigner. destructeur. II. lat. Präsident. praesidens. resignare (NDN)10 / resemna. lat.f. extincteur). / unghiular. sentiment). Din fr. lat.n. Din fr.) „preşedinţie”. destructor.n. b) calcul gramatical. lat. Cf. Presimţi + ământ (după fr.n. s. praesidens.m. residentia. s. II. Residenz. subst. 11. Următoarea categorie de dublete care interesează subiectul de faţă este alcătuită dintr-un element împrumutat şi altul calchiat.m. présidence) (DLR). rezidenţă. înv. (Livr. -ă. Din unghi (după fr. Din fr. résidence (NDN). -ntis (NDN). Din fr. fr. Reskript. -ntis (DEX2). s. sedimentum. sentimento (NDN. 3. adj. ressentiment) (DEX2). / presimţământ. s. fr. résidence. Din fr.m. adj. adj. lat. homicide. vb. / reşedinţă. s. magnanimus. it. extincteur. adj. / omucid. résidence. s. după lat. / resimţământ. Re + scris. Residenz (NDN).. s. Cf. 4. magnanimus (DLR) / marinim. sentiment (DEX2). residenza.n.. adj.. sedimentum. pressentiment. 15. din fr. din lat. sentiment. signalment. (Înv. Din fr. s.m. praesidens. Din fr. Din it. sentimentum (DLR).. germ. pressentiment). adj.f. résidence (după şedinţă) (DEX2). presentiment. adj. -toare. vb.n. -ntis (DEX2). după fr.n. angularis. fr. (Înv. Din fr. germ.n. rescript. 16. TRDW).n. Residenz. s. fr. s. Din fr. -toare. (Rar. signalment. subst. DLR). germ. adj.

după şedea) şi b) când. triangulaire. triangulaire (DLR). schimbare de rezidenţă. triangularis. unele dintre aceste dublete se folosesc astăzi cu o frecvenţă aproximativ egală: extinctor şi stingător. se manifestă o diferenţă semantică faţă de . homicid şi omucid.v. după cum se poate vedea. viză de rezidenţă (24 septembrie 2002. Calitatea lor de cuvinte de sine stătătoare poate fi argumentată. Ca urmare a noii situaţii existente pe piaţa muncii. a fr. triangulum (NDN). Din perspectiva unei asemenea situaţii. alteori parţial (omucid vs. triangolare (după triunghi) (DLR). „sinonime etimologice”. fr. Mai aproape de realitatea sincronică este NDN. / triunghiular. (exclusiv „navă de război”)13 etc. triangularis (NDN). triangular.). („distructiv”) şi distrugător. -ă. lat. Forma preşedinte (ca şi diriginte) reprezintă impunerea. extinctor. se poate spune că astăzi relaţia de sinonimie dintre rezidenţă şi reşedinţă este sensibil atenuată termenul împrumutat (şi puternic revenit în actualitate) depărtându-se ca sens de corespondentul său calchiat. it. homicid. triangulaire.n. s. In legătură cu acest ultim dublet. la nivelul limbii literare. adj. în primul rând prin modalităţile diferite de pătrundere (împrumut şi calc lingvistic). a cere rezidenţă. s. adj.. triangle. triangle. 18.) „triunghiular”. permis de rezidenţă (18 august 2000. Tri + unghi (după fr. domiciliu”). sentiment şi al it. triangulaire (NDN). sediu. presimţământ. DEX2. unde găsim două sensuri: „reşedinţă” şi „drept şi stare a cuiva care se stabileşte într-o ţară străină în calitate de rezident (I. din fr. rezidenţial (cf. mai rar. „Ziua”) etc. sediment) etc. signal 14 . pressentiment). Uneori. rezidenţă este trecut un singur sens: „reşedinţă”. sentiment şi simţământ etc. s. Perechea de sufixe -inte / -inţă s-a menţinut la cuvintele noi în două situaţii: a) când sunt ataşate unor teme vechi (vezi preşedinte. Din fr.). II. 249250): presimţământ (modelare. simţământ vs. Din triunghi (după lat. triangulum (DLR)12 / triunghi. EZ Online). Câteva dintre exemplele prezentate