Sunteți pe pagina 1din 4

Capitol Noiune Genuri literare Genul epic Genul liric Genul dramatic Specii literare Balada a) Gen epic

Legenda Basmul Snoava Poem Epopee Fabula

Schia Nuvela Roman

b) Genul dramatic

Tragedia

Comedia

Drama c) Genul liric Elegia Oda

Definiie Exemple Prezenta autorului e parial nlocuita de cea a "Dumbrava Roie" de V. personajelor in o exprimare indirecta. Alecsandri, "Iliada" de Naraiunea alterneaz cu descrierea Homer etc. Genul cel mai subiectiv care exprima nemijlocit "Satira. Duhului meu" de sentimentele prin metafore si simboluri. Dpdv Gr. Alexandrescu etc gramatical caracteristica lui e pers. I. Cuprinde opere destinate reprezentrii pe "Antigona" de Sofocle, scena. Personajele iau cu totul locul autorului, a Ciclul "Chiriele" de V. crui intervenie indirecta se manifesta prin Alecsandri etc. indicaiile de regie. Poem narativ pe teme eroice, legendare, "Mioria", "Meterul fantastice, prezentate in folclor. Manole" etc. Povestire populara care are in general, drept "Cea din urma noapte a lui subiect, evenimente sau fiine imaginare sau tefan cel Mare" de D. fapte reale deformate, nfrumuseate. Bolintineanu etc. Specie a epicii populare si culte, de obicei in "Tineree fr btrnee" de proza in care personajele imaginare Petre Ispirescu, basmele traverseaz ntmplri fantastice. frailor Grimm sa. Naraiune umoristico-satirica, specie a literaturii Anton Pann populare. Este adesea hazlie si de obicei scurta. Specie lirica sub forma unor proze scurte in "Cntarea Romniei" de care se renun la caracteristicile tradiionale Alecu Russo, "Ferestrele" ale poeziei. de Ch. Baudelaire etc. Relatare poetica a unor aventuri eroice. Lung "Mahabharata", poem eroic, specie a genului epic. "Ramayama", "Iliada", "Odiseea" etc. Compoziie alegorica, cel mai adesea in "Cinele si celul" de Gr. versuri, care ilustreaz o morala. Personajele Alexandrescu etc. sunt adesea animale ale cror trsturi sunt asemenea oamenilor pe care-i reprezint si care sunt ironizate. Specie a genului epic in proza de mici proporii "Momente si schite" de I.L. in care e surprins un singur moment din viata Caragiale unui personaj Scurta compoziie literara de ficiune, la nceput "Alexandru Lpuneanul" sinonima cu povestirea. de Costache Negruzzi sa. Specie a genului epic cu o aciune complexa la "Cei trei muschetari" de Al. care participa un numr mare de personaje si Dumas, "Ciocoii vechi si care realizeaz o imagine complexa a societii noi" de Nicolae Filimon evocate. amd. Opera dramatica in versuri care reprezint "Antigona" de Sofocle personaje eroice in situaii conflictuale, excepionale, in msura sa trezeasc spaima sau mila. Specie a genului dramatic care provoac rasul Ciclul "Chirielor" de prin zugrvirea satirica a moravurilor, a tipurilor V.Alecsandri, "O scrisoare umane prin succesiunea unor situaii pierduta" de I.L. Caragiale neateptate. etc. Piesa de teatru asemntoare tragediei "Despot Vod" de prezentnd o aciune violenta sau dureroasa in V.Alecsandri, "Npasta" de care comicul se poate altura tragicului. I.L. Caragiale etc. Poem liric al crui ton e adesea tandru, trist si Tibul, Ovidiu etc. melancolic. In secolul al XV-lea, elegia tinde sa dobndeasc un caracter filozofic. Poem cntat la vechii greci. La moderni, poem V. Hugo, Puskin liric de nalta inspiraie, compus din strofe

Pastel

Meditaie (filozofica) Satira Pamfletul Sonetul

Rondelul Gazel Glosa

Procedee artistice a) Tropi

Metafora Metonimie Sinecdoca

simetrice. Asemenea cntecelor corului oda avea o compoziie triadica. Termen provenit din limba franceza semnificnd pictura cu creioane moi. De la pictura in pastel termenul s-a extins in literatura definind delicateea unei descrieri lirice. Specie a genului liric in versuri in care e descris un fenomen din natura ale crui concluzii devin valabile si pentru oameni. Opera in general in versuri in care autorul ironizeaz ridicolul contemporanilor sau le contureaz viciile. Specie a genului liric in care sunt criticate defectele unei persoane, societii cu intenia ndreptrii. Poate fi in proza sau in versuri. Piesa lirica alctuita din patrusprezece versuri cu aceeai msura dispusa in doua catrene cu rima mbriat. Este o poezie cu forma fixa cea mai frecventata. Poezie cu forma fixa alctuit din trei catren si un vers izolat. Versurile 1 si 2 sunt identice cu versurile 7 si 8. Poezie cu forma fixa alctuit din strofe cu 2 versuri; originara din literaturile orientale, ajunge in Europa la nceputul secolului XIX Se nate in Spania secolului al XV-lea. Specie a genului liric cu forma fixa. Prima strofa e alctuita din 4, 6, sau 8 versuri ce conin tema de baza. Fiecare vers e comentat intr-o strofa speciala de aceeai mrime cu prima. Ultima strofo o reproduce pe prima cu ordinea inversata a versurilor. Comparaie subneleas in virtutea creia cuvntul-obiect ia locul cuvntului-imagine. Prin extensie limbajul figurat in general e metaforic. Metonymia (gr)= nlocuirea unui cuvnt cu altul. nlocuirea efectului cu cauza si invers, a operei cu autorul si invers. E nrudita cu metafora. Synekdoche (gr)= cuprindere la un loc. Procedeu artistic in care partea presupune ntregul, singularul presupune pluralul.

