Piata firmei si piata produsului

Firma este prezenta pe piata atat ca producator sau ofertant cat si ca exponent al cererii. Cercetarile de marketing se axeaza in special pe latura a doua, existand doua notiuni impartite, piata produsului si piata firmei. 1. Piata produsului Exprima gradul de cerere al unui produs sau al unui serviciu de catre consumatori sau de catre utilizatori si este exprimata prin valoarea totala a vanzarilor pentru produsul respectiv. Piata firmei exprima raporturile dintre firma ca ofertant si cererea pentru produsele sale si exprima gradul de penetrare al pietei de catre firma. Exista mai multe situatii pentru o piata in care sunt de la unu la n producatori, piata pe care se ofera de la unu la n produse. Situatii: - pe piata exista un singur ofertant pentru un sigur produs si rezulta ca piata firmei se confrunta cu piata produsului; - exista o singura firma care ofera n produse, rezultand ca firma detine monopolul ofertei celor de n produse; - mai multe firme ofera un singur produs; - n firme ofera n produse. Piata firmei este data de cifra de afaceri pe care aceasta o realizeaza pentru toate produsele pe care le ofera pe piata. Piata firmei poate avea un anumit profil, care poate fi unic atunci cand firma are o singura activitate, sau poate fi compex atunci cand firma inglobeaza mai multe activitati. Profilul pietei firmei este pus in evidenta de portofoliul de activitati ale acesteia. Marketingul trebuie sa aiba in vedere atunci cand definitiveaza portofoliul de activitate al unor firme, urmatoarele elemente: - rentabilitatea; - forta de vanzare; - diversificarea; - resursele de care dispune firma (umane, financiare, materiale); - interesul pe care cumparatorii il au fata de produsele pe care le ofera firma; - posibilitatile de atragere a noilor cumparatori si de cresterea cotei de piata. 2. Dimensiunile pietei firmei Aceastea sunt foarte importante pentru cercetarea de marketing, si sunt impartite in urmatoarele: - capacitatea pietei reprezinta dimensiunile cantitative ale acesteia, si este data de produsul numarului total al consumatorilor si volumul mediu de colosire al unui produs de catre un consumator. Indicatori: - volumul cererii exprima puterea de absorbtie a pietei;

- volumul ofertei exprima cantitatea de bunuri pe care firma le poate oferi pe piata; - volumul vanzarilor este egal cu cifra de afaceri a firmei, si exprima volumul total al desfacerilor pe care le are firma; cota de piata a firmei este un indicator relativ care indica ponderea pe care o are firma pe o anumita piata, pocentul pe care-l ocupa pe piata; cota relativa de piata este raportul dintre propria cota de piata si cota de piata a principalei firme concurente. In functie de cota delativa de piata, sunt mai multe pozitii, pe care le poate detine o firma: - pozitia de lider este atunci cand firma ocupa cea mai mare cota relativa de piata, si este cel putin egala cu 2; - pozitia de colider este atunci cand cota de piata relativa se invarte in jurul lui 1; - pozitia de challanger pozitie detinuta de o firma dupa lider si colider, care nu ocupa in prezent aceste locuri dar viseaza in viitor sa ajunga intr-o asemenea postura; - pozitia de specialist o ocupa firma care are o nisa de piata speciala; gradul de saturatie al pietei indica proportia de satisfacere a cererii de pe piata. Se exprima ca un raport intre volumul vinzarilor si potentialul cererii sau la pietei; rata de crestere a pietei firmei ne indica ritmul de crestere al vanzarilor firmei; capacitatea potentiala a pietei exprima volumul maxim al vanzarilor pe care lear putea realiza o firma intr-un interval de timp 3. Dinamica pietei firmei. Evolutia pietei firmei este influentata de o serie de factori care pot fi de natura endogena sau exogena. Printre factorii endogeni mentionam: - potentialul uman al firmei; - potentialul material al firmei; - potentialul financiar al firmei; - etape din ciclul de viata al firmei (daca firma este la inceput de drum sau nu, ori daca este cunoscuta sau nu). Ca factori exogeni mentionam: - natura bunurilor care fac obiectul de activitate al firmei in raport cu nevoile carora acestea li se adreseaza - intensitatea consumului bunurilor si serviciilor oferite de firma; - gradul de accesibilitate al produsului dat de nivelul pretului si calitatea; - gradul de substituibilitate;

