rezistente. Astuparea defectelcr in pldcile de placa.l interior poate li fdcutd cu mastic'uri preparabecu colofoniu (tabela61-).

Masticul se prepard intr-o baie de aph sau de nisip. Mai intii se topeqte gelacul, dupi care se adaugd colofoniu Si pigmentul (amcstecindu-se continuu). Uneltele folosite in,
Tabela 6I Compozifia masticurilor
Ctloarea nrast;cuiui

pentru repararea defectelorr in placaj (g)

Albd Roqie Albastrir Galbend Neagrd

Oxid de zinc Bdcan, miniu de plumb Ultr,amarin Ocru Negru de fum

130
TJU

130 130 100

timpul astupdriicu mastic: lampa d.elipit, ciocandelipil pentru intfoducereh masticului, dalta de alamd, acul cle aletmd, o serie de pietre abrazive pentru glefuire Ei lustruire. Succesiunea operafiilor de lucru. Dupd curdfirea ingri.iiti a crdpdturii, suprafala placii se incdizegtepind la o terlperatura de circa 100", apoi cu ajulorul cioca.nuluide lipit, incalzit pind Ia temperatura de 200-250', se introduce masticul, care trebuie sd umple crapdtura pind la margini. Dupii rAcire surplusul de mastic se inldturd ; suprafa-lamasticului se glefuieqte sau se lustruieEte in funcfie de aspectul pldcii. Fisurile cu ld1ime foarte mici (fracfiuni de nlilimetru) se pot astupa cu o s.olufie consistentd de qelac sau colofoniu in spirt. Metoda la rece pentru astuparea crdpdturilor. Pentru astuparea crdpdturilor in placajele exterioare prin metoda la rece, se intrebuin{eazdmortare de var cu ciment, mortare de ciment magnezian si clei de carbinol ; acesta din urmd d[ ceie mai bune rezuitate. ln cazul degraddrilor mari ale placajului se intrebuinteazd (in pdrlile din greutate) : a) pentru astuparea calcarului moale de tipul celor de Miacikov, Pudo.'isi altele : ciment - 1, var stins - 2, nisip cernut - 1, praf de piatrd - 3; 200

D/ pentru astuparea crripalurilor din calcare de tipul Tarusse Ei albele: ciment - 1, var stins - L,i-2, nisip - l-,_ praf de piatrd - 2; c) pentru calcarele rnai compacte qi pentru marmure : cirnpnL - 1-,var stins - 2-3, praf de piatra - 2. Pdrfile cornponentese arnestecd. apd pind cind se obcu (groasd - pentru crapilturile largi: fine consistenla necesardL Si mai plasticd - pentru crApaLu;:ileinguste) ; masa rezultatd se aplicd pe placd cu ajutorul unei spatule de alamd. In timpul intdririi masa trebuie men{.inutdin stare umedd (circa, 10-14 zile). in cazul cind suprafala placajului este lustruitd, locurile, astupate dupd qlefuire trebuie gpacluite in plus cu morlar de, ciment, dupd care locul astupat poate fi lustruit. Compozifia mortarelor cle ciment magnezian pentru astu_ parea crdpdturilor este a,ceeaEi qi pentru lipire (rr. mai sus) ; ca crapaturile se astupd cu mortar pina la margini, qi clupd 24 ore surplusul se indeparteazd prin slefuire. in timpul prizei m.ortarului, Iocurile astupate trebuie protejate contr-a aciiunii soarelui Ei vintului. Pe timp ploios qi umed este interzisa folosirea cimentului magnezian in aer liber. Cleiul de carbinol (v. mai sus), intrebuinfat pentru astupa'de'umpluturd rea crd.pdturilor, se amestecd cu material de culoare corespunzdtoare,pind cind se obtine o ionsistenta ca aceea a smintinii groase, cu masa obtinutd se astupd crirpaturile. Crdpdturile largi, clin cauza contracfiei cleiului, por necesiLadupa priza primei porf.ii de clei repetarea operagiei. Timpul de inti{rire a cleiului, clupd astupaiea crdpdtuiii, este drl circa 12 ore. Ca materiale de untpluturd pot fi intrebuinfate : albul de zinc, creta, pigmenlii minerali in formd de praf. Rezistenta cleiului (tabela 62), in acest caz scacleintrucitva.
Tabela 62,

Rezistenfa de rupere gi duritatea cleiului de carbinol

I
|

n"rirt nl,-" r,'p"t. 1t,gi.n,r)-l.-=_--.-.--l:

_=_--t I

I rarorrc,.are I r" inriuo.r.lJl"!,lll'; I rttll

lDilritalcn(drrpdi,

tlri"elt)

roo-ruo jroo-ruo ll l'*Il umlll

I

100-170170-180 18-20 I 11000-1400i

20r

I'l]iill
inlocuirea elementelor rle placaj. La restaurarea placajului este necesar a de aspectul generai al fini* fine sajului ; de aceea,nu esre"uurni a int"ienuinti-nu"lti-i"ti-aclmis platoare-de piatrd clin.acela,siia"a-int, far.d o potrivire in_ grijitd dupd culoare qi ciesen.pentiu ca par[ea restaurata "a placajului sd corespundd cu originatut, se recomandi ca s6 fie rotog;afial .lin l?i:I"_9",,inceperea iucrdrii,- plu;;;l 'clteva pozifii gi sd se faca rndzurarealui. In cazul inlocuirii unor elemerite intr_un ornalnent sau iintr-o scurpturd, este necesa" purtuu lipsri sd fie executata -ipio"r."b".i",r,oi .;;; in prealabil "u .din plastilind, c"araj a"gild comod de folosit este plastilina. Materiale pentru inlocuire. placajele flate a rn exterior se restaureazd cu pietre din aceeaEirocd din care 'au fost executate inifial, iar a6teciete retativ mici _ cu mor* tar de cimentl). plaiajele interioare .u.tur"eazd cu ipsos 'cu.condifia ca pozi[ia lor sil le apere"" eventuale degraddri. oe Defectele pardoselilor', scdriror,' glafurilor etc.--"u-"rlp*a neaparat cu piatrd. Volumul lucrdrii ., La restaurarea placajelor pla_ ne inlocuirea pietrei se facc de.obicei cu pldci intregi, ."ei c" face ca locul reparat sa fie mai pufin vizibil. in cazul cincl se lucreazd la ornamenre sau s,culpturi, ne vofil limita numai la porfiunea care necesitd a fi inlocuitd. fetcle Prelucrate Prin toui,u Pot fi restabilite, Prin Prelucrare netede; iar cu reiletaia, numai felele bucearc{ate, qanluri Ei brut, Elefuite fin 'din telele prelucrate . abraziv, cele Elefuite qi cu iustru de oglind6. llrelucrarea cu tlnelte de lovire se face pe cale manualA' ciocanelor pneumatice sau al buceardelor "u_'i-c"-ajutorut prelucrare se face cu o deosebitd precaufie Ac6astd "G"iti"". a nu sparge placajul 9i poate fi admisd numai in cazuDentru iii"-"i"J u.uii pLu"ul este executat din placi cu grosimea made placal inaie ae 100 min. nite de dorit ca toate elementele pe cale manual[ - cu ajuti" prelucrate pe perimetru. fala "a iorul unei ddlt.i cu laqimea de ciica 20 mm, indiferent de generald a Pldcilor. Rosturiledintreelementeledeplacajsefitriseaz[c1innou. (in cazul foilor cle plumb - se -gtemuiesc)' Prelucrarea cu pietre abrazive este o repetare -a procesului de glefuire. Lu6rarea se executd pe cale *ut't"llit -':tY-,:u 'sculelor portative electrice (tnetoda se lrltreDuln* .ajutorul feazl numai la suprafetele plane)' ' i" suprafegeleverticals glefuirea nu este productivd. din cauzd,canlrsepoatelucrainconcli{iicotnode,necesitincl]ua: rea unor m6suri sPeciale " -.. il Elefuirea se face numai cu ajutorul pietrelor abrazive, ,deoarece pe o suprafald verticald abrazivul din granule nu se menfine ; b) r'ostttrile nlacajuh:i se eurdtd de mortar Pe o adincime prod,e 2-3 mm qi se spil6 in mod ingrijit, pentru a nu se ulterioard ; duce sgirieturi Pe suprafafd, la lustruirea c) lustruirea se face nurnai cu prafuri albe, deoarece inldturarea urmelor de Prafuri dc lustruire colorate stt)
(lllIClla.

tril

riii

Acoperirea se face de citeva ori, ldiind sd se usuce stratul .aplicat anterior. Fixarea elementelor noi de placaj se face prin procedee "obiqnuite. Refacerea felei ini{iale ^|:fu."urea .lefei. iniliale (la aceasta se recurge numai tn cazuri excepfionale) "'^ poate fi fdcuta numai prin Drelucrarea t"p:"! =jrprafetei cu unelte Ae-bvire sa,u abrazirre.Di'trrr
')^jn ca.z,u1. restautdnii unor monnmentede arhitectulE se va ciuta ca pe'-cit porsibilsd nu fie inlocuite inlocuite;lil;;ii;I. elei:rentele gi plScile izolate, clefecte, .ci rlefectele fl ocale co,ns f I ptatate st ii ;' ;;b;-;"; cu ajutorul unor moftare :i",l:. ::1.
slabe (cle ipsos).

i3'l"ji , :"j:,:"?:T:S.? o solu;ie-rr"La ""n-iiti"ra. .,:.rl"ylq: 9_"9u"1a' cafea sau tare cu "de ,i"'d".#ftffifh1 ;;,j;,ili

:f",l":::?.y:i""1r." "i"a' pentru "i,'" "", jl^. n:i^ o:::'^Tl rl ::"_r-e-.u. ;; ";n"e nu!, L, ;;: ": ;

'"r:5jij[i: lf"r.ili1:i:"lgt? "*::.::,": artificiara cuiorirpracajurui, -a in cdzur*e i;;':;;t.f

de Vlbcanlsmcle se inzestreazd cu garni{tura necesard gracu unelte: discuri de carborund pentru qlefuirea brutd' 24, discuri de carborund pentru qlefuirea mijlonulozitatea pentru Elefucie, cu granulozitaLea 40, discuri de carborund irela mai find, cu granul:zitatea de 60 qi 100, discuri de cartrorund pentru slef.rire find, discuri de pisld pentru lustruire' praf de lustruire. cind S u c c e s i u n e a o P e r a ! i i l o r ' Prima Elefuire, mare de 1 mm, se Tacecu ,este necesar a :coate un strat mai degraddrilor ajutorul discurilor cu granulozitatea 24' in cazul numere cle abrazive mai subliri mai mici, se intrebuingeazir - 40 sarr 60.

202

Scopul primei qlefuiri - scoaterea sl-ratuiui degradatl'relucrarea se face in mod succesiv, de fiecare datd in litni tele unei singure pldci. Procesul poate ii uscat sau umed (ctl udarea neintreruptd cu apd a sqprafetei supusd prelucrdrii). $lefuirea a doua se executd cu discuri, avind granulozitatea 60-100. Ea se face in mod obligator cu udarea continut: cu apd. $lefuirea find se face cu ajutorul pietrelor abrazive naturale'. Lustruirea se face cu ajutorul unui disc de pisl6, cu prafuri de lustruire albe Ei cu folosirea unei cantitS[i rriici de apd. Dupd terminarea lucririi, placajul se spald bine gi se acoperd cu mastic de ceard.

ANEXA 1 (la ca:pitolul Vll)

1. PLACAREA FATADELOR CU PANOURI MARI (Din proiectul Instrucfiunilor provizorii al Institutului pentru tehnica construc{iilor din eadrul Academiei de Arhitecturi a U.R.S.S.) lvletoda de placare a clddirilor cu panouri mari se carac'terizeazd, printr-o productivitate foarte mare a lucrarilor, ,care depdqeqte de mai multe ori productivitatea metodelor slab industrializate, de executare a placajelor cu elemente din bucdfi. Afard de aceasta, metoda cu panouri mari poate fi intrebuinlatd cu aceleagi bune rezultate in orice anotimp, 'astfel incit lucrdrile nu mai au caracter sezonier. Un panou de placaj mare acoperd dintr-o datd o suprafalir , insemnatd a fafadei; el se compune din rinduri . finisate de pldci de placaj subfiri, aplicate pe o suprafafd cle bazd din ,beton armat, in timpul confecfiondrii pinourilor in fabricd (in s^tandurispeciale). In cazul intrebuinldrii panourilor de placaj mari, solufia .arhitectonicd a fafadei trebuie sd prevadd o divizare rafionald .a intregului placaj intr-un numdr cit mai mic cle elernente cle acelaqi tip. Aceasti condilie de industrializare, concordd pe deplin cu condiliile impuse de expresivitatea arhitectonica a ,clddirii. Panourile se intrebuinleazd pentru diferite scopuri; la placar'ea in masi a suprafefelor continue ale zidului, a anca':dramentelorintregi ale golurilor, zidurilor dintre goluri, stilpilor, corni5elor, antablamentelor briurilor etc. Panourile de placaj pentru finisarea cimpului zidului se eonfeclioneazi cu indlfimea egald cu a etajului gi se reazemd la fiecare etaj pe consolele speciale ale scheletului sau pe ieqindurile zidului de rezistctnfd, in scopul de a evita produicerea unor' eforturi unitare prea mari in piatra de placaj. -e"ecutareu Placarea cu panouri se poate face simultan cu ziddriei, cum gi pe ziduri gata terminate.