sub II. indiferent de vechimea temei. şezământ (creat din şedea. NDN). resigna. s. trianglu. EZ Online). signalment. fr. după lat. Există şi situaţii când calcul de structură morfematică se realizează printr-o simplă „românizare” a modelelor franceze şi. după fr. Menţinerea în uz a unora dintre ele şi considerarea lor ca unităţi lexicale diferite se confirmă şi prin faptul că apar ca elemente analizabile ale unor cuvinte uzuale în etapa actuală a limbii: prezidenţial (cf. din lat.m.v. resimţământ (creat similar după fr. triangularis) (DEX2). la fel. Vezi şi alte numeroase atestări ale unor contexte devenite fixe: rezidenţă definitivă / temporară.n. prezidenţă/ preşedinţă. s. drept de rezidenţă (1 mai 2003. it. s. II.. p. 2)”. fapt confirmat de sutele de atestări din presa contemporană: condiţii legate de rezidenţă (28 septembrie 2000. 1960. stingător vs. ressentiment).n. italiene sau latine savante (Hristea. cu păstrarea prefixului.1.1. paralel cu cea etimologică împrumutată -ent. lat. fr. adj. a acorda rezidenţa (17 mai 2003. şezământ vs. it. Din fr. prezident) este singurul „derivat” adjectival pentru ambele substantive (prezident şi preşedinte). triangle. sedimentum. deşi ultimul se află încă în alternanţă parţială cu rezidenţă. certificat de rezidenţă etc. din punct de vedere etimologic. Prin calc lexical de structură morfematică se obţin. cel de-al doilea sens („stare legală mai mult sau mai puţin stabilă într-un alt stat”) a trecut astăzi pe primul plan. destructor. sentimento). a primi (…) rezidenţa (10 mai 2003.n. semnalment vs. EZ Online). („reşedinţă. Aceeaşi indicaţie apare şi în DEX2. din lat. din fr. din fr. resimţământ. -ă. cel puţin pentru sensurile principale. „Ziua”). sentiment etc. au un aspect învechit şi tind să devină izolate în lexicul contemporan: marinim. triangle. triangle (DEX2). triangolo.1. a variantei sufixale recomandate de analogişti -inte. trianglu etc.. simţământ (care copiază modelul derivativ al fr. deşi preşedinte este astăzi termenul curent. rezidenţă temporară (8 iulie 2000. În al doilea rând. sunt necesare câteva precizări referitoare la statutul lor actual de „sinonime”. triangolo (după unghi. s.2. sediment. rezident şi rezidenţă) nu are un corespondent sinonimic de la reşedinţă. „Ziua”). (Înv. DLR).17. EZ Online). lat.1. triangulum. calcul este total (distrugător vs. triunghi vs. In DLR. Alte exemple demonstrează o specializare semantică probată de folosirea lor în contexte specifice: (element) destructor.

pentru ca apoi să-mi pun teneşii Drăgăşani în picioare şi să mă duc la antrenament” („Gazeta Sporturilor”. / paraziţi (Teh. -şi (Chim.m. fr. tenis1 (joc). nu în ultimul rând. -ă. basket. 25 martie 2003). contenu (< contenir) (DA. Din part. parasite. Iată câteva contexte extrase de pe Internet: „Mâncam pâine şi mă umflam cu apă. în realitate. cei doi termeni au ajuns să denumească. s. inclusiv popoarele care nu au venituri pentru a încălţa tenişi pe maidane” (EZ Online.m. -ă. 3.corespondentele în -ent/-enţă (vezi diriginte şi dirigent. basket. II. fr.. 16 februarie 1998). 5. „la Juventus – Real Madrid s-a uitat restul planetei. conţine (din fr.m. chaussures de tennis) etc. parasites. din engl. coordona (din fr. s. s.m.n. s. Din part. după convingerea noastră. pl.v. omonime parţiale (sau un tip special de paronime) etimologice. Din baschet1 (ghete de baschet1. 