puterea de cumparare a populatiei; marimea si structura populatiei; factorii sociologici: statul, prestigiul, rolul social, etc.; factori psihologici: temperament, deprinderi, stare de spirit, etc.; factori conjunctuali sezonieri; politica economica a statului: taxe, impozite, accize, etc.

Dupa intensitatea si actiunea lor in timp, factorii care influenteaza piata se clasifica in: factori de durata, factori cu actiune ciclica, factori sezonieri si factori intamplatori. Piata are un caracter dinamic, fiecare firma incercand sa o largeasca prin mai multe modalitati: - atragerea de noi clienti de la concurenta; - atragerea de noi clienti dintre cei care nu au cumparat produsul (dintre nonconsumatori); - atragerea si reorientarea unora dintre proprii consumatori; - expansiunea vanzarilor in sefavoarea altor categorii de produse diferite; - cresterea frecventei de achizitie . 4. Concurenta Concurenta este un comportament specific interesat al unor subiecti de proprietate care pentru a-si ajunge obiectivele intra in raporturi de confruntare si colaborare cu ceilalti. Definirea concurentei releva urmatoarele caracteristici: - concurenta este si rivalitate dar si cooperare intre agentii economici pentru obtinerea unor conditii mai bune de productie, de vanzare, de efectuare a oportunitatilor banesti; - in aceasta competitie, fiecare firma este manata de interese; premiza existentei concurentei este libertatea pretului. Factorii care influenteaza concurenta sunt: numarul si puterea vanzatorilor si cumparatorilor; gradul de diferentiere a ofertei si a preferintelor, a cererilor; gradul de transparenta al pietei; reglementarile specifice diferitelor piete; gradul de substituibilitate si de complementaritate al produselor oferite pe piata; marimea veniturilor; gradul de stimulare a initiativei si creativitatii, a spiritului de competitie dar si de colaborare; nivelul de dezvoltare economica, sociala, culturala, spirituala, etc. a membrilor societatii.

Concurenta in tarile dezvoltate se supune unor reglementari. Acolo unde nu exista reglementari specifice, si concurenta se desfasoara la voia intamplarii, neloiai, cu mijloace indoielnice, in special cele legate de santaj, spionaj, boicot, chiar violenta.

Daca concurenta este reglementata, se bazeaza in general pe mijloace economice, respectiv prin cresterea calitatii produselor, scaderea consturilor si a preturilor, diversificarea sortimentelor. Efectele unei concurente loiale sunt: stimuleaza programul general; salubrizeaza viata economica, adica incurajeaza firmele care au o comportare inovativa, si inlatura pe consumatori sau ii reorienteaza; duce la diversificarea ofertei si chiar la reducerea preturilor de vanzare prin reducerea costurilor; permite cumparatorilor sa-si diversifice cererea si sa-si gaseasca furnizorii cei mai competitori.