205

SISTNMUL DE CONSTRUCTIE A PANOULUI

Pentru incercarc se confeciioneazd cuburi clo 10)n.r0x X I0 cm, rezultatele obfinute se inmulfesc cu 0,8. Pentru a asigura aderenfa necesard a pietrei- de plaea.;cu, . betonul este necesar: . . curdlirea pietrei de praf; inainte de trrrnarea betonului piatra trebuie sd fie stropita cu apd; betonul ;r"b;;'; "*
Alraterile admistbile pentru dlmensiunlle panourilor 1'abela 6t ds placaj (mm)

;p;fi;';;1":iS? de6*B mm q,'osim; F,-;#':#i:i

"#'"up,,.u pracajur. ::::fl': "l1g::ll_r:1t",. r;; Grosimea prdcilor- "3* pru"u:urrl" ;i;ffi tffif:,: esre de 1Y;"9^mm; ,,,",;".;;H grosil-ea^-"aiu-l i"to,{rrrui. panouri-- cer in qe beron 40 de _ mrn. olTu.ea ::H,T:,1I1,T:^a panourilorse t"." "i,uiurui oecon- 40 mrn. ^^-^ cate,

t"

'Trie n,,rt'i)iooo $'",i'1l,1ftil"*Tilffi:tJ{.1}iii"ur de - Durab'itatea in- exproaiare

a fanouritor se cietermina au* rr

0." ^,i,'iJjiit 'r"ror a'1 --r-'^ ;";;;' .i';;i:lil, I'i3if"-*j^,":lir *liii',il' o,n eano-'llyideformar"" ?at:' : ill ^p"ntr'i;i

Abalerileadnrisibile

Pentru panou Pentru rost

+3

.L,

+5

.i " ",

din sirmd de prefabri"r-ilrur a betonului(pind la 4_B .,"-n".1,._:.:T,"-:rgatede protecfie u"rnat".;\ "_"::i"_:-.itratul _ cel puprn15 mm. Musfit;te ^^ ^-:Trnaturd) turd y5ff;,' pent

L""S?,llT:

rur;;il" ilil:

g3ryi;$ffi*-*fffi*;ru
Rezistenta betonului la compresiune Ia par - 100 kg/cm2, rezrstenta Ia montai - scoaterea din 140 kglcm2 206

tiparl, se i;' iiiarri'.fi il de :t:r :"fir de trasajar piet"reror-;";il.T.lffr,ij|l} conformcu ti pranul t,l''uii,X'""""1r:,?""i1i?#

-u!uru."u t1t jos ; pozifia fiecdrei pietrel-la

de sau .*i,-il lg.i beton de o#:.ilXH;#

spare .a .u[.i,,,,i,J,r", n"T|". "":-",tut" nuior.r-,,yrtru bb". pldcilor oo .o^ ,!-onf""{ionarea

Ior in

:ff:,:"ilii,"1""i,f :: o,r"l';:i.::iljljl f.tr3

'*:Tislj"1fcer doud pufin ano'"

"T?##:ff;

"1Tr, pro_ " te

intdreascd la o umiditate a mediului de cer plfin 600/o intd; rirea betonului trebuie p-ini ia-ss.c :e ig faca prin irdi;i;; (nu mai mult); rdcirea- duph incdlzirb _ cu cel mult 1O"Cpe ord;.dup5.rd-ci_1epanoul se fine timp de patru " " peraturd de lSoC (se udd cu apd de doud'ori "itu-i; o i"*_ p" ,il.- Pdstrarea: panourile confec{ionate se pistreazd intr_un dcpozit descopefit, in pozifie .r#onlura i"" Transportul : in-cdrcareapanourilor in""u'*rtiJiia autocamion se facecu ajutorul macaralei, in pozilie orizontatd, p;;i;;;ta"ata in i-os, rs?u $ nozipie vertici,ld ; se intrebuin{eazd conteilere. ", speciale de inventar. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PLACAJ Montarea panourilor la locul ior se faee cu ajutorul .. unui dispozitiv de rnontaj special ,,LK.., prop,*s de laboratorul pentru piatre al Instituturui pentru tehn'ica-construcliibr ae pe. lingd

impreund cu colectivul constructorilor din MGU. Dispozitivul,,Lf::.. (varianta principatd) se ' compune din tije de lungime reglabila prevazutecu urecni de prindere. Deplasarea prc/cisdin planul orizontal in timpul montdrii panoului se regleazS.printr-un sistem de guruburi.

Academia Arhitectuia u.n.s.sl-tpiiii.:i de u #i:liuilru.

207

PLAN$A 55

l-

I I
0lsgozitivu ,, / lf @ ledtre /atcrati 'penlru ridtcarea panau/ui

I
i

@ veaered/n ftlJ

ltPazta lnarnle suspendarea panou/ur/

Pilastra d cdr,lnDi

I
I t0

(V 0 variantg aurechi v da cent'nara'

.e -

| - urechl pentru cab/uri 2 - P/alfqrma de sus J - 0/6iere 4- tlrhge p/.or/nder.'egrlnzli 5- [srinn ln form;7" O,ttun 6- frJetl su,ipendare 7- au/oa/7e nnnderea urechi Dt 0 - Arecheade susltendare a ltdnaulai 9- Conso,la de rcazcmapanou/ur
/0- fanou dE o/dca/ de 220x3/Jcm

/eEenol

Pentru ridicarea panoului in pozilie sirict verticald, se folosesc dispozitive de prindere fixate de tiJe, pe care sint prequrub; acegtia vdzuti reoulatori cu surub: acestia din urmd deplaseazdpunctul vdzu{i regulatori de suspendare a urechii de prindere (planqa 55, fig. 2). Acest dispozitiv poate fi inlocuit printr-o serie de giuri executate in urechea de prindere (planga 55, fig. L). La ridicarea qi montarea panourilor se tau mdsuri de protecfie pentru a nu vdtdma panourile montaLe deja. Ridiearea panoului se face la o distanfi de 1,5 - 2,0 m de la suprafala zidului, luindu-se mdsuri, prin legarea cu fringhii de cinepi, pentru protejarea suprafe{eior placate aflate mai .jos. Montarea panourilor prln metoda suspendirii (a fost aplicat6 la construirea clddirii noi a Universitdfii de Stat din Moscova. ln partea superioari a panoului, in spatele lui qi perpendicular pe el, sint fixate doud benzi de prindere in consold sudate de armdtura panoului; cu aceste console panoul se reazemd pe capetele libere alc unei grinzi de ofel, solidarizate cu scheletul principal. ln console existd cite o gaurd cu diametrul de 30 mm pentru fixarea urechii de centrare, cu ajutorul cdreia panoul se asazd la locul lui. Patul de jos are bucqe pentru dornuri din o[el inoxidabil sprc, a putea imbina panourile aldturate pe verticald. Loeul de muncd la lucriri de placaje se inzestreazd cu urmdtoarele dispozitive: aparat de sudurd electricd pentru sudarea ansamblului principal al prinderii; o serie de dornuri pentru solidarizarea panourilor aldturate; un dispozitiv de montaj ,,LK" cu garnitura eompletd de scule gi unelte (bare pentru rotirea tijelor de ridicare, chei, buloane etc); dreptar, echer, fir cu plumb, boloboc etc ; cantitatea necesard de mortar gi de lac asfaltic. Montarea panourilor se compune din urmdtoarele opera{ii : a) ridicarea panoului cu ajutorul tijelor riispozitivului de montaj qi introducerea dornurilor in bucEe; lr) verificarea pozifiei panoului Ei aqezareaacestuia.pe dornuri; c) sudarea cu corniere do montaj a benzii de fixare de profilul U; d) betonarea ansamblului de fixare; e) cdlfdtuirea rostului de compen. satie cu $nur de azbest lmpregnat cu ulei naltenip. ln ultima variantd a dispozitivului de montaj, ti.jele sint scurtate qi fixarea dispozitivului se face cu ajutorul unor suspensii din fringhii.

Placa1 dn panoa/l mdr/

l4 Ghidul erhitectului vol, XIV

209
ilH rrlili.#rrr guni 1[' rli,'5lfll]tfr d)

"".,44

ANEXA

publicl-Pen"" in granite n''lliTT;JJll"'il";;i,::.:,:'t*1T'ffi:T'i" -l:Ii"ua rRovnoclin U'R's'S" bogat l#H'lJ"::ll;'1"?#I*'lit-*-:1"i:'":":[-: ;;';" + l':. iliiijl"'"a1i' n;' ::i:?i' o ;;;j, :" 3: li: ll" ::lionul Clesovo' reglu r^ ^,ron*o din oartea ,de vest u'r rvv's'-,:'minfeleide ghipsuri. a R.S.S. Karelo-tlna vt Lruur!p!',i--^^^""o.o de LengneQlrrer O" Lengheolnerudtrdst'..tou11::^^^ At"r" aneast6 qrupf, d aceasta grUpfl de gresiile, t":itT: in tablorr.r lipsesc -*o ro noi o,intre. o'intre'

e o t""* ^n,.1tt-"",.1t:, iile Informaf privitoar Iairfi:*iil" r::

'' ,i:i-ri '

i _

,o",,tluTii#

la noi nu #";;;t";' deocamdatr are

..-r;:: | :'

: f"

'rhotl;' i'
lit :i,.,

larg6' buinlare Pe scari

.DE PIATITA DECORATIVA ZACAMINXE IN U.R.S.S. : : .r . i-.r].:'.

., /:! ii ::i l-.,. i"!.i'. l

i
i.i,..

l l , JI i : i t l ; : ,' ),:

B. P. BELIKOV Cand,idat,:, ftiinle gealogice itt qI minera[o.gigs

fizico-mecaniccrale rocilor sint adoptate,:i in cea mai mare parte, dupa datele furnizate de labor;tdr;ii pentru piatre de constructie al Institutului de gtiinfe geolo_ gice, precum Si de laboratorul Institutului unional al materiei prirne minerale (acestea din urmii sint notate cu stetute)., i Pentru prescurtare se dau numai proprietatile de bazd ale pie-, trei : rezistenfa la compresiune qi incovoiere, greutatea speci_ ficd aparentS, pierderile produse prin uzura qi saturalia apd;ll ulTy? qifrd"u aratdporozitatea. Gerivitatea rocilor *"niiJ nata in gnod special. "rt. Datele privitoare Ia folosirea rocilor in constructii impor_ tante au fost obtinute de la A. M. Orlov, V. I. Dloughi gl sint luate, de asemenea,qi din observagiile personale ale autorului. Zec[rninteld sint impdrlite in trei grupe: pietre dure, , de duritate mijlocie qi moi. In fiecare grupd, zdciimintele sint aranjate dupd criterii geografice, aproximativ de la norcl spre sud. rRegiunile de dezvcltare sint impdrfite printr-o linie subfire. Fentru unele roci bine cunoscute datele. fizico-mecanice au fost omise. Aceasta s-a fdcut in cazurile, cind indicii de care se dispune nu inspira incredere. 2I0

'caractaristic,ile

!!
b9

PRINCIPALELE ZACAMINTEDE PIATRA DECORATIVADIN U. R. S. S.

Etr
< c

Denumirea zictrmlntului

Locul unde se afll catiera

Culoarea

Partlcularitlti decorative$ exemple de utillzare arhitecturall

I I

Proprietllile fizico-mecanlce lrinclPale de RezistenJa rupere in kglcmr

g5
E?