4. după fr. Din fr. vb.). şi s. vb. 18 iunie 2002). fr. sau f. adj. astăzi ei sunt semnalaţi de presă mai degrabă cu o conotaţie depreciativă („pantofi de sport ieftini şi fără pretenţii”). (sg.m.. 5 septembrie 2002). -a.. s. basket (NDN) şi bascheţi (încălţăminte). -ine.v. engl.f. adj. -ă. détenu (< détenir) (CADE. (DEX2). Din part. / deţinut. prin elipsă).. pl. după fr. (Matem.2. 6.m. Deşi nici unul dintre cele două dublete nu este considerat ca atare de către dicţionarele româneşti. continere. După fr. -e (Lingv.16. adj.m. de fapt un calc lexico-gramatical sui-generis) este exemplificabil prin dublete substantivale din aceeaşi arie semantică: baschet1 (joc). / compus. s. . s. / conţinut. după ţine). Dacă în perioada de dinainte de 1990 tenişi şi bascheţi aveau semnificaţia de „încălţăminte sportivă” (fiind. Din part. deţinut. după fr. Din part. singurii accesibili). Din part. „De la tenişi la carne vie” (titlu din EZ Online. Cf. şi f. vb. biol. cu haine negre şi tenişi uzaţi (…)” (EZ Online. illustrer. respectiv de „baschet”. (din sandales. s.3. vb. Cf. Din part. -e. după fr. compune. 20 septembrie 2002). fr.). 1. prin generalizare. s. „toată vara a jucat în teneşi şi aceştia i-au făcut băşici” („Gazeta Sporturilor”. uri.n. marea corupţie. va avea dureri la bascheţi” (EZ Online. fr.. 2. s. După germ. s. tenis2). Din engl. Aşadar.). „orice pantofi de sport” pentru ca astăzi să devină surse de meditaţie amară asupra unui trecut nu foarte îndepărtat. pl. -ă. parasitus.m. matem. va fi decimată iar ea. lat.m. germ. baschet2)15. composé. pl. Calcul gramatical propriu-zis (din perspectiva finalităţii în planul vocabularului. încălţat cu tenişi muraţi şi plini de noroi (…)” (EZ Online. 27 septembrie 2002) etc. după ţine). coordoner) / coordonată.) s. s. „Lobonţ a venit la Casa Fotbalului îmbrăcat în costum şi încălţat cu o pereche de pantofi gen bascheţi. -ă. specializarea morfologică (de gen şi număr) şi. contenir. 1962. „(…) un ţigănuş murdar. astron. Folosirea lor în presa actuală evidenţiază o interesantă trăsătură semantică.). vb. ilustra (din fr. -ă. s. ovinés. geogr. coordona). ovin. „nu poţi să faci performanţă cu copii care pleacă la 5 dimineaţa de acasă cu mâncarea în sacoşă. pl. / ovine. lat.v. adj. -e. adjectivizat al vb. conţinut. 16 mai 2003). -ă. compus. (sg. (< illustrer) (DEX2.. adj. adj. probează existenţa unor cuvinte diferite. adjectivizat al vb. ilustra. pl. II. illustrare). vb. conţine) coordonat. „o femeie de 72 de ani..f. s. adj. adj. adj. parazit. p. s. de la sensul iniţial de „pantofi de tenis”. ilustrat. În categoria calcului lexico-gramatical se încadrează următoarele dublete17: compus. Din lat. coordona. adjectivizat al vb. Parasit. micuţa corupţie. s.n. pl. diferenţa semantică. pl. -ă. 27 noiembrie 1999) etc. s. fr. adj. tennis. dependinţă şi dependenţă) (Ciompec.v.m. adjectivizat al vb. coordonée (< coordoner)(DA. -ée.. după fr. şi tenişi (încălţăminte). conţine. tennis.. 30 mai 2002).. détenir. „(…) ea. etimologia mixtă (internă şi externă) sunt argumente care. deţine (din fr.) s. Din fr. compune.n. s. 7.f. illustré. Parasit. ovin. 139). / ilustrată. deţine. Din tenis1 (ghete de tenis1. consecinţă şi consecvenţă.m.m. s. cu tenişi şi şort cumpăraţi de părinţi” („Gazeta Sporturilor”. s. dintr-un material de blugi” („Prosport”. Din part. prin elipsă). s. Din part.m. Din part.