V. Alecsandri prin ciclul "Pasteluri" Gr. Alexandrescu, "Meditaie", Eminescu Gr. Alexandrescu, "Satira. Duhului meu" Ion Heliade Rdulescu, Grigore Alexandrescu. Dante, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo etc. Al. Macedonski prin "Poema rondelurilor" G. Cobuc, M. Eminescu, Goethe M. Eminescu, "Gloss"

"Credina-i val, iubirea-i vnt/ Si viata-i fum" (G. Cobuc) "La noi sunt lacrimi multe "(O. Goga)

b) Figuri de stil

Alegorie Aliteraie Antiteza Comparaie

Epitet Hiperbola

"Si a fost de veste lumea plina Ca steagul turcului se nchina" (G. Cobuc) Descriere sau naraiune care, pentru a exprima "Ca la nunta mea/ A czut o idee generala sau abstract recurge la o suita o stea" ("Mioria") de metafore. Repetarea unei consoane sau a unui grup de "Si zalele-i zuruie crunte" consoane la nceputul sau in interiorul (G. Cobuc) cuvintelor, pentru efectul muzical. Apropierea a doi termeni opui pentru a pune "Vremea trece, vremea mai bine in valoare caracteristicile lor. vine" (M. Eminescu) Figura de stil constnd in punerea in paralel a "Si e linite pe dealuri/ Cadoi termeni, in temeiul unor asemnri, pentru ntr-o mnstire arsa" (G. a scoate in evidenta caracteristice unuia dintre Cobuc) ei. Cuvntul adugat unui substantiv sau verb "Si clopotele de alarma pentru a-l califica in intenii estetice. rsuna rguit" (M. Eminescu) Mrirea sau micorarea exagerata a realitii in "Gigantica poart-o cupola scopuri expresive pe frunte" (G. Cobuc)

Liota

c) Elemente de sintaxa poetica

Negarea sau diminuarea unei idei, a unui sentiment pentru a le pune mai puternic in lumina. Oximoron Oxys (gr)= inteligent si moros (gr)=prostnac. Asocierea paradoxala a doi termeni cu efecte expresive surprinztoare. Personificare Atribuirea de caliti omeneti unor lucruri, fiine, abstraciuni. Forma particulara de metafora. Enumeraie Enunarea succesiva a prilor componente ale unui ntreg pentru a obine un anumit efect. Repetiie

"Si ce fata frumuic/ Are mama" (G. Cobuc)

Inversiune

Interogaie (Exclamaie) retorica Structura Expoziiune operei literare Intrig Desfurarea aciunii Punctul culminant Deznodmn t Dialog Descriere Caracterizare Epilog

Episod Prolog Stil

"Sara pe deal buciumul suna cu jale" (M. Eminescu) "Boierii sunt slabi de fire/ Braul, haina, fata, inima, totu-i subire" (B.P. Hasdeu) Figura de stil cuprinztoare constnd in "Ce se aude? Ce nu se repetarea in intenii expresive a unor sunete, aude?/ Si cnd se aude de cuvinte, sintagme ce nu s-aude? Cnd nu saude?/ Si cine aude cnd se aude? (M. Sorescu) Forarea topicii normale, abaterea de la "Degetele pline de succesiunea obinuita a termenilor pentru a mpunsturi/ Nu au de sublinia un anumit cuvnt. snge doua picturi" (M. Eminescu) Procedeu artistic care subliniaz participarea "Unde eti tu epeafectiva a scriitorului care pare ca este transpus Doamne?" (M. Eminescu) in pielea personajului sau triete intens aciunea si vrea sa atrag atenia asupra unui lucru. Partea introductiva a unei opere literare in care se prezint cadrul aciunii si unele personaje. Faptele importante care determin, afecteaz, cursul aciunii si fr de care aciunea nu ar mai fi interesanta. Faptele determinate de intriga, de cea mai mare ntindere in povestire Momentul de maxima intensitate in desfurarea aciunii. Ultima parte a unei opere literare marcheaz sfritul aciunii, si al operei. Fragmentul ce reproduce discuia dintre doua sau mai multe personaje Opera (sau fragmentul) literara in care scriitorul nfieaz trsturile caracteristice ale unui colt din natura sau al unui anumit lucru. Desprinderea trsturilor caracteristice, fizice si morale, ale unui personaj. Partea finala a lucrrii in care autorul rezuma concluziile sale, subliniaz anumite idei din opera sa si face cunoscuta pe scurt evoluia viitoare a personajelor. Aciune secundara a unei opere narative, avnd un rol relativ independent sau poate fi doar o parte relativ independenta a unei opere. Parte introductiva a unei opere literare dramatice, muzicale care prezint evenimentele premergtoare aciunii. Totalitatea mijloacelor artistice pe care le folosete autorul pentru a obine efecte de ordin artistic.