E*
iE:
8-

e95

!i

,EE Ec I

i g E E E:a; 5 :

s:; s

A. NOCIDURE 1. Cuarfit
Kuznavolok

R.S.S. Karelo-Fin^f,; AtbS 50 km de la debarcaderul Padani r,ie pe lacul Segozero R. S. S. Karelo-Fin5; Roqie 60 km spre sud-vest de la oragul Petrozavodsk, pe malul lacului Onega

Cuarfit alb cu granulalie mlce, aproape tdrd. pete. Zdcamhul nu s exDloateaz5 Culoare uniform,{, uneori stratificat, cu granulalle find. -4 tost intrebuinFt pentru -la Mausoleul V. I. Lenin, pavilionul sovietic de la exbczitla internatronald dln t,ibw York, pen,tru'unele monumente din Leningrad Culoarea varlazd de la cenuSiu pind la roz, granula{ie mijlocie. Un neaiuns al nia-stratlficarea terialului este. iui
2r5

| 4 2 o o l 8 1 ? 0,24

i,saI o,r+

Sokqinsk

3 280

0,08

zs6

0,20

Rovsk

Reglu6ss Leningrad, RozS 3 km de la debarcaderul Rovsk de pe fluvlul Svir

2 530*

0,31

2,s32;63

2. Granitut gi alte roci asemdndtoare

Vanjozero

R. S. S. Karelo'Fin5; Brune lingd statia Vanjozero -din MosMinriqtrial U.R.S.S. cova

0,07

Ciobinsk

R. S. S. Karelo-Fin5; Rozd Raionul Medvejiegorsk. cu ame Cu statia Medvejiegor- tist iila sk este legat printr-o gosea(de circa 10 kml

Zdcdmintul nu a fost ex- Nu ploatat gi nici exPlorat. A Jost este descoperit cu ocazia execu- stebi 'qoselel. Rezervele sint lit tdrii mari

2790

0,24 2,63 0,38

Kaqina Gora

Viborg (piterlit)

Granulalie neuniform5, tex- 2 , 5 R. S. S. Karelo-Fin5; BrunI malul estic al lacului gi rozd- turd sneisbidd- Se Prelucreazd gr:eu cu maqinile, se' l,usOnega. Existd debarca- bruni truieqte bine der. In aproPlere se afl5 mai multe zdcd,minte de acela$l granlt (Nemelkaia Gora gi altele 40 Gran'it in blocuri i*r," Regiunea Leningrad Rogie mari de tipul ,,raPakivi". Se in apropiere de oraqul prelucreazd greu. Din acesL Viborg iranit au foit executat che iurile din Leningrad, coloanele catedralei Isaakie, coloana .dlexandru, Pi.edestale de monumente, multe socluri alo ctiidirilor din Lenlntgrad: la Moscova - soclurille cl6dirilor. nol din str; Gorkl 9i

2760

0,17 2,66

2 200

0,07

rAt

0,36

h9
H

(Contirtuare)
Proprietltile fizico-mecanice prlncipale Locul unde se afl[ carlera Partlcularttlli decorative gi exemple de utilizare arhiteciurall Rezistenlade rupere ln kglcmz
rcovolere

,ioo 60

O:M

Karlahti (Kuznecinoie)

Regiunea Leningrad, siatia Kuznecinoie, in apropiere de Priozersc

Roqie

Granit ro,$u cu granulafle 1 5 mErre, pe alocurea cu dese[ stratificat. Se prelucreazd bine. A foet intrebuin{at penlru pardoselile din st. ,,firovskaia'i a metropolltanului din Moscova, pen,tru pla.3area cl5dirilor cu numdr irare' de etaje din Moscova - Gran:t de cuioare rogie deschisd, acopsrit. cu vdnaiuri, care creeaz5 un desen origi-A nal. Este foarte decoratir'. fost utitizat pentru placarea fa{adei Hoteluiui,,Moscova,. $i a multor aitor clSdiri din

23eo-l ,ttrl

0,r70,23

2,65- 0 , 1 5 2,66 0 , 2 1

Valaam

R. S. S. Karelo.Fin6: Rogie cu raionul Sortavalar. desen Insula S,iuskluiianst- voalat sari Iingd litoralul norl dic al lacului Ladoga, in apropiere de statia Piteklaranta.

,r*o-l ,noo I

2,62

Sorta-

R. S. S. KareloFinS, raionu-l Sortava,la; In, sula Tulolansaari lingd, maiul nordic al lacului

30

Ladoga. Exist[ cader

debar-

Siberia

Regiunea Sverdiov, k m de ora$ul :a3 Sverdlovsk Regiunea Sverdlwsc, la 6 km. de ora$ut Sverdlovsk

uie Gdlb \r.""Wiin:+'H:-ilB.llEel mult 1'5 m

2,63

VerhIsetsk

2,58 Celeabinsc,

L a 6 km. sPre sud vest de orasul Celeabinsk

c . q lTcratn,ean'4, D Y' ""'--i_l^ r^

Jdilov

regiunea Rovno' tt: :=pe-turdde caie Jerata Pe 8-iungime de 5- km cu statia Clesovo

D rt.

T9 P cJl

ff

Fr t9 Denumirea zictrm?ntului

N)

PRINCIPALELE ZACAMINTEDE PIATRA DECORATIVADIN U. N. S. S.

dtr

Locul unde se afll cafiera

Culoarea

Partlcularitlli decorativegl exemple de utlllzare arhiteclurall

I I

Proprietllile fizico-mecanlce princinale Rezistenta de rupere in kglcmr

UE E9
E!

= d

J ii d

-9i 5gr-

Ec
I

E E F (r:

:9: i:;E .E a;

o..

&

A. ROCI DURE 1: Cuartit

Kuznavolok

R.S.S. Karelo-Fin"d; Albd 50 km de Ia debarcaderul Padani ..le pe lacul Segozero R. S. S. Karelo-Find; Ro.qie 60 km spre sud-vest de la oragu,lPetrozavodsk, pe malul lacului Onega

.Cuar{it alb cu granulatie micd., aproape tdr[-pete. Zdcaml,nul nu se exploateaz5

4 2 0 0 1 3 1 ? 0,24 2,86| 0,r4

Sokginsk

Culoare unlform,i, uneori circa I 3 280 stratificat, cu granula{le find. 3 tost intrebuinFt pen:iru -la Mausoleul V. I. Lenln, pavilionul sovietic de la exnczitla internatronald dln Nbw York, pentru' unele monumente din Lenlngrad Culoarea variazd de la ce- 2,5 nugiu pind._ roz, granulafie La mijlocie. Un neajuriS al nia-straEflcarea terialulul este. tul 530*

0,08 2,66 | 0,20

Rovsk

Regiun'ea Len'in,grad, 3 km de la dobarcaderul Rovsk de pe fluviul Svir

2,530,31 2;63 |

2. Granitul gi alte roci asemdnAtoare

Vanjozero

R. S. S. Karelo'FinE; Brund lingd sta{ia Vanjozero

Culoare uniformd, uneori | cu filoane roze-cenuqii. Se] lustruie$te bine ; a' fsst intre l buintat pentru placarea so-| clutui clldiril Consiliului de I Minfi$trial U.R.S.S.din Mos-l cova

0,07

Ciobinsk

Kagina Gora

Viborg (piterlit)

I Zdcdmintul nu a fost ex- Nu R. S. S. Karelo-Fin5; Rozi este Raionul Medvejiegorsk. cu ame-l ploatat qi nici explorat. A Jost stabiMedvejiegor- tist iila I desconerit cu ocazia execuCu statia 'soselel. Rezervele sint lit sk este legat printr-o I terii I mari $osea(de circa 10 km) 'l Granulatrieneuniformd, tex- 2 , 5 R. S. S. Karelo-Find; Bruni malul estic al lacului si rozS-| turd eneisoidd- Se prelucreaOnega. Existd debarca- brund I zd gr-eu cu ma5inile, se' lustruieste bine der. In aproplere se afld mai multe zdcS,minte de acela$l granit (Nemetkaia Gora gi altele Gran'it in blocuri foar.te 40 BeEiunea Leningrad mari de tipul ,,raPakivi". Se in ap"ropierede oragul prelucreazd greu. Din acest Viborg sranit au fost executate che' Iurile din Leningrad, coloan,ele catedralei Isaakie, coloana .dlexandru, Pidestaie' de monumente, multe socluri ale cld.dirilor din LenlnLgrad: la Moscqva - soclurille cld.dirilor nol din str: Gorkl $i tele

2 790

0,24

'AQ

0,38

2760

0 , 1 7 2,66

2 200

0,0? 2,62

0,36

(eonfirruare)
s:

Denumirea z{c{mlntului

Locul unde se aflI carlera

Culoarea

Particularltlfi decorative gi exemple de utilizare arhitecturall

?E

Propriet{tile flzico-mecanice prlncipale Rezistentade rupere ln kglcm2 EoF 9a

JU
* d :

EE
:x Ec

FE5

dtsE
(r: b0

Karlahti (Kuznecinoie)

Regiunea Lenlngrad, statia Kuznecinoie, in apropiere de Priozersc

Rogie

Granit rogu cu granulafle 1 5 mare, pe alocurea cu dessn stratificat. Se prelucreazd bine. A fost intrebuin,fat pentru pardoselile din st. ,,Kirovskaia" a metnopolitanului din Moscova, pentrir placarea cl5dirilor cu riumdr irarer de etaje din Moscova Granit de culoare ro$ie des- 1 0 chisd, acoperit cu vdnaluri, care creeazd un desen origi-A nal. Este foarte decoratir'. fost utillzat pentru placarea fatadel Hotelului,,Moscova" Si a multor altor clfiiri din Leningrad. Nu se exploatea26l se exploreazd de cdtre Lengheolnerudtrest'. 30

,tttl
23eo-l

0,r70,23

2,65- 0 , 1 5 2,66 0,21

Valaam

R. S. S. Karelo-Find; Rogie cu raionul Sortavalar. desen Insula Siuskiuiianst- voalet sari lingd litoralul nordic al lacului Ladoga, in apropiere de statia Pitekiaranta.

-l ,rn ,n* I

2,62

Sortavale

Granit cu granulatle mijio R. S. S. Karelo-Fin.d, Cenugie cie. Se prelucreazd bine, forraionu-l Sortavala; In, sula Tulolansaari lingd meazd blocuri deosebit de malul nordie al lacului rnarl. Dln blocuri lntregi de

]Wrul-\l-LL \'*"Ex'',.,"'\ ''--\ffi

-@\ffi
'
s
cJll

t*\*,y.:,ffi'J""*'ixi'!\'**'"\r"r;ffifr,'h; \\\\\ ur';,',n"".iri """,r.T \.=t-1 ui31pgil;"'f{sf#i,[""'\:\ \**i-.8 \]-\I

I

I
I

lff'.l':d'',$,"'uT"'; ldinMoscovia'

\\\\\

i-i,
H

(Continuare) rE
Locul unde se aflI cariera Particularilltl decoretive!i exemple de ulillzare arli{ecturalt
X:

Propriett{lle fizico-mecanice prlncipale

g-t i* ),!

Eo

9r *E

E x s 'Ftt
M

nE6

SBF

==q

=:=

M:U

Viri (secR. S. S. U., i'egiu- Rogie gi Granlt cu granulalie ftti: tia 33) nea Rovno, cu calea fe- rogie ce- locie. Cariera este descoperitii rat5 inguste pe o lun- nugie pe o adincime micd

0,19

2,75 0,20

gi'rne de 18 km pina la statia Klesovo

Osovii R. S. S. U. regiunea Rogie cu Granit cu granulatie mijlo Most Rovno, 10 km pe $o- ametist cie. Drimestebine prelucr"area (Tomaq- sea de la statia Toma.qprin iovire gi lustnilre. Se ex. grad, in apropiere oe grad) ploateazl pe o adinctme mice.

0,23

, al

0,37

Klesovo In imprejurimile acestui zdc5mint se afld o grup5 de cariere cu acela$i granit 0e culoare cenu$:e gi rozd.