pl. s. 11.f. s. album „tablou alb”). 1 . les Tricolores. / tricolori (Sport) s. moştenit şi de subst. lat. pe de o parte. textilis. După fr.. adj.. adj. textile. tricolore.n pl.m. deţinut1. la această ultimă subdiviziune. c) se folosesc în contexte particulare. vertebrat.f. pe de altă parte). şi tricolori.. ca urmare firească a schimbărilor petrecute în viaţa socio-politică românească. (sg. două categorii de exemple. vertebratus.. -ă.) şi album. conţinut1. -ă. album. Din part. În măsura în care actualizarea sensurilor se realizează simultan cu schimbări de ordin gramatical (treceri de la o parte de vorbire la alta.m. adj. alba. implicit. vertebrato.. adj. vb. -ă. după fr. porcină). modificarea echilibrului semantic al cuvintelor etc. pl. ilustrat. Din lat. unor clase morfologice diferite. a. porc + in. şi porcine.8.n. s. s.2.. parvenit1. -ă.m. adj. -ă1.f. lat. II. obţinut prin preluarea valorii gramaticale şi a sensului unui corespondent extern (acelaşi. pl.n.m. tricolor. -ă2. şi f. adj. vertebrat. După fr. 10. / textile.). s. fr. porcină). şi ilustrată2. au aceeaşi origine îndepărtată albă. -ă.. s. s. calc lexico-gramatical. -ă1. modalităţi indiscutabile de îmbogăţire. De altfel. tricolor.n. -ă. parveni. textil. s.. cu etimonul primului): compus1. (DEX2).m. s. cu sensuri net specializate.n.3. b) aparţin. (sg. alba „zori”. tricolor. d) ca părţi de vorbire de sine stătătoare. s.m.f. adj. -e. -e. s. După fr. adj. -ă. porcin.m. -a. asistăm la crearea de sinonime şi omonime parţiale (paronime) etimologice. porcin (DLR). adj. 9.1. -ă1. -e. Asemenea evoluţii formale şi semantice prin intermediul unui corespondent extern (cu aceeaşi etimologie indirectă) trebuie considerate. pl. s. porcinus. s. ovină). 12.m. impunerea de restricţii gramaticale (determinată etimologic). lat. A doua este formată din adjective propriu-zise împrumutate care s-au transformat în substantive prin copierea particularităţilor morfosintactice şi a sensurilor unui model extern (ultimul diferenţiat contextual din etimonul adjectival comun în limba de origine): ovin. Prima categorie cuprinde dublete care au un component adjectival (provenit prin conversiune din participiul unui verb împrumutat) şi altul substantival. Din fr.m. şi textile. alături de adj. şi ovine. pl. adj. s. şi compus2. it. porcin. s. adj. lat. Se constată. pl. parazit. -ă1. pl. cf. -ă. adj.3. porcins. şi conţinut2. tricolor.. (din prov. adj. -ă. s. adj.. şi vertebrate. şi coordonată2. s. adj. adj. les vertébrés. se poate afirma faptul că prin intermediul calcului lingvistic o serie întreagă de cuvinte (moştenite sau împrumutate) şi-a diversificat şi modernizat conţinutul semantic după modele preluate mai ales din franceză şi engleză.f. În urma analizei de mai sus. -oris. parvenu (< parvenir). Din fr. -ă. Cf. Se pot observa. pl.f. porcin. s. / parvenit. -uri. prin însuşi procedeul lor de formare. s. adj.n. coordonat. adj.m. şi paraziţi. textiles.. porcinus. pl. fr. în ultimă instanţă.. vezi NDN. lat. vertebrat). s.pl. revenirea în actualitate a unor termeni simultan cu căderea în dizgraţie a altora.... de asemenea.n. lat. adjectivizat al vb. (sg. parvenir). însăşi denumirea dată acestui tip combinat de calc lingvistic arată. s. / vertebrate. ambele alcătuite din omonime lexicale parţiale etimologice. specializări ale categoriilor gramaticale etc.m. inclusiv din punct de vedere lexicografic. (sg. Argumente în favoarea considerării acestor exemple ca fiind unităţi lexicale de sine stătătoare sunt următoarele: a) au apărut în limbă prin diverse procedee (conversiune şi împrumut. adj. s. III. (din fr. şi f.v. s. Din fr. -ă2. -ă. considerarea lui ca o modalitate de îmbogăţire a vocabularului prin intermediul unor modificări gramaticale. pl. şi parvenit2.m. tricolor. calchiat. După fr. -ă. textil. pl. vertébré. şi deţinut2.m. s. clarificare. II. modernizare şi sistematizare a vocabularului limbii române actuale. s. s. au un comportament morfosintactic specific. parvenit. / porcine. adj. parveni (din fr. NOTE: ________________________ În limba română. şi f. pl.f.f. s. Din part. s.