Concurenta pura (perfecta) Presupune un raport de piata in care toti producatorii sau vanzatorii isi vand toata productia, marfurile sunt oferite la pretul pietei fara ca vreunul dintre ofertanti sau toti impreuna sa poata influenta pretul. Pede alta parte, cumparatorii sa poata achizitiona ceea ce au nevoie si cat au nevoie de la acelasi pret al pietei fara a-l putea influenta sau modifica. Aceasta forma de concurenta este teoretica, neputandu-se intalni pe piata reala, dar ar fi un model perfect de funcionare al pietei, bazat pe atomicitatea cumparatorilor si a vanzatorilor, unde un numar mare de vanzatoi si un numar mare de cumparatori nu pot influenta pretul; omogenitatea bunurilor oferite este atunci cand cumparatorilor le este indiferent de la cine cumpara; intrarea si iesirea libera pe si de pe piata unde poate intra oricine fara sa i se puna piedici si poate iesi oricine; elasticitatea sau adaptarea fara restrictii la cerere si invers indiferent de pret; transparenta perfecta unde are loc informarea permanenta si corecta a tuturor participantilor la piata. In cazul pietei cu concurenta perfecta, echilibrul pietei se realizeaza prin tatonari permanente, piata concurentiala realizeaza un oret de echilibru la acel nivel pe care cererea si oferta devin egale. Caracteristici ale pretului de echilibru: - apare spontan datorita jocului fortelor pietei; - formarea pretului de echilibru al fiecarui NU INTELEG este legata si de situatia pietelor interdependente; - evolutia raporturilor dintre cerere si oferta, determina modificarea pretului, inclusiv a pretului de echilibru. Cazuri specifice ale concurentei perfecte: a. perioada foarte scurta de timp unde cererea se poate modifica dar oferta ramane rigida pentru ca ofertantii n-au nici cimpul si nici resursele materiale pentru a modifica oferta intr-un timp atat de scurt; b. perioada scurta de timp unde la modificarea cererii ofertantii pot face o anumita crestere a ofertei prin schimbarea factorului munca; c. perioada lunga de timp unde la modificarea cererii se poate realiza o modificare mai importanta a ofertei nu numai prin modificarea factorului munca ci si prin modificarea capitalului.

Piata cu concurenta monopolistica pastreaza toate caracteristicile cu concurenta perfecta cu exceptia omogenitatii produselor, trasatura care este inlocuita cu diversitatea produselor. In aceasta situatie cumparatorii pot sa-si aleaga produsul pe care il doresc dintr-o anumita categorie de produse, ofertantii pot sa-si impuna pretul si cantitatea produselor in special prin diversificare, prin politica noilor sortimente pe care le aduce pe piata. Aceasta piata concurenta de tip monopolistic, mai poate avea si elemente din piata de monopol prin personalizarea bunurilor pe care o anumita firma le ofera pe piata. Fundamentarea produsului, diferentierea lui de produsele concurentilor, constituie elementul esential cu caracter strategic, de viitor pentru piata monopolistica, piata care se caracterizeaza prin concurenta prin produs. Firmele asemanatoare care au produse asemanatoare cauta sa se impuna prin anumite trasaturi, calitati ale propriilor produse. Firma monopolistica nu poate vinde o cantitate nelimitata de produse la pretul pietei lafel ca concurenta perfecta, intrucat cererea mi este perfect elastica. Piata de monopol presupune existenta unui singur producator sau vanzator care depinde de intreaga oferta dintr-o ramura de activitate. Sunt diferite forme de monopol: - monopoluri private sau publice; - monopoluri naturale sau legale; - monopoluri obiective sau selective. Monopolul in principiu isi exercita domunatia absoluta dar in realitate rareori se intampla acest lucru deoarece: - pe piata exista aproape intotdeauna inlocuitori pentru orice bun; - schimburile economice internationale clatina pozitia de monopol de pe o anumita piata datorita patrunderii produselor de acelasi gen pe piata din afara; - reglementarile elaborate de stat in privinta monopolului si reactiile consumatorilor, conduc la diminuarea influentei monopolului pe piata. Piata de monopol nu este o situatie teoretica. Firma de monopol respecta legea generala a cererii. Pretul pe piata de monopol este fixat de firma care detine monopolul un functie de anumiti factori: - evolutia cererii; - evolutia costurilor de productie; - cantitatea de bunuri vandute; - profitul.