A fo6t intrebuintat ' pentrLr clddirea inalti a Ministerultti de comunicalii din Moscova

Behi

R. S. S. U., resiunea C"nugi" Granit cu granulafie mijloI Jitomir, 5 km mai la cu inclu-l cie ; prime$te blne toate felunord de Korosten, Iin- ziuni de I r'ile.de pfelucrare; a.fost ingd halta 245 culoare I trebuin{at pentru podul iirasbrund noho,i.mdin Moscova I I

: 30101

0,26 2,65 0,35

In trecut se extrdgea gr-a-l Nu nit cenugiu; in Prezent acoloI s-a se exDloateazdgranitul ro;u l: trp Osnita. Se exPloateazA I u6,ntru piacarea cl6dir{i inatteI ir Ministerului de comunica{ii l' dln l{oscova Culoare neuniforme, gl'anu-l R. S. S. U., regiunea LeznikoJitomir, 22 km de la I alocureaI latie find. Pe suPrafate mari I vsk statia de incdrcare Gor- I cu pete I se observd un desen cu vena-| | baqi, 6 km de Ia in- I albicioa-l turi. A fost intrebuintat Pentru placarea mausoleului V. l. I crucigare ,,Km 53" Len'in, a monumentului lui I V. I. Lenin din Jitomir' Pen-; tru jeturile de aPd din Pia{aI Sverdlov drn Moscova, Pen-| tru Dlacarea clddirii noi,c!il nu,rn5i mare de etaje a tlni- | versititii de Stat din Mosco| va etc. Neajunsurile granitu- I petele albtcioase PeI lui mareinile blocurllor 9i Pro-l ceniul mic de Productle de I bi,ocuri - L4% | EmeliaPrelucrarea mecanicd difl'| 40 R. S. S. U., regiunea novka Jitomir, 1 km de cale lportoca-| ctlii. A fost intrebuintat ften'l feratS largf, de la sta- I lie (tip I tru placarea intrlril in statial ..Beloruskata" a metroului din I tia Emelianovka Iloscova, clidirilor de l'rcui'" I din str. Gorki, Pentru in')llu-I mentul lui Sevcenko' ieturi-l le de aptr $i magazinut unt- | versal din Kiev, Pentru mo-; t\t numentullui S. M. Kirov dlu l oraqul l{igov J
Sudlikov

R. S. S. U., regiunea Podolsk, Kamenef in apropiere de stalia Sepetovka

I **'" I

tt nJ
l'"I
It
It

l*"u,",

,trl

0,09- 2,640,2L 2,67

p,2r0,23

It

1.",,"-l

0,23 2,65

0,4L

l*'l ll

J:r

ts

\J

Continudre
Denumirea zlcimintului Locul unde se afl{ cariera Culoarea Particularif{li decoraiive $i exemplede utilizare arhilecturall

'i.

*a

Proprietttile

fizico_mecanice principale

E-e
ri
E

Rezistenfaae ruperein kglcmz kgicrnz

stune I iere --t_j--.blTlR
,t

-. l.]---_-

Etr

ompre., l"-co"o-l:95
l:*ta-

I .S I H-" j ;tt i ;9.

-c.9

= !: ;E: Q;M

-= Fts;

i*S;fii,*iJ"*.,: H; ;.?lH:

Korosti_ R. S. S. U., resiunea sev Jitomir, in apro,pi6reoe Cenugie-f Granulalie. .mare, ora$ul Korostigev. De aIbS- | porfiroidd.' S ]a statia Jito,mir 30 km pe sosea
I rognia

/ l':tg:ffiE;ifilj,ifrt /,F;*HF,i'ff"i:H+HFf$

--;/p"*J#[fl*,+,u,*,*l
uneo"iI 2 4402 730
0 1 5 - 2,66- 0,27 0 , 1 8 2,68 0,28 i0

-. R. S. S. U., regiunea J:romir,_10 km -de la 6ratrraJitomir

:.Hlll ff:;iJ,,":.x,fl I T,, n :+ilg

2 840

0,39

2,66

0,37

Igl "fr::lx"f ?i':l *,* i

Sokolovdgorsk

/r,llt"l*rm"'ii$iH':ff I "Ifl'
2,63

Tot acolo

Kornin

R. S. S. U., regiunea Jitomir' 5 kfn Pe soseaspre nord vest de itatia Krivoe

Jejelev

R. S. S. U., regiunea Vinnita, 12 km Pe goseaspre sud de statia Berdicev

Verzuie-l Este aproape epuizat' .:A cenugie I fost intrebuintat pentru l''Ia' I carea caser diir Pia{a Pugkin ldin Moscova I Cenusie I Granit de granulafie nare; 20 inchii F,l primeqtebine prelucrarea qlin cu im- | lovire $i lustruire' Se po-t torm" blocuri exceplional - de "t""rtiil I mari. Din acest gr.anit. JTJ qu r69ii' mari I executate scutpturlle lul I' v ' I Stalin si a lui V. I. Lenin de a p l p e c a n a l u l, , M o s c o v a " ; f o s t I i:xecutat Placajul soclurilor lmultor clddiri din Kiev etc' I Cenusie-l Granit cu granulatie mare, 2-3' inchisd I aproape negru; prelucrarea cu pete I piin tovire ie face in condi{ii rosi. in-| iniilocii. Lustruirease face cu chise de l Ereu, din cauza incluziunilor Franat I f,e granule de granat. A fost | intrebuintat la tribunele din Moscova, I Piata Rosie din I peniru so6lurile unor clddirl I iiin Moscova $i Kiev; Penfu I stiiobatul monumenlului lui I V. I. Lenin din Kiev.

2 050

0,48

aA

0,20

2040 2 L70

0 280 , 3 9 2,80

0,140,20

Gnivan

R . S . S . U . , r e g . V i n - Cenusie-l Culoarea variazd pind la 1 , 5 - granulani!a, lingd statia Gni- inchisd I negru. Structura I Ue mi ilocie. Se lustruie$te | 6ine, iirsd Prelucratd nu are I un asPect 6stetic. A fost inI treluhFta Pentru trePtele I din statia ,,PalatUl Soviete-

2 L90

0,26

2,83 0 , 1 4

Continuare

Denumirea zLc{mlntului

lo'r" a metro.ului din Moscol1 va. In ealitate de Piatrd de;l Placai se lntrebuinteazd ."t l Granulalie mare; excepiio-l6-8 2 300 R . S . S . U . ,r e g . K i e v , RozdOlganita I 5 km pe linia de cale cenugie nal de decorativ; deocanL' -ingustd dat5 nu se exploateaz1; aId'-,1 de la feratd turi se expdoateazdgranilul I statria Ol$anita cenu$iu il Granulalie fin6 ql mijlo- | 4 2 210 R . S . S , U . ,r e g . K i e v , CenupieBogusla 10 km de Ia statia deschisd cie cu iuclqziuni negre cleI biotit. So ltstruie$te bine. I Boguslav Dintre granitele ucrainiene I cunoscute aro cdloarea ceaI intre-l mai deschisS. A fost etteiu-l buintat pentru Placarea rilor'diri Moscova9i Kiev, qil a podurilor Krimeea 9i Kras- | 'loholm din Moscova. - | Pind 2540 Granula[ie mijlocie, Pe u-.1 R . S . S . U . ,r e g . K i e v , Starie nele porliunl Babani 16 km de la stalia PoFormeazd blocuri excepfional'l (Umans- ta$ de' mari. A fost intrebuint4t'l koie) l pe.4tru piedestalul rlo'nurnen-

_d!
:l

EF x:

Propriettlile f izico-mecanice princiPale Rezistenlade rupere in kglcmr

Particularitnli decorative!i exemPlede utilizare arhitecturalI

hb
FO

3-s 9*. <q t s =

F30

J @ o

.rgB
ello

d.:

tr

:2-= q= O;U

0,23 2,66

0,23

0,25 2,64 0,29

l"'*'"

0,24 2,65

0,28

KarusI""l;l;t %'n,i*o5t'i; I

,,1?i" YJiBt Ki;3,f,fl "". IIs'

t tului generalului KerruahowI ski din Uman, Ia Placarea PoI durilor B. Kamennil, KrimeI ea qi Ustiin .din Moscova Granulafle foarte mare, 10 Rogie I I norfiroid6. cu desernde cuI ioare rosie neagrd. Desenul 10 lst.-KaPustino, km de I I eranitului variazd in func{ie Novo-Ukrainka "de stafia directia tdieril ferdstrduI jta luri. Cu maginile se Prelucreazd s,reu. Se lustruieqte Dine' -se exPloateazl Nu Porfiroid, structurd trahi- 3,5 Rogie r*^.,^- | R.S.S.U', reg' Kirodoid6: se Prelucreazd greu se lustrute$te cu masinileI bine. A fost intrebuin{at Penhovskie I tru piacarea cheiurilor de Pe Hutora) riul Moscova $i la cldciirea noud inaltd a Universitdtil | de Stat din Moscova' Desenul eranitulul varl,az| in iun"de direclla tdieril feris' ctie trdului clo- 2-5 Grariit Porfiro'id ; reg' R.s.s.u., odes-Cenuqie oleste binit' A fost se utilizat natural d*a I sa, "oono.o-l 8 km drum cheiurilor din i"-'-ot".".e" PodgorodI qe. ta sta{ia Moscbva qi Odessa I onla Granit Porfiroid' cu Sranu-| &-8 Cenugie binel sofievka l- R'S'-S:U" ""9' TlIo" cu pete latie miilocie,se Preteaze pe drurm prin lovire'^A- I Ia'prelu-crarea Ia statia brune cesi fel de Prelucrare a Iosrl mici folosit pentru placarea--po(luI Iui Krisnoholm din lvLoscoI I

ll ll
I

0,0?- 2,69 0,31

0,44

0,0?- 2 , 6 7 - 0,360 , L 7 2 , 6 9 0,40

2 680

0,14

2,66

0,19

Continuare
Denumirea zicim?nlului Particularitlli decoralivegi exemplede uti,izare arhitecturall
X;

Propriet[tile fizico-mecanice principale Rezistenta de rupere.in

Vsl"n2

_o

/.==
-( km pe drum cenulie natural spre este de sta_ tia Trikrat

Ec

sFs

*=E FHK

EE;
co- u

ii'P =

Trikrati I

res. Niko- eruna-I , R.S.S.q., taey,

lite _necesare gi Odessa.' S_a inqepriiqtat pentru- ptacapa podului Krasnoirolmciin tvtbs_ podului
dln Nikoiaev

_.^9r1$t cre; se expioateazd din Coul, ole; se exploateaze Coua din canere, pentru produse cioo_ ciop-construcliiiJr

de.granuta{ie mijlo-

6-8

KonstanR . S . S . U . reg. Niko- Cenug'e tinovka laev, 12 km pe drumul inchisE , Granit cu gran,ulatie mijrocre._ se prelucreazd
VUIll

natural de Ia stalia Ka-

pnn iovire

bine

10

NovoDanilovka

R.S.S.U., ree. Niko_, RogiePorfiroid, cu desen rogii. 1 0 laev, 2,5 km di la sta_ cenugie L98_ll:, .Se^pretucreazd gr'eu fia Novo-Danilovka cu scutele-Se lustruie$teb-ine. penrru pta*1^in!Fquin{ar carea cheiurilor din NIoSco_ va, a podulul- Moskvorelk, la noua-clddire inaltd. a Unii,eisitlfil de Stat din Moscova

2 470

0,33 2,65

u,t1

Tokovka

R.S.S.U., reg. Dngnropetrovsk, 7 km de ia itatia Tok. UnuI din cele mai bune -9i mar de mari zhcdmin.te granit roqu din U.R.S'S'

Ro$ie I

De ciiferite nuanto 9" gY-| 10 de la raz descnrs I toare I I pind ia ro$u. Structura . cu I I eran'ulatiemijiocie. S-a Intre- I I 6uin,tat la constructia Po$u- | | I lui SevastoPol,Pentru Plac'ai rea podu,iui Moskvorel,K, a I I ltioihtor inatte din Mosco-|
va

2 6003 020

0,20- , R40,33 2,66

0,170,29

lan!evo

Granilatie miilocie' cLlIoaR . S . S . U . ,r e g ' Z a P o ' Cenugie re'uniformd. Se Prelucreaza roiie, 6 km Ia sud de bine. DuPd lustruire aPare stdgia Ianfevo l----oo i,t'.c textura iri "f"st intrebuintPt -ia ;;#;-'A placarea cheiului de Po rru-l -MoJcova' La Placarea itoil ;g,titi inalte a Universitltii de Stat din Moscova' a llo;;ritdi B. I(amenniri Ustiin' .9i Li- Mo."oua se intrebuinteazd pe o scard largd R.S.S.U., reg. TaPY Cenugier o j i e , i n a p r o p i e l e . d e deschisi '/ Km caiiera Iantevo' Lejino' oind la statia in aprop:ere se afld mai multe c'ar;erede acelagi Rranit (lvano-Gannovetc.) [a etc.)
Rozd

3 380

257

0,17

,. 84

0,17

' Natalievka

Granit de culoare cen'uqie' cu granulatie fi^n1-se Intrebuinteazd bu fala cioPlitd -ioit intrebuiniaf El scard cheiurile din " larEitpent"u Kiew si Nloscova Granit cu granulalie find ; 2-3 se prelucreazi bine Prin 1ovire. A fost intrebtiintat ,Pentiu placarea Poduiui Mosc-