IX. le moi. dată.: dată. Idem. eul (după fr.v. fr. 9 In CADE. Aceste omonime etimologice sunt corect tratate lexicografic şi lexicologic în CADE. fr. s. nicidecum unei simple evoluţii interne a participiului sau. droit1. part. „lucru cunoscut care serveşte ca punct de plecare la un raţionament.n. Şi (astăzi rar) signalment. s.. subjectum) şi subiect2. alături de adj. 4 Numai în TRDW. donnée). (din droit1). Puţinele situaţii în care aceasta apare au fost indicate la etimologie.A. < sujet3).lat. sujet4. Editura Saeculum. Bucureşti.f. s. date). resigna este considerat ca variantă a lui resemna. s. s. apare precizarea: (incorect) preşedinte. fr.m. fără nici o specificare legată de existenţa (evidentă) a unui model extern.n. 2. sunt trecute două cuvinte. date apar trecute unele sub dat1. s.f. nr. Editura Academiei. şi subst. чай) şi ceai2. Idem. vezi LEXIS.”triunghi”. -te.v. 1931. s. variantele flexionare de gen s-au specializat semantic. s. CDER: Alexandru Ciorănescu. Dicţionarul etimologic al limbii române. trianglu este trecut la variante (alături de treiunghi). semnalment. Dicţionarul limbii române din trecut şi de astăzi. pl. s. s.) sunt trecute de regulă în dicţionare sub un singur cuvânt-titlu. date.. 10 In DEX2. „instrument de muzică. (< lat. 14 Multe dintre aceste exemple sunt trecute în dicţionare ca variante învechite. ceea ce îi confirmă calitatea de cuvânt aparte. fr. / s. (din subiect1. 3. mai grav.v. s. 2001. 3. (vezi dat). vezi şi CADE. Mijloace morfologice de diferenţiere lexicală în limba română. Partea I. 6 In trecut. în CDER. Editura „Cartea Românească”. [fr. Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”. 17 Aceste dublete (adj.f..f. ceai1. signalment (după semn). droit2. TRDW. Tenerife. dată. neutru substantivizat din adj. Spre exemplu. Idem.m.v. triangul) apar două sensuri: 1.v. relaţiile etc. Prima ediţie.] In TRDW. pentru trianglu (var. s.v. clas. 2. data.v. „că ne aflăm în faţa unui caz cu totul special de omonimie” (p. „timpul precis când s-a făcut sau urmează să se facă un lucru” (fr.m. 3. Din fr. pe bună dreptate.A.f. s. adj. mărimile. ţinut. s. pop. S.. tenere). 315-332. sensurile calchiate ale lui dată5. -ţi. CDER. s.. 2. în seria exemplelor de calc lexico-gramatical. date. 7 Vezi LEXIS. donnée. Diccionario Etimologico Rumano.v.m. care servesc pentru rezolvarea unei probleme…”). apar trei unităţi lexicale: 1. -ă. eventual după germ. moştenit eu considerând.f. în CADE. Bucureşti.O. In TRDW.v. cf. CDER şi în DLR. s.. 3 Autorul mai include. altele sub dată4. şi subst. în SCL. In TRDW. 5 În DEX2. Var.m. 16 In LEXIS. 8 În ceea ce priveşte calcul lexical de structură semantică. alături de pron. directum. întrebuinţat în orchestră”. tenere) şi eu. s. I. la dezlegarea unei probleme. 13 In acest caz se observă şi o specializare lexico-morfologică (adj.v. dăţi este considerat moştenit direct din lat. după fr.f. s. art. Astăzi. „arbust” (din rus. sujet3. thé).v. prezident. (din ceai1. „Sels volatils que l'on fait respirer à une personne évanouie pour la faire revenir à elle (il s'agit de sels d'ammonium)”. cf. praesidens.m. subjectum. -te.: N. devenind cuvinte diferite. dăţi. („fapte stabilite de ştiinţă…”). se indică.. s.m. („fiecare dintre numerele. pl. pentru sensul temporal. noţiune fundamentală” (dat. dată3.v. Biblioteca Filologica. -a. 25). date. fiecare corespunzător ca sens celor din română. s. s. -ă (vezi a ţine < lat.m. creat după fr.v. Candrea.m.). prin el se pot crea cuvinte diferite numai dacă adăugarea unui nou sens este dublată de modificări de ordin morfologic (în interiorul aceleiaşi părţi de vorbire)... date iar pentru cel de „informaţii”. s. s. s. s. / subst.n. s. (< lat. substantivele ţinută (după fr. Et. Pentru ultimul exemplu.v.n. s. das Ich). vezi DLR. tenue < tenir < lat. *tenire.. (din lat. Universidad de la Laguna. adj. In CADE nu apare forma resigna.. 11 In DLR. cele mai multe valori ale lui timp oscilau între neutru şi masculin. s. unui împrumut din franceză. . < lat. dată. p.) se datoresc calcului după fr. directus). Ediţie îngrijită de Tudora Sandru Mehedinţi şi Magdalena Popescu Marin. Avram (1958): Mioara Avram. preşedinte. s. adj. fr.v. baschéţi. directus. 12 Ibidem.m. s. s. s. O asemenea apreciere este eronată cel puţin din perspectivă semantică: sensurile prezentate (ca şi valoarea de s. prezident. -te. s. înv. Bucureşti. 1958-1966.: n. subiect1. 2 Bibliografie şi abrevieri: 1. CADE: I.. président (vezi a şedea).În DHLF. donnée.v.. droit3.v.n. -um). s. s. s.v. 15 Substantivul masculin se diferenţiază de omonimul său neutru inclusiv printr-o tendinţă de accentuare oxitonă: baschét. s.