3 020

0,14

2,63 0,28

lka
Staraia I itaraia
t9 t9

R.S.S.U.' reg'. Stali' R.S.S.U.,reg.- StaliKaran lno, 12 km P" _q,tu-T^:l i naiurai sPre sud i'est I ae stalia Staraia Ka-

2 290

119

0,19

2,66

0,32

N' I.9 A
{P

Continua16
Denumirea zdctrmintului
6E

Locul unde se afl{ cariera

Particularitlli decorativegi exemple de utilizare arhilecturalil

q9

ia!.19

Ec

TFS 54f,
10

s?.: bo

vore{k $i a cld.dirtlor din or. Stalino, a teatrului din Rostov, a unui sanatoriu din Kislovodsk UiluR.S.S.Georgiand (Ra- Cenugie. Granit cu granulafte fin[ ; Kam ionul Kluhori). Versan- deschisd a fost explorat inainte de (Ak-Ti- tul nordic al Kaukazurdzboi. Se prelucreazd u5or, ube) lui. Aproximativ 60 km A fost intrbbuintat peritru p $osea de Ia statia piedestalul sculpi.urii ,,ColKluhori, regionala cdii hoenica qi Muncitorul" de la ferate Ordjonikidze expozitia unionald din Mascova. Nu se exploateazd Uruh R.A.S.S. Osetind.de Granit porfiroid. Z6.cdmtnNord, drumul din satul tul nu se exploateazii l-asnal spre Dunta R. S. S. GeorEian5.,Cenugie Tipa Granit cu sranulatie -sta[a 3-4 km. de ia locie. Se ciopGgte gt'se Tipa truie$te bine Gum:sti n.A.S.S. Abhazia, 30 Cenggie _ GranuJafle mijlocie, cu inkm la nord de Suhu- deschisS, cluziunl negre uniform dtsmi (pe qosea) persate. Nu se ob[in blocurt foarte decora- regulate, Cariera se exploateazd in mod lntermiteni

ran, in apropiere de or. Jdanov

2 380

0,20 2,67

0,28

1 700

2,66

,-rl
2 480

2,69

0,31 2,65

0,60

Granul.alie miiloeie, cu L l r C a = Bambak I R.S.S. ArmeanS, lln- Cenuqie 1 ^l lgd statia Bambak cantitate mare de granule neol qi de blogre de lrorblendd titd. Se lustruie$te blne. S-a ; ll + intrebuintat Ia placarea mai ol ql multor clddiri din' .Erevan 9: cl din al.te oraEe

2 400

2,81

.'l =
ol

Amza- | n.s.s. Armeand, ra- Culoare Granula{iemijlocie, de cuciman lionul Kirovokan. se a- rozd, rar loare cenu$ie-roz5 cu Pete tsieni.t-1-1ud apropiere de sa- intilnitd albe. Foarte decorativ in 614't'u' Lermontov, 16 km ltul fde la statia Chrovocan
t

r 720

2,64

Atarbe- | R.S..S. Ar,meand, 5 GdlbuieLa fel ca granitul de BaIa kian lkm de la sta(ia Ahta cenugie bak. A fost intrebuin{at Pen(grano-la liniei ferate in con- deschisS tru placarea monumentului diorit) lstructie lui Haciatur Abovian din EI I revan Piati- | Districtul OrdjonikiAlbe gorsk ldze, in imprejurimile (begta- loragului Piatigorsk $i unit) lale oragului Jelesnovod, lsK

I I

I I
I
| l-

Culoare foarte deschise, cu pete mdrunte negre de diotit. Granrula(ie fin5. Se lusLruieste greu. Are o saturalie cu apd foarte mare, - Pind Ia 3,5Vo Muntele Medovata Muntele Beqtau
1 980 51 80

t\9 t\9. qtl

90

015

2,33 3,50 2,42 2,dd

160 0,11

\)
Conti nuare
Particularjtdli decoratjve si exemplede utfizare arhitbitural{

'is
:9 r Ec

sg

Propriefiti fizico-m ecanlce principa.le

I
I ctr to

Eb !i5

lsEe
I EE E lds &
110
llFoG

3. Labradorite, gabbro_uri gi alte roci principale Cernaia Karelo-Find", Neagri .R.S.S._ Salma raionul Kandaiaksa,es_ cu granulatie ..-Gabt-ronorit 3 844 curoare tuarul Ambarnaid, in ::F,, .99 n i f r r o * ^ -ariorut-rirlal .gra tena ^ aproplere de Kereti: are debarcader se exploateaze Turcin R.S-.S.U.,Reg. Jito. Labradomir, 3 km de la statia cj*yr111e qe i-a statia jnrjre- 2 , 5 2 430 rit Turcinka. 9U :,: Zacemintirf cenugiu "i":":i un mare . complet ::le._-aproape epuizat

316

-/"'

i$i:iE *Hi;,ff;,';,; id;ii:

0,r7

-q";i." r. Le_ v. :?:*,"_Tl5,"leurui' pavlio_ lll U.R.S. oe ta J:ST.I, nuil

i,iil ";I:y.:). X'll ,^]**:Y:.I, eipozi[ia ta cUoir'ei
i'u"t"ri"q_

iff:T,t?",{$,!iit.#ttrj;1;t

l?ff :*i,ged;"hil'rlhr: ,1,:

0,26 2,68

015

Kamennaia Peci

,l *r',",y*Jt}:i,tdif#*/
li] 3::yl.ntur din^Harkov ;i;: te bine -^fgq3$i rocd,ca .u" p"u_f
2 20a

p*?;"c -:l,,If'rj,' lr)i-$evcenko ,rfti"ut 'S;

"rtt

0,15

/"'

I I I

Golovinka

R.S.S.U., reg. Jito- Labramir. 15 km de la sta- dortt negru lia Go'rbati pe o linie feratd secundari

Gran'uiatia mare, irlzeazb bine in nuan'te albastre pronun{ate. A fost intrebuin{at pentru placarea clddiril Guvernului din Kiev, a "st. 'n.,rou1ui "!lin ,,Kurskala" Moscova, la "mauso,leul V. I. Lenin, la teatrul de operd din Harkov si [a foarte multe alte clddiri din oraqele mari ale U.R.S.S. Granulalie mare, cu nuinlr mare de cristale care irizeaze in culori albastre gi aurii. Exist[ fi,loane fine. Se ]ustrule4te bine. A fost lntrebuin tat pentru ,rnonumentul lui V. I. Lenin din or. Jitomir Granulatie mare, cu irlzatie bund in culori albastre. Se observd un desen compus din pete. A fost intrebuin{at la clddirea hotelului ,,Moscova", la gara Kiev

2 t10

Gorbilev

t t . 5 . 5 . u . , reg. Jito- Labramir, 22 km de la sta- dorit negru tia Borba$i

R.S.S.U., reg. Jlto' LabraKamennii Brod mir, 19 km de la sta- dorit negru lia Gorbagt'

Brajin

R.S.S.U. reg. Jito mir, 4 km de la incru' ci$area nr. 54 (Jitornir-Korosten)

Gran,ula$e marc. Irizafie Labradorit de bund in culorl argintii, aurll culoare Fi roqietice. A fost intrebttinneagrS{at la ctddirea Armatei Sobrunl vietice- din Minsk. Nu se exploateazd

*)

t9 t\9
N

\5 f.o

Denumirea z{clmintului

Locul unde se afll cariera

Culoarea

Partieularitlli decoratlveli exemplede utilizare arhitecturale

Slipcila I

mir, 15 km- de la st. verdeGorbagi pe o linie de inchis cale ferat5 secundard

n.q.q.V,.re8.. Jito-

Gabbro

;
Gabbro Viri, secR . S . S . U . . r e g . R o v - hegru tia 48 no, 20 km de la statia

Granulalie mijlocie. de nuantrdverzuie ugoare.A fost intrebuintat Pentru mausoleu: V. I. Lenin qi la clddir"ea nou5 a bibliotecii V. I. Lenin Gabbro cu granulatie mare, de culoare absolut neagrd. RocI cu piritd. Nu se exbloateaza

| o,o+

Klesov, linie feratd ittguste

Partenit

A foat intrebuin.tat la ccn- 1,5 2 300* Reg. Krimeea, Iingi Diorit verdemalul m6rii, in aProPie- cenugiu structia palatelor din Krimeea, pentiu soclul zidului d,e re de satul Partenit. EIinie din st. ,,Maiakovskaia.' xistd debarcader a metroului din lv[osssyl, pentru gara Hi'mki de pe canalul ,,Moscova". Multe blocuri con{in pirite
fizico-mecanice sint aceleaqi ca Ei la labradoritul de Golovinka.

*) proprieti{ile

Kursebi

R.S.S. Georglan5,Ia Tegenit nord- est de oraEul Ku- verdetaisi, in apropiere de cenugiu stalia Kursebi. In aPrcoiere se afl5 un zdcdinint de acela$i Te$enit in Opurcihet

Granulalie mare. Se irrelucreazd +i se lustruiestebine. -ia A fost intrebuin{at conpodu^rilo1 din regiostruire_a nala de cdi ferate Transklaukazia, la coloanele InstitutuMarx-Enghels-Lenin dln lui Tbilisi gi Ia alte cld.diri

I'c-

B . ROCI DE DURITATE MIJLoCIE 1. Marmure ' BelaiaR.S.S. Karelo-Find, Rozd qi - Marmurd cu gfanulatie find, fisurat5, cu desen din rogie Gora malul Veslic al lacului pete, de _nuante roze, roqie Ei (grupa de Ghii. in drePtul satu-Belaia violetd. Marmurd cu dolomiGo-ra,la 60 lui t5. Se in'tilnesc. porliuni cu minte) km de sta{ia Nig-Ozecon[i'nut .m?re .9e cuart. A fost intrebujn{a.!5 pentru' placarea interioard a Pdatuiiii de marmur6, a Catedralei .lsaakie_gi 'a muze.ului etnografic din Leningrad. Nu se ret intrebuinlati comandd a fi ,pentru placaj-e exterioare: rmarmura se dgrad.eazd
Nijinii Taghil

I 980

193

0'3? 2,84

0,i?

cu granulalie Marmurd Jte'g. Sverdlovsk, 6 Roqie qi p estritd find, cu desen de culoare rokm de la statia Niini pe"prun5. 9i violetd. Unq-_e Taghil porfiuni au de,sbnbrecgiform. A fost intrebuintat{ pe scard largrl pentru placarea metropoiitanului din Mosccrva, qi

I 450

305

1,40

Continuare
=E
:!L

Denumirea zd,c[tnlntului

Locul unde se aflf cariera

Particularittli decorative gi exemple de utilizare arhitecturall

I
I

lTo x I

1E*
l5

Feg. Sverdiovsk, 6 oe Ia Hrizolitovii spre satul Fomin,o

Koliutkino

1,gg

2,70

cenu*e LT:,3i.'tf,il,iil*,#ou'il*'Jr % j|ff t;,# i"u / ""'.",i, ill,^e,F:^-9u venaturi sau in

t'f-^-.-r^,,

gabri

t&re, roarte decorativ

PoIevskoe

Ulk*;'bJi..ff""i: /

25 ,::T:ts"1l9_.1'. de pe j

,n9 id:r1 ,:'i:111"'.!/ "u.,u,'u

1 810 296

fidr-F";iiiig:*ffH /;gS;
fost lntrebulntati la zidurile de trece're.din statla ,,Piata Svordlov" a metroului dln Moscova. Unele blocuri Pot fi intrebuintate pentru Iucriri de sculpturd. Marmurd cu . granulafie 12 km nord de sta- Neagrd find. cu desen cu venaturi de tia Verhni Ufalei, la 2,5 culoare neagrd si alb6. A fost km sud-est de halta de intrebuintatEla stalia ,,Kurskaincruciqare nr. 81 la" a metro,ului din Mosco' va Marmur6. cu granulalie Reg. Caleabrnsk, 8 Cenugie fin6; cu desen cu venaturi siUfalei km de Ia statia nous sau compus clin pete albe li cenutii. A fost intrebuintatd pe scard largd pentru placajele interioare ale metroului din Moscova, pentru gara Kazan din Mos:ova gi pentru placarea clddi' rilor din alte ora$e cu granulatie Marmurd Reg. Sverdlovsk,lin Cenugie .mijlocie, stratificat5. In cazul se halta de incrucigare 'nr. tdierii de-a lungul stratelor, 84,20 km de la ose ob{in pldci albe $i canurasul ulaler $ii. In cazul tdierii sub un unghi fati de slraturi se obtino un desen cu venaturi de culoare cenuqie gi albe. S-a intrebuinlat pentru placare'a paviiionu,lui sovietic de la expozifia internalionall din Paris din anul 1937, la metroul din l\loscova etc.

I
1,29

-**r*l
Ufalei

1 120 1 6 8

2,10 0,29

1 610

L,82

0,22

Maukskoe

1 150

1,65

2 , 7 1 0,18

t\? riil F

L\-

tJ Crt

Continuare

Denumirea zdcdmintulqi

Locul unde se afl{ cariera

Cnloarea

Particularitlli decorative Si exemplede utilizare arhitecturall

;x - = .
E L

xP

Proprielitile f izico-.. ecanice principale

Ctr

E5
q=

Rezisienta de rupere'ln kglcm,

lncovolere

=E a -9 | 9,t15 | d,:c '.i-9 o Fdc

;5 Ec
a

l.tsMic,d'e _t_ 819

11q

iBt I gEF EA;

l0

Prohorovo Balandino

I P,"g. Celeabinsk, 20 Aibd cu I km de ora.qul Celea- pete I binsk, lingd satul Pro- voalate I horovo si satul Balan. ldino, 3 km de la stafia I Derenskaia de pe linia I Celeabinsk Bagoriak

gigimskoe

Reg. Celeabinsk,1,5 km. de Ia sta[ia Baritnaia

Albe

l\Iarmurd, care in uueie portiuni are o calitate apropiat5. de cele mai bune feluri de marmurd pentru statui. Structura compactd, cu g'ra. nulatie fini. Varietii{iJe curate sin,t transparentepo o a. -la dincime pin5. 10 im. In masd mare marmura are un desen de cu-loare brund. Se observd incluziuni de Diritd in formd de praf. A fo3t intrebuin{atd la placarea sta[iei ,,Piata Sverdlov" a metroului din Moscona etc, Uneie blocuri pot fi intrebuinlate pentru lucrdri sculpturaie MarmurS. cu granulafie mare, pe alocureacoloratd in j nuantd gSlbuie 9i cenu$te este o marmurd dorlomiticd. A fost intrebuinfat5 pentfu placarea Muzeuiui de arre plastice. ,,A. S. Puskin" din Moseova.

1 280

132

0,17

mt-rl

2,84

Pugaciovo

!9

Cenugiel Marmurd cu grailulafie ma'I I re, cu desen in venaturi, careI cu I se aseamdnd desenul mar-l I I murei ds ufPlei t-^-'l Feg. Celeabinsk,30 {lpd. I Structurdcu granulatiemij- | Koelga km de la statia Eman- galDureI tocie. Desen punctiform, de I careI jelinskaia I culoare cen'u9ie-brund, I de marmurei un aspect mur- I I oar. e fost intrebilinlatd lal I placarea clSdirii hotelr-r,iui I | ,,Moscova" qi a majoritifii I metroul din I I sta[iilor de la Moscova I I R.S.S.U.,reg. Tranls- CenuqieI Nlarmur[ cu granula(ie fi- | TrebuI $ani carpati, zdcdmintul se deschisd n5, de culoare albd.Ei albS ctt I 'Dilove) afld in munti, 4-5 km cu vena-l dungi cenugii. Poate avea o I pentru J de Ia stafia Trebugani, turi importan!5 I mare regionala de cdi ferate I R.S.S.U.,ea fiind singura sur' Lvov I rd de marmurd cristalin5 deI corativ5. Sub formd de Plici I mici a fost intrebuinfatd PenI tru placaiul interior din' gara I Kiev. Posibilitatea obfinerii I blocuri'lor nu se Poate aPrecia r R . S . S . U . , e g . T r a n s - Roqie gi I Un strat gros stratifieat de Novoserozd I calcare com-i'acte, uneori breccarpati, zdcdmintul se lita (B. Ka- af15 la 5 km Vest de I ciforme, cristaline. Coloralia menetr) satul V. Novoselila, Pe I - O" la roz-deschisPind la linia de separatie a aI roEu. In partea de iqs a straoelor Dentru riurile I tului se afld un strat subtire Vulhovsiik gi Lujanka. Pind la stalia Neresni[a I de marmurd galben5. A fost - 12 km linie feraid i I intrebuintatd la c'l5dirile din | | nrecrrl \,fncnnrlt ingustf oraEul T . r ; m r c i lla lllos,qova Lvov $i o Ree. Ceieabinsk,12 km ipre est de stalia Sirostan, regionala do cdi ferate Ural-Sud

180

t,g2

2,70 0 , 1 5

70- 2,55272 0,81

,10,,7R

036

51-

1 , 8 1 2,68- 0,462,77 2,69 0,63

Continuare
Denumirea zEc{min_ trdui
EP

Locul unde se afl{ cariera

ParticuJarjufj decoratjve si exemplede utiljzare arhitecturall

ic

Proprietltile fi zico-mecanice prtncipale

EE

= <d
E :

Rezistenlade rupere in kgicme

-9 N6o

E.9: ==6

c= E-9 :: j

D&no-

63E

,,Tl* I;i'#il',i,'f Lf:i'J filoane Km de Ia statia Neres- albe

lI ri.D.s.u., reg. Trans- Rogie

lcu

8sil

rylt"u pardosealade mazaLc a. uasei oamenilor

l\u se expiloateazd,

d e gtiin{i.

Biuk.Regiunea Krimeee Rogie gi Iankov_ raionul Simfero,p6i, llnl galbend skoe g3 satuJ -&i"LFa fiSi cu , -Mramorocie, ai.it" "neunifva. Km. de Ia stafia Sinl_ aurie l?:I:,,9:roqii esi-e-' i: riet5fil or. feropol or_

ffif.r#'**fffiq*#
t*rl;
2,69

i:1T9

de_ 9ll:u" -c-ristalin re p.6iuc.*a"a Flilj:',.,_:""9 capri,td oi{ie

-9t

foarre

734

un lusun tils_

orsI z,es 0 , 5 9

di'c :"131'iL,' ?::li.f !, i::.1,:

.,,Kievsriiai.,,,piata " ei at-tete. precurn ffI"l$:i.., a hoielului ,J,I;;;#: $i

*,?*'"*:lg1f_ .qgr;&,i gl^, : staiia "*,ff"'unori"-,-',l[ii}: ;,I :ll*.8:,T -,f#q; EEi l,t.^, r-lil,l:,. s^Kara. ,,Kievsi<aiai'. pinre

$:.:+,.?f: dgfS-J,nH;

Gaspra I Reg. Krimoea, iiugS I Cenuqie I Calcar crisfalin Cenuqie Calcar CrisLalin compaet, 0,5 cornpaet cenugie-brun5,cu | I de culoare cenrugie-brund, I satul Gaspra, 10 km | sud-vest de Yalta rari, pin^{ | | coliii lcolifi mari qi rari, pin^{ la 1$ I pd. diametru ,,o,chi I I cm diametru - ,,o,chide paI I s,6re". Se intrebuinleazi pe monumenI scard.largd pentru ffioflunnI terleqi placajele din Krimeea. aseme. I A fost in,trebuinlat de asemeI nea pentru ho,telul Moscova

I Balaklava -

-- I -l I Ghidam I R. S. S. GeorgianS. Neagrd I Calcar cristalin cu granulanordic al cu filoa-l Nie find, cu structurd in forlVersantu,l lcoamei muntilor Kauka- ne albe I md do pldci. Grosimea p15.c!I -tor - pind la 0,? m lzului, raionul Kluhor'i, t I | 20 km pe gosea pind statia Kluhori I lla Gorov I R.S.S. Azerbaidgea- Rozd I C"1.". cristalin de culoare nU, Karabahul muntos I rozd, cu multe semne albe I I mari de faund. Nu se exploaI I teaz6" I r-opot I R.S.S.Georgiand, Albd 60 si | - Grapulalie find gi mijlocie. Irm Oe la stalia Telavi cenusie I Desenul - neclar cu venatu' I I rd, cu trecere treptatl spre I I nuanfa albd. Unele por{iuni a9 l (]ll I au o culoare albd pur5.. S-a url , I intrebuiniat pen,'uru placarea

cristaljne compacte, | n.g. Krimeea, gru- Cenupie| lpa de cariere din im- gi rozd- | carc se extrag periodic din ""i.rro I irejurimile Balaklavei, bruni I citova cariere mici. Unele din | in apropiere de SevasI ele. cu,mar fi calcarul de Kapen. I topof I dik, au fost intrebuintatepenI I trrr niacarea hoteluiui Moscova I tru piacareahoteluiui Moscova I I si a metroului din Moscova

Denumirea z{c{mlntului

Locul unde se all{. cariera

I
l3

Continuare
x:

Pro prietllile fizico.mecanice pr.incipaie

I"*'* t_
Albi

Particularitlli decorativeSi exemplede utilizare ahitecturall

I l 6 - : l
| .:eo

E9= E
Ec
JU

s9:

| :aE |- ; e a l
110

casei Guvernului R.S.S. Georgiene, la clSdirea Institutlllui Marx-Engels-Lenin din Tbili si, la st. ,,Kalujskaia" a metroului din Moscovaetc.
lvanetia

R.S.S. Georgiandlingd. satul Desi, pe goseaua Svanetia de Sus. Pind la stafla ZusdidirUD KM

Marmur5,cu granulafie ma- 2-3 re, de obicei de culoare albd. Exploatarea a inceput dup;i razoor.

Sailieti

R.S.S. Georgiand, 1 km de la sta{ia Salieti. Cel mai mare z5cdmint de mar,murd din Geor8ia

Rogie

Calcar c,ristaiin cu granulatie find, cu desene dif-erite la niveie diferite ale stratului. Predomind. desenele din inele neregulate inchise, de calcit cerlu$iu pe fond rogu. S-a intrebuinfat Ia sta[iile metropo. litanului din }loscova: ,,Stalinskaia",,,Electrozavodskaia" gi,,Koltevaia-Kufskaia"

1 350

241

0,91

2,67

0,31

$roga

F.S.S. GeorgianS, 4 km de la stalia Dzirula, de lingd satul $roia

froq'e

Caicar cristaiin iie grantria[ie find, cu un desendin Puncte albe. 9a intrebuinlat Pentru placarea statiei ,;Krasnjil varota" a metroului din Mos. cova, a ciddirii Ministerului de Comunica(ii din Moscova, pentru placajul exterior al itaairii Pogtei Centrale din Tbilisi qi in multe locuri. !blosirea pntru placajul exte rior in cl:matul Moscovei(sta{ia de metrou ,,Arbafkaia") nu a dat rezultate bune
io

1 790

226

L,AL

2,69

0,29

Molita

RogieCalcar cristalin cu granulaF.S.S. Georgiand, 4 tre fin5. cu desen asemdndiol' km de Ia sta{ia Molita cafenie cenupie iu o hartd geograficS, datori(lingd satul Certala)

1 490

283

tQ

2,68

0.50

td incluziunilot de calcit colorat, concentric. A foat intrebuintat pentru placareaclddirii Inltitutului Marx-EngelsLen,in din Tbilisi Fl Pentru placarea interioard a mai ncul' ior ctddiri din Moscova Granulalie find, de culoare brun5-cenugie,cu filoane de calcit de culoare albd sau gdlbuie. S-a intrebuin{at Pe scard largi la Palcarea Betroului din Moscova (statiile ,,Ohotn'ii Riad", ..Piata Revolutiei" Si altele)

Sadahlo

R.S.S. Georgiand, 6 km de Ia stalia Sadahlo (se exploateaze inl rnod periodic)

Cenugie

1 , 5 1 200- 2t8 1 600

0 , 1 8 2,7L

t9

7zl

f9

Continuare
Denumirea zlclmintului Proprietltile fi zico-mecanice principale Locul unde se afll eariera Culoarea Parlicularitttli decorative gl exemple de utilizare ahitectural{ Rezistentade rupere ln kglcmg
s! a-9

3xr
:=o

'=9o FOd
6 - ; O : il

FEE D}E 8

9EF ,

Djarhe

R.S.S. Armeand. 5 CongloConglomerat cu desen mokm nord-est de satul merat zucal. Afost intrebuin{at penDjarheciul Mic, raion. din pia- tru pardoselile clEdirii InstiDplijan, la 50 km de trd de tutului Marx-Engels-Lenin din stbtia Kirovokan calcar' Tbilisl, cum $i la clddirile din Erevan. Un neajuns al pielrei roze sint pietricelele izolate de cuart, care ii ingreuiazd pneIucrrea
Cenugie Granulafle mare. Desenul u vena- este format prin succedarea vinelor colorate cenuslu, cu turi

lntensitate diferitS. A foet iratrebuinlatri pentru finisarea unor ciadiri din Erevan: C.C. P.C. (b) A, Clddirea Guvernu;lui'etc.