Hristea (1960): Theodor Hristea. Probleme de etimologie în „Dicţionarul limbii române moderne”. Bucureşti. I. 10. Editura Academiei. PLG: Probleme de lingvistică generală. îngrijită de Paul Miron. de l'autre. vol. Wiesbaden. vol. în PLG. Hristea (1997): Theodor Hristea. în LL. Bucureşti. I. -anţă/-enţă din limba română. 7. Ediţia a II-a. DHLF: Dictionnaire historique de la langue française. Variantele sufixelor -ant/-ent. Omonimia şi polisemia. 1992. DA. Otto Harrassowitz. Tipuri de calc în limba română. Editura Academiei. 6. Bucureşti. Ciompec (1962): Georgeta Ciompec. nr. Coordonatori: Ion Coteanu. . Bucureşti. 235-257. 2. Paris. Editura Academiei. al III-lea. 1986. Editura Academiei. redactor responsabil Sextil Puşcariu. grammatical e lexico-grammatical). En même temps. Bucureşti. 1959. et par le calque linguistique. 12. TRDW: Hariton Tiktin. 16. XLII. Graur. 13. Bucureşti. DA / DLR: Dicţionarul limbii române (Seria veche. Mircea Seche. Redactor responsabil: Mioara Avram. 15. NDN: Florin Marcu. p. Bucureşti. Ion Coteanu. LEXIS: Dictionnaire de la langue française. Coordonator: Jean Dubois. 1994. Larousse. p. III – IV. Alexandru Graur. Rumänisch – deutsches Wörterbuch. vol. en roumain. Editura Academiei.4. DLR. 10-29. Sous la direction de Alain Rey. 129-141. Ediţia a II-a. 1962. Band III (P – Z). în SCL. 1965-2001). Univers Enciclopedic. UN ASPECT DU CALQUE LINGUISTIQUE EN ROUMAIN Résumé Dans le présent article nous avons analysé les doublets étymologiques obtenus par l’héritage / l’emprunt lexical. Paris. Editura Academiei. al III-lea. Bucureşti. 14. Noul dicţionar de neologisme. Editura Academiei. 8. Band II (D – O). SMFC: Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română. 1996. Editura Academiei Române. Le Robert. Redactor responsabil Al. 5. p. nous avons insisté sur quelques résultats linguistiques produits par l’évolution socio-politique roumaine contemporaine. vol. 1913–1948. 2 vol. 9. Prima ediţie. à la synonymie étymologique (par le calque lexical de structure morphématique) et à l’homonymie partielle étymologique (par le calque sémantique. DEX2: Dicţionarul explicativ al limbii române. Diaconescu (1959): Paula Diaconescu. XI. Les changements formels et sémantiques d’après un modèle étranger (spécialement français et anglais) ont donné naissance. 1997. 133-153. 1995. Ediţia a II-a. DOOM: Dicţionarul ortografic. 1982. ortoepic şi morfologic al limbii române. Bucureşti. seria nouă. 11. vol. în SMFC. Bucureşti. Band I (A – C). 1988. Luiza Seche.. p. coordonatori: Iorgu Iordan. 1989. d'un côté.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->