Grupa de cariere Agveran

R.S.S. Ar,mean5, lin- Rozdgi satul Agveran, 55 km de la statia Erevan. Al5turi se afld zecemin1919 Dallar $i Kaputl\on

Granula{,r.e find, cu desen in formd de re,lea d,in filoane cat'eniu-ro9ii. fost intreA buin,{gt pentru placarea statrei ,,NovorKuznetkaia" a rhetroului diq Mospova,a tea-

tnrilui

de clC.-p.c.(!) A si X?r?hi.ii

oPer5 dln

Erevan'

; Ator
Agamazalu (onix)

crlidiri din Armenia

Interesant, fiind se'mltranAlbi 5i R.S.S. Armeand, 13 galbene sparent. A fost introbuintat -futru km de la or. Erevan' culoarea 't Placarea statiilor me' 'din Iingd satul Agamazatu mierei) Moscova: ',Beloo,iiui russkaia" (nigele din sala cenit"rej. ,,oi"ti"o" (ziddria Pi' rlontlijr bencii) etc'
Neagrd F.S.S' Armean6' J filoafm vest de statla $l- ne albe #";;ti-;ui caPdtato utiltrazlu ;";;-;; lCara mlre' A fost ln-

Horvirab

S'"'Hit ::'Hlt"ifi ",?tXT,

mefinisarea trebuintat Pentru troului'din Moscova -Pe Calcar cristalin' A fost in- 0,? scare largd'.la t."tilintit pticarea staliilor--lnetroulur 'aii--'rvro."out t,,Kievskaia"' --Aeiopott" ]Fiat"- n"uolu{iei",,,Belorus9i altele, ;'ili"t, &* intietiuin\eizd Pe Porligif-" ini.tioate' ale tlacajului
Cea mai rdsPinditd 'marmu-find, structure re. Granulatle stratificat5, coloratie omogenne. feiPite blocurilor sint cci.ralJc'. obicei in-roz, Partea iniito"ie a blocurilor este ce'iiiii..-se observd fissri recti115

0,18

DavaIu

R.S.S. Armean6'. Iin- NeagrE ea'-iiiut Davalu,. Ia 1 ne filoagalO. stalia Ararat' i.. Zdc[mintul este aProa- bene pe epuizat

Gazgan

F.S.S' Uzbek[, - 16 Stratiti km de la or' Nur-Ata' cat, de B0 km de la stalla nuan!d alb5' Kermine rozd Pi
cenuqie

828

\r

dontinuare
E?
Denumirea zlcLmintulili

rs
Fartiru'aritili . decoralive gi exemple de iltilizare ahitecturall

tizico-mecanice Proprietdlile principale

= e

Locul unde se afli cariera

Rezi6lenla de rupere l n kglcm?

! =

- l

:-

Je I Ei:E
-lNo:l-:aq 3*Ulu@q Rlq "l

iiwt

=5? | E8k

Eo

6tri Q<- q

cu | ] linii, cimenrtate calcit cenul I I qiu, prir'! care plecilq,:se dgs: I I pic5. u$or. A fost intre,buinf4! I I pentru placajeie interioare ale I I pavilioanelor sovietice 'de Ia I I expozitiile internalionaie dia I I Paris Si New York, la majoI I ritatea statiilor metroului din I I Moscova gi in clddirile din | | Moscova, cum $i in cld.dlrille | | din Taqkent $i Kiev l---l Granulafie find., structurd 4,0 Districtul Altai, ra. | .ttla, .,rl Pugtulim io,nul El{ev, 150 km de I deseneI brecciform5. cu desen decora-

Biisk rastafia

i I fia l, l,,Parcul de culturd (centura), A1!i:1" Regiunea auionomE" Oroktuoi I I Granutagiefin5, nuanf6. de Altaiuf Nluntos, 264 1 clesen.lculoare rol cu deseninr formii km de Ia sta{ia Biisk lle.8ru, .$rlde re{ea din filoane negre. I rlrracnluI A fost intrebuin{at pentru I I placareacoioanelordin, stafiille

'?:'i,it $jl[",1f?',1',,ii,i,TJ"1irH"i?t metroului din Moscova

'R

"',I so2
1 190 286

I,OO

27L

0,10

0,87

, t71

0,24

,,Stalinskaia", ql ,,Taganskaia" ale ,rnetroului din Moseova VoskreDistrictul Altai, 5 Cenugiernci a senskoe km de la satul Kazat{evo, raion. Zmeinogorsk, 120 km pe So$ea de la statia Rubfovsk Marmurd cu granulatie find, de culoare ro$e gi cenugiecu straturi intercalate albe $i cu filoane sub{iri galbene. Se intrebuin{eaz5. pentru obiecte mici Si piese intercalate
Blocuri mici
I

-,,1
0,17 0,78r,32

Districtul Krasnoiar- Rozd gi Granula{ie fin5, cu desen, Nu sk, raion. Iermakw, pe cu venaturi de culoare nea- s-a malul flrrviului Ienisei, gr5, care iese ,.la suprafatS, sta 120 km de la statia produs de oxizii.de fier. Este lit Abakan foarte decorativ. Nu s-a staposibilitatea obtinerii bilit blocurilor. Rezervelesint mari Dlstrictul Altai, 110 Cenugie Calcar cristalin, abundent 5-6 km de la sta{ia Biisc gi rozd in faund, cu desen pestrif, in pe ambele maluri aie culoriie cenugie, rozd gi gdrlriului Anuia buie. Nu se exploateazd
rt

t F
E

Regiunea autono'mE Rozd qi Granulalie find, coloratie 1,5 1 EvreeascS,6 km de la 1 albd neuniformS.de nuan{e: rozd, statia Birakan Iiliachie $i albe. Se observS. incluziuni de cuar{. A fost in"'] trebuin[at pentru placarea sta,,Belorusskaia" a metrouliel Iui din Moscova 9i a altor cl5diri din Moscova

-l-::
1,581,62 0,82

2,832,84

Continuare
Denumirea z6,cemintului Locul unde se afl{ cariera PartiCularit{ti d ecorative gi exemple de utilizare ' ahitecturaltr

ro i;= :9

""*"/

loRi*:3"3*ii:-' ka (ofioea:cit)
Sqf

la: -

st; '1 lf3' Jl"rJie..ii)"i*,, H:ffi i;,

2. Calcare . AlbE- J "t"""-"L^R.S.S. Esto,nd, Insu-| sElbuie Saarama, 15 km de debarcader Calcar cu granulatie miiln_l

ii,x'sr ffL,fi, tfi}XJtlf

!

:joc.yri mari.-Se.intrebuintea,? y speciatr pentru,tu;ia"i, l: Irlir"fg. A fost irjtrebuin-

. :l,i ffi ;[y.i?:ij "].',i" ".j;H: tdieturil N,i ,""",ut,i lg:ti.

..-Ofiocalcitulcu gran,ula{ie dii Ill^1-r9 cornpune srratulj succesive ,culori de "6;i6Ji ::ny.li.., Desenuteire voarar,,

/"

I I

v"chi J;f l;:fift'crddiriror

j^.i., 9ucuroardsdtb",..,jlil o rnfebuintat pentruunelepla_ I I

1 jl5sofl -

t;

,
I

rtl

llt

ttl

itt lti

I 1 , 5 4 2,50I 5,12 1 l ) I
I I I I I

Calcarul de ltngd Moscovadin carboniferul mijlociu (tn special-moi)

Miacikov

Pe riul Moscova, ia 40 km de o'ragul Moscova

Albe

Calcar detritic, de nuan{5 cald5, crem-pal5. A fost intrebuin{at pentru placarea eld.dirilor Teatrului Mare, spitalului ,,Sclifasovski", siritalului ordsenesc Nr. 1, Palatului ,,Kremlinul Mare", ci5.dirii vechi a bibliotecii ,,V. I. Lernin" gi a alto,r clddiri di,n Moscova. S.au exnloatat urmdtoarele straturi l 1) ,,po,iasnic" ; 2) ,,krasnenkli A Ca,lcar, uneori spo,ng'i,os. fost inrtrebuin{at pentru placarea clidirii Sovietului din, Moscova, a cl{dirii Kazan etc., So exploateazd urmdtoarele stratilri; Stratul I Stratul II Stratul III Stratul IV Stratul V

400 308

,lt

10,5?

I48

1,95

2,08 12,67

Korobcev

. Rogiunea Mosc,ova, Albe, P4Ldmalul sting al riului gdlbuie Oka, 17 km de la stalia Kg,lornna (Pe $osea)

4301 060. 410900 6101 000. 4401 040 '' 170 2,59 3,92 2,70 2,I9

2,312,33

crl-

6,5

2,2O- 10,62 2,83 2,26 7,60

2,28- 1 1 , 0 9
,dn

2,5Q

3r25

,-di

rs
Particularitlli de:orative gi exemplede utillzare arhitecturall
x:

Continuare
Proprietdlllefilico-mecanice principale Rezistenta de rupere'?n kglcmr
b0r g9 .
!2S< ;ll:

Locul unde se aflI cariera

Eb
U! tr!?
F

!s 5i;
= L *

Eo

-{FE JU

EBa*

--i

dsb

Dubenskoe

Reg. Nloscova, L4 l, Alb5, km de la stafia Kolom- fpald-gnl na. 6 k,rn de Ia statia I buie Karasevo I Reg. Riazan, halul I AtbI,. drept al riului Oka, 15 lpald-edl km in amonte de ora. I guie gul Kasimov, 650 krn I pe apd de la Moscova I

t-

f . .D$oqit,.A fost intrebuin I tat Ia cl5direaConsiliuluide yiltttri"{ a hotelului.,,MosI cova", lmpreu,nd

cu dolomltui Protopopov (ast6zi epuizat) dolomite. Au - Calcare qi fost intrebuin,tate penrtru clddiriie vechi din oraSut Kasinl.ov $i Riazan. Se exploateazd urmetoarele feluri :' 1) detritic 2) cu granula[ie foarte find
1r5

2,56

3,94

Male'ev

I
Gorenskoe

I
p

I I

290 980 340 940

4,47 1,66
,11

t,uI

15,3?

2,30 9,32 2,L7 9,39

, 4,'

9) in

straturi oblice

4) cu pete

1,58

4,99

calcare de ltngd'Moscoua dtn carboniferutinferior (tn specialrezistente),

. R.g. -Riazan. Linia I Cenugie-l A fost intrebuintatpen,tru, | la_rg-a descifsdl placarea.poduriloi .iu- f.:l rie 9" ..1t".feratd. =- | legatdde sta[ia VitenkiI t iatd 9i de gosea I

'''.' "'J

Guriev (Venev)

Reg. Tula, tlnia fei A fost intrebulnfatpentru largE de la statia cenusle placajele exterioare ale staVenev [iilor metroului din Mmcova: Bauman,,Serpuhovskaia",,, skaia" qi altele. Se exploateazd urmdtoarele straturi-: 1) stratul de sus 2) str.atql de jos A fost intrebuini{at pentru R e g . T u l a , 4 , k m d e Cenugiedeschisd finisarea unor case de odihnd sta{ia Sutrodol de lingd Moscova Calcar compact de structurd Reg. Tula, 15 km Cenuqi deschisd stratificatii : ind.lflmea bloculde la sta{ia Alexin rllor - cel m,ult 40 cm. A fo$t intrebrrin{at pentru placarea cl5dirii Academiei ,,Frunze" gi a clSdir:ii noi a bibiiotecii ,,V. I. Lerni.n"din, Moscova A fost intrebuin{at penlfu 1 , 5 Kaluga, malul Atb5, riului Oka, i,5 cenugie- placarea cld.dirii Bibliotecii la ora$ul Taru- deschisd ,,V. I. Lenln" Si a cledirii din col{ul strd.zilor Ka[lnLin 9i Piata Arbat. Se exploateazi urmdtoarele straturi: 1) rindurile ro$ii - 2) rin:durile in trePte

Gurov

Kaznaceev

::l
230

,rrl
I
I

,tn

9,51 9,28 3,11

,,,

2,t3

780

2,012,38

Tarussa

1r401
tun-1

265 1.80

2,48 2,38 4,60

t3 A

cn

Continuare
Denumirea z{cImintului

,
Locul unde se afl{ carlera

Particularitlti decoratiye $i exemple de ulilizare arhitecturall

r:
-=
E9
FE

Proprietlfile fizico-mecanice principale Rezistenta de rupere in kglcm,

g. !i g" c; tr oF

!!5

Eo

F3E D.: U

9!F

:=ts; 8.= S

t! 6;

Alexin (cariera Jalicinoie)

. Nu s-a intrebuin{at. Sht I bune pentru placaj urmdtoa- | rele straturi; I in carierd. Expedierea 1) rindurile rogii se face de asenieneape 2) rindurile in trepte calea apei, dis,tanta pind la l,Ioscova - 288 km. Ite,g. Kaluga, malul CenugieNu s-a lntrebuin,(at. Se e:rsting al riului Oka, la deschisd ploateazd urmitoarele srradistan{a de 255 kr p. tud: calea apei pind ]a Mos1) rindu,rile rogil cova, d-e ld stafia Ser. puhov - 22 km. Reg. Kaluga, 4 1...m de la sta(ia Vorotinsk, de pe linia de cale feratd }foscova-Kiev Rog. Kinov, llngd or. Sovetsk de pe riul Viat-

910

Volkov (Okikovi Gori)

0,68

2,47

4,38

$amordino

Sovetskoe

R.S.S.U., imPreluriKamenet mile or. Kamenet'PoPodolsk dolsk (aga-numitele calcare ,,toltrov")

Albd

O serie de. zdciminte (Vih- I vatnovt, Gumenf, Priitarqti-eI fi altele) de calcare ter'(tare 1 moi, lntrebuin'late Pentru PIa-| caje in unele ora$edin sudu'l Ucralnei. Se exPloateazS ur meto,arele straturi : 1 ) Sarmaiian interiol superior 2 ) Torto,n,lan' i Calcar Ponosde culoare albd. A fost intrebui"'lat -P1'I. tru placarea muzeului "V' ,Leni-n" din Kiev $i. a construc'!iilo'r din Krimeea 400 200
90110

I i,ssrs,zs I
1,8616,04 I
rrtr

I I

16,?

Inkerman

Krimeea, lingd statia Inkrerman

Baku

Gfu'Pe Qq carlere d e lingi oraqul baku

Eklar

, lt.S.S. GeorgianS,rla imediata aPropier ora^FulKutaisi ,. -

; Cdlcar cochilife'r, macropog*lbuie. Plaros, de nuan{a,. carea Si zidfia clddirilsr din oragul Baku : g.ozd 9i i Calcar 'moale, se Prelucrea'zd usor : se afle r6spinrditinalbd [r-o reeiune mare. Din acest material s:a''exdcutat o serie -montrmente 9i Pieddstale 'din ae orage'le de mon"meotte I(utalsi 9i Tbilisi

2,3-

27,62

.F |\J

:::-.:. i-:=r::!--ii-r

.r: I ri:J!r:

t.., r5 l*E I F
Denumirea z{cdminlului Locul unde se afl{ cariera Particularit{ti decorative !i exemplede utilizare arhitecturaltr
I -t tr -' :

Continuare
x:=:

Proprietltile f izico-rnecanice I princlpale , Rezjstenta de rupere in kglcmz

I
9e.x c

o*

t qc:?
<

IE,

I E -r
4 ,l

)tM

SU;

gEF ,

I !Eo6

la.=M lrn

Gadaganl R.S.S. Georgianl, J de la Kutaisi, pe lk. Imalul sting al riului I Jhal-fiteti

f\10a

--Calcar foarte mo,ale, dar T U - | J I ' I I care se intdregte in aer liber. l c m . l texturii..un,iformd, se sculpteazd fin, in co,nditii foarie bune. Fo'rmazd. blocuri foarte mari. u\ fost intre,buintat pen_ tru diferite baso,reliefuri'de la falada clddirii Institutului Marx-Engerls-Lenin din Tbilisi
" l

2,13 9,01

C. PIETRE MOI 1. Tufuri

Bolnis

14; Ga,lbendi Liparit cu granulatie find, - R.S.S. GeorgianS, km pe gosea la sta-: de cu incluziunide caolind. de. cu {ia Sandar sen onduiat de cuioare brund, amintind structura lemnului. l n c l i m a t u l M o s c o v e in u i n spir5. incredere, in ce privegte ^rezistenta lui la in,ghefurl. A.fost intrebuinfatpenlru placajul exterio,r ai stltiel ,,Serpuhovskaia" a mtrdulul din ivloscova,qi la alfele

0,5 l4oo700*)

2,15

l(erpl rl

I compact : se Pcare Tuf R . S . S . Georgiand,la Pald-g11L 4 k m est de staiia buie qi sculpta in conditji foarte buverzu'e ne; de as.ernenea se p'oate preSadahlo Iucra manual. A fost intrebuPalatul Guveroitlui intat la Gdorgian gi ia alte clddiri din Tbilisi

1 , 8 1 16,?5

Artik

'Armean5, 22 R.S.S. km de la oragul Leniskan, lingd satul Artik

Roz6violetd

Tufolav6 poroasS'AfarS de eurloarea de bazd., existe varietdti de nuante: neagrd,brund si roz5. A fost intrebuiniat La 6onstructiile centraiei hidraulice de Pe fluviul NiPru' la clddirile Casei Ministe,rului Industriei Uqoare din M.osc'ova. a teatrului din Erevan 9i la multe altele

:\

0,88- 26,01,50 76,0

Kalag-

A fost intrebuinfat Pe R . S . S . A r m e a n d , 2 0 Neagra, construrctiile' cum $1 scard larg6 in knl cle la Kirovokan. ' multe vechi aie Armeniei. Se intrealte cu- buinleazdgi astdzi..
lori

l
1020 I
-\
2,88

2. GhiPs Granulatlemijlocie, de culoare albddtruie,cu desen i.' fcrmd de re[ea find

Zvoz

36 Beg. Arhanghelsk, knr de la orasu,lArllanehelsk. pe fluviul Dvi[a de Nbrd iingd satul Zvoz R.S.S. Baqkir5, nlalu1 drept al riului Sirn, lingd iatul Qhlebineno Albe

Ohlebineno
to F
'lt

Un strat de ghiPsuri multicoiore

af

Continuare
t-

Denumirea zIcLm?nlului

l E'E
Locul unde se afll cariera Particularillfi decorativegi exeinple de utilizare arhitectural{
I I x: E:

Proprietltile f izico-mecanice principale Rezisten,ta de rupere in kglcm2

qrEt 6; E

l q t5 P r

Jo-.

I l-

lEo

=E= E3k D.tsE

o9.

s5;
(r: &
IO
_ -t F-v

l5

Districtul Kaukazul Albd 9i Gran;ulat,emdjlocie; blocur: tozd de Nord, imprejurirnile mari. Este folosit de trustul oragului Maikop, lingd ,,Russki samolvetni kamni,. stafia Kodjoh
Kutaisi (Salominao)

R.S.S. Georgiand, 20 km de la oragul I{utaisi

AlbS

Granuia{ie fin^d, cu desen in formA de refea aurie $i ce nuqie.Smitranspareht; blocuri 3. Piatrt de talc

R.S.S. Karelo-Find, Cen lingd sta{ia Maselskara inchisd

Granula{ie fin6; n,uantd.cenu$ie.-9a in,treb.uinfat pentru placajul exterio'r al olddirilor din Leningrad. Astdzi este aProape complet epuizat5. ,.

Beg. Sverdlovsk, lin- Ce"u$ieMagnezit-talc de granulafie gA Satul $abri, la 25 rnijlocie; structurl itratiiiiakp qud de oragul Sver. td; nuantdgilbuie c{.ovsK i

H|l

dY . I tD. FB .!) H(D

- P

x
t

-Y Ed
^1 r!, !r; t 3(D Dx'' +,ti !'Fx H ral

i.r
E

F0
I

oc
F

ri

<o = (D
!): o\v

ti

ssTPg s sg9gq I
aqq9e !, a, tJ 9' Dt
-l-o .D .D (DE prprPP6. a.H

E
I

ET DJ PJ la

e.*tucD

9"-oo3+S dE6'ritq"' iE5*HEe? .':, od :.

.. -'! g. o.
o.

(D

Oo

XX
E
rJ a

f;o 9i6 =.

Fl

6"

ai;
N @

++9

X.d
: -

oB
x

* t rE . p<
EY.o.

d.
q

rIt
Il1

P ( P \ g

?F"^.*E

*p

(D.

E 5'3.2H. s ;<
H . e .' .
xF n

O.-D:J+ OJN

f 3E
O

S
\

(D 5

6-

ri5
G\E Fr q; J

so
:!,

3
hi

fd

oF

ai
o.

so
6-

It

FHH38 s

19 t9 o !.t

N' 19

8586;6EFF*

c.9

lqq I

Pag. Pag'

12.Prelucrarea decorativd a fe{ei pietrel Fele fintsate prin lovire Fe{e finisate prin unelte abrazive ^ _ Alegerea pie,trei qi a finisdrii fetelor 3. Prelucrarea pietrei pe gantierul de ionstruc{ie C,anitolul V. Metodele de incercare a pletrei de placal ' I 1.. Cercetarea petrografjc5 2. Incerc5ri chimlce qi fizico-mecanice Capitolul VI. :

46 47 59 64 7t

7+
76.

Nomenclaturaelementelordin piatrd de pracal gi transportul lor .

l . Blocul

Corniqele StilPi 9i Pilaqtri monoli[i StilPl din tronsoane StiIPi Placati Antablamentul Balustradele Elementele izolate 6. Executarea lucrdrilor de placaj interlor Condltiile de exPloat'are Alegerea Pietrei pldcltor pentru montare Pre"getireaAncore Materiale $i disPozitive Montarea Pardoselli Placarea Peretilor Placajul liPit de Perete :.. Placaiul mbntat Ia distantd tle perete Aapitolul VIII. Intreflnerea placaJelorql restaurarea lor
l.

141 148 151 t52 156 158 161 . . . . . . . . . . 164 164 164 165 166 169 169 t?l L74 179

Condi{tile tehnice pe care trebule sd le indeplin".r.i un bloc 2 . Piatra de placaj cioplitd brut vlatra _cu lorma regulate 4 . Pl5ci de placaj
Pldci Pl5ci

Bl 83: 84, B5 92' 92 9S 100 702 102 104

184 lB5 185 186 186 l8B 190 194 195 195 199 202 205 206 207 2lo

Pldcl profilate 5 . Elemente arhitectonice

cioplite tdiate cu ferdstrdul

Coloane, baluqtr.i, vaze qi alte corpuri de revoiulie Profile gi ornamente compuse 6 . Transportul elementelor de placaj Capitolul VII. Lucrlrl de placaJ

r04.

D.

Intretinerea Placajttlui '' Compozi{ii de Proteclie Paste $i Prafuri de lustruire Metode de curdlire Metode, mebanicede "curd[ire Metode'chimice cle curd{ire a placaJulul Restaurareaplacajului degradat Defectele Placajului Lipirea Refacera por{iunilor degradate ale placaJttlui Refacerea fetei initriale

l0? I07 L07 108

1. lmbinarea elementelor de placal exterior Imbinarea elementelo,r dtetur.ate Prinderea placaiului de zidSrie Mortare pentfu piacaje Dispozitive pbntru ridicarea Si montarea pietrelor Transportul vertical Tlansportul orizontal
Princlerea pietrei

A n e x a 1. Placareafa[adelo4cu panouri mar'i Sistemul de construc[ie a panoului Executarea lucrdrllor de Placaj de Anex a 2. Z6,c'amlnte piatrd decorativ6 in U'R'S'S'

rt2' 115

4 . Unelte de luciu $i de control 5. Executarea lucrdrilor de placaj exterior Montare,asoclului Placarea cimpului ,iOrtul Placarea goltirilor Briurile

rlS 1r5 116 I I8; 121 t2l 125 131 139

rft

T 1307
de Responsabil carte: lng. $lefinescuGh. Tehnoredactor : AlexandrescuI. Corector responsabll: Andor E. 15.04.56. Bun de ttpar 11.06.56. Htrtle Dat lacules: veltnd de 65 grlmz 61x.86116, Colt edttortale 13;26, CoIl de tlpar 16. Crinanda-8 3222 A 06966 Indlcele de clastftcare pentru blblloteclle mqrl 72:624-012:1 Indlcele de clasi.f,icarc pentru bibliotecile mlct 72. Tlparul executat sub com. nr. 639 la Intreprlnderea Poltgraflcl ,,ApdrareaPahlel", Str, lzvor 137 Bucurlti R. P. R.